www.referat.ro

Ministerul Educatiei Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Catedra drept civilRaportCasatoria-act juridic,stare juridica,contract sau parteneriatChisinau 2015Cuprins1.Introducere1.1.Casatoria

2. Condiiile de fond ale cstoriei

3.Natura juridica si caracterele casatoriei

4. Casatoria institutie sau contract

5.Raport casatorie,contract6.Bibiografie Introducere

nc din cele mai vechi timpuri, familia i problemele sale au constituit un obiectiv central de reflecie i analiz a spiritualitii umane. De aproximativ un secol familia se afl n atenia mai multor discipline tiinifice: juridice (dreptul familiei), economice (n special bugetele familiale), demografia (nupialitate, fertilitate), psihiatria, sociologia i antropologia cultural i altele. ntruct familia reprezint gruparea social cu cea mai mare ncrctur afectiv i n care relaiile dintre membri sunt n strict dependen, ncepnd de la cele economice i pn la cele axiologice, structura concret a familiei are o serie de particulariti.n sens sociologic, familia este definit ca fiind un grup de rude prin cstorie, snge sau adoptare care triesc mpreun, desfoar o activitate economic- gospodreasc comun, sunt legate prin anumite relaii spirituale (ideologice i psihologice), iar n condiiile statului i dreptului i prin anumite relaii juridice triesc mpreun, au gospodrie casnic comun, sunt legate prin anumite relaii natural-biologice, psihologice, morale i juridice i rspund una pentru alta n faa societii. Familia este o realitate social prin comunitatea de via dintre soi, dintre prini i copii, precum i dintre alte rude. Deoarece relaiile de familie au un caracter de complexitate, familia este i o realitate biologic deoarece pentru a supravieui fiecare societate i cultur trebuie s-i reproduc (biologic) indiviziii, totodat este i o realitate juridic, pentru c, prin norme juridice, se reglementeaz cele mai importante relaii din cadrul acesteia. Sociologia familiei consemneaz n legtur cu tipologia familiei o varietate impresionant de forme i criterii de clasificare pentru familie. Astfel, se vorbete de familii reprimatoare i familii liberale (n educaie), de familii integrate i la limita integrrii, familiiactive i familii pasive, familii stabile i familii instabile. Dac cercetarea sociologic are loc n mediul rural, familia se clasific n: agrar, nonagrar sau mixt. Una dintre cele mai cunoscute clasificri este aceea care se face de sociologi ntre familia nuclear (sau simpl) i familia extins (sau lrgit, compus).Familia nuclear este unitatea compus dintr-o pereche marital (so, soie) i copiii dependeni de ei, care locuiesc i gospodresc mpreun. Aceast combinaie este considerat unitatea minimal panuman a organizrii sociale i reprezint nucleul tuturor celorlalte forme de structuri familiale.Familia extins cuprinde pe lng nucleul familial i alte rude i generaii, astfel nct, alturi de cuplul conjugal i copiii lui, mai pot figura prinii soului i/sau soiei, fraii i surorile soului i/sau soiei (cu soii, soiile i copiii lor), precum i unchi sau mtui de-ai cuplului.De regul, ntr-o familie extins triesc i gospodresc mpreun trei generaii: prinii, copiii acestora i prinii prinilor.n sens juridic, familia desemneaz grupul de persoane ntre care exist drepturi i obligaii care izvorsc din cstorie, rudenie (inclusiv adopie), precum i din alte raporturi asimilate relaiilor de familie. Ca regul, exist o suprapunere ntre noiunea sociologic i cea juridic de familie, ns sunt situaii n care aceast coinciden nu exist (de exemplu, n cazul desfacerii cstoriei prin divor, relaiile de fapt, n sens sociologic nceteaz ntre soi, deoarece nu mai exist ntre ei o comunitate de via i de interese, ns unele drepturi i obligaii, deci relaii de familie n sens juridic, continu s existe, cum ar fi: obligaia de ntreinere, dreptul la nume, etc.). De aici rezult c trebuie s distingem ntre raporturile faptice, sociologice de familie i raporturile juridice de familie, existena unora nensemnnd,n mod obligatoriu i prezena celorlalte. n aceste condiii, prin relaiile de familie nelegem acele raporturi juridice care izvorsc din cstorie, rudenie i adopie, precum i altele asimilate relaiilor de familie. n accepiunea Codului familiei, noiunii de familie i se atribuie dou nelesuri i anume:-familia stricto-sensu, n aceast interpretare familia este cuprins din soi i copiii lor minori;- familia lato-sensu, atunci cnd soilor i copiilor lor minori li se altur i alte categorii de persoane. De cele mai multe ori ns, legiuitorul are n vedere sensul restrns al noiunii de familie. De lege lata noiunea de familie primete n legi speciale i accepiuni mai largi, n scopul urmrit de legiuitor i de domeniul relaiilor sociale reglementate.1.CasatoriaCstoria este izvorul de baz al crerii unei familii care, conform Constituiei Republicii Moldova, este elementul natural i fundamental al societii (art. 48 alin.1). Codul Familiei nu definete cstoria, n schimb doctrina juridic ne d o varietate de definiii nc de la Roma Antic. Cu adevrat, este greu de definit cstoria, fcnd abstracie de la aspectele sociale i morale ale instituiei care nu are consecine juridice. n continuare, formulnd definiia cstoriei, s-a inut cont c acest cuvnt desemneaz o situaie juridic pe care o dobndesc cei ce se cstoresc i un act juridic care d natere acestei situaii juridice. Ca situaie juridic, cstoria prezint statutul legal al soilor dobndit prin ncheierea actului juridic al cstoriei. Aceast situaie, n principiu permanent, este determinat de reglementarea legal privind cstoria i exist pe tot timpul ct dureaz cstoria. n doctrina strin situaia juridic a celor cstorii st la baza conceptului precum c cstoria este un statut pe care l dobndesc cei ce se cstoresc n urma ncheierii actului juridic de cstorie. Ca act juridic, cstoria nseamn acordul de voin al viitorilor soi prin care ei consimt s li se aplice regimul legal al cstoriei, fr a avea posibilitatea de a-1 modifica. Ca excepie, soii pot ncheia un contract matrimonial pentru a modifica doar regimul juridic al bunurilor dobndite de ei n timpul cstoriei, n limitele prevzute de lege. Insumnd aceste noiuni, putem defini cstoria ca uniunea liber consimit ntre un brbat i o femeie, ncheiat potrivit dispoziiilor legale cu scopul de a ntemeia o familie i reglementat de normele imperative ale legii. Cstoria are urmtoarele caractere juridice:

-cstoria este o uniune dintre un brbat i o femeie (art. 48 alin. 2 Constituia Republicii Moldova);

-cstoria este liber consimit;

-cstoria este monogam;

-cstoria se ncheie n formele cerute de lege i are un caracter solemn;

-cstoria are un caracter personal;

-cstoria are un caracter civil;

-cstoria se ncheie pe via; 2. Condiiile de fond ale cstoriei Condiiile de fond pentru ncheierea cstoriei snt acele circumstane care trebuie s existe n momentul ncheierii cstoriei la organele de nregistrare a actelor de stare civil pentru ca aceasta s fie valabil, adic s produc efecte juridice. Condiiile de fond la cstorie snt: a) diferena de sex - art.2,11,15 CF al RM; art.48 alin. 2 Constituia RM; b) vrsta matrimonial - art. 14 Codul Familiei; c) consimmntul la cstorie art.11 alin. 1 Codul Familiei prevede c pentru ncheierea cstoriei este necesar consimmntul: reciproc; neviciat; exprimat personal i necondiionat al brbatului i al femeii care se cstoresc. d) comunicarea strii sntii. Conform art. 11 alin. 2 Codul Familiei persoanele care doresc s se cstoreasc snt obligate s se informeze reciproc despre starea sntii lor.

3. Natura juridica si caracterele casatoriei Cstoria este uniunea liber consimit ntre un brbat i o femeie, ncheiat potrivit dispoziiilor legale, cu scopul de a ntemeia o familie i reglementat de normele imperative ale legii. Aceasta se ntemeiaz pe deplin egalitate n drepturi ntre brbat si femeie, avnd un caracter civil.

Legea folosete termenul de cstorie in dou sensuri. n primul rnd, cstorie nseamn actul juridic pe care l ncheie cei ce vor s se cstoreasc. Pentru ncheierea cstoriei este necesar acordul de voin al viitorilor soi, dar odat ncheiat, ea devine independent de acest acord de voin pentru a fi crmuita in ntregime de normele legale. Aadar, prin ncheierea cstoriei, viitori soi consimt s li se aplice regimul legal al cstoriei, fr a avea posibilitatea de a-l modifica.

n raport de rolul voinei prilor actului juridic in dinamica formrii raportului juridic, actele juridice se clasifica in acte juridice subiective si acte juridice-condiie. Cstoria este considerat ca aparine acestei din urm categorii, deoarece prile pot decide numai ca dispoziiile legale care stabilesc statutul legal al cstoriei s li se aplice ori nu, fr posibilitatea de a le modifica. Codul familiei folosete, de exemplu, termenul de cstorie in sens de act juridic in art. 1 ("cstoria liber consimit"), n art. 16 ("cstoria se ncheie prin consimmntul viitorilor soi"), n art. 19 (care dispune c este "nul cstoria ncheiat cu nclcarea dispoziiilor").

n al doilea rnd, cstoria nseamn situaia juridic, n principiu permanent, a celor cstorii. Aceast situaie juridic este determinat de reglementarea legal privind cstoria, care devine aplicabil prin ncheierea actului juridic al cstoriei i exista pe tot timpul ct dureaz raportul de cstorie. n acest sens Codul familiei folosete, de exemplu, termenul de cstorie n art. 28 potrivit cruia soii sunt obligai sa poarte un anumit nume "n timpul cstoriei" i in art. 30, care stabilete regimul juridic al bunurilor dobndite "n timpul cstoriei".

Trsturile principale ale ambelor sensuri ale cstoriei urmeaz a fi cuprinse in definiia aceasta. Cstoria este uniunea liber consimit ntre un brbat i o femeie, ncheiat potrivit dispoziiilor legale, cu scopul de a ntemeia o familie i reglementat de normele imperative ale legii.

Actul juridic prin care se ncheie cstoria nu poate fi considerat un contract. ntre acestea exista mai multe deosebiri:

n cazul contractului, fiecare parte urmrete un scop diferit, pe cnd in cazul cstoriei este ambele pri urmresc un scop comun, care este ntemeierea unei familii;

Efectele juridice ale contractului sunt determinate de pri n anumite limite stabilite de lege (art. 5, 963, 968 din Codul civil) putnd mbrca cele mai diferite aspecte, n timp ce efectele cstoriei sunt prestabilite de lege, voina parilor neavnd dect rolul de a determina aplicarea statutului legal al cstoriei, fr posibilitatea de a-l modifica n vreun fel. Cei care se cstoresc au deci numai posibilitatea de a accepta sau nu statutul legal al cstoriei, aa cum este el stabilit de lege;

n principiu, contractul poate fi susceptibil de modaliti (condiia si termenul), pe cnd cstoria nu poate fi afectat de asemenea modaliti;

Contractul fiind stabilit prin voina prilor, poate nceta prin acordul lor de voin in acest sens, pe cnd cstoria nu poate lua sfrit prin acordul de voin al soilor. n cazul contractului cu durat nedeterminat se admite c acesta poate nceta, n principiu, prin voina unilateral a uneia dintre pri, pe cnd cstoria nu poate nceta in asemenea mod. n sfrit, contractul poate fi modificat de ctre pri, prin acordul lor, ceea ce nu este valabil in cazul cstoriei;

n cazul contractului, dac o parte nu-i ndeplinete obligaiile, cealalt parte poate cere rezoluiunea, pe cnd cstoria poate fi desfcuta prin divor, in condiiile stabilite de lege;

Nulitile cstoriei prezint anumite particulariti fa de cele ale contractului i ale celorlalte acte juridice;

Statul romn ocrotete cstoria i familia. Acest principiu este prevzut de art. 1, alin. 1 din Codul familiei, n care se arat c statul sprijin dezvoltarea i consolidarea familiei prin msuri economice i sociale. Ocrotirea cstoriei i familiei se realizeaz nu numai cu ajutorul normelor dreptului familiei, ci i cu ajutorul altor norme juridice. i normele internaionale privind drepturile omului consacr necesitatea ocrotirii cstoriei i familiei din partea societii i a statului. Familia este considerat elementul natural si fundamental al societii. Pentru a asigura stabilitatea familiei, codul reglementeaz riguros condiiile de fond i cele de form ale cstoriei, drepturile si obligaiile personale si patrimoniale ale soilor, precum i desfacerea acesteia prin divor. n Constituie se prevede c prin lege se reglementeaz condiiile de ncheiere, de desfacere i de nulitate a cstoriei. Ocrotirea cstoriei se mai realizeaz i prin egalitatea dintre soi si raporturile lor cu copiii, precum si prin obligaia de ntreinere pe care soii o au unul faa de celalalt. De asemenea, o importan deosebit n ocrotirea familiei o au dispoziiile Codului familiei privitoare la drepturile i ndatoririle prinilor fa de copiii lor minori.

Din definiia cstoriei rezult c aceasta are mai multe caractere.

Cstoria este o uniune dintre un brbat i o femeie.

Aceast uniune se ntemeiaz prin consimmntul celor ce se cstoresc si odat ncheiata este reglementat de normele legale, devenind aplicabile prin asemenea consimmnt. Cstoria se ncheie intre brbat si femeie.

Cstoria este liber consimit.

Exprimarea consimmntului liber ai celor ce se cstoresc este garantat prin dispoziiile legale, care permit ncheierea cstoriei bazat pe afeciunea reciproc a viitorilor soi.

Cstoria este monogam.

Acest caracter decurge in mod firesc din fundamentul cstoriei si anume afeciunea reciproca a soilor. Caracterul exclusivist al dragostei implic monogamia. Dispoziiile legale asigur caracterul monogam al cstoriei.

Cstoria se ncheie in formele cerute de lege.

Ea are deci un caracter solemn. Acest caracter se exprim, printre altele, c se ncheie ntr-un anumit loc, n faa unei autoriti de stat, ntr-o zi dinainte fixat i in prezena efectiv i concomitent a ambilor viitori soi, cu posibilitatea pentru public de a asista.

Cstoria are un caracter civil.

ncheierea si nregistrarea cstoriei sunt de competena exclusiv a autoritii de stat. Potrivit dispoziiilor constituionale care garanteaz tuturor cetenilor libertatea contiinei si libertatea cultului religios, soii au posibilitatea s procedeze i la celebrarea religioasa, a cstoriei, dar aceasta numai dup ncheierea cstoriei n faa autoritii de stat (Constituia Romniei, art. 44, pct. 3). Aceast celebrare religioas nu produce nici un efect juridic. Tot aa, uniunea ncheiata numai religios nu are valoare juridic.

Cstoria se ncheie pe via.

n principiu, legtura cstoriei este menit sa dinuiasc ntre soi pe tot timpul vieii lor. Cstoria nu se poate desface prin consimmntul mutual al soilor i cu att mai puin numai cu consimmntul unuia dintre ei. Cstoria se poate desface numai prin divor.

Cstoria se ntemeiaz pe deplin egalitate n drepturi dintre brbat si femeie. Aceast egalitate se refer att la condiiile n care se ncheie cstoria ct si la relaiile dintre soi sau dintre acetia i copii lor. Egalitatea dintre brbat si femeie depete sfera relaiilor de familie, existnd in toate domeniile vieii sociale.

Cstoria se ncheie n scopul ntemeierii unei familii.

Cstoria este ocrotita prin lege deoarece constituie baza familiei. ntemeierea relaiilor de familie constituie coninutul cstoriei, cauza necesar i determinant a acesteia.

Cstoria se ncheie n termen de 10 zile de la data declaraiei de cstoriei. Dac unul dintre soi a fcut declaraia la alt serviciu de stare civil dect cel unde urmeaz a se oficia cstoria, termenul ncepe s curg de la data primirii ambelor declaraii de serviciul de stare civil competent. Uneori, dar numai n cazuri excepionale, cstoria se ncheie i nainte de acest termen, dar numai cu ncuviinarea primarului localitii sau sectorului municipiului Bucureti. Viitoarea soie este gravid, copilul fiind conceput cu viitorul so, iar naterea urmeaz a avea loc in termenul de 10 zile;

Viitorul so este militar i are permisie pe o perioad mai mic dect termenul de 10 zile;

Viitorul so urmeaz a pleca la studii sau n misiune n strintate n termenul de 10 zile;

n perioada cuprins ntre data depunerii declaraiei de cstorie i momentul ncheierii cstoriei, orice persoana poate face opoziie la cstorie, dac exist o situaie de fapt sau de drept care mpiedic ncheierea ei. Delegatul de stare civil este obligat s verifice toate opoziiile fcute, informaiile pe care acestea le conin i de asemenea s cerceteze dac sunt ndeplinite condiiile legate n vederea ncheierii cstoriei.

n privina formalitilor premergtoare la cstorie, viitorii soi trebuie sa depun, personal, n scris, la serviciul de stare civil la care urmeaz s se ncheie cstoria, declaraia de cstorie. Dac unul dintre acetia nu se afla n localitate, declaraia de cstorie se va putea face la serviciul de stare civil din localitatea unde se afl, care o va transmite, din oficiu i fr ntrziere, serviciului de stare civil competent a oficia cstoria.

n cazul n care unul dintre viitorii soi este cetean strin, el trebuie s depun, n vederea ncheierii cstoriei, urmtoarele acte:

Certificatul de natere;

Actul de identitate;

Certificatul medical privind starea sntii sale;

Dovezi eliberate de misiunea diplomatic sau oficiul consular al rii al crei cetean este, din care s rezulte c sunt ndeplinite condiiile de fond prevzute de legea naional, pentru ncheierea cstoriei;

Dac viitorul so, cetean strin, nu cunoate limba romn, va fi folosit un interpret, autorizat, ncheindu-se n acest sens un proces-verbal.

Declaraia de cstorie trebuie s cuprind:Voina viitorilor soi de a se cstori;

Declaraia acestora c au luat cunotin reciproc de starea sntii lor;

Declaraia viitorilor soi cu privire la ndeplinirea condiiilor de fond i lipsa impedimentelor la cstorie;

Declaraia acestora cu privire la numele pe care s-au neles a-l pune n timpul cstoriei;

Viitorii soi trebuie s prezinte, odat cu actele de cstorie, actele de identitate, certificate de natere i dovezile cu privire la ndeplinirea condiiilor de fond si lipsa impedimentelor la cstoriei.

Sunt considerate impedimente la cstoria acele mprejurri de fapt sau de drept, precum:

Existena unei cstorii nedesfcute a unuia dintre viitorii soi prin care se ncalc principiul fundamental al monogamiei.

Nesocotirea acestui impediment atrage nulitatea cstoriei pentru soul de rea-credin. Soul de bun-credin pstreaz pn la desfiinarea cstoriei calitatea de so intr-o cstorie valabil i nu poate fi considerat bigam. Nu exist bigamie nici n situaia n care o persoan, deja cstorit se recstorete, dac prima cstorie este declarat nul, chiar ulterior ncheierii celei de-a doua cstorii.

Existena rudeniei dintre viitorii soi.

n cazuri excepionale se poate ncheia i cstoria ntre rudele n linie colateral de gradul 4, dar numai cu acordul primarului general al municipiului sau al preedintelui judeean in a crui raz teritorial i are domiciliul cel care solicit acest acord. n cazul n care ofierul de stare civil are cunotin de o eventual relaie de rudenie ntre viitorii soi, chiar neconstatat legal, el refuza ncheierea cstoriei. n aceast situaie, cei considerai nedreptii se vor adresa instanei. Rudenia reprezint un impediment la cstorie chiar dac este din cstorie sau din afara cstoriei.

Cstoria este oprit n urmtoarele situaii:

ntre adoptator i ascendenii lui precum i ntre adoptat i descendenii acestuia;

ntre copiii adoptatorului i adoptat precum i ntre copiii adoptatorului si copii adoptatului;

ntre cei adoptai de aceeai persoan;

Este interzis cstoria ntre tutore i persoana minor care se afl sub tutela sa, ct timp este instituit tutela;

Nu poate s se cstoreasc alienatul, debilul mintal sau cei care sunt lipsii vremelnic de facultile mintale atta timp ct nu are discernmnt;

Diferena de sex.

Cstoria se poate ncheia numai ntre persoane de sex diferit. Dovada sexului viitorilor soi se face pe baza certificatului de natere.

Vrsta legal pentru cstorie.

Vrsta minim stabilit de lege pentru cstorie sau vrsta matrimonial este de 18 ani pentru brbat i 16 ani pentru femeie. Aceast vrst minim a fost stabilit inndu-se cont de raiuni de ordin biologic, psihic, moral in vederea asigurrii unui consimmnt contient, liber i personal al viitorilor soi. n mprejurri excepionale se poate acorda dispens femeii care nu a mplinit 16 ani, n vederea ncheierii cstoriei, dar numai n anumite condiii:

Femeia s fi mplinit vrsta de 15 ani;

Dispensa s fie temeinic justificat (de exemplu: boala, graviditate)

Existena unui aviz medical oficial;

Nu exist, n vederea ncheierii cstoriei, o vrsta maxim legal. De asemenea legea nu stabilete nici existena unei diferene maxime de vrst.

Consimmntul liber presupune un consimmnt neviciat, adic neafectat de eroare, dol sau violen. Exist eroare ca viciul de consimmnt, numai n cazul n care poart asupra identitii fizice a celuilalt so.

Dolul viciaz consimmntul viitorului so prin eroarea provocat ca urmare a mijloacelor viclene folosite mpotriva sa. Violena reprezint viciul de consimmnt prin teama provocat viitorului so ca urmare a constrngerii fizice sau morale exercitat mpotriva sa.

Comunicarea reciproc a strii sntii.

La declaraia de cstorie se ataeaz certificatele medicale care atesta starea sntii viitorilor soi.

4. Casatoria institutie sau contract

Dupa acest autor, al carui Tratat de dreptul familiei este de referinta in literatura de specialitate din Romania, deosebirile intre contract si actul juridic al casatoriei sunt urmatoarele:

1. daca in cazul contractului cele doua parti au scopuri diferite, in cazul casatoriei ambele parti au un scop comun, adica intemeierea unei familii;

2. efectele contractului sunt determinate de parti, in anumite limite legale, pe cand efectele casatoriei sunt prestabilite de lege;

3. in principiu, un contract poate fi susceptibil de modalitati, casatoria nefiind afectata de astfel de modalitati;

4. contractul fiind stabilit mutuus consensus, poate inceta prin vointa comuna a contractantilor, pe cand casatoria nu poate inceta prin acordul de vointa al sotilor;.

5in cazul contractului, daca una dintre parti nu-si executa obligatiile, cealalta parte poate cere rezolutiunea, pe cand casatoria poate fi desfacuta prin divort in conditii legale;

6. diferentele sunt vizibile si in ceea ce priveste nulitatile

Asupra institutiei juridice a casatoriei si aceea a contractului s-au scris numeroase studii, din care rezulta ca desi actul juridic prin care se incheie casatoria nu poate fi considerat un contract, totusi, intre cele doua institutii juridice exista anumite asemanari, concretizate in: casatoria este un act juridic bilateral, asa cum poate fi, de cele mai multe ori, si contractul; incheierea casatoriei este libera, in inteles contractual ca orice persoana are libertatea de a se casatori sau nu; viitorii soti sunt egali, in inteles contractual ca acestia consimt la casatorie in conditii de egalitate juridica si nu de subordonare a unuia fata de celalalalt.

Actul juridic prin care se incheie casatoria se deosebeste de contract prin aceea ca in cazul contractului, fiecare parte urmareste un scop diferit de al celeilalte parti, pe cand in cazul casatoriei, ambii soti urmaresc un scop comun, consimtamantul viitorilor soti nu are aceeasi valoare cu acordul de vointa al partilor, contractul poate fi susceptibil de modalitati (termen, conditie, sarcina), pe cand casatoria nu poate fi afectata de nici una dintre acestea; contractul, fiind stabilit prin vointa partilor poate inceta prin acordul lor de vointa pe cand casatoria nu poate lua sfarsit prin acordul de vointa al sotilor, decat numai daca sunt indeplinite conditiile prevazute de articolul 38 alineatul 2 din Codul familiei; in cazul contractului, daca o parte nu-si executa obligatiile, cealalta parte poate sa solicite, dupa caz, rezolutiunea sau rezilierea. Dimpotriva, casatoria nu poate fi desfacuta decat pe cale judecatoreasca si numai daca sunt indeplinite conditiile stabilite de lege; contractul este prin excelenta, un act juridic prin reprezentare. Casatoria nu se poate incheia prin reprezentarea viitorilor soti, ea fiind un act juridic personal.

5 Raport casatorie ,contract

1. Asemanari intre casatorie si contract.Desi actul juridic prin care se incheie casatoria nu poate fi considerat un contract, totusi, intre cele doua institutii juridice exista anumite asemanari, concretizate in:- casatoria este un act juridic bilateral, asa cum poate fi, de cele mai multe ori, si contractul;- incheierea casatoriei este libera, in inteles contractual ca orice persoana are libertatea de a se casatori sau nu;- viitorii soti sunt egali, in inteles contractual ca acestia consimt la casatorie in conditii de egalitate juridica si nu de subordonare a unuia fata de celalalt.

2.Deosebiri intre casatorie si contract

Actul juridic prin care se incheie casatoria se deosebeste de contract prin urmatoarele:- in cazul contractului, fiecare parte urmareste un scop diferit de al celeilalte parti, pe cand in cazul casatoriei, ambii soti urmaresc un scop comun, si anume, intemeierea unei familii;- rolul consimtamantului viitorilor soti este acela de a face aplicabil statutul legal al casatoriei, in schimb in cazul contractului, partile stabilesc, de regula, prin acordul de vointa, insusi continutul contractului. Cu alte cuvinte, efectele contractului sunt determinate de parti, in anumite limite determinate de lege (art. 5, 963, 968 C.civ.), putand imbraca cele mai diferite aspecte, in timp ce efectele casatoriei sunt prestabilite de lege, vointa partilor neavand decat rolul de a determina aplicarea statutului legal al casatoriei, fara posibilitatea de a-l modifica in vreun fel. Cei care se casatoresc au, deci, numai posibilitatea de a accepta ori nu statutul legal al casatoriei, asa cum este el stabilit de lege;- in principiu, contractul poate fi susceptibil de modalitati (termen, conditie, sarcina), pe cand casatoria nu poate fi afectata de nici una dintre acestea;- contractul, fiind stabilit prin vointa partilor (mutuus consensus), poate inceta prin acordul lor de vointa in acest sens (mutuus dissensus). Casatoria nu poate lua sfarsit prin acordul de vointa al sotilor, decat numai daca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 38 alin. 2 C.fam.;- in cazul contractului, daca o parte nu-si executa obligatiile, cealalta parte poate sa solicite, dupa caz, rezolutiunea sau rezilierea (art. 1020-1021 C.civ.). Dimpotriva, casatoria nu poate fi desfacuta decat pe cale judecatoreasca si numai in conditiile stabilite de lege (art. 38 C.fam.);- nulitatea casatoriei (art. 41 C.fam.) prezinta anumite particularitati fata de nulitatea contractului;- la incheierea si desfacerea casatoriei, un rol important ii revine ofiterului de stare civila (art. 36 C.fam.), respectiv instantei de judecata (art. 37 alin. 2 C.fam.), ceea ce deosebeste iarasi casatoria de contract;- contractul este, prin excelenta, un act juridic prin reprezentare. Casatoria nu se poate incheia prin reprezentarea viitorilor soti, ea fiind un act juridic personal (art. 16 C.fam.). Concluzie

In concluzie evidentiem toate aceste diferentieri si consideratii mai sus expuse, socotim indicata folosirea calificarii circumstantiale de act juridic, notiune care inglobeaza atat actul unilateral de vointa, cat si contractul. Acest act juridic pe care il constituie casatoria este cel prin mijlocirea caruia viitorii soti se supun, prin libera lor vointa, statutului legal al casatoriei.Actul juridic al casatoriei, o data incheiat, genereaza, la randul sau, o stare de drept permanenta, intrucat, astfel cum arata art. 3 C.fam., el sta la baza nasterii drepturilor si obligatiilor personale si a celor patrimoniale prevazute de cod. Dar, toate aceste drepturi si obligatii dau expresie, din punct de vedere juridic, comunitatii de trai a sotilor si se bazeaza pe afectiune, prietenie, incredere si buna intelegere.Astfel unii savanti care impartasesc opinia ca casatoria este un contract ,acest contract este deosebit .M.Antokolskaia mentioneaza ca acordul privind incheierea casatoriei dupa natura sa juridica nu se deosebeste de contractul civil.Tot autoarea mentioneaza ca in partea ce nu este reglementata de normele de drept,casatoria poate fi considerata de cei ce se casatorescjuramint in fata lui Dumnezeu,obligatie morala sau o conventie patrimoniala. Bibliografie

1.Dreptul familiei ,editia III,DR.Valentina Cebotari ,Chisinau 2014

2.Codul Familiei al Republicii Moldova,publicat 26.04.2001in Monitorul Oficial Nr .47-48,actualizat la 20.02.2014

3.Bacaci, Alexandru; Dumitrache, Viorica Claudia; Dreptul Familiei, Editura CH Beck, Bucureti, 2009.

4.Banciu, Mircea, Dreptul Familiei,Editura Argonaut,Cluj-Napoca,1998.

5.Filipescu, Ion P, Tratat de Dreptul Familiei, Editura All Beck, Bucureti, 1999.

6.Popescu, Tudor, Tratat de Dreptul Familiei, Bucureti, Editura de stat didactic i pedagogic, 1960.

Ion P. Filipescu, Tratat de Dreptul Familiei, Editura All Beck, Bucureti, 1999, p.13.

S. Brdeanu, V.D. Zltescu, Tratat de Drept Civil, vol. I, Partea general, Editura Academiei, Bucureti, 1967, p. 242.

Ion P. Filipescu, Tratat de Dreptul Familiei, Editura All Beck, Bucureti,1999, p. 9.

Mircea Banciu, Dreptul Familiei, Editura Argonaut, 1998, Cluj-Napoca, p. 43.

Tudor Popescu, Tratat de Dreptul Familiei, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1990, p.109.

Bacaci Alexandru, Dumitrache Viorica Claudia, Dreptul Familiei, Editura CH Beck, 2009, p.156.