Dr mediului

Dr mediului

Particularitatile izvoratoare formale ale dr.mediului

1.Toate normele de drept al mediului au character imperative

2.Unele dintre normele de dr.al mediului sunt norme tehnice care prin includerea lor in norme juridice produc efecte de dr.

3.Sunt izvoare speciale ale dreptului mediului tratatele si conventiile international sub 2 conditii:

a) sa fie parte sau sa le fi ratificat;

b)sa fie in viguare la data invocarii lor.

Cauzele si efectele principale ale pol.atmosferice

Cauze

Atmosfera= invelisul gazos care inconjoara pamantul, alcatuit din aer, fara o limita superioara precisa si avand proprietati constante pana la aproximativ 3000 m altitudine.

Atmosfera actioneaza ca o patura protectoare mentinand o temperatura propice pe pamant si ecranand razele daunatoare ale soarelui.

Formata din mai multe straturi, ea actioneaza si ca un imens depozit pentru gaze si particule.

Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 243/2000 privind protectia atmosferei, prin atmosfera se intelege masa de aer care inconjoara suprafata terestra incluzand si stratul protector de ozon.

Aerul= un amestec de gaze.

Uscat, el contine 78% azot, 21% oxigen si 1% alte gaze.

In 1979 a avut loc la Geneva prima Conferinta general europeana pe probleme de mediu, conferinta ce a adoptat Conventia si Rezolutia privind poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi.

Potrivit Conventiei prin poluare atmosferica se intelege eliberarea in aer de catre oameni mijlocit sau nemijlocit de substante de energie ce produc efecte negative cum sunt:

- periclitarea sanatatii;

- producerea de daune comorilor vii ecosistemelor sau altor bunuri de gen;

- limitarea beneficilor mediului sau a altor drepturi de folosire de drept a mediului inconjurator.

In acelasi timp, Conventia a definit poluarea atmosferica transfrontiera pe distante lungi ca fiind acea poluare a carei sursa fizica se afla total/partial in limitele de jurisdictie ale unui stat, efectele producandu-se intr-o zona supusa jurisdictiei altui stat la o distanta la care nu este in general posibil sa se distinga contributia sursei sau a grupelor de surse de emisie

Din cele doua definitii rezulta ca poluarea aerului trebuie privita in raport cu modul de folosire al acestui factor de mediu de catre om.

Astfel, privit in calitatea sa de cadru natural al vietii aerul devine poluat atunci cand concentratia substantelor straine introduse in atmosfera naturala sau artificial ajunge la un prag daunator vietii. Folosit ca materie prima in unele industrii, aerul este considerat poluat atunci cand produce erodarea constructiilor sau altereaza produsele. In turism poluarea aerului nu inseamna ca dauneaza imediat sanatatii oamenilor, dar creaza o stare de disconfort.

Efecte

Efectele principale ale poluarii atmosferice, sunt: incalzirea temperaturii globale, distrugerea progresiva a stratului de ozon, ploile acide si smogul.

In cazul incalzirii globale practic, nu incalzirea relativ limitata constituie un pericol ci accelerearea schimbarii climei, fapt iminent.

Se estimeaza ca intre 2030 si 2050 temeperaturile medii ar putea deveni cu 1.5 4.5 grade celsius mai mari decat cele actuale, ceea ce ar duce la valori care nu au mai fost inregistrate in ultimii 2 milioane de ani. Acest efect accelereaza topirea calotelor de gheata, ale polilor care determina la randul sau cresterea nivelului apelor in mari si oceane, care produce inundarea litorarelor, poluarea surselor potabile de apa. Distrugerea progresiva a stratului de ozon este un fapt care determina ca o cantitate mai mare de raze ultraviolete sa patrunda pe terra ceea ce dtermina inmultirea cazurilor de cancer al pielii si a cataractei oculare, paralele cu scaderea serioasa a productiei agricole si distrugerea planctonului marilor si oceanelor.

Ploile acide continand mult azot distrug padurile si recoltele vegetale. Smogul este un amestec de diversi poluanti si vapori de apa pe care ii condenseaza, cunoscandu-se in prezent 2 tipuri de smog: - Reducator ( Londonez ); - Oxidant ( Californian).

Obligatiile Romaniei care decurg din documentele internationale adoptate prvind schimbarile climatice

Schimbarea climei este determinate de factori interni, externi naturali cat si de factori antropici. Prin semnarea si ratificarea de catre Romania a Conventiei Privind Schimbarile Climatice Legea 24/1994 cat si a Protocolului de la Kyoto prin Legea 3/2001 Romania si-a asumat angajamentul de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu 8% in perioada 2008-2012 fata de anul 1989. Din cele 2 documente mentionate Romaniei i-au revenit urmt obligatii:1.Sa elaboreze si sa actualizeze periodic si sa puna la dispozitia partilor din Conventii intervalele nationale ale emisiilor antropice;

2.Sa incurajeze si sa sustina aplicarea si transformarea de tehnici, practice si procedee care permit controlul, reducerea si prevenirea emisiilor de gaze cu efect de sera;

3.Sa adopte politici nationale si sa i-a masuri de precautie pt a prevenii sau a atenua cauzele schimbarilor climatice si ale diminua efectele;

4.Sa incurajeze si sa dezvolte programe de sensibilizare a publicului.

5.Sa realizeze Registrul National de Emisii de Gaze cu Efect de Sera.

Protectia spatiului extraatosferic a lunii si a celorlalte corpuri ceresti

In 1967 la Moscova,a fost semnat tratatul privind activit,statelor in spatial extraatm.,tratat ratificat in 68 de Rom.prin decretul64.Inca din primul art.tratatul stab.principiul conf.carui spatial extraatm.si corprile ceresti pot fi explorate si exploatate in mod liber de catre orice stat in cond.de egalitate cu celelalte state.Deosebit de imp.sub aspectul protectiei acestui spatiu si obiectele ceresti este prevederea din art.4,dupa care statele se oblige sa nu amplaseze pe orbita in jurul pam.niciun obiect purtator de arme nucleare sau orice fel de arme de distrugere in masa,sa nu stabileasca baze militare sis a nu faca manevre militare pe corpurile ceresti sis a nu experimentezr nici un tip de arma .Statul care lanseaza sau asigura lansarea unui obiect in spatial extratm.sau pe un corp ceresc poarta raspunderea internat,pt.daunele produse de acest ob.unui alt ob.spatial lansat de un alt stat.Daca lansarea ob.spatial este facut de catre o org.intert.rasp.statului se dubleaza in sensul ca in primul rand rasp.organ.ca pers.jurid.si apoi rasp.si fiecare stat in parte care a votat in favoarea acelui obiect.Statul care a lansat un ob.spatial raman propriet.acestuia nu numai pe perioada cat se afla in acest spatiu/corp ceresc,ci si at.cand revine pe pam. Ca urmare,daca ob.sau parti component ale sale care cad pe terit.altui stat,pe baza datelor de identificare transmise de statul proprietar,primul stat este obligat sa-l returneze. Daca ob/parti componente cad intr-o zona nesupusa jurisdictiei vreunui stat,statele au oblig.sa coopereze in identificare si retunrarea catre statul proprietar.

Principiul poluatorul platesteAdoptat mai intai de Organizatia Pt Cooperare si Dezvoltare Economica intr-o serie de recomandari incepand cu anii 70, principiul semnifica initial cerinta imputarii poluatorului, o cheltuila privind masurile adoptate de autoritatile publice pt ca mediul sa fie mentinut intr-o stare acceptabila. Principiul a fost dezvoltat considerandu-se ca poluatorul tb sa suporte nu numai costurile masurilor de prevenire ci si pe cel al masuri reparatorii. La nivelul UE principiul a fost consacrat prin Actul Unic European in 1987 si Tratatul de la Maastricht in 1992. Pe plan national, principiul a fost consacrat prima data in legea 37/1995, apoi a fost preluat de OUG 195/2005 in art.3 lit.e(Legea protectiei mediului) Aplicarea principiului este asigurat prin instituirea raspunderii pt pers fizica/juridical in cazul in care activitatea desfasurata produce poluare. Principiul are si o justificare economica-neefectuarea la timp a cheltuielilor pt protect mediului, atrage ulterior costuri mai ridicate care tb acoperite. Prezinta importanta si cele 2 aspecte ale principiului:Aspectul preventive reprezentand internalizarea costurilor sociale externe(sa fie luate in calcul de toti agentii economici in costurile lor de productie) si aspectul reparator care consta in faptul ca cel care cauzeaza o poluare este dator a repara prejudicial produs.

Acest principiu se poate aplica numai coroborat cu principiul actiunii preventive deoarece aplicat singur duce la consecinte inadmisibile:platesc, deci pot sa poluez.

Principiul actiunii preventive(principiul prevenirii riscurilor ecologice si al producerii daunelor). Acest princip.presupune un pericol cunoscut si prevede obligatia de a intervene inainte ca prejudicial sa de produca.Principiul este formulat la punctul 8 al principiului,Conv.de la Rio 1992,iar in legislatia romana este consacrat in art.3,lit.c din O.U.G 195/2005.

Ideea acestui principiu este ca activitatea de prevenire a riscurilor ecologice este cu mult mai putin costisitoare decat repararea daunelor ecologice care pot avea un character ireversibil. Aplicarea acestui principiu presupune pe de-o parte reglementarea unor obligatii cu caracter preventiv,iar pe de alta parte promovarea unor modificari negative privind calitatea mediuluiIn ce priveste activit.mentionate anterior,un rol principal revine evaluarii de mediu ce are ca scop integrarea obiectivelor si cerintelor ,protective a mediului in pregatirea si adoptarea anumitor planuri si programe care pot avea efecte semnificative asupra mediului si deaseamnea un alt rol imp.revine evaluarii impactului asupra mediului,process menit sa identifice,sa descrie sis a stabileasca efectele unui proiect asupra sanatatii oamenilor si amediului.Pers.fiz si cele juridice care folosesc in activit.lor subst.sau deseuri periculoase sunt obligati:-sa tina evident sticta a acesteia si sa asigure prin sisteme proprii supravegherea mediului pt.prevenirea riscurilor; -sa anunte producerea unor elimiari neprevazute de subst.poluante;-sa elimine in totalitate si in conditia de siguranta pt.sanatatea pop,si pt.mediu subst.si preparatele chimice periculoase care au devenit deseuri;-sa inlocuiasca acolo unde tehnic este posibil subs.si preparatele chimice periculoase cu subst.si preparate chimice mai putin periculoase sau chiar nepericuloase.

Principiul participarii publicului la elaborarea si aplicarea deciziilor de mediu

La a IV-a Conferinta a Ministrilor care a avut loc in Danemarca in 1998, cu titlul un mediu pt eu a fost adoptata conventia privind accesul la informatie si participarea publicului la luarea deciziilor si accesul la justitie in probleme de mediu. Coventia garanteaza drepturile:-dr de a avea acces la informatie fara ca solicitantul sa declare un anumit interes

-dr publicului de a fi informat de autoritatile publice asupra problemelor de mediu

Documentele Conferintei de la Rio, 1992 si Tratatelor si Conventiilor internationale mai vechi sau mai noi prevad necesitatea participarii publice. Paticiparea publicului corect informat la activitatea de protejare a mediului permite indivizilor sa contribuie la luarea deciziilor ref la mediu si ofera popo posib de a cunoaste riscurile la care sunt supusi individual, familia, comunitatea, putand astfel sa-si adapteze desfasurarea activitatilor in modul corespunzator.Participarea publicului este posibila doar daca informatia necesara este accesibila. Tipurile de informatii ce pot fi solicitate pot privi emisiile in atmosfera, deversarea rezidurilor in apele de suprafata sau subterane, poluarea sonora, studiul de impact si sistemul de autorizatii, locurile contaminate etc.

O solicitare de informatie de mediu poate fi refuzata daca:

-autoritatea publica careia i se adreseaza solicitantul nu detine informatia respective

-daca cerea este vizibil nerezonabila sau este formulate intr-o maniera prea generala

-daca cererea se refera la doc in curs de elaborare sau priveste sistemul de comunicatii intern al autoritatii publice.Natura juridical a raspunderii de mediu conform OUG 68/2007

Natura juridical complexa a dr mediului si caracterul sau interdisciplinar se regasesc si asupra raspunderii juridice referitor la prevenirea si repararea prejudiciului adus mediului, raspunderea specifica acestei ramuri de drept, avand la baza principiile sale specifice, care imbina elementele de dr ale mediului cu elementele de dr adm si civil. Elementele de dr adm decurg din consacrarea expresa a legii potrivit careia protectia mediului este un obiect de interes public major, ce determina ca stabilirea masurilor reparatorii si evaluarea caracterului semnificativ al prejudiciului sa se faca unilateral de catre autoritatea adm publica pt protectia mediului. Deciziile luate de aceste autoritatii pot fi atacate conform procedurii contenciosului administrative.Nerespectarea obligatiilor de catre operatorii econimici in legatura cu prevenirea sau limitarea prejudiciului asupra mediului si nerespectarea de autoritatile de protectie a mediului a obligatiilor privind furnizarea de informatii operatorului despre orice amenintare iminenta cu un prejudiciu asupra mediului se sanctioneazacu amenda contraventionala. Potrivit art.3 alin.4, OUG 68/2007 persoanele fizice/juridice de dr privat nu au dr la o compensatie ca o consecinta a prejudiciului asupra mediului sau a amenintarii cu astfel de prejudice, urmand a se aplica prevederile dr comun. Raspunderea operatorilor economici pt prejudici este dupa caz, fie o raspundere obiectiva, fie o raspundere subiectiva conform legii. In acelasi timp la baza institutirii si functionarii raspunderii de mediu stau principiile specifice dr mediului: principiul dezvoltarii durabile, actiunii preventive, conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor, poluatorul plateste.

Managementul ecologic al deseurilor

Totalitatea lucrarilor, masurilor si activitatilor de gospodarire a deseurilor destinate sa asigure protectia sanatatii umane si a mediului. Managementul ecologic al deseurilor se asigura in primul rand prin elaborarea si aplicarea unor norme juridice adecvate privind procedura, colectarea, transportul, prelucrarea, reciclarea, comercializarea, depozitarea, incendierea si alte activitati care au ca obiect deseurile.

La baza gestionarii deseurilor de orice fel stau principiile:

-principiul utilizarii cu exclusivitate a acelor activitati de gestionare a deseurilor ce nu produc prejudice sanatatii si mediului.

-principiul poluatorul plateste

-principiul responsabilitatii producatorului

-principiul utilizarii celor mai bune tehnici disponibile

-principiul proximitatii, care persupune ca deseurile sa fie valorificate si eliminate cat mai aproape de locul de generare

-principiul nediscriminarii, consimtamantului si permisiunii transportului de deseuri periculoase numai in acele tari care dispun de tehnologii avansate de eliminare, care tb respectate in comertul international de deseuriAutoritatile competente stabilesc norme, standarde si reguli si adoptarea unor masuri stimulative economice si financiare corespunzatoare pt:

1.prevenirea generarii deseurilor si a efectelor nocive ale acestora prin:

a)dezvoltarea de tehnologii curate si ecologice in utilizarea de resurse naturale

b)dezvoltarea tehnologiei in vederea obtinerii de produse proiectate a.i. sa nu contribuie sau sa contribuie ct mai putin la cresterea riscului de poluare si gradului de nocivitate a deseurilor.c)dezvoltarea de tehnici adecvate pt eliminarea substantelor periculoase continute in deseurile destinate valorificarii

2.valorificarea deseurilor prin reciclare, reutilizare sau prin orice alt process care vizeaza obtinerea de materiale prime secundare sau utilizarea unor categori de deseuri ca sursa de energie.

Raspunderea civila delictuala

In dr mediului prin raspundere civila delictuala se sanctioneaza in general o conduita antisociala a sub de dr persoana fizica si juridical care prin faptele lor licite sau ilicite, omisive sau comisive produc pagube mediului sau compenentelor lui. Temeiul juridic al raspunderii civile pt prejudice aduse mediului in constituie OUG 195/2005 si Condul Civil.Subiectele indreptatite la repararea daunelor aduse mediului

Prin definirea mediului inconjurator nu este si nu poate fi sub vicitima care sa reclame o reparatie. El este o valoare fundamentala ocrotita prin lege atat pe plan intern cat si pe plan international.

In dr intern acest subiect poate fi statul, o unitate adm-teritoriala sau o persoana fizica ori juridica careia i s-a cauzat un prejudiciu ca urmare a nerespecatari normelor de protectie a mediului. Pe plan international sub poate fi statul at cand mediul lezat se afla in limita taritoriului si ale jurisidictiei nationale sau comunitatea internatioanala in aus ei, at cand mediul lezat are statutul de bun al comunitatii.

Persoana responsabila-legatura de cauzalitate intre fapta prejudiciabila si prejudiciu este greu de stabilit determinarea caracterului difuz al daunelor intr-un mare nr de cauze, reglementarea juridica a constituit un responsabil determinabil in mod realabil procedurii pagubei.

Particularitatile elementelor constitutive ale raspderii civile delictuale pt prejudicii aduse mediului

In dr civil, pt nasterea raspunderii delictuale sunt necesare sa fie intrunite cumulative elementele: 1.savarsirea unei fapte ilicite; 2.producerea unui prejudiciu prin fapta ilicita3.existenta unui raport de cauzalitate intrefapta ilicita si prejudiciu; 4.culpa autorului faptei ilicite; 5.atunci cand faptuitorul este o pers fizica, existenta capacitatii juridice

In dr civil aceste elemente se cer a fi intrunite cumulative indifferent daca se raspunde pt fapta proprie sau pt fapta altuia, ori pt fapta lucrului sau

Aceleasi elemente se cer si pt cunoasterea rasp delictuale si in dr mediului doar ca elementele implica anumite particularitati.

Fapta ilicitaDaca in dr civil regula este de rasp pt fapta ilicita cauzatoare de prejudiciu adica a raspunderii subiective bazata pe culpa, in dr mediului regula este ceea a raspunderi pt toate faptele licite prin care se produce prejudice mediului. Raspunderea in dr mediului este obiectiva, fiind intemeiata pe idea de risc si de garantie. In dr civil exista o serie de situtati care inlatura caracterul ilicit al faptei si ca urmare raspunderea delictuala: starea de legitima aparare, starea de necessitate, indeplinirea unei indatoriri de serviciu, consimtamantul victimei, forta majora si cazul fortuit. Dintre aceste situatii care inlatura raspunderea in dr mediului au fost retinute: starea de necessitate, forta majora cu caracter exceptional, consimtamantul valabil al victimei si in domeniul daunelor nucleare, actele de conflict armat, razboi civil sau insurectie armata si culpa grava a victimei care a actionat gresit sau a omis sa actioneze.Prejudiciul

In dr civil exista principiul reparatiei in natura si numai in subsidiar prin echivalent banesc. In dr mediului reparatia in natura nu poate fi aplicata pt ca prejudiciile aduse mediului au caracter ireversibil. In dr mediului pt prejudice se foloseste si termenul de dauna ecologica, incluzand atat prejudiciile suferite de om si de bunurile sale cat si cele suferite de mediu. Si in dr mediului prejudicial tb sa fie cert si actual. In dr mediului insa este considerat actual si prejudicial viitor daca este sigur ca se va produce si sunt suficiente elemente pt a-i determina intinderea.

Raportul de cauzalitate dintre fapta si prejudiciu

In dr mediului este foarte greu de stabilit pr ca de cele mai multe ori actiunea cuzelor interfereaza cu o multitudine de conditii care pot atenta sau accelera producerea efectului.

Culpa

Da in dr civil regula este a raspd subiective bazate pe culpa, in dr mediului raspund subietiva are caracter de exceptie numai pt prejudicii aduse speciilor protejate si habitatelor lor naturale.Raspunderea obiectiva si subiectiva in dr mediului

Pana la aparitia vechii legi in dr mediului 157/1995, pt ca proba culpei este foarte grei de facut in cazul prejudiciului produs prin poluare, dat nature diferite a poluantilor si a modului lor de a actiona, in literature juridical si in practica problema rasp a fost solutionata pe baza principiului raspunderii obiective a unei raspunderi solidare a activa a oricarui cet si pt dif not de dauna economica, a.i sa cuprinda si daunele indirecte fiind rep de cauzalitatea relazat in acest domeniu.

Ca urmare adoptandu-se prev Codului Civil s-a considerat ca o paguba adusa mediului poate fi cauzata si de viciul ascuns al lucrului de care cel ce se foloseste nu avea cunostinte fapt care exclude raspunderea subiectiva bazata pe culpa.Ca urmare s-a considerat ca raspunderea pt fapta lucrului este o exceptie de la reg stabilita in civil fiind raspundere obiectiva. Legea 137/1995 a pus capat acestei dispute consacrand expres caract obiectiv al raspunderii pt prejudice aduse mediului, reglementare preluata si in art.95 din actuala lege a protectiei mediului OUG 195?2005.

Raspunderea subiectiva in dr mediului, in mod exceptional, raspund poate fi sub bazata pe culpa dar numai pt prejud aduse speciilor protejate si habitatelor naturale.

Raspunderea civila delictuala in domeniul daunelor nucleare

Conform Conventiei de la Paris 1960, asupra raspunderii in dom energiei nucleare, a Conventiei de la Viena 1963, privind raspunderea civila pt daune nucleare si a Protocolului lor comun Paris 1988, toate ratificate de Romania prin legea 106/1992, a fost adoptata legea 703/2001 privind raspunderea civila pt daune nucleare.Potrivit art.3 din l 703/01 prin dauna nucleara se intelege orice deces sau ranire, orice pierdere sau deteriorare de bunuri, costul de refacere a mediului deteriorate, orice pierdere a veniturilor care deriva dintr-un deces economic fata de orice utilizare a mediului, costul masurilor preventive si orice alta dauna economica, alta decat cea cauzata de degradarea mediului, daca este admisa de legislatia privind raspunderea civila a instantei competente.Raspunderea pt prejudice aduse in domeniu nuclear este o raspundere obiectiva fiind intemeiata pe idea de risc si de garantie. Legea 703/01 def accidentul nuclear ca fiind orice fapta sau succesiune de fapte avand aceasi origine care cauzeaza o dauna nucleara sau o amenintare grava si iminenta cu o astfel de dauna. Pt daune cauzate prin accident nuclear, raspunderea revine exclusive operatorului instalatiei nucleare. Daca la producerea daunelor au contribuit instalatii existente unor operatori dif si nu se poate stabili contributia fiecarei instalatii la producerea daunei, operatorii raspund solidar. Daca la producerea daunei au contribuit un accident nuclear si unul nenuclear si nu se poate stabili contributia fiecaruia la prod daunei, at intreaga dauna se considera nucleara si atrage rasp operatorilor instalatiei nucleare. Daca dauna nucleara este rezultatul direct si nemijlocit al unui act terrorist nuclear, pt repararea daunelor statul care va acorda despagubiri din fondurile publice. Operatorul instalatiei nucleare este exonerate de raspundere in temeiul legii daca paguba nucleara este rezultatul unor acte de conflict armat, razboi civil sau insurectie si poate fi exonerate de raspd in cazul unui process daca dauna nucleara s-a produs ca urmare a culpei grave a victimei care a actionat gresit sau a omis sa actioneze.Raspunderea operatorului este plafonata la 300 milioane de $ pt fiecare instalatie nucleara care ii apartine. Pt plata despagubirilot el este obligat sa incheie un contract de asigurare sau sa constituie orice alta garantie financiara in cond prevzt de lege. In limita sumei platite cu titlu de despagubir, operatorul are un dr de regres doar in sit urmt:

1.cand un asemenea dr a fost prevazut expres intr-un contract scris

2.daca accidentul nuclear rezulta dintr-o actiune sau o omisiune savarsita cu intentia de a cauza o dauna nucleara pers fizica care a actionat sau a omis sa actioneze cu aceasta intentie.

Actiunea in despagubire se prescrie in termen de 10 ani de la data prod accidentului. Avand in vedere ca accidentele nucleare au efecte nelimiate in timp si inca necunoscute, legiuitorul a creat o exceptie de la aplicarea termenului de 10 ani prevazand ca victima care a obtinut o despagubire in termen de 10 ani, sa poata intenta o noua actiune in despagubire daca prejudicial initial s-a marit sau au aparut noi prejudici, cu singura obligatie de a dovedi ca aceste prejudice se datoreaza aceluias accident nuclear.Particularitatile poluarii radioactive

Inainte de a provoca radiatie artificiala, omul este supus radiatiilor naturale provenite de la soare si galaxii indepartate, de la pamanat, din apa si din atmosfera, la care s-a adoptat in decurs a 100 mii ani fara a-i dauna evolutiei biologice. Activitatea biologica normala nu poate avea loc fara un fond de radiatii. Radiatia artificiala isi are originea in instalatiile de raze X sau folisite in laboratoare si spitale, in depunerile radioactive in extractia si prelucrarea minereurilor radioactive si in depozitarea deseurilor radioactive. Poluarea radioactive este mai cumplita decat explozia nucleara cu toata forta ei distructiva. Este o contaminare artificiala a mediului peste valoarea fondului natural de radiatii produsa de om in zilele noastre.

Este considerate o agresiune aproape perfecta cu carcater unilateral si universal fiind contaminate concomitant aerul, apa, solul, subsolul si distrugandu-se lent tot ce este viu. Nici utilizarea pasnica a energiei nucleare nu exclude poluarea. In legatura cu depozitarea deseurilor radioactive rezulta din activitatea de folosire pasnica a energiei nucleare, pt care nu s-a gasit o solutie viabila, au fost avansate mai multe solutii:-japonizi au propus depunerea deseurilor puternic radioactive in containare pe fundul marilor si aceanelor

-americanii deseurile sa fie lansate in spatiu cu ajutorul navelor spatiale, respinsa din start, fiind extreme de persiculoasa pt ca nu s-ar fi putu admite niciun esec al rachetei la lansare si pt ca s-ar fi putut produce accidente cosmice cu efecte inimaginabile.

In prezent se merge pe 2 solutii:

1.depozitarea deseurilor la suprafata pamantului-nu ofera securitate pt ca pe langa indisponibilizarea unor suprafete intinse de teren, ele sunt supuse riscului unor calamitatii naturale si a unor acte de terorism nuclear;2.ingroparea in roca tare a deseurilor-solutie neviabila, roca fiind supusa riscurilor de cutremure, alunecari de teren si alte fenomene naturale catastrofale.

Poluarea radioactive a atmosferei, solului, apei

Poluarea radioactive a atm. Surse:exploziile nucleare experimentale care impreuna cu temperatura uriasa ce o degaja transforma substantele radioactive in stare gazoasa, sub forma de particule pe care le proiecteaza in atmosfera constituind poluarea radioactive primara produsa imediat la locul exploziei. Distributia produsilor de fisiune are loc conform unor fenomene naturale meteorologice in functie de altitudinea la care a avut loc explozia ajungand in final in apele, marile si oceanele si pe sol, aceasta fiind poluarea radioactive a atmosferei secundara.

Alte surse: centralele nucleare, productia de combustibil nuclear, tratarea chimica si metalurgica a materialelor din reactoare, utilizarea elementelor radioactive in medicina si cercetare.

Poluarea radioactive a apei.Se datoreaza deseurilor solide sau lichide ale industriei nucleare, depunerilor radioactive rezultate in urma exploziilor nucleare experimentale si precipitatiilor.Poluarea radioactive a solului. Poluarea radioactiva a solului si subsolului are un caracter mai limitat, constatandu-se in vecinatatea imediata a unitatilor miniere, locurile de depozitarea minereului radioactiv si a deseurilor radioactive. In legatura cu poluarea radioactiva a solului o problema majora o reprezinta gasirea celei mai bune solutii pentru depozitarea deseurilor radioactive cu un risc de contaminare cat mai mic sau total evitat.

Raspunderea producatorilor pt pagubele cauzate de defectele produselor lor

Este legea 240/2004 pt pagubele produse de defectele produselor. Prin producator se intelege:

1.fabricantul unui produs finit, unei materii prime sau a unei parti componente a produsului;

2.orice persoana care se prezinta ca producator prin faptul ca isi inscrie pe produs numele, marca sau un alt semn distinctive;3.orice persoana care importa un produs din UE in vederea vanzarii, inchirierei, cumparari sau altor forme de instrainare.

Paguba este prejudicial cauzat prin moartea sau vatamarea corporala a unei persoane.

Produsul este potrivit legii orice bun mobil legii chiar daca este incorporate intr-un bun mobil sau imobil. Produsul este cu defect daca nu ofera siguranta la care persoana este indreptatita sa se astepte.

Conform Legii nr. 240/2004 privind raspunderea producatorilor pentru pagube generate de produse cu defecte, aceasta raspundere speciala, obiectiva, are o serie de reguli derogatorii de la dreptul comun, dintre care mentionam:

- producatorul raspunde atat pentru prejudiciul actual, cat si pentru cel viitor cauzat de defectul produsului sau;

- el este tinut sa raspunda si in situatia in care paguba este rezultatul cumulat al defectului produsului cu o actiune sau o omisiune a unei terte persoane;

- legea prevede raspunderea solidara a tuturor persoanelor responsabile;

- este indiferent faptul, daca produsele respective sunt sau nu periculoase, pentru ca s-a constatat ca si produsele considerate nepericuloase pot produce rezultate pagubitoare.

Cauzele exoneratoare de raspundere a producatorului sunt:

- producatorul dovedeste ca nu este el cel care a pus produsul in circulatie;

- in functie de imprejurari, defectul care a generat paguba nu a existat la data la care produsul a fost pus in circulatie sau a aparut ulterior punerii in circulatie din cauze neimputabile lui;

- produsul nu a fost fabricat pentru a fi comercializat;

- defectul se datoreaza respectarii unor conditii obligatorii impuse de reglementarile emise de autoritatile competente;

- nivelul cunostintelor stiintifice si tehnice existent la momentul punerii in circulatie a produsului nu i-au permis depistarea existentei defectului;

- defectul se datoreaza nerespectarii de consumator a instructiunilor de utilizare furnizate in documentele tehnice care insotesc produsul, demonstrate in baza expertizei tehnice de specialitate.

Raspunderea producatorului poate fi limitata sau inlaturata de instanta competenta in cazul in care paguba este cauzata atat de defectul produsului cat si de culpa persoanei vatamate ori prejudiciate sau a altei persoane pentru care aceasta este tinuta sa raspunda. In afara cazurilor express prevazute de lege, orice cauza contractuala de limitare sau exonerare de raspundere a producatorului sunt lovite de nulitate absoluta.

Termenul general de prescriptie de 3 ani care curge de la data la care reclamantul a avut sau ar fi trebuit sa aiba cunostinte de existenta a pagubei, a defectului si a persoanei producatorului si un termen special de prescriptie de 10 ani care incepe sa curga de la data in care producatorul a pus produsul in circulatie cu conditia ca paguba sa se fi produs inauntrul acestui termen.

PROTECTIA ATMOSFEREI PE PLAN INTERNATIONALA facut initial subiectul jurisprudentei, prima hotarare pronuntata in domeniu de un tribunal international, intr-un litigiu dintre SUA si Canada in urma unei poluari masive a aerului produsa de o emisie de fum a canadei situata la granita cu SUA. In dreptul international aerian primele incercari de reglementare ale aerului au avut la baza criteriul functionalitatii, normele referindu-se la comunicatie in general de prevenire a poluarii aerului si la masurile sanitare si de sanatate publica.

Dintre cele mai complexe texte referitoare la aceasta forma de poluare este Declaratia de Principiu asupra luptei impotriva Poluarii Aerului adoptata de Consiliul de Ministrii al C. E. In 1968.Ea contine reglementari fundamentale care au viziune de ansamblu asupra poluarii atmosferice recomandand ca legislatiile nationale sa prevada sanctiuni aspre impotriva oricarei persoane care ar polua intr-o maniera nociva aerul. In scopul reducerii poluarii aerului declaratia a recomandat 3 metode care au fost deja implementate in toate legislatiile internationale si in Romania:

-Instalatiile fixe ( fabrici, uzine) susceptibile de a cauza o crestere sensibila a poluarii aerului ce nu poate functiona fara eliberarea prealabila a unei autorizatii emise de un organ de stat competent;

- Instalatiile care, considerate izolat, nu sunt susceptibile a produce cresteri sensibile a poluarii aerului dar care fie din cauza densitatii lor sau din alte motive pot provoca o concentratie insemnata de poluanti sa fie dotate cu filtre si sa functioneze dupa un program redus

- Vehiculele cu motor si aparatele fabricate in serie care utilizeaza combustibil din a caror ardere rezulta emisii poluante sa fie supuse unor revizii tehnice.

Conventia de la Geneva 1971 privind Poluarea Transfrontiera pe distante lungi a stabilit urmatoarele principii:

1. Protejarea omului si a mediului inconjurator contra poluarii atmosferice;

2. Combaterea introducerii substantelor poluante pentru aer prin consultari schimb de informatii politici si strategii, etc.;

3. Organizarea de catre parti a schimbului de informatii si verificarea politicilor activitatii economice si neajunsurilor tehnice care vizeaza combaterea substantelor poluante pentru aer;

4. Acordarea la cerere a unor consultante la intervale scurte de timp de catre partea sau partile care sunt afectate de o poluare din partea partilor in care se afla sursele de poluare.

In 1985 a fost adoptata la Viena Conventia privind protectia stratului de ozon.Este un document cadru care pun bazele cooperari internationale in scopul protejarii stratului de ozon cat si a ozonului aflat la mare altitudine. Partile se angajeaza sa protejeze sanatatea omului si a mediului. Cooperarea dintre parti vizeaza schimbul de infortmatii si adoptarea unor masuri legislative si administrative privind limitarea si prevenirea activitatilor umane aflate sub jurisdictia lor care pot conduce la modificarea stratului de ozon.

In 1987 Conventia a fost urmata de Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon. Protocolul cuprinde prevederi mai complexe decat Conventia indicand 2 substante, care la nivel international trebuisec controlate si anume halonii si cloroflorocarbonii.

In 1962 la Rio a fost adoptata Conventia privind schimbarile climatice. Obiectivul il constituie reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera la un nivel care sa previna emixiunile periculoase ale omului in sistemul climatic.

Un asemenea nivel trebuie atins intr-o perioada suficienta de timp pentru a permite ecosistemelor sa se adapteze in mod natural la schimbarile de clima.

Acestei conventii I s-a adus Protocolul de la Kyoto care in prima parte intareste obligatia partilor de a-si reduce emisiile antropice de gaze cu efect de sera, cu cel putin 5% sub nivelul de productie al anului 1990 pana in 2008 2012, iar a doua parte creaza mecanisme flexibile de functionare a comercializarii dreptului de emisie intre statele semnatare.

ADMINISTRAREA SI FOLOSINTA APELOR IN ROMANIA

Apele din domeniu public se dau in administrare de catre ministerul mediului, Administratiei Nationale Apele Romane. Administrarea bazinelor hidrografice se face la nivelul districtelor de bazin de catre directiile de ape de catre Administratia Nationala Apele Romane. Apele din cuprinsul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii precum si terenurile acoperite mereu de apa sunt in administrarea Administratiei Rezervatiei.

In ceea ce priveste folosinta apelor este de 2 feluri:

1. libera pentru nevoi personale de baut, adapat, spalat, instalatii gospodaresti de capacitate mica;

2. autorizata cand este pentru pescuit, irigatii, producerea energiei electrice, etc.

Raporturile juridice care se nasc, se modifica sau se schimba dupa caz in legatura cu folosinta apei difera astfel:

- cand apa este considerata obiect de consumatie individuala sau obiect al muncii , raporturile juridice sunt asemanatoare ( nu identice) celor care izvorasc din contractul de vanzare cumparare sau din contractul de locatiune de bunuri mobile;

- cand apa este considerata mijloc de productie, raporturile juridice sunt asemanatoare celor din contractul de comodat (folosinta gratuita) sau din contractul de furnizare dupa cum folosinta apei s-a acordat gratuit sau oneros.

Atunci cand debitele apei nu pot fi asigurate folosintei, legea stabileste o serie de prioritati. Astfel au prioritate fata de alte folosinte, apa necesara populatiei, cea necesara unitatilor zootehnice, apa necesara refacerii rezervei intangibile de apa in caz de incendii, precum si debitele necesare mentinerii habitatului acvatic. Legea interzice restrangerea utilizarii apei potabile pt. populatie in folosul altor activitati. Daca din cazua secetei sau calamitatilor naturale, debitele de apa nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor, se pot impune restrictii speciale (temporare). Aceste restrictii se stabilesc prin planuri speciale, elaborate de directiile de ape, dupa consultarea utilizatorilor autorizati, cu avizul Administratiei Nationale Apele Romane si cu aprobarea comitetului de bazin.

In ceea ce priveste folosirea albiilor, se poate face in mod liber pe maulurile apartinand domeniilor publice de catre orice persoana, pe propria raspundere pentru plimbare sau recreere cu conditia sa nu aduc prejudicii albiilor, malurilor si riverani. Folosirea albiilor se face autorizat in alte scopuri decat pentru plimbare si recreere. In legatura cu folosirea albiilor si malurilor legea prevete o serie de servituti.

Art. 26 servitutea naturala - pentru detinatorii terenurilor din aval de a primii apele care se scurg in mod natural de pe terenurile aflate in amonte.

Art. 28 din lege instuie o serie de servituti legale permanente pe care sunt obligati riveranii sa le acorde fara a percepe taxe in anumite zone stabilite in acord cu Administratia Nationala Apele Romane pentru:

1. trecerea sau circulatie personalului cu atributii de serviciu in gospodarirea apelor

2. amplasarea in albie si pe maluri de borne aparte si de masura si control sau instalatii necesare executarii unor studii privind regimul apelor;

3. transportul si depozitarea temporara a materialelor si utilajelor pentru interventii rapide privind apararea impotriva inundatiilor;

4. transportul si depozitarea materialelor, utilajelor precum si circulatiei acestora si a personalului.

In cazul executarii de intretinere si reparatii sau foraje didrogeologice, sunt scutite de servituti legale permanente: cladirile, curtile, gradinile aferente locuintelor, monumentelor publicem cimitirele si bisericile precum si parcurile declarate monumente ale naturii. Daca lucrarile mentionate mai sus pentru care s-a prevazut servitutea legala au fost abandonate timp de 3 ani sau daca mentinerea ei nu mai este necesara, servitutea se stinge. Pentru realizarea unor lucrari de amenjare a bazinelor hidrografice sau altor lucrari de utilitate publica, pot fi exporpiate cu despagubiri sau ocupate temporar contra plata, terenuri si cladiri in conditiile legii. Pentru exploatarea apelor de suprafata si celor subterane, a materialelor din acestea si de pe maluri, precum si pentru folsoirea apei in scop de agrement, pescuit sau sporturi nautice, Ministerul Mediului poate concesiona sau inchiria parti din domeniul public al apelor.

CLASIFICAREA APELOR1) din punct de vedere al administrarii lor:

a) ape internationale sunt ape cu privire la care statul nostrum este riveral cu alte state, cele care intra sau trec prin granitele tarii precum si cele cu privire la care interesele unor state straine au fost recunoscute prin tratate si conventii internationale;

b) ape teritoriale sau maritime interioare sunt cele cuprinse in portiunea de la tarmul tarii noastre spre larg a caror intindere si delimitare sunt stabilite prin legea nationala;

c) ape nationale sunt fluvii, rauri, lacuri navigabile interioare precum si apele, raurile, fluviile de frontiera de la malul roman pana la linia de frontiera stabilita prin tratate si conventii internationale.

2) dupa asezarea lor:

a) ape de suprafata de interes general si de interes local;

b) ape subterane.

3) dupa destinatia economica:

a) ape de folosinta generala intra in cele necesare satisfacerii nevoilor populatiei cand potrivit criteriilor politice apa apare ca obiect de consumatie individuala;

b) ape destinate agriculturii pentru irigatii, dar si ca obiect al muncii;

c) ape cu destinatie speciala utilizate pentru navigatie, producerea energiei electrice, pescuit etc cand apa apare ca mijloc de productie.

4) din punct de vedere al reglementarii pescuitului si al productiei fondului piscicol, apele nationale si cele teritoriale ale Marii Negre servesc pentru inmultirea, cresterea si pescuitul pestelui, al mamiferelor acvatice si al crustaceelor si se impart pe bazine piscicole:

a) bazine piscicole naturale;

b) bazine piscicole artificiale.

GOSPODARIREA DURABILA A APELOR IN ROMANIA

Are drept scop valorificare potentialului lor natural, folosirea rationala si protectia resurselor acvatice, precum si apararea impotriva inundatiilor sia a fenomenelor meteorologice periculoase. Potrivit art. 7 din Legea apelor nr. 107/1996 autoritatea publica centrala din domeniul apelor elaboreaza strategii si politici nationale in domeniul gospodaririi apelor, stabileste regimul de folosire a resurselor de apa, indiferent de forma de proprietate si asigura coordonarea si controlul aplicarii reglementarilor legale, interne si internationale in domeniu.

Obiectul general al Strategiei in domeniul gospodaririi apelor il constituie gospodarirea rationala a resurselor de apa si protectia acestor impotriva poluarii si epuizarii in interdependenta cu principiile protectiei mediului si asigurarii dezvoltarii durabile. Gospodarirea apelor are la baza principiul solidaritatii umane si al interesului comun prin colaborare si cooperare la toate nivele administratiei publice a utilizatorilor de apa, a reprezentatilor colectivitatilor locale si a populatiei pentru realizarea unui maxim de profit social; si principiul poluatorul plateste. Activitatea de gospodarire unitara a apelor se organizeaza si se desfasoara pe bazine hidrografice abordandu-se in mod unitar apele subterane si de suprafata atat dpdv cantitativ cat si calitativ. Informatiile hidrometeorologice hidrologice si de gospodarire a apelor obtinute prin directiile apelor constituie Fondul National De Date De Gospodarire A Apelor care s eintocmeste si se tine de Administratia Nationala Apele Romane. Acest fond impreuna cu evidenta apelor din domeniul public formeaza Cadastrul Apelor.

Protectia juridica a apelor in Romania

Romania este plasata intr-un continent sarac in ape dulci utilizabile si in mod, penuria continentului se reflecta si asupra ei. In anul 2000 cerinta de apa potabila a depasit rezervele noastre. O buna parte din scopurile avute in vedere de Legea apelor nr.107/1996, modificata si completata ulterior, privesc, intr-o forma sau altam, protectia, utilizarea si gospodarirea durabila a apei, conservarea si protectia ecosistemelor acvatice. Conform legii obiectivele de mediu pt corpurile de apa de suprafata si subterane sunt:a)prevenirea deteriorarii tuturor corpurilor de ape de suprafeta;

b)protectia si imbinatatirea calitatii de apa de suprafata in scopul atingerii starii bune a acestora, pana la data de 22 decembrie 2015;

c)protectia si imbunatatirea tuturor corpurilor de apa artificiale sau puternic modificate in scopul realizarii unui potential ecologic bun sau a unei stari schimice bune a acestora;

d)reducerea progresiva a poluarii cauzate de substantele si incetarea sau eliminarea treptata a evacuarilor si a piierderilor de substante prioritare periculoase;e)prevenirea sau limitarea aportului de poluanti in apele subterane si prevenirea deteriorarii starii tuturor corpurilor de ape subterane;

f)protectia si imbunatatirea calitatii corpurilor de apa subterane si asigurarea unui echilibru intre debitul prelevat si reincarcarea apelor subterane, cu scopul realizarii unei stari bune a apelor subterane pana la dara de 22 dec 2015;

g)inversarea oricarei tendinte semnificative si durabile de crestere a concentratiei oricarui poluant rezultate din impactul activitatii umane, pt a reduce in mod progresiv poluarea apei subterane.Conservarea, protectia si imbunatatirea mediului acvatic, in conditiile utilizarii durabile a resurselor de apa, au la baza principiile precautiei, prevenirii, evitarii daunelor la sursa si poluatorul plateste.In vederea protectiei si conservarii resurselor de apa de suprafata, evacuarile in aceste ape sunt reglementate pana la data de 22 dec 2012, prin utilizarea unei abordari combinate prin stabilirea si implementarea controlului emisiilor, bazat pe cele mai bune tehnici disponibile, sau a valorilor limita importanteale emisiilor, ori in cazul impactului difuz, a controlului si a celor mai bune pratici dpdv al mediului, stabilite in reglementarile specifice privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, epurarea apelor urbane uzate, protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din surse agricole, evaluarea riscului si descarcarea de substante priculoase in apa.Protectia juridica apelor se realizeaza sub doua aspecte:cantitativa si calitativa.

Pentru protectia cantitativa, utilizatorii de ape sunt obligati sa economiseasca apa prin folosire judicioasa, sa asigure intretinerea si reparatia instalatiilor proprii, sa recicleze apa si altele. Administrarea Nationala Apele Romane are dreptul sa ia masuri de limitare si suspendare proprie a folosirii apei pentru a face fata unui pericol sau consecintelor secetei, inundatiilor sau a altor fenomene naturale catastrofale.

In scopul protectiei calitative legea interzice poluarea in orice mod a resurselor de apa. Normele de calitate a apei se aproba prin Hotarare de Guvern la propunerea Ministerului Mediului. Limitele de descarcare inscrise in avizul de gospodarire al apelor reprezinta limite maxime admise fiind interzisa depasirea lor. Tot in scopul protectiei calitative, utilizatorii de apa sunt obligate sa adopte tehnologii de productie cu cerinte reduse de apa si cat mai putin poluante, se economiseasca apa sis a elimine risipa, sa reduca poluantii din apele folosite etc.Activitatea de prevenire a poluarii accidentale si de inlaturare a efectelor ei este organizata de Administratia Nationala Apele Romane pe baza unor planuri elaborate in functie de conditiile specifice ale bazinelor hidrografice si de natura substantelor poluante. Persoanele fizice si juridice care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentala produsa in amonte sau de distrugerea unei constructii de retinere a apei au dreptul la despagubiri potrivit legii de la persoana fizica si juridical vinovata. Poluarea intentionata a apelor se pedepseste penal.Pentru protectia resurselor de apa legea stabileste o serie de interdictii cum sunt de exemplu:- punerea in functiune de noi obiective economice sau dezvoltarea celor existente;- darea in functiune a ansamblurilor de locuinte fara punerea concomitenta in functiune a retelelor de canalizare si a statiilor de epurare;- aruncarea in cursurile de apa sau pe maluri ori in Marea Neagra a deseurilor de orice fel;- evacuarea de ape uzate in apele subterane, in lacurile naturale sau de acumulare etc.Ca o masura suplimentara, legea prevede ca in cazul nerespectarii masurilor inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor se instituie un regim de supraveghere speciala prin care se constrange operatorul economic sa-si indeplineasca obligatiile asumate.

Pentru protectia apei potabile in jurul sursei si instalatiilor de ape potabile alimentare se instituie zona de protectie sanitara cu regim sever sau cu regim de restrictii precum si perimetre de restrictie hidro- geologica. Constituirea acestor zone se face prin Hotarare de Guvern la propunerea Ministerului Mediului.NOTIUNEA DE FOND FORESTIER SI PADURE. CLASIFICAREA PADURILOR DIN FONDUL FORESTIER

a) Notiunea de fond forestier si padure

Potrivit legii, padurile, terenurile destinate impaduririi, cele care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, iazurile, albiile paraielor, precum si terenurile neproductive incluse in amenajamentele silvice, constituite, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondului forestier national.

Terenurile acoperite cu vegetatie forestiera in suprafata de cel putin 0,25 ha sunt considerate potrivit Codului Silvic paduri.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 139/ 2005 privind administrarea padurilor din Romania a adus in legatura cu aceste notiuni unele precizari.

Astfel, potrivit art. 2 alin. (1), pentru a fi considerate padure pe suprafata de teren de cel putin 0,25 ha, se gasesc arbori care in conditii normale de vegetatie, trebuie sa atinga o inaltime minima de 5 m, iar coroanele lor sa acopere cel putin 10% din suprafata.

Definitia termenului de padure include: terenurile cu pepiniere forestiere si plantaje care fac parte integranta din padure, drumurile forestiere, caile de acces, poienile si alte goluri de padure, ecosistemele forestiere situate in parcuri nationale, parcuri naturale, rezervatii naturale si alte zone forestiere protejate.

Prin patrimoniu forestier se intelege totalitatea bunurilor mobile si immobile cu destinatie forestiera, sumele de bani precum si dreptul de creanta legate de fondul forestier.

Prin functia lor economica, de productie si socio- economica padurile sunt declarate avutie de interes national de care beneficiaza intreaga societate.

Intreg fondul forestier, indifferent de forma de proprietate, este supus regimului silvic care, reprezinta un sistem de norme cu character ethnic silvic, economic si juridic privind amenajarea, cultura, exploatarea, protectia, paza acestui fond, avand ca scop asigurarea gospodaririi durabile a ecosistemelor forestiere.

b) Clasificarea padurilor

In raport cu functiile pe care le indeplinesc, Codul Silvic clasifica padurile in 2 grupe:

1) paduri cu functii speciale de protectie a apelor, a solului, a climei, a obiectivului de interes national, paduri de recreere, paduri declarate monumente ale naturii si rezervatii;

2) paduri cu functii de productie si de protectie in care se urmareste sa se realizeze, in principal, masa lemnoasa de calitate superioara si alte produse ale padurii si, concomitent, protectia calitatii factorilor de mediu.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 139/2005 privind administrarea padurilor din Romania, le clasifica in:

1) paduri de folosinta forestiera;

2) paduri de folosinta silvopastorala.

PROPRIETATEA ASUPRA FONDULUI FORESTIER NATIONALDupa forma de proprietate, fondul forestier national este alcatuit din:

a) fondul forestier proprietatea publica a statului si a unitatilor administrativ- teritoriale (comune, orase si municipii);

b) fondul forestier proprietatea private a unitatilor de cult (parohii, schituri, manastiri), a institutiilor de invatamant, al Academiei Romane sau a altor persoane de drept privat;

c) fondul forestier proprietatea privata a persoanelor fizice;

d) fondul forestier proprietatea privata indiviza a persoanelor fizice, fosti composesori, mosneni si razesi sau mostenitorii acestora.

Indiferent de forma de proprietate, politica de punere in valoare economica, sociala si ecologica a padurilor este un atribut al statului.

Tot de fondul forestier sunt printer altele obligatiile de a asigura paza padurilor in vederea prevenirii taierilor ilegale, a distrugerii, a degradarii vegetatiei, a pasunatului abuziv si a braconajului; sa execute lucrarile pentru prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor padurilor, sa respecte mesurile de prevenire si stingere a incendiilor, sa efectueze lucrari de impadurire etc.

GOSPODARIREA SI ADMINISTRAREA FONDULUI FORESTIER NATIONALIndiferent de forma de proprietate, toate padurile sunr supuse administratiei in regim silvic. Administrarea se face prin ocoalele silvice care dupa forma de proprietatea pot fi:

1) ocoale silvice de stat care asigura administrarea padurilor proprietate publica a statului si a unitatilor administrativ- teritoriale, dar care pot asigura in acelasi timp regim silvic pentru administrarea padurilor private;

2) ocoale silvice constituite ca structure proprii, infiintate de unitatile administrativ- teritoriale, de persoane fizice sau juridice (paduri proprietate privata).

Proprietarii de paduri se pot asocial in vederea gospodaririi padurilor pentru administrarea si gospodarirea acestora. Tot titularii proprietatilor private asupra padurilor fie in mod individual, fie constituiti in asociatii, pot solicita ocoalelor silvice sa le administreze padurile ce le apartin pe baza de contracte.Contractele de administrare a fondului forestier se inchieie pe minim un an calendaristic sau pe o perioada care sa fie formata din ani calendaristici intregi.

Contractele se incheie in forma autentica la birourile notariale si se inregistreaza la inspectoratul teritoriului silvic in a carui raza teritoriala se afla fondul forestier.

Rezilierea acestui contract la cererea unei parti se solutioneaza conform unei legi civile, de catre proprietar in conditiile asigurarii obligatorii administrarii padurilor, in continuare, in regim silvic, prin ocoalele silvice. In vederea gospodaririi durabile a padurilor, legea interzice defrisarea proprietatilor forestiere ori schimbarea folosintei ori destinatia terenurilor fara aprobarea autoritatii publice centrale. De asemenea, interzice desfasurarea de activitati care produc degradarea solului si a malurilor apelor, distrugerea semintisului utilizabil si a arborilor nedestinati exploatarii.

Exploatarea masei lemnoase se face in conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice si a actelor de punere in valoare intocmite de proprietarii sau detinatorii cu orice titlu ai padurilor.

Pentru cresterea calitatii modului de gospodarire a padurilor si a recunoasterii internationale a acesteia legea reglementeaza posibilitatea solicitarii de catre administratorii sau detinatorii de paduri organismelor recunoscute pe plan international a certificarii padurilor.

Padurile fondului forestier national se supun certificarii in functie de solicitarile pietei produselor forestiere.

Reducerea suprafetelor din fondul forestier national este interzisa cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege.

CIRCULATIA TERENURILOR DIN FONDUL FORESTIER NATIONALTerenurile din fondul forestier proprietate private indifferent de titularul lor sunt si raman potrivit legii in circuitul civil. Ca urmare ele pot fi dobandite sau instrainate prin oricare din modalitatile stabilite de legislatia civila, in conditiile respectarii reglementarilor legale specifice. Instrainarea terenurilor din fondul forestier proprietate private se face prin acte juridice incheiate in forma autentica si cu respectarea dreptului de preemtiune care poate fi exercitat de catre stat, de catre coproprietar si de vecini. Autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, prin Regia Nationala a Padurilor Romsilva are drept de preemtiune la vanzarile terenurilor din fondul forestier proprietate private, limitrofe fondului forestier proprietate publica a statului, precum si pentru enclavele din acesta.

Dreptul de preemtiune este un drept patrimonial de natura legala, recunoscut statului in calitatea sa de persoana juridical, de titular al fondului forestier proprietate publica.

Sunt supuse dreptului de preemtiune al statului:

-terenurile proprietate privata, limitrofe fondului forestier proprietate publica a statului, adica acele terenuri care se invecineaza nemijlocit cu fondul forestier proprietate de stat, respectiv o padure, albia unui parau sau un teren neproductiv;

-enclavele din fondul forestier.

In acest scop, vanzatorul este obligat sa inregistreze oferta de vanzare la primaria in a carei raza teritoriala se afla terenul respectiv. In aceeasi zi secretarul primariei afiseaza oferta sub semnatura sa si cu stampila sa la sediul primariei.

Titularul dreptului de preemtiune trebuie sa se pronunte in scris asupra acestui drept in termen de 30 de zile de la afisarea ofertei mentionate si pretul oferit.

Oferta se inregistreaza la primarie; daca pretul oferit de titularul dreptului de preemtiune nu este convenabil, vanzatorul poate sa vanda terenul oricarei alte persoane. Daca in termen de 30 de zile nici unul din titularii dreptului de preemtiune nu-si manifesta vointa de a cumpara terenul, acesta se vinde in mod liber. Dovada indepliniriiprocedurii de publicitate se face in fata notarului public, la incheierea contractului de vanzare- cumparare in forma autentica, cu actul eliberat vanzatorului de catre secretarul primariei, dupa expirarea termenului de 30 de zile.

In cazul dobandirii prin acte intre vii proprietatea de fond forestier a dobanditorului nu poate depasi 100 ha de familie. Prin familie se intelege sotii si copiii necasatoriti. Inclacarea acestei prevederi se sanctioneaza cu reductiunea actului juridic pana la limita suprafetei legale.

Nerespectarea dispozitiilor legale cu privire la inchirierea in forma autentica a contractului de vanzare- cumparare sau a contractului de schimb se sanctioneaza cu nulitate absoluta dupa cum nerespectarea da vanzator a obligatiei de a inregistra oferta de vanzare atrage sanctiunea contractului de nulitate relativa.

In cazul schimbului de terenuri opereaza subrogatia reala cu titlu particular.

Statul poate dobandi in proprietate terenuri cu destinatie forestiera sau cu destinatie agricola in vederea impaduririi si prin donatii din partea persoanelor fizice sau juridice.

PRODUSELE PADURII SI FOLOSINTA LOR

Art. 39 din Codul Silvic clasifica produsele padurii in 2 mari categorii:

1) produse lemnoase care includ:

a) produse principale formate din materiale lemnoase rezultate din taieri de regenerare si destinate satisfacerii nevoilor populatiei si diverselor ramuri ale economiei;

b) produse secundare reprezentand materiale lemnoase rezultate din lucrarile de ingrijire a arboretelor tinere care se exploateaza in aceleasi conditii ca si produsele principale;

c) produse accidentale reprezentand produse lemnoase rezultate in urma producerii unor calamitati naturale si din defrisari de padure legal aprobate;

d) produse de igiena, rezultate din procesul normal de eliminare naturala;

e) alte produse cum sunt arborii si arbustii ornamentali, rachita, puieti si diferite produse de lemn;

2) produse nelemnoase care includ vanatul din cuprinsul fondului forestier, pestele din apele de munte, din crescatorii, balti, iazuri situate in fondul forestier, fructele de padure, semintele forestiere, ciupercile comestibile din flora spontana, plantele medicinale, rasina etc.

Exploatarea produselor lemnoase se face in conformitate cu normele specifice stabilite de lege atat pentru proprietari si/ sau detinatorii legali de paduri cat si pentru agentii economici specializati care desfasoara activitati de exploatare a lemnului, in baza autorizatiei si a caietului de sarcini.

Produsele lemnoase se valorifica prin licitatie, cu exceptia celor exploatate in regie proprie. Masa lemnoasa care nu s-a licitat se poate vinde prin negociere directa. Valorificarea masei lemnoase pentru constructii si incalzirea locuintelor se face in limita volumelor anuale aprobate prin hotarare de govern.

In ceea ce priveste productia nelemnoaselor, acestea se recolteaza in conformitate cu normele tehnice elaborate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura. Fructele de padure si ciupercile pot fi culese in mod liber pentru nevoi personale sip e baza de contract aunci cand se culeg in scopuri industriale.

Un produs important al padurii este si iarba care poate fi exploatata prin pasunat sau prin cosire numai prin incheiere de contract cu detinatorii de fond forestier.

DREPTUL FUNDAMENTAL AL OMULUI LA UN MEDIU SANATOSa) De la drepturile omului la drepturile popoarelor

Carta ONU 1945 si Declaratia Universala a Drepturilor Omului 1948 proclama drepturile omului. Carta stipuleaza repsectarea drepturilor omului si libertatile fundamentala pentru toti, fara deosebire de rasa, sex, limba sau religie. Exista 4 categorii de drepturi fundamentale ale omului:

-drepturi economice si sociale;

-drepturi culturale;

-drepturi civile;

-drepturi politice.

Drepturile omului cuprind drepturi civile si politice drepturi sociale, economice si culturale, dreptul la pace, dreptul la dezvoltare, dreptul la un mediu sanatos, dreptul la patrimoniu comun, dreptul la comunicare. Toate aceste drepturi sunt asociate cu notiunile de solidaritate si repsonsabilitate comuna. In sfera drepturilor popoarelor, putem remarca unele drepturi corespunzatoare celor de solidaritate: dreptul la pace, dreptul la dezvoltare economica si sociala, dreptul la un mediu sanatos, dreptul la comunicare, etc.

b) Consacrarea internationala si continutul dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos si echilibrat

Confertinta ONU asupra mediului din 1972 il formuleaza ca un prim principiu al Declaratiei asupra mediului, avand in vedere totodata si obligatia societatii de a conserva, apara si imbunatatii mediul, pentru generatiile prezente si viitoare.

Protocolul aditional 1998 fiecare are dreptul de a trai intr-un mediu sanatos si de a beneficia de serviciile publice esentiale.

Tratatul de la Maastrich 1995 dreptul fundamental la mediu, in cadrul drepturilor omului recunoscute si garantate la nivelul ordinii juridictionale comunitare.

Prin definirea expresiei de mediu sanatos si echilibrat Declaratia de la Stockholm 1972 vorbeste despre un mediu a carui calitate sa ii permita omului sa traiasca in demnitate si bunastare.

Termenul de sanatos se refera la un mediu nepoluat, propice dezvoltarii fizice si intelectuale a omului. Cuvantul echilibrat indica dimensiunea naturala, care se refera la un mediu ecologic rational.

Proiectul de Declaratie Internationala a Drepturilor Omului si Mediului, Geneva 1994 garanteaza de asemenea dreptul fundamental al omului la un mediu sanatos.

Dreptul fundamental al omului la un mediu sanatos presupune:

- dreptul de a trai intr-un mediu nepoluat, nedegradat de activitati care pot afecta mediul, sanatatea si bunastarea oamenilor si dezvoltarea durabila;

- dreptul la cel mai ridicat nivel de sanatate;

- accesul la resurse de apa si hrana adecvate;

- dreptul la un mediu de munca sanatos;

- dreptul la conditii de locuit, de folosire a terenurilor si la conditii de viata intr-un mediu sanatos;

- dreptul de a nu fi expropiati ca urmare a desfasurarii activitatilor in mediu, cu exceptia cazurilor justificate si dreptul celor expropriati, in conditii legale, de a obtine reparatiile adecvate;

- dreptul la asistenta in caz de catastrofe naturale si produse de om;

- dreptul de a beneficia de folosinta durabila a naturii si a resurselor acesteia;

- dreptul la conservarea elementelor reprezentative a naturii, etc.

Este prevazuta obligatia generala a statelor care trebuie sa ia masuri pentru implementarea dreptului la un mediu sanatos. Scopul este prevenirea degradarii mediului, stabilirea remediilor necesare si reglementarea folosirii durabile a resurselor naturale. In continutul acestui drept surprindem o dimensiune individuala si o dimensiune colectiva. Garantarea asigurari dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos presupune:

- dreptul la informatia de mediu;

- dreptul de a participa la luarea si aplicarea deciziilor de mediu;

- dreptul de asociere in scopul protectiei mediului;

- dreptul la repararea prejudiciilor de mediu;

Dreptul la mediu apartine atat individului, omului (fiind beneficiar al acestui drept) cat si al naturii(dreptul de a fi ocrotita).

c) Consacrarea dreptului fundamental al omului la un mediu sanatos in legislatia romana

Constitutia Romaniei consacra dreptul fundamental al orcarei persoane la un mediu sanatos si echilibrat ecologic.

Statul are obligatia de a asigura refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic.

OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului reglementeaza de asemenea dreptul la un mediu sanatos.

Protectia mediului constituie obligatia si responsabilitatea autoritatilor administratiilor publice centrale si locale, precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice. Protectia si conservarea mediului, reprezinta un interes public major.

Actiunea in justitie poate fi intentata nu numai de persoana lezata in exercitarea acestui drept, ci si de orice persoana din teritoriu afectat de o poluare sau care constata acest fenomen si poate sa-I aprecieze urmarile negative.

Potrivit reglementarilor in vigoare se pot intenta actiuni pentru poluarea mediului numai de catre acele persoane care au suferit direct sau indirect un prejudiciu sau daca bunurile lor sunt supuse din aceasta cauza unui prejudiciu.

AVIZUL, ACORDUL SI AUTORIZATIA DE MEDIUa) Avizul

Dupa efectele evaluarii de mediu pentru anumite planuri si programe, aprobarea lor este essential legata de existenta avizului de mediu.

Solicitarea si obtinerea avizului de mediu sunt obligatorii in cazul in care titularii de activitati urmand sa deruleze sau sa fie supusi unei proceduri de: vanzare a pachetului majoritar de actiuni, vanzare de active, fuziune, divizare, concesionare, dizolvare urmata de lichidare, lichidare, faliment, incetarea activitatii, conform legii.

Avizul de mediu este valabil pana la indeplinirea scopului pentru care a fost emis, cu exceptia cazului in care intervin modificari ale conditiilor in care a fost emis.

b) Acordul de mediu

Acordul de mediu este emis de catre autoritatea competenta pentru protectia de mediu in urma analizei si a acceptarii raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului.

Este un act tehnico- juridic eliberat in scris, prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului din punct de vedere al protectiei mediului, cu luarea in considerare a observatiilor pertinente facute de public pe tot parcursul evaluarii impactului asupra mediului.

Solicitarea si obtinerea acordului de mediu este obligatorie pentru proiecte publice si private de investitii sau pentru modificarea sau extinderea activitatilor existente, inclusiv pentru proiecte de dezafectare, aferente activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului.

Pentru proiectele de activitati care se supun evaluarii impactului asupra mediului autoritatile publice pentru protectia mediului emit, dupa caz, acordul de mediu sau acordul integrat de mediu.

Activitatile si/sau instalatiile cu impact asupra mediului, precum si proiectele de investitii noi sau modificarea celor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare, aferente lor, sunt incadrate dupa impactul acestora asupra mediului, astfel:

- activitati cu impact nesemnificativ, pentru care nu se emite accord de mediu (activitatile din gospodariile individuale);

- activitati cu impact redus asupra mediului, pentru care se emit doar autorizatii de mediu, iar proiectele aferente acestor activitati, care vizeaza investitii noi sau modificarea celor existente, inclusiv pentru dezafectarea acestora, sunt supuse unei procedure simplificate de avizare de mediu pentru obtinerea acordului unic (ex: crescatorii pentru piscicultura intensiva, ambalarea si conservarea produselor animale);

Autoritatile competente pentru protejarea mediului percep taxe pentru emiterea acordului de mediu care se depun la fondul pentru mediu.c) Autorizatia de mediu

Este necesara solicitarea si obtinerea acesteia pentru desfasurarea activitatii existente cat si pentru inceperea unor activitati noi pentru care s-a obtinut acordul de mediu.

Avizul, acordul si autorizatia de mediu sunt supuse revizuirii in cazul in care apar elemente noi cu impact asupra mediului necunoscute la data emiterii lor.

Acordul si autorizatia de mediu se suspenda in cazul nerespectarii prevederilor pe care le cuprind dupa o somatie prealabila cu termen.

Suspendarea se mentine pana la eliminarea cazurilor care au determinat-o dar nu mai mult de 6 luni.

Acordul integrat si autorizatia integrate de mediu au fost introduce pentru activitati noi si cele existente cu impact semnificativ asupra mediului.

In acest scop autoritatea competenta are obligatia sa ia masurile necesare pentru:

a) orice instalatie noua sa fie data in functiune numai cu autorizatia integrate de mediu;

b) sa nu se produca nicio poluare semnificativa si autorizatia instalatiei existente sa fie in conformitate cu prevederile legale.

Obligatiile titularilor activitatii:

- sa ia toate masurile de prevenire eficienta a poluarii;

- sa se asigure ca nicio poluare semnificativa nu va fi cauzata;

- sa evite producerea de deseuri;

- sa utilizeze energia in mod eficient;

- sa ia masurile necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor acestora.

PRINCIPIILE SI CONDITIILE DESFASURARII ACTIVITATII NUCLEARE IN ROMANIA

In Romania activitatile nucleare se desfasoara in conditii de siguranta si securitate nucleara, de protectie a personalului expus professional, a populatiei, a mediului si a proprietatii, cu riscuri minime, in regim de autorizare, indrumarea si controlul statului si cu respectarea obligatiilor ce decurg din acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte.

Promovarea si utilizarea energiei nucleare in scopuri exclusiv pasnice constituie prioritati nationale in contextul aplicarii programelor de dezvoltare durabila a societatii.

In Romania activitatile din domeniul nuclear se desfasoara conform Programului National Nuclear, elaborat in baza Strategiei Nationale de Dezvoltare a Domeniului Nuclear, aprobata prin hotarare de guvern.

In vederea armonizarii politicilor in domeniul nuclear a fost infiintata Agentia Nucleara prin reorganizarea Agentiei Nationale pentru Energie Atomica din cadrum Ministerului Educatiei Cercetarii si Tineretului.

Strategia energetica nucleara nationala, strategia nationala in domeniul securitatii nucleare si strategia nationala pe termen mediu si lung privind gospodarirea combustibilului nuclear uzat si a deseurilor radioactive sunt componente ale strategiei nationale de dezvoltare a domeniului nuclear.

Strategia nationala de dezvoltare a domeniului nuclear se bazeaza pe:

recomandarile Uniunii Europene in domeniu;

indegrarii filosofiei dezvoltarii durabile ca element conceptual fundamental;

prevederile trataleor si acordurilor internationale la care Romania este parte semnatara;

prevederile unor acte normative interne.

Implementarea Programului national nuclear se face pe baza programelor sectoriale pe termen scurt, mediu si lung

Obiectivele Programului national nuclear sunt grupate astfel:

obiectivul fundamental;

obiective derivate;

obiective europene.

Pentru situtatii de accident nuclear si urgenta radiologica se adopta planuri de interventie, prin care se asigura identificarea si monitorizarea surselor potentiale generatoare de accidente nucleare sau urgente radiologice, evaluarea informatiilor si analiza situatiei initiale, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor optime pentru reducerea efectelor produse de radiatiile ionizante si alarmarea insitutiilor si serviciilor publice descentralizate in scopul minimizarii impactului asupra populatiei si mediului.

Planurile trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

sa fie corelate cu celelalte masuri si planuri de protectie si interventie in caz de dezastre de pe teritoriul judetului;

sa se bazeze pe posibilitatile reale de asigurare a actiunilor de protectie si interventie;

sa fie precise, clare si permanent actualizate;

sa poata fi aplicate in timp scurt, partial sau total.

Planurile de interventie in cazul urgentelor radiologice, cauzate de accidentele nucleare aflate pe teritoriul altor state care pot afecta teritoriul Romaniei se elaboreaza prin grija Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta si se aproba de Comitetul Ministerial pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Internelor si Reformei AdministrativeRegimul juridic al Rezervatiei Biosferei Delta Dunariia)Infintarea, organizarea si functionarea

Rezervatiile biosferi sunt o categorie de arii naturale protejate impusa de rezultatul cercetarilor facute in cadrul Programului international Omul si Biosfera, elaborate in 1971, pe o perioada nelimitata de catre UNESCO. Aceste zone a caror importanta ecologica este de interes national si universal, tb sa fie cat mai intinse, sa cuprinda zone tampon bine delimitate sis a asigure prin diversele formatiuni si ecosisteme pe care le inglobeaza, continuitatea ciclurilor biogeochimice, generarea resurselor naturale, indeosebi a resurselor vietii la nivelul local, regional si global.Rezervatia Bisoferei Delata Dunarii a fost infiintata prin HG nr.264/1991, privind organizarea si functionarea M Mediului. In present activitatea Rezervatiei se desf in temeiul Legii 82/1993 privind consituirea Rezervatiei Biosferei DD este recunoscut prin includerea acesteia in reteau internationala a rezervatiilor biosferei in cadrul Programului Omul si Biosfera, prin declararea ca zona umeda de importanta internationala, ca habitat pt pasarile acvatice si prin includerea ei pe lista patrimoniului natural mondial UNESCO 1991.In conformitate cu art.2 din L 82/1993, prin rezervatie biosferica se intelege:zona georgrafica cu suprafate uscate si de ape, in care exista elemente si formatiunii fizico-geografice, specii de plante si animale care ii confera o importanta biogeografica, ecologica si estetica deosebita, cu valoare de patrimoniu natural national si universal, fiind supusa unui regim special de administrare, in scopul protectiei si conservarii acesteia, prin dezvoltarea asezarilor umane si organizarea activitatilor economice in corelare cu capacitatea de support a mediului deltaic si a resurselor sale naturale.Ca zona de importanta ecologica nationala si internationala Rezervatia Biosferei DD cuprinde: Delta Dunarii, Complexul Lagunar Rezlem-Sinoe, Dunarea maritima pana la Cotul Pisicii, secotorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, saraturile Murighiol-Plopu si litoralul MN de la bratul Chilia pana la Capul Midia, inclusive marea teritoriala pana la izobata de 20m.

Suprafetele terestre si acvatice, inclusive terenurile alfate permanent sub ape, existente in perimetrul Rezervatiei, delimiate in conditiile prevazute de lege impreuna cu resursele naturale pe care le genereaza, constituie patrimoniu natural al Romaniei si face parte din domeniu public de interes national. De la aceste prevederi fac exceptie:a)terenurile din perimetrul Rezervatiei care, potrivit legii, sunt prop private a pers fizice;b) terenurile din perimetrul Rezervatiei care, potrivit legii, sunt prop publica sau private a unitatilor adm-teritoriale;

c) terenurile din perimetrul Rezervatiei care, ocupate de amenajarile agricole si piscicole, care, potrivit legii, constitutie dom public de interes judetean si sunt in adm Consiliului Judetean Tulcea;

Dintre atributiile principale ce revin Administratiei Rezervatiei, citam: evalueaza starea ecologica a patrimoniului natural, organizand cercetarea stiintifica; elaboreaza strategii de conservare si redresare si, dupa aprobarea acesteia de catre Consiliul stiintific, asigura masurile necesare pt conservarea biodiversitati; stabileste si aplica masurile de reconstructie ecologica a ecosistemelor deltaice si dispune masurile legale corespunzatoare pt protectia, ameliorarea si reflectarea starii de calitate a mediului acolo unde a fost deteriorate, in cooperare cu serviciile descentralizate ale celorlalte autoritati de specialitate ale adm pub centrale, cu autoritt adm locale si cu sectoarul privat.Conducerea Adm Rezervatiei este realizata de Consiliul stiintific, in subordinea caruia se afla Colegiul executiv. Presedintele Consiliului si al Colegiului executiv este guvernatorul Adm Rezervatiei, numit de Guvern la prop ministrului mediului, cu avizul Prefectului Judetului Tulcea. Din structura organizatorica a Adm Rezervatiei fac parte urmt directii:a)management ecologic;

b)reatii externe,informare,educatie;

c)corpul deinspectie si paza-Consiuliul Garzii de Mediu

d)economica.

b)Zona rezervatiei si desfasurarea diferitelor activitati.

Terit Rezervatiei este delimitat in 3 categorii de zone:zone cu regim de protectie integral, zone tampon si zone economice.

Zonele cu regim de protectie intregral se stabilesc prin HG, la propunerea Consiliului stiintific al Adm Rezervt cu avizul Academiei Romane si al MM si cuprind:a)formatiunile fizice si biologice sau gruparile de asemenea formatiuni, care au o valoare universala exceptionala pt dpdv stiintific sau estetic;

b)habitatele speciilor de animale si vegetale amenintate, care au o valoare universala exceptionala dpvd stiintific sau al conservarii lor;

c)siturile naturale care au o val exceptionala dpvd stiintific, istoric, estetic sau conservativ.

Zonele tampon cuprind suprafete de teren sau ape care inconjoara zonele cu regim de protectie integrala. Aceste zone prezinta caracteristici bilogice apropiate cu cele ale zonei pe care o inconjoara si se declara prin acelasi act de declarare a zonei pe care o protejeaza. In interiorul acestor zone se pot desfasura, pe baza autorizatiei si permiselor de practicare emise de Adm Rezervt urmatoarele activitatii: valorificarea resurselor vegetale prin aplicarea de tehnologii nepoluante; pescuitul comercila cu mijloace si tehinci traditionale; pasunatul animalelor; practicarea turismului; cercetarea stiintifica; realizarea de filme.Zonele economice sunt constituite din suprafetele din Rezervt ramase dupa delimitarea celor 2 zone mentionate mai sus. In aceste zone, in baza acorduriloe, autorizatiilor de mediu si a permiselor emise de Adm Rezervt precum si a autorizatiilor eliberate pers fizice si juridice de catre CJT se pot desf activitatii econimico-sociale tradionale, turism, precum si alte activitati economice specifice zonei(piscicultura, agricultura etc).c)Sanctiuni privind nerespectarea regimului juridic al Rezervatiei Biosferei DD

Legea nr.82/1993 stabileste o serie de contraventii specifice incalcarii normelor privind regimul juridic al Rezervatiei Biosf. In acelasi timp, constitutie dr comun reflementarile cuprinse in Legea nr.26/1996 de aprobare a Condului Silvic, Legea vanatorii si a protectiei fondului cinergetic nr.407/2006 si Legea nr.92/2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si OG nr.2/2001 privind regimul contraventiilor.

Asrfel, conform art.12, pct.2 din Legea 82?1993 constituie contraventie pescuitul sportiv in zone interzise sau in perioada de prohibitie si se sanctioneaza cu amenda.

Vanatoarea sau capturarea mamiferelor salbatice mici admise la vanat, potrivit legii 82/93 constituie contraventie numai in situatia cand fapta este comisa in interiorul Rezervt; Legea 407/06 nu sanctioneaza contraventional asemenea fapta, astfel de exemple pot continua.Transportul peste frontier al deeurilor i mrfurilor periculoase prin Legea nr. 6 din 25 ianuarie 1991, Romnia a aderat la Convenia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deeurilor periculoase i al eliminrii acestora, din 1989, document de o deosebita importanta pentru pstrarea calitii mediului nconjurtor, fiind considerat cea mai ampla reglementare n domeniul gestionrii deeurilor, cu arie mare de aplicare, semnat i respectiv ratificat, de majoritatea statelor lumii.

fiecare parte la Convenie trebuie s adopte msurile necesare pentru a asigura:

c producerea de deeuri periculoase sau alte reziduuri este redus la minimum;

- punerea n funcionare a unor instalaii adecvate de eliminare;

transportul peste frontiera va fi efectuat astfel nct sntatea omului i a mediului nconjurtor vor fi protejate mpotriva efectelor nocive ce ar putea rezulta, etc.

prile nu vor autoriza exportul de deeuri periculoase sau de alte reziduuri ctre un stat care nu este parte la Convenie sau importul de astfel de deeuri ntr-un stat care nu este parte.

transportul peste frontier va fi autorizat de pri numai dac:

a) statul exportator nu are capacitatea tehnica i instalaiile necesare pentru eliminarea deeurilor respective ntr-un mod eficient i raional din punct de vedere ecologic;

b) deeurile sunt solicitate ca materii prime pentru reciclare sau recuperare n industria statului importator;

c) transportul se conformeaz i altor criterii convenite de pri, cu condiia de a nu contraveni obiectivelor Conveniei.

atunci cnd un transport de deeuri periculoase sau alte reziduuri asupra crora statele au czut de acord, nu se poate realiza n condiiile prevzute n contract, statul importator va asigura ntoarcerea deeurilor sau a reziduurilor respective n statul exportator de ctre acesta, daca nu se pot gsi soluii alternative pentru evacuarea lor ntr-un mod care s respecte cerinele de protecie a mediului nconjurtor, n termen de 90 zile de la data cnd statul importator a informat statul exportator sau ntr-un alt termen asupra cruia statele au czut de acord.

este considerat trafic ilicit orice deplasare transfrontier a unor deeuri periculoase sau a altor reziduuri, daca s-a efectuat:

fr hotrrea expresa a tuturor statelor interesate, conform prevederilor conveniei;

fr consimmntul unui anume stat interesat sau cu consimmntul obinut prin declaraie falsa sau frauda;

prin eliminarea deliberata a deeurilor periculoase sau a altor reziduuri cu nclcarea prevederilor Conveniei i a principiilor generale ale dreptului internaional.

n toate situaiile de trafic ilicit, statul exportator va trebui s asigure c deeurile periculoase n cauz s fie reimportate de ctre exportator sau productor, ori dac este necesar, de ctre el nsui, n propriul teritoriu, sau dac aceasta nu este posibil, deeurile s fie eliminate ecologic ntr-un termen de 30 zile din momentul n care statul exportator a fost informat cu privire la traficul ilicit sau ntr-un alt termen convenit de statele interesate.

n ceea ce privete transportul peste frontiera al mrfurilor periculoase, Romnia a aderat la Acordul european referitor la transportul rutier internaional al mrfurilor periculoase (A.D.R.) ncheiat la Geneva la 30 septembrie 1957 i a reglementat transportul mrfurilor periculoase pe calea ferat i n trafic rutier intern.

PAGE 10