Dr. Eben Alexander

Traducere din englezi deConstantin Dumitru-Palcus

ANUSA Nf; UN NEUROCHIRURG

Cuprins

......32

5. Lumea de dincolo ................ .............. 36'

12. Esenla .......73

13. Mlercuri

14. Un tip special de experienli in pragul morlii ............... 8l15. Darul uitirii ........ 84

16. Putul ................... 90

17. N din I. ....,..........

19. Niciun loc unde si te ascr nzi ............................................ gg

20. incheierea 103

21. Curcubeul ........... los

22. $ase chipuri ....... LO8

23. Lntfuna noapte, prima dimineali .............. f 11

24. Reintoarcerea .......... ................ 114

25. Mai e putin... 118

122

124

L27

t29

134

138

L45

147

159

r62

r68

169

26. Vestea se risp6ndeqte ...............

27. intoarcerea acasi

28. ultrarealul ......................

29. O enperientE obi$nuite ..................

30. intors din morli

31. Trei tabere

32. O viziti la biserici

33. Enigma con$tiintei

34. O dileme finaH

3 5. Fotografia ..................

Eternea

Multumiri

Listfl de lecturi

Anexa A: Declaralia doctorului Scott Wade

Anexa B: Ipoteze neuroqtiinlifice luate in calculpentru e:rplicarea experientrei mele ...........

173

181

Prolog

Un om ar trebui sd caute ceea ce este, nu ceea ce credecd ar trebui sd fie.

Albert Einstein (r 879-195 5)

CAnd eram copil, visam adesea si zbor.

De cele mai multe ori, iegeam noaptea in curte, mi uitamla stele c6nd, dintr-odatd, incepeam sd md inalq. Simteamc[ md ridic automat primii cdliva centimetri. Dar imediatobservam ci, cu cdt ajungeam mai sus, cu atat progresul meudepindea de mine... de ceea ce fdceam eu. Dacd eram preacxcitat, prea emofionat de experien[d, md prdbuqeam inapoipe pdmAnt... dur. Dar, dacd imi pdstram calmul, dacf, ldsamtotul si se desfiqoare in ritmul firesc, porneam in sus, totmai repede, spre cerul instelat.

Poate cd acele vise au constituit in parte motivul pentrucare, odatd cu trecerea anilor, m-am indrdgostit de avioanegi rachete - de orice m-ar fi purut duce acolo sus, in lumeade deasupra acesteia. Cdnd zburam cu avionul impreund cul'amilia, imi tineam fatra lipitd de geam de la decolare pAndla aterizare. in vara lui 1968, cdnd aveam paisprezece ani,mi-am cheltuit toti banii pe care-i ca$tigasem runzdnd ga-zonul la vecini pe un set de leclii de zbor cu pla4orul cu untlp numit Gus Street de la Strawberry Hill, un mic aerodromt'u pistd de iarbi la vest de Winston-Salem, Carolina de Nord,rlragul in care am crescut. $i-acum imi amintesc cdt de tareirni bdtea inima in timp ce trdgeam de butonul mare gi rogucare desfdcea frdnghia ce md linea de avionul de tractare gi

irni inclinam planorul spre aerodrom. A fost pentru primaoard in viata mea cdnd m-am simtit cu adevdrat singur qi

r83

t e_l

moartea trupului sau a creierului, consider cd este datoriamea, chemarea mea si le vorbesc oamenilor despre ce am vd-zut dincolo de trup gi dincolo de acest pimAnt. Sunt dornic inmod deosebit sd le spun povestea mea oamenilor care poatecd au auzit inainte povesti similare cu a mea gi au r,mt sd lecreadd, dar nu au fost in stare si le creadd pe deplin.

Acestor oameni, mai mult decAt altora, le adresez aceastdcarte $i mesajul confinut in ea. Ceea ce am a vd spune esteadevdrat qi la fel de important ca orice vd va spune weodatdindiferent cine.

l=l8 l DovADALtrMrrDEDrNCoLo nrl

I'Ochii mi s-au deschis larg. in intunericul dormitorului nostru,m-am concentrat pe lucirea rogie a ceasului de pe noptie-rr1: 4:30 dimineala - o ord inainte de momentul fur care mdlrezeam de obicei pentru drumul de qaptezeci de minutec:u magina de la casa noastrd din Lynchburg, Virginia, p6nd

la Fundalia de Chirurgie cu llltrasunete Concentrate din(lharlottesville, unde lucram. SoEia mea, Holley, incd dormeaprofund ldngd mine.

Dupd ce-am petrecut doudzeci de ani in cadrul newochi-rurgiei universitare din Greater Boston, m-am mutat impreu-nil cu Holley qi restul familiei in linururile inalte ale Virginieicu doi ani in urmd, in 2006. Holley gi cu mine ne intOlniser[min octombrie 7977,Ia doi ani dupd ce amAndoi absolviserdmcolegiul. Holley iqi pregdtea masterul in arte frumoase, iarcu urmam facultatea de medicind. Ieqise de doud ori in oraq

cu colegul meu de camerd, Vic. intr-o zi, eI a venit cu ea ca

sir mi-o prezinte - probabil ca sd se dea mare. in timp ce

plecau, i-am spus lui Holley cd poate sd revind oricdnd, addu-giind cd nu trebuie sd se simti obligati sd-l aducd qi pe Vic.

La prirna noaste intAlrrire adevdratd, am mers cu maqi-na la o petrecere in Charlotte, Carolina de Nord, un drum de

tloud ore gi jumdtate cu maqina. Holley avea laringitd, aga cd a

trcbuit sd suslin 99 la sutd din conversatie $i la dus, qi Ia in-lors. A fost simplu. Ne-am cdsitorit in iunie 1980 la Bisericalipiscopali St Thomas din Windsor, Carolina de Nord, 9i

ne-am mutat curand dupd aceea in apartamentele Royal Oaksdin Durham, unde eram rezident la departamenruI de chi-rurgie de la Duke. Locuin[a noastrd era departe de a fi regaldEi nici nu-mi amintesc sd fi vdzut vreun stejar". Aveam banifoarte putini, dar eram atat de ocupati - qi atAt de ferici[i cisuntem impreund - cd nu ne pisa. Una dintre primele noas-tre vacante a fost o excursie cu cortul primdvara pe plajeledin Carolina de Nord. Primivara este sezonul musculilelorinqepdtoare in Carolina de Nord qi de Sud, iar cortul nostru nuoferea cine gtie ce protectie impotriva lor. $i cu toate astea,ne-am distrat de minune. intr-o dupd-amiazi, in timp ceinotam prin valurile de la Ocracoke, am ndscocit o metodi dea prinde crabii cu cochilie albastrd care imi forfoteau pe ldngdpicioare. Am dus o cantitate considerabild la motelul dinPony Island, unde se cazaseri nigte prieteni, gi i-am copt pegritar. Erau destui ca si-i imp[rqim cu toatd lumea. in pofidafaprului cI fdceam economii cAt puteam, curdnd am rdmascu jenant de pu{ini bani. Stdteam cu cei mai buni prieterd ainogtri, Bill qi Patty wilson, gi, dintr-un capriciu, am decis sd-iinsogim la o seard de bingo. BilI se ducea la bingo de zece aniin fiecare seard de joi, in fiecare vard, qi nu cdgtigase nicioda-td. Pentru Holley, era prima oard cAnd juca bingo. Poate c-afost norocul incepltoruIui sau intervenfia divind, dar a cAqti-gat doud sute de dolari - care pentru noi parc[ erau cinci miide dolari. Banii ne-au prelungit excursia qi ne-au fdcut sd nesimtim mult mai relaxaqi.

Mi-am luat doctoratul in medicind in 1980, tocmai cdndHolley qi-a luat licenla qi gi-a inceput cariera de artistplastic qi profesor. Am efectuat prima operafie pe creierde unul singur la Duke, in 1981. Primul nostm copil, EbenlV, s-a ndscut in 1987 la Maternitatea Princess Mary dinNelvcastle-Upon-T;me din nordul Angliei in timpul burseide specializare in chirurgie cerebrovasculari, iar fiul nostrumai mic, Bond, s-a ndscut la Spitalul Brigham & Women dinBostonin 1998.

o Royal Oaks, denumirea cartierului, inseamnd in englezi ,,stejariiregali". (N.f.)

T2*tl DovADA LUM' DE DrNcoLo

Am indrdgit mult cei cincisprezece ani petrecutri lalrlcultatea de Medicini Harvard gi la Spitalul Brigham &Women. Familia noastri a prefuit acei ani petrecuti in zona(ircater Boston. Dar, tr 2005, Holley qi cu mine am convenitt'il sosise momentul si ne mutdm inapoi in Sud. Voiam sd fimrrriri aproape de familiile noastre gi am vdzut-o ca pe un prilejriii ilvem un pic mai multl autonomie decAt ar..useserdm lallirrvard. Aqa cd, in primdvara lui 2006, am luat-o de la zerorrr l.ynchburg; in linutul muntos al statului Virginia. N-a duratrrrrrll pAnd ne-am readaptat la viala mai relaxatd de care neIrrr<'uraserdm amdndoi in copildria petrecut6 in Sud.

l\:ntru o clipd, am rdmas intins pe pat, incercAnd vag sdrrrri clau seama ce anume md trezise. Ziua precedente - ozi <le duminicd - fusese insoritd, senind, doar un pic rd-t oroasd - o \.reme de toamnd tArzie tipicd pentru Virginia.lkrllcy, Bond (10 ani pe arunci) qi cu mine ieq;iserdm la unpiriitar acasd la un vecin. Seara vorbiserdm la telefon cu fiulnostru Eben IV (pe atunci, avea 20 de ani), care era in primul,rrr la lJniversitatea din Delaware. Singurul hop al zilei fuse-sr, virusul respirator ugor pe care toti trei iI purtam incd desir;rtirmdna trecute. Chiar inainte de culcare incepuse sd mdrloari spatele, aga cd am fdcut o baie rapidd, ceea ce a pdrutsir alenueze durerea. M-am intrebat dacd md trezisem aqark, rlcvreme in dimineaqa asta din cauzd cd virusul incd maisiilirqluia in corpul meu.

M-am miqcat uqor in pat $i un val de durere m-a fulge-lrrt injosul coloanei - mult mai intens decdt seara trecute.lill limpede cd virusul de gripd incd nu dispdruse qi-qi fdcearrrr,ndrele. Cu cAt md trezeam mai bine, cu at6t durerea seltt(.[ea. intrucat nu reu$eam sd adorm din nou gi mai aveamo ori pAnI imi incepeam ziua de muncd, am hotdrAt si mail;rt' o baie caldi. M-am sdltat in capul oaselor, mi-am cobordtpilioarele pe podea qi m-am ridicat in picioare.

lnstantaneu, durerea a mai urcat o treaptd de intensita-tt o durere surdd, punitivd, care penetra addnc la bazalokranei. LdsAnd-o pe Holley sd doarm6, am pigit uqurel pelrol spre baia principali de la etaj.

t--_ 'l

Am ldsat sd curgd apa qi m-am bdgat in cadi, aproape si*gur cd imediat cdldura igi va face efectul binefdcdtor. Gregeali.PAnd cAnd cada s-a umplut pe jumdtate, mi-am dat seama cIfdcusem o eroare. Nu numai cd durerea se inrdutdlea, dar inacelagi timp era atat de intensd acum, incdt md temeam cd voifi nevoit sd urlu la Holley sd md qiute si ies din cadd.

GAndindu-md cdt de ridicold devenise situatia, am intinsm6na gi am luat un prosop atArnat de un suport de deasupramea. Am mutat prosopul spre marginea suportului, ca sd nurisc sd-l smulg din perete, gi m-am ridicat uqor in picioare.

Un alt junghi de durere m-a fulgerat Ia spate, atat deintens, cd am gemut. Fdrd doar qi poate, nu eta vorba despregripd. Dar ce altceva putea sd fie? Dupd ce m-am dat jos dincada alunecoasi qi mi-am pus halatul pluqat de culoare staco-jie, m-am intors incet in dormitor gi m-am ldsat sd cad in pat.Corpul imi era deja din nou ud de la sudoarea rece.

Holley s-a miqcat Ei s-a furtors spre mine.Ce s-a intdmplat? Cdt e ceasul?

- Nu gtiu, am spus. Spatele. Md doare ingrozitor.Holley a inceput sd-mi maseze spatele. Spre surprinderea

mea, m-a fdcut sd md simt ceva mai bine. in general, docto-rii suporti greu sd fie bolnavi. Eu nu fac excepfie. Pentru oclipd, am fost convins cd durerea - qi cauza ei - va incepe,in sfdrqit, si dispard. Dar la 6:30, ora cAnd plecam de reguld laserviciu, durerea incd md chinuia qi eram practic paralizat.

Bond a intrat in dormitoml nostru la 7:30, curios sd afle de

ce eram incd acasd.

- Ce se-ntdmpld aici?

- Tatdl tdu nu se simte bine, dragule, a spus Holley.Stdteam in continuare intins in pat cu capul proptit pe o

pernd. Bond a venit, a intins mAna qi a inceput sd-mi masezecu bldndele tdmplele.

Atingerea lui a provocat un adevdrat fulger prin capulmeu - cea mai groaznicd durere de pAnd atunci. Am [ipat.Surprins de reacfia mea, Bond a sdrit inapoi.

- Nu-i nimic, i-a spus Holley lui Bond, dar era clar cdgAndea altceva. Nu i-ai ficut tu nimic. Tati are o durere decap oribild.

t _-t f;; l

Apoi am auzit-o zicdnd, mai mult pentru ea decit pentruttrlne:

* Md intreb daci n-ar trebui sd chem ambulanla.l)acd e un lucru pe care doctorii il urdsc chiar mai mult

rk,t'iit sd fie bolnavi este sd ajungf, ca pacienli in salonul denrgcnte. Mi-am imaginat casa plini de tehnicieni medicali derrlgcn[d, qirul de intrebdri standard, cdldtoria la spital, biro-llir(ia... Mf, gdndeam cd, la un moment dat, o sd incep sd md$lnrt mai bine qi am sd regret cd am sunat dupd ambulanld.

Nu, e in reguld, am spus. E rdu acum, dar o sd treacd inluriind. Mai bine ajutd-l pe Bond sd se pregdteascd pentruiiloir li"t.

Uben, eu cred cd...O sd fiu bine, am intrerupt-o, cu fala irecd ingropatd in

p(,r'ni'r. Durerea incd md tinea paralizat. Serios, nu suna Ia 911.Nrr s chiar aga de bolnav. E doar un spasm muscular la gale qio rlrrrcre de cap.

Nu foarte convinsd, Holley l-a dus pe Bond la parter qi i-arlirl ceva sd mln6nce inainte se-l uimitd acasi la un prietenr k. 1rc aceeaqi stradd cu noi ca sd meargd impreund la gcoal6.Irr limp ce Bond se ducea spre uga de la intrare, mi-a trecutpllrr cap cd, dacd era intr-adevir ceva grav qi ajungeam laspilal, era posibil sd nu-l vdd dupd qcoald in acea dupi-amia-ril. Mi-am adunat toati energia qi am strigat firav gi rdgugit:

- Sd ai o zi bund Ia qcoald, Bond.I'iind cdnd Holley a urcat iar la etaj ca sd vadi cum md mai

lilnrt, cu alunecasem in starea de inconEtienfd. Crezdnd ciirllpiscm, m-a l5sat sd md odihnesc Ai s-a dus la parter sd-ifiun{' pe cativa dintre colegii mei ca sd le ceard pdrerea legatrk. r't.ca ce se putea intdmpla.

l)upd doud ore, considerAnd cd md ldsase sd md odihnescr h'stul, ea s-a intors sd mi controleze. impingdnd uga dor-rrritrlrului, m-a vdzut culcat in pat exact la fel ca inainte. Dar,rrttrindu-se mai atent, a vdzut cd trupul meu nu mai era la felrh. r't'laxat ca inainte, ci rigid ca o scAndurd. A aprins lumina giir virzut cd eram scuturat de spasmg violente. Falca de jos misr, proiectase in fa15 in mod nefiresc, iar ochii deschiqi mi seloslog<lleau in cap.

- Eben, zi ceva! a tipat Holley.VdzAnd cd nu rdspund, a sunat la 911' Echipajul a sosit in

mai pulin de zece minute. Paramedicii m*au irnbarcat rapidtr ambulantd gi-au plecat in direclia sectiei de urgenle de laSpitalul General Lynchburg.

Dacd aq fi fost con$tient, i-aq fi spus lui Holley exact prince trecusem acolo in pat in acele momente terifiante, cdnd

ea aStepta sosirea ambulanlei: un atac sever de epilepsieprovocat, fdri indoiali, de un goc exilem de grav suferit de

creieruI meu.Dar, firegte, n-am Putut sd fac asta.

in urmltoarele $apte zile, m-am prezentat irn faqa luiHolley qi a restului familiei doar tn formi corporali. Nu-miamintesc nimic din aceasti lume din timpul acelei sdptdmdniqi a trebuit sd adun de la allii acele pdrli ale istorisirii de faldcare s-au petrecut in perioada in care am fost inconqtient'Mintea mea, spiritul meu - sau cum we$ sd numili partea

centrald, umand din mine - dispdruse.

l _Tr_*l

n^\/AnA r rn/rr nE nr\Tcnr o fr.s-l

Srtkrnul de urgenqe de la Spitalul General Lynchburg este alrkrllca din statul Virginia in ordinea aglomerdrii gi, de regull,lrr l):ii0 dimineala, in zilele de lucru, este in phne acdvitate.l,rrrrtra aceea n-a fdcut exceptie. Cu toate cd mi-am petrecutrrriqloritatea zilelor de lucru fur Charlottesville, acumulasemrrurllc ore de operalii la spitalul din Lynchburg qi ii cunog-Ir,llnl cam pe toti cei de acolo.

l,aura Potter, medic de urgenqe pe care o cuno$team $i culrrrt colaborasem strdns timp de aproape doi ani, a primit delu lrnbulan(d un apel potivit cdruia un bdrbat alb de cinci-rr,t'l gi patru de ani, in sfafus epilepticus, urma si fie adus lalrrlonul ei de urgenle. in timp ce se indrepta spre intrarea.ulrl)ulantelor, a revdzut in gAnd lista de cauze posibile pentruxlrrn.a pacientului ce urma sd fie internat. Era aceeaqi listipr, ('arc aq fi alcdtuit-o qi eu dacd ag fi fost in locul ei: sewajrrlloolic, supradozd de droguri, hiponatremie (nivel anormalrL. st'izut al sodiului tr sAnge); accident vascular-cerebral;lililroare metastatice sau primari a creierului; hemoragieI r r I li r p arenchimald (sdngerarea in substanf a creierului); abcesr r,r'r'lrral.. ^ gi meningitd.

('and infirmierii m*au dus in unitatea de primire de laurp,(,nte, eram incd scuturat de convulsii violente, gemeamlnl(,nnitent qi-mi miEcam necontrolat bralele gi picioarele.

l'('ntru dr. Potter a fost evident dupd felul cum aiuram1l rrrir zvdrcoleam cd aveam creierul supus unui atac masiv.( I irsistenti a adus o targi, alta imi lua sdnge, iar a treia irniIrrhrcuia prima pungd de perfuzie, care intre timp se golise,

puse de infirmierii de Ia ambulanfd, Ia mine acas5, inaintede a mi urca in maqind. in timp ce se ocupau de mine, eumd zbdteam ca un pe$te de un metru optzeci scos din apd.

Scoteam sunete nefireqti 9i fdri sens qi tipete animalice.Pentru Laura, la fel de rulburdtor ca manifestdrile epilepti-ce era fapruI cd prezentam o asimetrie in controlul motoral corpului meu. Asta putea insemna c6, pe lAngd atacul lacare era supus, creierul meu suferea o deteriorare serioasd qi

posibil ireversibild.Ca sd po$ vedea un pacient intr-o asemenea stare e ne-

voie sd te obiqnuiegti, dar Laura vdzuse de toate in anii multipetrecuti la urgen[e. Totugi, nu*gi vdzuse niciun coleg medicadus la urgente intr-o astfel de situatie gi, uitAndu-se atent lapacientul contorsionat care tipa de pe targa, a spus, aproapedoar pbntm ea:

- Eben.

Apoi, mai tare, alertdndu-i pe ceilalli doctori qi infirmieredin zoni:

- Este Eben Alexander!Cei din apropiere care au auzit s-au adunat in jurul tdrgii.

Holley, care venise dupd ambulanfd, s-a aldturat grupului, trweme ce Laura punea setul de intrebdri obligatorii privindcele mai evidente cauze posibile pentru cineva aflat in stareamea. Treceam cumva printr-un sewaj alcoolic? Ingerasem decurdnd weun drog halucinogen puternic? Apoi s-a apucat detreabi incercAnd sd-mi opreascd accesul epileptic.

in lunile din urmd, Eben IV md supusese unui programviguros de exercifii fizice in vederea unei ascensiuni in doi,tatd $i fiu, pe muntele ecuadorian Cotopaxi, inalt de 5 880 demetri, pe care el se cigdrase in luna februarie a anului trecut.Programul imi sporise considerabil forfa, ceea ce ingreunasarcina brancardierilor care incercau sd mi flnd imobili-zat. Dupe cinci minute gi administrarea de 15 miligrame dediazepam intravenos, incd mai deliram qi md impotriveamtuturor, dar, spre u$urarea doctorului Potter, mdcar acum mdzbiteam cu ambele pdrqi ale corpului. Holley i-a spus Laureidespre durerea de cap cruntd pe care o a!'usesem inainte

E;--]

rk' atacul de epilepsie, ceea ce a determinat-o pe dr. Potterrll rni efectueze o punctie lombard - o procedurd prin careo ('ilntitate micd de lichid cefalorahidian este extrase de lalluza coloanei.

l,ichidul cefalorahidian este o substangi limpede, apoasi,('rlr(. curge de-a lungul suprafelei mdduvei spindrii qi inve-lr,qtr creierul, protejAndu-I de impacturi. Un corp uman nor-rrrnl 5i sdndtos produce cam un litru de lichid pe zi qi oricerllrninuare a claritdlii fluidului aratd cd s-a produs o infeclielirrr o hemoragie.

( ) astfel de infecqie se numegte meningit* inflamarearrrr,ningelor, membranele care cdptugesc la interior coloanaril craniul gi care intri in contact direct cu lichidul cefalora-Irltlian. in patru din cinci cazuri, boala este provocate de unvlnrs. Meningita virald poate sd-l afecteze considerabil pepircir:nt, dar este mortald doar in aproximativ I la sutd dinltrzuri. intr-un caz din cinci, totu$i, meningita este provocatdrk, lrtcterii. Bacteriile, fiind mai primitive decdt virusurile, potl'l rrn inamic mai primejdios. Cazurile de meningiti bacteria-rrii, rlaci nu sunt tratate, sunt letale. Chiar dacd sunt tratatellpid cu antibiotice adecvate, rata mortaliteUi se situeazdrrrlrr' [5 gi 40 la sutd.

I Jnul dintre cel mai putin probabil vinovaqi pentru menin-gltir bacteriand la adulqi este o bacterie foarte veche qi foartelrrrtrrrnicd numitd Escherichia coli - cunoscuti mai mult subrlcrrrrmirea simpld E. coli. Nimeni nu Stie exact cat de vecher.str. U coli, dar estimdrile se situeazd undeva intre trei qi pa-tlrr rniliarde de ani. Organismele nu au nucleu qi se reproducplin procesul primitiv, dar extrem de eficient, cunoscut subrk.numirea de fisiune binard asexuatd (cu alte cuvinte, prinrllvizare in doud pdr{i). Sd ne imaginf,m o celuld umplutd, inr.scn[d, cu ADN, care igi poate lua nutrimentele (de reguldrk' la alte celule pe care le atacd qi le absoarbe) direct prinlrr,r'etele ei celular. Apoi sd ne imagindm cd aceasta poate sdlopicze simultan mai multe secvente de ADN qi sd se divi-rLi in doud celule-fiicd Ia fiecare circa doudzeci de minute.llltl'-o ore, vor rezulta opt celule. in doudsprezece ore, 69 de

T--;:t

miliarde. Dupd trecerea a cincisprezece ore, vei avea 35 detrilioane. Aceastd cre$tere explozivd incetineqte doar cdndhrana incepe sd se termine.

De asemenea, E. coli sunt extrem de promiscue. Pot sd facdschimb de gene cu alte specii de bacterii printr-un procesnumit conjugare bacteriand, care permite unei celule de E. colisi capete rapid noi trisiruri (cum ar fi rezistenla la un anti-biotic nou), atunci cdnd e nevoie. Aceastd retete fundamentalia succesului a mentinut E. colipe planetd incd din primelezile ale vielii monocelulare. Cu tolii avem in noi bacterii E

coli - mai ales in tractul gastrointestinal. in conditii normale,acestea nu reprezintd nicio ameninlare pentru noi. Dar cdndvarietdli de E. coli, dupd ce au adunat secvente de ADN care lefac deosebit de agresive, invadeazd lichidul cefalorahidian dinjurul mf,duvei qi al creierului, celulele primitive incep imediatsd devoreze glucoza din fluid Si tot ce mai au la dispozi[iepentru a consuma, inclusiv creierul insugi.

in acel moment, nimeni de la urgen{e nu credea cd amo meningiti provocatd de E. coli. Nu aveau niciun motivsd bdnuiascd asta. Boala este astronomic de rard Ia adulli.Nou-ndscu{ii sunt cele mai frecvente victime, dar cazurilede bebeluqi mai mari de trei luni care sd aibd aga ceva suntexceptional de neobiEnuite. Mai putin de un adult din 10 mili-oane o contracteazd spontan in fiecare an.

in cazurile de meningitd bacteriani, bacteriile ataci maiintdi stratul exterior al creierului, cortexul. Cuvdnrul cortexare o origine latind gi irseamni ,,scoarqd" sau ,,coajd". Dacd i1iimaginezi o portocald, coaja ei este un model destul de bunpentru felul cum cortexul inconjoard sectiunile mai primiti-ve ale creierului. Cortexul este responsabil pentru memorie,limbaj, emotii, con$tientizarea vizuali $i audiilve Si penffulogicd. Aga incAt, cdnd un organism ca E. coli atacd creierul,vdtdmdrile initiale se produc asupra zonelor care indeplinescfuncqiile cele mai importante pentru men(inerea calitdqilornoastre umane. Multe victime ale meningitei bacteriene morin primele zile ale bolii. Dintre aceia care ajung Ia urgentecu o spirali descendentd rapidd a funcfiei neurologice, aqa

f-;;t -;-_l

lum eram eu, doar 10 la sutd au norocul sd supraviefuiascd.li,lu$i, norocul lor este limitat, cdci rrml[i dintre ei igi vorlx.lrcce restul vietii intr-o stare vegetadve.

l)egi nu bdnuia o meningitd de tip E cali, dr. potter s-agtirrdit cd ag putea avea un anumit tip de infecge a creierului,rrrotiv pentru care a decis o punctie lombari. Tocmai cAndrl sl)unea unei asistente sd-i aducd tava pentru punctie $i sdrrrii pregf,teasci pentru procedurd, corpul meu s-a cutremu-rirl (l(' parce prin targi ar fi trecut un curent electric. Cu unr,rl rrou de energie, am scos un urlet lung gi chinuit, mi-amril ( uil spatele gi am mi$cat bralele dezordonat in aer. Fa[alltr ri .l inrogit gi venele gdtului mi s-au umflat nebuneqte.I ,urra a strigat dupd ajutor gi cur6nd doi, apoi patru Ei, inltrr;rl, qase infirmieri se luptau sd mi imobilizeze ir vedereaplolcdurii. Mi-au fo4at corpul si stea intr-o pozitie fetald inltnrl) cc Laura imi administra alte sedative. in cele din urmd,rlll t'{'ugit s[ mi qind nemigcat pentru ca acul sd-mi penetrezelr,rz;r coloanei.

('iind bacteriile atacd, organismul intrd imediat in modulrL' ;tpirrare, trimitand trupele de goc alcdruite din celulelelllrc tlin sAnge gi aflate in cazdrmile lor din splind qi mdduvauioirsil ca sd lupte impotriva invadatorilor. Ele sunt primele1 l{'tirr)c ale rf,zboiului celular masiv care are loc ori de cAtenll un agent biologic strdin invadeazd corpul, iar dr. potterItt;r t'i orice lipsd de claritate a lichidului cefalorahidian erar rurzittd de celulele mele albe.

l)r. Potter s-a aplecat qi s-a concentrat pe manometru,tul,ul transparent vertical in care urma si apari lichidulr r'l';rkrrahidian. Prima surprizd a Laurei a fost ci lichidul nulr l)i( llrat, ci a qagnit - ca urmare a unei presiuni periculosrlc rirlicate.

A cloua surprizd a fost provocate de aspectul fluidului.t r,;r rnili micd opacitate i-ar fi spus ci md aflam intr-un maren('( irz. in manometru a ta$nit un fluid vAscos qi alb, cu or rr.,( )iu'i"l tentd verzuie.

l.it'hidul meu rahidian era plin de puroi.