În perioada 16 - 18 mai, la Bucureşti (Romaero-Bă -nea sa), se desfăşoară cel mai mare târg din industria deapă rare din estul Europei,Black Sea Defense and Aero-space - BSDA 2018. Eveni-mentul atrage cele mai marifir me din domeniul apărării,se curităţii, securităţii ciberne-tice şi aeronauticii. Peste 270de firme de securitate dinpeste 26 de ţări vor expune laBu cureşti ultimele tehnologiiîn domeniul apărării. Este ceamai mare ediţie BSDA de pânăacum, fiind incluse toate ...

9 mai, zi cu triplă semnificaţie

Divizia 13 Infanterie în cooperare cu Flota de Du nă re,după ce s-a concentrat în raionul Folteşti Oancea, Măs tă -cani, Boşcani a început la 7 ianuarie 1918 trecerea Pru tuluiîn două sectoare: Fol -teşti-Vadul lui Isac şiOan cea-Cahul. Din or -di nul de operaţiuni nr.7253/17.01.1918, emisde către Marele CartierGe neral, „Di vizia 13 In -fan terie întărită cuRegimen tul 5 Călăraşi...

Curierul

ARMATEI

„Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XX nr . 9 (471) l 15 mai 2018 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

Cea mai mare expoziţie deCea mai mare expoziţie detehnică militară din estul Europeitehnică militară din estul Europei

9 mai, o zi cu triplă semnificaţie istorică pentruro mâni: Ziua Europei, Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiuni-lor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial şi Ziua In -de pendenţei deStat a României, afost mar cată prin-tr-o ce remonie mi - li tară şi religioasăim pre sio nantă ce aavut loc la Mo nu -men tul Eroi lor Pa -tri ei din Al DoileaRă z boi Mon dial,de pe ...

Acţiunile militare desfăşurate Acţiunile militare desfăşurate de trupele române în spaţiul dintrede trupele române în spaţiul dintrePrut şi Nistru în apărarea UniriPrut şi Nistru în apărarea Uniriii

KAKI 100%

Miercuri, 9 mai 2018, a avut loc festivitatea de pre-miere a câştigătorilor din Forţele Terestre Române aicon cursului „Omul Anului”, pentru anul 2017. Aceastăcom petiţie a fost inaugurată în Armata României în anul

2010 şi urmăreştere com pensareava lorii profesio -na le a personalu-lui militar şi civilcare contribuieprin faptele lor, lacrea rea unei ima -gini pozitive in -sti tuţiei ...

Compet i ţ ia „Omul Anulu i”

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

A fost descoperită o nouă proprietate a diamantului

C M Y K

Diamantul este cunoscut ca fiind cel mai dur mi ne ralna tural, dar odată cu duritatea, vine şi rigiditatea. Acumînsă, o echipă internaţională de la MIT, Hong Kong,Sin gapore şi din Coreea au descoperit că atunci când seaflă în forme extrem de mici, de vârf de ac, dia mantul sepoa te îndoi şiîn tin de precumcau ciucul, pu -tând re veni lafor ma ini ţia lă.Elas t ic i ta teasur prinzătoarea dia mantuluides chi de ca leacă tre crea rea...

Ziua Independenţei, Ziua Victoriei Împotriva Fascismu-lui şi Ziua Europei, au fost marcate şi în garnizoana Pre-deal, astăzi, 9 mai, prin ceremonii militare şi religioase cude puneri de coroane şi jerbe de flori.

După depunerea jerbelor de flori, oficierea slujbei reli-

gioase, alocuţiuni, intonarea Imnului Naţional şi intonareaIm nului Europei, manifestările dedicate acestei zile s-auîn cheiat cu defilarea Gărzii de Onoare.

Silvia VOINESCU

9 mai, o zi cu triplă semnificaţie is to -ri că pentru români: Ziua Europei, ZiuaVic toriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în celde-Al Doilea Război Mondial şi Ziua In -de pendenţei de Stat a României, a fostmar cată printr-o ceremonie militară şi re -li gi oa să ce a avut loc la MonumentulEroi lor Patriei din Al Doilea RăzboiMon dial, de pe esplanada UniversităţiiNa ţionale de Apărare „Carol I”.

La activitate au participat: generalul-ma ior Teodor Incicaş, locţiitor pentru re -sur se al şefului SMAP, generalul de bri-gadă Dragoş-Dumitru Iacob, şeful Di rec -ţi ei Instrucţie şi Doctrină, generalul debri gadă Dorin Blaiu, locţiitorul şefuluiSMFT, ataşaţi militari, veterani de răz-boi, reprezentanţi ai autorităţilor publicelo cale, studenţi, cursanţi şi cadre didacti-ce din cadrul instituţiei militare de în vă -ţă mânt.

Ceremonia a început cu intonareaIm nu lui Naţional, apoi un sobor de preoţi a oficiat în faţamo nu mentului o slujbă de pomenire închinată eroilor nea-mului care au căzut la datorie pe câmpurile de luptă. Dupăaceas tă slujbă religioasă, pentru a cinsti faptele de arme alemi litarilor ce au făcut jertfa supremă pentru ţară, la monu-ment au fost depuse coroane de flori din partea: Adminis -tra ţiei Prezidenţiale, Guvernului României, Parlamentului,Pri măriei Generale a Capitalei, Ministerului Apărării Na -

ţionale, Ministerului Afacerilor Interne, a Asociaţiei Naţio-nale a Veteranilor de Război, a Asociaţiei ataşaţilor milita-ri, precum şi din partea reprezentanţilor militarilor româniaflaţi în teatrele de operaţii.

Manifestarea s-a încheiat cu pasul de defilarea al milita -ri lor Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul”, în acorduri-le muzicii militare.

Daniela DUMITRAŞCU

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr.9 (471) din 15 mai 2018Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul IoniþãCap; Narcis Chiriţă Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Cristina Fratu

Daniela Dumitraşcu

int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 160/ 2018

lBRUXELLES - Aproape 20 de miliarde de euro au fost pro-puse pentru Apărarea Europei. O linie de finanţare de aproape20 de miliarde de euro este prevăzută pentru Apărarea europeanăîn proiectul de buget prezentat de Comisia Europeană pentru pe -ri oada 2021-2027, relatează AFP. Fondul european de Apărareare prevăzută pentru întreaga perioadă bugetară o alocare de 8,5mi liarde de euro pentru industria Apărării şi o alta, de 4,1 mi li ar -de de euro, pentru cercetare şi dezvoltare în comun asupra teh no -lo giilor şi echipamentelor, adică circa 13 miliarde de euro în total.O a doua finanţare, de 6,5 miliarde de euro, este consacrată mo -bi lităţii militare în Europa. Ţinând de competenţa statelor mem-bre, Apărarea este un capitol nou în bugetul european. Nici un eu -ro nu fusese prevăzut pentru mobilitate militară în exerciţiul fi -nan ciar 2014-2020, iar alocările pentru Fondul european de Apă -ra re au fost de 590 de milioane de euro. „Uniunea Europeană nuse poate substitui ţărilor membre în privinţa Apărării, dar ea poateîn curaja colaborarea lor pentru a dezvolta tehnologiile şi echipa-mentele necesare pentru a face faţă provocărilor la adresa securi -tă ţii şi protecţiei sale”, a explicat Executivul de la Bruxelles. „UEîşi sporeşte contribuţia la securitatea şi apărarea colectivă a UE,în strânsă colaborare cu partenerii săi, începând cu NATO”, a pre-cizat Comisia. lBERLIN- Doar patru din cele 128 de avioaneEu ro fighter ale armatei germane sunt gata de luptă. AvioaneEuro fighter nu sunt pregătite pentru luptă din cauza unei pro ble -me tehnice a sistemului defensiv cu care este echipat acest model,a relatat revista germană Spiegel Online, citată de DPA. Tehnicie -nii sunt îngrijoraţi după ce au observat o scurgere a lichidului deră cire pe o carcasă pentru senzori, potrivit publicaţiei. Mai multesur se au declarat pentru Spiegel că doar în jur de 10 avioaneEuro fighter sunt autorizate să zboare. În plus, deoarece forţele ae -ri ene dispun doar de stocuri reduse de armament pentru Euro fi -gh ter, doar patru dintre aceste avioane de luptă sunt disponibile înpre zent pentru misiuni reale, notează Spiegel, citând date mi li ta -re. Deficienţa pregătirii militare ar putea compromite capacitateaGer maniei de a-şi îndeplini promisiunile faţă de alianţa militarăNATO, potrivit revistei germane. Berlinul s-a angajat să asigureun total de 82 de avioane de luptă pentru situaţii de criză. Bundes -wehr (armata germană) a confirmat pentru Spiegel problemeleteh nice, dar a refuzat să furnizeze cifre concrete, deoarece pro ble -ma este clasificată ca secretă. Un purtător de cuvânt a declarat căse caută o soluţie. lTALLINN - În Estonia s-au desfăşuratcele mai mari exerciţii militare din istoria ţării. „Siil 2018” aufost cele mai mari exerciţii desfăşurate în Estonia până acum. S-au desfăşurat în perioada 2 la 14 mai, transmite ERR. La ma -ne vre au luat parte militari din Marea Britanie, SUA, Danemar-ca, Germania, Polonia, Franţa, Letonia, Lituania, Belgia, Canada,Fin landa, Suedia, Georgia, Ucraina şi Irlanda. În total, peste15.000 de militari şi membri ai forţelor de ordine. Conform sce-nariului exerciţiilor, o ţară fictivă denumită Murinus a încercat sădes tabilizeze situaţia din Estonia şi să provoace o ruptură întresta tele membre NATO. Principalul accent al exerciţiului, a căruipri mă parte a cuprins şi teritoriul Letoniei, a fost pus pe capacita -tea de a asigura securitatea şi protecţia populaţiei în orice situaţie.lBEIJING - China a instalat rachete de croazieră în MareaChi nei de Sud. China a instalat rachete de croazieră anti-navaleşi sisteme de rachete sol-aer la trei avanposturi din Marea Chineide Sud, a afirmat reţeaua americană de ştiri CNBC, preluată deReu ters. Surse cu acces direct la rapoarte ale serviciilor de infor-maţii ale SUA, citate de CNBC, indică prima desfăşurare de ra -che te chineze în insulele Spratly, care sunt revendicate şi de Tai-wan şi Vietnam. Rachetele au fost instalate pe trei recife undeChi na a construit adăposturi anul trecut. Potrivit CNBC, este vor -ba de rachete antinavale YJ-12B, care pot lovi nave la distanţa de295 de mile marine, şi de rachete sol-aer cu rază lungă de acţiuneHQ-9B eficiente împotriva aeronavelor, dronelor şi rachetelor decro a zieră pe o rază de 160 de mile marine. Beijingul nu a men ţi -o nat nici o astfel de operaţiune şi susţine că echipamentele mi li -ta re din insulele Spratly sunt exclusiv defensive. China îşi afirmădrep tul de a dispune cum doreşte de ceea ce consideră teritoriulsău. Sisteme similare de rachete chineze sunt deja amplasate pein sula Woody, ceva mai la nord. Departamentul american al apă -ră rii, care se opune instalaţiilor militare chineze în avanposturilema ritime artificiale a refuzat să comenteze „în probleme dein fo r maţii”. Luna trecută, amiralul Philip Davidson, numit co -man dant al forţelor SUA din Pacific, a declarat că bazele chinezeavan sate din Marea Chinei de Sud par să fie gata şi mai lipseştedoar desfăşurarea forţelor. Odată realizată, aceasta va permiteChi nei să îşi extindă influenţa spre sud pe mii de kilometri, pânăde parte în Oceania, a apreciat el. „China este acum capabilă săcon troleze Marea Chinei de Sud în orice scenariu, cu excepţiaunui război cu Statele Unite”, arăta amiralul. lTIRANA - Alba-nia doreşte instalarea unei baze NATO pe teritoriul său. Mi -nis trul albanez al Apărării, Olta Xhacka, a propus secretaruluiame rican al Apărării, James Mattis, instalarea unei baze NATOpe teritoriul Albaniei. A mai precizat că a propus construirea uneiba ze pe litoralul Mării Adriatice, administrată de SUA şi Albaniasub umbrela NATO. „Suntem îngrijoraţi din cauza ameninţărilorde securitate cu care se confruntă regiunea şi ar fi important caNATO şi SUA să acorde mai multă atenţie situaţiei din Balcani”,a declarat Xhacka, enumerând Rusia care încearcă să-şi extindăin fluenţa, dar şi China, Iran şi Turcia. Potrivit Agenţiei albanezede ştiri ATA, Mattis a exprimat susţinerea sa pentru Albania, careare o importantă contribuţie în NATO. n

aCtualitatea

Pe SCuRt

9 mai, zi cu triplă semnificaţie

În semn de pre ţu -i re şi respect pentrueroii neamului şi dindo rinţa de implicareîn viaţa comunităţii,mi litarii din cadrulBa talionului 21 Vâ -nă tori de Munte,,Ge ne ral LeonardMo ciul schi”, au par-ticipat la acti vităţi deîn tre ţi ne re a cimiti -re lor eroi lor că zuţiîn Pri mul Ră z boiMon dial. n

9 mai - garnizoana Predeal

Militarii Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”au prezentat onorul veteranilor de război, pe 27 aprilie, înPia ţa Unirii din Braşov.

Activitatea a făcut parte din seria manifestărilor prile ju -i te cu oca zia zilei de 29 aprilie, dată la care sărbătorim ZiuaVe teranilor de Război.

Ziua Veteranilor de Război a fost sărbătorită în data de26 şi 27 aprilie prin ceremonii militare şi religioase cu de -

pu neri de coroane şi jerbe de flori şi în localităţile: Pre-deal, Azuga, Sinaia şi Buşteni.

După depunerea jerbelor de flori, oficierea slujbeire ligioase, alocuţiuni şi acordarea de diplome de exce-lenţă veteranilor de război, manifestările dedicate

aces tei zile s-au încheiat cu defilarea militarilor din cadrulBa talionului 21 Vânători de Munte „General Leonard Mo -ciul schi”.

Claudiu DOGARUFoto: Dănuţ IVAN

Ziua Veteranilor de Război sărbătorită Ziua Veteranilor de Război sărbătorită la Braşov, Predeal, Azuga, Sinaia şi Buşteni la Braşov, Predeal, Azuga, Sinaia şi Buşteni

„Amintiţi-vă de eroi!”

În perioada 23-27.04.2018, De -ta şamentul de Apărare Antiaeriană„Blue Scorpions” - Polonia a orga-nizat cu ocazia zilei Forţelor Teres -tre Române, concursuri de fotbal,bas chet, tenis de masă şi frânghie,câş tigând cupe şi medalii la toatespor turile. La această activitate aupar ticipat şi partenerii americani,en glezi, polonezi şi croaţi.

Pe 1 mai, Detaşamentul din Po -lo nia a participat la o prezentare deteh nică şi armament în localitateaGiz ysko cu ocazia deschiderii se -zo nului estival, iar pe 2 mai, ală turide partenerii americani, englezi, polonezişi cro aţi, militarii români au participat la opre zentare de tehnică şi armament în pădu-

re, în apropierea localităţii Gizycko, cuoca zia zi lei Drapelului naţional polonez.

În perioada 08.05.-09.05.2018, Detaşa-

mentul de Apărare Antiaeriană „ScorpioniiAl baştri”, rotaţia a III-a, a executat trageride luptă cu armamentul de infanterie înPo ligonul Bemowo Piskie din Polonia,aceştia realizând şi un schimb de experi en -ţ ă trăgând cu armamentul partenerilorame ricani, englezi, polonezi şi croaţi. Auob ţinut rezultate foarte bune.

Militarii români participă în cadrulGru pului de Luptă din Polonia pentru asi-gurarea prezenţei înaintate consolidate înflan cul Nord-Estic al Aliantei alături depar tenerii americani, britanici, polonezi şicro aţi.

Locotenent Petruţ CAZACU

Luni, 7 mai, în cur-tea bisericii militare„Po gorârea DuhuluiSfânt” a avut loc cere-monia militară şi reli-gioasă prilejuită desfin ţirea troiţei închi-nate eroilor buzoienică zuţi în teatrul de ope-raţii din Afganistan.

La activitate au par-ticipat, alături de fami-liile eroilor buzoienişe ful Departamentuluipentru relaţia cu Par la -men tul şi calitatea vie -ţii personalului, gene-ral de brigadă Ionel Loţan, comandantulDi viziei 2 Infanterie „Getica”, general debri gadă Gheorghiţă Vlad, oficialităţi loca-le, cadre militare în rezervă şi în retrage-

re, militari în activitate ai unităţilor mili-tare din garnizoana Buzău.

Plutonier-major Nicolae ANDREI

Miercuri, 9 mai 2018, a avut loc festivitatea de premi -e re a câştigătorilor din Forţele Terestre Române ai concur -su lui „Omul Anului”, pentru anul 2017.

Această competiţie a fost inaugurată în Armata Ro mâ -ni ei în anul 2010 şi urmăreşte re com pensarea valorii pro-fesionale a personalului militar şi civil care contribuieprin faptele lor, la crearea unei imagini pozitive instituţieimi litare şi la creşterea vizibilităţii structurilor militare, lani vel naţional şi internaţional.

La competiţie au participat ofiţeri, maiştri militari, su -bo fiţeri, soldaţi profesionişti şi personalul civil contractu-al, care, prin faptele, acţiunile sau lucrările elaborate, aucon tribuit la creşterea prestigiului Forţelor Terestre Ro -mâ ne.

Juriul a analizat propunerile înaintate de către structu -ri le subordonate şi a stabilit următorul clasament, pentrucele 10 secţiuni ale concursului:

Secţiunea Imaginea şi vizibilitatea ArmateiLocul I - căpitan Adrian Ciprian Iriciuc - Batalionul 17

Vâ nători de Mun te „Dragoş Vodă”;Locul II - locotenent-colonel Toni Ene - Divizia 2 In -

fan terie „Getica”;Locul III - maior Marin Marian Coman - Academia

For ţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”.Secţiunea Credinţă şi altruismLocul I - plutonier-adjutant principal Paul Mercore -

Ba talionul 612 Artilerie Antitanc „Maramureş”.Secţiunea Instrucţie şi luptăLocul I - locotenent-colonel Dan Virgil Cebuc - Cen-

trul de Instruire pentru Geniu, EOD şi Apărare CBRN

„Pa nait Donici”; Locul II - locotenent Cris tian

Za h a - Batalionul 812 Infanterie„Bis triţa”.

Secţiunea Logistică şi in -fra s tructură

Locul I - maior Eugen SorinBă viţă - Batalionul 817 Artilerie„Pe tru Rareş”;

Secţiunea Învăţământ, şti-inţă şi artă militară

Locul I - general de brigadăGhi ţă Bârsan - Academia For ţe -lor Terestre „Nicolae Bălcescu”;

Locul II - colonelIoan Vir ca - AcademiaFor ţelor Terestre „Ni -co lae Bălcescu”;

Locul III - locote-nent-colonel Va sileChin driş - Batalionul 3Apă rare Antiaeriană„Po taissa”.

Secţiunea Sănăta -te şi sport

Locul I - caporal clasa a III-a Radu Ho reaDă răban - Regimentul 317 ISR „Vlădeasa”;

Locul II - plutonier-adjutant principal Fran -cisc Şaroşi - Academia Forţelor Terestre „Nico-lae Băl cescu”;

Locul III - plutonier-adjutant Irinel Fîcă -Sta tul Major al Forţelor Terestre.

Secţiunea Moral, bunăstare şi recreereLocul I - locotenent-colonel Rareş Baciu - Divizia 4

In fanterie „Gemina”.Secţiunea Presă, film şi literaturăLocul I - plutonier-adjutant principal Daniel Au rel

Min că - Batalionul 316 Asigurare Date „Gurăslău”.Locul II - caporal clasa a III-a Marcel Ionel Vişa - Ba -

ta lionul 136 Geniu „Apulum”;Secţiunea Istorie, cultură şi tradiţii militareLocul I - maior Lucian Liche - Brigada 61 Vânători de

Mun te „General Virgil Bădulescu”;Secţiunea Comunicare prin spaţiul cibernetic şi co -

mu nicaţii militareLocul I- plutonier-adjutant Marcel Nicolae Puşcaşu -

Ba talionul 17 Vânători de Munte „Dragoş Vodă.Secţiunea Soldatul universalLocul I - caporal clasa a III-a Dumitru Florea - Bata li -

o nul 335 Artilerie „Alexandru cel Bun”;Locul II - caporal clasa a III-a Adrian Cătălin Gorgotă

- Batalionul 265 Poliţie Militară „Tudor Vladimirescu”.Felicitări celor premiaţi, iar întregului personal al For -

ţe lor Terestre Române îndemnul de a-şi valorifica su pe -rior inteligenţa şi puterea de muncă, în scopul realizăriiunei imagini pozitive instituţiei din care fac parte.

Locotenent Alexandru HELEREA

La 1 mai 2018, Batalionul 500 Sprijin,a sărbătorit 20 de ani de la înfiinţare.

Ca urmare a reorganizării Statului Ma -jor al Trupelor de Uscat, în anul 1998 aapă rut necesitatea înfiinţării unei structurilo gistice subordonate nemijlocit StatuluiMa jor al Trupelor de Uscat. Pentru deser-virea acestuia, în baza aprobării ministru-lui Apărării Naţionale pe raportulse cretarului de stat şi şef al StatuluiMa jor General nr. S.G. 1-1873/08.04.1998, începând cu datade 01.05.1998 s-a înfiinţat Batalio-nul 500 Logistic, în Cazarma 389şi se subordonează Statului Majoral Trupelor de Uscat prin ServiciulLo gistic.

Noua structură s-a constituitprin preluarea subunităţilor şi for-maţiunilor, care deserveau StatulMa jor al Trupelor de Uscat, aflateîn compunerea Brigăzii 30 Gardă,Ba zei 122 Transport a MinisteruluiApă rării Naţionale, şi DirecţieiGos podărie (depozite, formaţiuni) precumşi includerea funcţiilor din Secţia Gos po -dă rie a Statului Major al Trupelor de Us -cat. Astfel, în structura batalionului in -trau subunităţi de transport, depozitare,su bunităţi de pază, deservire, de asigura-re medicală.

Ca la orice început de drum, cu perso-nal şi misiuni noi, batalionul a reuşit săde monstreze că înfiinţarea sa a fost pe de -plin justificată. Până la sfârşitul anului1998, întreg personalul nou venit în unita-te s-a adaptat foarte bine la cerinţele şi mi -

si u nile batalionului obţinând rezultate de -o sebite. Batalionul 500 Sprijin se prezintăca o structură bine definită, cu o bogatătra diţie şi experienţă dobândite în misiuni,cu personal bine instruit şi motivat pentrua acţiona cu toată priceperea şi dăruirea larea lizarea obiectivelor viitoare.

În aceşti 20 de ani care au trecut de la

în fiinţare şi până în prezent, unitatea a fă -cut dovada profesionalismului şi dăruiriiîn organizarea, planificarea şi în executa-rea la un nivel ridicat, a tuturor misiunilorspe cifice primite de la eşalonul superior.

Rezultatele foarte bune şi bune pe carele-a obţinut la toate categoriile de pregăti-re, fac dovada faptului că personalul areca pacitatea şi forţa necesare pentru înde-plinirea tuturor misiunilor încredinţate.

Succes în îndeplinirea proiectelor deviitor, reuşite profesionale şi personale.

La mulţi ani!

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 9 (471) din 15 mai 2018

Pagina 3

Batalionul 500 Sprijin

20 de ani de la înfiinţare

Compet i ţ ia „Omul Anulu i”

Divizia 2 Infanterie Divizia 2 Infanterie „„Getica” Getica” îşi cinsteşte eroiiîşi cinsteşte eroii

„Scorpionii albaştri” continuă „Scorpionii albaştri” continuă instruirea la cel mai înalt nivel ! instruirea la cel mai înalt nivel !

Curierul ARMATEINr. 9 (471) din 15 mai 2018Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE

C M Y K

În perioada 16 - 18 mai, la Bucureşti (Romaero-Bă - nea sa), se desfăşoară cel mai mare târg din industria deapă rare din estul Europei, Black Sea Defense and Aero-space - BSDA 2018. Evenimentul atrage cele mai marifir me din domeniul apărării, securităţii, securităţii ciber-netice şi aeronauticii. Peste 270 de firme de securitate dinpeste 26 de ţări vor expune la Bucureşti ultimele tehnolo-gii în domeniul apărării. Este cea mai mare ediţie BSDAde până acum, fiind incluse toate cele cinci domenii ope-raţionale: terestru, naval, aerian, cyber şi spaţiu.

Pe durata BSDA 2018, vor avea loc demonstraţii şi vafi expusă tehnică din dotarea Armatei României, a Forţe-lor Armate ale SUA, precum şi din dotarea Mi nis teruluiAfa cerilor Interne.

Târgul BSDA este organizat cu sprijinul MinisteruluiApă r ării Naţionale, al Ministerului Afacerilor Interne, Mi -nis terului Economiei, Administraţiei Naţionale a Peniten-ciarelor, ANCEX, precum şi cu suportul SRI, SPP, Patro-mil şi OPIAR.

Producătorii români din domeniile apărării, securităţiişi securităţii cibernetice concurează cu marile nume dinSUA, Franţa, Marea Britanie sau Germania, în condiţiileîn care Ministerul Apărării are un buget record pentru în -zes trare în acest an (cheltuieli militare cu 50% mai mari).

BSDA 2018 aduce în România cele mai mari firme dinlu me din domeniul apărării şi securităţii cum ar fi: Lock -heed Martin, cel mai mare contractor din lume, Raytheon,Ge neral Dynamics, General Dynamics European LandSys tems, Harris, Bell, Textron, L3 Technologies, FLIRSys tems, Rockwell Collins, Elbit Systems, Rafael Advan-ced Defense Systems, Thales, Airbus, Airbus Helicopters,Na val Group. Vor fi prezenţi la expoziţia de la Romaero,Bă neasa şi producători români: grupul UTI, Romarm, Ro -ma e ro, Aerostar SA, Rom Tech, Pro Optica, CompaniacertSIGN.

- Pentru a lămuri anumite lucruri, vă rog să ne spu-neţi cine este firma TNT, cu ce se ocupă şi care este legă-tura cu BSDA?

- TNT Production este organizatoarea expoziţieiBSDA. Black Sea Defense and Aerospace, denumireaeve nimentului, este un produs al TNT. TNT are ca obiectde activitate, singurul, de altfel, organizarea de târguri şiex poziţii, conferinţe, seminarii etc. Organizăm asemeneaac tivităţi în toată România, dar şi în afara ţării. Mai avempe acelaşi domeniu - cel militar - un târg în Croaţia şi unulîn Kuweit, în anii impari, în primăvară şi iarna. Mai exis -tă şi alte evenimente în alte ţări. În România, îl avem doarpe acesta - BSDA.

- Ce importanţă, în gama evenimentelor de acest gen,are BSDA? Unde se clasează în lume?

- Ne situăm în categoria de mijloc, cu premise de aurca. Asta şi datorită faptului că vor fi alocaţi cei 2% dinPIB Armatei şi, probabil, cum e de aşteptat şi evenimen-tul va creşte proporţional. Firmele vor veni cât mai multe,vor fi atrase în speranţa că vor vinde ceva. Astfel eveni-mentul nu are decât de câştigat.

- Faţă de numărul ţărilor care şi-au anunţat partici-parea, în prima fază, s-au mai înscris şi altele?

- Până la data de 7 mai, când am făcut ultima centrali-zare, aproape că am închis partea de vânzări, pentru că numai avem spaţiu deloc. Erau 26 de ţări participante. Înpre mi eră, avem o firmă din UAE (Emiratele Arabe Unite)

şi una din China. Noi nu am avut expozanţi direcţi dinaces te ţări, care să vină cu standul lor propriu. Este o pre-mieră pentru noi.

Statele Unite, ca pondere, au cele mai multe firme par -ti cipante. De asemenea, avem foarte multe anul acesta dinFran ţa, Italia, Cehia. Este, chiar o prezenţă masivă din Ca -na da. Este important de amintit că firmele care par ticipăla noi, în acest domeniu, sunt prezente la toate eve ni men -te le din lume. Asta, deoarece ele au produse pentru toatepie ţele din lume.

Firmele care vin la evenimente de genul acesta şi, înca zul de faţă, la BSDA, o fac, cele care vin prima oară sausunt la început de drum în acest domeniu, în primul rândpentru a lua contact cu piaţa. Vor să vadă care sunt ce rin -ţe le Forţelor Armate române şi dacă produsele lor se plia -ză pe aceste cerinţe. Vor să promoveze pro dusul către par-tea militară. Este, de fapt, sin gura modalitate de a-şi pro-mova produsele în România. Nu au alte căi de a se facecu noscuţi, nu-şi pot face reclamă la te levi zor, în ziare etc.Este un do meniu de nişă foarte strict în pri vinţa promovă-rii. Pentru ei, este singura ocazie de a se fa ce cunoscuţi decătre partea română care poate lua anumite decizii.

- Ce presupune organizarea unui astfel de eveni-ment? Cât efort se depune?

- Efortul este destul de mare, chiar dacă se desfăşoarăo dată la doi ani. După ce încheiem acest eveniment, pe 20mai, deja trecem la organizarea celui care urmează. Chiardin 24, 25 mai, îl lansăm pe cel din 2020. Este nevoie deapro ximativ 730 de zile pentru a organiza un astfel deeve niment care durează numai 3 zile. Volumul de muncăeste mare pentru că încercăm să atragem cât mai multe fir -me, de pe tot globul pământesc.

La început era mult mai greu să convingem. Acum, laa VII-a ediţie, BSDA şi-a creat o imagine şi e puţin maiuşor. Dacă firmele au bussines aici şi au ce câştiga e uşorde convins. Dacă nu, trebuie convinşi prin ceea ce organi-zezi, strict prin eveniment. Cât de bun este evenimentul,câţi vi zitatori vin, din câte ţări fac parte firmele care ex -pun, ce firme expun?

Din păcate, sau cine ştie, din fericire, nu avem o statis -ti că a numărului de contracte încheiate la terminarea ex -po ziţiei. Acesta nu este un loc unde se încheie contracte.Dar, ştiu că la o perioadă scurtă după eveniment, au maiexis tat ţări care au încheiat cu anumite firme unele con-tracte. Sunt cazuri izolate însă. Mai multe nu ştim.

- Plecând de la ideea că durează aşa de mult planifi-carea unui eveniment, doi ani pentru trei zile, este stre-sant pentru personalul din subordine?

- Este un domeniu şi o activitate care se face de plăce-re. Îţi dă o stare de satisfacţie şi un tonus pozitiv. Oame-nii nu renunţă uşor pentru că tot timpul apar alte şi altepro vocări. Cunoşti foarte mulţi oameni. De exem plu, de laaceeaşi firmă, o să lucrezi, de fiecare dată, cu alt om. Nuvine aceeaşi persoană. O com panie o face omul. Este undo meniu antrenant. Tot tim pul intervine ceva nou. Nucred că ar putea cineva să se plicti seas că. Deşi, în celedouă săp tă mâni premergătoare şi în pe rioada cât se des fă -şoa ră evenimentul curge foarte multă adre nalină şi, sigur,nu se mai sim te efortul. Iar, după eve ni ment, urmează ope rioadă de re laxare, de refacere.

- Care este diferenţa dintre BSDA ’16 şi BSDA ’18?- Creşterea numărului de firme. Faţă de acum doi ani,

s-a dublat spaţiul pe care firmele îl folosesc pentru a pre-zenta produsele. Numărul firmelor a crescut cu aproape

30%. Avem peste 280 de firme acum, faţă de 217, în 2016.Creş terea, sperăm, să fie constantă şi în viitor. Parcul ex -te rior, de asemenea, s-a dublat ca suprafaţă, iar forţele ar -ma te americane vor veni cu mai multe echipamente faţăde anii trecuţi. Vor veni cu elicoptere Blackhawk cu Apa-che, F16 şi C130 Super Hercules.

Noi, ca organizatori îi invităm pe toţi, cât mai multefir me, dar şi Armata română poate să invite anumite fir -me.

- Cum putem convinge oamenii, populaţia să vizitezeex poziţia?

- În principal, evenimentul este unul business to busi-ness. Nu ne adresăm publicului larg. Nu avem un showae rian unde să vină şi să vadă avioane zburând sau să vadăexer ciţii. BSDA este un eveniment care se adresează oa -me nilor de afaceri, reprezentanţilor instituţiilor partenere;pe lângă M.Ap.N. noi avem parteneriat şi cu M.A.I., cuMi nisterul Economiei, cu Administraţia Naţională a Peni-tenciarelor, cu S.R.I., cu S.P.P. etc. Deci, pe reprezentanţiiaces tor instituţii îi dorim ca vizitatori, în principal pentrucă dumnealor sunt posibili utilizatori ai produselor expu-se de către firme. E bine ca ei să cunoască ce e nou pe pia -ţă.

Publicul larg, cel pasionat de domeniul expus, poateveni să vadă, în principal, tehnica pe care Forţele Armatero mâne şi americane ne-o vor prezenta. E vorba de tehni-ca avută în dotare şi pe care o folosesc deja.

Pentru specialişti sunt firme care caută parteneriate înRo mânia, sau în zona Europei de est, firme care vor să fa -că joint-venture (acorduri de cooperare) care deja au sem -nat parteneriate sau vor parteneriate pentru offset. Suntmai multe paliere pe care pot merge vizitatorii, dar, înprin cipal ne axăm pe vizitatorii business, pe cei care au le -gă tură cu cariera militară sau cu instituţiile publice parte-nere.

A treia categorie ar fi publicul larg, care poate veni pe18 mai, în ultima zi. Intrarea este liberă. Pentru aceasta sepot înregistra pe site-ul nostru pentru a avea acces la eve-niment. Dacă vin, vor avea ce vedea. Depinde şi de cât demult se pricep la tehnica din domeniul vizitat.

- V-am văzut foarte legat şi pasionat de domeniul mi -li tar. Care este legătura cu Armata?

- Legătură directă cu Armata nu am. Doar prin inter-mediul poveştilor părinţilor şi bunicilor care au făcut sta-giul militar. Iar, bunicii au luptat în Al Doilea Război

Mon dial.Ca orice băiat tânăr, mi-a plăcut foarte mult istoria. Iar

ea are foarte mare legătură cu Armata. Istoria e plină defap tele militarilor şi aşa am fost atras. Mă atrage Armataşi prin prisma uniformelor militare, precum şi prin totceea ce ţine de disciplina militară. De asemenea, ţin cuSteaua Bu cu reşti şi aşa s-au mai creat alte legături.

- Cine este directorul BSDA, cine este omul Sebas -tian Tudor?

- Am 37 de ani şi am lucrat numai în România. Nu mi-am desfăşurat activitatea în afara ţării şi nici nu-mi do resclucrul acesta. Sper să nu fiu nevoit să plec vreodată dinţară. Vom vedea ce îmi rezervă viitorul. Am absolvit Fa -cul tatea de Marketing. Este ultima şcoală pe care am fă -cut-o. Momentan nu-mi mai doresc altele.

Mă voi căsători în curând. E prima oară când spunacest lucru. E o exclusivitate. Lucrez în această firmă din2006, atunci am venit la TNT Production România, iar în2008, am devenit director general. De atunci mă ocup detoate evenimentele pe care firma noastră le or ganizează înpar teneriat cu firma TNT Production LMT care are sediulîn Miami, SUA.

Mă ocup de BSDA din 2007, iar anul acesta este a VII-a ediţie. Aceasta este cea mai mare ediţie de până acum.Cea mai mare ediţie din cele care s-au desfăşurat în Ro -mâ nia. În lume, există evenimente de acest gen mult maimari. Chiar anul acesta va avea loc cea mai mare expozi -ţie din do meniul apărării terestre, în iunie, la Paris.

În ceea ce priveşte BSDA-ul, sper să organizez multeedi ţii de acum încolo. Acesta este scopul meu. Să avemedi ţii la doi ani, data să fie fixă în calendarul internaţional.Să se ştie că are loc o dată la doi ani, în anii pari, în lunamai, la Bucureşti. Acesta este principalul nostru obiectiv.Des făşurarea în luna mai, din doi în doi ani, a fost cea maibună soluţie pentru noi. Asta şi datorită calendarului inter-naţional. Este o distanţă, în timp, apreciabilă faţă de cele-lalte evenimente din jur. Cel mai mare, cum am spus, estecel de la Paris din luna iunie.

Aşadar, în regiunea aceasta, Europa de Sud-Est estecea mai mare expoziţie de profil. De asemenea, ne ajutăfoarte mult locul unde se desfăşoară evenimentul - Rom -ae ro Băneasa. Este aproape de aeroportul Băneasa. Sunt,de fapt, interconectate şi acest lucru ne ajută foarte mult,pentru că avem firme sau exponate din domeniul aerian.Ne ajută mult mai mult decât la alte expoziţii care sunt or -ga nizate într-un centru expoziţional dedicat unde nu au opis tă de aterizare-decolare şi alte facilităţi de genul acesta.

Colonel Ion PAPALEŢ

Black Sea Defense and AerospaceBlack Sea Defense and Aerospace

Cea mai mare expoziţie de tehnică militară din estul EuropeiCea mai mare expoziţie de tehnică militară din estul EuropeiInterviu cu Sebastian Tudor, directorul expoziţiei „Black Sea Defense and Aerospace“

Duminică, 6 mai, a avut loc cea de-a treia ediţiea Crosului veteranilor de război „VeteRun-CEN-TENAR” organizat de Ministerul Apărării Naţio-nale împreună cu Asociaţia Naţională a Veteranilorde Război. Competiţia este o mişcare popularăprin care cetăţenii, alături de militari ai ArmateiRo mâniei, îşi pot arăta respectul şi preţuirea pen-tru veteranii de război, răniţii, invalizii şi urmaşiicelor decedaţi ca urmare a participării la cel de-AlDoi lea Război Mondial, precum şi pentru eroii Ar -ma tei României căzuţi în teatrele de operaţii şi înac ţiuni militare pe teritoriul naţional, după anul1990. Înscrierile pentru cros au început încă de laîn ceputul lunii aprilie, iar aşteptările tuturor au fostîn dreptăţite, anul acesta, depăşindu-se numărulpar ticipanţilor de anul trecut.

Încă de la primele ore ale dimineţii, parcul He -răs trău a început să vibreze alături de militarii Ba -ta lionului 96 Geniu, primii sosiţi la faţa loculuipentru a instala corturile ce au găzduit şi o prezen-tare de tehnică militară şi armament. Totodată, or -ga nizatorii au decis să mai prelungească termenulde înscriere la cros până la ora 09:00. Încetul cuîn cetul, aleile din preajma pavilionului H au înce-put să se umple de oameni echipaţi în tricoul kakiofe rit de organizatori primilor 1.800 de partici-panţi. Părinţi alături de copii, militari organizaţi îngru puri aparţinând diverselor unităţi sau colegiimi litare, sportivi în activitate, legende ale sportu-lui din România precum Camelia Potec, Gabi Sza -bo, Marius Lăcătuş sau Marian Drăgulescu, perso-nalităţi din lumea politică, generali şi, nu în ulti-mul rând, veterani ai Armatei României, cu toţiiafi şau bucuria unei zile de sărbătoare ce i-a adusîm preună. Cu 20 de minute înainte de startul com-petiţiei, cei care au luat parte la alergare au începutîn călzirea oficială, sub supravegherea unui in -struc tor sportiv aflat pe o scenă improvizată, peacor durile muzicii ambientale ce răsunau din staţiade amplificare.

Fix la ora 10:00, ministrul Apărării NaţionaleMi hai Fifor a dat startul competiţiei propriu-zise.Aler garea s-a desfăşurat pe traseul Parcul Herăs -trău (parcarea pavilionului H) - Şoseaua Kiseleff -Ar cul de Triumf - Piaţa Victoriei - Bulevardul Avi -a torilor - Bulevardul Constantin Prezan - ŞoseauaKi seleff, pe o distanţă de aproximativ 6 kilome-tri.E drept că nu s-au stabilit recorduri naţionalepe această distanţă, dar nu acesta era scopul activi -tă ţii, precum declara şi ministrul Apărării Naţiona-le la sfârşitul competiţiei: „O nouă ediţie a Crosu-lui Veranilor - VeteRun, o ediţie, zic eu, cu atât mai

spe cială cu cât se desfăşoară în anul Centenar, şinoi ne-am dorit să plasăm această activitate, pede-o parte, în spiritul ideii de a-i celebra pe vetera-nii României, iar pe de altă parte de a celebra AnulCen tenar într-un mod cu totul special prin puncta-rea acestui moment. Ţin să vă spun că se pare căam depăşit recordul de anul trecut. Suntem peste3.000 de participanţi şi asta ne bucură foarte mult-pentru că demonstrează că bucureşteniisunt alături de această idee. Cred că fie-care participant a câştigat astăzi şi îi fe -li cit pe fiecare în parte. Este o zi minu-nată, o zi în care suntem alături de miide bucureşteni şi în Parcul Herăstrău.Am arătat încă o dată că ştim să ne res -

pec tăm veteraniişi vom face acestlu cru în fiecarean”.

În cadrul cro-sului, alergătoriiau fost departajaţiîn primul rând peca tegorii de vârs -tă. Şi, cum oricecom petiţie are şiîn vingători, me ri -tă menţionat nu -me le ocupanţilorlo curilor 1 la fie-care secţiune înpar te: categoria7-10 ani, fete -Ale xia Crîşmaru, băieţi -Erik Gabriel Stoica, catego-ria 11-14 ani, fete - TeodoraCrîş maru, băieţi - Robert

Jin diceanu, categoria 15-17 ani, fete - Ana MariaBri că, băieţi - Andrei Marica, categoria 18-36 ani,fe mei - Ecaterina Puia, bărbaţi - Andrei CristianŞte fan, categoria 37-50 ani, femei - Mirela Mihai,băr baţi - Marius Buşcă,ca tegoria peste 50 ani, fe -mei - Mioara Ilie, bărbaţi -Du mitru Traistă Popescu.Câş tigătorul de la catego-ria 18-36, Andrei Ştefan,mi litar de 30 de ani dinCra iova, dar şi sportiv de

per formanţă: „Fac atle-tism de performanţă.Sunt campion balcanicşi multiplu campionna ţional la atletism. Afost cel mai uşor mara-ton câştigat de mine.Mă bucur pentru ce s-aîn tâmplat azi aici şi în -

demn pe toată lumea să fa că sport. Sportul estesănătate!” a completat aces ta. La finalul alergării,toţi participanţii au primit medalii, spre bucuriamai ales a celor mici. A fost o încântare să îi pri-vesc cum fluturau în vin gă tori medaliile de la gât şicu câtă bucurie încercau să povestească oricuiavea urechi să îi asculte cum au sprintat din toateputerile către linia de so si re. După ce s-a încheiat

crosul, înainte de festivitatea de premiere, militariiRegimentului 30 Gar dă au fă cut o demonstraţie demânuire a armamentului, acom paniaţi de fanfaramilitară, moment ce a lăsat cu gura căscată întrea-ga audienţă, militarii fiind în de lung aplaudaţi.

Nu ne putem gândi azi la frumuseţea câmpiilorverzi ale Dobrogei sau la liniştea înmărmurită acelor mai înalte vârfuri din Carpaţi, fără să în cer -

căm să elogiem, măcar o dată pe an, sacrificiulcelor ce au contribuit la formarea României aşacum o ştim acum. Sunt veteranii noştri, bătrânii pecare îi observăm lăcrimând, cu bărbiile tremurân-de, la înâlţarea unui tricolor, o îmbinare de culoripe care mulţi am uitat să o apreciem aşa cum artrebui, aşa cum au făcut-o ei atunci, un „atunci”atât de prezent în privirea lor senină de azi.

Plutonier Cristian ALDESCU

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr.9 (471) din 15 mai 2018 Pagina 5

C r o s u l v e t e r a n i l o r d e r ă z b o i C r o s u l v e t e r a n i l o r d e r ă z b o i „V e t e R U N - C E N T E N A R ”V e t e R U N - C E N T E N A R ”

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 9 (471) din 15 mai 2018Pagina 6

În acest studiu, vom prezenta pe scurt acţiunile mili -ta re desfăşurate pentru apărarea Unirii Basarabiei cuRo mânia. Trupele române au intrat în acest teritoriu din -tot deauna românesc la cererea reprezentanţilor SfatuluiŢă rii aleşi în mod democratic, reprezentând toate na ţi o -na lităţile, compoziţia demografică a populaţiei care într-o majoritate dominantă era românească.

Acţiunile Diviziei 13 Infanterie şi Flotei de Dunăre

Divizia 13 Infanterie în cooperare cu Flota de Du nă -re, după ce s-a concentrat în raionul Folteşti Oancea,Măs tăcani, Boşcani a început la 7 ianuarie 1918 trecereaPru tului în două sectoare: Folteşti-Vadul lui Isac şi Oan -cea-Cahul. Din ordinul de operaţiuni nr.7253/17.01.1918, emis de către Marele Cartier General,„Di vizia 13 Infanterie întărită cu Regimentul 5 Călăraşi,va trece în Basarabia pentru a se concentra în zona: Bol-grad-Kazajaclia, Colonia Pandaclia, Cartierul diviziei(P.C.) la Bolgrad. Concentrarea se va face prin marşuripe jos. Mişcarea va începe în dimineaţa de 18 ianuariecu rent (1918). Misiunea diviziei: a) să asigure ordineape calea ferată şi regulata funcţionare a trenurilor; b) săasi gure regulata funcţionare a organelor şi unităţilornoas tre de exploatare care operează în zona Diviziei; c)să se pună populaţia, avutul ei şi al ţinutului la adăpostde jafuri şi distrugeri”.

După ce divizia a trecut succesiv Prutul, Detaşamen -tul Colonelul Dragu „va fi împins să ocupe Ismailul.Ocu parea acestui oraş se va face, dacă va fi necesar cucon cursul trupelor din Deltă, şi a flotei de Dunăre. Dacăalte mijloace lipsesc, legătura şi coordonarea acţiunii sevor face prin telegrafia fără fir a Amatei 6 sau chiar prinMa rele Cartier General”, reţinem din acelaşi ordin deope raţii.

La 13 ianuarie 1918, situaţia trupelor Diviziei 13 In -fan terie era următoarea: Detaşamentul Colonel Dragu,com pus din Batalioanele 2 şi 3 Infanterie din Regimen-tul 47 Infanterie, Escadroanele 2 şi 4 din Regimentul 5Că lăraşi şi o baterie de artilerie au ajuns şi pus stăpânirepe Bolgrad; un escadron de călăraşi a ocupat localitateaSlo bozia; Batalionul 3 Infanterie/Regimentul 48 Infan-terie întărit cu 2 plutoane/Escadronul 3/Regimentul 5Că lăraşi, 1 secţie de mitraliere, 1 baterie de artilerie auocu pat localităţile Cahul, Găvăneasa, Greceni şi Vulcă -neşti. La Prut, în sectorul Oancea-Cahul a fost menţinutun detaşament pentru apărarea trecerii. Aşa cum rezultădin cele prezentate în prima etapă au fost trecute doarfor ţe din Brigada 26 Infanterie. Ciocniri cu trupele ruseşi bande înarmate au avut loc numai în localitatea Vul-căneşti, unde au fost omorâţi 1 ofiţer (cpt.Vasilescu), 1su bofiţer (plutonierul Motoi Vasile) şi 6 soldaţi care aufost aduşi şi înmormântaţi în cimitirul de la Oancea. Înur ma ciocnirilor au pierdut 2 chesoane de muniţii, unfur gon şi 29 de cai, dintre care 14 au fost găsiţi.

Ulterior, Divizia 13 Infanterie în cooperare cu Flotade Dunăre au acţionat pentru eliberarea localităţilor Is -ma il, Chilia, Vâlcov, Tatarbunar, Sărata şi altor zeci deco mune şi sate pentru întronarea ordinei şi a liniştii pu -bli ce, dezarmarea unor bande fidele revoluţiei ruse, cap-turarea armamentului şi muniţiilor existente la popula -ţie. Specific acţiunilor desfăşurate de divizie este orga-nizarea pe detaşamente constituite din subunităţi de in -fan terie, întărite cu cavalerie, 1-2 baterii de artilerie, 1-2 secţii de mitraliere. Astfel pentru eliberarea loca li tă ţi -lor mai sus menţionate, s-a menţinut „Detaşamentul Co -

lo nel Dragu” şi s-au mai constituit Detaşamentele „Ma -ior Gealep”, „Maior Chirilov”, „Maior Mateescu”, „Co -lo nel Rotaru”, „Detaşamentul Prut”, cu scopul apărăriilu crărilor de trecere, „Detaşamentul Bolgrad” etc. Aces-te detaşamente au avut o compunere variabilă în raportde misiunile primite; unele dintre ele au acţionat în to -ta litate pe aproape toată durata operaţiunilor: exemplu„De taşamentul Colonel Dragu” şi „Detaşamentul Co lo -nel Rotaru”.

După concentrarea diviziei în raionul Bolgrad, for ţe -le acesteia se vor îndrepta spre dreapta fâşiei de acţiunepentru eliberarea în cooperare cu Flota de operaţii a Is -ma i lului, Chiliei, Vâlcovului şi Cetăţii Albe. Celelaltefor ţe ale diviziei au avut ca obiectiv menţinerea subcon trol a căii ferate Reni-Bender, cooperând în acestscop cu forţele Diviziei 2 Cavalerie.

Flota de operaţii îşi va concentra la sfârşitul lunii ia -nu arie, principalele forţe în satul Periprava, pe malul su -dic al braţului Chilia. A fost organizat un cap de pod laChi lia Veche, cele două divizii de monitoare româneştiau luat poziţie astfel: Divizia I („Lahovary”, „Kogălni -cea nu”, cu 4 vedete) pe canalul Tătaru, iar Divizia a III-a („Brătianu”, „Catargiu”, cu 4 vedete) pe canalul Ba -biş. Delta Dunării a fost acoperită cu avanposturi ale ba -ta lionului de debarcare al marinei şi de detaşamentul depon tonieri. S-au instalat 2 posturi de telegrafie fără fir însa tul Lascăr Catargi şi-n faţa Ismailului.

Flota rusă s-a retras treptat din Deltă şi de la gurileDu nării până la sfârşitul lunii ianuarie, făcând dese în -cer cări asupra marinarilor români de a trece de parteare voluţiei ruse, dar fără succes. Comandorul Scodrea are uşit împreună cu comandanţii să menţină o bună or di -ne şi disciplină, capacitate operativă pe toate vasele dinsu bordine. Cu ruşii în retragere au avut loc şi ciocniri.În braţul Babina, un remorcher rus a abordat şi spart ca -no niera„Griviţa”, care a reuşit să fugă din Odessa. Vasulro mân a trebuit să eşueze pe mal.

Eliberarea Ismailului la 3 februarie de către for ţe le„De taşamentului Colonel Dragu” şi ale flotei, la care aupar ticipat 3 canoniere de tip „Oltul”, monitoarele: „Bră -ti anu”, „Catargi”, „Lahovary” şi o vedetă în poziţie detra gere asupra vaselor ruseşti de război din portul Is ma -il, în cooperare cu forţele „Detaşamentului Colonel Dra - gu”. Lupte deosebite din partea flotei române nu s-audat, deoarece flota rusă a părăsit portul la orele 16:30, îndupă-amiaza aceleiaşi zile, retrăgându-se spre Vâl cov.În aceeaşi zi, infanteriştii şi cavaleriştii din „De ta şa -men tul Colonel Dragu” au pătruns în oraş, unde au în -frânt cu uşurinţă „rezistenţa ce încercau să opună bol şe -vi cii. S-au capturat, în Ismail mari depozite de ar ma -ment”.

Pentru ocuparea oraşului Chilia s-a acţionat cu 2com panii şi o secţie de mitraliere din detaşamentele dede barcare din Flota de operaţii.

Acţiunile militare desfăşurate de trupele române înAcţiunile militare desfăşurate de trupele române înspaţiul dintre Prut şi Nistru în apărarea Uniriispaţiul dintre Prut şi Nistru în apărarea Unirii

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCarteCum să opreşti timpul, Matt HaigCum să opreşti timpul este o poveste

ne bunească şi dulce-amară despre cum tepoţi pierde şi regăsi, despre iminenţaschim bărilor şi despre zecile de vieţi decare ai nevoie ca să înveţi cum să trăieşticu adevărat.

„Matt Haig are multă empatie pentrucon diţia umană, pentru lumina şi întune -ri cul ei; foloseşte toată paleta disponibilăca să-şi construiască poveştile excelen -te”. (Neil Gaiman)

„Cum să opreşti timpul este o carteex traordinară. Sunt foarte norocoasă că am citit-o. Magică, ulu -i toare şi, uneori, foarte tristă. Un adevărat triumf”. (MarianKeyes)

www.polirom.ro

ConcertBobby Mc Ferrin, 19 mai, ora 19:30, Sala Palatului,

BucureştiIubitorii de muzică îl cunosc pe

Bo bby Mc Ferrin încă din anii ’70drept „omul orchestră”, un adevăratmo delator al sunetelor, atât în con-certele solo, cât şi împreună cu artiştide jazz celebri. O altă categorie defani şi-l aminteşte ca omul care ascris şi a interpretat unul dintre hit-urile care au făcut înconjurul lumii,„Don’t Worry, Be happy”.

Câştigător a 10 premii Gramy, ar -tis tul este unul dintre cei mai cu nos -cuţi improvizatori şi inovatori soliştidin lume, un renumit dirijor de mu zi -că clasică, dar şi un pasionat al edu-caţiei muzicale. Albumele sale s-au

vân dut în peste 20 de milioane de exemplare în toată lumea, iarco laborările sale cu artişti precum Yo-Yo Ma, Chick Corea, Filar-monica din Viena şi Herbie Hancock i-au adus pe bună dreptateti tlul de ambasador universal al muzicii clasice şi al jazz-ului.

www. infomusic.ro

A Quiet PlaceO familie cu doi copii duce o

exis tenţă izolată, în linişte de pli -nă, de teama că o ameninţare ne -vă zută care atacă la cel mai micsu net îi va ni mici.

Suntem în anul 2020, într-unde cor postapocaliptic. Terra afost invadată de extratereştriorbi, dar cu un auz extraordinar.Un singur zgomot şi vei fi sfârte-cat.

În aceste condiţii, tatăl, ma -ma, fiica şi fiul încearcă să su -pra vieţuiască la ferma familiei, opro vocare mai complicată decâtte-ai fi aşteptat, mai ales că ma -ma este însărcinată şi sorocul îivi ne în curând.

www.cinemagia.ro

R EPER E CULTURALE

În Sfânta şi soborniceasca Biserică Ortodoxă, po me ni -rea în rugăciuni a fiecăruia dintre membrii săi care s-amu tat dintru această viaţă în credinţă, nădejde şi pocăinţăeste păstrată cu cinste. Ea se exprimă prin rugăciune pen-tru cei adormiţi, rugăciuni pentru iertarea păcatelor, pen-tru „ca sufletul să se numere cu drepţii”, pentru ca „împre-ună cu sfinţii să se odihnească”.

Persoanele care s-au remarcat prin slujirea lor adusăBi sericii, stâlpii luminători ai lumii, lasă în urma lor oamin tire care nu se limitează la un cerc strâmt de oameni,ci care este cunoscută în întreaga Biserică, locală sau uni -ver sală.

Drept mărturie a credinţei profunde a Bisericii că undrept răposat se află alături de Domnul, în ceata sfinţilor,în Biserica biruitoare din cer, ea alcătuieşte un act de „nu -mă rare a acestuia cu sfinţii” sau „canonizare”. Prin acestlu cru, Biserica îşi dă binecuvântarea de schimbare a rugă-ciunilor pentru cel răposat în rugăciuni de cerere pentrumij locirea lui Dumnezeu prin rugăciunile sale săvârşiteîna in tea tronului lui Dumnezeu, exprimat prin buzele ie -rar hilor săi, glasul unit al tuturor credincioşilor confirmăcon vingerea membrilor săi cu privire la sfinţenia dreptu-lui.

Aceasta este esenţa actului de canonizare în sine. Ni -mic din cadrul Bisericii nu trebuie să fie arbitrar, ci „înmod corespunzător şi în deplină rânduială şi sobornicitatecu normele Bisericii”. Grija Bisericii cu privire la aceastaeste exprimată prin închinarea unor rugăciuni soborniceştipli ne de smerenie şi umilinţă faţă de cel drept.

Cum are loc canonizarea de către Biserică a marilor şislă viţilor ierarhi, asceţi şi a altor persoane recunoscutedrept sfinţi? În primele secole ale Bisericii creştine, aufost recunoscute trei tipuri fundamentale de sfinţi. Aceştiaerau: a) patriarhii, prorocii vechiului testament (între caresfâ n tul Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului,este mai presus de toţi) şi apostolii Noului Testament; b)mu cenicii care şi-au dobândit cununile slavei prin vărsa -rea sângelui lor; şi c) ierarhi de frunte ai Bisericii, care auslu jit Biserica cu cinste deplină, precum şi oamenii slăviţipentru osteneli proprii (drepţii şi asceţii). În ceea ce pri -veş te patriarhii, prorocii, apostolii şi mucenicii, aparte-nenţa la oricare dintre aceste grupuri purta cu sine re cu -noaş terea drept sfânt a persoanei respective.

Actul canonizării este, de cele mai multe ori, însoţit dedes coperirea moaştelor dreptului canonizat. În zilelenoastre, mutarea solemnă a sfintelor moaşte este, de obi-cei, printre primele acţiuni sfinte în îndeplinirea actului deca nonizare care urmează să aibă loc. Oricum, prezenţamoa ş telor şi descoperirea lor nu sunt lucruri esenţiale ac -tu lui canonizării. Moaştele a numeroşi sfinţi nu s-au păs-trat, iar trupurile altora au fost supuse stricăciunii, precumtr u purile oamenilor obişnuiţi.

Înfăptuirea canonizării sfinţilor constă în primirea re -la tărilor minunilor săvârşite de sfânt şi verificarea cores -pun zătoare a acestor mărturii. Esenţa canonizării sfinţilorcons tă în iniţierea unei pomeniri anuale a sfântului în ziuamu tării sale la cele veşnice sau în ziua descoperirii moaş -te lor sale sau chiar în ambele zile. Pentru pomenirea sfân-

tului e necesară o slujbă închinată lui, precum şi o „bio -gra fie” scrisă. Autorităţile bisericeşti s-au îngrijit ca sluj-bele şi lecturile din Proloage (Sinaxare) ale Sfântului săfie alcătuite „după model”, cu alte cuvinte, să se confor -me ze unei forme deja stabilite şi să fie satisfăcătoare dinpunct de vedere stilistic literar.

Fără a ţine cont de canonizarea oficială, iar în alte situ-aţii înainte de canonizare, exista totuşi o „venerare” a as -ce ţilor plini de virtuţi mutaţi la Domnul. O astfel de apre -cie re fantezistă şi declarare a persoanei respective drept„sfânt” prin cântarea unor acatiste a fost interzisă de au to -ri tăţile bisericeşti fiind declarată ilicită.

Instituirea canonizării sfinţilor lui Dumnezeu era tra ta -tă cu o mare atenţie şi o râvnă deosebită. De multe ori, au -to rităţile bisericeşti au refuzat cererile de canonizare aale şilor lui Dumnezeu dacă nu s-a făcut dovada incontes -ta bilă şi de netăgăduit necesară canonizării. În mod funda -men tal, după concepţia bisericii şi conform cu principiileca nonizării sfinţilor, canonizarea sfinţilor a fost întotde a -u na aceeaşi în Biserica Ortodoxă.

Aşa cum se arată într-una din rezoluţiile PatriarhuluiAdri an al Moscovei (1690-1700) cu privire la o anumităce rere de canonizare: „Dacă Domnul Dumnezeul nostru,Cre a torul a toate, proslăveşte pe cineva în această viaţă,iar după moartea sa arată acest lucru poporului său prinne numărate minuni, atunci minunile săvârşite de aceastăper soană devin limpede cunoscute”.

Colonel Ştefan MITINCU

Canonizarea s f inţ i lorCanonizarea s f inţ i lor

(continuare în nr. viitor)Vasile Şt. TUTULA

Note:Fond M.Ap.N., dosar 2, f. 2; vezi şi lucrarea în manuscris General maior Oprea

Nicolae, lt. colonel Iosig Varga, 1895-1995, 100 de ani de serviciu credincios în sluj-ba patriei, Tg. Mureş, 1995, p. 145: dosar 104 (în total 173 file) cu referire specială laorganizarea învăţământului în limba română (moldavă); dosar 82, f. 4-5, dosar 117, f.166; dosar 121, f. 1; dosar 128, f. 3, punctul 1, f. 3-4, 53; dosar 129, f. 1, 50, 166, dosar149, f. 10-130; dosar 253, f. 13-188; dosar 254, f. 1, 26; dosar 258, f. 115-117; dosar292, f. 25; dosar 316, f. 5, 17, 19, 27, 30-46, 49, 51, 58, dosar 320, f. 29, dosar 321, f.13-14; fond D.1 Cv., dosar 1A, vol. 4/1926, f. 342; dosar 84, f. 9, 92, 101, 289; dosarF.N./1924, f. 87; vezi şi manuscrisul 100 de ani de serviciu credincios, f. 483.

Constantin Kiriţescu, Războiul pentru reîntregirea României, 1916-1919, Edit.Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989, p. 248.

Constantin Kiriţescu, Istoria războiului de reîntregire a României, 1916-1919,Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989, p. 250, p. 253.

MOZAICCurierul ARMATEINr. 9 (471) din 15 mai 2018

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

COMBINATIV

PRECIZAT

ATACÃFIARELE

PARITÃÞI

A SUSPINA

PUSE ÎNPIPÃ!

STRÂNSÃ

MASAVITELOR

A AGRESA

ÎN CAPULGALERIEI!

FEMEIE DINEGIPT

DECRET (od.)

SUC RECE

SUNT DE LAFISC!

PÃSÃRIRÃPITOARE

BABA DINPOVESTE

A NÃZUI

APÃRUT

DRUM ÎNPENUMBRÃ

CENTRULSLATINEI!

MAXIMUM

FATA DINBANAT!

SCOASÃ DINTEACÃ

MIJLOC DEAPÃRARE!

RUTE

OCOLITÃ

ORIENTULMIJLOCIU!

INSULA DECORALI

ANTETE!

TÃIª

IA URMAVULPII!

A fost descoperită o nouă proprietate a diamantului

Diamantul este cunoscut ca fiind cel mai dur mi ne -ral natural, dar odată cu duritatea vine şi rigiditatea.Acum însă, o echipă internaţională de la MIT, HongKong, Singapore şi din Coreea au descoperit că atuncicând se află în forme extrem de mici, de vârf de ac,dia mantul se poate îndoi şi întinde precum cauciucul,pu tând reveni la forma iniţială.

Elasticitatea surprinzătoare a diamantului deschideca lea către crearea unei varietăţi de dispozitive pe bază

de diamant, cu aplicaţiipre cum stocarea de date,sen zori, administrarea deme dicamente ş.a., scriePhys.

Echipa a arătat că aceleex trem de înguste de dia-mant, cu diametre de doarcâ teva sute de nanometri,

se pot îndoi sau întinde cu 9% fără să se rupă, întorcân -du-se la forma iniţială după terminarea forţei exteri oa -re. Diamantul în forma sa brută are o limită de întinde -re cu mult sub 1 %. „A fost uimitor să vedem cât demult se pot deforma elastic un diamant la scară nano-metrică”, a precizat Ming Dao, autorul principal al stu -di u lui.

La această scară, măsurătorile au putut fi realizatecu ajutorul microscopului electronic şi a unui modelcom puterizat pentru a determina deformarea elasticăne liniară.

Bacteria are „memorie”O echipă internaţională de cercetători de la Uni ver -

si tatea California-Los Angeles a ajuns la concluzia căbac teria are o „memorie” care transmite cunoaştereasen zorială de la o generaţie de celule la alta, fără unsis tem nervos central sau neuroni.„Este o mare surpri -ză pentru noi şi pentru domeniu”, a precizat GerardWong, profesor de bioinginerie la UCLA şi unul dintreau torii principali ai studiului.

Aceste descoperiri reprezintă un mare pas înainteîn înţelegerea modului de tratare a infecţiilor fără re -me diu, potrivit Phys.

Echipa a studiat o bacterie numită Pseudomonasae ru ginosa care formează colonii în tractul respiratoral oamenilor cu fibrozăchis tică care cauzeazănu me roa se infecţii şipoate fi letală.

„Primul pas în for-marea unei colonii esteace la că bac teria trebu -ie să sim tă suprafaţa şisă dezvolte capacita teade a se ataşa”, a preci -zat Cal vin Lee, studentla UCLA şi co-autor al stu di u lui. „Pentru pri ma dată,am putut ur mă ri comportamentul mai multor generaţiide celule in dividuale şi am descoperit că descendenţiiîşi pot amin ti semnale sen zoriale ale descendenţilor”.

A fost descoperită o nouă metodă de a transforma căldura în energie

Aproape 70% din energia produsă în Statele Uniteîn fiecare an este pierdută sub formă de căldură pentrucă aceasta are mai puţin de 100 de grade Celsius şiema nă din dispozitive precum computere, maşini saupro cese industriale. În această idee, inginerii de la Uni-versitatea California, Berkeley, au dezvoltat un sistemcare poate fi aplicat acestor emanaţii remanente de căl-dură la niveluri fără precedent pentru această tehnolo-gie.

„Ştim că avem nevoie de surse de energie, dar şi către buie să utilizăm mai bine energiile pe care le avem”,a precizat Lane Martin, autorul principal al studiului.„Aceste membrane extrem de subţiri ne pot ajuta săob ţinem mai mul -tă ener gie decâtfa cem as tăzi dinfi e ca re sursă”.

Inovaţia se ba -zea ză pe compor -ta mentul pi ro e lec -tric al materialu-lui, despre care seştie de multă vreme, dar pro prietăţile sale nu au pu tutfi măsurate, scrie Phys.

Membranele au grosimi de doar 50-100 de na no -me tri, ceea ce face uşor de aplicat diferitelor surse decăl dură, precum un calculator personal. Aceste materi-ale permit inginerilor să măsoare temperatura şi cu ren -ţii electrici creaţi şi, de asemenea, să testeze capacita -tea de generare a curentului electric a dispozitivului pecare sunt aplicate.

Următorul pas este de optimizare a membranelorpentru a se adapta anumitor temperaturi şi anumitorcu renţi de căldură.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

Un ascultător sunăla un post de radio:

- Bună ziua!- Bună ziua! Vă

ascultăm.- Am găsit un portofel care conţine

15.000 de euro şi un buletin de identi-tate pe numele Popovici Mihai. Aşvrea să îi ofer o dedicaţie muzicală.

J

Un pitic intră într-o farmacie şicere o aspirină. Farmacista îl întreabă:

- Să v-o împachetez?- Nu, mulţumesc. O s-o rostogo-

lesc...J

Uşa se deschide bursc şi băiatul in -tră în casă:

- Bună ziua, tată!Tatăl, fără să îşi ia ochii de la mo -

ni tor:- Pe unde ai umblat?- Am fost în armată!

J

- Aurul expus în aer liber suferăvreo schimbare?

- Da, domnule profesor.

- Într-adevăr! Şi anume?- O schimbare de proprietar.

J

Sherlock Holmesc şi Dr. Watsonse duc cu cortul pe munte şi adorm.Peste noapte, Holmes îl trezeşte pe bu -nul său prieten:

- Watson, uită-te pe cer şi spune-mice vezi.

Watson răspunde:- Văd milioane de stele.- Şi ce îţi indică acest fapt?Watson gândeşte o clipă:- Astronomic vorbind, îmi indică

fap tul că există milioane de galaxii şi,po tenţial, miliarde de planete. Astrolo -gic vorbind, îmi indică faptul că Sa -turn este în Leo. Din punct de vederetem poral, este aproape trei şi un sfert.Teo logic, este evident că Domnul esteatot puternic şi noi suntem mici şi ne -sem nificativi. Meteorologic vorbind,se pare că vom avea parte de o zi fru -moa să mâine. Dar ce îţi indică ţieacest fapt?

Holmes rămâne tăcut un moment,apoi spune:

- Watson, eşti un dobitoc, cinevane-a furat cortul!!

J

Doi marinari se certau în incintaunui magazin:

- Bă, luăm două sau trei?- Bă, eu zic să luăm două că data

tre cută am luat trei şi ne-a rămas una!Zis şi făcut:- Două bomboane şi şapte sticle de

rom!!J

Un apel telefonic la o agenţie detu rism:

- Faceţi excursii în Egipt?- Da, desigur...- Spuneţi-mi vă rog, ce staţiuni bal-

neare sunt acolo?- Sharm-el-Sheick, Hurgada, Taba,

Nu veiba...- Stop ... Nu-vei-ba. Nuveiba e

bine!- Când doriţi să plecaţi, câte per-

soane?- A, nu, nu plecăm. Noi doar re zol -

văm integrame...www. bancuri.ro

LG G7 Thin Q Despre mult aşteptatul G7, s-a vor-

bit de mai bine de jumătate de an, însăabia la o săptămână distanţă de la de -bu tul lui, au apărut şi primele ima gi ni

cu acest dispozitiv.G7 ThinQ pare să aibă margini

pro nunţate, atât sub display, cât şi dea-supra acestuia, fiind probabil telefonulcu „breton” cu cea mai groasă ramă depână acum. Pe partea din spate sepoate observa un sistem dual-camerapo ziţionat central pe verticală, un fas-cicul laser pentru focalizare şi un sen-zor de amprentă circular, care nu paresă mai fie şi buton de power. Acestadin urmă s-a mutat pe partea dindreap ta, însă a mai apărut şi un butonnou, dedicat funcţiilor AI ThinQ pepartea din stânga, sub butoanele devo lum.

Acest design aminteşte de mo de le -le Galaxy S8 şi S9 de la Samsung şi allor buton Bixby. Tot de Samsung neamin teşte şi partea de jos a telefonu-lui, acesta fiind echipat, atât cu un portUSB Type-C, cât şi cu un jack de 3,5mm pentru căşti, ceva ce rareori ve -dem pe smartphone-urile din ultimiidoi ani. Conform leak-urilor, G7ThinQ va fi bazat pe chipset-ul Snap-dragon 845, va utiliza 4 GB memorieRAM, 64 GB spaţiu de stocare şi vaavea un display cu diagonală de 6,1’’

cu rezoluţie QHD+.Lansarea este aşteptată pe data de

2 mai, în cadrul unui eveniment înSta tele Unite ale Americii.

Nokia X6 Nokia X6 este primul dispozitiv al

com paniei cu design modernizat cu„bre ton” în partea de sus şi marginifoarte subţiri în jurul display-ului, careme rge însă spre piaţa de mijloc şi nuspre high-end, precum alţi producătoricu telefoane decupate. Conform infor-maţiilor publicate de Digi Tech QQ, opu blicaţie de tehnologie din China,noul Nokia X6 va beneficia de un dis-play de 5,8’’ cu rezoluţie Full HD+ pefor mat 19:9(2.280x1.080 pixeli) şi vaveni în două variante: una cu chipsetMedia Tek Helio P60, 4 GB stocare.

Acumulatorul ambelor variante vafi de 3.300mAh, însă probabil că mo -de lul cu Snapdragon va oferi au to no -mie mai bună, datorită procesorului

mai eficient cu consumul.Pe partea din spate, telefonul are

un sistem dual-camera vertical cu op -ti că ZEISS şi un senzor de amprentă,în timp ce în partea de jos vor fi re gă -si te un port USB Type-C şi un jack au -dio. Asemeni altor modele Nokia dejalan sate, Nokia X6 pare să abordeze un

de sign în două culori, cu spate alb, de -co rat pe margini cu accente aurii. Tot -o dată, telefonul este livrat cu AndroidOreo 8-1 din fabrică.

Boxa portabilă Beoplay P6Bang &Olufsen a lansat boxa por -

ta bilă Beoplay P6, care a fost proiecta -tă de Cecile Manz, Designerul anului

2018 la Paris.Dispozitivul are carcasa realizată

din aluminiu anodizat şi dispune de ocu rea de piele pentru transportul maiuşor.

Butonul One Touch activează ca -rac teristicile inteligente ale dispoziti -vu lui portabil. Prin intermediul aces-tuia, utilizatorii pot accesa Siri sauGoogle Assistant pe telefonul mobil,pot primi apeluri şi pot obţine o expe-rienţă muzicală personalizată, prinpre setările ToneTouch, disponibileprin aplicaţia mobile Beoplay App.

Boxa portabilă dispune de o ba te -rie de 2.600 mAh, cu autonomie depână la 16 ore.

Beoplay P6 este disponibilă îndouă variante: Black şi Natural.

Boxa portabilă este livrată cu unca blu de încărcare USB-C şi are preţulre comandat de 1.800 lei.

www.go4it.ro

Oamenii se aseamănă după vorbă, dar se de -o sebesc după fapte. (Moliere)

Fericit poţi să fii oriunde, oricând şi oricum,dar niciodată lângă oricine...

Femeia frumoasă e o bijuterie. Femeia bunăe o comoară întreagă. (Napoleon Bonaparte)

Prietenii se cunosc la nevoie, soţii se cunoscla divorţ, iar fraţii se cunosc la moştenire.

În viaţă nu e important să ai cărţi bune, ci săle joci bine pe cele pe care le ai. (Josh Billings)

Căutăm ceea ce fuge de noi şi fugim de ceeace ne caută. (Henri Frederic Amiel)

Nimic nu este mai greu de suportat decât unprost norocos. (Cicero)

Cred în noroc. Cu cât muncesc mai mult, cuatât am mai mult noroc. (T. Jefferson)

Pe hoţii mărunţi îi trimitem la închisoare, iarpe cei mari îi numim în funcţii publice. (Esop)

Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

În perioada 25-27apri lie, la Breaza, s-ades făşurat Campionatulmi litar de orientare,cros, şah şi minifotbalpentru colegiile naţiona-le militare.

Cantemirul a fostgaz da evenimentului, or -ga nizat sub egida Birou-lui Educaţie Fizică dinSta tul Major al ForţelorTe restre, ce a reunit lastart loturile sportive alecelor patru colegii naţionale mi li tare: Mihai Viteazul dinAlba Iulia, Tudor Vladimirescu din Craiova, Ştefan celMare din Câmpulung Moldove nesc şi Dimitrie Cantemirdin Breaza. Sub semnul olimpismului, al fairplay-ului, alin teligenţei sportive şi a do rin ţei de a fi printre cei maibuni, peste nouăzeci de participanţi din colegiile naţiona-le militare au demonstrat că spor tul are un rol esenţial înfor marea caracterelor puternice ale viitorilor ofiţeri ai Ar -ma tei României.

Timp de trei zile, la Breaza, cei mai buni liceeni mili-tari la orientare, cros, şah şi minifotbal au oferit un adevă-rat spectacol sportiv, în urma căruia învingători au fost cutoţii, împărtăşind pasiunea care i-a reunit - sportul. Rezul-tatele obţinute au fost pe măsura eforturilor depuse depar ticipanţi, atât în probele individuale, cât şi în cele pe

echi pe.Primii care au intrat în

com petiţie au fost şahiştii, ur -maţi de participanţii la cros,care au parcurs 2.000 m la fe -mi nin şi 3.000 m la masculin.În după-amiaza zilei de 25apri lie, s-au desfăşurat meciu -ri le de minifotbal, care aucon tinuat şi a doua zi, iar pro -ba de orientare, individual şişta fetă, a avut loc în 26 apri-lie. La startul competiţiei deori en tare s-au aliniat douăzecişi opt de concurenţi, 16 băieţişi 12 fete, pentru a combinain teligenţa cu rezistenţa fi zi -

că, în vederea parcurgerii tra se ului, desfăşurat în zona Vo -i la, în cel mai scurt timp şi a-şi adu ce echipa pe primulloc. Fiind un sport de anduranţă, acesta implică o bunăpre gătire fizică şi psihică. Fiecare concurent trebuie săştie cu exac titate unde este pe hartă, ca să poată lua, în celmai scurt timp, deciziile cele mai bune.

Cei care au găsit rapid toate posturile din traseu, în or -di nea indicată de organizatori, au fost elevii de la Breaza,pre gătiţi de antrenoarea Victoria Buzoianu. Pasionaţii despor tul minţii au aflat rezultatele finale, joi, după ultime-le meciuri disputate.

Festivitatea de încheiere a avut loc vineri, 27 aprilie,în prezenţa directorului Statului Major al Forţelor Teres -

tre, colonel Vasile Ene, absolvent cantemirist, promoţia1983. Instituţiile militare de învăţământ şi-au împărţitvic toriile, medalia de aur fiind purtată de elevii din Brea-za la orientare, sportivii din Câmpulung Moldovenescocu pând locul I la cros şi minifotbal, iar reprezentaţii co -le giului militar din Alba Iulia au fost campioni la sportulmin ţii.

Manifestarea a creat, de-a lungul timpului, pentruspor tivii colegiilor naţionale militare cadrul cel mai pro-pice pentru materializarea aspiraţiilor spre înalt şi sprevic torie, pentru descoperirea, prin sport, a sentimentelorde camaraderie şi fairplay. Şi ediţia din acest an a fostspec taculoasă, cu multe răsturnări de situaţie, cu lacrimide fericire sau de tristeţe şi cu foarte multe prietenii lega-te.

ORIENTARE:Locul I: CNM Dimitrie CantemirLocul II: CNM Tudor VladimirescuLocul III: CNM Ştefan cel MareLocul IV: CNM Mihai ViteazulCROS:Locul I: CNM Ştefan cel MareLocul II: CNM Mihai ViteazulLocul III: CNM Dimitrie CantemirLocul IV: CNM Tudor VladimirescuŞAH:Locul I: CNM Mihai ViteazulLocul II: CNM Ştefan cel MareLocul III: CNM Dimitrie CantemirLocul IV: CNM Tudor VladimirescuMINIFOTBAL:Locul I: CNM Ştefan cel MareLocul II: CNM Mihai ViteazulLocul III: CNM Dimitrie CantemirLocul IV: CNM Tudor VladimirescuORIENTARE ŞTAFETĂ:Locul I: CNM Ştefan cel Mare Locul II: CNM Mihai ViteazulFelicitări tuturor şi mult succes sportivilor celor patru

co legii naţionale militare care se vor alinia la startulOlim piadei de vară a sportului militar liceal, ce se va des -fă şura la Alba Iulia, în această lună!

Rareş ONCIULESCUFoto: Graţiela MIHĂESCU

Situaţi la intersecţia căilor rutiere de legătură dintretrei provincii istorice româneşti, Moldova, Bucovina şiTran silvania, Munţii Ceahlău se evidenţiază prin izola -rea lor în cadrul munţilor înconjurători, printr-o alcătuiregeo logică variată şi prin diversitatea covorului vegetal.Prin caracterele sale fizico-geografice şi prin individua -l i tatea sa în cadrul mediului, Ceahlăul este cea mai in te -re santă zonă montană din partea centrală a CarpaţilorRă săriteni. Marele lac de acumulare Izvorul Muntelui,care îmbrăţişează poalele Ceahlăului la nord şi rasărit, caşi tânăra staţiune turistică Durău, aflată în dezvoltarecon tinuă, nu fac decât să întregească faima turistică ama sivului. Drumeţii îndrăgostiţi de frumuseţile naturii,poe ţii şi prozatorii, oamenii de ştiinţă au fost atraşi în

mod deosebit de Munţii Ceahlău, faţă de ceilalţi munţi aiMol dovei. Dimitrie Cantemir, cunoscutul domn şi cărtu-rar al Moldovei, a asemuit Ceahlăul cu munţi vestiţi caOlim pul şi Pindul, iar mai recent, alţii, l-au numit ,,co -roa nă de ametist aşezată pe fruntea Moldovei”, ,,monu-ment al naturii” sau chiar ,,domn al munţilor Moldovei”Na tura, acest meşter care a modelat cu deosebită mă ies -trie chipul multor stânci din munţii noştri, s-a întrecut pesine şi a creat în Ceahlău plăsmuiri fantastice care au că -pă tat, din gura localnicilor şi a turiştilor, denumirile celemai expresive: Căciula Dorobanţului, Piatra Lăcrămată,San tinela, Pavilionul, Claia lui Miron, Stogul lui Albu,Stân ca Dochiei, Faraonul, Coloana Dorică ş.a. Pe seamalor, localnicii au născocit o sumedenie de legende, uneledintre ele având la bază fapte reale. Drumeţii găsesc înaceşti munţi tot ceea ce natura poate oferi îndrăgostiţilorei: păduri adânci, jnepenişuri şi pajişti alpine, pante do -moa le şi abrupturi stâncoase, hornuri, jgheaburi şi brâne,pâ raie domoale şi repezi, cascade, vârfuri şi stânci izola -te, monumente ale naturii şi rezervaţii naturale, vestigiiis torice şi monumente de arhitectură, dar şi dotări turisti -ce integrate în cadrul natural. Ceahlăul este accesibil,atât vara, cât şi iarna, în orice perioadă a anului. Esteme reu altul în funcţie de anotimp.Trebuie reţinut faptulcă în lunile de iarnă, când la poalele masivului, în văi şide presiuni, timpul este rece şi umed, deseori în zonaînal tă, alpină, putem beneficia de temperaturi mai ridica -te şi de un cer senin, complet descoperit. Iar răsăritul şiapu sul soarelui văzute de pe Ceahlău, care domină zareade jur-împrejur, sunt de o măreţie neasemuită, după cumade vărat este că cel mai albastru cer se poate privi numaide pe Ceahlău. Cea mai apreciată staţiune din zona ma -si vului este Durău. Staţiunea, deschisă în toate anotim-purile anului, este recomandată pentru odihnă şi trata-ment al nevrozelor astenice, a stărilor de slăbiciune, aane miei, pentru refacerea după eforturi psihice sau in te -lec tuale, dar nu numai. Îndrăgostiţii de natură o pot fo -losi ca bază de plecare pe traseele oferite de măreţiaCea hlăului. De neratat este Cabana Dochia, situată înzo na superioară a masivului Ceahlău, pe platou, întreVâr furile Lespezi (1 805 m) şi Bâtca Gheodon (1 845m). Are o poziţie dominantă, cu vizibilitate totală spre

est, sud-est şi sud, şi este principala cabană a MunţilorCea hlău, fiind singura bază de cazare la mare altitudine.Con diţiile de cazare sunt dintre cele mai bune, ţinândtotuşi cont că este o cabană de mare altitudine, iar acce-sul este mai dificil. Preţurile sunt de asemenea accesibi -le, dar în mod cert priveliştea de care poţi avea parte di -mi neaţa, în timp ce serveşti o cafea fierbinte, merită fie -ca re bănuţ. Traseul din staţiunea Durău până la Ca ba naDo chia poate fi parcurs în patru ore, dar cum fiecare vă -iu gă oferă o nouă perspectivă asupra spectacolului na -turii, recomandăm ajustarea timpilor în funcţie de di -men siunea cardului folosit în aparatul de fotografiat.

În speranţa că v-am fost de ajutor în alegerea loculuipentru petrecerea următorului concediu, vă urăm drumbun şi o vacanţă frumoasă.

Plutonier Cristian ALDESCU

Pentru perioada 2014-2020, la nivelul organismelor ro -mâ neşti, ar trebui să fie constituite următoarele priorităţi:creş terea competitivităţii economice şi dezvoltarea economi -ei bazate pe cunoaştere; dezvoltarea şi modernizarea infra-structurii de transport; protejarea şi îmbunătăţirea calităţiime diului; dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupă-rii şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrati-ve; dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţiiîn sectorul agricol; diminuarea disparităţilor de dezvoltareîntre regiunile ţării;

Pentru noua perioadă de programare 2014-2020, Româ-nia ar trebui să răspundă la următoarele provocări: promova -rea unui set de măsuri prioritare a căror implementare va fa -ci lita accesul mediului de afaceri la fondurile europenestruc turale şi de investiţii şi anume reducerea costurilor ad -mi nistrative la care potenţialii beneficiari sunt angrenaţi înmo mentul întocmirii dosarului aferent unei cereri de finanţa-re şi reducerea birocraţiei şi a oricăror cerinţe care au caefect descurajarea potenţialilor beneficiari în accesarea de fi -nan ţări europene; reducerea birocraţiei în legătură cu verifi-carea eligibilităţii prin eliminarea prezentării în cadrul pro -iec telor, a unor documente care probează/confirmă îndepli-nirea criteriilor de eligibilitate, verificarea acestor documen-te realizându-se la nivelul autorităţii de management sau or -ga nismului intermediar, după caz.

În categoria documentelor care vor face obiectul simpli-ficării intră: Certificatul constatator emis de Registrul Co -mer ţului; Certificat de atestare fiscală privind plata obliga ţii -lor la bugetul general consolidat; Certificat de atestare fis ca -lă privind plata impozitelor locale; Cazierul fiscal; Cazierulju diciar emis de Ministerul Afacerilor Interne, situaţia litigii -lor verificată prin Ministerul Justiţiei şi a criteriilor deeligibi litate.

În acest sens, se pot semna protocoale de colaborare cuin stituţiile competente prin care orice informaţie necesarăve rificării unui posibil beneficiar să fie obţinută exclusiv înfor mat electronic şi cu rapiditate. Singura obligaţie din par-

tea solicitantului/posibilului beneficiar va fi să depună o de -cla raţie pe propria răspundere în care să menţioneze îndepli-nirea criteriilor de eligibilitate.

Eliminarea prezentării în cadrul proiectelor, a documen-telor care probează/confirmă resursele financiare de cofinan -ţa re la semnarea contractului de finanţare.

Plăţile în cadrul perioadei de programare 2014-2020 vorfi bazate pe mecanismul decontării cererilor de plată. Aceas -tă modalitate de procesare a plăţilor şi-a dovedit eficienţaîncă de la introducerea sa în luna aprilie 2013 prin modifica -rea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privindges tionarea financiară a instrumentelor structurale şi utiliza-rea acestora pentru obiectivul convergenţă, cu modificărileşi completările ulterioare. Ca modalitate de funcţionare aaces tui mecanism, beneficiarul depune direct documentelede plată (facturi pentru livrarea bunurilor/prestarea servicii-lor/execuţia lucrărilor recepţionate, acceptate la plată, fac turide avans în conformitate cu clauzele prevăzute în contracte-le de achiziţii publice aferente proiectelor implementate,accep tate la plată, statele privind plata salariilor, sta te -lor/centralizatoarelor pentru acordarea burselor, subvenţiilorşi premiilor acceptate la plată) la autoritatea de managementsau organismul intermediar.

După verificarea efectivă a acestora, beneficiarului îisunt virate în cont sumele solicitate la plată (doar procentulde cofinanţare publică) şi probate cu documente justificativedin cele enumerate. Ulterior virării sumelor de bani solicita-te, beneficiarul este obligat să depună o cerere de rambursa-re cu sumele deja plătite prin cererea de plată.

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 9 (471) din 15 mai 2018Pagina 8

Dificultăţi identificate pentru perioada 2014-2020 Dificultăţi identificate pentru perioada 2014-2020 şi propuneri de soluţii pentru depăşirea acestoraşi propuneri de soluţii pentru depăşirea acestora

(continuare în nr. viitor)Locotenent-colonel drd. Felix FILIMON

Note:Regulamentul UE nr. 1303/2013 al Parlamentului European şi al

Consiliului din 17 decembrie 2013.Botez, D. (2012), Experience if suggestion proving documentarea

auditable fondurilor structurale (I), Revista „Practici de Audit” nr. 3. Bunget, O.C., Dumitrescu, A.C. (2012), Studiu asupra relaţiei dintre

opinia de audit şi respectarea principiilor contabile, Revista „AuditFinanciar” nr. 1, pp.6-11.

Ide i de vacanţe Ide i de vacanţe Liceenii, în competiţieLiceenii, în competiţie