dr afacerillor

2
 Introducere:  ,,Copiii sint cinstea parintilor, iar părintii lauda copiilor”. Este de necontestat faptul că şcoala pregăteşte elevul pentru viaţa în care urmează să intre, pentru  îndeplinirea rolului său în societate, în muncă, pentru a-şi face datoria fa ţă de el şi faţă de societate, de familie.În acelaşi timp ,însă, şcoala trebuie să pregătească viitorul cetăţean pentru ca să ştie să-şi apere drepturile , dar şi pentru a şti să le respecte pe ale altora. A fi „un bun cetăţean înseamnă a-ţi cunoaşte şi e!ercita c"t mai deplin drepturile, a avea iniţiativă şi a  întreprinde pe cont propriu acţiuni c are pot conduce la optimizarea şi progresul vieţii comun itare, a-ţi asuma răspunderi şi obligaţii care să vină în spi#inul satisfacerii unor nevoi so ciale generale. $acă viitorii cetăţeni nu vor intra în viaţă responsabili, înarmaţi cu pregătirea necesară, vor fi victime ale nepregătirilor, vor suferi. %uferinţele, indiferent de forma de manifestare, fie că este vorba de suferinţele active ale celor care au  încălcat legea, fie de suferinţele pasive ale celor permanent n edreptăţiţi şi loviţi, răm"n suferinţe. $upă părerea mea, singurul factor important, competent şi responsabil de mersul mai de parte al societăţii răm"ne şcoala. &tiu că se poate reproşa că se aruncă totul în sarcina şcolii, că şcoala are un timp limitat la dispoziţie, că dacă familia are o influenţă negativă, şcoala nu poate face mare lucru etc. 'ei care au intrat vreodată într-o sală de şedinţă a unei instanţe de #udecată, au rămas, cred, surprinşi de numărul mare , prea mare de tineri (ba c)iar minori* aflaţi în bo!a acuzaţilor. $e ce + entru că , cu toţii ne- am preocupat prea puţin de pregătirea lor pentru viaţă. elaţiile sociale, relaţiile între oameni, ca şi cele între oameni şi instituţii sunt guvernate de legi. 'unoaşterea, cel puţin în principiu, a legilor, a conceptului lor de bază, este o obligaţie elementară a viitorului cetăţean şi aceasta pentru că nimeni nu se poate apăra cu faptul că nu ar cunoaşte legile. ată de ce îmi permit să spun că începuturile trebuie făcute de învăţători, încă din primele clase primare. /aterialul uman al acestor începuturi este uşor maleabil, poate fi modelat cu mult mai mare uşurinţă dec"t mai t"rziu. Acum, în primii ani de şcoală, dascălii trebuie să formeze viitorului cetăţean, deprinderea respectării valorilor morale şi materiale a semenilor. rimul lucru necesar este ca învăţătorii să fie convinşi că lor le revine acesată nobilă sarcină, poate cea mai importantă din amplul proces de formare în timp a unei societăţi democratice, cu o nouă orientare în ceea ce priveşte crearea i ndividualităţii umane, a unor personalităţi cu un nou concept de vi aţă, bazat în primul r"nd pe cunoaşterea legilor şi respectarea lor, pe respectarea drepturilor celorlalţi şi apărarea propriilor drepturi . $incolo de teorie se pune însă întrebarea ce pot face  învăţătorii pentru a forma un baga# minim de noţiuni #uridice, un oriz ont al relaţiilor sociale, al cunoaşt erii şi respectării legilor de către viitorii cetăţeni . În primul r"nd, cred că ar trebui să e!iste preocuparea de a  împleti lecţiile cu problemele cunoaşterii legilor şi ale respectării lor . %e impune cu ma!imă stringenţă efectuarea unor cercetări serioase şi sistematice pentru evidenţierea şi identificarea comportamentelor psi)o-cognitive, motivaţionale, afective, voliţionale, atitudinale structurii civice a personalităţii, raportul dintre ele şi mo dul optim de articulare a lor, în aşa fel înc"t să devină un g)id interior eficient, de orientare- reglare a conduitei cotidiene a individului-cetăţean. Aceste cercetări trebuie să ne indice factorii favorizanţi şi pe cei perturbatori, precum şi modalităţile de prevenire a fenomenelor de formalism, de devianţă socială, de ipocrizie, cinism şi perversitate at"t de frecvent înt"lnite în c"mpul comportamentelor civice. 0iz"nd în mod direct stabilirea unor raporturi optime între permisivitate şi interdicţie, între aspiraţie şi realitate, între tentaţie şi abstinenţă, între drepturi şi obligaţii, între motivaţia individuală şi cea socială, educaţia cicvică anga#ează personalitatea lor la nivelurile sale cele mai comple!e- psi)ologic şi psi)osocial. 1 îndatorire importantă, vitală revine familiei, dar de multe ori familia nu-şi îndeplineşte sarcina elementară a pregătirii copilului pentru intrarea lui în viaţă ca cetăţean cu drepturi şi obligaţii depline şi aceasta pentru că familia este de multe ori tarată. 2arată de lipsa de pregătire a părinţilor, de climatul degradant al relaţiilor de familie, de relaţiile deteriorate iremediabil, de lipsa de afecţiune şi preocuparea faţă de copil. În primii ani de şcoală dascălii trebuie să formeze viitorului cetăţean deprinderea respectării valorilor morale şi materiale a semenilor. $e aici, decurg şi relaţiile de familie, poziţia faţă de muncă, spiritul de corectitudine, de demnitate. 3ormăm comportamentul civic al elevilor ofe rindu-le în permanenţă ca e!emplu, în primul r"nd,

Upload: cristina-pasat

Post on 08-Oct-2015

212 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

cap1

TRANSCRIPT

Introducere:

,,Copiii sint cinstea parintilor,iar printii lauda copiilor.Este de necontestat faptul c coala pregtete elevul pentru viaa n care urmeaz s intre, pentru ndeplinirea rolului su n societate, n munc, pentru a-i face datoria fa de el i fa de societate, de familie.n acelai timp ,ns, coala trebuie s pregteasc viitorul cetean pentru ca s tie s-i apere drepturile , dar i pentru a ti s le respecte pe ale altora.

A fi un bun cetean nseamn a-i cunoate i exercita ct mai deplin drepturile, a avea iniiativ i a ntreprinde pe cont propriu aciuni care pot conduce la optimizarea i progresul vieii comunitare, a-i asuma rspunderi i obligaii care s vin n spijinul satisfacerii unor nevoi sociale generale. Dac viitorii ceteni nu vor intra n via responsabili, narmai cu pregtirea necesar, vor fi victime ale nepregtirilor, vor suferi. Suferinele, indiferent de forma de manifestare, fie c este vorba de suferinele active ale celor care au nclcat legea, fie de suferinele pasive ale celor permanent nedreptii i lovii, rmn suferine. Dup prerea mea, singurul factor important, competent i responsabil de mersul mai departe al societii rmne coala. tiu c se poate reproa c se arunc totul n sarcina colii, c coala are un timp limitat la dispoziie, c dac familia are o influen negativ, coala nu poate face mare lucru etc.

Cei care au intrat vreodat ntr-o sal de edin a unei instane de judecat, au rmas, cred, surprini de numrul mare , prea mare de tineri (ba chiar minori) aflai n boxa acuzailor. De ce ? Pentru c , cu toii ne-am preocupat prea puin de pregtirea lor pentru via.

Relaiile sociale, relaiile ntre oameni, ca i cele ntre oameni i instituii sunt guvernate de legi. Cunoaterea, cel puin n principiu, a legilor, a conceptului lor de baz, este o obligaie elementar a viitorului cetean i aceasta pentru c nimeni nu se poate apra cu faptul c nu ar cunoate legile. Iat de ce mi permit s spun c nceputurile trebuie fcute de nvtori, nc din primele clase primare. Materialul uman al acestor nceputuri este uor maleabil, poate fi modelat cu mult mai mare uurin dect mai trziu. Acum, n primii ani de coal, dasclii trebuie s formeze viitorului cetean, deprinderea respectrii valorilor morale i materiale a semenilor. Primul lucru necesar este ca nvtorii s fie convini c lor le revine acesat nobil sarcin, poate cea mai important din amplul proces de formare n timp a unei societi democratice, cu o nou orientare n ceea ce privete crearea individualitii umane, a unor personaliti cu un nou concept de via, bazat n primul rnd pe cunoaterea legilor i respectarea lor, pe respectarea drepturilor celorlali i aprarea propriilor drepturi . Dincolo de teorie se pune ns ntrebarea ce pot face nvtorii pentru a forma un bagaj minim de noiuni juridice, un orizont al relaiilor sociale, al cunoaterii i respectrii legilor de ctre viitorii ceteni . n primul rnd, cred c ar trebui s existe preocuparea de a mpleti leciile cu problemele cunoaterii legilor i ale respectrii lor. Se impune cu maxim stringen efectuarea unor cercetri serioase i sistematice pentru evidenierea i identificarea comportamentelor psiho-cognitive, motivaionale, afective, voliionale, atitudinale structurii civice a personalitii, raportul dintre ele i modul optim de articulare a lor, n aa fel nct s devin un ghid interior eficient, de orientare-reglare a conduitei cotidiene a individului-cetean. Aceste cercetri trebuie s ne indice factorii favorizani i pe cei perturbatori, precum i modalitile de prevenire a fenomenelor de formalism, de devian social, de ipocrizie, cinism i perversitate att de frecvent ntlnite n cmpul comportamentelor civice.

Viznd n mod direct stabilirea unor raporturi optime ntre permisivitate i interdicie, ntre aspiraie i realitate, ntre tentaie i abstinen, ntre drepturi i obligaii, ntre motivaia individual i cea social, educaia cicvic angajeaz personalitatea lor la nivelurile sale cele mai complexe- psihologic i psihosocial.

O ndatorire important, vital revine familiei, dar de multe ori familia nu-i ndeplinete sarcina elementar a pregtirii copilului pentru intrarea lui n via ca cetean cu drepturi i obligaii depline i aceasta pentru c familia este de multe ori tarat. Tarat de lipsa de pregtire a prinilor, de climatul degradant al relaiilor de familie, de relaiile deteriorate iremediabil, de lipsa de afeciune i preocuparea fa de copil. n primii ani de coal dasclii trebuie s formeze viitorului cetean deprinderea respectrii valorilor morale i materiale a semenilor. De aici, decurg i relaiile de familie, poziia fa de munc, spiritul de corectitudine, de demnitate. Formm comportamentul civic al elevilor oferindu-le n permanen ca exemplu, n primul rnd, propriul nostru comportament.

Atitudinile i faptele de zi cu zi, trebuie s se constituie ntr-o conduit general-uman pozitiv, pe care elevul o va recepta ca atare. n acest fel, elevii vor dobndi capacitatea de a selecta din noianul de fapte i aciuni pe cele demne de urmat, contientiznd treptat valoarea acestui tip de comportament. Ca urmare, cunotinele ce urmeaz a fi predate n orele de educaie civic vor fi asimilate n mod firesc i vor ntregii aportul la formarea unor deprinderi i priceperi cu ajutorul crora elevul de vrst colar devine apt s se adapteze cu succes cerinelor i normelor pe care societatea le impune. Pentru a putea introduce elevul n unuversul valorilor morale i a-l ajuta s discearn elementele pozitive de cele negative se pot realiza o mulime de activiti, cum ar fi: povestiri, jocuri didactice, jocuri de rol, dezbaterea unor fapte reale etc. Avnd un caracter practic-aplicativ, aceste forme de activiti pot fi extinse i la nivelul celorlalte discipline de nvmnt, ori de cte ori avem ocazia s modelm comportamentul civic al elevilor. Deoarece voina moral a copilului are nevoie de o energie, de o motivaie puternic pentru a trece la practicarea deprinderilor morale, familia i dasclul vor folosi orice prilej pentru a-i ajuta pe copii s le i practice.Colaborarea dintre coal i familie presupune nu numai o informare reciproc cu privire la tot ceea ce ine de orientarea copilului ci i narmarea prinilor cu toate problemele pe care le comport aceast aciune.