* Imaginile care însoþesc textul ne-au fost oferite, cu multã amabilitate, de doamnamuzeograf dr. Zamfira Pungã.

1 Monique Segré, Mituri, rituri, simboluri în societatea contemporanã, traducerede Beatrice Stanciu, Timiºoara, 2000, p. 104. În Occident, gustul pentru portret a reapãruto datã cu Renaºterea, dar a cunoscut o mare vogã datoritã clasicismului ºi imitaþiilorantichitizante din vremea Revoluþiei franceze. Rãspândirea sa a atins apogeul ceva maitârziu, în paralel cu exaltarea romanticã a eului, uriaºul interes pentru portrete ºi medaliifiind surprins ºi în autobiografia lui Stendhal (1835). Amintindu-ºi de unul din pasionaþiidomeniului, pãrintele Ducros, marele scriitor nota: „...Prietenilor ºi prietenelor sale el ledãruia niºte rame poleite de douã picioare ºi jumãtate pe trei, acoperite cu un geam mare,în spatele cãruia aranja ºase sau opt duzini de medalii de ghips <...>. Se aflau acolo toþiîmpãraþii romani ºi împãrãtesele, într-alta erau prezenþi toþi marii oameni ai Franþei, dela Clément Marot la Voltaire, Diderot, D’Alembert. <...> Medaliile erau foarte drãguþînconjurate cu niºte cartonaºe poleite pe margini, ºi volute executate din acelaºi materialumpleau intervalele dintre medalii. Ornamentele de acest gen erau pe atunci o raritate, ºipot spune cã acele contraste dintre albul mat al medaliilor ºi umbrele uºoare, fine, binedesenate, care marcau trãsãturile personajelor cu marginea poleitã a cartoanelor ºi gal-benul lor auriu, erau de un efect foarte elegant. Burghezii din Vienne, Romans, La Tourdu Pin, Voiron etc., care cinau la bunicul, nu se mai sãturau studiind trãsãturile acestoroameni iluºtri, a cãror viaþã aº fi vrut s-o imit ºi ale cãror opere sã le citesc <...>. LaVoiron, de pildã, la vãrul meu Allard du Plantier (urmaº al istoricului ºi anticaruluiAllard), cadrele astea erau admirate ca ºi cum ar fi fost niºte medalii antice...” (Stendhal,Viaþa lui Henry Brulard, traducere de Modest Morariu, Bucureºti, 1989, p. 166-167).

2 Ibidem, p. 105.3 Ibidem, p. 103. Ideea este bine ilustratã de includerea lui Alexandru Ioan Cuza -

aparþinând totuºi istoriei recente - într-un panteon de mare întindere temporalã, cuprinzândpersonalitãþi în descendenþa cãrora Carol I dorea sã se situeze: împãratul Traian, Mirceacel Bãtrân, ªtefan cel Mare, Vasile Lupu. Alãturându-le portretele, în cazul nostru pe o

Documente privitoare la unele portrete ºi medaliijubiliare de la începutul secolului al XX-lea*

Andi Mihalache

A ne preocupa de recuperarea perpetuã a trecutului înseamnã a ne desemnadin timp continuatorii. De aceea, legãturile dintre vii ºi morþi s-au þesut de lacea mai fragedã vârstã, prin intermediul portretelor de familie, în galeriile sauîn podurile caselor nobiliare amestecându-se toate generaþiile1. Dacã vrem sãºtim cine suntem, ne uitãm la tablouri ºi aflãm cu cine ne asemãnãm2. Ele neajutã sã ne înscriem într-o genealogie, chiar dacã originile acesteia aparþinunui trecut depãºit sau, poate, prea recent: graþie galeriei în care imaginea luieste înscrisã, mortul devine repede strãmoº3, iar moºtenirea lui patrimoniu.

Semnatar articol536

aceeaºi medalie, apropierea fizicã a imaginilor sugera coabitarea generaþiilor, transferulsimbolic de calitãþi ºi patrimonii de la Mihail Sturza ºi Al. I. Cuza cãtre urmaºul lor deorigine prusacã.

4 David Lowenthal, Trecutul e o þarã strãinã, traducere de Radu Eugeniu Stan,Bucureºti, 2002, p. 90.

5 Ibidem, p. 89.6 Cu ocazia sfinþirii bisericilor Trei Ierarhi ºi Sf. Nicolae Domnesc(1904), regale

Carol I dãruia Bibliotecii centrale Universitare patru medalii: douã din aur, cu efigiacelor douã lãcaºuri de cult, ºi douã din argint (una cu efigia Trei Ierarhilor, cealaltã cuimaginea bisericii Sf. Nicolae). Vezi ºi Arhivele Naþionale Iaºi Iaºi, fond Rectorat Uni-versitatea „Al. I. Cuza”, dosar 685/1904, f. 7.

7 Arhivele Naþionale Istorice Centrale (în continuare ANIC), fond Ministerul Cul-telor ºi Instrucþiunii Publice, dosar 2221/1907, f. 5.

8 Ibidem, f. 81 r.9 Din cele raportate de cei opt revizori rezulta cã din 152 de doritori, 127 achita-

serã tabloul, 122 dintre ei intrând chiar în posesia lui (f. 81 r.). 10 Ibidem. Cele mai multe tablouri s-au vândut în judeþul Neamþ, 64 la numãr, dar

numai din cauzã s-au distribuit la jumãtate din preþ, cu 5 lei în loc de 10 (f. 81 v.).

Cãci rostul portretelor nu este sã întreþinã un orgoliu individual ci sã contribuiela transmiterea unor însuºiri comune, la întreþinerea unei memorii vii, a uneiidentitãþi de grup. Înºiruirea imaginilor dã oamenilor sentimentul unui timpcumulativ4, care a dus cãtre prezent, „amplificându-i”, îmbogãþindu-i astfelcu biografiile predecesorilor. Legãtura dintre ascendenþi ºi descendenþi oferãcontinuitãþii aparenþele imortalitãþii5, portretistica de care ocupãm înveºni-cindu-i pe înaintaºi încã din timpul vieþii, pentru a-i face contemporani cu noiºi cu cât mai multe generaþii de urmaºi. Cel puþin acestea erau intenþiile celorcare întreþineau cultul regal, receptarea lui nedecurgând totdeauna prea bine.De exemplu, distribuirea medaliilor comemorative lãsa de dorit, ele devenindmai importante ceva mai târziu, când îºi pierdeau oarecum actualitatea câºtigândîn schimb valoare de colecþie6. Acest avantaj tardiv poate explica de ce micaindustrie a portretelor regale s-a menþinut cu destulã tenacitate, în pofida defi-cienþelor de parcurs: dacã obiectul propriu-zis nu se bucura pe moment de preamare interes, „învechirea” lui îi dubla prestigiul, recuperând în plan simbolicceea se pierdea iniþial în plan bãnesc.

La 1 iunie 1906 Ministerul Cultelor recomanda directorilor de ºcoli sãcumpere tabloul „40 de ani de glorioasã domnie a M.S. Regelui Carol I”7.Peste aproape un an, la 30 mai 1907, acelaºi minister pretindea revizorilorºcolari un raport amãnunþit: câte tablouri au fost comandate de membrii cor-pului didactic, câþi au subscris, câþi au plãtit, câte comenzi au fost realmenteonorate8. Doar 8 revizori au prezentat statistica cerutã9, alþi 25 comunicând cãnu au existat cumpãrãtori din cauzã cã respectiva lucrare era prea scumpã10.Þelul acestor acþiuni era, în principal, propagandistic, din punct de vedere

Titlu articol 537

11 La 20 noiembrie 1904, Spiru Haret respingea o suplimentare de fonduri (500 de lei)pentru serbarea lui ªtefan cel Mare, petrecutã în iulie acelaºi an, precizând laconic: „...nu sepoate plãti suma cerutã deoarece nu avem de unde” (ANIC, fond Ministerul Cultelor ºiInstrucþiunii Publice, dosar 1793/1904, f. 23).

12 Ibidem, f. 14. Dupã cum este formulatã fraza deducem cã suma de 20 de banireprezenta deja o reducere acordatã probabil de editorul portretului. În sprijinul acesteiprezumþii vine ºi adresa prefecturii Fãlciu, din 29 mai 1904: „...pentru a se putea rãspândiportretul Majestãþii Sale Regelui, dupã tipul de fotografie primit cu ordinul DomnieiVoastre N=5494, am onoare a vã ruga sã binevoiþi a ne trimite un numãr de 100 de exemplare,spre a se distribui prin primarii rurali. Dacã preþul unui exemplar fotografic va fi lãsat cu20 bani, se sperã cã se vor desface un numãr mai mare ºi în aºa caz, vã rog a ne trimite300 exemplare fotografii” (Ibidem, f. 15).

13 Ibidem, f. 16, 18, 19. Ministerul Cultelor luase deja mãsuri, rãspunsul Societãþiitipografice „Steaua”(30 mai 1904) la informarea cerutã de ministru ( 19 mai 1904) con-firmând solicitudinea oficialitãþilor: „…am onoare a vã comunica cã portretul M.S. Regineieste în curs de execuþiune ºi cã imediat ceva fi gata, vã vom putea satisface comandele cucari ne veþi onora…” (f. 20).

14 Comenzile nu lipseau totuºi, Rectoratul ieºean trimiþând prefecturii, la 12 mai 1906,banii câtorva persoane interesate sã cumpere medalii: „…suma de lei 2450 pentru 49 de

financiar ele nefiind o afacere tocmai profitabilã. De ce? Întreprinzãtorii careonorau asemenea comenzi ale statului stabileau prin contract un preþ de vân-zare, dar cu riscurile de rigoare: dacã vânzarea nu mergea conform aºteptãrilor,suma nu mai putea fi mãritã în ideea ca producãtorul lor sã îºi recuperezemãcar o parte din bani. Uneori, Ministerul Cultelor intervenea, acoperinddeficitul, dar în unele cazuri, neexistând fonduri, editorii de portrete, medaliiºi calendare rãmâneau în pagubã11. Profitul material era sacrificat în favoareacelui educativ ºi de imagine, dupã cum reiese dintr-o adresã din 3 iunie 1904,trimisã ministrului cultelor de prefectura Covurlui: „...Rãspunzând ordinuluiD-voastre N=5494, seria C din 27 mai a. c., avem onoare a vã comunica cãsuntem dispuºi a cumpãra 300 de exemplare cu portretul Majestãþii Sale, însãcu preþul de 20 de bani. Aceste portrete le vom cartona ºi apoi le vom rãs-pândi locuitorilor din comunele rurale ale judeþului cu preþul numai de 10 baniexemplarul...”12.

Sesizând anumite disfuncþionalitãþi în distribuirea portretelor regale, s-arputea crea impresia cã familia regalã nu trezea prea multe simpatii sau cã rãspân-direa imaginii sale în teritoriu s-ar fi fãcut doar în mod artificial, de la „centru”.Lucrurile nu stãteau deloc aºa, existând destule solicitãri spontane, din pro-vincie, ºi suficiente probe ale simpatiei reale de care se bucura dinastia la începutulsecolului XX. Astfel, pe 6 iunie 1904, prefectura Constanþa întreba MinisterulCultelor despre posibilitatea de a primi portretul reginei, se interesa de preþºi cerea o sutã de exemplare13. Desigur, nu trebuie sã echivalãm numãrul cererilorfãcute de prefecturi cu nivelul de popularitate atins de monarhie14. Nu putem

Semnatar articol538

medalii jubiliare Carol I, cuvenite persoanelor înscrise pe alãturatul tablou, ºi vã rog sãbinevoiþi a-mi trimite acele medalii spre a le distribui celor în drept” (Arhivele NaþionaleIaºi, fond Rectorat Universitatea “Al. I. Cuza”, dosar 699/1905-1906, f. 10).

15 Poate cã mult mai eficace, propagandistic, era plata salariilor în monede dinmetal preþios. La 23 mai 1906, Rectoratul sugera ministrului de finanþe „…sã ordonaþisã se plãteascã salarele pe luna cuvenitã maiu, personalului acestei Universitãþi, în monedejubiliare din aur, în piese de 100, 50 ºi 20 lei” (Arhivele Naþionale Iaºi, fond RectoratUniversitatea „Al. I. Cuza”, dosar 699/1905-1906, f. 31).

16 Cunoaºtere acestei scrisori o datorãm Georgetei Filitti, care a publicat-o în „MagazinIstoric”, decembrie 2005, p. 67-68. Acelaºi interes îl regãsim ºi în documentele ªcolii debãieþi din cartierul ieºean Pãcurari. Directorul acesteia solicita Primãriei, la 30 august 1866,un portret al lui Carol I, „...înse încadratu spre a se aºedza în classe...” (Arhivele NaþionaleIaºi, fond Primãria Iaºi, dosar 63/1866, f. 13).

17 Andone Cumpãtescu, O istorie a Iaºului în imagini medalistice, Iaºi, 2005, p. 13-16.

ºti câte din portretele cerute de autoritãþile locale erau realmente cumpãrate.Dar cuantumul comenzilor ne dã voie sã presupunem cã simpla existenþã aacestui comerþ spune totuºi ceva despre starea de spirit din þarã15.

Apoi, nu trebuie sã ignorãm o evidentã diferenþã de sensibilitate carene desparte de lumea româneascã de acum un secol, când portretistica defamilie stimula un tip special de afecþiune. Acest gen de devoþiune este carac-teristic întregii epoci victoriene, fiind sesizat, în cazul lui Carol I, chiar de laînceputurile domniei sale. În sprijinul aserþiunii noastre invocãm scrisoareape care Henrieta Bogdan (n. Dimachi) o scria, la 26 iunie 1866, fiicelor saleaflate în Mannheim:”...Principele de Hohenzollern, sub numele de Carol I,domneºte acum în România, Dumnezeu sã-l apere ºi sã ni-l pãstreze cãci spe-ranþa unui popor întreg se întemeiazã pe el ºi ca sã-l cunoaºteþi ºi voi vãtrimit portretul lui, spunându-vã sã vã rugaþi pentru el”16. Fiind greu de crezutcã astãzi cineva ar mai include în corespondenþa privatã imaginea unui ºef destat, gestul boieroaicei particularizeazã gustul unei epoci în care medaliile ºitablourile rãspundeau, într-adevãr, nevoii de identificare cu persoana unuiconducãtor de succes.

Atenþia noastrã a fost reþinutã de câteva proclamaþii care au însoþit edi-tarea unor medalii jubiliare, discursul lor justificând aprecierile de mai sus.Mai exact, este vorba de câteva documente din fondul arhivistic al primãrieiieºene, dintre ele distingându-se cele privitoare la scandalul iscat în jurulmedaliilor care urmau sã însoþeascã inaugurarea statuii lui Vasile Alecsandri(15 octombrie 1906). Povestea este deja cunoscutã17, noi contribuind doar cuunele detalii izvorâte din transcrierea principalelor ei surse.

Titlu articol 539

DOCUMENTE

1. Iaºi, 1904 – Text care descrie medaliile emise cu ocazia sfinþiriibisericilor ieºene recent restaurate: Sf. Nicolae Domnesc ºi Trei Ierarhi.

„MARE SERBAREPentru Sfinþirea ºi inaugurarea marilor monumente istorice Bise-

riceºti Sft. Nicolai Domnesc fondat de ªtefan cel Mare ºi Sfânt la 1493 ºiTrei-Erarhi fondat de Vasile Lupu voievod la 1639 RESTAURATE SUBGLORIOASA DOMNIE A M.S. REGELUI CAROL I care va avea locla 2 ºi 3 octombrie 1904 în Iaºi

APEL,Cele mai vechi monumente istorice din þarã: Sft. Nicolai Domnesc ºi Trei

Erarhi s-au restaurat pe deplin sub glorioasa Domnie a M.S. Regelui Carol I.Sfinþirea ºi inaugurarea acestor douã Monumente istorice se va face cu

o deosebitã solmnitate în Iaºi la 2 ºi 3 octombrie 1904 la care va lua parteM.M.L.L. Regele ºi Regina, A.A.L.L. R.R. Principele moºtenitor, cu Principesaºi întreaga familie Regalã, I.P.S.S. Mitropolitul Moldovei ºi Sucevei Partheniu cuînaltul cler, toþi Domnii Miniºtrii cu Demnitarii þãrei ºi cetãþeni din întreaga þarã.

Pentru comemorarea acestei zile însemnate care va rãmânea înscrisã culitere de aur în analele istoriei Þãrei, Onorata Primãrie a com. Iaºi a hotãrâtbaterea unei medalii populare comemorative întru amintirea solemnelor sfinþiria acestor monumente bisericeºti ºi cu care Librãria noastrã a fost însãrcinatã.

Primind aceastã însãrcinare am cãutat ca medalia ce o editãm sã întru-neascã toate cerinþele estetice ºi numismatice ce o asemenea ocazie meritã (f. 7 r.).

Verso medaliei va representa pe fondatorii acestor douã monumentenaþionale, pe: ªtefan cel Mare luat dupã evangheliarul de la Homor cu coroanape cap ºi Vasile Lupu Voevod luat dupã tabloul original de pe atunci ºi carese aflã la Onor. Academia Românã; deasupra acestor Voevozi se aflã restau-ratorul monumentelor citate: M.S. Regele Carol I al României în mare þinutã,luat dupã ultima fotografie; efigiile sunt înconjurate de o ghirlandã de stejarîn care sunt cuprinºi anii fondãrei ºi ai restaurãrei.

Reversul medaliei represintã: Bisericile Sf. Nicolai ºi Trei Erarhi aºacum sunt terminate cu urmãtoarea inscripþie:

Restaurate în 1904, sub Domnia M.S. Regelui Carol I fiind Mitropolital Moldovei ºi Sucevei Partheniu, prim-ministru D.A. Sturdza, Ministru CultelorSp. Haret, Primar C.B. Pennescu.

Medalia este în formã rombicã în 4 colþuri bãtutã în una din cele mai marifabrici de gravurã din strãinãtate; iatã o schiþã care represintã aceastã medalie:

Semnatar articol540

[poza celor douã medalii]Lãsãm ca fiecare sã aprecieze compunerea ºi execuþia superbã a acestei

medalii Officiale a Primãriei Com. Iaºi.Medalia are o mãrime de 35/35 mm, lucratã din cel mai fin Tombak

masiv, aurit galvanic, având o veriguþã pentru a putea fi purtatã în ziua ser-bãrei la piept ºi în urmã atârnatã la ceas ca un Souvenir etern.

Ne permitem deci a face apel la sentimentele Dv. Patriotice, rugându-vã sã binevoiþi a subscrie pe Lista anexatã la adresa Onor. Primãrii ComuneiIaºi atât Dv., cât ºi îndemnând totodatã pe toþi D-nii Profesori, Înaltul cler,funcþionari, Ofiþeri, elevi, eleve, cetãþeni etc., astfel ca sã rãmâe fiecãruia oamintire neºtearsã a acestei mari solemnitãþi de glorioase zile a voevozilorMoldovei din trecut ºi a glorioasei Domnii din zilele M.S. Regelui Carol I.

Preþul unei medalii este numai de 1 leu.Listele de Subscripþii vã rugãm a ni le remite cu sumele ce aþi adunat

cel mai târziu pânã la 25-28 septembrie curent, din care veþi scãdea taxamandatului.

Medaliile le vom expedia franco la adresa Dv., pentru ca fiecare sãpoatã avea aceste medalii, care se fac în numãr restrâns.

Listele de subscripþii semnate de subscriitori vor fi pãstrate la ArchivaOnor. Primãriii comunei Iaºi, iar subscriºii se vor da publicitãþii.

Mulþumindu-vã dinainte, în numele Primãriei Comunei Iaºi.Vã rugãm sã binevoiþi a primi asigurarea osebitei noastre stime.

LIBRÃRIA ªI ANTIQUARIA «MOLDOVA» IAªIStrada ªtefan cel Mare No (f. 7v.)”.

Arhivele Naþionale Iaºi, fond Primãria Iaºi, dosar 319/1904, f. 7 r.-v.

2. 1905 februarie 11, Iaºi – Primãria retrãgea sprijinul moral acordatcelor douã librãrii care concurau pentru baterea medaliei jubiliare, ocazionatãde inaugurarea statuii lui Vasile Alecsandri din Iaºi. Se confruntau douãfamilii care iniþial formaserã o singurã firmã :„Autorii români”(Elias ºi Fanyªaraga) ºi „Moldova”(Regina ªaraga).

„1905, luna febr, în 11 zileRegatul României - Primãria Comunei IaºiPrimãria Comunei Iaºi,Înºtiinþeazã pe Onor public ºi pe toate persoanele ºi autoritãþile, care

ºi-au procurat sau ar dori sã-ºi procure medalii bãtute pentru desvelirea statueimarelui poet Vasile Alecsandri.

Titlu articol 541

Cã Primãria a avut intenþiunea numai de-a patrona baterea acelormedalii, care s-a întreprins de cãtre doi librari din Iaºi, dar cã nu a înþeles dea servi de mijlocitoare nici pentru procurarea medaliilor, nici pentru încasareabanilor, cã dacã a ordonat ca mandatele sã vinã pe numele Primãriei a fãcut-onumai pentru control.

Acuma însã vãzând complicaþiunile în care cele douã librãrii cautã sãîncurce autoritatea comunalã, vãzând mai ales îndrãsneala librãriei «AutoriiRomâni» de a tipãri pe cãrþi poºtale frontispicii, din care ar reeºi cã ea estebirou de expediþie a autoritãþei comunale,

Considerând cã ne-au venit mai multe plângeri cum cã medaliile ar fibãtute cu prea puþinã îngrijire,

Primãria Comunei Iaºi nu va mai avea nici un amestec în chestiuneamedaliilor ºi le retrage patronajul.

Ambele librãrii fiind libere de a negocia medaliile, cum vor înþelegemai bine.

[Semnãturã indescifrabilã]”

Arhivele Naþionale Iaºi, fond Primãria Iaºi, dosar 389/1905, f. 44 r.

3. 1905 aprilie 22, Iaºi – Document care ne dã noi indicii despre con-curenþa ivitã în jurul medaliilor realizate în contextul inaugurãrii statuii luiVasile Alecsandri (amânatã pânã în octombrie 1906).

„1905, luna aprilie în 22 zileRegatul RomânieiPrimãria Comunei IaºiServiciul AdministrativNo 7196

Domn……………Spre rãspuns la cererea Dv. Înregistratã la No 10499 din a.c. am onoare

a vã face cunoscut cã deºi sprijinul Primãriei relativ la editarea unei medaliicu ocazia inaugurãrei monumentului marelui poet «VASILE ALECSANDRI»s-a acordat ºi firmei la AUTORII ROMÂNI totuºi în consideraþie cã Dv.Sunteþi aceea ce v-aþi ocupat cu baterea mai multor medalii, pentru careaþi obþinut certificate de la mai multe instituþii, între care ºi de la Aca-demia Românã, de aceea vi se acordã ºi Dv. Sprijinul Primãriei pentrueditarea acelei medalii PUTÂND FACE ªI ABONAMENTE.

Primiþi asigurarea consideraþiunei mele.

Semnatar articol542

Primar ss) Gh. LascarSecretar ss) C. Gallªef Serviciului ss) G.G. Scorþescu

Librãriei ºi Antiquariei „Moldova“Proprietar R. ªaragaLoco (f. 27 r.)

Firma Fraþii ªaraga nu mai existãªi deci nu e de firea mea de a-mi asuma lucrurile altora cum face con-

curentul meu, servindu-se de o adresã a Onor. Academiei Române, de pe laanul 1891, cu ocazia editãrei ºi din partea-i a unei medalii, cãutând astfel a-ºiface reclamã.

Eu mã bazes pe lucruri recenteCu ocazia baterei medaliei pentru cel de al 4-lea centenar de la moartea

V.V. ªtefan cel Mare ºi Sfânt ºi cu ocazia baterei medaliei Sfinþirei biseri-cilor Sfântului Nicolai ºi Trei Erarhi, Librãria mea pe lângã mulþumirile înnumãr mare ce am primit de la Instituþiunile din þarã am mai primit ºi douãadrese de la Onor. Academia Românã una în iulie 1904 ºi alta cu No 7546din octombrie 1904 adresate:

Librãriei «MOLDOVA»R. ªaragaIaºi (f. 27 v.)”

Arhivele Naþionale Iaºi, fond Primãria Iaºi, dosar 389/1905, f. 27 r.-v.

4. 1905 mai 14, Iaºi – Adresã în care primarul Gh. Lazãr ia atitudineîmpotriva librãriei „Moldova” ºi aratã cã singura abilitatã sã batã medalii custatuia lui Alecsandri este librãria „Autorii români”

„Iaºi, 14 mai 1905Stimate Domn,Vi se face cunoscut cã librãria «Moldova» din Iaºi n-a fost nici un

moment mãcar autorizatã de cãtre Primãria Comunei Iaºi de a primi baniisubscriºi la medalia oficialã bãtutã de Primãrie cu ocazia serbãrei dezvelireistatuei poetului Vasile Alecsandri. Deoarece însã Librãria «Moldova» (carinu i s-a acordat decât o simplã autorizaþiune de a bate o medalie ºi de a faceabonamente în numele sãu propriu ºi nici de cum în numele Primãriei) a avutîndrãzneala ca în niºte reclame negustoreºti prin care cerea ca banii sã nu se

Titlu articol 543

trimiatã pe adresa Primãriei ci e adresa sa, sã se serviascã fãrã a fi autorizatã,de marca ºi numele Primãriei, pentru a produce o regretabilã confuziune întremedalia sa ºi cea oficialã cu scopul necinstit de a-ºi strecura medalia sa submasca unei falºe oficialitãþi, spre a-ºi însuºi astfel prin fraudã banii subscriºipe listele Primãriei pentru medalia oficialã, – fapt pentru care se va sezizajustiþia – vi se atrage deosebita atenþiune ca sã nu fiþi induºi în eroare ºi vi se reco-mandã ca sã nu trimiteþi aceºti bani pe altã adresã decât numai pe adresa Primã-riei Comunei Iaºi – Secþia medaliei Alecsandri – aºa cum vi s-a arãtat prin circu-lara anterioarã a D-lui Primar, care rãmâne în vigoare în viitor ca ºi în trecut,pentru ca sã vi se trimiaþã astfel aceastã singurã adevãratã medalie oficialã:

[poza celor douã medalii]medalie a cãrei execuþiune e cea mai perfectã, dupã cum vã puteþi con-

vinge din urmãtorul proces-verbal închiat de ilustrul istoric ºi profesor uni-versitar Dl. A. D. Xenopol ºi de Dl. profesor Octav Erbiceanu:

Proces-VerbalAstãzi în 9 mai 1905Subsemnaþii întrunindu-ne în comisiune pentru examinarea medaliilor

întocmite de librãria «Autorii Români» Iaºi, spre a se distribui în amintireadezvelirei statuei lui V. Alecsandri, procedând la examinare am constatat cãeste executatã întocmai dupã dispoziþiunile onorab. Primãrii ºi dupã modelullucrat cu mâna ºi subscris de Dl. Primar în ziua de 15 Martie a.c. Execuþiamedaliei este curatã, textul corect, fãrã nici o eroare ºi gravura care represintãstatuia asemãnãtoare cu originalul fotografiei statuei (f. 29 r.).

Cât despre medalia a doua depusã de D-na R. ªARAGA (Librãria«Moldova» este cu mult inferioarã, capul de pe faþa medaliei, cel în formatmai mare, este absolut neasãmãnãtor atât cu figura lui Alecsandri cât ºi cucapul statuei) reproducerea statuei pe verso medaliei este iarãºi neîngrijitã ºirãu executatã.

(s) A. D. Xenopol(s). O. Erbiceanu

Iatã ºi rezoluþia ce D-l PRIMAR a pus când i s-a comunicat abuzulcomis de cãtre Librãria «Moldova».

Primãria Comunei Iaºi12 Mai 1905No 14274

„Librãria «Moldova» n-a fost autorizatã sã scrie clienþilor sãi ca baniisã se trimiatã pe adresa Primãriei, prin urmare reclama – anunciu de a nu se

Semnatar articol544

mai trimete banii pe adresa Primãriei nu e la locul ei; în consecinþã se vacomunica aceasta tuturor acelora cãtre care s-a adresat“.

(ss). Primar GH. LASCAR

Cu aceastã ocaziune vã rugãm sã binevoiþi a ne comunica dacã n-aþifost induºi în eroare de cãtrã circulara Librãriei «Moldova» ºi i-aþi trimisbanii pe cari aþi înþeles a-i trimite pentru medalia oficialã a Primãriei, pentruca sã vã putem astfel trimite adevãrata medalie oficialã ºi sã cerem restituireasumelor pe cale judiciarã.

Cu distinsã consideraþiuneBiuroul de Expediþie (f. 29 v.).

Arhivele Naþionale Iaºi, fond Primãria Iaºi, dosar 389/1905, f. 29 r.-v.

5. 1905 mai, Iaºi – Adresã în care R. ªaraga (librãria „Moldova”) îºiprezintã contraoferta, oferind ºi gratuitãþi.

„Iaºi, mai 1905Librãria ºi Antiquaria «Moldova»R. ªaragaIaºiPiaþa Unirei – Palatul Marelui Hotel TrajanAdresa Telegraficã:ªaraga – Librãria Moldova Iaºi

P. C.Primind aceastã înaltã însãrcinare de la Onor. Primãria Com. Iaºi, care

a fost pe deplin mulþumitã de modul cum am procedat cu editura medalieiOfficiale a Onor. Primãriei com. Iaºi pentru sfinþirea marelor monumentenaþionale Bisericeºti Sft. Nicolai ºi Trei Erarhi, ce mi s-a încredinþat furni-sând 6 medalii de aur pentru Augusta familie Regalã precum ºi 20 medalii deargint pentru înalþii demnitari ai þãrei, mi-a acordat ºi de aceastã datã sprijinulpentru editarea medaliei comemorative a desvelirei monumentului celui maimare poet român Vasile Alecsandri care va avea loc în Iaºi, în 1905.

Aceastã nouã încurajare din partea Onor. Primãriei com. Iaºi ºi în con-sideraþia frumosului concurs ce mi-a dat Onor. Autoritãþile din þarã ºi OnoratulPublic atât la medaliele Oficiale a Onor. Primãriei com. Iaºi pentru Sfinþireabisericilor Sft. Nicolai ºi Trei Erarhi precum ºi la frumoasa medalie înmãrime de 5 lei pentru al 4-lea centenar de la moartea marelui Voevod ªtefan

Titlu articol 545

cel Mare ºi Sfânt luat dupã Evangheliarul de la Humor cu coroana pe cap editatede mine.

Iar acuma am cãutat ca ºi aceastã medalie ce o editez sã întruneascãtoate cerinþele de artã ºi adevãr pentru a face ºi din aceastã medalie o adevãratãamintire istoricã ºi patrioticã cãci Vasile Alecsandri meritã de la þarã, iatã dinnou cliºeul medaliei.

[Foto douã medalii]Apelez la Onor. Autoritãþile ºi Publicul din þarã sã aprecieze medalia

ce eu o editez dupã cum se poate vedea în cliºeul de faþã ºi rog ca nimeneasã nu subscrie pe altã listã ºi deci nici pentru alte medalii de cât acea editatãde mine pânã nu vor avea o schiþã descifrabilã ºi în mãrime exactã cu aceamedalie pentru a putea astfel face o comparaþie justã, de execuþia ºi aranjamentulmedaliei mele, ceea ce lãs, ca fiecare sã aprecieze frumuseþea ºi adevãrataexecuþie de artã a acestei medalii a Onor. Primãriei com. Iaºi aprobatã mairecent, care dupã specialiºti întruneºte toate cerinþele unei asemenea ocasiuniºi întrece toate medaliile bãtute cu aceastã ocasiune fiind singura medaliecare represintã într-o parte figura mãreaþã a marelui poet cu inscripþia:

«VASILE ALECSANDRI» CEL MAI MARE POET AL RENAªTEREIROMÂNISMULUI

*1821 † 1890 IAR ÎN CEALALTÃ PARTE Statuia dupã modelul Sculptorului Hegel luatã din lucrarea D-lui N. A.

Bogdan «Oraºul Iaºi» cu inscripþia:ÎN AL XXXIX-lea AN AL DOMNIEI M. S. REGELUI CAROL I

FIIND PRIM MINISTRU G. GR. CANTACUZINO. MINISTRU CULTELORªI INSTRUCÞIEI PUBLICE M. VLÃDESCU.

PRIMARUL IAªULUI GH. LASCÃRSTATUIA RIDICATÃ ÎN IAªI ÎN 1905 (f. 32 r.)Medalia are o mãrime de 37 mm aproape în mãrimea ºi în grosimea

unei piese de 5 lei lucratã masiv din cel mai fin metal, auritã sau argintatãgalvanic spre a nu înnegri, având o veriguþã pentru a putea fi purtatã în ziuadesvelirei monumentului de admirator al marelui poet ºi de toatã suflarearomânã, iarã apoi pãstratã ca o amintire vecinicã.

Îmi permit deci a face apel la sentimentele Dv. Patriotice, rugându-vãsã binevoiþi a subscrie pe lista anexatã, atât Dv. Cât ºi îndemnând totodatã petoþi D-nii Profesori, Înaltul Cler, funcþionari, ofiþeri, eleve, elevi, cetãþeni etc.,etc., ca sã rãmâe fiecãruia o amintire neºtearsã a acestei mari solemnitãþi dedesvelire în Iaºi, în 1905 a monumentului celui mai mare poet român VasileAlecsandri, Bardul de la Mirceºti.

Preþul unei medalii este numai de 1 leu– cu un tablou gratis –

Semnatar articol546

Iar toþi D-nii Profesori, Institutori ºi Învãþãtori din þarã sunt rugaþi cuinsistenþã a stãrui pe lângã toþi D-nii Primari ºi protectorii învãþãmântului dinþarã sã cumpere pentru Premiile ºcolare aceastã medalie care sã rãmâe fiecãruicopil spre amintire vecinicã, chipul celuia care a cântat limba dulce româneascã.

În acest scop am bãtut aceeaºi medalie din cel mai fin Aluminiu caresã nu înnegreascã cu preþul excepþional de 75 bani.

Toate listele de subscripþie trebue sã fie remise dupã ce se va face sub-scripþiuni, în anexatul plic ºi nu pe adresa Onor. Primãriei pentru a nu îngreuiaOnor. Primãria Com. Iaºi cu aceastã afacere, veþi franca plicurile cu Listelesubscrise aplicând o marcã de 15 bani, iar Listele fãrã subscripþiuni cu o marcãde 3 bani, iar sumele strânse le veþi expedia pe adresa mea prin mandat poºtalcel mai târziu pânã la 1 iunie 1905, cheltuelile ce veþi face cu expediþia man-datelor ºi listelor veþi scãdea din valoarea sumelor strânse; medaliile le voiexpedia franco la adresa Dv., pentru ca fiecare sã poatã avea la timp aceastãfrumoasã medalie care se bate în numãr restrâns pe lângã care, fiecare sub-scriitor a acestei medalii editatã de mine va primi în mod absolut

GRATISUn frumos tablou representând pe marele poet în 9 diferite posiþiuni,

de pe când era tânãr pânã în apropierea obºtescului sfârºit însoþit cu un auto-graf propriu al celei mai frumoase poesii Adio Moldovei ce a scris-o la 1845.

Mulþumindu-vã dinainte, în numele Primãriei Comunei Iaºi.Vã rugãm sã binevoiþi a primi asigurarea osebitei mele stime.

R. ªaragaLibrãria ºi Antiquaria «Moldova» IaºiPiaþa UnireiPalatul Marelui Hotel Traian (f. 32 v.)”

Arhivele Naþionale Iaºi, fond Primãria Iaºi, dosar 389/1905, f. 32 r.-v.

Titlu articol 547

18 În realitate, formula corectã de adresare era “Doamnã”, fiind vorba de soþia luiElias ªaraga.

6.1905 mai 23, Iaºi – Fany ªaraga îºi susþine cauza în faþa lui DimitrieOnciul, cel care, nemulþumit fiind de calitatea medaliilor, îndemnase pri-mãria sã nu plãteascã nimic librãriei „Autorii românii”. Fany ªaraga se apãrã,afirmând cã directorul arhivelor fãcea o confuzie între produsele firmei saleºi acelea ale „Moldovei”.

„Copie dupã scrisoarea D-lui18 F. ªaraga cãtre D-l Director al arhi-velor Statului, din 23 mai 1905

Iaºi, 23 mai 1905

D-sale D-lui D. Onciul, Directorul Arhivelor StatuluiBucureºtiStimate Domnule Onciul,Îmi iau permisiunea de a vã scrie, fiindcã scrisoarea ce aþi adresat

D-lui Primar Gh. Lascãr mã intereseazã direct ºi în primul loc pe mine.În adevãr eu sunt editorul acestei medalii oficiale, bãtute de Primãria

comunei Iaºi. D-Voastrã prin lista de subscripþie ce ne-aþi remis, ne-aþi cerutsã vã tremitem medalii de bronz, neaurite ºi neargintite. Noi v-am rãspuns cãnu avem deoarece nu s-au bãtut asemenea medalii. Deci obiecþiunea D-voastrãcã nu v-am trimis medaliile comandate de D-voastrã nu poate fi temeinicã,întrucât nici nu am bãtut asemenea medalii ºi nici nu am anunþat cã amposeda astfel de medalii.

Privitor la medaliile de argint, dupe cum am avut onoarea a vã comunicavi le vom trimite în curând, cãci urmeazã a ne sosi peste câteva zile din strãinãtate.

În ce priveºte execuþia medaliei, am onoarea a vã trimite aci anexat o copie(f. 40 r.) de pe Procesul Verbal, încheiat de d-nii A. D. Xenopol ºi O. Erbiceanu,a cãror opiniune e destul de competentã.

Ca urmare a scrisorii D-voastre, D. Primar a hotãrât sã nu-mi mai eli-bereze listele ºi mandatele pentru medalii, cari îmi sosesc pe adresa onor. Pri-mãrii, – lucru ce-mi aduce daune mari, producând o stagnare a afacerei asupracãreia datoresc mulþi bani, pe cari i-am împrumutat pentru a putea face chel-tuelele necesare baterei medaliei.

Îmi place a crede cã judecata D-voastrã asupra execuþiei medaliei, sereferã la medalia librãriei «Moldova». În orice caz nu cred cã doriþi sã mãruinez de pe consecinþele hotãrârei D-lui Primar ºi sper cã veþi binevoi a scriedin nou D-lui Primar ca sã revie asupra hotãrârei ce a luat, cãci medalia am

Semnatar articol548

executat-o întocmai dupe modelul iscãlit de D. Primar. De asemenea ºi în cepriveºte data de 22 mai, mi-a fost impusã ca ºi statuia. Nu ni-am abãtut cu oiotã de la model. De altfel dacã mi s-ar fi designat sã bat o medalie cu capulpoetului, poate ar fi fost mai frumoasã, cum e aceasta a câtorva prietini aipoetului, editatã tot de mine. Dar mie mi s-a dat un model ºi nu m-am pututabate de la el.

Cu distinsã consideraþiune.(ss) Fany. ªaraga(f-. 40 v.)”

Arhivele Naþionale Iaºi, Primãria Iaºi, fond 389/1905, f. 40 v.-r.

7. 1905 mai 24, Bucureºti – Rãspunsul lui Dimitrie Onciul la scriso-are doamnei ªaraga.

„Copie dupe rãspunsul D-lui Director al Arhivelor Statului, din 24mai 1905, la scrisoarea D-lui F. ªaraga din 23 c.

Bucureºti, 24 mai 1905D-lui F. ªaraga la IaºiLa scrisoarea D-voastrã din 23 a. c., am a rãspunde cã am înapoiat

D-lui Primar medaliile ce am primit, ºi am cerut restituirea sumei de lei 38ce am trimes cu lista de subscripþie.

Medalia pretinsã «de bronz» n-o pot primit în nici un caz, modul cumaceastã «medalie oficialã» este executatã fiind o ruºine pentru memoria poe-tului, aºa încât nu voiu sã mã fac culpabil de a fi contribuit la rãspândirea ei.De asemenea revoc subscripþia pentru medalia de argint, nemaiavând încre-dere în modul cum va fi executatã.

Acesta e rãspunsul meu definitiv ºi orice încercare de a mã face sãrevin asupra hotãrârei luate este zadarnicã.

Director (ss) D. Onciul”

Arhivele Naþionale Iaºi, fond Primãria Iaºi, dosar 389/1905, f. 49 r.

8. 1905 iunie, Iaºi – Dupã ce primãria îi retrãge sprijinul moral acordatiniþial, Fany ªaraga emite o circularã prin care încearcã sã îºi valorifice marfape cont propriu.

„Iaºi, iunie 1905Librãria «Autorii Români» Iaºi

Titlu articol 549

Strada Pãcurari No 1Biuroul de expediþie a medaliei oficiale«V. Alecsandri»Concedatã de Primãria Comunei Iaºi

Stimate Domn,Subsemnata vin prin aceasta a vã arãta cã lista de subscripþie sub No 166

ce vi s-a trimis sub egida Primãriei Comunei Iaºi pentru medalia V. Alecsandriîmpreunã cu valoarea medaliilor subscrise sã binevoiþi a le trimete pe adresanoastrã: Librãria «Autorii Români» Iaºi, str. Pãcurari No 1.

Cauza este cã Comuna Iaºi refuzã îndeplinirea angajamentelor sale faþãde mine, adecã: de a-mi preda listele ºi banii sosiþi pentru mine pe adresa sa,ºi aceasta fãrã nici un motiv, – din care cauzã suferã atât eu cât ºi zecile demii de subscriitori de pe listele medaliei bãtutã de mine sub egida PrimãrieiComunei Iaºi.

Vã este, cred, cunoscutã eroarea ce a fãcut-o Comuna prin aceea cãdupã ce a acordat subsemnatei editarea medaliei la 19 mart. a. c., a mai datdupã o lunã librãriei «Moldova» o autorizaþiune de a bate o medalie pentruaceeaºi ocazie, lucru ce nu era în drept sã facã, mai ales cã librãria Moldovaa fãcut aceasta cu un scop neleal profitând cã purtãm acelaºi nume de familieºi lucrãm în aceeaºi branºã spre a produce confuziune între medalia mea ºi aei, lucru care i-a ºi succes în parte.

Aceste lucru vi l-a ºi fãcut cunoscut Dl. Primar al Com. Iaºi prin rezo-luþia No 14274 la 14 mai a.c., iar eu am reclamat justiþiei acest fapt care ependinte la Dl. Judecãtor de instrucþie.

Oricare ar fi motivele ºi scopul Comunei de a nu-mi elibera listele ºimandatele sosite pe adresa sa dar pentru mine, publicul care a subscris pe listelemele trimise sub egida Comunei va primi de la mine medaliile subscrise ºi-miva remite mie listele respective cu sumele încasate pentru ca sã poatã avea înadevãr medalia pe care a subscris-o.

Aºadar vã rugãm sã binevoiþi a trimite atât listele, cât ºi sumele înca-sate la adresa mea librãria «Autorii Români» Iaºi, str. Pãcurari No 1.

Dacã eventual aþi trimes deja lista sau banii la adresa Primãriei ComuneiIaºi ºi desigur cã încã nu aþi primit medaliile comandate, ºi fiindcã Primãriarefuzã de a ne preda sumele primite pentru noi – vã rugãm sã binevoiþi a facecunoscut onor. Primãriei Comunei Iaºi ca sã ne predea nouã atât valoarea câtºi lista trimisã pentru ca sã vã putem astfel trimite medaliile comandate deDv. ªi pe cari Primãria Comunei Iaºi nu vi le poate explica – iar a doua ziveþi avea franco la domiciliu medaliile, binevoind a ne face ºi nouã cunoscutaceasta arãtându-ne suma ºi No listei ce aþi remis.

Semnatar articol550

Dacã veþi comanda ºi medalii de argint curat sau de aur, vã rog sã bine-voiþi a-mi arãta dacã doriþi sã fie cu sau fãrã veriguþã; de asemenea a-mi arãtadacã doriþi ca ½ din numãrul medaliilor comandate sã fie cu (f.56r.) statuia,iar restul sã fie medalia identicã, însã în locul statuei sã fie capul poetuluimare, înconjurat de o cununã cu lauri, splendid reuºitã, aºa cã la cerere sã vãputem trimite asortate. La caz când D-voastrã nu specificaþi felul atunci varãmâne sã vã trimitem emisiunea întâia, adicã medalia cu statuie.

[Pozã cu trei medalii: Emisiunea I, Emisiunea II]Deoarece librãria «Moldova» R. ªaraga a fãcut ºi ea o medalie, pentru

ca sã nu credeþi cã aceea este a noastrã, ºi astfel sã fiþi induºi în eroare, vãîncunoºtiinþez cã acea medalie e puþin mai mare, ºi imediat ce veþi observa capulpoetului veþi vedea cã regulile ºi proporþiile artistice nu-s pãstrate, capul fiindmai mare decât restul trupului, trãsãturile feþei cum ºi expresia ochilor cutotul neasemãnãtoare, aºa cã pentru acei cari n-ar putea ceti inscripþia de pemedalie, le-ar fi imposibil sã poatã cunoaºte pe poet, chiar dacã i-ar fi vãzutfotografia în mai multe rânduri. Pe lângã aceasta bustul nu-i înconjurat delauri ceia-ce iarãºi vã poate ajuta pentru a face distincþia.

Pentru a vã putea convinge cã medalia editatã de noi este cea oficialã,extragem din sutele de liste sosite deja împreunã cu comenzile, câte una dinfiecare judeþ, adrese la cari am expediat deja ºi unde le puteþi vedea.

Argeº Primãria, Bacãu Jud. Pace, Botoºani Primãria, Brãila Banca gene-ralã, Buzeu Diriginte Poºtei, Constanþa ªeful Gãrei, Covurlui Revizorul ªcolar(comanda de 300 lei), Dâmboviþa ªcoala de cavalerie, Dolj Epitropia MadonaDudu (comandã de lei 622), Gorj ªeful Gãrei, Ialomiþa Navigaþia fluvialã,Iaºi Parchetul Trib., Ilfov banca Naþionalã (comandã de lei 320), Mehedinþiºcoala Israelitã Spaniolã, Muscel ªcoala de fete No 2, Neamþ Consiliul Judeþean,Olt Serviciul sanitar, Prahova Radu D. Rosetti, Putna ªcoala de bãeþi No 4,Roman Campania de geandarmi rurali, Romanaþi Primãria, Râmnic-SãratOficiul poºtal, Tecuciu Oficiul poºtal, Tulcea Consiliul Judeþean, Tutova ªcoalade fete No 1, Vâlcea ªcoala de fete, Vlaºca Reg. 10 Cãlãraºi.

Convinºi cã D-trã veþi aprecia dupã cele arãtate mai sus cum ºi dupãsomaþiunea No 668 a Corp. portãreilor pe care am onoare a v-o remite în copie,cã dreptatea e de partea mea ºi în adãstarea comenzilor D-tre care-mi permita crede au fost subscrise deja pe lista ce v-am trimis prin Primãria Iaºi, vã roga primi expresia sentimentelor mele de distinsã consideraþiune.

Fany ªaragaProprietara librãriei «Autorii Români»(f. 56 v.)”.

Arh. Naþionale Iaºi, fond Primãria Iaºi, dosar 389/1905, f. 56 r.-v.

Titlu articol 551

9. 1905 mai 31, Iaºi – Fany ªaraga trimite primãriei o somaþie în carecere ca în 24 de ore sã i se elibereze listele de subscripþie ºi banii trimiºi debeneficiari acestei instituþii, dar destinaþi, în mod firesc, librãriei „Autoriiromâni”, producãtoarea medaliilor.

„SomaþiuneFaþã cu adresa domniei voastre No 10377 de ieri 30 mai 1905.Subsemnata Fany ªaraga, având în vedere urmãtoarele împrejurãri:1. Cã am devenit concesionara Com. Iaºi, pentru «editarea unei medalii

comemorative cu ocaziunea desvelirei monumentului poetului V. Alecsandriconform modelului aprobat de D-trã (Grillenberg) fãcutã din metal massiv(bronz aurit ºi argintat ºi din aluminiu)», precum sunã adresa D-trã No 3480din 21 martie 1905;

2. Cã hotãrârea baterei unei medalii care se luase de Comunã ºi a cãreiediturã mi s-a concedat, nu comportã pentru Comuna Iaºi alte obligaþiuni dea participa cu ceva la cheltuielile de batere a medaliei ºi nici la riscurile între-prinderei, întrucât nu eram obligatã a da Comunei decât un numãr de medaliide aur ºi argint ºi acelea cu un preþ redus, iar Comuna se obliga în schimb numaila rãspândirea listelor de subscripþie în locul meu ºi pe conptul meu ºi primireamandatelor gropurilor ºi cecurilor sosite pe adresa sa dar pentru mine;

3. Cã subsemnata prezentând Comunei specimene din medaliile executatepe temeiurile sus arãtate ºi Comuna supunându-le examenului unei comisiuni,aceasta prin Procesul-Verbal din 9 mai a constatat: «Subsemnaþii întru-nindu-ne în comisiune pentru examinarea medaliilor întocmite de D-na Faniªaraga (librãria Autorii Români) spre a se distribui în amintirea desvelirei statueilui V. Alecsandri, procedând la examinare am constatat cã este executatãîntocmai dupã dispoziþiunile onor. Primãriei ºi dupã modelul lucrat cu mânaºi subscris de D-l Primar în ziua de 19 martie a. c. Execuþia medaliei este curatã,textul corect, fãrã nici o eroare ºi gravura care reprezintã statuia asemãnã-toare cu originalul fotografiei statuei. Cât despre medalia a doua depusã deD-na R. ªaraga (Librãria Moldova) este cu mult inferioarã, capul de pe faþamedaliei cel în format mai mare este absolut neasãmãnãtor atât cu figura luiAlecsandri cât ºi cu capul statuei. Reproducerea statuei pe verso medalieieste iarãºi neîngrijitã ºi rãu executatã».

(ss) A. D. Xenopol, (ss) O. Erbiceanu4. Cã a doua specie de concesiune a aceleiaºi edituri acordatã de

Comuna Iaºi la 22 april 1905 librãriei «Moldova» contra cãreia protestasemîn termin util, Comuna nu mai era în putinþã sã o mai facã, deoarece nu sepoate da editura aceleiaºi lucrãri la douã case, ºi e de naturã a-mi pricinuimari pagube prin confuziunea nãscutã în public ºi prin concurenþã nelealã;

Semnatar articol552

5. Cã deºi librãria «Moldova» prin faptul nelegal al D-trã a executataceiaºi medalie comemorativã, întrucât numai eu sunt cesionarul drepturilorartistice ale D-lui Hegel, autorul statuei sfârºit pentru care am ºi fãcut depoziteleprevãzute de Art. I al legei presei din 23 martie 1904;

6. Cã însãºi Comuna a recunoscut în parte acest lucru prin închierea sano 14274 din 23 martie 1904;

7. Cã de la 4 mai pânã la 20 mai a. c. au sosit pentru mine dar peadresa Comunei Iaºi diferite gropuri, mandate, cecuri ºi numerar, pe caremi le-a trimis iscãlite de autoritatea Comunei pentru a le încasa, din carisubsemnata am primit ºi încasat peste 5.000 lei ºi mai am în mâinile mele unnumãr de mandate poºtale sosite de la 20 mai pânã azi pentru mai bine de1.500 lei sume cari la un loc totalizeazã 6.633 lei, adicã ºase mii ºase sutetrei-zeci ºi trei zile, 80 bani pentru 260 liste numai din totalul de 2.158 listerãmase valabile în mâinele destinatorilor, din numãrul de 2.246 liste ce expe-diasem la început, aºa cã mai sunt în circulaþie 1.898 liste valabile pentrucari urmeazã a mi se trimite sumele subscrise sau listele în alb; ºi

8. Cã de aproape 10 zile Comuna refuzã a-mi subscrie mandatele aflateîn mâinele mele, iar sumele cu liste primite de Comunã de la aceiaºi datã îmisunt reþinute pe nedrept de Comunã.

În vederea tuturor faptelor ºi împrejurãrilor mai sus expuse, subsem-nata în unire cu agentul judecãtoresc, somez pe Comuna Iaºi în persoana Pri-marului D-l Gh. Lascar domiciliat în Iaºi:

1. A nu defãima prin publicitate medaliile bãtute de mine, aºa precumo face ºi mã ameninþã prin adresa No 10377 din 30 mai 1905, cunoscând cãtoate daunele rezultând din aceastã depreciare a mãrfei mele o vor privi, þinândcompt cã medaliile mele sunt aprobate de Comunã (care a cumpãrat dinele de 1.000 lei), de aceiaºi mãrime ºi calitate ca ºi acele ale poetuluiSchiller din cari s-au vândut milioane cu ocasiunea centenarului morþiiacestuia la 9 mai 1905;

2. A retrage în totul concesiunea acordatã librãriei „Moldova“ care subegida Comunei îmi face o concurenþã nelegalã ºi îmi pricinueºte pagube princonfuziunea ce o aruncã în public cunoscând cã-mi va rãspunde de daunelede pânã acum ºi de acele ce mi se vor cauza ºi de acum înainte;

3. A-mi viza ºi elibera sumele ºi listele sosite pentru mine dar pe adresasa pânã acum ºi în viitor, spre a nu suferi publicul ºi spre a-mi putea executacomenzile, oprindu-se de la orice restituire de sumi, mandate, liste etc., fãcând-orãspunzãtoare de toate daunele ce mi s-ar cauza prin întârzierea sau neexecutareaacestor ale mele cereri;

4. A nu se concesiona baterea medaliei oficiale «V. Alecsandri», nicidirect nici indirect, vreunei alte persoane întrucât contractul dintre noi nueste desfiinþat ci investit cu toatã puterea lui.

Titlu articol 553

Somãm pe Comuna Iaºi în persoana D-lui Primar Gh. Lascar, ca pânãla 24 ore de la primirea prezentei sã binevoiascã a executa toate cererile melemai sus expuse, cunoscând cã la din contra urmare, pe lângã daunele în sumãde aproximativ 70.000, ºapte zeci mii lei la care va fi expusã Comuna Iaºi cãtremine, precum ºi alte daune izvorând din faptul cã angajându-mi tot capitalulmeu ºi creditul de care dispun, întru conducerea la bun sfârºit a acestei între-prinderi, din faptul Comunei sunt pusã în strâmtoare ºi pot fi pusã în imposibi-litate de a face onoare angajamentelor mele comerciale, ceia ce mã poate pre-judeca ºi materialminte ºi moralminte, voi fi nevoitã a comunica prin circularãapoi aceastã somaþie tuturor deþinãtorilor de liste, arãtându-le fapta Comunei.

Fãcut în dublu exemplar astãzi, 31 mai 1905.Fany ªaraga (f. 57 r.)

N. B. Deoarece medaliile sus arãtate sunt oficiale, un cerc de adoratoriºi vechi prieteni ai poetului, mi-au dat în editurã o altã medalie, în formã rom-bicã, purtând pe o parte capul poetului încunjurat de o cununã de lauri dupãcea mai exactã fotografie originalã care se aflã în palatul de la Mirceºti, iarpe cealaltã parte o lirã, – cu inscripþiunea ºi înfãþiºarea din cliºeul alãturat; demãrimea 27/27 mm ºi cu o veriguþã pentru a putea fi atârnatã la piept ºi laceas (Pentru colecþionari sunt ºi fãrã veriguþã).

[Foto douã medalii]Din aceastã medalie lucratã cu mult gust artistic la aceeaºi monetãrie

din strãinãtate la care a fost lucratã ºi cea oficialã a Primãriei Comunei Iaºi, –s-au bãtut 4 feluri ºi anume:

Una din aluminiu veritabil care se va subscrie cu preþul de 50 bani;alta în 2 culori, din bronz cu mijlocul aurit ºi marginile argintate, – medaliecare va fi un adevãrat juvaer, de o frumuseþe rarã, cum nu s-a mai bãtut vreoaltã azi în þara noastrã, – ºi se va subscrie cu 1 leu exemplarul. De asemeneapentru amatori s-a bãtut ºi un numãr mic de astfel de medalii de argintul celmai fin (10 lei bucata) ºi de aur fin (100 lei bucata).

Vã putem procura ºi din aceste medalii dacã veþi voi între acele pe careel aþi subscris, fiind tot din editura mea.

Iaºi, Tip. «Progresul» A. Grünberg Piaþa UnireLibrãria Autorii RomâniBiuroul de expediþie a medaliei oficiale «V. Alecsandri»Concedatã de Primãria Comunei IaºiDomniei SaleDomnului C. Kogãlniceanu, consul general al României la Cernãuþi (f. 58 r.)”

Arhivele Naþionale Iaºi, fond Primãria Iaºi, dosar 389/1905, f. 57-58 r.

Semnatar articol554

10. 1905 iunie, Iaºi – Fany ªarga îl dã în judecatã pe primarul GheorgheLazãr.

„Domnule Prim-Preºedinte,Subsemnata Fany ªaraga, comerciantã, domiciliatã în Iaºi, str. Pãcurari

No 1, proprietara librãriei «Autorii Români», cu autorizaþiunea soþului meu Eliasªaraga, chem în judecatã pe Dl Gh. Lascar domiciliat în strada ªtefan celMare atât ca Primar al comunei Iaºi cât ºi personal.

Motivele acþiunei mele sunt urmãtoarele:Profitând de împrejurarea cã în cursul lunei mai a.c. urma sã se dezvã-

leascã monumentul poetului V. Alecsandri, m-am adresat Primãriei Com. Iaºispre a-mi acorda editura esclusivã a unei medalii comemorative ce doreau são bat cu aceastã ocasiune. Prin adresa sa No 3480 din 21 martie 1905 îmiacordã aceastã editurã, fãcându-mi ºi comanda unui numãr de medalii. Înurmã, în aprilie 1905, Primãria emite o circularã prin mijlocirea mea ºi subsemnãtura Primarului, prin care îmi recomandã medalia diferitelor autoritãþicãrora le trimite ºi liste de subscripþii, indicându-le ca listele ºi banii trimiºisã se adreseze Primãriei de Iaºi, «secþiunea medaliei Alecsandri».

Cu toate acestea, la 22 aprilie 1905, Primãria, cãlcând alcãtuirea fãcutãde mine, cu toate protestãrile mele fãcute în termin util, mai concede ºi librãriei«Moldova» (din Iaºi) aceiaºi editurã a medaliei statuei poetului Alecsandri.În baza acestei autorizãri, aceastã librãrie emite ea însãºi liste de subscripþii,servindu-se de numele Comunei ºi cere adresanþilor ca sumele subscrise sãfie trimise direct pe adresa ei, pentru a nu îngreuia serviciul Comunei Iaºi.Acest procedeu fiind de naturã a produce confusiune, deci a-mi cãºuna pagube,m-am adresat Onor. Primãrii care luând act de protestarea mea prin resoluþiuneaNo 14274 din 12 mai 1905, face cunoscut cã librãria Moldova n-a fost autorizatãsã întrebuinþeze (în) numele Comunei. În urmã,

D-saleDomnului Prim-Preºedinte al Tribunalului Judeþului Iaºi (f. 63 r.) Onor. Primãrie sub cuvânt cã medalia bãtutã de mine ar fi executatã

«cu foarte puþinã îngrijire», deºi comisiunea sa de recepþiune o gãsise bineexecutatã, îmi retrage totuºi «patronagiul», fãcându-mi cunoscut lucrul prinadresa No 10377 din 30 mai 1905. Ca consecinþã a acestei procedãri vexa-torii, Comuna refuzã în mod sistematic: a) a-mi elibera orice sumã de banisosite pe adresa sa dar pentru mine; b) a-mi viza mandatele, gropurile etc. ºic) a-mi preda corespondenþa de comandã, din care cauzã: am perdut ocasiunipotrivite pentru a putea desface aceastã marfã, n-am putut-o trimete celor ceo comandau, în timpul în care concurentul meu neleal librãria «Moldova» aprofitat de încurcãturã ºi am fost privat de importante sumi de bani cari mi-arfi servit ºi comerciului meu ºi acestei afaceri.

Titlu articol 555

Toate daunele produse prin sus zisele fapte ale Primarului ComuneiIaºi pe cari, potrivit somaþiunei din 31 mai 1905, le-am evaluat la cifra de70.000 (lei ºapte-zeci de mii), plus alte daune provenite din defãimareamãrfei prin publicaþiunile fãcute de Primãria Comunei Iaºi, ºi pe cari le eva-luez la suma de 30.000 (trei-zeci de mii) lei, daune pe cari le voi proba în ins-tanþã cu acte oficiale ºi cu toate mijloacele de probã admise de lege, le cer ºirog pe onor. Tribunal sã binevoiascã a mi le acorda, plus cheltuielile de judecatãºi plata de avocaþi.

Alãturez douã duplicate ºi copii certificate de pe actele de care mã servesc,rugându-vã sã binevoiþi a dispune chemarea la interogator a D-lui Primar Gh.Lascar potrivit Art. 71 ºi 227 pr. civ.

Primiþi vã rog D-le Prim-Preºedinte asigurarea debitelor mele consideraþiuni.[Semnãtura] Fany ªaragaConsimt ca soþ[Semnãtura] Elias ªaraga (f. 63 v.)”

Arhivele Naþionale Iaºi, fond Primãria Iaºi, dosar 389/1905, f. 63 r.-v.

11. 1906 aprilie, Bucureºti – Medalie care perpetueazã, în beneficiulcultului regal, atât curentul latinizant din secolul XIX, cât ºi modelul arteioficiale romane.

„Aprilie 1906EXPOZIÞIUNEA GENERALÃ ROMÂNÃ DIN 1906

BIUROUL MEDALIEI DE AMINTIREBUCUREªTISTRADA BUCUR No. 12No

Stimate Domn,Românii din Regatul României ca ºi toþi ceilalþi din þãrile locuite de

Români nu uitã cã în anul acesta se împlinesc 1800 ani de când marele împãratTraian sfârºise rãsboiul de cucerire a Daciei, ºi inimile lor bat cu mai multãputere gândindu-se cã peste puþin timp se apropie ziua aniversãrei acesteimari cuceriri romane , precum ºi acea a stabilirei definitive a legionarilor ºicolonilor lor ºi prin urmare începutul vieþii române în aceastã parte a Europei,cãci din descendenþii acestor falnici cuceritori romani, amestecaþi cu rãmaºiiaprigilor apãrãtori Daci, s-a zãmislit poporul românesc.

Semnatar articol556

În aceastã convieþuire ºi conlucrare îºi are isvorul, mândru ºi neîn-doielnic, neamul nostru.

O mie opt sute de ani poporul, format astfel, a trãit muncind ºi mai adese-ori a rãzboit, vãrsând mult sânge, pentru a-ºi apãra limba, credinþa ºi pãmântultot atât de sfânt pe care ne aflãm.

O astfel de datã mãreaþã nu putea sã nu încãlzeascã întreaga suflareromâneascã ºi sã nu o sãrbãtorim cu toþii cum meritã.

Dumnezeu, marele, care ne-a îndrumat ºi apãrat în acest îndelung ºirde ani, a fãcut astfel cã, tot la aceiaºi datã, în anul curgãtor 1906, sã se împli-neascã ºi 40 de ani de o lungã ºi rodnicã domnie, aceia a M. S. RegeluiCarol I, iubitul nostru Suveran.

În aceºti din urmã 40 de ani, nãzuinþele ºi munca depuse de strãmoºiinoºtri s-au desãvârºit, cãci toþi de la Vlãdicã pânã la opincã, de la cel de peurmã plugar ºi pânã la cel mai falnic ostaº, toate straturile sociale, în fruntecu Mãria Sa Vodã Carol I, ºi mai pe urmã cu M.S. Regele, toþi au avut ca þintãde a sluji þara ºi neamul, ducându-ne tot mai sigur pe cãrãrile muncei, dem-nitãþei, siguranþei ºi fericirei.

M. S. Regele timp de 40 ani, a pus neîncetat toatã inima, toatã judecataºi toatã energia conºtientã a voinþei Sale în serviciul poporului care L-a urmat cuîncredere ºi iubire atât în focul distrigãtor al luptelor pentru neatârnare cât ºi înnecontenita muncã spre îndreptarea relelor ce de secole brãzdaserã corpul nostru.

Tot la 1906 se împlinesc 25 ani de viaþã a Regatului nostru. Visul scumpal Românilor din orice vreme a avut începutul realizãrei sale la 1859: Conº-tiinþa naþionalã desvoltându-se, s-a nãscut Unirea Moldovei cu Muntenia.

Independenþa noastrã începe din acest moment ºi este recunoscutã ºiconsfinþitã, în urmã, prin sângele voinicilor cãzuþi pe câmpul de luptã în rãz-boiul în veci glorios de la 1877-78, pentru neatârnarea noastrã.

Lanþurile ce ne încãtuºaserã de secoli furã astfel sfãrâmate ºi din oþe-lurile tunurilor, cucerite de la tiranul învins, se fãuri coroana de oþel, simbolal natârnãrei ºi a fiinþei primului Regat român.

Aceste mãreþe fapte pentru neamul nostru, le serbeazã întreaga þarã – totce e suflare româneascã ºi tot ce simte iubire pentru România – prin marea ºiprima Expoziþie naþionalã din 1906 ce se deschide în Bucureºti la 14 Maia. c. (f. 7 r.)

D-sale Domnului Decan al Facultãþii de LitereIaºi

Una din formele sub cari aceste mãreþe fapte se pot eterniza, am socotitcã e ºi fixarea simbolului lor în metalul neperitor.

Titlu articol 557

Spre acest scop, am bãtut o Medalie popularã de amintire, a Exposiþiuneijubiliare, în 3 mãrimi diferite: una de 30 milimetri, alta de 40 milimetri ºi a treiade 50 milimetri diametru, din diferite metale, ca: bronz, aluminiu, cupru, argintºi aur, - ale cãror preþuri, dupã mãrime ºi calitate, sunt prevãzute în anexatalistã de subscripþiune, la rubricele respective.

Pentru ca toþi Românii sã poatã pãstra o vecinicã amintire a acesteimari aniversãri care se va sãrbãtori în ziua de 14 Mai 1906 avem onoarea avã trimite, odatã cu aceasta, anexata listã de subscripþiune,ºi a face un cãl-duros apel la sentimentele Dv. patriotice ca sã binevoiþi a depune toatã silinþade a obþinea cât mai multe subscripþiuni, - pentru ca, rãspândind cât mai multîn toate straturile poporului român sub forma unor medalii de amintire –amintirea în veci neperitoare a acestor glorioase ºi înãlþãtoare fapte sã contribuiþiºi Dv. la întãrirea în sufletul tuturor Românilor a dragostei de Neam ºi Patrie.

Facem un apel deosebit cãtre Corpul Profesoral din þarã, rugându-l sãstãrue ca medalia de amintire sã fie rãspânditã cât mai mult printre elevi carivorbesc ºi învaþã dulcea limbã româneascã ºi care a fost pãstratã cu preþulatâtor lupte ºi jertfe ale poporului nostru.

Pe lângã subscripþiunile ce vor fi fãcute printre elevi, e o datorie aD-lor Profesori sã mai insiste ca premiile ºcolare din 1906 sã consiste ºi dinaceste medalii, pentru a sãpa astfel cu litere neperitoare în sufletul tinerelorvlãstare memoria acelor fapte datoritã cãrora ne-am format, pãstrat ºi dezvoltatlimba ºi unitatea noastrã naþionalã.

Apelãm de asemenea la Corpul ofiþeresc, la Cler ºi la toate autoritãþileoficiale ca ºi la instituþiunile particulare din þarã ca sã-ºi dea silinþa de a rãs-pândi, fiecare în cercul activitãþei sale, aceastã medalie de amintire a Expo-siþiunei jubiliare din 1906.

Medalia a cãrei machetã a fost lucratã cu o deosebitã artã ºi autorul eipremiat cu suma de 1500 lei, - a fost executatã la cea mai artisticã monetãriedin strãinãtate, aºa cã execuþia ei nu lasã nimic de dorit din toate punctele devedere, constituind un adevãrat obiect de artã.

Fiecare medalie poate fi prevãzutã (dupã cum doresc d-nii subscriitori)cu o veriguþã pentru a putea fi atârnatã.

Listele acoperite cu subscripþiuni, ºi sumele ce veþi încasa, veþi binevoia le trimite – (listele sub plic francat cu 15 bani, iar sumele încasate prinmandat poºtal, grop, cek de bancã, sau ordonanþã de platã, etc.), la adresa:Exposiþiunei generale române «BIUROUL MEDALIEI DE AMINTIRE»Bucureºti, Strada Bucur No. 12 rugându-vã sã bine-voiþi a indica adresaexactã la care sã trimitem, franco, medaliile subscrise.

Pentru ca sã nu faceþi nici o confuziune cu oricare altã medalie, vi seface de pe acuma în special cunoscut cã aceastã medalie de amintire, bãtutã

Semnatar articol558

de cãtre Comisariatul general al Expoziþiunei, e singura medalie oficialã ºisingura care se va vinde în incinta Expoziþiunei.

Primiþi, vã rugãm, încredinþarea osebitelor noastre consideraþiuni.

Comisar GeneralDr. C. I. Istrati (f. 7v.)”

Arhivele Naþionale Iaºi, fond Primãria Iaºi, dosar 229/1911, f. 7 r.-v.

12. 1906 mai, Iaºi – Apel al primãriei ieºene care anunþã ºi descriemedaliile anului jubiliar 1906.

„Iaºi, Maiu 1906Regatul RomânieiPrimãria Comunei IaºiConcesiunea medaliei jubiliareNo 1752

Stimate DomnAnul 1906 e un an de întreitã serbãtoare naþionalã pentru toþi Românii

de pretutindeni.Anul 1906 e anul celor 3 jubilee: jubileul de 1.800 de ani de la colo-

nizarea Daciei de cãtre marele Împãrat Trajan (anul 106) ºi deci de la începutulfiinþãrei neamului românesc, – jubileul de 10 ani de domnie glorioasã ascumpului nostru Domn ºi Rege CAROL I (anul 1866) – ºi jubileul de 25 anide când, mulþãmitã înþelepciunei Mãriei Sale VODà CAROL ºi vitejiei po-porului sãu, dupã ce prin rãsboiul de la 1877-78 ne-am câºtigat Indepen-denþa, sfânta noastrã Patrie a fost ridicatã la rangul de Regat, iar Mãria SaVodã a devenit primul Rege al României (anul 1881).

În 40 ani numai de domnie strãlucitã a M.S. regelui CAROL I, þaranoastrã a fãcut progrese atât de mari pentru a cãror realizare altor þãri le-a trebuitsute de ani.

Încã de la venirea Sa în þarã, a arãtat o deosebitã simpatie pentru oraºulnostru; la felicitãrile pe cari Comuna Iaºi I le-a adresa cu ocazia depunereijurãmântului de credinþã a armatei române, Mãria-Sa a binevoit a rãspundeprin urmãtoarele cuvinte adresate telegrafic D-lui Dimitrie Gusti, cel dintâiPrimar al Oraºului Iaºi: «Ieºenilor… fericit de a fi în fine în þara care mi-aîncredinþat tot viitorul ei, cea dintâi ºi mai scumpã a mea îngrijire va fi areda acestui oraº (Iaºului) care a fãcut atâtea sacrificii pentru realizareaunirei, toate drepturile ce i se cuvine ca la a doua capitalã a þãrei»…

Titlu articol 559

Sub rodnica Lui domnie, starea economicã ºi culturalã a Iaºului a pros-perat mult, cãci din fãgãduinþele pe cari Mãria-Sa Vodã le-a fãcut Ieºenilorla 17 august 1866 când pentru prima datã a vizitat oraºul nostru, cele maimulte au fost realizate, ºi azi în al 40-lea an al domniei Sale înþelepte s-aînfãptuit ºi aceastã mare îmbunãtãþire: aducerea apei la Iaºi, sub actualaadministraþiune comunalã.

Când toatã þara sãrbãtoreºte aceste mari evenimente naþionale, ComunaIaºi, leagãnul Unirei ºi a doua capitalã a þãrei, obiectul deosebitei atenþiuniºi preocupãri a M.S. regelui, simþindu-se datoare a- aduce omagiul sãu derecunoºtinþã, a hotãrât baterea unei medalii de comemorare a acestor 3 maijubilee naþionale (f. 92 r.).

Medalia e de formã rombicã, de mãrimea 32 mm ºi reprezintã urmã-toarele efigii ºi inscripþii:

Pe avers, efigiile M. S. Regelui una dupã o fotografie de la 1866 ºi cealaltãdupã o fotografie actualã, deasupra marca þãrei româneºti; iar de jur împrejurinscripþia: «Comuna Iaºi – în amintirea jubileului de 40 ani de domnie a glo-riosului Domn ºi Rege CAROL I».

Pe revers, o Alegorie representând triumful Romanilor asupra Dacilor,deasupra efigia Împãratului Trajan, dedesubt marca Comunei Iaºi, cu ins-cripþia: «106 – 1906, 1800 de ani de la Colonizarea Daciei de cãtre Trajan».

Ambele efigii de pe avers, cât ºi marca þãrei sunt spendit executat, ºirelieful e bine pronunþat.

Alegoria, lucratã cu multã artã dupã macheta originalã a unuia din ceimai valoroºi artiºti români, simbolizeazã în mod fericit printr-un car triumfalideea cucerirei Dacilor de cãtre Trajan.

Aceastã medalie, artistic lucratã, e astfel conceputã încât reprezintã oadevãratã ºi frumoasã comemorare a celor 3 jubilee, ºi va face epocã în Istorianumismaticei române.

Avem onoarea a vã ruga sã contribuiþi ºi Dv-trã la rãspândirea acesteimedalii, binevoind a aduna un numãr de subscripþii pe alãturata listã, ºi a neînapoia în urmã, atât lista cât ºi suma veþi încasa, la adresa:

Concesiunei Medaliei jubiliare a Primãriei IaºiNo 1, Strada pãcurari No 1 IaºiPrimiþi, vã rugãm, asigurarea osebitei noastre consideraþiuni.Administraþia (f. 92 v.)”

Arhivele Naþionale Iaºi, fond Primãria Iaºi, dosar 389/1905, f. 92 r.-v.

Semnatar articol560

13. nedatat, nelocalizat – Apel care descrie medaliile legate de jubi-leul Universitãþii din Iaºi, organizat, cu întârziere, în septembrie 1911.

„Comitetul pentru baterea medaliilor pentru comemorarea jubileuluide 50 ani a Universitãþei din Iaºi ºi a desvãluirei Statuilor lui Cuza-Vodã ºiM. Kogãlniceanu

Stimate DomnÎn anul acesta se împlinesc 75 de ani de la fundarea Academiei Mihãilene

(1835) de cãtre Vodã Mihail Sturza ºi 50 de ani de la înfiinþarea Universitãþeide Iaºi (1860).

În curând se vor dezveli monumentele lui Cuza-Vodã ºi a marelui sãusfetnic Mihail Kogãlniceanu, ridicate prin subscripþie naþionalã.

În vederea serbãrilor ce se vor desfãºura la Iaºi cu ocazia acestor eve-nimente, ºi pentru ca sã rãmânã o amintire vecinicã a lor s-au executat douãmedalii în diferite metale.

MEDALIILE CUPRIND:I. Cea dintâi: pe o parte chipul celor 3 conducãtori ai neamului (1834-

1910) Mihai Sturza-Vodã; Cuza-Vodã ºi Carol I Rege sub care s-au înfãptuitoperile mari menite a fi comemorate.

pe alta Universitatea din Iaºi, cu inscripþia: 75 de ani de la fundareaAcademiei Mihãilene; 50 de ani de la fundarea Universitãþei din Iaºi.

II. A doua: pe o parte chipul domnitorului Cuza ºi a lui Kogãlniceanucu inscripþia: Cuza-Vodã *1820 †1873 Mihail Kogãlniceanu *1817 †1891, iar;

Pe alta un pergament cu cuvintele M. S. Regelui: «Popoarele se onoreazãpe ele însãºi când pãstreazã ºi încunjoarã cu dragoste memoria marilor patrioþi.– Carol», înconjurat cu inscripþia: În amintirea ridicãrei statuilor lor în Iaºi.

Credem necesar a aminti pe scurt meritele celor pe care-i comemorãmºi însemnãtatea momentului de faþã.

Mihail Sturza-Vodã se sili de la 1835 sã scoatã þara din amorþala în carezãcea. El fãcu ºosele spre hotarã, construi portul Galaþilor, fundã AcademiaMihãileanã în Iaºi (anul 1835) ºi fãcu multe acte importante, ajustând mersulîn spre progres al þãrei.

Cuza-Vodã, marele domnitor al þãrilor surori, întrupã Unirea Principa-telor Române.

El a readus în patrimoniul naþional pãmântul strãmoºesc închinat streinilorºi a înlãturat pentru totdeauna încãlcãrile patriarhiei din Constantinopole –prin afirmarea autocefaliei Bisericei Române.

El a împroprietãrit pe sãteni, fãcând din clãcaºi, cetãþeni stãpâni pedrepturile lor – ºi a rezolvit astfel, prin buna pace, o problemã socialã de ceamai mare însemnãtate.

Titlu articol 561

Prin organizarea tribunalelor, a curþilor ºi prin instruirea Înaltei Curþide Casaþie, a pus bazele dreptãþii una ºi aceiaºi pentru toþi. A desfiinþat pri-vilegiile de clasã, stabilind egalitatea cetãþenilor dinaintea legei ºi impunândtuturor deopotrivã sarcini cãtrã stat.

Prin crearea ºcoalelor, a Universitãþilor ºi prin obligativitatea învãþã-mântului, a dat un puternic având culturei neamului nostru.

Din câteva batalioane câte erau straja pãmânteascã a RegulamentuluiOrganic – pentru paza rânduelei din lãuntru, a organizat o armatã serioasãmenitã sã apere interesele naþionale ale României.

În sfârºit, prin energia voinþei lui, el a întemeiat autonomia adevãratãa þãrii, – isbutind sã obþinã de la puterile streine recunoaºterea dreptului de aschimba aºezãmintele noastre interne, fãrã amestecul lor. Aceasta a fãcut cuputinþã libera noastrã constituire de la 1866, ºi întronarea Dinastiei Naþionaledin ilustra familie de Hohenzollern – prin fericita alegere a lui Vodã-Carol.

Mihail Kogãlniceanu despre care distinsul istoric al þãrei, dl. A. D. Xenopol,spune cã þara în care a trãit a fost prea micã pentru a-ºi dezvolta uriaºele salecalitãþi, a fost o personalitate aºa de mare, încât îl întâlnim în mai toate actelemari ale renaºterei poporului românesc. Domnia lui Cuza a gãsit un sprijinfericit în acest mare bãrbat de stat, literat, istoric ºi orator; ºi în vremea rãz-boiului glorios de la 1877 el a fost alãturea de Ion Brãtianu, ajutorul viteazulnostru Rege (f. 90 r.).

M.S. regele Carol I inaugureazã opera de independenþã ºi de progres aÞãrei punând pe fruntea ºi coroana regalã. Pe temelia pusã de un ºir de patrioþiiluºtri se desãvârºeºte, sub el, edificiul României moderne. Regele Carol apus neîncetat toatã judecata, energia ºi dragostea sa în serviciul poporului,care l-a urmat cu încredere, pe calea propãºirei.

În sfârºit, jubileul de 50 ani a Universitãþii din Iaºi ºi împlinirea a 75 deani de la fundarea Academiei Mihãilene sunt douã momente înãlþãtoare pentruoricine iubeºte progresul cultural al României. ªcoala din Iaºi, care a împrãº-tiat neîncetat în toate colþurile Þãrei raze de luminã, serbãtoreºte încã o victorie.

Pentru ca toþi Românii sã poatã pãstra o vecinicã amintire a acestormari serbãri, avem onoare a vã trimete, odatã cu aceasta, anexatele liste desubscripþiune, ºi a face un cãlduros apel la sentimentele Dv. Patriotice ca sãbinevoiþi a depune toatã silinþa de a obþinea cât mai multe subscripþiuni, –pentru ca, rãspândind cât mai mult în toate straturile poporului român subforma unor medalii de amintire – amintirea în veci neperitoare a acestor glo-rioase ºi înãlþãtoare fapte sã contribuiþi ºi Dv. La întãrirea în sufletul tuturorRomânilor a dragostei de Neam ºi Patrie.

Facem un apel deosebit cãtre Corpul Profesoral din þarã, rugându-l sã stãrueca medaliile de amintire sã fie rãspândite cât mai mult printre elevi pentru a

Semnatar articol562

sãpa astfel cu litere neperitoare în sufletul tinerelor vlãastare memoria acelorfapte cãrora datorim ieºirea noastrã din întunerec cãtre luminã ºi civilizaþie.

Apelãm de asemenea la Corpul ofiþeresc, la Cler ºi la toate autoritãþileoficiale ca ºi la instituþiunile particulare din þarã ca sã-ºi dea silinþa de a rãs-pândi, fiecare în cercul activitãþei sale, aceste medalii de amintire.

Medaliile executate artistic nu vor lãsa nimic de dorit ºi vor putea fipurtate (cu veriguþã) sau pãstrate în colecþii (fãrã de veriguþã).

Fiecare subscriitor al medaliei jubileului Universitãþii capãtã gratuit osplendidã C. P. reprezentând pe Vodã-Cuza semnând actul de înfiinþare aUniversitãþii din Iaºi; iar subscriitorii medaliei pentru desvãlirea statuilor oC. P. reprezentând pe întemeietorii Unirii: Cuza-Vodã, Kogãlniceanu, Negri etc.

Toate listele ca ºi sumele adunate se vor trimite la adresa:Biuroul Medaliilor «Universitatea, Cuza-Vodã ºi Kogãlniceanu»Iaºi, Strada Lãpuºneanu 2În adestarea rezultatelor ce veþi obþine, vã salutãm cu osebitã consideraþie.COMITETUL† I.P.S.S. Pimen Mitropolit al Moldovei ºi SuceveiA. D. Xenopol Profesor universitarI. Caragiani Profesor universitarIlie Bãrbulescu Profesor universitarGh. Ghibãnescu ProfesorT. T. Burada ProfesorGeneral P. Botezz Preºed. Comitetului oficerilor veterani „Virtutea

Militarã” Sucursala IaºiLt.-Col. Manolescu-Mladin fost ofiþer de ordonanþã ºi cãpitan.

Director ªcoalei de tragerea în þintã creatã sub Cuza-VodãD. Cãdere Inspector al învãþãmântului secundar, Secretar al comit.

Statuei KogãlniceanuConst. V. Praja Inspetor al învãþãmântului primarC. V. Ifrim Preºedintele «Centrului studenþesc Universitar Iaºi»

_____N. B. Listele ce se trimet trebuesc trimise în plic închis francat chiar

cele oficiale, pentru a nu fi expuºi la cheltuieli zãdarnice. Rugãm þineþi samãºi scãdeþi cheltuielile din suma adunatã (f. 90 v.)”.

Arhivele Naþionale Iaºi, fond Primãria Iaºi, dosar 389/1905, f. 90 r.-v.

Titlu articol 563

14. 1912 aprilie 20, Iaºi – Într-o scrisoare adresatã comitetului deorganizare a ceremoniilor dedicate dezvelirii statuii lui Alexandru Iona Cuza,Elias ªaraga pledeazã în favoarea medaliei realizate de librãria lui, punând-oîn antitezã cu aceea fãcutã de concurenþã.

„Prea Onorate Domnule Membru,Cu distinsã onoare vã trimet anexatã copie dupã petiþiunea mea înain-

tatã On. Comitet a serbãrilor dezvelirei statuei Cuza Vodã.Timpul material e foarte redus ºi o concurenþã lacomã a unui negustor face

sã întârzie rezolvarea petiþiunilor mele, prin care propuneam, eu cel dintãi, o sursãde venituri pentru comitet legatã de ideia distribuirei unei medalii de amintire.

On. Comitet a aprobat în principiu cererea mea, dar concurentul nuvrea sã þie samã cã eu sunt acel ce am propus ºi prezintã comitetului o medalieneesteticã, inadmisibilã, însuºindu-ºi ideia mea ºi susþinând cã are drepturicâºtigate. Dacã, dupã ce nimeni nu s-a gândit sã batã o medalie a dezvelireistatuilor ºi dupã ce librãria ce o reprezint, cu mari sacrificii a bãtut-o, concu-renþa a editat ºi ea o medalie (repet neesteticã, inadmisibilã) nimeni n-oopreºte sã o distribuie în mod particular în public. Dar nu poate cere comite-tului, dupã ce acesta a binevoit a lua cunoºtinþã de propunerea mea, dupã ceam prezintat cea mai frumoasã medalie popularã ce s-a bãtut în þarã pânã azi,nu poate pretinde cã are drepturi câºtigate, cu o medalie nereuºitã demãrimea unui 5 bani ºi cu propunere ce-mi aparþine ºi pe care ºi-o însuºeºte.

Pentru a vã convinge de valoarea artisticã a medaliei mele ºi a concu-renþei propun chiar expertiza specialiºtilor numismaþi, a D-lor Profesori Erbi-ceanu, A. D. Xenopol ºi Dr. Puºcariu.

În speranþa cã veþi binevoi a lua cunoºtinþã mai pe larg de situaþialucrurilor din petiþiunea anexatã ºi veþi face sã triumfe dreptatea, vã rog pri-miþi asigurarea respectului meu.

Al Dv. Serv.ELIAS ªARAGA (f. 22 r.)Iaºi, 20 aprilie 1912

Copie

Înalt Prea Sfinte ºi Prea Onorat ComitetSubsemnatul Elias ªaraga reprezentantul librãriei «Autorii Români»

editoare ºi administratoare a medaliilor Cuza-Vodã, Kogãlniceanu, Universi-tatea etc., aflã cã propunerea ce am avut onoare a o face onor. comitet a fostprimitã în principiu, cerându-se a face altã medalie cu gravura statuii.

Semnatar articol564

La aceasta am onoare a rãspunde mai ales ca specialist: este imposibilca pe o medalie popularã, deci micã, sã se graveze întreaga statuie, afarã doarîn cazul când cineva ar putea admite ca sã nu se observe nimic din figuramarelui domnitor ºi a sfetnicilor sãi. O astfel de medalie, neesteticã, fãrãvaloare, mai bine nu se bate, mai ales când trebuie sã purceadã de la un comitetpublic ºi oficial.

În schimb, medalia care am onoarea a v-o înainta posedã pe o partefigura lui Cuza ºi pe cealaltã nepieritoarele cuvinte ale M. S. Regelui. «Popoarelese onoreazã pe ele însãºi când onoreazã ºi înconjoarã cu dragoste memoriamarilor lor patrioþi».

Dupã umila mea pãrere, aceastã inscripþie nu ar trebui sã lipseascã depe medalia comemoratoare a dezvelirii statuii lui Vodã Cuza. Aceasta au sta-bilit-o înaintea mea onor. Comitetul pus sub Înalta Preºedenþie a I.P.S.S. Mitro-politului Pimen ºi din care fac parte ºi onor. d-l Prof. A. D. Xenopol ºi ceilalþidomni care figureazã pe contrapagina acestei petiþiuni. ªi se poate constatadin procesul verbal de la 31 octombrie 1910, pe care cu onoare îl anexez, ºicare justificã îndeajuns cã medaliile ce ofer pentru realizarea propunerei meleºi în special medalia ultimã patronatã de I.P.S.S. Mitropolitul nostru, suntsingurele potrivite pentru aceste împrejurãri.

Pentru a bate conºtiincios o medalie micã, iarãºi pe lângã imposibili-tatea tehnicã, mai este ºi imposibilitatea de a ne procura la timp o astfel demedalie popularã (f. 22v.).

Cel mult mã pot angaja sã bat o medalie mare de 63 mm, pe care sã fiegravatã vizibil statuia, precum ºi data, Comitetul, însã trebuie sã treacã 2-3luni, trebuie sã mi se fixeze numãrul necesar ºi sã se batã numai conformnumãrului fixat, plãtindu-mi-se de Onor. Comitet din venitul rabatului oferitde mine.

Dar e vorba de o medalie în adevãr popularã, pe care s-o ducã oricevizitator cu el. Asemenea medalii am în depozit imediat, artistic executatedupã pãrerea tuturor numismaticilor, potrivite evenimentului, bãtute din ini-þiativa comitetului oficial, prezidat de I.P.S.S. Mitropolitul nostru ºi recunos-cutã patronatã oficial de comuna Iaºi cu adresa No. 17362/911 semnatã deOnor. d-l D. A. Greceanu.

Pe aceste considerente rog pe Înalt Prea Sfinþia Voastrã ºi Onor. Comiteta binevoi sã aprobe propunerea mea, ºi sã-mi comunice dispoziþiile spre a mãputea asorta.

Repet cã comitetul gãseºte în propunerea mea un remarcabil venit ºidacã ar sosi 40 mii vizitatori proporþional comitetului i-ar reveni venitul delei zece mii. Iar mic mi se va acorda ajutorul dorit, cãci mi-aº salva tot avutul

Titlu articol 565

pus în aceste medalii patriotice, a cãror execuþie îngrijitã în strãinãtate, m-aadus în strâmtoare.

Dacã n-ar fi fost librãria mea pe care o direjez, n-ar fi fost ºi nurãmânea pentru posteritate amintirea marelor evenimente naþionale gravatãîn bronz, cum se obiºnueºte în toate þãrile, dar cu sacrificiile ce le-am fãcutpentru realizarea acestor fapte, am pierdut necontenit sperând în serbãrileuniversitare care nu mi-au adus nimic ºi acum punându-mi speranþa în Înaltulsprijin Onor. dv. Comitet. Apelez dar cãlduros la I.P.S. Voastrã care aþi pre-zidat ºi comitetul medaliilor jubileului universitar ºi medalia dezvelirei sta-tuei Vodã-Cuza ºi Kogãlniceanu ºi apelez ºi la Onor. Comitet sã binevoiascãa aprecia toate aceste, a aproba propunerea ºi a-mi da ºi mie binemeritataîncurajare.

În speranþã cã cererea mea va fi aprobatã,Vã salut cu profund respectELIAS ªARAGA (f. 23 r.)”.

Arhivele Naþionale Iaºi, fond Primãria Iaºi, dosar 229/1911, f. 22 r.-v.,f. 23 r.

Semnatar articol566