introducere · 2020. 12. 9. · epistola apostolului pavel către galateni este o pledoarie pentru...

1

INTRODUCERE

Una din cele mai mari nevoi ale Bisericii din totdeauna, a fost nevoia de învațătură sănătoasă. Creșterea și sănătatea noastră spirituală depind direct de aceasta. O învățătură stricăcioasă va duce la întuneric și robie spirituală. Doar cunoașterea adevărului ne face slobozi (Ioan 8:36).

Despărțindu-se pentru ultima oară de prezbiterii bisericii din Efes, Pavel îi atenționează pe aceștia cu privire la pericolul învățătorilor mincinoși: ”Ştiu bine că, după plecarea mea, se vor vârî între voi lupi răpitori, care nu vor cruţa turma, şi se vor scula din mijlocul vostru oameni care vor învăţa lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor. De aceea vegheaţi şi aduceţi-vă aminte că, timp de trei ani, zi şi noapte, n-am încetat să sfătuiesc cu lacrimi pe fiecare din voi. Şi acum, fraţilor, vă încredinţez în mâna lui Dumnezeu şi a Cuvântului harului Său, care vă poate zidi sufleteşte şi vă poate da moştenirea împreună cu toţi cei sfinţiţi.” (Faptele Apostolilor 20:29-32 )

În provincia Romană Galatia, Pavel și Barnaba au plantat 4 biserici: Antiohia, Iconia, Listra și Derbe (Fapte. 13:14-14:23). Acestea erau biserici în care Pavel a slujit personal (Galateni 4:13-15). La scurt timp după înființarea lor, ele au devenit ținta unor învățători mincinoși care predicau altă învățătură decât Evanghelia harului lui Hristos.

În toate epistolele apostolului Pavel, din Noul Testament, adresate bisericilor, nu lipsesc cuvintele de apreciere și laudă. Totuși în epistola către Galateni acestea lipsesc, indicând gravitatea problemei cu care se confruntau galatenii. Cu toate acestea, nicidecum nu lipsește dragostea și preocuparea sinceră pentru starea galatenilor.

Epistola apostolului Pavel către Galateni este o pledoarie pentru libertate spirituală. Studiind-o, vei putea înțelege mai bine darul libertății pe care l-ai primit în Hristos, ce înseamnă și ce nu înseamnă acest dar. Mă rog ca în urma acestui studiu, fiecare dintre noi să trăim tot mai mult și mai clar adevărata libertate care este în Hristos, fiind zidiți sufletește de Cuvântul harului Său.

Pastor Asistent, Victor Condorachi

Aprilie 2015

32

SCHIȚA CĂRȚII

Secțiunea introductivă

1:1-5 – Salutul 1:6-10 – Prezentarea problemei – Trecerea galatenilor la o altă Evanghelie

Secțiunea de argumentare

1:11-24 – Evanghelia primită de la Hristos și nu de la oameni.2:1-10 – Evanghelia și chemarea lui Pavel confirmate de apostolii de la Ierusalim.2:11-21 – Neprihănirea doar prin credința în Isus Hristos.3:1-5 – Duhul primit prin credință - argumentul practic.3:1-14 – Binecuvântarea primită prin credință - argumentul Avraamic.3:15-29 – Moștenirea prin făgăduință (prin credință) și nu prin Lege – rolul Legii.4:1-11 – Fii și moștenitori prin Dumnezeu.4:12-20 – „Copilașii mei...” - grija și preocuparea paternală.4:21:5:1 – Copii ai celei libere – argumentul celor două legăminte.5:2-12 – Căderea din har, despărțirea de Hristos.

Secțiunea practică

5:13-15 – Trăirea în libertatea înseamnă slujire reciprocă în dragoste.5.16-25 – Trăirea și umblarea prin Duhul Sfânt.5:26-6:6 – Grija frățească.6:7-10 – Semănarea în Duhul – facerea binelui.6:11-18 – Încheierea - O făptură nouă în Hristos.

CUM SĂ FOLOSEȘTI ACEST GHID

Duhul lui Dumnezeu este autorul Sfintelor Scripturi. Cere-i zilnic lui Dumnezeu să-ți de-a foamea, setea, dispoziția inimii pentru a dori și a primi revelația Sa. Cere-i o minte pricepută pentru a înțelege Cuvântul, o inimă deschisă pentru a primi și aplica adevărurile descoperite. Cere ajutorul lui Dumnezeu pentru înțelegerea și aplicarea Cuvântului Său.

Încearcă să studiezi zilnic (conform împărțirii date). Acordă-ți timp ca să meditezi și să-ți însușești adevărurile acestui studiu. Sunt lucruri pe care nu le vei vedea, dacă nu te oprești ca să meditezi. Dumnezeu vorbește celor ce își iau timp să asculte.

Ia-ți timp să citești referințele biblice pe care le vei găsi de obicei în paranteze. S-ar putea să-ți ia mai mult timp, dar vei fi răsplătit. Unele adevăruri nu pot fi înțelese pe deplin, decât dacă le privim în contextul Scripturii. Referințele te vor ajuta să înțelegi mai clar și mai profund adevărurile expuse.

Când îți apar întrebări, notează-le (poate chiar în spațiul liber din ghid). La următoarea întâlnire a grupului adu întrebările în discuție. S-ar putea ca și alții să aibă nevoie de răspunsuri.

Tot ce afli din Cuvânt primește cu smerenie și grăbește-te să aplici. Doar ceea ce aplici îți folosește cu adevărat.

Mă rog ca Dumnezeu să ne sfințească și să ne crească tot mai mult în asemănarea cu Domnul și Mântuitorul nostru Isus Hristos.

54

Galateni 1:1-10 - Săptămâna 1

________________________________________________________________________________

Ce elemente esențiale ale Evangheliei descoperi în acest pasaj? De ce crezi că au fost introduse aici? (v. 1-5)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Din primul verset al epistolei sale, apostolul Pavel indică sursa autorității apostoliei sale care i-a fost dată de Hristos și nu de oameni. Iudaizatorii din Galatia, puneau la îndoială autoritatea apostolică a lui Pavel. Odată subminată autoritatea unei persoane este foarte ușor să subminezi și mesajul sau Evanghelia transmisă de ea.

APLICĂ:Ce impact crezi că are comportamentul tău văzut de alții asupra credibilității Evangheliei pe care o vestești?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum crezi că ar trebui să reacționezi, atunci când este subminată autoritatea unui slujitor al Evangheliei?____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MIERCURI – Smulși din acest veac rău (v. 3-5)

Citește: Galateni 1:1-10

OBSERVĂ:Care este sursa harului și a păcii în viața noastră? (v. 3)________________________________________________________________________________

Care este voia Tatălui cu privire la Hristos și cu privire la noi conform v. 4?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

S Ă P TĂ M Â N A 1TEXT: GALATENI 1:1-10

LUNI – Imaginea de ansamblu

OBSERVĂ:Pentru a-ți face o imagine de ansamblu asupra epistolei către Galateni, începe prin a citi integral și fără întrerupere această epistolă.

Răspunde la următoarele întrebări, bazându-te pe Gal. 1:1-2:Cine este autorul epistolei?_______________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cine mai era cu Pavel atunci când scria epistola?_______________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cui este adresată epistola?___________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MEDITEAZĂ:Ce lucruri noi ai descoperit sau te-au impresionat, în mod special, citind integral Epistola? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Mulțumește lui Dumnezeu pentru această epistolă, pentru ceea ce deja ți-a descoperit și tot ceea ce mai are pentru tine.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MARȚI - Apostol nu de la oameni (v. 1-5)


OBSERVĂ:Cum se prezintă Pavel în acest pasaj de salut? (v. 1-2)________________________________________________________________________________

76

Galateni 1:1-10 - Săptămâna 1 Galateni 1:1-10 - Săptămâna 1

uimit de lipsa lor de vigilență și de prea puțina lor rezistență, aceasta, în ciuda faptului că Evanghelia le fusese propovăduită de însuși apostolul neamurilor.

Este de remarcat faptul că învățătura iudaizatorilor producea tulburare bisericii, (Galateni 5:10,12; Fapte 15:24) iar mesajul lor nu doar afecta în mod limitat, ci răsturna Evanghelia lui Hristos, lovea în esența acesteia.

APLICĂ:Te-ai simțit vreodată tulburat de alte învățături? Care au fost acestea?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________

Ce faci tu pentru a cunoaște și a rămâne tare în Evanghelia harului lui Hristos?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

VINERI – O Evanghelie deosebită (v. 6-9)


OBSERVĂ:Pe cine părăseau galatenii, atunci când se alipeau de o altă Evanghelie? (v. 6)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum se situează Pavel pe sine și colaboratorii lui și chiar pe îngerii din cer, în raport cu Evanghelia propovăduită și primită de Galateni? Care este mai presus? Au dreptul oamenii sau îngerii să propovăduiască o altă Evanghelie? (v. 8-9)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Anatema (blestemat, excomunicat) – este un cuvânt grecesc foarte aspru care indică punerea deoparte pentru judecata lui Dumnezeu. Pentru a accentua importanța rămânerii în ascultare de Evanghelia propovăduită și primită de la început de Galateni, Pavel apelează la acest termen pentru a desemna cu el pe oricine va îndrăzni să predice o altă Evanghelie. Pavel nu îndeamnă

Harul lui Dumnezeu este sursa mântuirii. Pacea este efectul mântuirii. Harul și pacea le-am primit prin credință, prin Evanghelie. Pavel menționează, încă din v. 4, esența Evangheliei – moartea răscumpărătoare a lui Hristos. Observă care este scopul morții răscumpărătoare a lui Hristos - ca să ne smulgă din acest veac rău...

Prin harul lui Dumnezeu, Hristos S-a dat pe Sine pentru noi, ca să fim smulși, salvați din viața veche și să experimentăm pacea lui Dumnezeu.

APLICĂ:În ce mod este vizibilă smulgerea ta din acest veac rău?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Mulțumește lui Dumnezeu (v. 5) pentru răscumpărarea prin Isus și pentru că nu mai aparții acestui veac rău, ci aparții Împărăției Fiului dragostei Sale. (Coloseni 1:13)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

JOI – Mă mir că treceți așa de repede... la o altă Evanghelie (v. 6-7)


OBSERVĂ: Ce îl miră pe apostol? (v. 6)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce făceau iudaizatorii? Și ce intenționau (voiau) să facă? (v.7)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Apostolul Pavel nu este uimit de venirea învățătorilor mincinoși (Fapte 20:29-30), ci de rapiditatea cu care galatenii s-au lăsat ademeniți de aceștia. A fost

98


acuzația că Pavel este un om care caută bunăvoința oamenilor și nu spune adevărul lui Dumnezeu. În mod special, Pavel era acuzat că a „diluat” Evanghelia eliminând din ea prevederile legii iudaice pentru a o face mai ușoară neamurilor și pentru a atrage astfel bunăvoința oamenilor. Problema logică ridicată de această acuzație este că Pavel suferise nu de puține ori tocmai pentru predicarea acestei Evanghelii, atrăgând mai degrabă persecuția decât bunăvoința oamenilor.

APLICĂ:Te-ai simțit vreodată ispitit să „diluezi” învățătura Scripturii pentru a câștiga bunăvoința oamenilor? Ești tu gata să spui Evanghelia chiar cu prețul pierderii aprecierii din partea oamenilor?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

A nu căuta bunăvoința oamenilor înseamnă oare să te porți nepăsător, fără respect sau dragoste față de ei? Ce ai observat despre aceasta din învățătura și atitudinea lui Pavel din această epistolă?

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

la violență față de eretici, dar amintește de judecată lui Dumnezeu. Noul Testament învață credincioșii să se separe de eretici, de cei ce propovăduiesc o altă Evanghelie. (2Ioan 1:7-11) Observați că nici apostolii, nici îngerii, nici un alt mesager nu este mai mare decât Evanghelia lui Hristos. Cât de scump și prețios este acest mesaj! Suntem noi totdeauna conștienți de valoarea lui?

APLICĂ:Ce reacții ai atunci când auzi o altă Evanghelie sau o Evanghelie modificată?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum știi că Evanghelia pe care o auzi este Evanghelia lui Hristos? Cum verifici acest lucru?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

SÂMBĂTĂ – Bunăvoința oamenilor sau bunăvoința lui Dumnezeu (v. 10)


OBSERVĂ:În ce mod apostolul Pavel căuta să placă lui Dumnezeu și nu oamenilor, când scria versetele anterioare? (v. 6-10)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce problemă în relația cu Dumnezeu ar fi avut Pavel, dacă ar fi căutat să placă oamenilor? Ce implicații pentru vestirea Evangheliei crezi că ar fi avut acest lucru? (v. 10)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Parte din tactica de subminare a autorității apostolului, lucru care ducea, în mod implicit, la răsturnarea Evangheliei predicate de el, era

1110


Cum te ajută mărturia lui Pavel să apreciezi mai mult valoarea Evangheliei?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MARȚI – Purtarea mea de altă dată (v. 13)


OBSERVĂ: Cum era purtarea apostolului Pavel înainte să-L cunoască pe Hristos? (Citește Fapte 8:3; 9:1-2)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

În ce context (religios) era această purtare a lui? (v. 13) Ce comunică purtarea lui referitor la posibilitatea de a fi primit Evanghelia de la vreun om în această perioadă de dinainte convertirii sale.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Purtarea de dinaintea convertirii apostolului era bine cunoscută de toți și era astfel un argument că el nu avusese nimic cu Evanghelia harului înainte de evenimentul de pe drumul Damascului (Fapte 9:1-22). El era un persecutor al bisericii, prigonind peste măsură de mult Biserica. Scopul era acela de a o distruge. Expresia făceam prăpăd în ea este o expresie militară care arăta acțiunea soldaților romani, când cucereau un oraș.

De remarcat că Pavel numește Biserica - Biserica lui Dumnezeu. Cum privim noi biserica din care facem parte?

APLICĂ:Prigoana era purtarea de altă dată a lui Pavel și nicidecum forma prezentă a purtării sale. Există comportamente de altă dată care încă mai supraviețuiesc în viața ta?________________________________________________________________________________


LUNI – Originea Evangheliei (v. 11-12)


OBSERVĂ: Cine i-a descoperit apostolului Pavel Evanghelia? (v. 11)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care sunt argumentele apostolului cu privire la originea divină a Evangheliei predicate de el? (v. 11-12)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Pavel neagă implicarea vreunui om în procesul de primire sau învățare a Evangheliei. Evanghelia a fost primită de el prin descoperirea directă a lui Hristos.

Evanghelia = vestea bună se bazează în totalitate pe harul lui Dumnezeu și nu pe lucrările umane. Acest lucru este contrar mândriei umane, care și-ar fi rezervat o parte în lucrarea de mântuire, și este o dovadă în plus că Evanghelia nu este o invenție omenească, ci lucrarea și revelația Divină.

APLICĂ:De ce crezi că apostolul simte nevoia să mărturisească care este originea Evangheliei propovăduită de el? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum ne ajută pe noi astăzi această mărturie în predicarea și trăirea Evangheliei?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

1312


________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum se exprimă râvna ta pentru Dumnezeu? Se vede ea în dragostea pentru aproapele tău? (1 Ioan 5:1)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

JOI – Dar când Dumnezeu ... m-a chemat prin harul Său (v. 15-16)


OBSERVĂ: Pe ce s-a bazat chemarea lui Pavel? v. 15________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum descrie Pavel planul lui Dumnezeu pentru el? Care au fost acțiunile lui Dumnezeu? (v. 15-16)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Apostolul Pavel descrie chemarea lui la apostolie și slujire ca pe o acțiune venită din harul și predestinarea divină (în care el nu avea nici un merit). Nu putea să aibă merite în pântecele maicii sale. El fusese chemat să fie apostol datorită harului lui Dumnezeu. Decizia îi aparține lui Dumnezeu (a găsit cu cale). Pavel recunoaște prin aceasta că nu doar mântuirea este un har, ci și chemarea la slujire este un har, un dar nemeritat, o favoare divină. Ce altceva, decât intervenția harului lui Dumnezeu, ar putea explica întoarcerea la 180° din purtarea lui Pavel față de biserică și Isus Hristos? (Deuteronom 7:7-8; Efeseni 1:4-6)

APLICĂ:Înțelegi tu faptul că ți s-a arătat o favoare divină prin faptul că ai fost chemat la

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Citește Iacov 1:26-27. Cum este purtarea ta față de alții, acum în contextul religios în care ești? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MIERCURI - Râvnă pentru datinile strămoșești (v. 14)


OBSERVĂ: Care era motivația lui Pavel în prigonirea Bisericii lui Dumnezeu? (v. 14; Fapte 22:3-5)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce fel de râvnă îl însuflețea pe Pavel? (v. 14) Cum s-a materializat râvna lui? (Filipeni 3:6)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Un sistem religios poate oferi unele dintre cele mai puternice motivații, atât spre a face lucruri bune, cât și spre cele rele. Un fanatic religios poate săvârși cele mai mari atrocități, convins fiind că face voia lui Dumnezeu. (Ioan 16:2) Văzând în bisericile creștine o amenințare la adresa obiceiurilor strămoșești, Pavel se lansase într-un atac virulent asupra acestora. Pavel fusese atât de absorbit de iudaism încât datinile și obiceiurile iudaice, adăugate Legii Vechiului Testament, au ajuns să conteze mai mult decât esența Legii lui Dumnezeu - dragostea pentru Dumnezeu și pentru aproapele. Domnul Isus mustrase pe farisei și cărturari tocmai pentru acestă eroare. (Marcu 7:6-13)

APLICĂ:Ce fel de râvnă te însuflețește? Pentru datini? Pentru un sistem religios? Pentru o anume confesiune religioasă? Sau râvnă pentru Dumnezeu?

1514


Care este chemarea vieții tale? Ce mesaj ai tu de transmis? Cine este în centrul acestui mesaj?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

În ce măsură se vede chipul lui Hristos în viața ta? Ce poți face pentru ca El să se vadă mai clar în tine?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

SÂMBĂTĂ – N-am întrebat pe nici un om.. (v. 15-24)


OBSERVĂ: Cum își fortifică Pavel argumentele aduse prima oară în v. 11-12, conform cărora nu a primit credința de la apostoli, ci de la Hristos? (v. 16-19)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Observă modul în care Pavel își documentează argumentul cu date exacte, locuri, nume, perioade. Notează în text referirile la locuri geografice, perioade, nume proprii. De ce crezi că Pavel apelează la exprimarea, specific iudaică, din v. 20? Ce spun acestea la un loc despre veridicitatea argumentului lui Pavel? Nu uita că în acea perioadă cuvintele lui puteau fi ușor verificate de contemporanii săi.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Unii îl acuzau pe Pavel că era un fel de apostol „de mâna a doua”. Că, de fapt, el a învățat de la alții ceea ce predică și prin urmare nu are autoritatea apostolică pe care pretinde că o are. În versetele 16-22, Pavel argumentează faptul că el nu a primit Evanghelia de la nici un om (v.16). Abia după trei ani de la convertirea sa, Pavel s-a suit la Ierusalim, ca să facă cunoștință cu Chifa (Petru), și a rămas la el 15 zile (un interval

mântuire și slujire? Meditează la acest lucru și scrie ce gânduri, sentimente se nasc din această conștientizare.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce responsabilitate crezi că ai ca urmare a primirii acestui har? Citește Tit 2:11-14. Scrie câteva lucruri practice pe care le faci sau intenționezi să le faci ca răspuns la primirea harului lui Dumnezeu.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

VINERI – Să descopere în mine pe Fiul Său (v. 15-16)


OBSERVĂ: Care era chemarea, misiunea lui Pavel? Cine este centrul mesajului lui Pavel? (v.16)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum a găsit cu cale Dumnezeu să descopere pe Hristos neamurilor? (v. 16)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Matei 11:27 ne învață că, pentru a cunoaște pe Dumnezeu, avem nevoie de descoperire (gr. apocalypsai), revelație divină. Este nevoie ca El să ni Se comunice. Dumnezeu în persoana lui Isus Hristos S-a descoperit pe Sine lui Pavel pe drumul Damascului. Viața lui Pavel a fost profund transformată de această descoperire. La trei zile după această întâlnire, Domnul i-a descoperit și chemarea lui specială. (Fapte 9:15-16) Pavel urma să fie un vas care să ducă Numele lui Hristos înaintea Neamurilor. El nu trebuia doar să vorbească despre Hristos, ci să-L și arate înaintea Neamurilor. (Galateni 2:20; Filipeni 4:9; 1Tim. 1.16)

1716

Galateni 1:11-24 - Săptămâna 2S Ă P TĂ M Â N A 3

TEXT: GALATENI 2:1-10

LUNI – Ca nu cumva să alerg în zadar (v. 1-2)


OBSERVĂ:Câți ani (aproximativ) au trecut de la convertirea lui Pavel, până când acesta s-a suit din nou la Ierusalim. Vezi Galateni 1:18 și 2:1? Ce făcuse Pavel în tot acest timp? (Galateni 1:23; 2:2)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

De ce Pavel nu simțise nevoia să-și expună Evanghelia în fața apostolilor de la Ierusalim până acum? De ce tocmai acum a mers la Ierusalim să o prezinte în fața apostolilor? (v. 2)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

A predica Evanghelia și a lăsa apoi ucenicii pradă ereziilor înseamnă a alerga degeaba. Înseamnă să alergi fără a primi premiul. (Filipeni 2:16; 1Tes 3:5) Pavel predicase Evanghelia timp de 17 ani cu convingerea că predică aceeași Evanghelie predicată și de apostolii de la Ierusalim. El nu avea dubii legat de acuratețea revelației primite. Tulburarea pe care o aduceau iudaizatorii printre credincioșii dintre neamuri, acuzându-l pe Pavel că predică o Evanghelie diferită de cea a apostolilor de la Ierusalim, a fost motivul pentru vizita la Ierusalim (Fapte 15:1-35). În momentele în care credința este atacată, este nevoie ca ucenicii să vadă unitatea doctrinară. Desigur nu vizita lui Pavel crea unitatea doctrinară. Hristos o crease deja prin revelația dată la fel și apostolilor de la Ierusalim, ca și lui Pavel. Pavel și conciliul de la Ierusalim doar puneau în lumină această unitate doctrinară.

Vedem călăuzirea lui Dumnezeu în această decizie și prin faptul că Pavel a mers la Ierusalim în urma unei descoperiri divine.

prea scurt pentru a susține acuzația adusă lui Pavel). Afară de Chifa, Pavel nu a întâlnit atunci pe nici unul din cei 12 apostoli. Pavel era încă necunoscut la față chiar și bisericilor din Iudeea. Acestea doar auzeau de renumele lui de propovăduitor al credinței pe care o prigonise odinioară.

APLICĂ:Creștinismul nu este o religie în care să crezi orbește orice ți se spune. Atât Pavel, cât și Domnul au argumentat practic, logic, prin Scripturi sau cu minuni mesajul și învățătura dată. Dai tu atenție argumentelor? Cercetezi duhurile? (1Ioan4:1) Ce aspecte ale credinței tale mai au nevoie de întărire? Ce poți face pentru a crește în acele privințe?_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce renume ai tu? Ești tu un propovăduitor al credinței în familia ta, între colegii tăi? Este Dumnezeu slăvit din pricina ta? Ce crezi că ar trebui să faci în această privință?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

1918


Expresia frați mincinoși (pseudo-frați), furișați și strecurați printre noi indică identitatea falsă de frați pe care și-o atribuiau, cât și modul lor subtil de a pătrunde în biserici pentru a-și împlini obiectivele. Scopul lor ascuns este demascat de Pavel ca fiind un atentat la libertatea pe care o avem în Hristos. Robia era direcția în care ei îi duceau pe cei ce-i ascultau.

APLICĂ:Ai experimentat vreodată presiunea (silirea) iudaizatorilor moderni? Cum ai procedat?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce s-ar fi întâmplat cu credibilitatea Adevărului Evangheliei predicată printre neamuri, dacă Pavel n-ar fi arătat fermitate în acea situație? Ce înveți din reacția fermă a lui Pavel despre importanța Adevărului? Experimentezi acum vreo situație unde trebuie să arăți aceeași fermitate?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MIERCURI – Nu mi-au adăugat nimic (v. 6)

Citeşte: Galateni 2:1-10

OBSERVĂ:Cum se referă Pavel la apostoli în v. 6? De ce alege Pavel să se exprime astfel? Care este tonul, starea emoțională pe care o transmite versetul? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce reproșează Pavel iudaizatorilor și celor ce-i urmau, punând la îndoială apostolia lui? (v. 6)____________________________________________________________________________________________________________________________________________________

APLICĂ:Ce simți atunci când credincioșii sunt tulburați de vânturi de învățături străine? Simți că trebuie să faci ceva? Ce poți face?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum putem cultiva unitatea doctrinară în biserica noastră? Ce rol ai tu în aceasta? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MARȚI – Nu ne-am supus... nici o clipă măcar (v. 3-5)


OBSERVĂ:Ce presiune s-a pus pe echipa lui Pavel și în special pe Tit, cu ocazia acestei vizite la Ierusalim? (v. 3-4)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum descrie Pavel pe iudaizatori în v. 3-5? Ce termeni folosește el? Ce spune despre intenția lor? Ce gând și ce practici aveau?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Tăierea împrejur era un semn al Vechiului Legământ dintre Dumnezeu și poporul Israel. Acest semn era poruncit israeliților pentru a arăta apartenența lor la poporul lui Dumnezeu și la Vechiul Legământ (Genesa 17:10-14). Tăierea împrejur niciodată nu a fost poruncită altor popoare. Atât Pavel, cât Barnaba erau iudei și evident erau tăiați împrejur. Tit era grec și nu ținuse niciodată Vechiul Legământ, deci era netăiat împrejur. Iudaizatorii se adresau convertiților dintre neamuri, încercând să le impună ținerea legii lui Moise. Una din primele cerințe pe care le puneau asupra ucenicilor era tăierea împrejur - semnul exterior al Legământului.

2120


JOI – Apostol al neamurilor (v. 7-8)


OBSERVĂ:Ce paralelisme găsești în versetele 7-8? De ce crezi că alege Pavel să le folosească?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cine l-a făcut pe Pavel apostol? De ce Pavel amintește acest lucru? (v. 8)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Argumentul apostolului început în v. 6 este continuat cu un contrast. Apostolii de la Ierusalim, nu doar că nu au adăugat nimic Evangheliei predicate de Pavel, dar au recunoscut și chemarea lui Pavel de a predica Evanghelia printre cei netăiați împrejur, la fel cum Petru avea chemarea printre cei tăiați împrejur. Asemănarea cu Petru era în autoritatea apostoliei și chemarea de a predica Evanghelia. Deosebirea era în ce privește destinatarii. Acest paralelism între Pavel și Petru (care era considerat apostolul cel mai proeminent) este folosit de Pavel pentru a contracara acuzația iudaizatorilor, cum că Pavel a ar fi un apostol inferior altora. Cât de neplăcut trebuie să fi fost lui Pavel să argumenteze astfel în fața Galatenilor. Să nu uităm totuși că Pavel nu-și apăra imaginea, ci Evanghelia pe care o predica.

APLICĂ:Ce slujire ți-a încredințat ție Dumnezeu pentru împărăția Sa? Ce a făcut Dumnezeu din tine?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Apostolii au putut vedea roadele slujirii lui Pavel și astfel au văzut că-i fusese încredințată Evanghelia pentru neamuri. Ce roade din viața ta mărturisesc despre chemarea ta în trupul lui Hristos?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Se pare că iudaizatorii, în încercarea de a discredita apostolia lui Pavel, adesea invocau superioritatea apostolilor de la Ierusalim. Expresia - cei ce sunt socotiți ca fiind ceva - nu indică lipsă de respect față de apostoli, ci mai degrabă reflecția percepției deformate pe care o aveau iudaizatorii în raport cu apostolia lui Pavel. Pavel avea o apostolie care era de aceeași valoare cu a celorlalți apostoli. La aceasta Pavel mai adaugă că Dumnezeu nu caută la fața oamenilor, lucru pe care iudaizatorii îl făceau. (Iacov 2:1-9)

Pavel a mers la Ierusalim, știind că predică aceeași Evanghelie ca și ceilalți apostoli. Era totuși necesară o decizie oficială a tuturor apostolilor pentru a contracara învățătura și acuzațiile din partea iudaizatorilor, decizie care a și fost luată. (Fapte 15:13-29) Iudaizatorii au fost discreditați și acuzați că au plecat fără vreo însărcinare din partea apostolilor. Iar învățătura lor cu privire la tăierea împrejur și ținerea Legii a fost calificată ca fiind „tulburătoare” pentru biserică și „zdruncinătoare pentru suflete” . (Fapte 15:24)

Iudaizatorii nu negau necesitatea credinței în Hristos pentru a fi mântuit, ci doar adăugau la ea condiția ținerii Legii, începând cu tăierea împrejur. Astfel, Pavel era acuzat că el predică o Evanghelie incompletă. Argumentul lui este că cei pe care iudaizatorii îi considerau a fi apostoli de „primă mână” (cei ce sunt socotiți ca fiind ceva, cei cu vază v.6) nu au adăugat nimic Evangheliei predicate de Pavel.

Ai întâlnit vreodată persoane care susțin că au o învățătură superioară celei primite de tine? Sau care spun că pentru a fi mântuit ai nevoie de anumite experiențe speciale pe lângă credința în Hristos? Sau că ar trebui să ții și anumite reguli pe lângă a crede în Isus?

APLICĂ:Cercetează-ți propria credință. Este ceva ce faci pentru a te mântui pe tine însuți sau pentru căpăta merite înaintea lui Dumnezeu? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

În ce mod părtinirea te împiedică să primești învățătură, corecție sau sfat de la alte persoane? Cât de mult contează pentru tine statutul social, educația, sexul sau vârsta celorlalți?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2322


________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum crezi că lucra Duhul Sfânt la protecția și unitatea bisericii? Cât de preocupat ești tu de aceste aspecte? Cum poți tu să protejezi unitatea bisericii?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

SÂMBĂTĂ – ... numai să ne aducem aminte de cei săraci (v. 10)


OBSERVĂ:Ce îndemn i-a dat Petru, Iacov și Ioan lui Pavel? A fost ceva doctrinar sau practic? (v. 10)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care a fost atitudinea și răspunsul lui Pavel la îndemnul lui Petru, Iacov și Ioan? (v. 10)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Grija pentru săraci nu este ceva adăugat Evangheliei, ci este manifestarea naturală a acesteia. Cine iubește pe Dumnezeu, iubește și pe cel născut din Dumnezeu. (1Ioan 5:1) Dragostea pentru Dumnezeu și pentru aproapele înseamnă sensibilitate la nevoile vitale ale celuilalt. (1 Ioan 3:17) Acest sfat din partea lui Petru, Iacov și Ioan a venit cel mai probabil și pe fundalul unei crize economice a bisericii din Iudeea și în special din Ierusalim, afectate ulterior și de foamete. (Fapte 11:28) Este remarcabilă smerenia lui Pavel care a fost foarte receptiv la îndemnul acesta. Astfel, mai târziu, Pavel s-a ocupat de strângerea ajutoarelor de la bisericile dintre neamuri și livrarea lor către biserica din Ierusalim. (1Corinteni 16:1-4) Tot el îndemna adesea credincioșii mai înstăriți să simtă cu cei mai săraci. (1Timotei 6:17-19) Și pe toți i-a îndemnat să muncească, ca să aibă ce să dea și altora. (Efeseni 4:28; 2Tesaloniceni 3:10)

VINERI – Mi-au dat mâna dreaptă de însoțire (v. 9)


OBSERVĂ:Cum numește Pavel chemarea lui de a fi apostol al neamurilor? (v. 9)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce progresie observi în argumentul lui Pavel desfășurat până aici? (v. 6-9)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Pavel continuă clădirea aceluiași argument în favoarea apostoliei sale.

(1) După ce în v. 6 spune că apostolii nu i-au adăugat nimic, (2) în v. 7 aceștia au văzut (recunoscut) că lui Pavel îi fusese încredințată Evanghelia pentru cei netăiați împrejur, după cum și lui Petru pentru cei tăiați împrejur, (3) acum, în v. 9 Pavel spune că Iacov, Chifa și Ioan i-au dat mâna dreaptă de însoțire.

Despre Iacov (fratele vitreg al Domnului), Chifa (Petru) și Ioan ni se spune că sunt priviți ca stâlpi. Aceasta era o expresie care indică faptul că aceștia erau mari învățători ai bisericii. Aceștia nu doar că au recunoscut Evanghelia predicată de Pavel și Barnaba, ci s-au și asociat împreună în predicarea aceleiași Evanghelii unii la neamuri și alții celor tăiați împrejur. Acești cinci oameni au predicat aceeași Evanghelie, iar patru din ei au scris cel puțin 21 din cele 27 de cărți ale Noului Testament.

Acuzația (unei evanghelii diferite de a apostolilor) a fost spulberată pentru totdeauna. Când Pavel a mai revenit la Ierusalim și a împărtășit lucrarea făcută de Duhul Sfânt prin predicarea lui, frații l-au primit cu bucurie fără să se îndoiască de autoritatea lui. (Fapte 21:17-20) Iar Petru în a doua sa epistolă îl recomandă cu căldură pe Pavel, incluzând scrierile lui în rândul Scripturilor. (2Petru 3:15-16)

APLICĂ:Cum privești tu darurile și chemarea pe care ți le-a dat Domnul pentru slujirea Bisericii? Realizezi că posibilitatea de a sluji este un har?

2524

Galateni 2:1-10 - Săptămâna 3S Ă P TĂ M Â N A 4TEXT: GALATENI 2:11-21

LUNI – I-am stătut împotrivă (v. 11-14)


OBSERVĂ:Care a fost motivul pentru care Pavel l-a înfruntat public pe Petru (Chifa)? Care crezi că erau implicațiile greșelii lui Petru? (v. 11-14)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cine a fost influențat de comportamentul lui Petru? (v. 13)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Prietenia și parteneriatul cu Petru nu a fost o piedică în a-l confrunta și mustra pe Petru pentru comportamentul fățarnic în care alunecase și în care fuseseră atrași și alții. Antiohia era o zonă a neamurilor care nu practicau obiceiurile alimentare iudaice. Gestul lui Petru (care era iudeu) de a lua masa cu neamurile ar fi fost o pricină de scandal pentru alți iudei care credeau că neamurile sunt necurate. Petru la început a acționat conform revelației primite și anume că Dumnezeu a primit și neamurile și le-a dat și lor Duhul Sfânt ca și iudeilor. (Fapte 11:1-17) A acționat conform Evangheliei care îi primește și acceptă și pe cei dintre neamuri ca și pe iudei. Dar, când au venit unii (tăiați împrejur) de la Iacov, el și-a schimbat abordarea și a stat deoparte de frica celor tăiați împrejur. (A nu se înțelege că aceștia reprezentau poziția doctrinară a lui Iacov.) Comportamentul lui Petru i-a influențat spre fățărnicie și pe ceilalți iudei, până și pe Barnaba. Pavel, sesizând ce mesaj transmite acest comportament neamurilor, a luat imediat atitudine confruntându-l public pe Petru.

APLICĂ:Ai simțit vreodată ispita fățărniciei? Cât de conștient ești de pagubele pe care le produce fățărnicia în viața ta și în viața altora?________________________________________________________________________________

APLICĂ:Cum se reflectă practic credința ta în Hristos, în grija pentru săraci?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Pavel primise revelația Evangheliei direct de la Hristos și totuși acest lucru nu l-a împiedicat să primească îndemnuri practice de la alți ucenici ai Domnului. Câtă binecuvântare a adus acest îndemn trupului lui Hristos! Cum stai tu la acest capitol? Te împiedică orgoliul, statutul, vârsta sau cunoștințele biblice să primești îndemnuri din partea altor frați sau surori? Vorbește cu Dumnezeu despre acest subiect.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2726


Petru era un apostol proeminent și foarte influent, greșeala lui publică afecta puternic pe mulți care priveau la el, de aceea și Pavel alege să-l confrunte în fața tuturor. (1Timotei 5:19-20) Pavel îi amintește de libertatea pe care o are în Hristos (iudeu fiind) de a trăi ca neamurile (în sens ceremonial), libertate pe care el a exercitat-o până la venirea iudaizatorilor. El era liber în Hristos să mănânce cu neamurile. Această libertate, Petru nu a mai oferit-o neamurilor, silindu-i indirect (vezi și 2:3) să fie ca iudeii.

APLICĂ:Este vreun context în viața ta în care practici o dublă măsură? Practici o etică circumstanțială? Ce înveți din acest pasaj?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care sunt situațiile specifice în care mustrarea trebuie făcută în fața tuturor și nu între tine și el singur? Care este obiectivul specific unei astfel de mustrări?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MIERCURI – Numai prin credința în Hristos (v. 15-16)


OBSERVĂ:Care este certitudinea pe care o exprimă Pavel prin negație în versetul 16? De câte ori apare această negație? Ce indică acest lucru?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce sugerează expresia numai prin credința în Isus Hristos, referitor la adăugarea altor condiții pentru primirea neprihănirii? (v. 16)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Frica de oameni este o cursă. (Proverbe 29:25) Doar frica de Domnul ne eliberează de frica de oameni. Ce poți face ca să elimini frica de oameni din viața ta și să crești tot mai mult în ascultare și temere de Dumnezeu?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MARȚI – Umblarea după Adevărul Evangheliei (v. 14)


OBSERVĂ:Cum descrie apostolul Pavel umblarea lui Petru și a celor ce fuseseră prinși în lanțul fățărniciei lor ? (v.14)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Pe cine a mustrat Pavel în fața tuturor? De ce nu i-a mustrat pe toți care au greșit? (v. 14)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Petru își declarase deja convingerea că Evanghelia îi include și pe cei dintre neamuri în promisiunile și planul lui Dumnezeu. (Fapte 11:17) El înțelesese și acceptase că neamurile nu trebuie să țină legea și tradițiile iudaice și totuși, la nivel practic, eșuase. (Fapte 15:22-29) Eșecul lui nu era doctrinar, ci practic. Cauza a fost teama de cei tăiați împrejur. Petru probabil se temea să fie respins, criticat și blamat de iudei. Iudaizatorii nu aveau autoritatea pe care o exercitau fariseii de a aresta și ucide cu pietre. Doctrina fără practică duce la ipocrizie. Chiar și celor mai mari lideri li se întâmplă să eșueze. Firea nestatornică ce se manifestase în Petru și la lepădarea de Isus s-a manifestat din nou. Doar harul lui Dumnezeu ne face să umblăm drept conform Adevărului Evangheliei.

2928


JOI - Este oare Hristos un slujitor al păcatului? Nicidecum! (v. 17-18)


OBSERVĂ:Ce înseamnă să cauți să fii neprihănit în Hristos? (v.16-17)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce fusese stricat înainte, iar, acum, Petru zidea din nou, atrăgând astfel condamnarea Legii? (v. 17-18)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Trăirea bazată pe neprihănirea dată de Hristos înseamnă libertate față de Lege, înseamnă că nici un aliment nu spurcă pe cel ce mănâncă. (Marcu 7:19) Înseamnă că iudeii pot să mănânce în libertate cu neamurile. Dar, dacă această trăire este considerată păcătoasă, așa cum a dat de înțeles Petru prin purtarea lui, atunci reiese că neprihănirea prin Hristos duce la păcat. Este deci Hristos un slujitor al păcatului? Întreabă Pavel în mod retoric. Răspunsul categoric este NU!!!

Comportamentul lui Petru îl incrimina cu atât mai mult, cu cât el se dovedea călcător al Legii, încercând să țină din nou aceleași porunci, reguli pe care le stricase anterior. (vezi Fapte 11:1-18) Purtarea cu care se dezvinovățea în fața iudeilor îl acuza în fața Legii pe care pretindea că o împlinește. Cât de contradictoriu poate fi comportamentul uman! Cât de schimbător poate fi omul!

APLICĂ:Roagă-te pentru statornicie, folosind rugăciunea lui David din Psalmul 51:10. Zidește în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune în mine un duh nou și statornic!________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Chiar dacă unii cercetători cred că aceste cuvinte se adresează direct galatenilor, (așa cum indică punctuația în traducerea Cornilescu), cel mai probabil versetele următoare, până la 21 sunt parte din adresarea lui Pavel către Petru și cei ce erau prezenți. Indiferent care variantă am alege, sensul și mesajul textului rămâne același.

Iudeii îi considerau pe cei dintre neamuri, ca fiind păcătoși din naștere. Această expresie se referă la faptul că ei nu aveau Legea, Dreptarul învățăturii, ca să deosebească binele de rău și nu neapărat în sens practic. Ce spune Pavel este că ei, incluzându-se pe sine, pe Petru, Barnaba și pe ceilalți iudei creștini, cunosc Legea lui Dumnezeu și obiceiurile iudeilor și totuși nu acestea le sunt temelia neprihănirii, ci credința în Hristos. Nimeni nu poate fi socotit neprihănit prin faptele Legii, pentru că nu acesta este obiectivul Legii. (Romani 3:19-20) Neprihănit (gr. dikaio) este un termen juridic care indică opusul condamnării, adică justificarea, îndreptățirea. Atunci când vine vorba despre neprihănire, Dumnezeu a dat o singură soluție, atât pentru iudei, cât și pentru neamuri, credința în Hristos. A fi iudeu nu înseamnă că ai alte alternative pentru a fi neprihănit. Unul din principiile fundamentale ale reformatorilor a fost solla fide (doar credința). Acest adevăr fundamental va mai fi reluat și argumentat pe parcursul epistolei.

APLICĂ:Care este temelia neprihănirii tale? Te încrezi cumva în faptele tale bune sau în respectarea riguroasă a tradițiilor bisericii tale (chiar evanghelice)?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Meditează la acest dar extraordinar al neprihănirii numai prin credința în Hristos. Mulțumește lui Dumnezeu pentru pacea, bucuria și eliberarea care vin din acest adevăr.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3130


Pavel continuă fraza spunând: ”trăiesc, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine...” Identificarea noastră cu Isus nu este doar în moarte, pentru a scăpa de acuzația Legii, ci și în viață. Isus nu a rămas pe cruce, El trăiește. Nu numai la dreapta Tatălui, ci și în toți cei credincioși. El trăiește în mine și în tine care crezi în El. El este Stăpânul de drept al vieții tale. El vrea să gândească, să vorbească, să acționeze prin tine. Ce onoare! Ce mare har! Un Dumnezeu infinit să trăiască prin mine?

APLICĂ:Mulțumește lui Dumnezeu pentru onoarea imensă ce ți s-a făcut atunci când Hristos S-a identificat cu noi. Mulțumește pentru viața nouă pe care o ai în El și pentru neprihănirea pe care ți-a dăruit-o. ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum răspunzi la această onoare? Te predai Domnului, ca El să se manifeste prin tine? Sau tu îți conduci viața? (Romani 12:1-2) Ce aspecte ale vieții tale trebuie predate Domnului?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

SÂMBĂTĂ – Nu vreau să fac zadarnic harul lui Dumnezeu (v. 21)


OBSERVĂ:Cine poate zădărnici harul lui Dumnezeu? (v. 21)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum poate cineva să zădărnicească harul lui Hristos? (v. 21)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MEDITEAZĂ: Crezi că există vreo faptă pe care dacă ai face-o sau nu ai face-o ți-ai putea pierde neprihănirea? Depinde neprihănirea ta de ce faci tu sau de ce a făcut Hristos?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

VINERI - Am fost răstignit împreună cu Hristos și trăiesc... (v. 19-20)


OBSERVĂ:În ce mod am murit noi față de Lege? Cum explică Pavel acest lucru? (v. 19-20)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum descrie Pavel viața pe care o trăiește acum în trup? Cum descrie el relația lui cu Isus Hristos? (v. 20)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Problema cea mai mare a omului este natura lui păcătoasă, natură care dă naștere păcatului în viața noastră. (Romani 3:23) Iar plata păcatului conform Legii este moartea. (Romani 6.23) După cum legile guvernelor au autoritate doar asupra oamenilor vii nu și asupra celor morți, Legea are autoritate asupra unui om, doar atât timp cât el trăiește. (Romani 7:1-4) Cine prin credința în Isus s-a identificat cu Hristos, Care a murit condamnat de Lege, a murit și el față de Lege, împreună cu Hristos. Condamnarea Legii a căzut deja pe Isus Hristos. El a fost jertfa de ispășire, viața răscumpărătoare, pe care o cerea Legea. Astfel, prin Lege, noi am murit față de Lege. A fi răstignit împreună cu Hristos înseamnă a fi murit față de Lege, înseamnă a nu mai fi sub condamnare. Ce mare har! Ce Evanghelie (veste bună) minunată! Vina păcatului nu mai este asupra noastră, pentru că El a primit condamnarea Legii în trupul Lui. (Ioan 1:29 Iată Mielul lui Dumnezeu Care ridică păcatul lumii.)

3332


TEXT: GALATENI 3:1-14

LUNI – Cine v-a fermecat pe voi....? (v.1)


OBSERVĂ:Descrie limbajul apostolul Pavel din acest pasaj. Cum ai descrie starea lui emoțională? (v. 1-4)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum sunt descriși galatenii în v. 1? Care era starea lor spirituală? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Referindu-se la Evanghelia predicată anterior galatenilor, Pavel o descrie ca pe zugrăvirea lui Hristos ca răstignit. Moartea lui Hristos care vorbește despre neprihănirea noastră și care constituie singura cale de apropiere de Dumnezeu este centrală Evangheliei. Un Hristos Care este doar un model nu ne poate mântui. Aveam nevoie de cineva care să moară pentru noi.

Pavel este uimit, peste măsură, de nechibzuința galatenilor și descrie starea lor ca fiind fermecați. Termenul tradus aici cu nechibzuiți este folosit și de Domnul Isus în Luca 24:25, descriind o stare de zăbavă și lene de a folosi mintea și judecata sănătoasă în a înțelege și urma adevărul. Învățăturile false, pseudo-evangheliile înglobează adeseori în sine lucruri care au capacitatea de a fermeca firea noastră pământească prin promisiuni sau emoții înălțătoare. Aceste învățături au în ele lucruri care ne momesc și le fac atractive. Dar totdeauna acestea ne distrag atenția de la Hristos cel Răstignit. Firea pământească, încă de la Cain încoace, a tot încercat să-și croiască propria-i cale către Dumnezeu, calea propriilor merite. Ca și atunci, și acum această cale duce la pierzare.

Harul lui Dumnezeu poate să mântuiască orice păcătos, dar poate fi zădărnicit de oricine se crede neprihănit prin faptele lui. (Luca 7:30; 18:9-14) A crede că ești în stare să te ridici la înălțimea standardelor lui Dumnezeu prin puterea ta este orbire, nerealism și aroganță spirituală. A nu depinde de harul (grația, mila, iertarea, favoarea nemeritată a lui Dumnezeu) înseamnă a respinge jertfa răscumpărătoare a lui Hristos. Acest lucru duce la zădărnicirea harului. Harul de neprețuit nu folosește celui ce se bazează pe propriile resurse în obținerea neprihănirii.

Pretenția neprihănirii prin Lege subminează rostul morții lui Hristos. Dacă ar fi fost vreo metodă prin care omul putea să-și capete nevinovăția ținând Legea, Hristos nu ar fi trebuit să moară. Dar jertfa Lui mărturisește nu doar despre mântuirea noastră, ci și despre faptul că aceasta este singura cale posibilă spre neprihănire.

APLICĂ:Ce responsabilitate ne revine conform acestui verset referitor la harul lui Dumnezeu? Veghezi ca încrederea ta să fie doar în harul adus de Hristos și nu eforturile tale?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce Evanghelie prezinți altora? Este aceasta o Evanghelie a neprihănirii prin har sau prin faptele Legii? Crezi că trebuie să schimbi ceva?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3534


20; 10:44-45) Lucrarea începută prin Duhul Sfânt nu poate fi continuată decât tot prin Duhul Sfânt și nicidecum prin firea pământească. Ceea ce-l uimea pe Pavel era această trecere de la ascultarea și încrederea în Duhul Sfânt la trăirea prin firea pământească (se referă la eforturile umane de a ține Legea lui Dumnezeu). Învățătura iudaizatorilor nu se potrivea din nou cu modul în care lucrase Dumnezeu deja în viețile galatenilor. Acest lucru ar fi trebuit să-i pună serios pe gânduri pe cei din Galatia.

Prin eforturile firii pământești (natura noastră coruptă de păcat) nu putem câștiga nici o favoare înaintea lui Dumnezeu. Doar prin lucrarea Duhului Care ne îndreaptă spre Hristos am primit favoare și apropiere de Dumnezeu. Firea nu poate adăuga nimic lucrării sfințitoare a Duhului Sfânt. Faptele noastre nu pot adăuga nimic jertfei răscumpărătoare a lui Hristos. Eforturile firii pământești de sfințire sau creștere spirituală sunt zadarnice și zadarnică este și nădejdea celui ce se încrede în ele.

APLICĂ:Te-ai simțit vreodată tentat să consideri faptele tale bune un mijloc al mântuirii sau al primirii Duhului Sfânt și nu doar un rezultat al lucrării Duhului Sfânt în tine? Ce înțelegi din Cuvântul de astăzi cu privire la acest aspect?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum trebuie să fie trăirea noastră, conform versetului 3? De cine depinde viața noastră spirituală și apropierea nostră de Dumnezeu?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MIERCURI – Faptele Legii sau auzirea credinței (v. 4-5)


OBSERVĂ:Ce observi în întrebările retorice din v. 4-5? Ce crezi că indică acel „dacă”? (v. 4)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

APLICĂ:Te-ai simțit vreodată atras, fermecat de vreo învățătură care promitea ceva mai mult decât ceea ce ai primit deja prin credința în Hristos? (o neprihănire superioară, o binecuvântare superioară...) Ce ai învățat din aceste versete și te poate proteja pe viitor?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Citește Efeseni 4:11-16 unde ne sunt prezentate darurile lui Dumnezeu pentru creșterea noastră spirituală. Acestea sunt date pentru a nu mai fi copii plutind încoace și încolo, purtați de orice vânt de învățătură, prin viclenia oamenilor și prin șiretenia lor în mijloacele de amăgire. Ce faci acum pentru a crește mai mult în credința în Hristos? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MARȚI – Cum ați primit voi Duhul? (v. 2-3)


OBSERVĂ:Ce afli despre primirea și lucrarea Duhului Sfânt din versetele 2 și 3?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cu ce sunt asociate faptele legii în versetele 2 și 3? De ce?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Începând cu v. 2, Pavel lansează câteva întrebări retorice cu scopul de a-i conștientiza pe galateni de eroarea în care se aflau și astfel de a-i trezi din „farmecul” în care erau. Prima întrebare vizează primirea Duhului Sfânt. Duhul Sfânt este dăruit tuturor credincioșilor și este arvuna (avansul, garanția) moștenirii. (Efeseni 1:13-14) Duhul Sfânt nu poate fi meritat sau dobândit, ci este darul lui Dumnezeu primit prin credință. (Fapte 8:18-

3736


________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

JOI - Binecuvântați împreună cu Avraam cel credincios (v. 6-9)


OBSERVĂ:Ce prevedea Scriptura încă din vremea lui Avraam? Care este vestea bună vestită lui Avraam? (v. 8)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cine sunt adevărații fii ai lui Avraam? Cine sunt cei binecuvântați împreună cu Avraam cel credincios? (v. 7-9)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Adevărata neprihănire, din totdeauna, a fost doar prin credință. Atât Avraam, cât și ceilalți sfinți ai Vechiului Testament au căpătat neprihănire și favoare înaintea lui Dumnezeu doar prin credință. (Evrei 11) Pavel citează afirmația din Genesa 15:6 în care ni se spune cum a fost socotit Avraam neprihănit. Expresia „tot așa” din v. 6 indică faptul că și neprihănirea credinciosului este bazată pe același principiu al credinței. De aici concluzia logică: „fii ai lui Avraam sunt cei ce au credință”. Adevărații urmași ai lui Avraam nu sunt cei ce se taie împrejur asemenea lui, ci fii spirituali care au aceeași credință ca și Avraam. Avraam prin credință ascultase pe Dumnezeu și a mers spre o țară necunoscută, iar Domnul Isus ne spune că El crezuse în Hristos. (Ioan 8:56) Orice credincios are aceeași credință și neprihănire pe care a avut-o Avraam – neprihănire prin credință. De remarcat că Avraam nu primise această neprihănire după tăierea împrejur, ci cu mult timp înainte. (Romani 4:7-10)

APLICĂ:Pe ce te bizui tu (v.9) pentru a primi binecuvântarea împreună cu Avraam cel credincios? Cum se vede acest lucru?

Care sunt lucrările lui Dumnezeu descrise în v. 5? Care este condiția enunțată de Pavel pentru aceste daruri?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Chiar dacă galatenii vor fi suferit prigoană pentru credința lor, se pare că termenul tradus cu a suferi, gr. pascho = a experimenta, a simți... (uneori poate implica și suferință sau pierdere) se referă la experiențele harului lui Dumnezeu, la lucrarea Duhului Sfânt din viața lor.

Dumnezeu Își atestase deja favoarea și lucrarea Sa în viața galatenilor prin darul și prin lucrările Duhului Sfânt. Minunile de care vorbește Pavel puteau fi miracole exterioare sau interioare produse de același Dumnezeu Care dăruiește credinciosului putere asupra păcatului și asupra lui Satan. Aceste lucrări aveau loc între galateni încă de la începutul credinței lor și nu ca urmare a ținerii faptelor Legii.

Putem avea impresia, uneori, că legalismul conduce la o apropiere mai mare de Dumnezeu, la o plinătate mai mare a Duhului Sfânt sau la experimentarea mai deplină a puterii lui Dumnezeu. Acest text pune lucrurile în lumina corectă. Dacă Dumnezeu le oferise deja atâtea daruri minunate și atâta favoare fără faptele legii, ce mai puteau să adauge niște eforturi omenești? Ce fapte putem face noi ca Dumnezeu să ne iubească mai mult? Ce-i putem oferi noi lui Dumnezeu pentru a-L determina să ne dăruiască Duhul Sfânt sau să facă minuni între noi? Răspunsul evident este – nimic. Putem doar să primim prin credință ceea ce a meritat Hristos pentru noi.

APLICĂ:Care este meritul nostru în primirea Duhului Sfânt sau în experimentarea minunilor lui Dumnezeu în viața noastră?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Scrie mai jos ce ai primit de la Dumnezeu prin credința în Isus Hristos.Mulțumește lui Dumnezeu pentru darul Evangheliei și pentru tot ce ai primit prin credința în El.________________________________________________________________________________

3938


demonstrează că nu putem trăi prin ținerea Legii, textul de la sfârșitul versetului 11 (citat din Habacuc 2:4) arată cum putem trăi – prin credință.

APLICĂ:Te-ai gândit vreodată că ai putea să ții toată Legea și să trăiești (să fii mântuit) prin ea? Ce părere ai acum? Ce înveți din v. 11?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Tu prin ce trăiești (ești mântuit) prin ce faci sau prin credință? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

SÂMBĂTĂ – Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii (v. 13-14)


OBSERVĂ:Ce a făcut Hristos pentru noi? (v. 13)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care sunt beneficiile răscumpărării lucrate de Hristos? (v. 14)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

În planul Său, prin care dorea ca binecuvântarea vestită lui Avraam să vină peste neamuri, Dumnezeu a trimis pe Isus Hristos Care a suportat El Însuși blestemul Legii pentru noi, fiind răstignit pe cruce. (Deuteronom 21:22,23) El Cel fără de păcat a luat toate păcatele noastre asupra Lui. (1 Petru 3:18; Ioan 1:29) Astfel, Hristos Care a împlinit cerința de perfecțiune a Legii a putut să moară pentru noi cei păcătoși. El a fost jertfa de răscumpărare pentru noi cei vinovați în fața Legii lui Dumnezeu. Rezultatul este că, prin credința în El, noi avem neprihănirea și Darul Duhului Sfânt promis.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Mulțumește pentru această veste bună (Evanghelie), vestită încă lui Avraam că neamurile (adică și noi) vor fi socotite neprihănite prin credință. Scrie o scurtă rugăciune?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

VINERI – Blestemul Legii (v. 10-12)


OBSERVĂ:Cum sunt cei ce se încred în faptele Legii pentru a obține neprihănirea? De ce? (v. 10)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce deosebire observi între v. 11 și v. 12 cu privire la promisiunea vieții?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Încrederea (bizuirea) pe faptele Legii, adică pe împlinirea prevederilor Legii cu scopul de a obține neprihănirea înaintea lui Dumnezeu, este blestem. De ce? Pentru că nimeni nu are nici o șansă să atingă standardul cerut de Dumnezeu. (v. 10) Pentru acest argument Pavel citează Deuteronom 27:26. Am întâlnit pe cineva care îmi spunea că trebuie să ținem Legea atât cât putem. Dar textul de aici nu permite această derogare. Căci cine păzește toată Legea și greșește într-o singură poruncă se face vinovat de toate. (Iacov 2:10) Astfel, cine încearcă să obțină neprihănirea prin ținerea Legii intră sub incidența blestemului acesteia. Versetul 11 întărește încă o dată această concluzie cu multă fermitate: „că nimeni nu este socotit neprihănit înaintea lui Dumnezeu prin Lege este învederat (evident)”. De ce? Pentru că pentru aceasta este necesară credința. Așa cum textul din Deuteronom

4140

Galateni 3:1-14 - Săptămâna 5S Ă P TĂ M Â N A 6TEXT: GALATENI 3:15-29

LUNI – Făgăduințele au fost făcute lui Avraam și seminței lui (v.15-16)

Citește: Te încurajez să recitești în întregime epistola pentru o împrospătare și actualizare a imaginii de ansamblu. Aceasta te va ajuta să organizezi mai bine ceea ce ai învățat pînă aici și te va pregăti pentru ceea ce mai ai de învățat.

OBSERVĂ:Ce înveți despre ideea de legământ (testament) din v. 15?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cui au fost făcute promisiunile? Cărei semințe? v.16________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

În pasajul anterior Pavel a arătat că doar prin jertfa lui Hristos cineva poate scăpa de blestemul Legii și astfel poate să aibă parte de binecuvântarea lui Avraam. În versetele următoare Pavel explică rolul temporar al Legii și relația acesteia cu promisiunea făcută lui Avraam cu mult timp înainte.

Termenul legământ (gr. diateken) semnifică o înțelegere care leagă. Nu este pur și simplu un contract ce poate fi anulat, ci presupune în sine ideea de neschimbare. Uneori acest termen se poate referi la un testament care exprimă voința ultimă a unei singure părți sau un legământ care cuprinde două sau mai multe părți. (În traducerea Cornilescu a fost ales cuvântul testament probabil tocmai pentru a sublinia caracterul unilateral, necondiționat al promisiunilor lui Dumnezeu.) Legămintele sigilau hotărârile și angajamentele umane din trecut. Ele încă mai persistă și azi sub anumite forme (de exemplu căsătoria). De asemenea, Dumnezeu a folosit adesea legămintele pentru a garanta promisiunile făcute (Ex: Legământul Adamic, Legământul Avraamic, Legământul Mozaic, Legământul Davidic, Legământul prin Isus Hristos – Noul Legământ). Un lucru specific Legământului Avraamic, spre deosebire de cel Mozaic, este că cel Avraamic nu era un legământ condiționat de factorul uman. (Genesa

APLICĂ:Există vreo altă cale prin care cineva poate să scape de sub blestemul Legii decât Hristos, Care S-a făcut blestem pentru noi? Ai primit tu această eliberare de blestemul Legii? Dacă nu, cere chiar acum răscumpărarea plătită deja de Hristos._______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum se vede recunoștința ta pentru ceea ce a făcut Hristos pentru tine? Cum crezi că ai putea să ți-o arăți mai mult?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4342


Cum a dat Dumnezeu moștenirea lui Avraam? Care este relația dintre cele două moduri în care, ipotetic, putea fi dată? v. 18________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Venirea Legii (Legământul Mozaic), după patru sute trei zeci de ani, nu a anulat Legământul Avraamic încheiat (întărit) de Dumnezeu. Așadar, promisiunea nu a fost anulată. Chiar dacă a fost adăugată Legea, aceasta nu a schimbat modul în care Dumnezeu avea să împlinească binecuvântarea promisă lui Avraam. Moștenirea promisă lui Avraam avea să fie oferită tot prin promisiune și nu prin Legea dată între timp. Ideea de moștenire implică ceva pentru care nu ai muncit, ci îți este oferit. Promisiunea era una necondiționată, în timp ce Legea cuprindea în sine condiții pentru a primi binecuvântarea.

Versetul 18 afirmă clar că, dacă moștenirea ar veni din Lege, nu ar mai fi din promisiune. Cu alte cuvinte, dacă este condiționată (prin puterea omenească), atunci nu mai poate fi necondiționată (prin promisiune Divină). Dar Dumnezeu i-a dat-o lui Avraam prin promisiune (făgăduință).

Cu mult înainte de venirea Legii, Dumnezeu Și-a arătat deja harul față de omenire, promițând lui Avraam că sămânța lui va fi binecuvântată și toate neamurile vor fi binecuvântate în el. Aceste promisiuni necondiționate, care nu depindeau de Avraam, s-au împlinit și continuă să se împlinească în Hristos. Unii susțin că Vechiul Testament prezintă un Dumnezeu al Legii, în timp ce Noul Testament prezintă un Dumnezeu al harului. Iată aici doar una din dovezile prezenței harului, încă de la începuturile planului de mântuire al lui Dumnezeu.

APLICĂ:Nu putem moșteni promisiunile lui Dumnezeu și prin Lege și prin făgăduință. Cele două se exclud reciproc pentru că se bazează pe surse foarte diferite. Prima se bazează pe puterile omului, în timp ce a doua doar pe puterea lui Dumnezeu. Tu pe ce îți bazezi siguranța mântuirii tale? De ce?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Mulțumește lui Dumnezeu pentru siguranța mântuirii care se bazează doar pe promisiunile și lucrarea lui Dumnezeu și nu pe faptele noastre. Cere Duhului Sfânt

15:7-21) Dumnezeu Se angajase să-l binecuvânteze pe Avraam fără a-l condiționa sau a-i cere ceva în schimb, așa cum s-a întâmplat în Legământul Mozaic, unde Israel trebuia să asculte și să păzească poruncile Domnului.

Pornind de la ideea de neschimbare a unui legământ, idee general acceptată, chiar și în ce privește legămintele omenești, Pavel argumentează că legământul făcut cu Avraam nu putea fi amendat, modificat sau anulat. În cadrul Legământului Avraamic, Pavel observă și subliniază un detaliu. Promisiunile fuseseră făcute seminței și nu semințelor lui Avraam. Prin această singură sămânță urmau să fie binecuvântate toate neamurile. Interpretarea pe care o dă Pavel prin Duhul Sfânt este că acest singular se referă la Hristos.

APLICĂ:Dumnezeu Își respectă promisiunile și legămintele făcute. Tot ce spune El este Da și Amin. Îți ții tu promisiunile, angajamentele față de Dumnezeu sau semenii tăi? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Prin Domnul Isus Hristos, promisiunile făcute lui Avraam (Genesa 12:2,3,7) au venit și asupra noastră datorită credinței noastre în Isus Hristos. Meditează și mulțumește lui Dumnezeu pentru acest har minunat. Scrie câteva cuvinte de mulțumire mai jos.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MARȚI – Moștenirea este dată prin făgăduințe și nu prin Lege (v. 17-18)


OBSERVĂ:Care legământ a fost întâi cel Avraamic sau cel Mozaic? Cât timp s-a scurs de la darea promisiunii (făgăduinței) până la venirea legii? Ce relevanță are acest detaliu? v. 17________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4544


Cât de clar este acest adevăr! Și totuși mulți credincioși îl ignoră, amestecând în viața lor Legea și harul, care oricât le-am amesteca nu pot deveni una.

Versetul 20 indică o diferență dintre cele două legăminte: Legământul Mozaic a fost dat prin intermediari (îngeri, Moise) în timp ce legământul Avraamic a fost dat de Dumnezeu direct lui Avraam, fără să fie implicate două părți. Doar Dumnezeu Și-a luat angajamente în cadrul acelui legământ. Acest lucru este important, deoarece indică superioritatea Legământului Avraamic față de cel Mozaic.

APLICĂ:Una dintre funcțiile încă actuale ale Legii este să arate standardele morale și de sfințenie ale lui Dumnezeu. Aceste standarde ne fac conștienți de eșecul nostru moral și spiritual, lucru care poate duce la pocăință. (1Timotei 1:8-10) Petreci timp în studierea Cuvântului, inclusiv a Vechiului Testament, pentru a cunoaște caracterul și standardele lui Dumnezeu? Ce poți face în acest sens?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce poți răspunde cuiva care îți spune că încă mai ești sub Legea lui Moise și că pentru a fi mântuit trebuie să te supui anumitor prevederi ceremoniale ale Legământului Mozaic pe lângă credința în Hristos? _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

JOI – Legea nu este împotriva făgăduințelor lui Dumnezeu (v. 21-22)


OBSERVĂ:

Care este limitarea Legii? Ce anume nu poate oferi Legea? v. 21________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

să-ți descopere mai mult aceste adevăruri fundamentale ale vieții de credință. Scrieți pe scurt rugăciunea.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MIERCURI – Moștenirea este dată prin făgăduințe și nu prin Lege (v. 19-20)


OBSERVĂ:

Care a fost scopul și intervalul pentru care a fost adăugată Legea? (v. 19)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce afli despre modul în care a fost dată Legea? Cine a fost implicat în darea Legii? Ce importanță are acest lucru? (v. 19-20)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Dacă neprihănirea a fost dintotdeauna prin credință și dacă moștenirea a fost dată prin promisiune necondiționată, iar Legea nu a anulat și nu a schimbat nimic în ce privește promisiunile legământului Avraamic, se ridică întrebarea: „Atunci pentru ce este Legea?”. Trebuie să recunoaștem că, în ciuda explicațiilor date de Noul Testament, mulți creștini încă nu înțeleg suficient rostul Legii. Ei încă mai consideră că Legea cumva se împletește cu harul în mântuirea noastră.

Fără a anula sau modifica legământul Avraamic existent, ea, Legea, a fost adăugată. Ni se spune și unul din scopurile adăugării ei – din pricina călcărilor de Lege. Legea trebuia să demaște păcatul, să reglementeze călcările de Lege. Dar până când a fost ea adăugată? Până când avea să-și împlinească această menire? Până când avea să vină „Sămânța”. Este evident faptul că Legea (în sens ceremonial și nu moral) avea un rol temporar în așteptarea lui Hristos. Acel până când s-a împlinit deja la venirea lui Hristos.

4746


VINERI – Legea ne-a fost un îndrumător spre Hristos (v. 23-25)


OBSERVĂ:Ce afli despre Lege din versetele 23-25? Acordă atenție cuvintelor care indică timpul.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Scrie tot ce afli despre credință v. 23-25. Ce aduce cu sine venirea credinței?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Iertarea și harul nu au nici un sens pentru cineva care nu știe că este vinovat. Oamenii liberi de multe ori nu apreciază libertatea pe care o au. Dar, dacă l-ai întreba pe cineva care este privat de libertate, oare ce ți-ar spune? În versetul 23 Pavel compară Legea cu o închisoare în care suntem închiși și sub pază. Legea scrisă (așa cum o aveau evreii) sau legea înscrisă în inimi (așa cum o aveau și neamurile) (Romani 2:14-15) dovedește vinovăția noastră înaintea lui Dumnezeu. Ea ne ține în această vinovăție până la venirea credinței. Termenul grecesc pentru cuvântul închiși – indică o situație fără ieșire.

O altă comparație care completează imaginea despre Lege este aceea a unui îndrumător spre Hristos. Îndrumătorul nu era un învățător în sensul dedicat al cuvântului, ci, de obicei, un sclav care supraveghea copilul în locul părinților. Responsabilitatea lui era să se asigure că acel copil își face temele și responsabilitățile. El putea să-l mustre sau să-l pedepsească, după cum credea mai bine. Rolul îndrumătorului era limitat. Venea o vârstă, când copilul intra în maturitate și nu mai avea nevoie de îndrumător. De obicei aceasta era o mare eliberare. Tot așa Legea, prin toate ritualurile și jertfele prevăzute, indica spre Hristos. Dar odată cu venirea lui Hristos (venirea maturității), nu mai suntem sub acest îndrumător.

Principiile morale ale Vechiului Testament rămân totdeauna actuale pentru că ele vorbesc despre caracterul lui Dumnezeu, care este neschimbat, în timp ce Legea ceremonială și-a încheiat funcția odată cu venirea lui Hristos.

John Stott scria foarte conclusiv: „Noi nu putem veni la Hristos

Ce cauzează această limitare a Legii? Cui a hotărât Dumnezeu să fie dată făgăduința? v. 22________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

În versetele următoare, Pavel răspunde altei întrebări care se poate ridica. Este oare Legea împotriva făgăduințelor lui Dumnezeu? Uneori discursul nostru poate părea că denigrează Legea sau o prezintă ca pe ceva negativ. Aceasta este o eroare. Legea nu este contradictorie promisiunilor lui Dumnezeu. Din contra, Legea își are rolul ei important în procesul prin care Dumnezeu ne conduce spre aceste promisiuni. (Romani 7:12) Legea ne ajută să realizăm cât de disperată este starea noastră și astfel să tânjim după neprihănirea prin credință dată și lui Avraam.

Problema pe care o are Legea este neputința ei de a oferi viață (mântuire). Pavel spune că, dacă ar fi putut Legea să ofere viață, negreșit neprihănirea ar veni prin Lege. La prima vedere am putea avea impresia că Legea are tot ce este nevoie pentru viață (mântuire). Și așa ar fi dacă nu ar fi păcatul. (Romani 7:12-13) Biblia și realitatea cotidiană arată că toți oamenii sunt păcătoși și nu pot împlini Legea. Astfel, singura cale lăsată de Dumnezeu pentru primirea promisiunilor este credința în Isus Hristos.

APLICĂ:Dacă Dumnezeu a dat o Lege care să nu poată da viața și a hotărât ca făgăduința (viața, neprihănirea, mântuirea) să fie dată celor ce cred, prin credința în Isus, tu unde cauți viața? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

În ce mod contribuie Legea la pregătirea noastră pentru a primi făgăduințele lui Dumnezeu? (Romani 7:14-25)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4948


Cuvântul toți este explicat în v. 28. Harul și credința mântuiesc pe toți la fel. Dumnezeu nu are diferite soluții mântuitoare pentru diferite popoare, rase sau pături sociale. Toți au păcătuit și sunt lipsiți de slava lui Dumnezeu și (toți) sunt socotiți neprihăniți fără plată prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Isus Hristos . (Romani 3:23-24) Toți suntem fii ai lui Dumnezeu prin credința în Hristos.

Atunci când am crezut în Hristos am fost identificați (uniți spiritual) cu El. Aceasta este semnificația botezului din v. 27. (vezi și Romani 6:1-5) (Aici Pavel nu se referă la botezul cu apă, ci la cel spiritual care are loc la nașterea din nou, momentul credinței. Botezul cu apă doar simbolizează realitatea spirituală care deja a avut loc la nașterea din nou.) Orice credincios este botezat pentru Hristos și este îmbrăcat cu Hristos, iar Isus Hristos trăiește în el. (Galateni 2:20) Unirea noastră a tuturor credincioșilor cu Hristos ne unește și unii cu alții v. 28.

A fi ai lui Hristos înseamnă a fi copii ai lui Dumnezeu și sămânța lui Avraam și astfel moștenitori ai promisiunilor spirituale făcute lui Avraam.

APLICĂ:Mulțumește lui Dumnezeu pentru acest privilegiu de nedescris de a fi al lui Hristos. Scrie-ți cuvintele de mulțumire.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum aplici în biserică principiul unității în Hristos, enunțat în v. 28? Cum răspunzi rasismului sau discriminării sociale?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

pentru a fi justificați, decât dacă am fost întâi la Moise ca să ne condamne. Dar, din moment ce am fost la Moise și am conștientizat păcatul nostru, vina și condamnarea, noi nu mai trebuie să rămânem acolo. Trebuie să-l lăsăm pe Moise să ne trimită la Hristos.”1

APLICĂ:Cum rezolvi vinovăția pe care o aduce Legea prin Cuvântul scris sau conștiința ta? Te scuzi, te compari cu alții, dai vina pe alții sau te bazezi pe credința în Hristos?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Mai ești tentat să apelezi la prevederile ceremoniale ale Legii pentru a găsi liniște pentru sufletul tău, când te simți vinovat? Ești tentat să faci fapte bune sau sacrificii pentru a-ți liniști conștiința? Amintește-ți care este singurul mod în care poți fi socotit neprihănit. v. 24________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

SÂMBĂTĂ – Toți sunteți una în Hristos (v. 26-29)


OBSERVĂ:Notează cuvântul toți în versetele 26-29. La cine se referă Pavel? Ce afli despre toți cei credincioși din aceste versete?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Compară versetele 7, 26 și 29 din capitolul 3. Ce observi? Cum poate fi cineva fiu al lui Dumnezeu și parte din sămânța lui Avraam?___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

1 John Stott, The Message of Gallatians, London: Inter-Varcity, 1968, p. 102.

5150


Roagă-te și cercetează-te, dacă mai vezi în viața ta vreo învățătură care te înrobește, învățându-te să te apropii de Dumnezeu și să câștigi neprihănirea prin propriile eforturi? Scrie ce ai descoperit?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MARȚI - La împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său (v. 1-7)


OBSERVĂ:Notează orice referire la timp din versetele 1-5. Ce secvențe de timp observi? Cine le-a hotărât?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce înveți despre modul și scopul venirii în lume a Domnului Isus Hristos? (v. 4-5)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care sunt efectele răscumpărării prin Isus Hristos? (v. 5-7)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Hristos nu a venit imediat după căderea omului în păcat, nu a venit când ar fi vrut oamenii, ci la împlinirea vremii, la vremea hotărâtă de Tatăl. Tot la vremea hotărâtă de Tatăl, Hristos va reveni și va încheia istoria. (Matei 24:36)

Hristos S-a născut în trup uman și S-a născut sub autoritatea Legii (ca orice israelit). El a trebuit să Se identifice deplin cu rasa umană pentru a o putea răscumpăra. Iar scopul final a fost înfierea. Hristos S-a făcut una cu noi, pentru ca noi să fim primiți în familia lui Dumnezeu. (Ioan 1:12,13; Efeseni 1:5) Răscumpărare (v. 5) – gr. exagorazo, așa cum apare și în Galateni 3:13, indică actul de cumpărare a libertății unui sclav. În urma răscumpărării robul devenea liber. Noi nu am fost doar eliberați, ci și înfiați.


LUNI – Sub robia învățăturilor începătoare ale lumii (v. 1-3)


OBSERVĂ:Ce asemănare este între un moștenitor nevârstnic și un rob? (v. 1-3)

_______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum este descrisă starea spirituală a omului care ascultă de învățăturile începătoare ale lumii? (v. 3)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Pentru a clarifica și mai mult rolul temporar al Legii, Pavel apelează din nou la imaginea unui copil care, deși este moștenitor de drept, nu este încă și de facto. El se află sub supraveghetori (aceștia erau de obicei sclavi însărcinați cu aceste responsabilități pentru a avea grijă de copil). Starea era una temporară, până la timpul hotărât de părinți (tatăl copilului). (v. 2) Atât iudeii, cât și neamurile au fost sub acești supraveghetori, atunci când ascultau de învățăturile începătoare ale lumii. Aceste învățături începătoare reprezintă eforturile umane de a se apropia de Dumnezeu și de a câștiga favoarea Lui. (Coloseni 2:8) În contextul de față Pavel se referă la învățătura iudaizatorilor care puneau mare accent pe formele exterioare ale iudaismului (în special pe tăierea împrejur).

APLICĂ:Care sunt învățăturile începătoare ale lumii sub care ai fost și tu rob înainte să-L cunoști pe Hristos? În ce mod te-a eliberat Hristos de ele?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5352


Chiar dacă galatenii nu se întorceau la idolii vechi, ei se întorceau la aceleași principii, după care trăiseră odată. Orice slujire idolească presupune eforturi și fapte umane prin care se câștigă favoarea divină. Acum, sub forma ținerii Legii, ei se întorceau la aceleași învățături începătoare, slabe și sărăcăcioase. Legalismul a atras dintotdeauna firea pământească, promițând controlul asupra lucrurilor. Cel care crede că se poate apropia de Dumnezeu, câștigându-i favoarea prin ținerea regulilor sau sărbătorilor..., (v.10) va avea pentru o vreme iluzia succesului și controlului. Va avea senzația că este în puterile lui să se apropie de Dumnezeu. Dacă va fi sincer cu sine și cu standardele lui Dumnezeu descoperite în Scriptură, cu timpul, această senzație de succes se va transforma în vinovăție, altfel va conduce la fățărnicie. Singura alternativă este pocăința și harul primit în Hristos.

Mă tem să nu mă fi ostenit degeaba pentru voi. Întoarcerea la învățăturile legaliste este echivalentă întoarcerii la idolatrie, deoarece elimină nevoia mântuirii prin Hristos. Această întoarcere putea însemna faptul că ei niciodată nu L-au cunoscut pe Hristos. De aici uimirea menționată în mod repetat de Pavel pe parcursul epistolei. (Galateni 1:6; 3:1; 4:9, 15)

APLICĂ:Există lucruri (porunci, obiceiuri, sărbători chiar biblice) pe care le păzești, crezând că ele contribuie la neprihănirea sau mântuirea ta? Cum le numește Cuvântul lui Dumnezeu în v. 9,10? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cunoașterea lui Dumnezeu aduce libertate de idolatrie, legalism și păcat. Cum se vede această libertate în viața ta?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

JOI – Unde este, dar, fericirea voastră? (v. 12-16)


OBSERVĂ:Ce afli despre modul în care a fost propovăduită Evanghelia pentru întâia dată galatenilor? (v. 12-16)

Duhul Care locuiește în noi nu este duh de robie, ci Duhul Fiului Său Care strigă Ava adică Tată (în greacă este un diminutiv - tati). Doar cei ce sunt fiii lui Dumnezeu sunt moștenitori ai promisiunilor făcute lui Avraam. (v. 7, 30)

APLICĂ:Mulțumește lui Dumnezeu pentru toate darurile neprețuite pe care le-ai primit deja prin credința în Hristos Isus și prin răscumpărarea lucrată de El. Scrie-ți cuvintele de mulțumire.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Citește Efeseni 5. Care sunt (pe scurt) responsabilitățile tale de fiu al Tatălui Ceresc? Ce îți arată Cuvântul că trebuie să faci?______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MIERCURI – Dar acum, după ce ați cunoscut pe Dumnezeu, cum vă mai întoarceți iarăși...? (v. 8-11)


OBSERVĂ:Care este uimirea și teama lui Pavel? (v. 8-11)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum descrie Pavel învățăturile la care s-au întors galatenii? Ce exemple dă? (v. 9,10)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5554


Îndepărtarea galatenilor de Evanghelie și de dragostea pentru cel le le-o vestise a îndepărtat de ei fericirea (se poate traduce și cu binecuvântarea). Fericirea dată de Evanghelie este doar în ascultarea de Adevăr, de Hristos. Ai avut această fericire? Unde este fericirea ta? Ce trebuie să faci, ca să o ai sau să o recapeți?

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

VINERI – Plini de râvnă, totdeauna, pentru bine (v. 17-18)


OBSERVĂ:Ce afli despre râvna iudaizatorilor? Care era scopul lor? (v. 17)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce înveți despre râvna corectă, bună? (v. 18)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Multe lucruri și motivații pot aprinde pasiune în om. Nu doar motivațiile bune sunt puternice, ci și cele egoiste, rele ne pot umple de râvnă. Iudaizatorii erau plini de râvnă pentru galateni, dar în mod egoist. Ei nu căutau binele galatenilor, ci al lor înșiși. (Galateni 6:12-13) Asemenea multor mișcări și secte religioase și iudaizatorii căutau cu multă pasiune adepți pentru învățătura lor, fără să le pese cu adevărat de sufletul acestora. Domnul Isus amintește exemplul asemănător al fariseilor. (Matei 23:15)

Versetul 18 descrie ce fel de râvnă trebuie să ne umple - râvna pentru bine, cu gând bun. Această râvnă trebuie să fie constantă, nu doar ocazională. Să nu depindă de impresia pe care dorim să o creăm. Așa era râvna lui Pavel pentru galateni. Pavel lupta pentru binele lor atât în prezența lor, cât și atunci când era departe de ei.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce afli despre modul în care ei au primit Evanghelia? Descrie acțiunile și starea lor de atunci. (v. 12-16)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

În dragostea și preocuparea mare pe care o avea Pavel pentru galateni, el apelează la relația care exista între ei, (1Corinteni 6:11-13) rugându-i să fie și ei cum este el. Pavel, chiar iudeu fiind, s-a încrezut în neprihănirea primită prin credință. Același lucru îi îndeamnă și pe galateni să-l facă. Și iudeii și neamurile primesc la fel neprihănirea și mântuirea. (Galateni 2:15-16)

El le mai amintește de modul în care ei primiseră cu bucurie Evanghelia în ciuda piedicilor. Se pare că Pavel suferea de o boală (posibil malaria), care în contextul medical al vremii de atunci se putea manifesta dezgustător în înfățișarea lui. (2Corinteni 12:7) Acest lucru putea fi o piedică cu atât mai mult, cu cât, în vremurile antice, chiar și neamurile credeau că boala este pedeapsa lui Dumnezeu. În pofida acestor lucruri galatenii îl primiseră pe Pavel și mesajul lui cu multă cinste și sacrificiu. ...V-ați fi scos până și ochii, ca să mi-i dați. Unii comentatori sugerează că boala lui Pavel se manifesta prin afecțiunea ochilor, aceasta fiind și o posibilă explicație pentru literele mari menționate în Galateni 6:11. Indiferent care ar fi fost boala și manifestarea ei, Pavel își amintește cu bucurie de primirea plină de dragoste pe care i-au făcut-o. În toate acestea, fericirea lor era evidentă. Acum, datorită influenței învățăturilor iudaizatoare, toate acestea nu mai erau, iar Pavel întreabă retoric: „M-am făcut oare vrăjmașul vostru, pentru că v-am spus adevărul?” Asemenea multor oameni de astăzi, și galatenii, sub influența iudaizatorilor, fiind confruntați cu propria lor greșeală de a primi o altă evanghelie, nu l-au mai privit pe Pavel cu același respect și cinste ca mai înainte.

APLICĂ:Cum reacționezi când cineva te confruntă cu greșeala ta? Respecți pe cei din jur doar atunci când spun sau fac ce îți place ție sau și atunci când spun adevărul dureros?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5756


același copil a doua oară. Ei primiseră cu bucurie Evanghelia, fuseseră învățați atât de bine despre Hristos și totuși acum se îndepărtaseră de El. În inima lui Pavel galatenii erau ca unii care încă aveau nevoie să-L cunoască pe Hristos.

Menirea și scopul predicării Evangheliei este ca Hristos să capete chip în noi. (Romani 8:29; Efeseni 4:14-15) Pavel nu-și căuta adepți printre neamuri, ci Îl oferea pe Hristos. Mișcările eretice de multe ori pun mare accent pe un anumit lider carismatic, idolatrizând oameni. Evanghelia predicată de Pavel nu crea chipul lui Pavel în galateni, ci chipul lui Hristos.

Pavel era conștient de modul aspru și plin de pasiune cu care scria. De aceea spune că și-ar fi dorit să fie de față pentru a putea rezolva această situație și pentru a nu mai fi nevoie de acest fel de vorbire. Nici unui părinte nu-i face plăcere să mustre sau să disciplineze, dar dragostea adevărată implică și aceasta.

Schimbarea dramatică a direcției spirituale a galatenilor a creat în Pavel multă uimire, confuzie și nesiguranță, legat de starea lor spirituală. Adesea și noi putem trăi aceeași stare de confuzie dureroasă față de cei cărora le vestim Evanghelia și care la un moment dat se poartă de parcă nici n-ar fi auzit-o. Dar putem învăța din exemplul lui Pavel care nu i-a abandonat pe galateni, ci i-a cercetat cu dragoste și fermitate. Chiar dacă a trebuit să simtă din nou durerile nașterii și aceasta până când Hristos va lua chip în voi.

APLICĂ:Care sunt copilașii tăi spirituali? Cui spui tu Evanghelia? De cine te îngrijești spiritual? Scrie-le numele mai jos. Roagă-te pentru ei, caută-i, cercetează-i.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care chip te bucură mai mult în cei din jur? Chipul tău (când oamenii se poartă cum îți place ție, respectă gusturile tale) sau chipul lui Hristos? Cum îngrijești de alții ca Hristos să ia chip în ei?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Totdeauna este util să ne cercetăm motivațiile pentru care slujim și vestim Evanghelia. Ne pasă cu adevărat de oamenii cărora ne adresăm sau dorim doar să creștem numere și statistici și apoi să ne lăudăm cu rezultatele noastre, promovându-ne pe noi?

APLICĂ:Cum este râvna ta pentru Domnul și pentru alții? Este ea constantă sau doar de fațadă? Cum se manifestă, atunci când nimeni nu o poate vedea?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Este suficient faptul că cineva este plin de râvnă pentru cineva sau ceva (chiar din domeniul religios)? În ce măsură contează moralitatea, dar motivațiile (gândul)? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

SÂMBĂTĂ – ... Până ce va lua Hristos chip în voi (v. 19-20)


OBSERVĂ:

Care este dorința lui Pavel pentru galateni? (v. 19)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Scrie tot ce observi despre atitudinile și sentimentele lui Pavel față de galateni? (v. 19-20)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Trăirile lui Pavel, chiar la distanță, erau acelea ale unui părinte spiritual (copilașii mei). (1 Tesaloniceni 2:7-8) Doar când îți pasă și iubești, poți simți așa. Iarăși simt durerile nașterii - Pavel simțea ca o mamă care ar fi trebuit să nască

5958

Galateni 4:1-20 - Săptămâna 7credința în Hristos, credinciosul primește călăuzirea și puterea de a împlini preceptele morale ale Legii, care sunt eterne, pentru că țin de caracterul lui Dumnezeu. Așadar, când cineva cu adevărat aude Legea, aude chemarea spre Hristos.

APLICĂ:În ce mod observi împlinirea Legii în viața ta, atunci când umbli călăuzit de Duhul Sfânt? Observi cum Duhul lui Dumnezeu te călăuzește spre dragoste, care este împlinirea Legii? (Matei 22:36-40; Romani 13:10)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce poți răspunde cuiva care te acuză că încalci Legea lui Dumnezeu, neținând Sabatul sau alte cerințe asemănătoare ale Vechiului Legământ?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MARȚI – În chip firesc sau prin făgăduință (v. 22-23)

Citește: Galateni 4:21-5:1

OBSERVĂ:Ce diferențe sunt între mamele celor doi fii ai lui Avraam (v. 22)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce diferențe sunt între cei doi fii ai lui Avraam? (v. 22-23)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Trecuseră mulți ani de când Dumnezeu îi promisese lui Avraam urmași și totuși Sara nu putea încă să aibă copii. De teama de a nu lăsa moștenirea lui Eliezer, robul lui Avraam, și la îndemnul Sarei, Avraam a avut un copil cu Agar, roaba egipteancă a Sarei. Acest copil, Ismael, a fost născut prin mijloace pur omenești, firești. Paisprezece ani mai târziu, (când Avraam

S Ă P TĂ M Â N A 8TEXT: GALATENI 4:21-5:1

LUNI – ...n-auziți voi Legea? (v. 21)


OBSERVĂ:

Citește mai jos și traducerea Ortodoxă a versetului 21.

Galateni 4:21. Spuneți-mi, voi, care vreți sa fiți sub Lege, nu auziți Legea?

Termenul tradus în Cornilescu cu ascultați = gr. akouete – are sensul de: auziți, înțelegeți, vă ajunge la ureche.

Care era dorința galatenilor? (v. 21)________________________________________________________________________________

Ce îi întreabă Pavel? (v. 21)________________________________________________________________________________

Cu această întrebare, Pavel pregătește introducerea unei analogii din viața familiei lui Avraam, analogie pe care prin Duhul sfânt el o explică, ilustrând cele două feluri în care oamenii încearcă să se apropie de Dumnezeu. Această analogie o vom discuta în zilele următoare. Să medităm acum la această întrebare pe care o ridică Pavel?

De multe ori cei ce spun că țin Legea și fac din aceasta centrul spiritualității lor, de fapt nici n-o aud ce spune cu adevărat. După cum și fariseii cercetau Scripturile, dar nu vedeau că acestea vorbesc despre Hristos. (Ioan 5:39) Legea mărturisește despre Hristos și îndrumă spre Hristos. De aceea, doar atunci când cineva crede în Hristos și umblă în ascultare de El, fiind călăuzit de Duhul Sfânt, doar atunci acesta ascultă și împlinește cu adevărat Legea. (Matei 5:17; Romani 3:31) Folosind imaginea tăierii împrejur, care era un simbol al împlinirii Legii, Pavel spune că cei cu adevărat tăiați împrejur, adică cei ce cu adevărat împlinesc Legea, sunt cei ce își pun încrederea în Hristos și nu în eforturile proprii. (Filipeni 3:3; Coloseni 2:10-12) Doar în Hristos sunt împlinite toate cerințele Legii. Doar în El s-au împlinit toate jertfele și sacrificiile cerute de Lege, esența sărbătorilor prevăzute de Lege și toate ceremoniile cerute. Doar prin Duhul Sfânt primit ca urmare a înfierii prin

6160

Galateni 4:21-5:-1 - Săptămâna 8 Galateni 4:21-5:-1 - Săptămâna 8

Pavel își explică analogia, dând semnificație spirituală celor două mame și celor doi fii. Agar, roaba Sarei, reprezintă Vechiul Legământ făcut la muntele Sinai. Muntele Sinai se află în Peninsula Arabă (Arabia).

Această zonă era locuită de urmașii lui Ismael și nu era în țara promisă. Agar și muntele Sinai corespund Ierusalimului din vremea lui Pavel, Ierusalimul care îl respinsese pe Hristos și Legământul făcut în sângele Lui. După cum Agar era roabă, tot așa, în sens spiritual, cei ce sunt sub acest Legământ făcut la Sinai sunt robi. Din cauza naturii păcătoase umane, cât și a cerințelor imposibil de ținut pentru un om, prin propriile sale puteri, cel ce este sub Lege este rob al Legii și al păcatului.

Sara reprezintă Ierusalimul ceresc, Legământul slobozeniei în Isus Hristos. După cum Isaac și urmașii lui erau liberi și erau urmași ai promisiunii lui Dumnezeu, tot așa cei ce cred în Hristos sunt liberi de Lege și de păcat și moștenitori ai Ierusalimului ceresc promis de Dumnezeu. Atunci când cineva crede în Hristos este născut din nou (de sus), este eliberat de robia păcatului și a Legii și poate să asculte de voia lui Dumnezeu. (Ioan 8:36) A crede în Hristos înseamnă a aparține de Ierusalimul ceresc, care este patria noastră, indiferent dacă suntem neamuri sau evrei. (Apocalipsa 21:1-4)

În versetul 27 Pavel completează această analogie cu un text din Isaia 54:1. Acest text se referă în mod direct la Israel care era în robia babiloniană. Pavel aplică această promisiune în sens spiritual Bisericii. Așa cum Sara era stearpă, până la împlinirea promisiunii lui Dumnezeu, dar ai cărei urmași aveau să fie nenumărați, iar Israelul era aproape distrus în robie, dar urma să fie reabilitat și înmulțit, tot așa și Biserica era o minoritate prigonită care avea să fie înmulțită și binecuvântată de Dumnezeu.

APLICĂ:Ai primit, tu, prin Hristos eliberarea de Lege și de păcat? (Ioan 8:36) Cum se vede practic acest lucru? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ierusalimul ceresc este patria celor eliberați de Hristos (Evrei 11:13-16). Cât de mult aștepți și dorești această patrie? Cum se vede în trăirea ta că ești în așteptarea patriei cerești?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

avea 100 de ani, iar Sara 90), Dumnezeu Și-a împlinit promisiunea dată cu mult timp înainte lui Avraam și astfel Sarei i s-a născut Isaac. (Evrei 11:11-12) Pavel concluzionează că cel născut din roaba Agar (Ismael) a fost născut în chip firesc, iar cel născut din Sara, care era femeia liberă, soția lui Avraam, fusese născut prin promisiune. Primul reprezintă încercările și eforturile omenești de a primi binecuvântările lui Dumnezeu, în timp ce al doilea reprezintă calea lui Dumnezeu, harul lui supranatural.

APLICĂ:Astăzi pe ce cale te apropii de Dumnezeu, pe căile tale omenești (ținerea unor porunci sau reguli, tradiții) sau pe calea supranaturală a promisiunii lui Dumnezeu - credința în Hristos?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Atunci când ai o problemă, alegi să te încrezi în Dumnezeu și să primești soluția Lui sau te grăbești să ți-o fabrici pe a ta? Ce înveți din viața lui Avraam?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MIERCURI – Ierusalimul cel de sus este slobod și el este mama noastră (v. 23-27)


OBSERVĂ:Pe cine reprezintă Agar? Scrie toate lucrurile asociate și simbolizate de ea. (v. 23-25)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cine este numită mama noastră spirituală? Cu ce este asemănată? Ce afli despre ea? (v. 26-27)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6362


Cum reacționezi atunci când ești prigonit pentru credința ta în Hristos? Te bucuri pentru această onoare? Răspunzi cu dragoste? (1 Petru 4:12-16)

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

VINERI – Izgonește pe roabă și pe fiul ei (v. 30)


OBSERVĂ:Ce i s-a spus lui Avraam să facă? (v. 30; Genesa 21:10-12)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Pot fi două feluri de moștenitori ai promisiunilor lui Dumnezeu? (v. 30)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Versetul 30 este un citat din Genesa 21:10 și redă cuvintele Sarei către Avraam, cuvinte întărite mai departe de Însuși Dumnezeu. Nu pot fi două feluri de moștenitori ai promisiunilor lui Dumnezeu. Doar fiii femeii slobode, adică fiii născuți prin Duhul, prin credința în Hristos vor fi moștenitori. Nu există două căi posibile prin care cineva se poate apropia de Dumnezeu. Isus a spus Eu sunt Calea, Adevărul și Viața, nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. (Ioan 14:6) Isus Hristos și credința în El este singura cale prin care ne apropiem de Tatăl și putem fi moștenitori. Chiar dacă în trecut am încercat să ne apropiem de Dumnezeu și pe alte căi, trebuie să vină o zi în care rămâne doar Isus singura Cale în viața noastră. Calea propriilor puteri, calea robiei și a firii trebuie „izgonită”, eliminată definitiv din viața noastră, fără compromis. Pavel nu îndeamnă la a prigoni pe iudaizatori, dar arată clar că aceștia nu sunt printre moștenitori și nu putem avea părtășie cu ei.

JOI – Cel născut în chip firesc prigonește pe cel născut prin Duhul (v. 28-29)


OBSERVĂ:Cu cine îi aseamănă, cum îi numește și descrie Pavel pe galateni? (v. 28)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cine prigonește pe cine? A existat vreo schimbare de-a lungul timpului în această „regulă”? (v. 29)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Iudaizatorii pretindeau că ei erau urmașii de drept ai lui Avraam, în acest argument, însă Pavel arată că, spiritual vorbind, ei sunt mai degrabă urmași ai lui Ismael, decât ai lui Isaac. Domnul Isus spunea fariseilor, care se pretindeau urmașii lui Avraam, dar căutau să-l ucidă, să facă faptele lui Avraam. Faptele și comportamentul chiar dacă nu produc, totuși indică identitatea noastră spirituală. Ismael îl ura pe Isaac la fel cum și Agar o disprețuia pe Sara. Tot așa, spune Pavel, și cei firești îi prigonesc pe cei duhovnicești. Cei ce-și bazează neprihănirea pe eforturi proprii de a ține anumite legi și obiceiuri îi prigonesc pe cei ce-și bazează neprihănirea doar pe Isus. John McArthur spunea: ”Credincioșii au fost mai mult nedreptățiți și prigoniți de oamenii religioși decât de atei.” 2 Chiar în zilele noastre, creștinii sunt uciși în mod special de oameni cu convingeri religioase și nu de atei. Nașterea din Duhul Sfânt și prigoana altora, indiferent de motive, nu sunt compatibile. Dacă religia ta te învață sau îți permite să prigonești și să urăști pe cineva, trebuie să știi că nu este religia Duhului, ci a firii pământești, indiferent cum se numește ea.

APLICĂ:Cum reacționezi atunci când cineva are alte convingeri religioase? Ești condus de dragoste, compasiune, smerenie sau aroganță, duh de partidă, ură, dispreț?________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2 John McArthur, The MacArthur New Testament Commentary, Galatians, Moody Bible Institute of Chicago, 1987, p. 108.

6564


APLICĂ:Cum prețuiești libertatea ta plătită de Hristos? Cât ții la ea? Mărturisești despre ea altora?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cât de tare stai tu în fața învățăturilor străine? (Efeseni 4:14-15) Ce faci pentru a rămâne tare a nu te pleca sub jugul lor?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

APLICĂ:Cum asculți tu de ce zice Scriptura în acest verset? (v. 30) Mai crezi că cele două căi se împletesc sau se completează cumva? Ce îți vorbește Domnul să faci?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ai „izgonit” definitiv din viața ta încercarea de apropiere de Dumnezeu prin propriile tale puteri sau mai oscilezi între cele două?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

SÂMBĂTĂ – Hristos ne-a izbăvit, ca să fim slobozi (4:31-5:1)


OBSERVĂ:Ce afli despre statutul galatenilor? (v. 31) Care este scopul pentru care au fost eliberați de Hristos?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce trebuiau ei să facă în continuare? La ce trebuiau să vegheze? (5:1)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Libertatea noastră față de Lege există, pentru că Hristos a împlinit Legea și ne-a răscumpărat de sub blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi. Noi nu mai suntem sub acuzația Legii, pentru că Hristos a purtat vina noastră. (Coloseni 2:13-14) Dar aceasta nu înseamnă că un om liber nu poate ajunge să se supună din nou Legii. (v.21) Învățătura iudaizatorilor îi ademenea pe galateni sub același jug din care fuseseră eliberați. Pavel amintește galatenilor că au fost eliberați pentru a fi și a rămâne liberi.

6766


La fel ca și alte ispite, și ispita legalismului ne poate da târcoale. Și în viața credinciosului se pot întâmpla alunecări sau căderi în legalism, din care Duhul lui Dumnezeu să ne ridice prin pocăință. Totuși, o alegere conștientă și deliberată (voi care voiți) (v. 4) de a te încrede în propriile puteri pentru mântuire înseamnă despărțire de Hristos și abandonarea, zădărnicirea harului lui Dumnezeu. (Galateni 2:21) Pavel nu învață aici despre siguranța sau pierderea mântuirii credinciosului, ci despre cât de opuse și incompatibile sunt cele două căi spre neprihănire.

La fel ca și în cazul galatenilor, și în viața noastră, Dumnezeu, în dragostea Lui părintească, va folosi Cuvântul, oameni, circumstanțe pentru a ne aduce la pocăință și îndreptare. (Evrei 12:6-11)

APLICĂ:Ție cum îți folosește Hristos, unirea cu El, harul Lui. Îți este Hristos îndeajuns?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care sunt domeniile sau aspectele din viața ta în are încă te mai încrezi în forțe proprii pentru a câștiga favoarea lui Dumnezeu? Unde mai simți nevoia să mai completezi lucrarea lui Hristos? Mărturisește aceste lucruri înaintea Domnului și întoarce-te la harul Său.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MARȚI – În Isus Hristos, nici tăierea împrejur și nici netăierea împrejurn-au vreun preț (v. 5-6)Citește: Galateni 5:2-25

OBSERVĂ:Care sunt lucrurile care contează în Isus Hristos? Care sunt cele ce nu contează? (v. 6)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


LUNI – Despărțiți de Hristos (v. 2-4)


OBSERVĂ:Ce observi referitor la adresările din versetele 2, 3 și 4? Care este tonul cu care scrie Pavel? Ce spune aceasta despre importanța mesajului transmis?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care sunt implicațiile și efectele spirituale ale tăierii împrejur (neprihănirii prin Lege)? (v. 2-4)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cele spuse în aceste versete sunt spuse de Pavel cu autoritate apostolică, dar și ca iudeu tăiat împrejur. Versetele de aici pot fi privite ca un climax al argumentării lui Pavel, iar tonalitatea lui este una foarte „apăsată”. Tăierea împrejur era primul pas propovăduit de iudaizatori înspre neprihănirea prin Lege. (Fapte 15:1) Era primul pas care schimba complet direcția spirituală a galatenilor. Asemenea iudaizatorilor de astăzi, probabil și cei de atunci amestecau Legea cu harul. Ei adăugau doar câteva elemente ale Legii pe care spuneau că ar trebui să le adauge un credincios la credința sa pentru ca neprihănirea lui să fie „completă”. La aceasta Pavel le spune răspicat că Legea nu se ține parțial sau preferențial. Iar, dacă vrea cineva să țină Legea, este dator să împlinească toată Legea. Însă singurul care a împlinit pe deplin toată Legea a fost Isus Hristos și nimeni altul. (Matei 5:17, Romani 3:23,24)

Neprihănirea prin Hristos și încercarea de obținere a neprihănirii prin Lege sunt incompatibile. Nu poți avea părtășie cu Hristos cel Răstignit, dacă respingi jertfa Lui. A încerca să fii neprihănit prin Lege înseamnă a disprețui jertfa Lui și harul Lui. Cine se îndreaptă spre neprihănirea prin Lege, implicit întoarce spatele lui Hristos și respinge harul lui Dumnezeu. Dacă pretindem că putem fi neprihăniți prin Lege (faptele noastre), atunci Hristos a murit în zadar, iar noi nu avem nevoie de sacrificiul Lui. În acest caz Hristos nu ne folosește la nimic. Aceasta este o minciună fatală.

6968


________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum descrie Pavel acțiunile iudaizatorilor? Ce termeni folosește el? (v. 7-12)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Galatenii avuseseră un început al credinței promițător, în ascultare de adevăr. Dar iudaizatorii, prin învățăturile eretice aduse, le-au tăiat calea, i-au înduplecat și i-au tulburat. Imaginea pe care o folosește Pavel în v. 7 este aceea a unui alergător, care alerga bine, dar a fost deviat de la cursa lui. Uneori schimbări mici în lucrurile esențiale aduc rezultate foarte diferite. Mici compromisuri în doctrinele esențiale produc erezii și comportamente departe de adevăr. Un grup mic eretic poate tulbura o comunitatea mare. Pentru a dospi o plămădeală mare nu este nevoie de mult aluat. Imaginea aluatului dospit mai este folosită în Scripturi simbolizând păcatul și corupția morală. (1 Corinteni 5:6-8; 15:33)

În versetul 10 Pavel își exprimă două convingeri: una cu privire la galateni și alta cu privire la iudaizatori. Referitor la galateni, convingerea lui este că ei gândesc la fel, împărtășesc aceleași convingeri fundamentale, chiar dacă acum sunt abătuți, înduplecați și tulburați. Cel născut din Dumnezeu iubește lumina și vine la lumină. El poate fi deviat de pe pista de alergare, poate avea rătăciri, dar Duhul lui Dumnezeu îl cheamă și-l va aduce înapoi la lumină. Nimeni nu-l va smulge din mâna lui Dumnezeu. (Ioan 10:28-29) Cealaltă convingere a lui Pavel se referă la justiția lui Dumnezeu față de cei ce tulbură Biserica. Aceștia își vor purta osânda. Dumnezeu Își apără și răzbună copiii. (2 Tesaloniceni 1:6; 2 Petru 2:17; Iuda 13)

Una din minciunile pe care la răspândeau iudaizatorii era că însuși Pavel propovăduiește tăierea împrejur, lucru care era infirmat chiar și de prigoanele pe care le îndura Pavel, tocmai datorită Evangheliei neprihănirii prin Hristos, prin cruce și nu prin obiceiurile iudaice.

APLICĂ:Cum este ascultarea ta de Adevăr? Asculți de învățătura Scripturii sau ești ispitit să o înlocuiești cu opinii omenești? Cât de mult te preocupă cunoașterea Adevărului?________________________________________________________________________________

Ce afli despre credință din aceste versete? (v. 5-6)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Adevăratul credincios își bazează nădejdea neprihănirii pe credință și aceasta este lucrarea Duhului Sfânt. Neprihănirea noastră nu se bazează pe lucruri exterioare sau fapte omenești, ci în totalitate pe lucrarea Domnului Isus Hristos. Trebuie remarcat și faptul că Pavel spune că nici netăierea împrejur nu valorează nimic în Hristos. Nici dacă fac și nici dacă nu fac ceva ce alții fac, nu sunt mai neprihănit. Un singur lucru contează – credința. Despre această credință ni se spune că lucrează prin dragoste. (1 Tesaloniceni 1:3; Romani 13:8) Neprihănirea nu vine din lucrările noastre exterioare, dar se va exprima prin ele, manifestându-se prin dragoste. Credința adevărată totdeauna se manifestă în dragoste. Credința biblică nu este o concepție mentală, ci o realitate ce se manifestă din plin în lucrările dragostei. Cineva a formulat foarte succint aceste adevăruri în felul următor: „A face pentru a fi (neprihănit).” = calea iudaizatorilor și a legalismului. „A fi (neprihănit) pentru a face.” = calea neprihănirii prin credință. Care este calea pe care ai ales să mergi?

APLICĂ:Ai uneori impresia că dacă faci anumite lucruri sau nu faci altele devii mai neprihănit? Ce ți-a arătat Dumnezeu prin Cuvânt astăzi?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care sunt lucrurile pe care le urmărești la tine și la alții, atunci când dorești să observi credința ta sau a lor? Câtă atenție dai manifestării dragostei?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MIERCURI – Puțin aluat face să dospească toată plămădeala (v. 7-12)


OBSERVĂ:Notează tot ce afli despre starea galatenilor? Cum erau înainte? Cum gândesc? Și care a fost impactul iudaizatorilor în bisericile lor? (v. 7-12)

7170


se focalizează mai mult pe legi exterioare, vor ajunge să ignore realitățile interioare, iar acest lucru se va reflecta în relațiile lor. Cum sunt relațiile tale? Esența Legii pe care încercau să o împlinească galatenii stă în dragostea pentru aproapele. Ce te preocupă mai mult ascultarea legalistă sau dragostea?

APLICĂ:Meditează la purtarea ta în biserică și în afara bisericii. Cum îți folosești libertatea pe care o ai în Hristos? Slujești altora în dragoste sau îi rănești pe alții cu nepăsare?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce ți-ar place să ți se facă și poți face săptămâna aceasta pentru frații tăi? Propune-ți o slujire în dragoste pentru frații tăi în Hristos, chiar în această săptămână. Scrie la ce te-ai gândit.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

VINERI – Umblați cârmuiți de Duhul (v. 16-18)


OBSERVĂ:Notează orice referire la Duhul Sfânt. Scrie tot ce afli despre lucrarea Duhului Sfânt în viața credinciosului. (v.16-18)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care sunt opțiunile pe care le are un credincios, atunci când trebuie să ia decizii? Ce surse ale impulsurilor interioare are el? (v. 16-18)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

După cum nimeni nu se poate mântui singur, ci doar prin jertfa lui Hristos, tot așa și sfințirea noastră (progresivă) nu este prin eforturile noastre, ci prin lucrarea Duhului Sfânt. Duhul Sfânt ne va

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Din limbajul și atitudinea lui Pavel, cât de importantă crezi că este pentru Dumnezeu pacea și unitatea bisericii? În ce mod contribui la zidirea și protejarea bisericii de erezii, dezbinări sau tulburări. Ce crezi că ai putea face în această privință?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

JOI – Voi ați fost chemați la slobozenie (v. 13-15)


OBSERVĂ:Care sunt cele două interpretări ale slobozeniei? (v. 13)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Subliniază expresiile unii altora, unii de alții, unii pe alții (v. 13,15). Ce opțiuni de relaționare aveau galatenii?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Libertatea creștină nu înseamnă anarhie, nepăsare sau libertinism. Altfel spus nu înseamnă trăirea după firea pământească (care este înclinată spre rău). Noi am primit în Hristos libertatea față de Lege și față de păcat, pentru a ne sluji unii altora în dragoste. Atunci când cineva invocă libertatea pentru a face rău aproapelui sau a trăi pentru sine, în mod egoist, demonstrează unul din două lucruri: fie este în confuzie spirituală în acel moment, fie nici nu a cunoscut vreodată această libertate.

Cu cât cineva încearcă să se focalizeze pe împlinirea exterioară a Legii, va sfârși ignorând lucrurile esențiale ale Legii morale a lui Dumnezeu, cum sunt mila, dragostea, îndurarea. (Luca 11:42) Galatenii care încercau să împlinească Legea au ajuns să se „muște” și să se „mănânce” între ei. Cu cât oamenii

7372


SÂMBĂTĂ – Dacă trăim prin Duhul, să și umblăm prin Duhul (v. 19-25)


OBSERVĂ:Ce contraste observi între faptele firii pământești și roada Duhului? Ce observi referitor la rezultatele eterne ale celor două moduri de viață? Expresia nu este Lege are sensul de: nu există acuzație din partea Legii. (v. 19-23)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care sunt caracteristicile celor ce sunt ai lui Hristos (călăuziți de Duhul Sfânt) pe care le vezi în acest pasaj? (v. 22-25)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Faptele firii pământești, cu părere de rău, sunt, într-o anumită măsură, experiența noastră a tuturor, sunt lucruri ușor de observat în noi și în jurul nostru. Și credincioșii pot aluneca uneori în unele din ele. Lista enumerată de Pavel nu este comprehensivă, (v. 21) ci exemplificativă și reprezentativă. Concluzia pe care o reamintește Pavel este că cei ce practică astfel de lucruri nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu. (v. 21) Atunci când Pavel spune acesta, asemenea lui Ioan, (1 Ioan 3:6,9) el se referă la obiceiurile și caracterul persoanei și nu la incidente ocazionale. Un om foarte rău poate face ocazional fapte bune și onorabile, tot așa un sfânt poate ocazional să comită păcate rușinoase. Copiii lui Dumnezeu răscumpărați prin sângele lui Hristos, având Duhul Sfânt și fiind născuți din nou, vor urî păcatul și nicidecum nu vor avea pace și bucurie trăind în faptele firii.

Roada Duhului reprezintă rezultatul prezenței și lucrării sfințitoare a Duhului Sfânt în cel credincios. Dacă privim pasajul în ansamblu vom remarca că acestea apar în contextul în care credinciosul umblă prin Duhul. (v. 25) Roada Duhului nu este rezultatul eforturilor credinciosului, dar nici nu apare fără alegerea credinciosului de a se lăsa călăuzit de Duhul Sfânt. Pentru a rodi este nevoie de colaborare cu Duhul Sfânt prin supunere și ascultare.

călăuzi în ascultarea noastră de Hristos. El nu ne „posedă”, nu ne forțează, ci ne călăuzește, arătându-ne calea pe care să mergem.

În orice situație decizională, credinciosul are două opțiuni: el poate acționa conform impulsurilor firii pământești, poate asculta de poftele sau dorințele lui firești, poate asculta de presiunea emoțiilor, tiparelor comportamentale învățate... sau poate asculta de îndemnul, șoapta Duhului Sfânt. Cele două mesaje sunt opuse unul altuia. Și ele nu pot fi împăcate. (v. 17) Credinciosul este eliberat de tirania păcatului și a firii pământești. Orice creștin are prin Duhul Sfânt puterea de a nu asculta de firea pământească. Secretul nu este voința puternică sau ambiția, ci ascultarea de Duhul Sfânt. Câteodată, chiar voința și ambiția, sub influența firii pământești pot fi manifestări ale acesteia. Ascultarea smerită de Duhul Sfânt ne izbăvește de tirania firii pământești. Salvarea noastră de firea pământească este în supunere față de Duhul.

A fi călăuziți de Duhul înseamnă a fi fii ai lui Dumnezeu și înseamnă a fi liberi prin Hristos de Lege. Iar a fi liberi de Lege înseamnă a fi liberi de tirania păcatului. (Romani 6:14; 7:8-11) Chiar dacă orice credincios trăiește un conflict interior între dorința Duhului și pofta firii, fiecare avem și resursele pentru victorie prin Duhul Sfânt.

APLICĂ:Amintește-ți o situație recentă în care ai ascultat de poftele firii pământești. Ce ai făcut? Notează cum te-ai simțit și care au fost rezultatele acțiunilor tale.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Amintește-ți o situați recentă în care ai ascultat de călăuzirea Duhului Sfânt. Ce ai făcut? Notează cum te-ai simțit și care au fost rezultatele acțiunilor tale.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Scrie care este cea mai mare frământare sau nelămurire pe care o ai referitor la ascultarea de călăuzirea Duhului Sfânt. Propune-ți să o discuți cu liderul de grup sau cu o altă persoană matură spiritual.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7574


TEXT: GALATENI 5:26-6:18

LUNI – Purtați-vă sarcinile unii altora (5:26-6:6)


OBSERVĂ:Care este purtarea unui credincios ce umblă prin Duhul – duhovnicesc? Scrie tot ce afli din text. (v. 5:26-6:6)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Umblarea după slavă deșartă este în contrast cu umblarea prin Duhul. Cine urmărește aprecierea și lauda oamenilor va intra în conflict cu valorile lui Dumnezeu, se va autoevalua greșit și va ajunge să-i provoace și să-i invidieze pe ceilalți. (Galateni 1:10; 6:3, 4, 12-13) Sistemele legaliste încurajează, indirect, concurența firească și competiția. Gândirea legalistă simte nevoia de merite personale. Meritele personale pot conferi sentimentul de valoare și siguranță. De aceea o persoană legalistă se află adesea în competiție cu alții, pe care fie îi disprețuiește, fie îi invidiază, dar îi este greu să-i iubească.

A umbla prin Duhul înseamnă a ridica pe cineva care a căzut. Și aceasta fără atitudine de superioritate, ci cu blândețe și prudență, fiind conștient că nu ești mai bun și este un har că ești în picioare. Umblare în Duhul înseamnă a nu fi în competiție unii cu alții, ci să alergăm împreună aceeași cursă, ajutându-ne unii pe alții, purtându-ne sarcinile (poverile). (Evrei 12:12,13) Aceasta înseamnă dragoste, iar dragostea este Legea (porunca) lui Hristos. (Ioan 13:34)

Mândria, aroganța sau superioritatea au la bază autoînșelarea și o imagine deformată despre sine și despre alții. (Romani 12:3) Fiecare trebuie să ne evaluăm în lumina Cuvântului și propriilor fapte. Comparațiile cu alții sunt defectuoase și vin din firea pământească. Singura comparație validă este cu Hristos și standardele Cuvântului Său. Fiecăruia dintre noi i s-a dat în mod diferit și i se va cere conform cu ce i s-a dat. Fiecare va fi responsabil de sarcina (chemarea, responsabilitatea) sa. (Romani 2:6)

Prima caracteristică a roadei Duhului este dragostea, despre care Pavel a mai amintit în versetele anterioare. (v. 13,14) Toate comportamentele care vin din călăuzirea și lucrarea Duhului Sfânt nu se împotrivesc Legii morale, ci o împlinesc, pentru că toate exprimă dragoste. (v. 23; 14)

Versetul 24 indică o realitate în care trăiește credinciosul. El nu mai este sub autoritatea firii pământești. (Galateni 2.20) Chiar dacă aceasta încă se manifestă, a fi a lui Hristos înseamnă a-L avea pe El de stăpân. Noi nu mai suntem victimele naturii noastre corupte, pentru că avem puterea de a ne opune firii și păcatului, ascultând de Duhul Sfânt. Firea pământească este pusă pe cruce, dată la moarte, atunci când alegem să ascultăm de Duhul Sfânt.

APLICĂ:Stai onest înaintea lui Dumnezeu și întreabă-te care din aceste lucruri (v. 19-23) te caracterizează mai mult? În care dintre ele te regăsești mai mult și te simți în „apele tale”. Scrie la ce te gândești.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

A trăi în Duhul conduce la umblarea prin Duhul. Ascultarea de Duhul Sfânt înseamnă supunere și acțiune. Ce a însemnat pentru tine acest lucru în săptămâna aceasta? Ce poți face pentru a asculta continuu de Duhul Sfânt?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7776

Galateni 5:26-6:6 - Săptămâna 10 Galateni 5:26-6:6 - Săptămâna 10

Este autoînșelare să credem că putem ignora Cuvântul lui Dumnezeu și să evităm consecințele alegerilor noastre. Păcatul și umblarea în firea pământească reprezintă ofensă și batjocură la adresa lui Dumnezeu, lucru pe care El îl va răsplăti, judecând ca atare.

Principiul semănatului și seceratului este arhicunoscut. Niciodată nu crește din pământ altceva decât ceea ce este semănat. În domeniul spiritual principiul se aplică în mod identic. Fiecare decizie, gând, vorbă sau faptă este o sămânță pe care o plantăm. Fiecare atitudine pe care o cultivăm sau stare emoțională pe care o acceptăm echivalează cu a semăna sămânță. A semăna în firea pământească înseamnă a practica faptele, atitudinile, gândurile... firii pământești, (Galateni 5:19-21) iar rezultatul este putrezirea = moartea, distrugerea. (1 Corinteni 11:30) A semăna în Duhul înseamnă a ne lăsa călăuziți de Duhul, a căuta împărăția lui Dumnezeu, a face orice gând rob ascultării de Hristos..., iar roada este viața veșnică. Cel ce crede în Hristos are deja viața veșnică, (Ioan 6:47) însă atunci când credinciosul seamănă în Duhul, el experimentează binecuvântarea ascultării și realitățile vieții veșnice încă de aici. Încă de pe pământ începem să secerăm consecințele alegerilor noastre.

APLICĂ:Unde ai semănat azi sau ieri? Ce aștepți să seceri?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cât de mult te preocupă răsplata pe care o va da Hristos? Ce știi că trebuie să faci pentru a semăna mai mult în Duhul?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MIERCURI – Să nu obosim în facerea binelui (v. 9-10)

Citește: Galateni 5:26 - 6:18

OBSERVĂ:Care este condiția pentru a secera? (v. 9)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

În dragoste mădularele îngrijesc unul de altul. (1Corinteni 12:25) Nu există nici un mădular în trupul lui Hristos care să nu aibă nevoie de celelalte. Fiecare are daruri specifice și slujiri specifice. Principiul amintit de Pavel în v. 6 este o altă aplicație a dragostei. Chiar dacă în alte locuri Scriptura este mai explicită, în ce privește suportul material al slujitorilor bisericii (ex. 1Corinteni 9:11-14), textul și contextul de aici indică cel mai probabil sprijinul spiritual, deși se poate înțelege foarte bine și cel material. Termenul bunurile (gr. agathos) folosit de Pavel se referă de obicei la binecuvântările morale sau spirituale. (Evrei 9:11, 10:1) Pentru bunurile materiale termenul obișnuit în Noul Testament este kalos. Expresia să facă parte (gr. koinonia = părtășie) arată contextul și legătura de părtășie (a avea în comun) care există între dătător și beneficiar, în mod reciproc. Care sunt binecuvântările din care poți să faci parte fraților tăi?

APLICĂ:Mărturisește Domnului orice spirit de competiție, superioritate sau invidie, dacă simți astfel față de alții. Alege să te lași condus de Duhul Sfânt. Ale cui sarcini trebuie să le porți astăzi? Pe cine trebuie să ridici cu duhul blândeții și cu smerenie? Scrie-le numele și sarcina mai jos.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

MARȚI – Ce seamănă omul, aceea va și secera (v. 7,8)


OBSERVĂ:Cu privire la ce nu trebuie să ne lăsăm înșelați? (v. 8)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care sunt cele două soluri în care poate să semene creștinul? Care sunt rezultatele? (v.8)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7978


JOI – V-am scris cu însăși mâna mea (v. 11-13)


OBSERVĂ:Ce afli despre motivația iudaizatorilor în militarea lor pentru tăierea împrejur? (v. 12-13)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce afli despre purtarea lor? (v. 12-13)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

De obicei Pavel își dicta epistolele și altcineva le scria, foarte posibil datorită problemelor sale cu vederea. (Galateni 4:13,15 2Corinteni 12.7) Uneori își scria doar saluturile. (Coloseni 4:18) Aici însă, pentru a accentua importanța celor scrise, Pavel alege să scrie cu mâna lui. Pe lângă faptul că scrie cu mâna lui, Pavel scrie cu litere mari, poate din cauza vederii sau doar pentru a atrage atenția la cele scrise.

Mesajul are scopul să demaște motivația ascunsă a iudaizatorilor. Ei sunt prezentați ca unii care umblă după plăcerea oamenilor. Obiectivul demersului lor era să capete favoarea, aprecierea, lauda oamenilor și să scape de prigoana, din partea iudeilor. Merită amintit că tocmai de acest lucru ei îl acuzau în mod fals pe Pavel. (Galateni 1:10; 5:11) Iudaizatorii îi priveau pe galateni ca pe niște „trofee” cu care să se laude, dacă aceștia ar fi primit tăierea împrejur.

Asemenea fariseilor, care legau sarcini grele pe umerii poporului, dar ei nu le mișcau nici măcar cu un deget, și iudaizatorii sileau pe galateni să primească tăierea împrejur, în timp ce nici măcar ei nu țineau Legea. De multe ori în spatele unei imagini foarte legaliste, menite să impresioneze, se află multă lașitate și fățărnicie. Doar Hristos ne face oameni integri, atât în interior cât și în exterior.

APLICĂ:Cu ce motivație vestești Evanghelia? Îi iubești sincer pe cei cărora le vorbești? Vezi valoare în ei sau doar niște „trofee”?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce ne-a dat Dumnezeu ca noi să putem face bine? Cui trebuie să facem bine? (v. 10)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Secerișul, răsplata este la vremea potrivită și de multe ori nu este în aceeași zi cu semănatul. (Iacov 5:7; 2Timotei 2:6) Ascultarea noastră de Domnul și slujirea noastră vor fi răsplătite, dacă nu vom cădea de oboseală. (Evrei 10:35-36; 12:1-3; 2Ioan 8, 1Corinteni 15:58) A cădea de oboseală înseamnă a fi epuizat, a deznădăjdui, a renunța la alergare. Renunțarea, duce la compromiterea, pierderea răsplății. De aceea îndemnul lui Pavel este să nu obosim în facerea binelui. Atunci când motivația noastră este dobândirea de merite sau competiția, vom obosi. A semăna în Duhul înseamnă a sluji călăuzit și motivat de Duhul Sfânt, înseamnă a fi motivat de recunoștință și dragoste pentru neprihănirea și viața pe care le-ai primit deja prin Isus Hristos.

Viața este un prilej (kairos = perioadă de timp, ocazie, oportunitate) pentru a face binele. Credinciosul trebuie să folosească viața și toate resursele pe care le are pentru a face binele și a semăna în Duhul. Binele (gr. agathos) este același termen din v. 6 și implică nu doar un bine exterior, material, ci în primul rând unul interior, moral, spiritual. Mai ales fraților în credință – arată prioritatea dragostei. Dacă cineva iubește pe Dumnezeu, iubește și pe cei născuți din El. (1Ioan 5:1)

APLICĂ:Cum îți împrospătezi motivațiile spirituale? Cum te hrănești spiritual pentru a nu cădea de oboseală?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cum privești viața ta? Realizezi prilejul pe care încă îl ai? Cum valorifici acest prilej de a face bine la toți și mai ales fraților în credință?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8180


încerca să placi lui Dumnezeu. În acest caz ambele se întâlnesc în eroare. Ambele funcționează pe principiile lumii, ale forțelor proprii. De aceea niciunul nu ajută cu nimic în apropierea de Dumnezeu. Singurul lucru care contează este a fi o făptură (creație) nouă. O creație nouă nu poți fi prin propriile tale puteri, ci doar prin crucea Domnului nostru Isus Hristos.

APLICĂ:Ești tu o făptură nouă prin credință? Cui crezi că se datorează acest lucru? Cum se vede în trăirea ta această realitate?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Tu cu ce fel de lucruri te lauzi? Ce fel de atitudini observi, formându-se în tine de-a lungul anilor de credință?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

SÂMBĂTĂ – Harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu duhul vostru (v.16-18)

Citește: Te încurajez, la final de studiu să recitești încă o dată întreaga epistolă pentru a actualiza imaginea de ansamblu cu tot ceea ce ai învățat până acum.

OBSERVĂ:

Care este condiția pentru pacea și îndurarea lui Dumnezeu? La ce dreptar crezi că se referă Pavel?________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Ce observi referitor la atitudinea lui Pavel la final de Epistolă? Remarcă modul lui de adresare și ce mesaj transmite. (v. 18)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

A cui plăcere o cauți mai presus de toate, a oamenilor, a ta sau a lui Dumnezeu? Scrie un exemplu recent.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

VINERI – O făptură nouă (v. 14-15)


OBSERVĂ:Cu ce se laudă Pavel? (v. 14)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care este lucrul care contează în Hristos? Ce lucruri nu contează? (v. 15)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Lauda lui Pavel era cu jertfa și lucrarea lui Hristos și cu nimic altceva. Această laudă contrasta cu lauda iudaizatorilor care se lăudau cu prozeliții lor pe care i-au convins să se taie împrejur. Fiecare sistem religios promovează anumite valori cu care se laudă ulterior. Un sistem firesc se va lăuda cu lucrurile firii și ale lumii, lucrurile făcute de om. Creștinismul autentic este bazat în întregime pe harul lui Dumnezeu, de aceea singura laudă care rămâne este Dumnezeu și lucrarea Lui prin Hristos. (1Corinteni 1:28-31) Cu cât mai mult crești în cunoașterea lui Hristos și te sfințești, cu atât mai mult te vei lăuda doar cu El și cu nimic altceva. Pe de altă parte cu cât cineva progresează într-un sistem religios legalist, cu atât mai mult se va lăuda cu realizările lui și-i va disprețui pe alții.

Lumea (gr. kosmos) în Noul Testament se referă la sistemul spiritual păcătos care este sub conducerea lui Satan. (1Ioan 5:19) Învățătura iudaizatorilor, alături de orice doctrină ce învață apropierea de Dumnezeu prin eforturi proprii, este parte a sistemului numit lume. Prin crucea lui Hristos lumea a fost condamnată ca fiind greșită și ineficientă, iar prin identificarea noastră cu Hristos și noi ne-am declarat morți față de orice sistem omenesc de apropiere de Dumnezeu. (Coloseni 2:20-23; 1Ioan 5:4,5) Atât tăierea împrejur, cât și netăierea împrejur pot fi moduri omenești de a

8382

E P I S TO L A C ĂT R E G A L AT E N I

Capitolul 1

1. Pavel, apostol nu de la oameni, nici printr-un om, ci prin Isus Hristos şi prin Dumnezeu Tatăl care L-a înviat din morţi,

2. şi toţi fraţii care sunt împreună cu mine, către bisericile Galatiei:

3. Har şi pace vouă de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul nostru Isus Hristos!

4. El S-a dat pe Sine însuşi pentru păcatele noastre, ca să ne smulgă din acest veac rău, după voia Dumnezeului nostru şi Tatăl.

5. A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin.

6. Mă mir că treceţi aşa de repede de la Cel ce v-a chemat prin harul lui Hristos la o altă Evanghelie.

7. Nu doar că este o altă Evanghelie; dar sunt unii oameni care vă tulbură şi voiesc să răstoarne Evanghelia lui Hristos.

8. Dar, chiar dacă noi înşine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema!

9. Cum am mai spus, o spun şi acum: dacă vă propovăduieşte cineva o Evanghelie deosebită de aceea pe care aţi primit-o, să fie anatema!

10. Caut eu oare, în clipa aceasta, să capăt bunăvoinţa oamenilor sau bunăvoinţa lui Dumnezeu? Sau caut să plac oamenilor? Dacă aş mai căuta să plac oamenilor, n-aş fi robul lui Hristos.

11. Fraţilor, vă mărturisesc că Evanghelia propovăduită de mine nu este de obârşie omenească;

12. pentru că n-am primit-o, nici n-am învăţat-o de la vreun om, ci prin descoperirea lui Isus Hristos.

13. Aţi auzit, în adevăr, care era purtarea mea de altădată, în religia iudeilor. Cum, adică, prigoneam peste măsură de mult Biserica lui Dumnezeu şi făceam prăpăd în ea;

14. şi cum eram mai înaintat în religia iudeilor decât mulţi din neamul meu, de o vârstă cu mine. Eram însufleţit de o râvnă nespus de mare pentru datinile strămoşeşti.

15. Dar, când Dumnezeu - care m-a pus deoparte din pântecele maicii mele şi m-a chemat prin harul Său - a găsit cu cale

16. să descopere în mine pe Fiul Său, ca să-L vestesc între Neamuri, îndată, n-am

Asemenea unui rob, care de bună voie rămâne în stăpânirea stăpânului său, pentru că îi place de el și este însemnat de stăpân, (Exod 21:5-6) Pavel poartă pe trupul lui semnele suferinței pentru Hristos. (2Corinteni 1:5) Suferințele acestea erau cauzate în special de iudei și mărturiseau despre hotărârea lui neclintită de a sluji lui Hristos și de a predica Evanghelia harului. Trupul lui Pavel aparținea lui Hristos și acest lucru era vizibil.

Dreptarul semnifică ideea de standard, unitate de măsură (gr. kanon). În sens spiritual, Pavel se referă la învățătura neprihănirii prin Hristos. Indiferent de naționalitate, indiferent de trecut, indiferent câte păcate am făcut, oricine crede în Hristos devine o făptură nouă (2Corinteni 5:17) și beneficiază de pacea și îndurarea lui Dumnezeu. (Galateni 1:3) Pacea și îndurarea nu pot veni asupra noastră decât prin Harul extraordinar al lui Domnului Nostru Isus Hristos.

APLICĂ:După ce dreptar îți ghidezi viața și umblarea? Experimentezi pacea și îndurarea lui Dumnezeu în viața ta? Meditează înainte să răspunzi? ________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Pacea și îndurarea lui Dumnezeu produc efecte și comportamente. (Romani 12:1) Vă îndemn dar, fraților, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu; aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească.

Mulțumește lui Dumnezeu pentru harul Său, dedicându-ți trupul și întreaga ființă. Scrie-ți rugăciunea mai jos.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Mărețul har m-a mântuit Pe mine din păcat,

Pierdut eram, dar m-a găsit De moarte m-a scăpat.

8584

9. şi, când au cunoscut harul care-mi fusese dat, Iacov, Chifa şi Ioan, care sunt priviţi ca stâlpi, mi-au dat mie şi lui Barnaba mâna dreaptă de însoţire, ca să mergem să propovăduim: noi la Neamuri, iar ei la cei tăiaţi împrejur.

10. Ne-au spus numai să ne aducem aminte de cei săraci, şi chiar aşa am şi căutat să fac.

11. Dar, când a venit Chifa în Antiohia, i-am stat împotrivă, în faţă, căci era de osândit.

12. În adevăr, înainte de venirea unora de la Iacov, el mânca împreună cu Neamurile; dar, când au venit ei, s-a ferit şi a stat deoparte, de teama celor tăiaţi împrejur.

13. Împreună cu el au început să se prefacă şi ceilalţi iudei, aşa că până şi Barnaba a fost prins în laţul făţărniciei lor.

14. Când i-am văzut eu că nu umblă drept după adevărul Evangheliei, am spus lui Chifa în faţa tuturor: “Dacă tu, care eşti iudeu, trăieşti ca Neamurile, şi nu ca iudeii, cum sileşti pe Neamuri să trăiască în felul iudeilor?”

15. Noi suntem iudei din fire, iar nu păcătoşi dintre Neamuri.

16. Totuşi, fiindcă ştim că omul nu este socotit neprihănit prin faptele Legii, ci numai prin credinţa în Isus Hristos, am crezut şi noi în Hristos Isus, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţa în Hristos, iar nu prin faptele Legii; pentru că nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii.

17. Dar, dacă, în timp ce căutăm să fim socotiţi neprihăniţi în Hristos, şi noi înşine am fi găsiţi ca păcătoşi, este oare Hristos un slujitor al păcatului? Nicidecum!

18. Căci, dacă zidesc iarăşi lucrurile pe care le-am stricat, mă arăt ca un călcător de lege.

19. Căci eu, prin Lege, am murit faţă de Lege, ca să trăiesc pentru Dumnezeu.

20. Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine.

21. Nu vreau să fac zadarnic harul lui Dumnezeu; căci, dacă neprihănirea se capătă prin Lege, degeaba a murit Hristos.

Capitolul 3

1. O, galateni nechibzuiţi! Cine v-a fermecat pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit?

2. Iată numai ce voiesc să ştiu de la voi: prin faptele Legii aţi primit voi Duhul ori prin auzirea credinţei?

întrebat pe niciun om,

17. nici nu m-am suit la Ierusalim la cei ce au fost apostoli înainte de mine, ci m-am dus în Arabia. Apoi m-am întors din nou la Damasc.

18. După trei ani, m-am suit la Ierusalim să fac cunoştinţă cu Chifa şi am rămas la el cincisprezece zile.

19. Dar n-am văzut pe niciun altul dintre apostoli decât pe Iacov, fratele Domnului.

20. În cele ce vă scriu, iată, înaintea lui Dumnezeu, nu mint.

21. După aceea m-am dus în ţinuturile Siriei şi Ciliciei.

22. Şi eram încă necunoscut la faţă bisericilor lui Hristos care sunt în Iudeea.

23. Ele auzeau doar spunându-se: “Cel ce ne prigonea odinioară acum propovăduieşte credinţa pe care căuta s-o nimicească odinioară.”

24. Şi slăveau pe Dumnezeu din pricina mea.

Capitolul 2

1. După paisprezece ani, m-am suit din nou la Ierusalim împreună cu Barnaba; şi am luat cu mine şi pe Tit.

2. M-am suit, în urma unei descoperiri, şi le-am arătat Evanghelia pe care o propovăduiesc eu între Neamuri, îndeosebi celor mai cu vază, ca nu cumva să alerg sau să fi alergat în zadar.

3. Nici chiar Tit, care era cu mine, măcar că era grec, n-a fost silit să se taie împrejur

4. din pricina fraţilor mincinoşi, furişaţi şi strecuraţi printre noi ca să pândească slobozenia pe care o avem în Hristos Isus, cu gând să ne aducă la robie;

5. noi nu ne-am supus şi nu ne-am potrivit lor nicio clipă măcar, pentru ca adevărul Evangheliei să rămână cu voi.

6. Cei ce sunt socotiţi ca fiind ceva - orice ar fi fost ei, nu-mi pasă: Dumnezeu nu caută la faţa oamenilor - aceştia, zic, ei cei cu vază nu mi-au adăugat nimic.

7. Ba dimpotrivă, când au văzut că mie îmi fusese încredinţată Evanghelia pentru cei netăiaţi împrejur, după cum lui Petru îi fusese încredinţată Evanghelia pentru cei tăiaţi împrejur -

8. căci Cel ce făcuse din Petru apostolul celor tăiaţi împrejur, făcuse şi din mine apostolul Neamurilor -

8786

19. Atunci pentru ce este Legea? Ea a fost adăugată din pricina călcărilor de lege, până când avea să vină “Sămânţa” căreia Îi fusese făcută făgăduinţa; şi a fost dată prin îngeri, prin mâna unui mijlocitor.

20. Dar mijlocitorul nu este mijlocitorul unei singure părţi, pe când Dumnezeu este unul singur.

21. Atunci oare Legea este împotriva făgăduinţelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Dacă s-ar fi dat o Lege care să poată da viaţa, într-adevăr, neprihănirea ar veni din Lege.

22. Dar Scriptura a închis totul sub păcat, pentru ca făgăduinţa să fie dată celor ce cred prin credinţa în Isus Hristos.

23. Înainte de venirea credinţei, noi eram sub paza Legii, închişi pentru credinţa care trebuia să fie descoperită.

24. Astfel, Legea ne-a fost un îndrumător spre Hristos, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţă.

25. După ce a venit credinţa, nu mai suntem sub îndrumătorul acesta.

26. Căci toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu, prin credinţa în Hristos Isus.

27. Toţi care aţi fost botezaţi pentru Hristos v-aţi îmbrăcat cu Hristos.

28. Nu mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toţi sunteţi una în Hristos Isus.

29. Şi, dacă sunteţi ai lui Hristos, sunteţi “sămânţa” lui Avraam, moştenitori prin făgăduinţă.

Capitolul 4

1. Dar, câtă vreme moştenitorul este nevârstnic, eu spun că nu se deosebeşte cu nimic de un rob, măcar că este stăpân pe tot.

2. Ci este sub epitropi şi îngrijitori, până la vremea rânduită de tatăl său.

3. Tot aşa şi noi, când eram nevârstnici, eram sub robia învăţăturilor începătoare ale lumii.

4. Dar, când a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut din femeie, născut sub Lege,

5. ca să răscumpere pe cei ce erau sub Lege, pentru ca să căpătăm înfierea.

6. Şi, pentru că sunteţi fii, Dumnezeu ne-a trimis în inimă Duhul Fiului Său care strigă: “Ava”, adică: “Tată!”

3. Sunteţi aşa de nechibzuiţi? După ce aţi început prin Duhul, vreţi acum să sfârşiţi prin firea pământească?

4. În zadar aţi suferit voi atât de mult? Dacă în adevăr, e în zadar!

5. Cel ce vă dă Duhul şi face minuni printre voi le face oare prin faptele Legii sau prin auzirea credinţei?

6. Tot aşa şi “Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi credinţa aceasta i-a fost socotită ca neprihănire.”

7. Înţelegeţi şi voi, dar, că fii ai lui Avraam sunt cei ce au credinţă.

8. Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea că Dumnezeu va socoti neprihănite pe Neamuri, prin credinţă, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: “Toate neamurile vor fi binecuvântate în tine.”

9. Aşa că cei ce se bizuie pe credinţă sunt binecuvântaţi împreună cu Avraam cel credincios.

10. Căci toţi cei ce se bizuie pe faptele Legii sunt sub blestem; pentru că este scris: “Blestemat este oricine nu stăruie în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă.”

11. Şi că nimeni nu este socotit neprihănit înaintea lui Dumnezeu, prin Lege, este învederat, căci “cel neprihănit prin credinţă va trăi.”

12. Însă Legea nu se întemeiază pe credinţă; ci ea zice: “Cine va face aceste lucruri va trăi prin ele.”

13. Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi - fiindcă este scris: “Blestemat e oricine este atârnat pe lemn” -

14. pentru ca binecuvântarea vestită lui Avraam să vină peste Neamuri, în Hristos Isus, aşa ca, prin credinţă, noi să primim Duhul făgăduit.

15. Fraţilor, (vorbesc în felul oamenilor) un testament, chiar al unui om, odată întărit, totuşi nimeni nu-l desfiinţează, nici nu-i mai adaugă ceva.

16. Acum, făgăduinţele au fost făcute “lui Avraam şi seminţei lui.” Nu zice: “şi seminţelor” (ca şi cum ar fi vorba de mai multe), ci ca şi cum ar fi vorba numai de una: “şi seminţei tale”, adică Hristos.

17. Iată ce vreau să zic: un testament pe care l-a întărit Dumnezeu mai înainte, nu poate fi desfiinţat, aşa ca făgăduinţa să fie nimicită de Legea venită după patru sute treizeci de ani.

18. Căci, dacă moştenirea ar veni din Lege, nu mai vine din făgăduinţă; şi Dumnezeu printr-o făgăduinţă a dat-o lui Avraam.

8988

unul, de pe muntele Sinai, naşte pentru robie şi este Agar -

25. căci Agar este muntele Sinai din Arabia - şi răspunde Ierusalimului de acum care este în robie împreună cu copiii săi.

26. Dar Ierusalimul cel de sus este slobod, şi el este mama noastră.

27. Fiindcă este scris: “Bucură-te, stearpo, care nu naşti deloc! Izbucneşte de bucurie şi strigă, tu, care nu eşti în durerile naşterii! Căci copiii celei părăsite vor fi în număr mai mare decât copiii celei cu bărbat.”

28. Şi voi, fraţilor, ca şi Isaac, voi sunteţi copii ai făgăduinţei.

29. Şi, cum s-a întâmplat atunci, că cel ce se născuse în chip firesc prigonea pe cel ce se născuse prin Duhul, tot aşa se întâmplă şi acum.

30. Dar ce zice Scriptura? “Izgoneşte pe roabă şi pe fiul ei; căci fiul roabei nu va moşteni împreună cu fiul femeii slobode.”

31. De aceea, fraţilor, noi nu suntem copiii celei roabe, ci ai femeii slobode. Hristos ne-a izbăvit ca să fim slobozi.

Capitolul 5

1. Rămâneţi, dar, tari şi nu vă plecaţi iarăşi sub jugul robiei.

2. Iată, eu, Pavel, vă spun că, dacă vă veţi tăia împrejur, Hristos nu vă va folosi la nimic.

3. Şi mărturisesc iarăşi, încă o dată, oricărui om care primeşte tăierea împrejur, că este dator să împlinească toată Legea.

4. Voi, care voiţi să fiţi socotiţi neprihăniţi prin Lege, v-aţi despărţit de Hristos; aţi căzut din har.

5. Căci noi, prin Duhul, aşteptăm prin credinţă nădejdea neprihănirii.

6. Căci, în Isus Hristos, nici tăierea împrejur, nici netăierea împrejur n-au vreun preţ, ci credinţa care lucrează prin dragoste.

7. Voi alergaţi bine: cine v-a tăiat calea, ca să n-ascultaţi de adevăr?

8. Înduplecarea aceasta nu vine de la Cel ce v-a chemat.

9. Puţin aluat face să se dospească toată plămădeala.

10. Eu, cu privire la voi, am în Domnul încrederea că nu gândiţi altfel. Dar cel ce vă tulbură va purta osânda, oricine ar fi el.

11. Cât despre mine, fraţilor, dacă mai propovăduiesc tăierea împrejur, de ce mai sunt prigonit? Atunci pricina de poticnire a crucii s-a dus.

7. Aşa că nu mai eşti rob, ci fiu; şi, dacă eşti fiu, eşti şi moştenitor, prin Dumnezeu.

8. Odinioară, când nu cunoşteaţi pe Dumnezeu, eraţi robiţi celor ce din firea lor nu sunt dumnezei.

9. Dar acum, după ce aţi cunoscut pe Dumnezeu sau, mai bine zis, după ce aţi fost cunoscuţi de Dumnezeu, cum vă mai întoarceţi iarăşi la acele învăţături începătoare, slabe şi sărăcăcioase, cărora vreţi să vă supuneţi din nou?

10. Voi păziţi zile, luni, vremuri şi ani.

11. Mă tem să nu mă fi ostenit degeaba pentru voi.

12. Fraţilor, vă rog să fiţi ca mine, căci şi eu sunt ca voi. Nu mi-aţi făcut nicio nedreptate.

13. Dimpotrivă, ştiţi că în neputinţa trupului v-am propovăduit Evanghelia pentru întâia dată.

14. Şi n-aţi arătat nici dispreţ, nici dezgust faţă de ceea ce era o ispită pentru voi în trupul meu; dimpotrivă, m-aţi primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe însuşi Hristos Isus.

15. Unde este, dar, fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost cu putinţă, v-aţi fi scos până şi ochii şi mi i-aţi fi dat.

16. M-am făcut oare vrăjmaşul vostru pentru că v-am spus adevărul?

17. Nu cu gând bun sunt plini de râvnă ei pentru voi, ci vor să vă dezlipească de noi, ca să fiţi plini de râvnă faţă de ei.

18. Este bine să fii plin de râvnă totdeauna pentru bine, nu numai când sunt de faţă la voi.

19. Copilaşii mei, pentru care iarăşi simt durerile naşterii, până ce va lua Hristos chip în voi!

20. O, cum aş vrea să fiu acum de faţă la voi şi să-mi schimb glasul; căci nu ştiu ce să mai cred!

21. Spuneţi-mi voi, care voiţi să fiţi sub Lege, n-ascultaţi voi Legea?

22. Căci este scris că Avraam a avut doi fii: unul din roabă, şi unul din femeia slobodă.

23. Dar cel din roabă s-a născut în chip firesc, iar cel din femeia slobodă s-a născut prin făgăduinţă.

24. Lucrurile acestea trebuie luate în alt înţeles: acestea sunt două legăminte:

9190

4. Fiecare să-şi cerceteze fapta lui, şi atunci va avea cu ce să se laude numai în ce-l priveşte pe el, şi nu cu privire la alţii;

5. căci fiecare îşi va purta sarcina lui însuşi.

6. Cine primeşte învăţătura în Cuvânt să facă parte din toate bunurile lui şi celui ce-l învaţă.

7. Nu vă înşelaţi: “Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.” Ce seamănă omul, aceea va şi secera.

8. Cine seamănă în firea lui pământească va secera din firea pământească putrezirea; dar cine seamănă în Duhul va secera din Duhul viaţa veşnică.

9. Să nu obosim în facerea binelui; căci, la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.

10. Aşadar, cât avem prilej, să facem bine la toţi, şi mai ales fraţilor în credinţă.

11. Uitaţi-vă cu ce slove mari v-am scris, cu însăşi mâna mea!

12. Toţi cei ce umblă după plăcerea oamenilor vă silesc să primiţi tăierea împrejur, numai ca să nu sufere ei prigonire pentru crucea lui Hristos.

13. Căci nici ei, care au primit tăierea împrejur, nu păzesc Legea; ci voiesc doar ca voi să primiţi tăierea împrejur, pentru ca să se laude ei cu trupul vostru.

14. În ce mă priveşte, departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstignită faţă de mine, şi eu faţă de lume!

15. Căci, în Hristos Isus, nici tăierea împrejur, nici netăierea împrejur nu sunt nimic, ci a fi o făptură nouă.

16. Şi peste toţi cei ce vor umbla după dreptarul acesta şi peste Israelul lui Dumnezeu să fie pace şi îndurare!

17. De acum încolo nimeni să nu mă mai necăjească pentru că port semnele Domnului Isus pe trupul meu.

18. Fraţilor, harul Domnului nostru Isus Hristos să fie cu duhul vostru! Amin.

12. Şi schilodească-se odată cei ce vă tulbură!

13. Fraţilor, voi aţi fost chemaţi la slobozenie. Numai nu faceţi din slobozenie o pricină ca să trăiţi pentru firea pământească, ci slujiţi-vă unii altora în dragoste.

14. Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: “Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”

15. Dar, dacă vă muşcaţi şi vă mâncaţi unii pe alţii, luaţi seama să nu fiţi nimiciţi unii de alţii.

16. Zic, dar: umblaţi cârmuiţi de Duhul şi nu împliniţi poftele firii pământeşti.

17. Căci firea pământească pofteşte împotriva Duhului, şi Duhul împotriva firii pământeşti: sunt lucruri potrivnice unele altora, aşa că nu puteţi face tot ce voiţi.

18. Dacă sunteţi călăuziţi de Duhul, nu sunteţi sub Lege.

19. Şi faptele firii pământeşti sunt cunoscute şi sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea,

20. închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide,

21. pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările şi alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri nu vor moşteni Împărăţia lui Dumnezeu.

22. Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia,

23. blândeţea, înfrânarea poftelor. Împotriva acestor lucruri nu este lege.

24. Cei ce sunt ai lui Hristos Isus şi-au răstignit firea pământească împreună cu patimile şi poftele ei.

25. Dacă trăim prin Duhul, să şi umblăm prin Duhul.

26. Să nu umblăm după o slavă deşartă, întărâtându-ne unii pe alţii şi pizmuindu-ne unii pe alţii.

Capitolul 6

1. Fraţilor, chiar dacă un om ar cădea deodată în vreo greşeală, voi, care sunteţi duhovniceşti, să-l ridicaţi cu duhul blândeţii. Şi ia seama la tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu.

2. Purtaţi-vă sarcinile unii altora şi veţi împlini astfel legea lui Hristos.

3. Dacă vreunul crede că este ceva, măcar că nu este nimic, se înşală singur.

introducere · 2020. 12. 9. · epistola apostolului pavel către galateni este o pledoarie pentru...

Documents