DOCTRINE ŞI STRATEGII DE SECURITATESINTEZE 2011

1. Doctrinele sunt:a) Produse ale evoluţiei cunaşterii umane, proliferării ideologiilor, dezvoltarii ştiintelor, cristalizării convingerilor,

impunerii opţiunilor, consacrate şi/sau acceptate oficial, instituţional, autoritar?b) Componente funcţionale ale politicii partidelor de guvernământ care asigură legătura cu prevederile

constituţionale, în aşa fel încât activitatea guvernelor să poată fi aprobată de Curtea Constituţională?c) Instrumente de lucru ale organizaţiilor non-guvernamentale care se ocupă cu protecţia drepturilor omului

împotriva abuzurilor autorităţilor, în materie de securitate naţională?

2. Prin termenul de doctrină înţelegem: a) Un set coerent de principii, reguli, concepte şi noţiuni, selectate pe baza unei opţiuni unificatoare din ansamblul

teoriilor ştiintifice, cunoştinţelor teoretice şi generalizărilor bazate pe practică, în scopul orientării activităţilor specifice din diferite domenii ale vieţii sociale (politic, economic, juridic, religios, moral, militar etc) sau ştiinţifice?

b) O construcţie logică bazată pe teoria alegerii raţionale (dilema prizonierului în materie de securitate şi apărare), care asigură fundamentarea ştiinţifică a legii siguranţei naţionale?

c) O componentă a paradigmelor ideologice care stau la baza programelor de guvernare în situaţii de criză sau de urgenţă civilă determinată de imposibilitatea controlului eficient al mulţimilor anarhice?

3. Termenul de doctrină de securitate defineşte: a) În limbajul analiştilor din domeniul studiilor de securitate, al jurnaliştilor, specialiştilor din mediul universitar şi

al studenţilor, precum şi în limbajul colocvial - ceea ce se înţelge, în mod normal, la nivel oficial, prin conceptul de strategie de securitate naţională?

b) În limbajul specific dezbaterilor televizate (interviuri, talk-show-uri, divertisment politic) - ceea ce analştii de serviciu şi columniştii menţionează sub numele de breaking news?

c) În limbajul de lucru al specialiştilor în istoria recentă - ceea ce defineşte, cu un termen generic, fundamentul politic şi ideologic al activităţii structurilor (organelor) de securitate ale statelor din fostul bloc sovietic?

4. Prin termenul de doctrină militară putem înţelege: a) Un set de principii fundamentale care ghidează forţele militare sau elemente ale acestora, în acţiunea lor de

sprijinire a obiectivelor naţionale. Doctrina este autoritară dar trebuie să fie aplicată cu discernământ?b) O construcţie logică şi regulamentară, bazată pe teoria alegerii raţionale (dilema prizonierului în materie de

securitate şi apărare), care asigură atât fundamentarea ştiinţifică a legii siguranţei naţionale cât şi a legii apărării?c) Parte a ştiinţei militare care se ocupă cu studiul relaţiilor civili-militari în cadrul societăţilor democratice şi al

diferenţelor culturale dintre civili şi militari în societăţile totalitare?

5. În rândul doctrinelor de securitate studiate în cadrul acestui curs putem menţiona:a) Doctrina Monroe; Doctrina Wilson; Doctrina Truman; Doctrina Eisenhower, Doctrina Kennedy, Doctrina De

Gaulle; Doctrina Brejnev; Doctrina Regan; Doctrina Clinton; Doctrina Bush; Doctrina Putin?b) Doctrina izolaţionistă; Doctrina intervenţionistă; Doctrina îndiguirii (Containment); Doctrina Sferelor de

Influenţă; Doctrina Balanţei/Echilibrului de Putere; Doctrina Distrugerii Reciproc Asigurate; Doctrina suveranităţii limitate?

c) Doctrina culegerii informaţiilor de securitate; doctrina războiului întregului popor pentru apărarea teritorială; doctrina securităţii entropice; doctrina anihilării progresive?

6. “Concertul European” este un concept care defineşte: a) Modelul de relaţii stabilit, în 1815, între principalele patru imperii europene (Quadrupla/Sfânta Alianţă –

Imperiul Britanic, Imperiul Habsburgic, Imperiul Ţarist, Prusia), cu scopul menţinerii statu quo-ului realizat după înfrângera Franţei napoleoniene şi împotriva oricărei mişcări revoluţionare ?

b) Modelul de relaţii stabilit, în 1878 (Congresul de la Viena), între principalele puteri europene (Marea Britanie, Germania, Franţa, Rusia, Austro-Ungaria, Italia, Spania), având ca scop confirmarea politică a noului echilibru de putere european şi evitarea unui nou război între Franţa şi Germania?

c) O manifestare culturală tradiţională, constând într-un spectacol artistic excepţional (muzică instrumentală) prezentat de Filarmonica din Viena, în fiecare an, în prima zi a lunii ianuarie?

7. Doctrina Monroe defineşte:a) Un concept de politică externă american, formulat în prima jumătate a secolului XIX care prevede că orice

încercare a statelor europene de a interveni în emisfera vestică împotriva ţărilor care îşi cuceriseră recent independenţa sau a altor state va fi considerată ca o ameninţare la adresa securităţii SUA?

1

b) Un concept de politică internă intrusivă, vehiculat frecvent în mass-media americană în timpul Administraţiei Kennedy, ca urmare a alegaţiior privind interferenţa autorităţilor publice în viaţa personală a unei actriţe celebre, cunoscută sub numele de Monroe?

c) Un concept de politică externă francez (Mon Roe)care prevede modul de folosire a arsenalului nuclear european într-o concepţie unitară şi independentă, pentru descurajarea unui atac prin surprindere a forţelor Tratatului de la Varşovia din centrul şi sudul Europei?

8. Doctrina Monroe a fost lansată:a) Printr-un discurs prezentat de Preşedintele James Monroe în faţa Congresului (2 Decembrie 1823; Discursul

privind Starea Uniunii)?b) Printr-o telegramă trimisă Congresului, Curţii Supreme de Justiţie şi principalilor lideri ai statelor europene (8

Mai 1945; Discurs privind încheierea războiului în Atlanticul de Nord)?c) Prin scrisoarea secretă adresată lui Winston Churchill, primul ministru al Marii Britanii, cu ocazia semnării

acordurilor de la Munchen (30 Februarie 1937)?

9. John Quincy Adams, Secretar de Stat la data lansării Doctrinei, considerat de specialişti ca fiind unul din părinţii acestei concepţii, a apreciat Doctrina Monroe ca fiind:

a) O opoziţie morală la colonialism?b) O bază juridică pentru împărţirea sferelor de influenţă?c) Un tratat internaţional care stabileşte dreptul SUA la jurisdicţie democratică şi eficientă în emisfera vestică?

10. În ceea ce priveşte relaţiile cu Europa, Doctrina Monroe prevede că - în schimbul neintervenţiei europene în treburile continentului american - SUA vor adopta următoarea atitudine:

a) Vor rămâne neutre faţă de conflictele dintre statele europene?b) Vor rămâne neutre faţă de conflictele dintre statele europene, cu excepţia situaţiei în care interesele Imperiului

Britanic vor fi puse în pericol pe teritoriul nemijlocit al insulelor britanice?c) Vor rămâne neutre faţă de conflictele dintre statele europene, cu excepţia situaţiilor în care va fi pusă în pericol

democraţia sau cultura europeană?

11. Prima utilizare a principiilor Doctrinei Monroe, cunoscută în politica externă americană, se consideră că a fost:a) În anul 1836, când Guvernul American s-a opus unei încercări a Marii Britanii de a încheia o alianţă cu statul

Texas, invocând principiile declaraţiei din 1823, fără a se referi la aceasta ca la o “doctrina”?b) În anul 1826, pe timpul războiului de secesiune, când Alianţa Sudului a refuzat sprijinul Franţei împotriva

Alianţei Nordului, invocând formal principiile “Doctrinei Monroe”?c) În anul 1849, cînd Guvernul Canadei s-a opus, fără succes, cumpărării regiunii Alaska de către Guvernul

American de la Guvernul Rusiei, susţinând că principiile Doctrinei Monroe ar fi valabile şi pentru alte state nord-americane? 12. A doua utilizare oficială a principiilor declaraţiei din 1823, cu referire expresă la aceasta ca la o obligativitate acestor principii pentru oamenii politici americani, s-a produs:

a) Pe timpul mandatului preşedintelui James Polk (1845), care - în cadrul unui discurs rostit în faţa Congresului (Manifest Destiny) - a declarat că principiile Doctrinei Monroe trebuie să fie aplicate cu stricteţe, şi că Statele Unite trebuie să se extindă cu mult curaj spre vest?

b) Pe timpul mandatului preşedintelui Ulysses Grant (1866); în cadrul unui discurs rostit în faţa Congresului (Yellow Stone Commitment), acesta a declarat că principiile Doctrinei Monroe trebuie să fie aplicate cu stricteţe şi ca Statele Unite trebuie să se extindă cu mult curaj spre nord?

c) Pe timpul mandatului preşedintelui Thomas Jefferson (în 1856, cu ocazia încheierii războiului din Crimeea); în cadrul unui discurs rostit în faţa Congresului (No more French colonists in Mexico), acesta a declarat că principiile Doctrinei Monroe trebuie să fie aplicate cu stricteţe şi ca Statele Unite trebuie să se extindă cu mult curaj spre nord?

13. Principiile declaraţiei din 1823 au fost invocate, pentru prima dată oficial, sub numele de “Doctrina Monroe”:a) În anul 1864, încă din prima fază a intervenţiei militare franceze în Mexic, soldată cu instaurarea “Împăratului

Maximilian” la conducerea unui regim colonial marionetă?b) În anul 1871, la terminarea războiului de secesiune, ca argument în favoarea ideii unui nou destin global al

Statelor Unite, în contrast cu declinul anunţat al Europei?c) În anul 1878, în momentul când Guvernul american a hotărât să sprijine militar Franţa în conflictul său cu

Prusia soldat cu ocuparea părţii de nord-est a Franţei şi proclamarea Comunei din Paris?

2

14. În anul 1870, preşedintele Ulysses S. Grant a extins cerinţele iniţiale ale Doctrinei Monroe, care prevedeau că Statele Unite nu vor mai accepta nici o nouă colonizare sau o recolonizare europeană în emisfera vestică, susţinând în plus faptul că:

a) Guvernul american nu va accepta ca o colonie europeană din America de Sud să fie transferată către o altă putere colonială europeană?

b) Guvernul american nu va accepta ca statele independente din America de Sud să preia coloniile europene din acea zonă în custodia lor politică şi militară?

c) Guvernul american nu va accepta ca unele foste colonii europene din America Latină să fie recolonizate de noile puteri emergente din regiunea Asia-Pacific?

15. În anul 1895, Guvernul SUA a extins prevederile Doctrinei Monroe în sensul că:a) Doctrina Monroe dă dreptul Statelor Unite să medieze disputele de frontieră din America de Sud (“Interpretarea Olney”)?b) Doctrina Monroe dă dreptul Statelor Unite să preia controlul asupra Cubei?c) Doctrina Monroe dă dreptul Statelor Unite să intervină în Mexic pentru a alunga stăpânirea colonială franceză instaurată după proclamarea acestei doctrine?

16. Doctrina Drago (1902) reprezintă o extensie sud-americană a prevederilor Doctrinei Monroe care stabileşte că:a) Statele Unite au dreptul să intervină în apărarea unui stat sud-american independent împotriva fostelor puteri

coloniale sau altor puteri europene dacă acestea încercă să recupereze prin forţă datoriile fostelor colonii?b) Statele Unite au dreptul să intervină în apărarea unui stat sud-american independent, dacă acesta este este

angajat în acţiuni de sprijinire a luptei coloniilor sud-americane împotriva puterilor coloniale europene?c) Statele Unite au dreptul să intervină în apărarea unui stat sud-american colonial dacă acesta acţionează pentru

cucerirea independenţei şi solicită sprijinul Ligii Naţiunilor?

17. Doctrina Monroe a cunoscut o dezvoltare substanţială la începutul secolului XX. Această dezvoltare este cunoscută sub numele de:

a) Corolarul Roosvelt - 1904?b) Amendamentul Cyrus-Vence - 1909?c) Goldwater-Nichols Act - 1901?

18. În anul 1904, Doctrinei Monroe i-a fost adăugat o nouă şi substanţială dezvoltare. Aceasta este cunoscută în literatura de specialitate sub numele de:

a) Corolarul Roosvelt, care susţine dreptul legitim al Statelor Unite de a interveni efectiv în America Latină, în cazul în care interesele americane ar fi fost puse în pericol?

b) Amendamentul Vence, care afirmă voinţa Statelor Unite de a institui controlul complet asupra Canalului Panama şi a zonei adiacente?

c) Memorandumul Lutton-Craig, care afirmă intenţia Statelor Unite de a ocupa Cuba şi Republica Dominicană, în cazul în care Spania nu va renunţa de bună voie la dominaţia asupra insulelor?

19. Corolarul Roosvelt este cunoscut, în literatura de specialitate, şi sub expresia metaforică:a) "Speak softly and carry a big stick"?b) "Pay any price, bear any burden"?c) “It is permitted you in time of grave danger to walk with the devil until you have crossed the bridge." 

19. Corolarul Roosvelt a fost abrogat - ca principiu - în politica externă americană, în anul 1930 prin:a) Memorandumul Clark, care a statuat că Doctrina Monroe nu dă dreptul Statelor Unite de a interveni automat în

America Latină, în cazul în care regiunea nu este ameninţată de puterile europene?b) Rezoluţia Harold-Jackson, care apreciază că Doctrina Monroe permite intervenţia Statelor Unite în America

Latină numai la cererea expresă a unui stat care este sau se simte ameninţat de un alt stat, american sau european?c) Aid-memoir-ul Cluster-Stark, document care condiţionează această intervenţie de exsitenţa unui risc real de

instalare a unor baze militare sovitice sau a altor forme de infiltrare a comunismului în statele de la sud de Rio Grande?

20. Criza rachetelor din Cuba (1962) a fost percepută de către responsabilii politici americani:a) Ca o sfidare la adresa prevederilor Doctrinei Monroe?

b) Ca o manifestare avan la lettre a Doctrinei Brejnev?c) Ca o expresie târzie a Doctrinei Truman?

21. “Doctrina Monroe însemană exact ceea ce a însemnat întotdeuna, din momentul în care Preşedintele Monroe şi John Quincy Adams au enunţat-o şi, de aceea, noi vom fi împotriva ca o putere străină să-şi extindă dominaţia asupra emisferei

3

vestice; acesta este motivul pentru care noi ne opunem la ceea ce se întâmplă azi în Cuba. Acesta este motivul pentru care am blocat relaţiile comerciale cu Cuba. Acesta este motivul pentru care lucrăm în cadrul Organizaţiei Statelor Americane şi pe alte căi pentru a izola pericolul comunist în Cuba.” Această declaraţie a fost făcută de catre:

a) Preşedintele John Kennedy, într-o conferinţă de presă din 29 august 1962?b) Preşedintele John Kennedy, în mesajul adresat liderului sovietic Nikita Hruşciov la data de 28 octombrie 1964, pentru a-l convinge să retragă rachetele nucleare dislocate în Cuba?c) Preşedintele George H. W. Bush, în 15 septembrie 1991, într-un discurs în faţa Naţiunilor Unite, pentru a explica motivele menţinerii embargoului american împotriva regimului dictatorial din Cuba?

22. Doctrina Monroe a dus la dezvoltarea rapidă a următoarelor categorii de forţe americane:a) Forţele navale?b) Forţele aeriene?c) Forţele speciale?

23. Doctrina Monroe a fost o doctrină:a) Izolaţionistă?b) Intervenţionistă?c) Neutralistă?

24. Din punctul de vedere al teoriilor relaţiilor internaţionale, Doctrina Monroe a fost o doctrină:a) Realistă?b) Idealistă?c) Constructivistă?

25. Prima implicare militară a Statelor Unite în problemele securităţii europene a avut loc în partea finală a primului Război Mondial. “Doctrina (Woodrow) Wilson”, formulată în acest contex istoric, promovează - drept condiţie majoră a securitaţii post-război - următoarele principii:

a) Principiul auto-determinării popoarelor?b) Principiul reconstrucţiei geopolitice europene, pe baza omogenităţii etnice, lingvistice şi religioase?c) Principiul teritorialităţii confirmat de Tratatul de la Westphalia?

26. Intervenţia militară americană în Europa, la începutul anului 1918, s-a bazat pe ideile fundamentale ale uneia dintre şcolile de gândire specifice teoriei relaţiilor internaţionale consacrate, menţionate mai jos:

a) Idealistă?b) Realistă?c) Constructivistă?

27. Doctrina Wilson a fost o doctrină:a) Intervenţionistă?b) Izolaţionistă?c) Neutralistă?

28. Din punct de vedere al strategiilor politico-militare, intervenţia militară americană din 1918, în Europa, s-a bazat pe unul din următoarele principii:

a) Războiului just?b) Războului de eliberare naţională?c) Războiului pre-emptiv?

29. Principiile de bază ale Doctrinei Wilson au fost formulate explicit în două discursuri succesive rostite în faţa Congresului american de către Preşedintele Woodrow Wilson, la data de 8 ianuarie 1918 şi de 11 februarie 1918. În discursul din 8 ianuarie 1918, Woodrow Wilson a formulat poziţia Statelor Unite faţă de războiul din Europa şi, mai ales, faţă de pacea care trebuia să pună capăt acestui război. Această poziţie americană este cunoscută, îndeosebi, sub numele de:

a) ”The Fourteen Points” - ”Cele 14 puncte” ale lui Wilson?b) ”Today, Europe Needs America” - ”Astăzi, Europa are nevoie de America”?c) ”In The Name of the Democracy and Peace” - ”În numele democraţiei şi păcii”?

30. În discursul din 8 ianuarie 1918, Preşedintele Wilson a afirmat că Statele Unite au decis să intervină în războiul din Europa şi să participe la procesul de pace:

4

a) Deoarece violările drepturilor care s-au produs în acest război au afectat rapid şi au făcut viaţa poporului american imposibilă, dacă nu vor fi întreprinse măsuri pentru înlăturarea acestora şi pentru a securiza lumea împotriva lor?

b) Din cauza faptului că submarinele germane au torpilat o navă comercială americană?c) Din motive de solidaritate istorică, şi afinitate culturală cu poporul britanic, pentru care naţiunea americană poartă o autentică responsabilitate democratică?

31. Programul american de soluţionare a crizei europene generată de Primul Război Mondial propunea câteva principii generoase, între care cele mai importante se refereau la:

a) Tratate de pace democratice şi transparente; absoluta libertate de navigaţie în apele internaţionale (cu excepţia mărilor închise sau sau care puteau fi închise, total sau parţial, potrivit unor convenţii internaţionale); înlăturarea rapidă a barierelor comerciale şi stabilirea unor condiţii egale pentru toate statele; garanţii adecvate privind reducerea armamentelor naţionale?

b) Demilitarizarea Genmaniei şi împărţirea acesteia în zone de ocupaţie între principalele puteri europene învingătoare în război şi Statele Unite, cu excluderea Rusiei de la această împărţire?

c) Dezmembrarea rapidă, sub control internaţional, a Imperiilor Habsburgic, Ţarist şi Otoman şi reorganizarea democratică a acestora?

32. Din punctul de vedere al intereselor naţionale ale românilor, Programul în 14 puncte al Preşedintelui Wilson prevedea:a) Trupele de ocupaţie din România trebuie evacuate iar integritatea teritorială a României trebuie restaurată

(Punctul XI)?b) Dreptul popoarelor din cadrul Imperiului Austro-Ungar la dezvoltare autonomă, asigurată şi garantată (Punctul

X)?c) Obligaţia Rusiei de a acorda şi garanta independenţa Republicii Moldova?

33. În discursul său din 11 februarie 1918, Woodrow Wilson a formulat şi explicat, principial, sensul şi motivaţia intervenţiei militare americane în Europa, intervenţie care constituia o modificare importantă a politicii bazată pe principiile Doctrinei Monroe, şi punea capăt atitudinii izolaţioniste a Statelor Unite. În cadrul expunerii acestor principii, preşedintele american a afirmat că:

a) Statele Unite nu doresc să interfereze în treburile europene ori să acţioneze arbitrar în disputele teritorile europene?

b) Statele Unite resping idea de aprofita de orice slăbiciune internă sau altă stare de dezordine produsă în cazul statelor europene pentru a-şi impune voinţa lor altor popoare?

c) Statele Unite au intrat în acest război deoarece ele au fost făcute părtaş, fie că au dorit sau nu, la suferinţele şi umilinţele generate, în principal de acţiunile militare ale Germaniei, împotriva păcii şi securităţii omenirii, ceea ce face ca modul în care se va construi pacea să afecteze interesele americanilor la fel ca şi interesele oricărui alt popor care are o contribuţie reală la progresul civilizaţiei?

34. Un rezultat important, pentru viitorul Europei şi a întregii lumi, al implicării Statelor Unite în primul Război Mondial, l-au reprezentat eforturile consacrate organizării păcii şi asigurării securităţii postbelice. Aceste eforturi s-au materializat în:

a) Constituirea Ligii Naţiunilor ca sistem internaţional de securitatea colectivă?b) Înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite ca sistem global de securitate colectivă?c) Decizia de înfiinţare, la o dată ulterioară, a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa?

35. Doctrina Churchill este un concept ce desemnează, de regulă, poziţia exprimată la începutul celui de Al Doilea Război Mondial de către nou-numitul Prim-ministru al Marii Britanii, Winston Churchill, care, în discursul inaugural, e exprimat obiectivele naţiunii sale în confruntarea mortală cu pericolul fascist, în cuvinte de o extraordinară rigoare, patetism şi capacitate de mobilizare. Dintre cele spuse atunci, literatura de specialitate menţionează, cel mai adesea, următoarele:

a) ”Nu am nimic să vă ofer decât sânge, eforturi grele, lacrimi şi sudoare. Avem în faţă, o încercare de cea mai mare gravitate. Avem în faţă multe, multe luni de luptă şi suferinţă”?

b) ”Politica nostră este să câştigăm acest război pe uscat, pe mare şi în aer. Război cu toată puterea şi cu toată tăria pe care Domnul ne-a dat-o, pentru a învinge în această confruntare cu o tiranie monstruoasă care nu are egal în cartea neagră şi lamentabilă a crimelor omenirii”?

c) ”Obiectivul nostru în acest război este victoria. Victoria cu orice preţ. Victoria în pofida terorii. Victoria – oricât de lung şi de greu ar fi drumul, pentru că fără victorie nu putem supravieţui”?

36. Doctrina Churchill este un concept care desemnează atitudinea promovată de Primul-ministru britanic din timpul celui de-al doilea Război Mondial. În esenţă, acesta poate fi caracterizată ca fiind:

a) O doctrină a războiului total împotriva regimurilor dictatoriale (naziste, fasciste, militariste) din Germania, Italia şi Japonia?

5

b) O doctrină a appeasment-ului, capabilă să valorifice plenar strategia lui Arthur Neville Chamberlain (Munchen -1938) şi cea a mareşalului Petain (1940) în materie de securitate europeană interbelică?

c) O doctrină a colaborării transatlantice şi paneuropene aptă să asigure integrarea Uniunii Sovietice în eforturile de organizare democratică a păcii în Europa Centrală şi de Est, Peninsula Balcanică şi regiunea Mării Mediterane?

37. Carta Naţiunilor Unite, adoptata la San Francisco în 1945, stabileşte - ca deziderat fundamental al păcii şi securităţii internaţionale:

a) Principiul nefolosirii forţei şi al neameninţării cu folosirea forţei?b) Principiul solidarităţii trans-atlantice?c) Principiul neamestecului în treburile interne ale altor state?

38. Carta Naţiunilor Unite pune la baza relaţiilor între statele membre, principiul nefolosirii forţei şi al neameninţării cu folosirea forţei. Carta prevede, totuşi, posibilitatea folosirii licite a forţei în relaţiile dintre state în următoarele situaţii:

a) Autoapărare (individuală sau colectivă) – Art. 51?b) În cazul violării grave a păcii şi securităţii, după epuizarea mijloacelor paşnice de soluţionare a situaţiei (Forţa

se poate folosi direct de către Consiliul de Securitate al ONU sau pe baza unui mandat încredinţat de Consiliul de Securitate al ONU)?

c) Pe baza hotărârii Consiliului Nord-Atlantic, Consiliului European, Consiliului OSCE sau al altor organisme de conducere ale altor organizaţii regionale (OSA, UA, Liga Arabă, NAFTA, GUAAM?

39. Carta Naţiunilor Unite prevede interdicţia folosirii forţei şi a ameniţării cu folosirea forţei în relaţiile dintre state. Potrivit Cartei, folosirea forţei este, totuşi, permisă legal în următoarele situaţii:

a) În caz de autoapărare (individuală sau colectivă), precum şi în cazul în care Consiliul de Securitate al ONU adoptă o rezoluţie care prevede folosirea forţei pentru prevenirea violării grave a păcii şi securităţii internaţionale ori pentru restabilirea păcii şi securităţii, în cazul în care acestea au fost tulburate grav?

b) Atunci când adversarul refuză categoric să se conformeze cererilor îndreptăţite ale unui stat, când dreptatea istorică este, în mod incontestabil, de partea acestuia, iar opinia publică internaţională înclină să fie de acord cu aceste cereri?

c) În condiţiile în care cutuma internaţională şi precedentele istorice determină ca prioritare să devină soluţiile de tip realist, în defavoarea curentelor de gândire idealiste sau constructiviste?

40. Prin termenul de strategie înţelegem:a) Un plan de acţiune vizând utilizarea mijloacelor militare pentru atingerea unor scopuri politice?b) Un program militar având ca scop perfecţionarea activităţii de comandă, coordonare şi control, în cadrul

operaţiunilor militare clasice sau non-convenţionale?c) O modalitate eficientă de programare a oricărei activităţi umane, inclusiv a activităţilor politice, având ca scop

să identifice obiectivele, să le trateze diferenţiat şi să le distribuie secvenţial-succesiv executanţilor selectaţi potrivit prevederilor Optimului Pareto?

40. Strategia de Securitate Naţională poate fi definită ca fiind: a) Arta şi ştiinţa de a dezvolta, aplica şi coordona instrumentele prin care se exercita puterea la nivel naţional

(diplomatic, economic, militar şi informaţional) cu scopul de a atinge obiectivele care contribuie la realizarea securităţii naţionale. Mai este denumită şi strategia naţională sau marea srategie?

b) Un document politic de sinteză, elaborat şi asumat la cel mai înalt nivel al conducerii statului, prin intermediului căruia sunt formulate, definite, dezvoltate, aplicate şi coordonate căile şi mijloacele de acţiune de natură politică, diplomatică, legislativă, economică-financiară, militară, de implementarea a legii (poliţienească), informaţională, informatică, civică etc, cu scopul de a prezerva, proteja, apăra şi promova valorile şi interesele naţionale fundamentale?

c) Un instrument de lucru modern prin care liderii politici din statele democratice reuşesc să-şi impună viziunea unitară proprie în confruntarea cu tendinţele anarhice promovate de alte instituţii şi organisme mai puţin orientate spre eficienţă, ordine şi disciplină?

41. Debutul Războiului Rece a fost marcat, în planul securităţii americane, de formularea unui set de obiective şi reguli de conduită pentru Statele Unite în plan internaţional, cunoscute îndeosebi sub numele de “Doctrina Truman”. Identificând comunismul sovietic drept principalul pericol la adresa securităţii SUA şi a comunităţii euro-atlantice, această doctrină viza:

a) Împiedecarea extinderii comunismului dincolo de graniţele statelor în care acesta se instaurase deja. Termenul generic sub care a fost cunoscut obiectivul acestei doctrine a fost “Containment”?

b) Interzicerea accesului URSS la producerea bombei nucleare şi a celei termonucleare?c) Eliminarea, până în anul 1965, a prezenţei militare sovietice în Germania de Est?

6

42. Doctrina Truman a fost o doctrină: a) Intervenţionistă?b) Izolaţionistă?c) Neutralistă?

43. Doctrina Truman are ca esenţă un obiectiv strategic major definit prin conceptul de:a) Containment?b) Roll Back?c) Dare for more?

44. Doctrina Truman reprezintă:a) Un set de principii de politică externă americană, prezentate de Preşedintele H. S. Truman într-un discurs

adresat Congresului la data de 12 martie 1947, discurs în cadrul căruia acesta a solicitat aprobarea pentru un ajutor de 400 milioane de dolari, destinat Greciei şi Turciei, în scopul de a preveni căderea acestora sub dominaţia sovietică?

b) Un set de principii de politică internă şi externă americană, prezentate de Ambasadorul Kennan în faţa Preşedintelui Truman, pentru a-l determina să instituie măsuri urgente de protecţie împotriva Uniunii Sovietice, sub numele de Cortina de Fier ?

c) Un acord încheiat între Preşedintele american Harry Truman şi Primul-ministru btitanic Winston Churchill la Fulton, pentru a preveni partajarea Berlinului cu URSS?

45. Decizia de implicare americană în problemele de securitate privind Grecia şi Turcia s-a produs:a) În urma cererii primului ministru grec şi a solicitării britanice care a comunicat Guvernului American că Marea Britanie nu mai poate garanta securitatea acestora?b) La solicitarea Franţei şi Sebiei, îngrijorate de ascensiunea comunismului în sud-estul Europei?c) La propunerea Uniunii Sovietice îngrijorate de de reapariţia fascismului în Balcani?

46. În cadrul discursului rostit la 12 martie 1947, Preşedintele Truman a afirmat că:a) “Unul dintre obiectivele principale de politică externă a Statelor Unite este crearea condiţiilor în care noi şi alte

naţiuni vom fi capabili să ne construim destinul liberi de orice coerciţie. Acesta a fost problema principală care ne-a călăuzit pe timpul războiului”?

b) “Statele Unite trebuie să sprijine popoarele libere care rezistă încercărilor de a fi subjugate de către minorităţi înarmate sau de către presiuni externe”?

c) “Uniunea Sovietică a promis că va participa activ la instaurarea păcii şi democraţiei în Europa Centrală şi de Sud-Est”?

47. Primul instrument politic şi economic prin care Guvernul american a început să pună în aplicare doctrina containmentului a fost:

a) Planul Marshall?b) Planul Eisenhower?c) Planul Overlord?

48. Din perspectiva dihotomiei “hard-security” “soft-security”:a) Doctrina Truman reprezintă partea “hard” a politicii de containment, în timp ce Planul Marshall reprezintă

partea “soft” a acestei politci?b) Doctrina Truman reprezintă partea “soft” a politicii de containment, în timp ce Planul Marshall reprezintă

partea “hard” a acestei politci?c) Doctrina Truman nu are nici o legătură cu politica de securitate din perioada containment-ului?

49. Principalele caracteristici ale politicii (interne şi externe sovietice), care au fost luate în calcul în procesul de formulare a obiectivelor şi fundamentare a programelor necesare pentru implementarea Doctrinei Truman se regăsesc într-un document important al vremii (o analiză profundă a acestei politici şi a pericolelor pe care politica URSS le prezenta pentru pacea şi securitatea internaţională). Documentul este cunoscut în literatura de specialitate sub numele de:

a) “Telegrama cea lungă”?b) “Memorandumul Churchill-Truman”?c) “Declaraţia de la Fulton”?

50. Conceptul de “Cortina de Fier” reprezintă o efigie emblematică a perioadei Războiului Rece. Expresia a fost utilizată de mai multe persoane şi în mai multe ocazii, atât înainte de sfârşitul Celui de al Doilea Război Mondial, cât şi în perioada imediat următoare încheierii acestuia. Ea a intrat în conştiinţa publică cel mai bine în urma unui discurs rostit în ziua de 5

7

martie 1946, în care se afirmau următoarele: “De la Stettin din Marea Baltică, până în Triest, în Adriatica, o ‘Cortină de Fier’ s-a întins de-a lungul Continentului”. Discursul a fost rostit de:

a) Fostul premier al Marii Britanii, Winston Churchill, la Fulton?b) Preşedintele Statelor Unite, F.D. Roosvelt, la Yalta?c) Conducătorul URSS, I.V. Stalin, la Postdam?

51. “Doctrina Eisenhower”, formulată în mesajul adresat Congresului, la data de 5 ianuarie 1957, defineşte următorul principiu al strategiei de securitate şi politicii externe americane, în cadrul general al containment-ului: a). Statele Unite vor folosi forţa militară, la solicitarea guvernelor aliate şi prietene, ca răspuns la un pericol iminent de agresiune sau în cazul în care agresiunea s-a produs; în acelaşi context, doctrina prevedea angajamentul american de a acorda întregul ajutor necesar statelor ameninţate de pericolul comunist?

b) Statele Unite vor declanşa acţiuni militare de amploare împotriva Uniunii Sovietice în cazul în care aceasta va instala rachete SS-22 pe teritoriul egiptean şi cubanez?

c) Statele Unite vor instala rachete tip Pershing II, Honest John şi Jupiter pe teritoriul Turciei, Greciei, Italiei şi RFG, în cazul în care URSS va persista în refuzul de a-şi retrage trupele de ocupaţie din Romania, Ungaria şi Bulgaria până la data de 1 mai 1956?

52. “Doctrina Esenhower” a fost aplicată pentru prima dată:a) În cazul crizei din Liban din anul 1958, la solicitarea preşedintelui Libanului?b) În cazul crizei din zona Canalului Suez, în 1956, la solicitarea preşedintelui Egiptului?c) În cadrul crizei de la Budapesta, în 1956, la cererea preşedintelui Ungariei?

53. Pentru geopolitica Orientului Apropiat, “Doctrina Eisenhower” a vizat, ca unul dintre obiectivele majore ale timpului:a) Să ofere statelor arabe o alternativă anticomunistă la tipul de leadership prosovietic promovat de preşedintele egiptean Gamal Abdel Nasser?b) Să asigure rezovarea problemei palestiniene pe baza rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU în conformitate cu interesele americane?c) Să permită Israelului să-şi extindă autoritatea teritorială asupra întregului spaţiu al fostei patrii biblice?

54. “Doctrina Represaliilor Masive” este o doctrină militară materializată într-o strategie nucleară caracteristică pentru o anumită etapă de evoluţie a armamentului nuclear, care prevedea că:

a) Un stat (posesor de arme nucleare) este decis ca – în cazul unui atac (declanşat cu sau fără folosirea armelor nucleare, dar în condiţiile existenţei pericolului folosirii acestora) – să răspundă atacului utilizând masiv şi covârşitor forţa, în aşa fel încât, prin această atitudine, să descurajeze orice agresiune?

b) Un stat posesor de arme nucleare va executa o primă lovitură nucleară şi clasică masivă asupra inamicului, în cazul în care acesta refuză să se conformeze unei cereri legitime adresate din partea comunităţii internaţionale?

c) Un stat neposeor de arme nucleare este îndreptăţit să folosească întregul său arsenal de forţe şi armamente clasice pentru a zdrobi în timp scurt capacitatea de acţiune a unui stat care ameninţă cu o lovitură nucleară?

55. "Doctrina Represaliilor Masive" a fost formulată de:a) John Foster Dulles, secretar de stat în guvernul american, pe timpul mandatului Preşedintelui Eisenhower, în ianuarie 1954?b) Preşedintele Truman, în discursul despre starea naţiunii, în ianuarie 1953, după ce a aflat că URSS dobândise deja accesul la arma termonucleară?c) Generalul american Douglas MacArthur, pe timpul Războiului din Coreea, în 1951, în condiţiile superiorităţii numerice şi tehnice covârşitoare a Nordului comunist asupra Sudului pro-american?

56. Conceptul de “Teoria Descurajării” desemnează:a) O varietate a strategiei militare, formulată şi dezvoltată în perioada Războiului Rece, prin care un stat declară

public, iar angajamentul său este credibil, că va răspunde oricărui atac sau pericol iminent de atac din partea unui agresor, utilizând toate mijloacele militare (inclusiv armele de distrugere în masă), politice, diplomatice, economice şi de altă natură, în aşa fel încât să-i producă acestuia distrugeri, pierderi şi pagube insuportabile?

b) O componentă a doctrinelor izolaţioniste care, prin măsurile de apărare complexe pe care le promovează, pun orice potenţial agresor în situaţia de a se angaja într-un război de guerilă de lungă durată, greu de câştigat într-un orizont de timp rezonabil?

c) O construcţie logică specifică doctrinelor de securitate ale statelor membre ale Tratatului de la Varşovia, formulată pe timpul Războiului din Crimeea, în scopul reducerii implicării militare americane şi a statelor din Pacificul de Sud în problemele de securitate ale Asiei de Sud-Est?

57. “Distrugerea Reciproc Asigurată” este o strategie de lucru specifică perioadei Războiului Rece, dezvoltată de specialiştii americani în cadrul “Teoriei Descurajării”, care desemnează:

8

a) O stare a relaţiilor militare şi de securitate atinsă între SUA şi URSS, odată cu dezvoltarea masivă a arsenalelor nucleare strategice ale celor două ţări în anii ’50 - ’60, stare caracterizată prin capacitatea fiecăreia dintre cele două superputeri de a distruge în întregime potenţialul militar (inclusiv cel nuclear) al adversarului, în cazul unui conflict armat, indiferent de partea care iniţiază atacul?

b) Situaţia comună a forţelor militare americane şi sovietice din Europa Centrală, situaţie atinsă ca urmare a construcţiei Zidului Berlinului (1961) şi Crizei Rachetelor din Cuba (1962)?

c) Starea de echilibru strategic dintre capacitatea militară a Coreei de Nord şi Coreei de Sud, atinsă în perioada 1953-1954, ca urmare a sprijinului militar masiv acordat celor două tabere de către URSS şi, respectiv, SUA?

58. “Strategia Distrugerii Reciproc Asigurate“ se baza, în principal, pe: a) Paritatea relativă atinsă în construcţia arsenalelor nucleare ale celor două state, paritate realizată la un nivel cantitativ şi calitativ capabil să gatanteze distrugerea – în orice condiţii – a oricărei părţi, de către cealaltă parte? b) Caracterul absolut antagonist şi ireconciliabil al ideologiilor ce stăteau la baza lor în perioada Războiului Rece, antagonism care viza distrugerea regimului politic indezirabil?c) Imposibilitatea implementării politicii de coexsistenţă paşnică între cele două blocuri politico-militare şi ideologice ale timpului – blocul democraţiilor occidentale şi blocul regimurilor totalitatre estice?

59. Anii 1956 şi 1968 au fost marcaţi de intervenţia militară sovietică împotriva mişcărilor anticomuniste de la Budapesta şi Praga. În sensul în care au fost explicate motivele intervenţiilor de acest tip (cunoscute sub denumirea generică de “Doctrina Brejnev”), promotorii acestor idei erau adepţii unuia dintre următoarele concepte:

a) Doctrina suveranităţii limitate?b) Doctrina revoluţiei proletare mondiale?c) Doctrina războiului întregului popor pentru apărarea patriei?

60. Obligaţia preşedinţilor americani de a prezenta public strategia de securitate naţională pe care o vor urma a fost stabilită prin:

a) Goldwater-Nichols Act of 1986?b) Presidential Directive of 1953?c) Patriotic Act of 1968?

61. Conceptul Strategic al Alianţei Nord-Atlantice, adoptat la Summitul NATO de la Roma (8 Nov. 1991) prevedea, ca noutăţi deosebit de importante în strategia Alianţei:

a) Protecţia păcii în noua Europă; dialogul; cooperarea; managementul crizelor şi prevenirea conflictelor?b) Extinderea NATO în centrul şi estul Europei; crearea parteneriatului strategic special cu Federaţia Rusă; dislocarea unor forţe de menţinere a păcii în Bosnia-Herţegovina pentru deblocarea asediului oraşului Sarajevo?c) Constituirea unei coaliţii de voinţă, sub mandat ONU, cu misiunea de a forţa trupele irakiene să se retragă din Kuweit şi de a-l obliga pe Saddam Hussein să renunţe la producerea armei nucleare?

62. Prin Conceptul Strategic (1991), NATO a statuat că, prin activiatea sa, Alianţa urmăreşte:a) Instaurarea unui climat de pace echitabil şi viabil în Europa, prin prevenirea sau

soluţionarea paşnică a crizelor?b) Remodelarea democratică a Regiunii Extinse a Mării Negre; folosirea unor standarde unice pentru soluţionarea tuturor conflictelor îngheţate din zona; creşterea radicală a rolului Consiliului de Securitate al OSCE? c) Sprijin activ acordat statelor din linia întâi şi a doua; crearea unui sistem al instituţiilor de securitate interactiv şi mult mai eficient; dezvoltarea voluntară a organizaţiilor care promovează societatea deschisă, transparentă şi responsabilă?

63. Ideile de bază ale “Doctrinei Clinton“ au fost expuse prima dată:a) În cadrul unui discurs adresat Adunării Generale a ONU (27 Sept. 1993)?b) În cadrul discursului inaugural rostit pe timpul ceremoniei de investitură (20 Ian. 1993)?c) În cadrul discursului rostit la Academia Forţelor Terestre - West Point (21 Iun. 1993)?

64. “Doctrina Clinton“ fundamentată în 1993 se defineşte, în esenţă, prin sintagma:a) Engagement and Enlargement?b) Let’s do it?c) Yes, we can?

65. Conceptul strategic încorporat în “Doctina Clinton“ se bazează pe următoarele idei-forţă: a) Sporirea responsabilităţilor globale ale SUA; consolidarea bazei democratice în statele nou eliberate de sub

comunism; sprijinirea şi încurajarea democraţiei oriunde era posibil; îngrădirea regimurilor reacţionare care se opuneau democraţiei; creşterea rolului factorului economic în politica externă; urmărirea cu prioritate a unor scopuri umanitare?

9

b) Consolidarea conceptului privind Noua Ordine Mondială promovat de fostul preşedinte G. Bush; asigurarea – pe termen lung – a supremaţiei americane în domeniul economic şi militar; specializarea perteneriatelor strategice americane pe regiuni geo-politice şi obiective geo-strategice; re-conceptualizarea problematicii drepturilor omului în contextul noii faze a crizei din Orientul Mijlociu?

c) Menţinerea stabilităţii unipolare a lumii post-Război Rece pentru următoarele două-trei decenii; revitalizarea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi dobândirea de către aceasta a rolului primordial în lupta împotriva terorismului, sărăciei şi protecţiei mediului; creşterea ponderii ONG-urilor transnaţionale în activitatea de prevenire a conflictelor şi managementului crizelor de către Guvernul SUA?

66. Conceptul Strategic al Alianţei, adoptat la Summitul aniversar (50 de ani de existenţă) din aprilei 1999 (pe timpul campaniei de bombardament din Serbia – ca urmare a crizei kosovare), la Washington, stabilea pentru NATO noi misiuni, între care, cele mai importante se refereau la:

a) Contribuţia efectivă la prevenirea conflictelor? b) Participarea la procesele de soluţionare a conflictelor pe principiul case-by-case şi numai pe bază de consens al statelor membre?c) Angajarea activă la managementul crizelor prin operaţiuni de răspuns la criză de tipul non-Article 5?

67. Ca răspuns la atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, Statele Unite au elaborat şi implementat o nouă strategie de securitate naţionala. US NSS – 2002 conţine o serie de prevederi radical diferite de opţiunile anterioare sau de cele ale Uniunii Europene. Între acestea, pot fi menţionate:

a) Războiul Global Împotriva Terorii; Homeland Security/Homeland Defense; acţiunea pre-emptivă;

multilateral dacă este posibil, unilateral dacă este necesar; cu sau fără aprobarea Consiliului de Securitate ONU; Forţe Expediţionare; Doctrina Coerciţiei Strategice; Transformarea; NATO – un instrument pentru securitatea globală; Repoziţionarea globală?

b) Remodelarea democratică activă a regiunii Orientului Apropiat în sensul înlocuirii regimurilor totalitare şi a celor care colaborează cu al-Qaida; destructurarea reţeleor teroriste prin metode proactive de tipul internării preventive a suspecţilor în centre de detenţie şi reeducare precum cel de la Guantanamo?

c) Reechilibrarea cooperării transatlantice şi rebalansarea eforturilor financiare; creşterea rolului de leadership al Statelor Unite în geopolitca spaţiului Asia-Pacific; transferul responsabilităţilor strategice pentru pacificarea Asiei Centrale de la Comandamentul din Tampa la Comandamentul din Kuweit?

68. Atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 au generat o schimbare de paradigmă în doctrina, strategia şi politica de securitate naţională americană. În acest sens, Strategia de Securitate Naţională a Statelor Unite (US NSS-2002):

a) Stabileşte că principale riscuri la adresa securităţii naţionale americane sunt: terorismul internaţional de inspiraţie extremist-religioasă; proliferarea armelor de distrugere în masă; regimurile totalitare care sprijină terorismul şi proliferarea?

b) Defineşte, ca formă principală de acţiune pentru asigurarea securităţii americane şi internaţionale, Războiul Global Împotriva Terorii (GWOT)?

c) Obligă toate statele lumii să acţioneze împreună cu SUA pentru combaterea terorismului internaţional (în caz contrar, acestea urmând a fi considerate inamice)?

69. Strategia de Securitate a Uniunii Europene (EUSS-2003) consideră - ca principale riscuri şi ameninţări de securitate - următoarele fenomene grave:

a) Terorismul internaţional (megaterorismul); Proliferarea armelor de distrugere în masă; Conflictele regionale; Criminalitatea transfrontalieră; Falimentul statal (proasta guvernare)?

b) Modificările geo-climatice ce se manifestă în Marea Mediterană, Marea Neagră şi Marea Caspică; dependenţa de petrolul şi gazul din Ucraina şi Orientul Apropiat; terorismul ce se manifestă în regiunile separatiste europene şi caucaziene; centralele nucleare vechi, nesigure, de tip sovietic?

c) Terorismul de inspiraţie extremist-religioasă generat în Asia Centrală şi de America de Sud; separatismul etno-politic; totalitarismul şi autoritarismul de tip ultraliberal; încălcarea gravă a drepturilor omului în regiunea mediteraniană şi în Africa sub-sahariană?

70. Atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 au generat o schimbare de paradigmă în relaţiile internaţionale şi politicile de securitate naţională. În acest sens, Strategia de Securitate Naţională a Statelor Unite (US NSS-2002): Stabileşte că principale riscuri la adresa securităţii naţionale americane sunt:

a1) Terorismul internaţional; proliferarea armelor de distrugere în masă; regimurile totalitare care sprijină terorismul şi proliferarea?a2) Terorismul; epuizarea resurselor mondiale de petrol; conflictul arabo-israelian; dezvoltarea economică accelerată a Chinei?a3) Armele din generaţia a 4-a; încălzirea globală; pandemiile de tip gripă aviara şi HIV; impasul african?

10

şi, în acelaşi timp,

Defineşte, ca formă principală de acţiune pentru asigurarea securităţii americane şi internaţionale: b1) Războiul Global Împotriva Terorii (GWOT)? b2) Războiul Centrat pe Reţea (Network Centric Warefare - NCW)?b3) Intervenţia Umanitară, bazată pe principiul responsabilităţii de a proteja drepturile omului (Responsibility to Protect - RTP)?

71. Uniunea Europeană consideră terorismul ca fiind un pericol grav şi major pentru securitatea statelor membre, dar nu unul de natură să impună starea de război. Ca urmare, potrivit strategiei sale de lupta împotriva terorismului, Uniunea Europeana trebuie să-şi mobilizeze toate instrumentele aflate la dispoziţia sa pentru:

a) A preveni pericolul terorist pe teritoriul statelor membre?

b) A proteja instituţiile democratice şi populaţia civilă împotriva oricarui atac terorist?c) A asista un stat membru pe propriul său teritoriu, la cererea acestuia?

72. Potrivit Strategiei de Securitate a Uniunii Europene, lupta împotriva terorismului trebuie dusă:a) Cu stricta respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului?b) Fără întrerupere, ziua şi noaptea, cu toate forţele, mijloacele şi metodele la dispoziţie?c) Profesional şi profesionist, prin metode specifice, în limitele legii şi ale normelor de aplicare, conforme cu prevederile Actului Patriotic?

73. Potrivit analizei prezente în cadrul Strategiei de Securitate Naţională a României din 17 aprilie 2006 (SSNRo – 2006), mediul de securitate internaţional este caracterizat de următoarele tendinţe majore:

a) Accelerarea proceselor de globalizare şi de integrare regională, concomitent cu persistenţa unor acţiuni având ca finalitate - fragmentarea statală? b) Convergenţa rezonabilă a eforturilor consacrate structurării unei noi arhitecturi de securitate, stabile şi predictibile, însoţită de accentuarea tendinţelor anarhice în unele regiuni? c) Revigorarea eforturilor statelor vizând prezervarea influenţei lor în dinamica relaţiilor internaţionale, în paralel cu multiplicarea formelor şi creşterea ponderii intervenţiei actorilor nestatali în dinamica relaţiilor internaţionale?

74. Potrivit Strategiei de Securitate Naţională a Romaniei din 17 aprilie 2006 (SSNRo - 2006), principalele riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale sunt:

a) Terorismul internaţional; Proliferarea armelor de distrugere în masă; Conflictele locale; Criminalitatea transfrontalieră organizată; Guvernarea ineficientă?b) Exisţenta în plan regional sau subregional a unor tensiuni şi conflicte militare ce se pot extinde, precum şi a acumulării necontrolate şi destabilizatoare de forţe şi tehnică de luptă în spaţiul de interes strategic al Romaniei?c) Principalele probleme de securitate a Romaniei sunt cele de natură economică – dificultăţile tranziţiei economice prelungite, scăderea calităţii vieţii, inegalităţile sociale, creşterea numărului celor care trăiesc sub pragul sărăciei?

75. Potrivit SSNRo-2006, influenţa riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale se poate reduce prin: a) O postură activă în domeniul prevenirii conflictelor şi gestionarea crizelor?b) Coperarea activă între armată, forţele de securitate, urgenţele civile şi popor?c) Creşterea gradului de descoperire a faptelor penale care atentează la Constituţie?

76. Potrivit Strategiei de Securitate Naţionala a României (SSNRo-2006), noile riscuri şi ameninţări, de natură asimetrică şi difuză, care pot genera pericole la adresa securităţii naţionale, trebuie să fie contracarate:a).Oriunde şi oricând sunt identificate, indiferent de distanţă faţă de graniţele ţării, atunci când acţiunea

de contracare este posibilă şi poate fi eficientă? b) Numai atunci când se manifestă violent şi pun în pericol nemijlocit teritoriul naţional al României?c) Ori de câte ori ele se repetă şi numai dacă ameninţă concomitent atât graniţele ţării noastre, cât şi pe cele ale principalilor vecini şi/sau ale Uniunii Europene?

77. În afara principalelor ameninţări de natură politico-militară sau asimetrice, securitatea naţională poate fi pusă în pericol de o serie de fenomene grave de genul:

a) Catastrofe naturale sau alte fenomene geo- sau meteo-climatice grave (cutremure, inundaţii, încălzirea globală şi alte modificări bruşte şi radicale ale condiţiilor de viaţă)? b) Tendinţa de epuizare a unor resurse vitale? c) Catastrofe industriale sau ecologice având drept consecinţe pierderi mari de vieţi omeneşti, perturbarea substanţială a vieţii economico-sociale şi poluarea gravă a mediului pe teritoriul naţional şi în regiunile adiacente?

11

78. Strategia de Securitate a UE (EUSS-2003), stabileşte ca obiective strategice ale Uniunii, următoarele :a) Construcţia securităţii în vecinatătea Uniunii - “Politica de Vecinatate a Uniunii Europene” (Mediterana,

Balcanii de Vest, Europa de Est, Orientul Apropiat); O ordine internaţională bazată pe multilateralism efectiv; Respect pentru dreptul internaţional; Promovarea fermă a bunei guvernări?

b) Consolidarea securităţii frontierei de est a Uniunii prin organizarea apărării teritoriale în statele membre din prima linie; extinderea regimului FRONTEX pe teritoriul statelor candidate la integrare (a doua linie); contopirea forţelor de reacţie rapidă ale UE cu cele de răspuns imediat ale NATO pentru evitarea duplicării eforturilor şi utilizarea în comun a infrastructurii logistice?

c) Realizarea frontului comun de luptă împotriva terorismului între statele membre ale Uniunii, prin integrarea structurilor naţionale de luptă întro reţea unională unică; transferul responsabilităţilor privind contracararea noilor riscuri şi ameninţări de la poliţia locală şi unităţile de intervenţie în caz de urgenţă civile către structurile de informaţii specializate ale serviciilor secrete şi ale formaţiunilor de security?

79. Potrivit analizei prezente în cadrul SSNRo -2006, mediul de securitate internaţional este caracterizat de următoarele tendinţe majore:

a) Accelerarea proceselor de globalizare şi de integrare regională, concomitent cu persistenţa unor acţiuni având ca finalitate fragmentarea statală? b) Convergenţa rezonabilă a eforturilor consacrate structurării unei noi arhitecturi de securitate, stabile şi predictibile, însoţită de accentuarea tendinţelor anarhice în unele regiuni?c) Revigorarea eforturilor statelor vizând prezervarea influenţei lor în dinamica relaţiilor internaţionale, în paralel cu multiplicarea formelor şi creşterea ponderii intervenţiei actorilor nestatali în dinamica relaţiilor internaţionale?

80. Potrivit Strategiei de Securitate Naţională a Romaniei din 17 aprilie 2006 (SSNRo - 2006), principalele riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale a României sunt:

a) Terorismul internaţional; proliferarea armelor de distrugere în masă; conflictele locale; criminalitatea transfrontalieră organizată; guvernarea ineficientă? b) Exisţenta în plan regional sau subregional a unor tensiuni şi conflicte militare ce se pot extinde, precum şi a acumulării necontrolate şi destabilizatoare de forţe şi tehnică de luptă în spaţiul de interes strategic al Romaniei? c) Principalele probleme de securitate a Romaniei vin din interior şi sunt de natură economică, socială şi politică - dificultăţile tranziţiei economice prelungite, scăderea continuă a calităţii vieţii, inegalităţile sociale, creşterea numărului celor care trăiesc sub pragul sărăciei?

81. Potrivit Strategiei de Securitate Naţionala a României (SSNRo-2006), noile riscuri şi ameninţări, de natură asimetrică şi difuză, care pot genera pericole la adresa securităţii naţionale, trebuie să fie contracarate:

a) Oriunde şi oricând sunt identificate, indiferent de distanţa faţă de graniţele ţării, atunci când acţiunea de contracare este posibilă şi poate fi eficientă?b) Ori de câte ori ele se repetă sistematic şi numai dacă ameninţă concomitent atât graniţele ţării nostre, cât şi ale principalilor vecini şi/sau ale Uniunii Europene?c) Numai atunci când afectează nemijlocit graniţele României sau interesele vitale ale românilor de pretutindeni, în strictă conformitate cu prevederile dreptului internaţional şi ale dreptului naţional incident în materie?

82. Mediul de securitate international continuă să rămână puternic conflictual; motoarele conflictelor operează îndeosebi în domeniile:

a) Opţiunilor politice: Accesul la resurse, la mecanismele de distribuţie a acestora şi la pieţe;

Diferenţele identitare de natură etnică, religioasă, culturală sau ideologică?b) Opţiunilor profesionale: Doctrine, normative, standarde; Niveluri de dependenţă tehnologică şi habituală; Distribuţie neuniformă a deprinderilor educaţionale? c) Opţiunilor politico-morale, în condiţiile în care noile concepte militare iau în calcul degradarea continuă a mediului ambiant şi proliferarea subculturii periferice globalizatoare?

83. Potrivit evaluării Strategiei de Securitate Naţională a Romaniei (SSNRo - 2006), mediul de securitate internaţional este:

a) Complex, dinamic şi conflictual (turbulent)?b) Relativ stabil, predictibil şi bazat pe prevederile dreptului internaţional?c) Impredictibil, unipolar, catastrofic şi neo-realist?

84. În afara principalelor ameninţări de natură politico-militară sau asimetrice, securitatea naţională poate fi pusă în pericol de o serie de fenomene grave de genul:

12

a) Catastrofe naturale sau alte fenomene geo- sau meteo-climatice grave (cutremure, inundaţii, încălzirea globală şi alte modificări bruşte şi radicale ale condiţiilor de viaţă); tendinţa de epuizare a unor resurse vitale; catastrofe industriale sau ecologice având drept consecinţe pierderi mari de vieţi omeneşti, perturbarea substanţială a vieţii economico-sociale şi poluarea gravă a mediului pe teritoriul naţional şi în regiunile adiacente; pandemii?

b) Modificarea reliefului, basoreliefului, biosferei, politosferei şi noosferei, ca urmare a unor agresiuni economice, ecologice şi nomologice promovate de noile centre de putere globală aflate în competiţie pentru resurse, pieţe şi adepţi militanţi?

c) Creşterea rapidă a populaţiei în lumea a treia şi a patra, concomitent cu schimbarea dinamicii fenomenelor demografice şi religioase zonale, sub influenţa disoluţiei societăţilor tradiţionale şi accentuarea dependenţei noilor generaţii de cultura violenţei şi de showbiz, promovate de companiile infranaţionale?

85. Potrivit analizei prezente în cadrul SSNRo-2006, mediul de securitate internaţional este caracterizat de următoarele tendinţe majore:

a) Accelerarea proceselor de globalizare şi de integrare regională, concomitent cu persistenţa unor acţiuni având ca finalitate fragmentarea statală; Convergenţa rezonabilă a eforturilor consacrate structurării unei noi arhitecturi de securitate, stabile şi predictibile, însoţită de accentuarea tendinţelor anarhice în unele regiuni; Revigorarea eforturilor statelor vizând prezervarea influenţei lor în dinamica relaţiilor internaţionale, în paralel cu multiplicarea formelor şi creşterea ponderii intervenţiei actorilor nestatali în dinamica relaţiilor internaţionale?

b) Reconstrucţia ordinii internaţionale multipolare, pe baza partajării suveranităţii şi interfernţelor difuze din sferele de influenţă ale ţărilor cu statut de membru permanent al Consiluilui de Securitate, concomitent cu resubordonarea fostelor membre ale alianţelor postbelice către alte centre de putere globală?

c) Ciocnirea dintre civilizaţiile creştină, islamică, iudaică şi budhistă, orchestrată de companiile transnaţionale care controlează sursele globale de energie, finanţele mondiale şi pieţele cibernetice şi de entertainment?

86. Prima strategie de securitate naţională a Marii Britanii, elaborată sub un astfel de nume şi întro formă asemănătoare strategiilor de securitate de acelaşi tip, a fost:

a) Publicată în anul 2008?b) Dezvăluită aparent ”din eroare” în anul 1952, dar adoptată, probabil, în anul 1947?c) Adoptată în formă clasificată în anul 1968, dar desecretizată numai după prăbuşirea URSS?

87. Conceptul Strategic al Alianţei adoptat la Summitul de la Lisabona (2010) a definit pentru Alianţa Nord-Atlantică ”trei sarcini vitale esenţiale (three essential core tasks)”, astfel:

a) Apărarea colectivă; Managementul crizelor; Securitatea prin cooperare (cooperative security)?b) Securitatea colectivă; Managementul conflictelor; Apărarea prin cooperare (cooperative defence)?c) Prevenirea conflictelor şi gestiunea crizelor energetice; securitatea globală; apărarea regională?

88. Pentru apărarea intereselor naţionale şi afirmarea valorilor, Strategia Naţională de Apărare a Ţării (Proiect-2010) stabileşte următoarele obiective naţionale de securitate:

a) Apărarea şi promovarea dreptirilor omului şi întărirea principiilor de drept internaţional ca fundamentare a stabilităţii şi securităţii internaţionale; promovarea drepturilor românilor de pretutindeni; asigurarea unui climat de pace, de stabilitate şi securitatea în vecinătatea României; continuarea procesului de modernizare a României; o nouă calitate şi o mai bună eficienţă în funcţionarea instituţiilor statului, pe măsura riscurilor şi ameninţărilor pe care evoluţia sistemului internaţional le ridică în cale noastră?

b) Asigurarea unei capacităţi de apărare armată suficientă atât garantării intereselor naţionale, cât şi respectării obligaţiilor internaţionale ce ne revin în urma apartenenţei la NATO şi UE; creşterea influenţei internaţionale a României; dezvoltarea capacităţii naţionale de gestionare a urgenţelor civile, în special cele legate de calamităţi naţionale sau pandemii; creşterea influenţei internaţionale a NATO şi UE în paralel cu consolidarea cooperării dintre ele, ca şi a celei dintre SUA şi aliaţi europeni?

c) Dezvoltarea unei economii a cunoaşterii, în limitele transformării trasate de UE prin Strategia 2020; asigurarea securităţii energetice; asigurarea securităţii cibernetice?

89. Strategia Naţională de Apărare a Ţării (Proiect-2010) are la bază următoarele principii şi caracteristici:a) Principiul priorităţii interesului naţional, principiul conformităţii cu abordările europene şi euro-atlantice;

principiul corelării internaţionale?b) Caracterul activ şi anticipativ; caracterul participativ; caracterul pragmatic şi funcţional?c) Principiul neretroactivităţii, principiul congruenţei, caracterul intercultural?

90. Potrivit prevederilor Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării (Proiect 2010), sistemul naţional integrat de gestionare a crizelor urmăreşte:

a) Asigurarea unui nivel optim de pregătire şi planificare operaţională şi de funcţionalitate a tuturor structurilor de decizie şi execuţie cu resposabilităţi în domeniu, pentru gestionarea întregului spectru al crizelor interne şi externe?

13

b) Realizarea capacităţii de a răspunde diferitelor situaţii de criză, asigurând autonomie subsitemelor componente, astfel încât aceastea să poată deveni operaţionale şi să reacţioneze în funcţie de natura şi amploarea crizei?

c) Trecerea tuturor responsabilităţilor tactice asupra Consiliilor Judeţene (Prefecturilor, Primăriilor), concomitent cu extinderea competenţelor forţelor de ordine publică şi de intelligence la nivelul întregului teritoriu european, odată cu integrarea României în sistemului Spaţiului Schengen?

91. Potrivit prevederilor Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării (Proiect 2010), principalele riscuri şi ameninţări la adresa României sunt:

a) Extinderea modalităţilor de manifestarea fenomenului terorist în plan internaţional, prin diversificarea bazei de sprijin şi recrutare, precum şi apariţia unor noi riscuri generate de radicalizarea religioasă, terorism cibernetic sau propagandă în mediul virtual; proliferarea armelor de distrugerea în masă precum şi dezvoltarea programelor de rachete balistice; emergenţa unor entităţi statale sau non-statale în măsură să dobândească unele capacităţi de producere a armelor de distrugerea în masă; criminalitatea organizată (cu caracter naţional, dar şi transfrontalier), cu un ridicat potenţial de adaptare şi capacitate de acţiune crescută în contextul crizei economice?

b) Insecuritatea publică şi personală – multiplicarea şi consolidarea grupurilor de crimă organizată pe fondul carenţelor în funcţionarea instituţiilor de impunere şi respectare a legii; traficul şi consumul de droguri; menţinerea unui nivel ridicat de instabilitate şi insecuritate în zona Mării Negre; perpetuarea incertitudinilor în Balcanii de Vest?

c) Fragilitatea sistemului financiar internaţional; spionajul şi alte acţiuni ostile ale unor servicii de informaţii; activităţile şu preocupările informative ale unor actori non-statali orientate spre influenţarea actului decizional, inclusiv a deciziei politice, a mass-media sau a opiniei publice; proliferarea unor manifestări radicale, iredentiste sau extremiste care pot afecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor, coeziunea socială sau relaţiile inter-etnice; riscurile de sănătate publică, pandemii; degradarea mediului înconjurător şi dezastrele naturale, inclusiv cele generate de schimbările climatice?

92. Potrivit prevederilor Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării (Proiect 2010), principalele vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale a României sunt:

a) Diminuarea capacităţii de aplicare a legii de către unele instituţii ale statului; politizarea excesivă a unor instituţii atât la nivel local cât şi naţional; corupţia cu implicaţii asupra funcţionării instituţiilor statului şi cu efecte negative asupra vieţii cetăţeanului; evaziunea fiscală, contrabanda şi practicile specifice economiei subterane; lipsa unui mecanism coerent de previziune, prognoză, programare, planificare, execuţie şi control care să susţină conducerea bugetară în sistem multianual şi pe bază de rezultate, pornind de la coerenţă în formularea şi implementarea politicilor publice şi în aşa fel încât să fie respectat nivelul unor indicatori care este stabilit în funcţie de diverse interese, înţelegeri şi tratate ale României pe plan internaţional?

b) Scăderea calităţii serviciilor publice de sănătate; crima organizată, presiunile şi influenţa pe care aceasta încearcă să le exercite asupra instituţiilor statului, asupra mass-media şi asupra unor reprezentanţi ai clasei politice; fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora?

c) Presiunea exercitată de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţiile statului; decalajul de dezvoltare între regiunile României; tendinţele demografice negative şi procesul de îmbătrânire a populaţiei; calitatea scăzută a sistemului de educaţie prin degradarea actului educaţional, cu efecte directe asupra evoluţiei societăţii româneşti prin deprofesionalizarea acesteia; deficienţe în protecţia şi funcţionarea infrastructurii critice?

14