Doctrine economice

,,Pesimismul lui David RicardoDoctrine economice

A efectuat: Vulpe Tamara gr. Con 112

Unul dintre cei mai mari economiti ai lumii ,David Ricardo a trit doar 51 de ani, dar a reuit s lase posteritii, lucrri de cert valoare tiinific.David Ricardo a fost economistul cel mai liberal al tuturor timpurilor, considernd c liberalismul i mecanismele concureniale ofer climatul cel mai potrivit asigurrii progresului i prosperitii economice a tuturor naiunilor lumii.Fr cunotinele temeinice n domeniul tiinelor naturii, mecanicii, chimiei, mineralogiei,fizicii i economiei, era greu de conceput ptrunderea n tainele revoluiei industrial, insa Ricardo i le va cpta prin autoinstruire, dup ce a acumulat o avere considerabil de 40 de milioane franciDavid Ricardo (1772-1823)

Prin cartea lui David Ricardo i o dat cu ea sa nscut tiina Economiei Politice. Metoda deduciei i a abstraciei tiinifice, utilizat de Ricardo cu luciditate i o consecven nentlnit la vreunul dintre predecesorii si , iau permis nu numai s ptrund n sfera teoriei, dar s ridice pe o nou treapt a cercetarii economice i s devin primul constructor al analizei economice moderne. David Ricardo a dat lumii tiinifice modern coninutul principal al teoriei obiective a valorii determinat de munc. Pe baza acestei teorii, Ricardo construiete pentru prima dat un sistem unitar al teoriei economiceOn the Principles of Political Economy and Taxation (1817)ntro societate n care producia de mrfuri atinge apogeul, problematica mrfii i a valorii constituie cheia fr de care nu se poate porni la dezlegarea celorlalte mistere ale produciei sociale.

Teoria valoriiProblematica valorii : Eliminarea contradiciilor i clarificarea unor importante aspecte ale teoriei valoriimunc preluat de la Adam Smith; Utilizarea teoriei valoriimunc pentru explicarea i nelegerea interdependenei dintre diferitele fenomene ale realitii economice, n ntreaga ei complexitate.

Dou categorii de bunuri sau mrfuri ce fac obiectul vnzrii-cumprrii pe pia: bunuri rare bunuri reproductibile.

"Valoarea se deosebete n mod esenial de bogie, ea este privit ca un produs al muncii, n timp ce bogia, este rezultatul conlucrrii omului cu natura i cu mijloacele de producie pe care le utilizeaz. Teoria valoriiValoarea absolut - cantitatea de munc necesar producerii unei uniti de marf, n condiiile cele mai grele de producie.

Valoarea de schimb- semnific puterea pe care o deine o marf de a obine pentru ea o cantitate anumit din oricare alt marf, fr nici un fel de referire la valoarea sa absolut.

Valoarea total a mrfurilor se compune din valoarea mijloacelor de producie consumate i valoarea nou creat de munca vie a muncitorului (adugat).Valoarea se gaseste in raport direct proportional cu cantitatea totala de munca (intensitatea) si in raport invers proportional cu productivitatea muncii respective.ndreptndui atenia deopotriv spre producie i repartiie, Ricardo a conferit Economiei Politice importante valene de tiin social, a descoperit elemente ale structurii sociale a produciei.Spre deosebire de Smith, Ricardo a studiat nu att factorii ce determina marimea veniturilor, ct dinamica lor in perioada lunga de timp.Pe drumul deschis de Ricardo va merge, 50 de ani mai trziu, Karl Marx. Unii dintre ei caracterizndul pe autorul Principiilor, nici mai mult, nici mai puin, dect printele comunismului. Americanul Henry Charles Carey scria:Sistemul lui Ricardo este un sistem al dezbinrii ... el duce la lupta de clas ... lucrarea sa este manualul demagogului, care urmrete s ajung la putere cu ajutorul mpririi pmnturilor, al rzboiului i al jafului

D.Ricardo -economistul repartitiei. Teoria repartitieiRepartiia valorii se efectueaz n dependen de apartenena oamenilor la una din cele 3 clase sociale, formate din deintorii factorilor de producie respectivi: Ricardo vede in proprietarii funciari principalii beneficiari. Cta vreme muncitorul muncea si primea pentru lucru un salariu, iar capitalistul conducea o intreprindere de la activitatea careia incasa un profit, proprietarul funciar isi tragea renta din puterile solului, nefiind afectat nici de concurenta, nici de dinamica populatiei.Elementul central al explicrii i nelegerii mecanismelor repartiiei bogiei ntre clasele sociale l constituie teoria rentei funciare.

Premise care explica existenta rentei funciare: Acaparaea pamintului n proprietatea privatPamntul fertil este limitatEl este inegal dupa fertilitate si amplasare fata de caile de comunicatii si pietele de desfacere;Odata cu cresterea populatiei si a cererii de consum sunt luate in cultura pamnturi de categorii inferioare;Pe piata produsele agricole se vnd la o valoare sociala, determinata de cantitatea de munca depusa pe terenurile cele mai putin fertile, pentru a stimula utilizarea lor;ntre valoarea sociala si cea individuala a produselor apare o diferenta, care este incasata de proprietarii funciari sub forma de renta funciara.

Renta funciarII. Contradicia dintre capitaliti, pe de o parte, i muncitori, pe de alt parte. Sporirea rentei impune ridicarea salariilor nominale pentru meninerea nivelului de trai. ntruct att renta ct i salariile vor avea o tendin de urcare o dat cu creterea bogiei ipopulaiei, profitul se reduce continuu. (Creterea rentei Urcarea salariului nominal) Scderea profitului

I. Contradicia dintre landlorzi, pe de o parte, i forele capitalismului, pe de alt parte. Partea din produsul muncii care revine landlordului crete continuu, iar cea rmas pentru muncitor i capitalist scade continuu.Creterea rentei Reducerea dimensiunilor salariului i profitului

Urcarea continu a rentei alimenteaz dou tipuri de contradicii:Conceptia lui Ricardo cu privire lasalariucorespunde celei a lui Smith.Munca este o marfa care se vinde si se cumpara pe piata, ea posednd att valoare ( pret natural ), ct si pret ( pret de piata). Diniamica salariului cuoate doua tendine:Tendinta de crestere a salariului nominal, datorita cresterii preturilor la produsele agricole ca urmare a majorarii cererii populatiei in crestere.Tendinta de pastrare a salariului real la un nivel constant la nivelul valorii mijloacelor de subzistenta.

Un merit incontestabil al lui Ricardo c a sesizat i explicat convingtor nivelul salariului real minim al muncitorului, nu prin suma de bani primit n schimbul muncii depuse, ci prin cantitatea bunurilor strict necesare consumului su i al familiei sale, dimensionat astfel nct s refac fora de munc consumat n procesul produciei i nimic mai mult.

SalariulProfitul este, crede Ricardo, alturi de salariu un venit primar. El reprezint singura surs destinat reproduciei lrgite i dezvoltrii, ntruct nnoiete i sporete capitalul ca factor de producie.

Profitul Esenta se reduce la urmatorul postulat:daca o marfa poate fi obtinuta cu mai putina munca intr-o tara, aceasta tara poate prefera de a importa marfa respectiva pentru a se specializa in producerea altor marfuri care ii pot oferi avantaje mai mari. Deci, pentru alegerea specializarii tarii e nevoie de comparat raporturile de costuri a diferitor marfuri in diferite tari.. Aceasta este influenat de o serie de factori : gradul de dezvoltare industrial, poziia unei ri fa de cealalt, nivelul productivitii muncii, diferenele de ordin natural.

Practicarea unei politici liber-schimbiste reprezint, dup Ricardo, condiia esenial a manifestrii principiului avantajului relativ n comerul internaional. n acest context, avantajul relativ poate asigura, scrie el, n mod spontan i automat, att alocarea optim a resurselor n producie, ct i avantajul reciproc al tuturor partenerilor, ceea ce va conduce la realizarea unei "armonii universale" a intereselor acestora.

Teoria comerului internaionalDinamica teoriei ricardiene a salariului este urmtoarea:Sporirea populaiei Extinderea suprafeelor cultivate Creterea muncii necesare n agricultur Urcarea preului mrfurilor agricole Creterea muncii necesare n economie Sporirea preurilor tuturor mrfurilor Creterea rentei Urcarea salariilor nominale pentru meninerea constant a salariilor reale Diminuarea profiturilor.Dinamica teoriei ricardiene a rentei funciare este urmtoarea:Creterea populaiei Creterea produciei agricole Extinderea suprafeelor cultivate (prin atragerea n cultur a unor terenuri cu randament descrescnd) Creterea costurilor unitare Urcarea preurilor de vnzare ale subzistenelor Sporirea continu a rentei Creterea salariilor nominale Reducerea profiturilor.

Dinamica teoriei ricardiene a profitului este urmtoarea:Creterea populaiei Extinderea suprafeelor cultivate Aciunea legii randamentelor descrescnde Sporirea cantitii de munc necesar din agricultur Urcarea valorii bunurilor agricole Sporirea cantitii de munc necesar n economie Creterea valorii tuturor mrfurilor Urcarea preurilor de vnzare Creterea rentei funciare Sporirea salariului nominal Reducerea Profitului.Cercurile vicioase ricardiene:Pesimismul lui RicardoRicardo a demonstrat ca renta nu este un dar al naturii, cum considerau fiziocratii si Smith, ci un produs al zgrceniei ei, al insuficientei loturilor fertile.

Ricardo ntocmai ca Malthus se pronun mpotriva legislaiei sracilor, ntruct n loc s fac pe sraci bogai, ea face pe bogai sraciCercul vicios ricardian: pamintul este limitat, pe cind necesitatea de produse alimentare creste intruna, odata cu sporirea populatiei, conditionind ridicarea pretului la produsele agricole si, prin urmare a rentei funciare.O data cu crestera preturilor la mijloacele de existent, se vor mari corespunzator si salariile, atunci va scadea rata profitulului. Acest fapt va reduce posibilitatile oricarui progres in general, deoarece profitul este forta motrice a dezvoltarii.

Prin introducerea in cultura de terenuri care implica cheltuieli mereu mai mari de productie, profitul arendasilor capitalisti scade, aceasta contribuind la frnarea acumularii de capital

14Ricardo a fost continuitorul in linie directa a lui A.Smith, insa el nu a vazut lumea ca pe o simfonie armonioasa, ci ca pe una macinata de conflicte interne ce impiedica dezvoltarea ei. Astfel Ricardo i-a construit propriul sistem stiintific. El a preluat, de asemenea, si unele teorii ale lui Malthus, indeosebi cea a populatiei. Contributiile sale decisive la progresul stiintei economice se evidentiaza in domeniul teoriei repartitiei, a valorii si a schimburilor internationale.Concluzii