JOHN LAW (1671-1729)

- scotian, fiu de bijutier, a marcat prin activitatea si personalitatea sa , istoria monetar a Frantei si nu numai

- exponent al teoriei " banii stimuleaz comertul "

- este produsul epocii sale -epoca "mnuitorilor de bani " care se mbogteau pe seama snobismului aristocratilor care se considerau superiori celor care faceau afaceri

-Law ucide un rival sentimental, este arestat, evadeaz si fuge n Franta

- se familiarizeaz cu jocul de crti , colind Europa si se stabileste la Amsterdam unde se angajeaz la Banca - cea mai veche din lume -1609

- situatia monetar a Frantei era dezastruas - datoria public imens

- pentru a-si finanta cheltuielile , regele emitea bonuri de tezaur (azi obligatiuni )

-nu existau bani - solutii :

- mrirea impozitelor

-confiscarea averilor frauduloase

- seniorajul- practic prin care se diminua continutul de metal retios al monedei

- regentul apeleaz la Law care nfiinteaz o banc -1716, controlat de Law si care functioneaz foarte bine :

- primea n depozit bani de la particulari

- acorda credite

- sconta bonuri de tezaur

- ca urmare , s-a dat lovitur camatriei

- banca cumpr un celebru diamant , in numele regelui

- este adeptul ideii ca insuficienta banilor de metal pretios determin inhibarea productiei si afirm c oamenii pot fi determinati s munceasc mai mult avnd la dispozitie mai mult moned, si nu prin legi

- recunostea calittile banilor de metal dar sustinea cu trie c hrtia este cea mai bun monedTHOMAS ROBERT MALTHUS (1766-1834)

TEORIA SA DENOECONOMICA

-nscut in Anglia , preot

- a fost atras de studiul economiei si de lucrarea lui Adam Smith-"Avutia natiunilor"

- sporirea avutiei nationale nseamn :

1. Smith-mbogtire pentru unii si bunstare pentru toti

2. Malthus- este nsotit de cresterea rapid a populatiei si a privatiunilor ( lipsurilor )

Legea populatiei

- a sczut populatia datorit rzboaielor si calamittilor, apare nevoia cresterii populatiei

- 1798-Londra - apare principala lucrare a lui Malthus :"Eseu asupra principului populatiei in masura in care el influenteaza progresul viitor al societatii, impreuna cu observatii asupra teoriilor d-lui Godwin si M. Condorcet si ale altor autori"

- Malthus sustine c :

pe fondul cresterii generale a productiei are loc accentuarea si polarizarea sraciei

sracia nu este efectul liberalismului economic , ci o consecint a functionrii oricrui sistem

cauza srciei este decalajul dintre rata cresterii productiei de bunuri de subzistent si cea a cresterii populatiei : cantitatea de bunuri alimentare creste n progresie aritmetic iar populatia creste n progresie geometric

el anticipeaz c peste 2 secole raportul dintre cresterea populatiei si existent ( mijloacele de subzistent )va fi 256:9

cresterea excesiv a populatiei are ca urmri insuficienta produselor alimentare si cresterea preturilor acestora populatia scade ca urmare a foametei

Malthus - un altfel de liberal

- exist dou pericole pentru omenire : cresterea populatiei si sracia conceptia pesimist a lui Malthus c orice ncercare de nlturare a srciei este de prisos

- el este liberal ntr-un sens aparte : nu respinge interventia statului n economie dar o consider inutil

- desi e preot, condamn " legile srciei " , pentru c ncurajau cresterea populatiei

- propune solutii:

abolirea legilor parohiale care legau tranii de glie , fcndu-i astfel dependenti de asistenta pentru sraci

desfiintarea corporatiilor care mentineau salarii mai ridicate

nfiintarea unor asezminte n care cei extrem de saraci sa munceasc pentru hran

El studiaz cauzele cresterii bogtiei, care este conditie a progresului :

-cresterea productiei ,

-acumularea de capital,

- fertilitatea solului ,

-progresul tehnic

-motivatia de a produce

Contest valabilitatea " legii debuseelor " , considernd c stimularea cererii poate fi facut de catre stat , cu conditia ca aceasta s fie moderat si temporar

legea debuseelor - orice ofert si creaz propria cerere ; un produs creat devine ofert si debuseu pentru alte produse

JOHN STUART MILL (1806-1873): ultimul mare liberal clasic si primul mare liberal modern

John Stuart Mill este considerat cel mai de seam filozof englez din secolul al XIX-lea si, n acelasi timp, unul dintre marii clasici ai gndirii economice si politice britanice.

J.S. Mill este continuatorul ideilor economice ale lui Adam Smith, David Ricardo siThomas Robert Malthus.

Lucrrile sale reprezentative: Principii de economie politic (1848) care reprezint de fapt o sintez a economiei politice clasice, apoi Despre libertate (1859) si Utilitarismul (1861).Una dintre preocuprile de baz ale lui Mill a fost filozofia politic. Despre libertate, principala sa lucrare n aceast sfer de gndire, Mill expune o solutie de principiu urmtoarei probleme: care sunt natura si limitele puterii ce poate fi exercitat n mod legitim de ctre societate asupra individului. Potrivit lui Mill, individul este suveran asupra lui nsusi, asupra propriului trup si spirit.

Lucrarea sa economic fundamental estePrincipii de economie politic J.S. Mill poate fi caracterizat drept reformist ntruct chiar dac apr proprietatea privat si economia concurential, el constientizeaz inegalittile sociale din epoca sa si face diferent ntre progresul economic si progresul social. Acumularea de bogtie si bunstarea material nu se confund cu echitatea si dreptatea social.

n viziunea sa, progresul economic nu nseamn doar o crestere a productiei ci si o distributie echitabil a avutiei. Dac n trile srace n prim plan trebuie plasat productia, n cele avansate din punct de vedere economic accentul trebuie pus pe distributie.

Problema esential o constituie asigurarea unui trai decent fiecrui membru al societtii. De aici necesitatea evidentiat de Mill de a adopta o legislatie privind succesiunea, n scopul nlturrii disparittilor dintre averi

Pentru atenuarea inegalittii, Mill i face prtasi pe muncitori la rezultatele ntreprinderii, fapt care n practic ar avea un dublu avantaj: venituri mai mari pentru muncitori si, totodat, modificarea raporturilor dintre maistri si lucrtori ntr-un sens favorabil progresului social

n optica lui Mill, progresul social presupune mplinirea a trei deziderate majore:

n primul rnd, Mill condamn relatiile umane bazate pe dependent, conform teoriei potrivit creia clasele privilegiate au menirea de a decide cu privire la interesele salariatilor.

asemenea conceptie, crede Mill, duce la mentinerea unor raporturi anacronice de dependent. Dac teoretic clasa dominant avea misiunea de a proteja, n noile conditii, salariatii trebuia s fie protejati de practicile si abuzurile protectorilor. Aceast protectie trebuie realizat de stat, prin garantarea accesului liber la educatie si a dreptului de vot.

n al doilea rnd, Mill consider c progresul social trebuie s se bazeze pe armonizarea intereselor diferitelor grupuri sociale. n acest scop, el preconizeaz cresterea nivelului de instruire (scolarizare, pres, conferinte publice), mobilitatea social sporit n sensul c fiecare individ s se angajeze la nceput ca muncitor si apoi s poat deveni patron (n acest fel, s-ar evita ruptura populatiei n dou clase distincte, cu interese opuse), precum si asocierea lucrtorilor si a ntreprinztorilor care s duc la o anumit convergent de interese.

n al treilea rnd, Mill abordeaz o problem delicat pentru perioada respectiv: liberalizarea statutului femeii- el argumenteaz egalitatea dintre sexe pe considerente etice si economice: subutilizarea capacittilor feminine constituie o pierdere pentru economie.

Mill abordeaz problema spinoas a interventiei statului. n principiu, interventia statului nu este de dorit.

Viziunea lui Mill despre progresul umanittii se apropie de cea a socialistilor, dar se deosebeste fundamental de acestia prin faptul c el nu consider piata (concurenta) vinovat de problemele societtii. Concurenta este util si indispensabil, desi n unele cazuri genereaz neajunsuri. Mill consider c principiul liberal laissez faire trebuie s fie regula general

Respingnd conceptiile colectiviste, Mill precizeaz c exist unele exceptii care demonstreaz necesitatea interventiei statului:

a. Mill extinde conceptul de stat-jandarm care se limiteaz la mentinerea ordinii publice si aplicarea legii

b. el consider necesar interventia statului si n domeniul educatiei publice (nu exclude sectorul scolar privat) care d posibilitatea individului s-si cultive n mod rational interesele.

c. analizeaz folosirea pe scar larg a muncii copiilor Statul trebuie s intervin n reglementarea raporturilor de munc n cazul copiilor ntruct fiind la o vrst fraged acestia nu sunt n msur s-si administreze coerent propriile interese. n ceea ce priveste munca femeilor, situatia este alta: nu se punea problema reglementrii acesteia, ci a modificrii de ctre stat a legislatiei care definea raporturile dintre soti. Totodat, statul trebuie s ncurajeze recunoasterea si punerea n valoare a capacittii profesionale a femeii.

Autorul observ c exist n fiecare societate un numr de indivizi incapabili de discernmnt (nebunii, idiotii) care sunt considerati subiect firesc al grijii publice. Invocarea n acest caz a principiului laissez-faire, laissez-passer este lipsit de sens.

d. n economie, n cazul societtilor pe actiuni, unde gestionarea intereselor private se face prin delegare. Apare astfel pericolul ca birocratia s se implice nepermis de mult n gestionarea intereselor, ceea ce justific interventia statului care s impun ntreprinderii anumite conditii conforme interesului general.

e. lucrtorii sunt interesati n reducerea duratei zilei de lucru. Datorit concurentei existente pe piata muncii, unii dintre ei au un comportament aparent contrar propriului interes si accept s lucreze un numr de ore n plus. n asemenea situatii, sustine Mill, statul este cel care trebuie s fixeze durata legal a zilei de munc si sanctiunile n caz de nerespectare a acesteia.

f. statul trebuie s intervin de asemenea n limitarea srciei, domeniu n care actiunea legilor pietei este contradictorie. Mill, partizan al acordrii de asistent social sracilor, se apropie de opiniile lui Malthus, atunci cnd rmne circumspect fat de mentalitatea de asistat pe care o pot dobndi cei sraci.

g. J.S. Mill ridic problema acelor domenii care nu trezesc interesul ntreprinztorilor particulari. n vremea sa, erau frecvente cltoriile n necunoscut. -rolul de finantator revenind diferitelor asociatii filantropice si nu n ultimul rnd statului. Cercetarea stiintific era si este supus acelorasi impedimente.

FRIEDERICH LIST (1789-1846) si protectionismul german

S cumprm de la cei care cumpr de la noi. Friederich List - militant pentru unificarea politic si vamal a Germaniei, intr n conflict cu aristocratia princiar, este exclus din Parlament si condamnat

se refugiaz n Franta, iar n anul 1825 pleac n Statele Unite la sugestia lui La Fayette.

introdus de acesta n viata politic american, List se afirm public prin articolele sale economice si, ca urmare, i se cere prerea cu privire la politica comercial american.

ambele tri luptau pentru unitate national si independent economic.(SUA, Germania )

n lucrarea Repere ale economiei politice americane, List pledeaz pentru protectionism si l critic pe Adam Smith, printele Iiberalismului economic.

protectionismul pune ns accent pe rolul statului national n corectarea abuzurilor practicate de statele dezvoltate n relatiile economice cu trile aflate n formare.

List este numit consul al Statelor Unite la Hamburg, astfel c n anul 1832 revine n tara natal unde sustine necesitatea unei uniuni vamale, considernd drept element central al dezvoltrii economice unitare crearea unei retele de cale ferat care s fac legtura ntre teritoriile germane.

n anul 1841 List public lucrarea sa de referint Sistemul national de economie politic.unde subliniaz necesitatea ca Germania s desfiinteze barierele vamale existente ntre numeroasele sale provincii

n opinia sa, totul depinde de starea economiei, de gradul ei de dezvoltare si competitivitate:

dac o natiune este mai putin avansat dect alte tri, statul trebuie s aib o politic protectionist, pentru a proteja industria incipient de concurenta strin

dac procesul de industrializare este suficient de extins si intens pentru a putea rezista concurentei strine, statul trebuie s practice o politic de liber-schimb.

Spre deosebire de mercantilisti, care considerau protectionismul ca fiind valabil pretutindeni si n permanent, List l consider doar o etap intermediar de politic economic, un mijloc de a atinge scopul ultim, libertatea.

List pune la baza evolutiei economico-sociale conceptul de asociere, att ntre indivizi - efectul fiind formarea natiunii - ct si ntre natiuni, prin intermediul comertului international.

List admite existenta a cinci faze de evolutie economic n istoria omenirii:

1. starea slbatic;

2. starea pastoral;3. starea agricol;

4. starea agricol-industrial;

5. starea agricol-industrial-comercial

Liberul-schimb favorizeaz evolutia unei tri pn la starea agricol. Drumul spre a patra si a cincea faz se face n conditii de comert international liber numai dac nu exist o natiune avansat din punct de vedere economic care s-si exercite influenta asupra celorlalte.

n conceptia lui List, dezvoltarea economic a unei tri este treptat, trecnd prin 4 faze:1. progresul agriculturii, bazat pe importul de produse industriale si exportul de produse agricole si materii prime

2. progresul industriei, corelat cu importul unor produse industriale

3. industria national devine suficient pentru cererea intern;

4. export de produse industriale si import de produse agricole si materii prime.n Germania, prin adoptarea tarifului vamal unional, preturile au crescut pentru o perioad scurt, apoi s-au redus datorit concurentei interne. Datorit construirii de fabrici, valoarea pmntului a crescut, iar proprietarii funciari au cstigat mai mult dect au pierdut. List era de prere c Germania protectionist trebuia s se alieze cu Olanda.El pune la baza divergentelor ntre state mai multi factori: conflictele teritoriale, interesul economic national, gradul de civilizatie, religia si sistemul politic. Vznd n protectionism un mijloc de emancipare a natiunii, List l percepe n acelasi timp ca factor educativ n drumul spre liberalism.

Deosebit de relevant este ultimul cuvnt al crtii sale fundamentale: energie! List anticipeaz astfel ntr-o manier magistral factorul modern esential care asigur prosperitatea national.