NOTĂ INFORMATIVĂla proiectul Legii privind modificarea şi completarea unor acte legislative

(cu privire la leasing)

Prezenta Notă informativă conţine fundamentarea proiectului Legii privind modificarea şi completarea unor acte legislative care reglementează activitatea de leasing şi este elaborată în conformitate cu prevederile art. 20 al Legii nr. 780-XV din 27.12.2001 privind actele legislative (Legea 780/2001).

I. Condiţiile ce au impus elaborarea proiectului și finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări.

Reglementări aplicabile operaţiunilor de leasing se conţin în prezent în mai multe legi şi acte normative subordonate legii, inclusiv Legea cu privire la leasing, nr. 59-XVI din 28.04.2005 (Legea 59/2005); Codul Civil, partea specială (Titlul III capitolul X „Leasingul”) şi normele generale cu privire la obligaţii şi contracte; Codul Fiscal (impozitul pe venit şi TVA); Codul vamal şi Legea cu privire la tariful vamal; legislaţia civilă şi comercială şi Standardul Naţional de Contabilitate 17 „Contabilitatea arendei (leasingului)”.

Chiar dacă aduce îmbunătăţiri semnificative reglementărilor anterioare, Legea 59/2005 reprezintă doar un set de modificări şi completări la Legea cu privire la leasing din 15 februarie 1996, fiind păstrate o serie de norme nereformate (ex. art.6, art. 7 alin.(3), art. 9 alin.(3) şi (4), art.11 alin.(1)). Mai mult, o bună parte din reglementările noi, introduse în 2005, sunt deja depăşite de timp.

Reţinem următoarele arii de reglementare care necesită reformare:- dreptul de a practica activitate de leasing: fiind o activitate financiară, acest

drept trebuie rezervat entităţilor calificate, participanţi ai pieţei financiare bancare şi nebancare;

- obiectul leasingului: există restricţii care nu mai rezistă în timp (spre exemplu obiect al leasingului nu pot fi terenurile agricole), dar nu sunt excluse bunuri care sunt străine leasingului (spre exemplu valorile mobiliare);

- protecţia intereselor locatarului: dreptul de a cunoaşte toate condiţiile ofertei de leasing, intr-o manieră comparabilă cu ofertele altor locatori; clauze contractuale echitabile; păstrarea bunului în leasing în cazul insolvabilităţii locatorului;

- protecţia intereselor locatorului: transmiterea tuturor riscurilor odată cu transmiterea beneficiilor aferente leasingului financiar, caracterul inopozabil al încălcărilor vânzătorului în faţa locatorului, caracterul absolut al drepturilor locatorului asupra obiectului leasingului, inclusiv în caz de insolvabilitate a locatarului;

- caracterul opozabil al leasingului: spre deosebire de dreptul de gaj şi ipotecă, dreptul de leasing nu este în prezent supus publicităţii, fapt care periclitează protecţia locatorului în caz de concurenţă a creditorilor;

1

- revendicarea obiectului leasingului: reposedarea judiciară (în procedură de ordonanţă sau în contencios civil) nu este nici conformă cu cele mai bune practici internaţionale şi nici efectivă,

- tratamentul fiscal al leasingului financiar: este discriminatoriu regimul de impunere cu TVA al leasingului local în raport cu cel internaţional.

Astfel, prezentul proiect urmăreşte obiectivul de revizuirea şi îmbunătăţirea normelor care reglementează raportul juridic de leasing, inclusiv calitatea părţilor, natura şi obiectul prestaţiei, drepturile, obligaţiile şi răspunderea părţilor, pentru a asigura o protecţie adecvată a drepturilor şi intereselor legale atît ale locatorului finanţator, cât şi ale locatarului utilizator.

II. Principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, elemente noi.Legea nouă urmăreşte îmbunătățirea reglementărilor existente care se referă la

regimul juridic, fiscal şi vamal al leasingului.Amendamentele la capitolul I (Dispoziţii generale) a Legii cu privire la

leasing se referă la:- Definirea corectă a noţiunilor utilizate pe parcursul legii, inclusiv

introducerea unor definiţii noi (activitate de leasing, leasing financiar și leasing operațional), importante în contextul reglementării activităţii de leasing.

- Obiectul leasingului: lista bunurilor care pot face obiectul leasingului a fost revizuită ţinând cont de documentele de referinţă internaţionale (Legea-model UNIDROIT din 2008 privind leasingul, Convenţia UNIDROIT din 1988 privind leasingul financiar internaţional, Ottawa) şi normele comparabile ale legislaţiei naţionale (în materie de gaj, ipotecă, locaţiune). În principiu, s-a urmărit a limita cercul bunurilor excluse din circuitul de leasing la cazurile justificate din punct de vedere juridic şi economic. Totodată, similar gajului şi ipotecii a fost reglementat regimul juridic al anumitor categorii de bunuri (bunuri complexe, universalităţi de bunuri, bunuri viitoare).

- Subiectul activ al leasingului (locatorul): reglementarea activităţii de leasing, chiar şi limitată, are drept precondiţie circumscrierea potenţialilor locatori la persoanele juridice care practică activitatea de leasing cu titlu profesionist. Acestea sunt băncile și organizațiile financiare nebancare. Persoanele străine pot practica activitatea de leasing doar în baza înregistrării de stat, conform Legii privind investiţiile în activitatea de întreprinzător, iar după accesiunea la UE – şi în baza „paşaportului unic” european, în ordinea prevăzută de legile speciale şi convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este sau va deveni parte.

Amendamentele la capitolul II al Legii (Contractul de leasing, modificarea şi încetarea lui) se referă la:

- Limitarea clauzelor esenţiale (în sensul art.679 Cod civil) ale contractului de leasing la cele strict necesare, fără care contractul nu se consideră încheiat. În rest, părţile sunt libere să stabilească independent conţinutul raportului juridic, în virtutea principiului libertății contractuale (abordare recunoscută atît de documentele de referinţă internaţionale, cît şi de legile străine mai avansate).

- Trecerea de la impunerea asigurării riscurilor la motivarea locatarului să o facă, prin precizarea că (i) locatarul preia toate riscurile aferente posesiunii bunului,

2

şi (ii) el are obligaţia de plată a ratelor chiar şi atunci cînd nu poate exploata bunul, inclusiv din cauza survenirii circumstanțelor de forţă majoră (ultima regulă este unanim acceptată atît de documentele de referinţă internaţionale, cît şi de legislaţia statelor analizate).

- Stabilirea modului în care bunul achitat pe deplin trece în proprietatea locatarului, dar şi a modului de restituire a bunului în caz de neexercitare a opţiunii de cumpărare sau în caz de neexecutare a contractului.

Capitolul III al Legii (Drepturile, obligaţiile şi răspunderea părţilor. Stimularea leasingului şi protecţia drepturilor) cunoaşte atît modificări, cît şi completări care se referă la:

- Revizuirea drepturilor şi obligaţiilor părţilor pentru a asigura un echilibru şi a preveni abuzurile. În linie cu documentele de referinţă internaţionale, locatorul are principala obligaţie de a asigura folosinţa liniştită (netulburată) a bunului de către locatarul disciplinat, care include şi obligaţia de a-l proteja în cazul pretenţiilor terţilor. La rîndul său, locatarul are obligaţii legate de recepţia, întreţinerea şi, după caz, restituirea bunului, şi plata ratelor de leasing. Locatarul care a selectat bunul şi locatorul poate înainta cerinţe legate de cantitatea sau calitatea bunului direct vînzătorului.

- Introducerea dreptului locatorului de a face publică operaţiunea de leasing, prin înscrierea în registru public. Publicitatea face leasingul opozabil terţilor şi protejează locatorul în faţa achizitorului sau creditorului garantat de rea-credinţă. Beneficiile publicităţii sunt unanim recunoscute la scară internaţională şi acreditate de studiile de specialitate1. În practică, există însă două modele de publicitate: registru special ţinut de autoritatea de supraveghere (ex. Croaţia) şi înscrierea leasingului în acelaşi registru cu garanţiile mobiliare (ex. România). Soluţia pentru Republica Moldova rezultă din analiza cost-beneficii, fiind selectat modelul care presupune înscrierea leasingului (opţională, la dorinţa locatorului creditor) în Registrul gajului bunurilor mobile, registru existent ţinut sub egida Ministerului Justiţiei. Extinderea obiectului acestui Registru pentru a include şi leasingul presupune cheltuieli mai mici în comparaţie cu crearea unui registru nou, efectul fiind acelaşi (mai mult chiar, utilizatorii acestui registru au acces „pasiv” care se va referi şi la leasing).

- Introducerea mecanismului de recuperare extrajudiciară a bunului în leasing, ca opţiune alternativă revendicării prin judecată. Soluţia nu este o noutate şi a fost deja acceptată în cazul executării silite a ipotecii, în prezent existînd un proiect de lege care permite executarea ipotecii în temeiul formulei executorii cu care notarul învesteşte contractul de ipotecă. Mecanismul rezultă din conceptul auto-ajutorării, recunoscut şi acreditat de documente de referinţă internaţionale, dar şi de legislaţia statelor analizate, care presupune că locatorul trebuie înzestrat cu mijloace eficace de reposedare a bunului în cazul încălcării contractului de către locatar. Pentru a balanţa interesele părţilor şi a proteja locatarul de abuzuri, legea va rezerva locatarului mijloace de apărare judiciare, la fel de eficace.

1 Cel mai cunoscut fiind „Leasingul în dezvoltare. Ghid pentru economiile emergente.” Publicaţie a Corporaţiei Financiare Internaţionale (IFC), ediţie revizuită, 2009

3

De rînd cu amendamentele sus-menţionate la Legea cu privire la leasing,

proiectul conţine o serie de modificări şi completări la alte legi care conţin reglementări relevante. Astfel:

- reglementările cu privire la leasing din partea specială a Codului civil au fost aliniate la modificările operate la Legea cu privire la leasing;

- Legea cu privire la notariat şi Codul de executare au fost modificate pentru a extinde cercul de acte juridice pasibile învestirii cu formulă executorie dincolo de contractele autentificate notarial (pentru a include şi contractul de leasing);

- Codul fiscal a fost modificat pentru a restabili tratamentul egal al leasingului internaţional şi leasingului intern al bunurilor de import, astfel încît nu numai bunurile introduse în ţară în regim de admitere temporară (cu suspendarea de drepturi de import, în baza leasingului internaţional), dar şi cele importate de societăţile de leasing pentru a fi transmise în leasing să beneficieze de acelaşi regim de impunere cu TVA. În acest fel, va fi înlăturată inegalitatea fiscală existentă în prezent în favoarea locatorilor din străinătate, şi, implicit, vor fi protejaţi mai adecvat operatorii naţionali;

- Codul vamal a fost completat cu prevederi speciale aplicabile leasingului aeronavelor şi bazei de calcul a drepturilor de import.

În sfîrșit, dispoziţiile finale şi tranzitorii ale Legii noi au menirea să asigure implementarea neperturbată a cerinţelor noi, fără presiuni majore asupra pieţei şi participanţilor existenţi.

III. Referinţe la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului Legii cu reglementările în cauză.

După cum s-a menţionat mai sus, aquis-ul comunitar nu conţine norme speciale aplicabile leasingului.

Totuşi, în conformitate cu prevederile art. 17 alin.(2) din Legea 780/2001, la elaborarea proiectului Legii noi au fost analizate şi luate în considerare prevederile legilor cu obiect de reglementare similar din alte state. În mod special, s-a ţinut cont de legislaţia statelor din acelaşi sistem de drept, dar care au avansat în materie de creaţie legislativă, inclusiv România, Bulgaria, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Georgia, Kazahstan, Federaţia Rusă, Uzbekistan, Kîrgîzstan, Azerbaidjan, fără a fi ignorate şi reglementările relevante din state industrial dezvoltate ca Marea Britanie, Austria sau Germania.

În virtutea prevederilor art. 21 din Legea 780/2001, proiectul Legii privind modificarea şi completarea unor acte legislative, însoţit de prezenta Notă informativă, se transmite spre avizare autorităţilor publice interesate şi se supune consultării publice.

Direcția generală plasamente colective și microfinanțareA. Cebotariov __________________

4