[ h ttp : / /w w w .d n tc j .r o /a d e v a n d ~)ANUL JOII NR. 3121 ISSN 1220-3203 iS F E ra ra B K z o o i

16 PAGINI 3.000 LEI

Sindromul UDMR îmbolnăveşte

toate partidele româneşti

ILIE CALIAN

Î nceputul l-a îacut mult mitizatul Corneliu Coposu, care, pentru ca partidul său să ajungă la putere, a

apelat, după cum spunea un ţărănist clujean, la vechiul proverb “Te faci frate cu dracul ca să treci puntea”. Numai că aceia care au trecut cu adevărat puntea nu au fost ţărăniştii, ci ungurii, singurul partid, dacă poate fi numit aşa, care a cîştigat sistematic din 1990 încoace. Ion DiaconesCu a moştenit acest principiu şi l-a aplicat cu brio. Liberalii nu s-au lăsat nici ei mai prejos, pediştii au colaborat şi ei frumos cu udemeriştii, iar partea “opozantă”, PRM şi PUNR, s-a ocupat mai mult de fanfare şi meterhanele patriotarde decît de o abordare lucidă a demersurilor ungurimii din Ardeal.;

Dar PDSR? Aşişderea! Iar dacă

“U

c n r i r v - i

Parlamentarii PDSR care participă la acţiunea aprobată de Consiliul de Securitate ONU în Irak nu au mandat parlamentar sau politic, aceştia fiind prezenţi acolo “exclusiv pe bază personală”, în calitate de experţi pe probleme de petrol, a declarat, ieri, preşedintele PDSR Adrian Năstase. Năstase a spus că aceşti parlamentari nu au avut nevoie de aprobarea conduce­rii PDSR, întrucît nu este vorba de o delegaţie a partidului. Potrivit lui Năstase, în acest caz există un interes economic şi este firesc ca oamenii de afaceri din România să fie prezenţi în cadrul stabilit de

ONU şi cu respectarea embargoului. El a mai spus că România nu poate “să participe la cruciadele internaţio­nale doar prin pierderi”, adăugind că ţara noastră a rămas cu imense pierderi în urma relaţiilor comerciale cu Irakul şi trebuie să fie pregătită să participe la relansarea relaţiilor economice cu acest stat. Năstase a

dat exemplul Iugoslaviei, unde România a pierdut sume marr în embargou şi acum a “rămas pe dinafară”..In opinia sa, nu există nici un motiv ca, în plan extern, prezenţa parlamentarilor români la Bagdad să fie.privită altfel decît ca o operaţiune aprobată de Consiliul de Securitate.

Valeriu Stoica solicită intervenţiaParlamentului• fi i U i

Creşterea „peste noapte” cu 20 - 80 % a preţurilor la utilităţi şi cu 10 - 30 % la materiile prime, a creat, în cursul anului 2000, probleme deosebite societăţii comerciale„Feleacul”. Acest lucru a determinat o creştere medie a preţului produselor cu 40 de procente. In opinia managerului Alexandru Cristea,disproporţiile create între cheltuielile survenite pe segmentul utilităţilor, al materialelor şi materiilor prime şi cerinţele pieţei, va avea drept rezultantă menţinerea stării de agonie în rîndul societăţilor mici şi mijlocii.

PROCESUL REVOLUŢIEI DE

LR CLUJ

I ir-!'

guvernarea anterioară PDSR a colaborat făţiş cu UDMR, acum o face din nou, într-un mod de-a dreptul ridicol, ofe- rindu-i posturi de subprefecţi. Desigur, este normal să existe primari, consilieri şi preşedinţi de consilii în judeţele cu populaţie majoritar maghiară. Dar subprefecţii sînt reprezentanţii nu ai organelor alese, ci ai guvernului - or, Gu­vernul este format şi condus de PDSR - cel puţin aşa ştim noi - şi riu de UDMR.

Capac la toate le-a pus Legea administraţiei locale, care prevede utilizarea limbii maghiare în localităţile unde există populaţie minoritară în proporţie de cel puţin 20%, prevedere despre care, în şirul ultimelor sale gafe, preşedintele Ion lliescu spune că este absolut normală. Să analizăm lucrurile cu sînge rece şi fără părtinire, eu nefiind de părere că această prevedere va duce musai la crearea unei enclave ungureşti mai puternice decît este acum în Ardeal.- Mai întîi, de ce 20%? De nu 51%, de exemplu? Mai ales: cum se va aplica această prevedere? Se va face, de exemplu, la Cluj-Napoca un recensămînt înaintea fiecărei şedinţe de consiliu local sau judeţean, pentm a se vedea dacă nu cumva numărul ungurilor a scăzut sub 20%?

Pe de altă parte, este de observat că această prevedere face discriminare între minorităţi, întrucît foarte multe dintre ele nu sînt repartizate geografic de asemenea natură încît să aibă în anumite localităţi procentul de . 20%. Adică, un cetăţean român aparţinînd unei minorităţi mai mici nu-şi va putea folosi limba maternă în relaţii oficiale, acest privilegiu reve- nindu-le doar ungurilor, cei care l-au şi obţinut: De altfel, tot această prevedere face discriminare şi în rîndul ungurilor: unii dintre ei vor avea dreptul să-şi folosească limba maternă în relaţiile cu oficialităţile, iar alţii nu.

De fapt, insistenţa UDMR pentru includerea în lege a acestei prevederi are două scopuri: unul practic, de eliminare a românilor din judeţele cu populaţie

.maghiară puternică, obligîndu-i ori să vorbească ungureşte, ori că plece; celălalt,

Docar CV Tudor si Pavel Corul au conlirmatr #

participarea Ia adusiarea lu i FuaarPrimarul Funar a anunţat că “marea

adunare publică, Ia care se estimează a participa peste 100.000 de cetăţeni”, va avea loc vineri, 16 februarie, începînd cu ora 16,00, în piaţa Avram Iancu din Cluj-Napoca. După cum se ştie, primarul căruia i s-a raliat întreaga conducere a PRM, organizează mitingul în semn de protest faţă de proiectul noii Legi a administraţiei publice locale, presupunînd o “oficializare a maghiarizării românilor în localităţile unde trăiesc peste 20%

cetăţeni români de etnie maghiară” şi "introducerea limbii maghiare ca limbă oficială în România”.

Ca la mai toate adunările puse la cale de Gheorghe Funar, au fost inevitabil invitaţi preşedintele, primul ministru, miniştri, parlamentari, primari prefecţi, consilieri, înalţi prelaţi ai Bisericii Ortodoxe, şefi de partide, ba chiar îi va propune ambasadorului SUA, James Rosapepe, aflat în acea zi în Cluj, să participe la manifestare.

După cum a declarat în conferinţa

de presă de ieri, participarea sigură este doar a Iui Corneliu Vădim Tudor şi a Iui Pavel Coruţ (liderii PRM, respectiv ai Partidului Vieţii Româneşti).

Pregătirile a ceea ce se vrea imensa manifestare au început cu inscripţii pe panouri din municipiu a unor articole din Constituţie şi a trimiterii, conform spuselor primarului, a 10.000 de invitaţii (deocamdată) cetăţenilor Clujului. Relativ la tipărirea invitaţiilor, Funar a spus că “a primit sponsorizări de la bisericile istorice româneşti din

Ardeal”, refuzînd însă, să numească vreuna. în ceea ce priveşte panourile, prin care cetăţenilor li se inoculează Constituţia, primarul spune că acestea vor fi folosite pentru a fi notaţi consili­erii care votează anumite hotărîri. Relativ la aceste panouri, viceprimarul Boros Janos a declarat că în Consiliul local nu s-a aprobat alocarea vreunei sume pentru realizarea acestor plăcuţe, pe care primarul vrea să le înmulţească. Bani publici sînt destui.

T itu s CRĂCIUN

Fostul com andant a l P en iten c ia ru lu i G herlaeste ce rce ta t în continuareFostul comandant al

Penitenciarului Gherla, Vasile Mureşan, este cercetat în continuare, în dosarul 1268/ P/2000, în timp ce doi ofiţeri au fost trimişi în judecată, în cazul Gherla, pentru trafic de influenţă, au precizat, ieri, surse judiciare. Vasile Mureşan, fostul comandant al Penitenciarului Gherla, a fost arestat în data de 20 decembrie 2000. Potrivit anchetatorilor, în perioada 1999- 2000, Mureşan ar fi primit suma de 32.000 de mărci germane de la

Gabor Lajos, condamnat la închisoare pentru contrabandă. Fostul comandant al Penitenciarului Gherla a lăsat să se înţeleagă că, prin relaţiile pe care le are, îi poate facilita deţinutului eliberarea legală din închisoare. Arestarea- lui Mureşan a fost precedată de cea a col. (R) Floricel Vitan, din cadrul Serviciului Independent de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) din cadrul Ministerului Justiţiei, Vitan a fost surprins în timp ce primea de la Gabor Lajos 4500 de dolari, pentru

a-i facilita acestuia întreruperea, pe motive de sănătate, a executării unei pedepse cu închisoarea.

Cel de-al treilea arestat în scandalul Penitenciarului Gherla a fost mr. (R), Ion Morar, ofiţer instructor în cadrul închisorii, acesta fiind acuzat că ar fi primit de la Lajos suma de 950 mărci germane şi 3,5 milioane de lei, în schimbul acordării unor facilităţi.

Floricel Vitan şi Ion Morar vor fi judecaţi de către Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.

continuare în pagina a 16-a

Nu putem să nu fim bucuroşi că în Ministerul de Interne au început să se mişte treburile. Şi iarăşi ne bucură că aproape zilnic M I ocupă primele pagini ale ziarelor, de data asta, în lumini nu prea închise. Şi ne mai bucură faptul că ministrului clujean al Internelor, “Ucu”

T itu s CRĂCIUNcontinuare în pagina a 16-a

l iu c e a y e o a n a aP re şe d in te le în e x e rc iţiu al

O S C E , m in is tru l ro m â n de E xte rn e , M ircea G e o a n ă , ş i-a început vizita la Tirana salutînd iniţiativa fo rţe lo r p o litic e din A lb ania pentru o rgan izarea şi de s fă ş u ra re a d e m o c ra tic ă a alegerilor parlamentare din luna iunie.

“Pentru O S C E desfăşurarea în bune condiţii a alegerilor este o c h e stiu n e de im p o rta n ţă maximă”. A u fost făcute progrese, dar mai sînt de rezolvat o serie de probleme” a spus Mircea Geoană după o întrevedere cu ministrul de Externe albanez, Paskal Milo.

Ministrul român de Externe a .diâcutât'tu Paskal Milo şi despre

J< ; v i ito n J lj| n ^ d a t -;xal A lb a n ie i la

vALĂ U N IV - N A P O C A

preşedinţia S E E C P (Procesul de Cooperare în Europa de S u d -Est). Albania va prelua acest m andat după summitul de la Skopje din 23 februarie.

M ircea Geoană l-a invita t pe Paskal Milo, în numele preşedinţiei O S C E să participe, pe 2 martie,’ la Bruxelles, la o reuniune destinată c o o rd o n ă rii s p r ij in u lu iinternaţional pentru Albania.

V iz ita m in is tru lu i ro m â n de Externe la Tirana mai cu prin de în tîln iri cu pre m ierul llir M eta, preşedintele Rexhep Mejdani, cu p re şe d in te le P a rtid u lu i S o c ia l Democrat, Skender Gjim ushi, cu preşedintele Partidului Socialist, Fato s Nano şi cu pre şedintele Partidului Democrat, Săli Berisha.

Clujencele se înghesuie să devină ofiţeriîn ffrmata Română

T 1

iâ- ' ‘W

“Nu mai stă pe gînduri. Alege ce-ţi stă mai binel Nu eşti obligată să trăieşti toată viaţa la bucătărie sau să aştepţi’ un salariu mai mic decît al unui bărbat.” Acesta este mesajul prin care tinerele sînt chemate să urmeze o carieră în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Conform dispoziţiilor privind organizarea şi desfăşurarea recrutării şi selecţiei candidaţilor la admiterea în învăţăm întul militar, începînd din acest an româncele pot ppta, din nou, pentru o carieră în Arm ata Română.

L

■ 9 a|eP5a'uţ0rt0d0)(: Sf. Cuv. Martinian; Sf. Apostoli Acvila şi Priscila' c-alertam ! gneco-catolic: S. Martinian, c. (+ sec. IVIc. ( t sec. IV).

• PREFECTURA.CONS1LIUL J U D E Ţ E A N : 19-64-16

• P R I M Ă R I A C L U J -N A P O C A : 19-60-30 • P R I M Ă R I A D E J: 21-17-90

• P R I M Ă R I A T U R D A : 31-31-60• p r j m ă r i a c î m p i a t u r z i i : 36 -so-o i

• P R I M Ă R I A H U E D IN : 25-15-48• P R I M Ă R I A G H E R L A : 24-19-26• P O L IŢ U C L U J -N A P O C A :

955 s i 43-27-27• P O L IŢ L A F E R O V IA R Ă

C L U J -N A P O C A - 1349 -7 6• P O L IŢ L A D E J: 21-21-21• P O L IŢ I A T U R D A : - 31-21-21• P O L IŢ IA C ÎM P IA T U R Z I I : 36-82-22 • P O L I Ţ I A H U E D IN : 25-15-38• P O L I T I A G H E R L A : 24-14-14• P O M P IE R I I : 981

• P R O T E C Ţ IA C IV IL Ă : 982• G A R D A F IN A N C IA R Ă CLU J:

1 9-52-23 şi 19-16-70, int. 158

• D I R E C Ţ I A G E N E R A L Ă A M U N C I I Ş I P R O T E C Ţ IE I S O C IA L E : 197.125

• S A L V A R E A : 961• S A L V A R E A C F R : 19-85-91• IN T E R N A T IO N A L : 971• IN T E R U R B A N : 991• IN F O R M A Ţ I I : 931

•D E R A N J A M E N T E : 921• O R A E X A C T A : 95S

• R A . T E R M O F IC A R E : 19-87-48• R _ A . A P Ă C A N A L : 19-63-02• S . C . "S A L P R E S T "S .A .: 19-55-22• S C P R I I 'A L : 17-43-86• D IS T R IB U Ţ IA G A Z E L O R

N A T U R A L E : - IN T E R V E N Ţ II G.AZE928;433424

• J A N D A R M I: 956• G A R A C Iu j-N apoca: . 952• A G E N T L A C r R 43-20-01:

T u M a - 3 1 -1 2 -6 2 : D e j - 21 -20 -22• A L IA N Ţ A A N T IS U IC ID 19-16-47

EXIMTURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v a o f e r ă :

T A R O MORARUL CURSELOR INTERNE

PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR. 2001 luni

Cluj -> Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj -9 Otopeni 15,45 şi 16,35

marţiCluj Băneasa N 07,00Cluj -> Otopeni 15,15

miercuri Cluj -> Băneasa 07,00 şi 17,00 Cluj -> Otopeni 20,35

joiCluj Băneasa 07,00 şi 20,45Cluj -> Otopeni 15,15

v in e r iCluj -» Otopeni 15,45 şi 20,35

sîmbătăCluj -> Băneasa 09,00 şi 13,45

Preţ bilet:50. C

id :

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• CIuj-Napoca - Budapesta, cu plecare din CIuj-Napoca în zilele de luni. marţi, joi şi vineri la ora 7.00 şi înapoierea din Budapesta in zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• CIuj-Napoca - Budapesta, cu

plecare în zilele de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineri ora 16.00.IN F O R M A Ţ II:

Autogara I nu mal funcţionează Autogara II: 43-52-78

-4.450.000 lei

ORARUL CURSELOR EXTERNE P E R IO A D A 2 9 O C T . 2 0 0 0 - 2 4 M A R . 2 001 Cluj -9 Frankfurt

marţi şi joi 9,40 (dec.)Frankfurt -9 Cluj

marţi şi joi 14,45 (ater.)Cluj -9 Munchen

luni şi vineri 9,25 (dec.)Munchen -9 Cluj

luni şi vineri 15,15 (ater.)Cluj -3 Vienaluni, miercuri -11,25, vineri 15,10 (dec.) Viena -3 Clujluni, miercuri, 16,35, vineri 17,05 (ater.) Cluj -3 Bolognaluni 11,15. miercuri, vineri 15,15 (Sec.) Bologna 4 Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 (ater.) Preţ bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235$

TELEFON: 13-01-16.Razarriri prin lalalon nu la sediul firmet

EXIMTUR, str. A. Şsguna 34-36 Tel/Fax 064-433569, <83442 EXIMTUR. itr. Napoca 2-4 . Tal/Fax 084-198755.199293

fiTLfiSSIB

C U R S E I N T E R N A Ţ I O N A L E

C l u j > G E R M A N I A

ziln icC l u j > I T A L I A

luni, miercuri, sîm bătă C l u j > F R A N Ţ A

marţi, sîm bătă C l u j > A U S T R I A

duminică

C l u j > S U E D I A 24 curse/lună ~C l u j > S P A N I A Smarţi, vineri

I N F O R M A Ţ I I

T e l . 064/433.432 F a x 064/432. 833.A d r e s a

Cluj, Piaţa Mihai Viteazul nr. 1 ] , bloc D, ap. 1.

I FA R M A C II*Farmacii cu serviciu permanent

Farmacia "CORAFARM ", str. Ion Meşter nr. 4. telefon 42-65-40; Farmacia ’ CYNARA", Calea Floreşti nr.75. tel 42.62.72. orar non-stop. Farmacii cu serviciu prelungit:

Farmacia "IN TER PH AR M ", str. Pamâverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22. Farmacia "CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte:Farmacia nr. 4, str. Gh. Doja nr. 32,

telefon 13-00-77, orar 20-8.

T E L E 7 a b c■ 411

Astăzi, de la ora 22,15: VITRINA cu Selma Dragoş

1E A T R U U N A T I 0 N A La s tă zi, d e la o ra 19,00:

M E M OSpectacol pe texte din

avangarda literară românească

A D EV Â RU Ld e C lu j

Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

Republica - Lupta cu înălţimile - SUA, premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri,

9 - 1 5 F E B R U A R IE | sîmbătă, duminică - spectacole de noapte ^ c u tarif redus de la ora 23 * Victoria - Pact

cu di a voii ţa - SUA (11; 13; 15; 17; 19) * Arta Eurimages - Dincolo de nori - Franţa (12; 14,30; 17; 19,30) * Favorit - Un socru de coşmar - SU A (13; 15; 17; 19) * Mărăşti - Dispari în 60 de secunde - SUA (12,45; 15; 17,15; 19,30)

TU R D A - Fox - Barul Coyote Ugly, SUA (13; 15; 17; 19)D E J - Arta - Mickey, ochi albaştri, SUA (vineri/duminică; 15; 17; luni-

joi: 13; 15; 17); Al şaselea simţ, SUA (vineri-joi: 19; vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22

GHERLA - Pacea - Sâ moară Romeo, SUA (15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21. Joi închis.

Biblioteca Judeţeană “ O C T A V IA N G O G A ": Sala de lectură (str. M . Kogâlniceanu nr. 7, tel. 430.4.34); luni • vineri: 9 ,00 • 20,00, snnbîtd: 9,00 - 14.00; Mediaîccâ (str. Izlazului nr. 18, B l. C , td . 165.784): luni, m iercuri, jo i:14.00 - 19,45, n u rii, vineri: 9 .00 - 14,45; Centrul de Informare Comunitari (str. M . Kogâlniceanu nr. 7, tel. 195 620): luni • vineri: 11 ,0 0 * 18,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 4 )8 .4 0 9 ): luni - vineri; 8 .0 0 - 15.00; Filialele: Mănăştur (s tr. Iz la z u lu i nr. 18, B l. C . tel. 165.784), Mărăşti (str. Aurel Vlaicu nr. 27. Bl. V ) . Zorilor (s tr. O bservatoru lu i n r. 1, tel. 4)8.400); )uni. miercuri, joi; 14.00 • 19.45, nurii.

incri: 9.00 ♦ 14.45; F ilia la Bihliosan (Spitalul dc Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni ♦ vineri:9 .0 0 - 16 .00 . So tâ : Activitatea Secţiilor de imptvmul pentm adulţi si a celor />cturu copii din Piala Ştefan ccl M a rc nr. I este suspendaţii provizoriu, in vederea mutării in sediul nou. Rugăm rcstanticrii secţiilor respective sâ csfituie publicaţiile împrumutate la filialele de

cartier.■ Biblioteca G erm ană (strada Universităţii 7 •

9): lun i - 10-14; m arţi, m iercuri, jo i - 12*16; vineri • 10-16.

■ Biblioteca Americană "J .F .K ." (strada U nivers ită ţii 7 - 9). O rar: luni - jo i: 10 -.1 8 ; \ incri: 10-14. prima $i a treia s im biti din lună; 9- 14. O ferim consultanţi pentru studii în U S A . -

■ B ib lio teca B rita n ic ă (strada A vram lancu 11). O rar: lu n i, m iercuri: 14 • 19; m a rţi, jo i , vineri: 9 - 14.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada l . t .C Brâtianu 22); Orar luni: 14-19, inarţi-vincri: 10*19, sîmbâti: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hcrmann Obcrth" (str. Memorandumului 18). Orar. luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

7.00 Telematinal; 9,00 Jurnal regional; .9,40

SaĂW*. practic TV; 10,30 TV R Cluj; 11,20 TVR laşi; 12.10TVR Timişoara; 13,00 Ora G (r);14.00 Jurnalul de prînz; 14,15 CiberFan. Lumea Internet; 14,30 lartă-mă! (r); 15,30 Becker (s);16.00 Puncte cardinale; 16,30 Cronica; 17,30 George şi Leo (s ); 18,00 Corect!; 18,10 Pentru dvs., Doamnă!; 19,00 Info-mania; 19,10 Avanpremieră, Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 O lună la malul lacului (co.SUA 1995); 22,20 Şapte zile (s); 23,20 Jurnalul de noapte; 23,35 Economia; 0,20 Vă place opera?

7,00 Familia Porter .(s/r); 7,30 Băieţi buni,

băieţi răi (s/r); 8,20 Autograf muzical (r); 8,35 Toţi, împreună; 9,25 Veni, video, Viei (r); 9,45 Obsesia vitezei (r); 10,35 în numele sportului (r); 11,05 Ştiri; 11,10 Sport plus (r); 12,00 Te le viziu n e a ... (r ); 12 ,55Docum entar; 13,30 Tribuna partidelor parlamentare; 14,00 Sally, vrăjitoarea (s ); 14,40 Domnişoara Andrea (s); 15,30 Ştiri; 15,35 Trupa DP 2; 16,40 Tradiţii (r); 17,10 Călătorind prin ţară; 17,40 Familia şi legea (s);18.30 Telejurnal TV R 2; 19,00 Autograf muzical; 20,25 Băieţi buni, băieţi răi (s); 21,15 Pragul de sus; 22,40 Ştiri; 22,45 Ştiri bancare şi bursiere; 22,50 Cei care plătesc cu viaţa (dramă R o m ânia 1989); 0 ,3 0 T V M Mesager.

-^4 7,00 Observator;8.00 ‘Neaţa; 11,00

Exploratorii viselor (s ); 12,00 O m ul din Kentucky (w .S U A 19 5 5 ); 14,00 Preţul puterii (thriller Canada 1997); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Te voî iubi mereu (s ); 19,00 Observator; 20,00 Ceasul răzbunării (thrilier S U A

’1 9 9 6 ); 22,00 M arius Tu c ă Show; 23,00 Observator; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea (div.); 0,30 în slujba legii Ţs);1.30 Intrigi în Paradis (s); 2,30 S im ţul dreptăţii (s ); 3,30 Capcanele destinului (s); 4,30 Ape liniştite (s); 5,30 T e voi iubi mereu (s/r).

POLICLINICA FĂRĂ PLATA "FAMILIA SFINTA"• 12 - 16 fe b ru a rie •

M e d ic in ă gene ra lă . Dr. I. Boilă -1 2 ,1 4 ,1 6 (9-12), dr. V. Bodo -1 4 (15-18), dr. R. Cotârlâ -1 4 (10-12), dr. M. Eşanu - 1 3 (12-13), dr. S. Loga - 16 (9-11), dr, M. Man - 1 3 (14-16), dr. D. Oltean -1 5 (9-11), dr. A. F. Oros - 1 5 (14-18), dr. D. Platan - 1 2 (9-11), 15 (16-18), dr. L. Raşa - 1 2 (15-17), dr. I, Riza -13 (15-16), dr. M. Suciu -1 5 (10-12), dr. C. Tonea -13 ,15 (9-11), dr. A Varga -12 ,16 (9-11), dr. C. Vlaicu -1 2 (11-13); H om eopa tle . Dr. L. Barbâalbâ -1 4 .1 6 (10-12); C ard io log ie . Dr. I. Patiu - 1 4 (11,30-13), dr. T. Popescu - 1 4 (9-11), dr. N . Prişcă - 14 (16-18); In te rne . D r D. P ă rv - 12 (15-17), dr. N. Pop - 15 (14-16), dr. Gh. R âdu lescu-13 (9-11), dr. D. Ursu - 13 (12-13); G inecolog ie . Dr, C. F o d o r -13,15 (10-12); C h iru rg ie . Dr. D. Chirilă - 15 (17-17,45), dr. P.Pitea - 15 (9-11), dr. M. Simu - 14 ,16 (11-13); P ed ia trie . Dr. M. Fritea -1 4 (11-13), dr. R, Mitea - 1 3 (14-15), dr. L. Toma -1 6 (10-12); O rtopedie. Dr. Z. Popa -1 2 ,1 5 (12-13); P s ih ia trie . Dr. R. Jeican - 1 3 (14-16); E ndocrino log ie . Dr. E. Popescu -14 (9-11); P s ih o lo g ie . Dr. L Boilă -1 3 (14-16); D e rm a to lo g ie . Dr. O. Roşea -1 2 (16-17), dr. I. Sârbu - 12 (11,30-12,30), dr. M. Teleagă - 1 3 (9-11); T o x ico lo g ie c lin ică . Dr. C.D. Ursu - 1 3 (12-13); O.R.L. Dr. S. Bîtlan -1 4 (14-16), dr. E. Plăian -1 5 (9-11); E co g ra fie . Dr. I. Ghilean -1 4 (14-15,30), dr. L. Negru - 1 5 (16-18), dr. D. Ursu -1 5 (12-13), dr. 1.1. Usinevidu - 1 6 (10-12); U ro log ie . Dr. Z . Popa - 12,15 (12-13); P neum o-ftiz io log ie . Dr. M. Man -1 3 (14-16); B a lneo log ie . Dr. C. Becea -1 3 (9-10); Laborator. Ch. pr. S. Moşoigo -12,13,14,15,16 (9-11).In cadrul policlinicii se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medici din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face ia sediul Policlinicii pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 32 şi la tel. 43-00-01, între orele 16-17 de luni pînă vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe’bază de trimitere de ta medicii Policlinicii. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi rrr contul nr. 2 5 .V .0 1 03.09.203 C E C F ilia la CIuj-Napoca.

r7 //Zcst7.00 Bună

/ a t o c dimineaţa, România;9,59 Telecaricatura zilei; 10,00 Muzică; 11,00 Tentaţii (r); 12,29 Te leca ricatura zile i; . 12,30 Ofsaid (s); 14,45 Documentar (s); 16,00 Post Meridian; 17,59 Telecaricatura zilei; 18,00 24 din 24; 1 8 ,3 0 -A s show ; 19,29 Telecaricatura zilei; 19,30 La ordinea zilei; 21,00 Telejurnal;21.30 D ocum entar; 21,59 Telecaricatura zilei; 22,00 Măştile puterii; 23,00 Telecaricatura zilei; 23,15 Viaţa noastră cea de toate zilele; 1,00 O ra unu a venit (r ); 2,45 Documentar (r); 4,30 Măştile puterii (r).

7.00 Reluări; 9,25 Fioreila (s/r); 10,30

Luisa Fernanda (s/r); 11,20 Iubire fără limite (s/r); 12,15 Dragoste nebună (s/r); 13,05 Doctorul casei (mag./r); 13,40 Perry Mason; Sicriul de sticlă (f/r); 15,30 înger sălbatic (s);17.00 Căsuţa poveştilor (d.a.);17.30 Dragoste şi putere (s);18.00 Fioreila (s); 18,50 Acasă la bunica; 19,00 Iubire fără limite (s ); 20,00 Ştirile de Acasă; 20,40 Dragoste nebună (s);21.30 Luisa Fernanda (s); 22,30 Perry Mason: Cînd moartea vine rîzînd (f. p. S U A 1995).

\£|2Q ^ 0 6 , 0 0 - 0 6 , 3 0 cîutwpbAVideoclipuri; 0 6 ,3 0 -07.00 Reportaje; 18,00-20,00 Topul meseriilor - realizator Nicoleta Ţăranu.

Redacţia nu îşi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

9 2 , 8ph Marţi, 13 februarie06:00-07:00 Prim a oră (Program informativ BBC -6:00- 6:30;Meteo-6:40;lnformaţiiutilitare-6'.50);07:00-10:00

f Ţ f " > Prim u l salut-Ştefan Coroian (07:00 Salut; Ş tiri; 07:20 r a o x o R evista p rese i locale, 07:40 Revista p resei centrale,

07:50, 08,50 Horoscop ; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 08:40 Ş tiri pe scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 Ce m ai crede lum ea); 10:00-13:00 M esaj FM - Tudor Runcanu (10:00 Ş tiri + M eteo, Mesaje de la ascultători, muzică, concursuri; 11:20 "Capra cu tre i iez i" - trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titlu, etc., 12:00 D ivertis Radio Blitz, 12:40 "Telefonul z ile i" - interviu telefonic cu un om obişnuit dar interesant); 13:00 -16:00 Caleidoscop CD-cu Tiberiu Crişan (13:00 Ş tiri* Meteo, "Cetăţean de o no are" - concurs pentru desemnarea celei mai... străzi a oraşului, 14:00,15:00 Ştiri, 15:20 Ce m ai crede lum ea (r.)); 16:00 - 19:00 Consp iraţia - cu Horaţiu Nicoară (16:00, 17:00 Ştiri, Telefoane surpriză în direct-farse+urări - pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17:20 CD Sport- Mihai Petruşcă 18:00 - 18:30 Program in fo rm ativ B B C , 18:40 Divertis Radio Blitz); 19:00 Autom ania- emisiune auto (ştiri, interviuri, sporturi auto, istoric); 21:00-22:00 Ş tiri, R etro Go/d-oldies but goldies-Tiberiu Crişan; 24:00,02:00, 04:00 N ew s Flash .

— i Marţi, 13 februarieş t ir i : 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 , 16.00;

BBC-06.00,11.00,14.00,18.00:6.30-9.00 - î Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Uniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00- PATRULA DE SERVICIU: 9.30-Revista jirese i, Punctul de vedere(10.15); Concursuri (10.30,1230);12.45tSport pe mapamond; 1? 00-1R OO-CALEIDOSCOP fm : 13.20 -Musca (limba maghiară)20.00 -TopTen-DJ Şebi; 22.00-23.00 Trenul de la miezul nopţii

. . . __ . . - Ucu Florea; 01.00-6.00 Unde MagiceU N IP L U S R a d i o Marţi, 13 februarie

Program inform ativ B B C : 6,00-6,30;8,00-8,20, 11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21 j)0-21,30, 23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dim ineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ş tiri locale. 9,20 Program ul cinem a. 9,55 inform aţi culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ş i locale. 10,00-14,00 Punct., ş i de la Zece; 14,30-18.00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ş tiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.

■ ..w ^ Marti, 13 februarieRADIO CLUJ) j 6,00 Bună dim ineaţa. O emisiune .4— . cu informaţii, actualităţi şi muzică,

prezentată de Dan Horea. 8,00 Em isiunea în lim ba m aghiară.10.00 De zece o ri Rom ânia. Prezintă de Ia Lucia Ţibre. 11,05 C easu l a l u n sp rezece lea - cu Melania Drăgan; 12,00 Rad io jurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15

Paralele m uzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 14,00 Program muzical pe staţia de unde ultrascurte - 95,6 MHz; 16,00 Em isiunea în limba m aghiară. 18,00 Radiofax - prezintă Doina Borgovan; 18,30-19,00 C ro ch iu ri m uzica le - Prezintă Bogdan Roşea. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,30 - 20,00 De la esf la vest, de la nord la sud. Prezintă Traian Bradea; 20,00 Ştiri. 20,10 Din grădina cu fiori multe. - cîntece şi jocuri populare, dedicaţi la cererea ascultătorilor. Prezintă Sergiu Vitali an Vaida. 21,00 Ştiri, 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea program ului.

Marţi, 13 februarie 6,00-10,00 Ceasurile dimineţii;

10,00-10,05 Buletin inform ativ;

RADIO RENAŞTEREA91,2 MHz FM

&

10,10-10,40 Sfin ţii Părinţi, contemporanii noştri, 10,40-11,00 Muzică religioasă; 11,00-11,30 Pagini de literatură (Flavia Teoc- Bo ch iş); 11,30-12,30 Concert; 12,30-13,00 R e s titu iri (V . Tomoioagă; 13,00-13,05 Buletin informativ, 13,05-18,00 Magazin; 18,00-18,30 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r); 18,35-19,00 Cintări religioase; 19,00-20,30 Muzică ş i simţire românească (V. Tomoioagă); 20,30-21,00 Păhărelul cu nectar (E Magher); 21,00- 23,00 Em isiuni sociale/juridice/de medicină; 22,50 Rugăciunile serii; 23,00-6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică).

C 0 t e le s p e c t a t o r ® JMarţi, 13 februarie

T ţ t 7,00 R o bberyf â & 'jâ a Under Arms (s); 9,00

Ţ 0tui este relativ (s);9.00 Regăsirea (s); 10,00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 11,00 Răzbunare fără limite (s/r);12.00 Bebe (s); 12,20 Nunta (dramă SU A 1998, p.ll); 14,15 Victime inocente (f/r); 16,00 T în ă r şi neliniştit (s ); 16,55 Jocuri magice; 17,00 Ştirile Pro TV ; 17,40 Sens unic; 17,45 Teo (talkshow); 19,00 Ştirile Pro TV ;20.00 Expertul (s ); 21,00 Spitalul de urgenţă (s); 21,55 Ştirile Pro TV ; 22,00 Chestiunea zilei; 23,50 Ştirile Pro T V ; 0,00 X şi Zero; 0,10 Pro T V te ascultă ce vezi; 0,15 Fotbal Liga Campionilor (rez.); 1,30 Seinfeld (s); 2,00 Răzbunare fără limite (s); 3,00 Nebun după tine (s);3.30 Sonja cea roşie (f.S U A ’86).

V e l . , ’ 7 ,00 Salvaţi declopoţel (s/r); 8,00

Prima Mix; 13,30 Impact (r);14.30 Exploziv (r); 15,00 Motor (r); 15,30 Viper (s); 16,30 Salvaţi de clopoţei (s); 17,30 Camera dej-îs (div.); 18,00 Focus; 19,00 Real TV ; 19,30 Impact; 20,00 încurcături am oroase (co.Germania 1991); 22,00 Stii;23.00 Focus; 23,30 Impact (r); 0,00 Viper (s/r); 1,00 Focus (r)

CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J - N A P O C A ,

s t r . P R O F C I O R T E A n r . 9 ( c o r t i o r C r / g o r e s c u )

CONRIII TAŢII-

P rof.dr. L U C IA N L A Z Ă R( G in e c o lo g ie , C h iru rg ie , O n c o lo g ie )

L, Mi: 15-18; Ma, J: 16M-18”D r. V A L E N T I N P O P E S C U

( C h i r u r g i e , O n c o l o g i e )M a, J: 14” -16; V: 15 -17

S: 9 - 1 1Dr. D A N -S O R IN P O P E S C U

(Urologie)L, Mi: 1 8 -2 0 ; ‘ Ma, J: 18” -20

V: 16-20 P R O G R A M A R E :

t e l / f a x ( 0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4 î n t i m p u l o r e l o r d e f u n c ţ i o n a r e

a c a b i n e t u l u i

^ POLICLINICA INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart, Gheorgheni IN TE R N E ♦ C A R D IO L O G IE ♦ N E U R O ­L O G IE ♦ P S IH IA T R IE ♦ E N D O C R IN O ­L O G IE ♦ R E U M A T O L O G IE ♦ E C O G R A ­F IE ♦ A LERG O LO G IF. ♦ D E R M A T O L O ­G IE ♦ C H IR U R G IE ♦ O R T O P E D IE ♦ O .R .L. ♦ O F T A L M O L O G IE ♦ G IN E ­C O LO G IE ♦ O N C O L O G IE ♦ P E D IA T R IE

♦ U R O L O G IE ♦ A C U PU N C TU R A

RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE • ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ

GASTROENTEROLOGIE Electroencefalografie -

Electromiografle - Examinări Doppler - Histerosalpingografii

pentru sterilitate feminină Ecografie cardiacă ECO Doppler color

Tratamente LASER LABORATOR COM PUTERIZAT (B iochim ie - Bacteriologic Im unologie -

Parazitologie Determinare Rh - Teste de

sarcină - A n tig en H B S - E lisa Test -

E xam in ări citologice pen tru depistarea

cancerului de col uterin - Investigaţii pentru

sterilitatea feminină $i masculină)

ZILNIC, inclusiv DUM INICA (gardă)

orele 7 - 2 1 Medic dc g a rd ă : o r e le 2 1 - 7 R ezervare, consultaţii

v la tel. 41.41.63. ’ J

, CABINET MEDICAL DE § STOMATOLOGIE

Calea Morilor nr. 106, ap, 5 Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Nlihaela - medic primar

Tratamente stomatologica complexe:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte) Programări zilnic la teL: 430.028

ORAR Luni • Vineri: 9-19

Sîmbâta: 10-13

PentruŢstndentii pensionari,- şomerlţi reducere

PROF. CNIV.Dr. MIHAI CÂLDGARDDr.ANGELA CĂLUGĂRI!

S tr . P rah o v e i nr. 11(Iîngâ biserica Bob)

T Z < FTAL™ 2oGIE

S - 8-12.Tel.: 42.56.18; tel/fax: 19.14.68

D is p e n s a r u l s P o lic lin ic c u P la tă |

oferă consu lta ţii de toa te specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografic, annlize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate dc doctori dc înaltă pregătire profesională.Adresa: Ştefan. Ludwig Rofh nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557. ,

Linia telefonică de intervenţie în criză I si prevenţie a suicidului iniţiată de I

labihhtoril di: sI yîtate uivni.i rin lstă la dispoziţia dvs. de luni ptnâ vinşrv^ \ între orele 8 - 22. Vă aşteptăm F apelurile la numărul 186864._______|

a d e v ă r u lde Cluj

N C E R T P E N T R U G U V E R N U L"LA STAMPA"

Unii dau guvernului lui Ariei Sharon şase luni de viaţă, alţii doar trei. Menţinerea la putere a liderului dreptei naţionaliste, devenit acum prim-ministru după ce, în urma unei întîmplări stranii, păruse afundat pentru totdeauna într-0 viziune nostalgică asupra conflictului arabo-israelian, este oarecum incertă. Singura lui salvare ar fi un guvern de coaliţie despre care Sharon a vorbit în toată perioada campaniei electorale şi pe care1 l-a propus premierului învins imediat după anunţarea victoriei sale. Acum cînd Ehud Barak şi-a anunţat retragerea, Sharon poate să spere că va

găsi un interlocutor mai maleabil şi disponibil pentru negocieri. Imediat după înfrîngere, în cadrul Partidului Muncii a început lupta pentru succesiune: chiar în cursul nopţii a apărut cel ce ar putea fi un interlocutor ideal capabil să asigure mai departe conducerea, partidului, şi anume Shimon Peres. Sharon a discutat cu el în timp ce Barak îşi anunţa demisia. Fireşte, cutremurul care ameninţă Partidul Muncii face mai realistă propunerea privind formarea unui guvern restrîns, cu reprezentanţi politici "periculoşi”, cum sînt Ivette Lieberman, fosta mîna dreaptă a lui Netanyahu. Totuşi, unei__ schimbări în conducerea Partidului Muncii s-ar putea să­

i corespundă alegerea unui lider disponibil cum este Abraham Burg , al cărui contracandidat este fostul ministru de Externe, Shlomo Ben Ami. în mod paradoxal, fară reprezentanţi ai Partidului Muncii în guvern Sharon se va afla într-o mare dificultate: dacă ar forma un guvern restrîns ar fi discreditat, atît în interior, cît şi în exterior, astfel îneît la cea mai mică mişcare ar putea cădea pradă instabilităţii Knessetului, unde cei 120 de deputaţi aleşi ar constitui aceeaşi sursă de incertitudini şi şantaje politice care au provocat căderea lui Netanyahu, mai întîi, şi, apoi, a lui Barak. Coloniştii îl consideră pe Sharon un salvator de moment şi cu

siguranţă îi vor cere să construiască rapid noi aşezări şi chiar să intervină din punct de vedere militar împotriva palestinienilor care comit atentate pe străzi. Nu este sigur că Sharon va ceda şi atunci el va trebui să se confrunte cu deziluzia unui grup social care se simte marginalizat şi care şi-a pierdut încrederea în politica israeliană. Ruşii care au imigrat în Israel sînt conservatori, dar laici, ba chiar, uneori, ebraismul lor este suspect. Mulţi dintre cei care au emigrat în urma cutremurului postsovietic sînt creştini sau cu o ascendenţă ebraică îndepărtată. O cedare excesivă din partea lui Sharon, cum ar fi acordarea unor fonduri pentru şcoli şi a unor

ajutoare pentm noii imigranţi, ar fi inacceptabilă şi ar putea provoca neînţelegeri în rîndul aliaţilor fragili ai lui Sharon. Şi atunci se vor organiza noi alegeri şi nu doar pentru premier, ci pentru întregul Knesset. Şi, probabil că, în acest caz, dreapta s-ar întări pe fondul aceloraşi deziluzii care l-au adus la putere pe ”Arik”şi ar apărea în,. prim plan Netanyahu, adevăratul inamic al lui Sharon. Sharon va avea o primire foarte specială, în lumea ' arabă: ' mişcările integriste Hamas şi Hezbollah îi vor "sărbători” victoria prin organizarea unor noi atentate pentm a demonstra că nu se tem de el. Ce va face Sharon? Va acţiona, probabil, prin închiderea prelungită a

Teritoriilor, în timp ce armata va încerca să profite de faptul că resursele palestinienilor se află, în mare parte, în mîna israelienilor.

în plus, va începe vînătoarea celor care s-au făcut vinovaţi de acţiuni antiisraeliene şi va încerca să împiedice ţările arabe să stabilească o solidaritate prea militantă cu palestinienii.

Nu este însă sigur că va reuşi. Fireşte, acest lucru va încetini ritmul negocierilor, dar Sharon ştie că nimeni în Israel, cu excepţia aripii extremiste, nu doreşte să-şi piardă speranţa în instaurarea păcii. Şi,- cu siguranţă, i-ar plăcea foarte mult să intre în cărţile de istorie ca un De Gaulle al Orientului Mijlociu."

"STRATFOR"Eforturile depuse de separatiştii

albanezi din Kosovo în regiunea Preşevo pentru a perturba relaţiile dintre Belgrad şi Forţa de menţinere a păcii în Kosovo aflată sub comanda NATO, KFOR, au eşuat. Ei vor căuta o nouă strategie de consolidare a perspectivelor îndepărtate ale unui

, Kosovo independent. Lupta pentru putere din Albania le-ar putea oferi ocazia aşteptată şi i-ar putea pune pe separatişti în contact cu teroristul internaţional Ossama ben Laden, care încearcă, se pare, să-şi refacă reţeaua din Balcani. Dacă violenţele sînt escaladate, preşedintele SUA, George W.Bush, nu ăre prea mari şanse de a reuşi să aducă acasă trupele americane fară riscul redeclanşării unui conflict extins în regiune. în cursul lunii trecute, KFOR a reţinut mai multe grupuri de bărbaţi de etnie albaneză din Kosovo care încercau să intre în provincia aflată sub protectorat. Unii dintre ei purtau uniforme şi arme asupra lor şi toţi erau bănuiţi de a fi membri ai Armatei de Eliberare din Preşevo, Buianovaţ şi Medvedja (UCPMB), grupare localizată în Valea Preşevo din sud- estul Serbiei şi formată în principal din membri ai fostei Armate de Eliberare din Kosovo (UCK). Membrii UCPMB profită de existenţa zonei demilitarizate, denumită Zona de siguranţă terestră, care se întinde pe o lungime de circa 5 km de-a lungul graniţei provinciei, pentru a prelua controlul asupra unor teritorii cu densitate mare de etnici albanezi. Cum KFOR nu patrulează în zona-tampon şi forţele iugoslave nu au decît acces limitat în ea, separatiştii albanezi se pot desfăşura relativ nestingheriţi. Separatiştii albanezi din Kosovo vor să elibereze de sub controlul Belgradului alte centre ale populaţiei albaneze din Serbia şi să le anexeze la un Kosovo independent. Acest lucru constituie pentru KFOR o sursă serioasă de preocupare şi provoacă temeri şi în statele vecine, alarmate că membrii UCPMB ar-putea încerca să anexeze şi alte enclave ale etnicilor albanezi din Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, Muntenegru, Grecia şi Serbia pentru a forma o Albanie Mare. Violenţele din zona de securitate par a confirma aceste temeri. Mai mult, luptele din sectorul de est, patrulat de SUA, se înscriu totodată în efortul de a pune bariere în calea retragerii militarilor americani din Kosovo. SUA smt, poate, ţara cea mai deschisă dintre

statele KFOR faţă de ideea unui Kosovo independent. Dar preşedintele Bush a afumat că doreşte retragerea

'trupelor SUA din Balcani, manevră care ar diminua influenţa SUA asupra unei rezoluţii finale.

Militanţi vs moderaţiNumeroşi membri ai UCPMB au

făcut parte din UCK, al cărei partid politic, condus de Hashim Thaci, a fost înfrînt de moderaţi la recentele alegeri locale din Kosovo. Prin menţinerea angajării militare, separatiştii sp.eră să controleze dezbaterea politică privind viitorul Kosovo. Campania UCPMB din Valea Preşevo nu a dat roade. Guvernul Koştuniţa a ţinut în şah forţele sîrbe în regiunea disputată, iar KFOR, încurajată de reţinerea manifestată de Belgrad şi de disponibilitatea sa de a coopera în probleme ca procesele internaţionale pentru crime de război, vrea să consolideze această relaţie. Dacă violenţele separatiste nu au reuşit sâ determine din partea sîrbilor un răspuns care să poate fi calificat drept atrocitate, au reuşit în schimb sâ întărească legăturile dintre RF Iugoslavia, SUA şi Europa. Membrii KFOR au condamnat în mod colectiv acţiunile separatiştilor albanezi din Kosovo. O rezoluţie a Consiliului de Securitate a cerut la 19 decembrie dizolvarea imediată a organzaţiilor acestora şi' retragerea lor imediată din zona demilitarizată. Washingtonul şi KFOR vor să reglementeze problema Kosovo pe cale paşnică şi să integreze iugoslavia într-un program vizînd stabilitatea regională pe termen lung. Actualul guvern albanez, prizonier al unei lupte interne pentru putere, mizează pe relaţii bune cu Europa şi SUA. Pentru că una din posibilităţile de obţinere a sprijinului SUA apariţia ca victime ale sîrbilor - nu mai dă roade, iar cealaltă - cooperarea paşnică - nu este conformă obiectivului lor de independenţă, separatiştii albanezi din Kosovo s-ar putea orienta către Albania, unde ei şi susţinătoririor din această ţară s-ar putea implica în lupta pentru putere, în speranţa instalării unui regim angajat total faţă de un Kosovo independent.

Geografia şi limba divizeazăBlocaţi într-o relaţie de conflict după

căderea regimuluicomunist, în 1991, principalele două facţiuni politice din

Albania sînt despărţite pe linii etnolingvisice şi geografice. Partidul Socialist, de guvemămînt, este sprijinit de locuitorii din Albania de sud, iar Partidul Democrat, de opoziţie, este susţinut în principal de cei din regiunile muntoase din nord. Conflictul din Kosovo a acoperit o vreme divergenţele, dar după război acestea au reizbucnit cu un suflu nou. Violenţa politică din Albania a fost escaladată dramatic după alegerile municipale din octombrie 2000, cînd candidaţii Partidului Socialist au înfrînt Partidul Democrat al fostului preşedinte Salri Berisha. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care a monitorizat alegerile locale albaneze, a confirmat rezultatele, calificînd drept excesive acuzaţiile de fraude lansate de Berisha. Faptul că acesta este un susţinător activ al Albaniei Mari nu este deloc în favoarea sa. Propaganda sa în favoarea unui Kosovo independent a determinat ONU să-i interzică prezenţa în provincie în cursul alegerilor de aici, ce au avut loc tot în octombrie. Sprijinul faţă de UCK şi legăturile sale cu _ separatiştii din Kosovo l-au îndepărtat de statele participante la misiunea KFOR. Pentru a-şi consolida poziţia, preşedintele Albaniei, Rexhep Meidani, urmăreşte o relaţie bună cu Europa şi SUA, scop în care a lansat o campanie împotriva crimei organizate şi traficului de droguri. Campania a vizat concret combaterea criminalităţii în nord, avînd impact asupra bazei electorale a lui-Berisha şi asupra contrabandiştilor din Kosovo. Preşedintele Meidani a iniţiat totodată un dialog pentm normalizarea relaţiilor cu Belgradul şi şi-a moderat poziţia în problema Kosovo, punînd în pericol perspectivele etilicilor albanezi din Kosovo, ale clanurilor şi partenerilor lor de afaceri din Albania de nord. Izolaţi şi supuşi presiunilor, Berisha şi susţinătorii lui par să devieze lupta pentm putere de la demonstraţii de masă la tentative de asasinat şi sabotaje, în noiembrie, apartamentul noului primar de Tirana a fost ţinta unui atentat, iar în decembrie explozia unei bombe a ratat cu puţin coloana de - maşini a premierului Ilir Meta. Dacă violenţa trecuse pe planul doi în Albania, situaţia nu va rămîne aşa mult timp/rin iunie vor avea loc alegeri legislative, iar Berisha şi aliaţii lui nu-şi pot perniţe să contemple cum puterea lor politică şi economică se erodează. Iniţiativele de combatere a

criminalităţii de către Tirana merg mai departe. Europa şi SUA şi-au exprimat sprijinul pentm guvernul socialist. în cadml Partidului Democrat se creează fisuri, o facţiune autodeclarată reformistă încereînd sâ se impună în faţa grupării Berisha. Pe un fond de accentuare a violenţelor în competiţia politică din Albania, Berisha le-ar putea cere separatiştilor albanezi din Kosovo sâ-i răstoarne pe socialişti. Dacă face acest lucru, situaţia din Albania şi din partea de vest a provinciei s-ar putea deteriora rapid. Dacă majoritatea recentelor ciocniri din Kosovo au avut loc în sectorul de est, nordul şi centml menţinîndu-se relativ liniştite, surse ale KFOR notează că sectorul vestic este încărcat cu armament şi foarte permeabil faţă de contrabandişti. Şi în sectoml sudic traficanţii reuşesc să-şi transporte marfa în trenuri carc eludează elicopterele şi patrulele KFOR. Avînd frontierele deschise şi arme la îndemină, situaţia poate evolua rapid. Rebelii din UCK pot trece rapid în Albania de nord, profitînd de depozitele de armament ce le stau la îndemină. Pericolul Ben Laden Dacă perspectivele separatiştilor albanezi din Kosovo în zona estică şi ale grupării Berisha în Albania par să se

’ îndepărteze, există grava posibilitate ca fluxul de resurse care a alimentat războiul din Kosovo să treacă graniţa albaneză, acutizînd situaţia de la faţa locului şi determinînd căderea guvernului, iar odată cu el toate perspectivele de stabilitate regională.

Mai asta cineva carc ar putea profita da haosul din fîlbaniaLideml terorist saudit Ossama ben

Laden, dornic să-şi restabilească reţeaua din Balcani, s-ar putea folosi de violenţa din Albania pentm a-şi îndeplini scopul. Pînă în 1998, ben Laden a avut o reţea considerabil de vastă în Albania, Bosnia şi Kosovo. Potrivit şefului serviciilor de securitate albaneze, citat într-un număr din Sunday Times în 1999, ben Laden şi-a început operaţiunile în Albania în 1994, sub masca unei agenţii umanitare saudite. Potrivit unor oficialităţi ale SUA, militanţii Jihadului islamic au. luptat ca unităţi de elită în Armata bosniacă şi au operat sub acoperirea a diferite organizaţii umanitare în regiune. După căcferea guvernului Berisha, în 1997, noul guvern socialist

albanez a ajutat SUA să destrame reţeaua lui Ben Laden din regiune. Ben Laden a încercat sâ se răzbune atacînd Ambasada SUA de la Tirana, plan dejucat în ultimul moment, potrivit oficialităţilor SUA. Teama de noi represalii se menţine în rîndul oficialităţilor SUA din Albania şi Kosovo. în iulie 1999, potrivit ABC News, ministrul Apărării, William Cohen, şi-a anulat o vizită în Albania primind informaţii că oameni ai lui Ben Laden din Albania puteau organiza un atentat. Serviciu! de informaţii al Albaniei a anunţat în aceeaşi perioadă câ ţine sub supraveghere trei fundamentalişti islamici şi câ un fundamentalist egiptean de la Tirana ar urma să pregătească asasinate. De la sfîrşitul războiului din Kosovo, în Albania au fost arestaţi peste 10 indivizi suspectaţi de a fi terorişti islamici, unii aflaţi în slujba lui ben Laden. Ar putea exista legături între atentatul asupra navei USS Cole din Yemen, din octombrie 2000, şi evenimentele din Albania. Oficialităţi ale SUA din sfera combaterii terorismului au remarcat în ianuarie în US News and World Report câ atentatul contra USS Cole, pus la cale, se pare, de Jihadul islamic egiptean şi ben Laden, s-ar putea sâ fi fost revanşa pentm închiderea operaţiunilor lor din Albania. Ben Laden ar putea profita de agitaţia crescîndă din Albania. KFOR s-a bazat pe cooperarea serviciilor albaneze de informaţii pentm a demonta reţeaua teroristă din Albania. Dar dacă ştirea agenţiei Beta potrivit căreia agenţi ai serviciilor de informaţii albaneze contribuie la pregătirea şi aprovizionarea UCPMB

.este adevărată, loialitatea implicită faţă de Berisha ar face ca ajutoml din partea acestor servicii sâ fie în cel mai bun caz condiţionat. KFOR s-a bazat pe serviciul personal de securitate al liderului UCK Hashim Thaci pentm monitorizarea organizaţiei umanitare saudite suspecte. Dacă UCK se implică în tensiunile din Albania, încă o sursă de informaţi dispare. Ben Laden ar putea avea de cîştigat de pe urma acutizării luptei pentru putere din Albania. Alunecarea Albaniei spre violenţă, favorizată de revenirea militanţilor islamici din străinătate, ar submina speranţele KFOR de stabilizare a Balcanilor într-un viitor apropiat şi ar exclude efectiv retragerea trupelor SUA din regiune.

A î • — / V ^ ' T U > 3 . @ _ 1880-S -a născut, la laşi,

- c V lC l ar putea fi / t \ V C f ' O 1 1 } ! ! " ( • °usti-reclam a dumneavoastră * / \ I J > ! M I I I „I J I V I .

A ctua lita teacu lturală

Tableta unui oarecare

T r a g e d i a c îin a lc iîD o m e stic it din timpuri

imemoriale, păzea casa omului turm ele.de oi, TI transporta prin g h e ţu rile p o la re , îl a ju ta -la vînătoare, îl amuza la circ şi era fericit. Omul sărac nu mai poate să îl ţină şi nu are ce să-i apere; iar cel bogat l-a transformat în obiect de lux. Cînd mulţi copii ai om ului tră ie sc prin canale, flămînzi şi murdari, Bubico e îmbăiat zilnic, hrănit cu cele mai s c u m p e co n se rve special pregătite, ştiinţific, pentru el, e dus la plimbare sau la peţit în lese care costă mai mult decît ajutorul de şomaj. E adevărat că, fraţii lui, maidanezii, n-o duc mult mai bine decît copiii străzii, dar... Pe cine sâ protejăm întîi? Mai ales câ unii doar cerşesc, iar alţii muşcă!

P .S . întrebare: în sate' de ce nu s în t c îin i vagabonzi? R ăsp u n s: p en tru că acolo păzesc oile, casa stăpînului, pe copiii acestuia şi sînt fericiţi că nu sînt şi ei ploşniţe.

• loan POP

Revine pe scena Operei Române

F G U S Td e jC h ._ E .J 3 o u n o d

O p e ra R om ână din CIuj- N a p o c a prezintă v in e ri, 16 fe b ru a rie , la ora 18,30, spectacolul cu opera F A U S T de Charles Franţo is Gounod. In rolul "Faust" va evolua tenorul F lorin Diaconescu de la Opera N aţională din Bucureşti. Spectacolul va fi dirijat do Adrian Morar. Celelalte partituri vor fi susţinute de: M ircea Moisa - 'M o fis to - . G eorge Petean - 'V a le n tin '. Ş te fa n Z c lc i - 'W a p n e r ' (d e b u t). Irina S â n d u lc s c u B ălan ‘Margareta', Maria Ghircolaşu - ‘ S 'e b cr. Ana Oros - "Martha” ;

olişti in tabloul coregrafic ‘ N oapte a VVnlpurgici": A n c a O p r iş , L iv ia T u lb u re G u n ă , M onica Pintea Marin, Codruţa O a n c o a , G a b ric la Ş c rd e a n , D a n O ră d a n , lo a n D o rin C o ş c riu , S zirb G yo rg y: regia spectacolului este semnată de R o d ic a P o p e s c u M oisa; scenografia: W itlin ge r Margit; coregrafia: A d ria n M ureşan; maestru de cor: Tiberiu Popa.

La Dej:

S a r i d is t r a c t iv a cu" S i r iu s "

G ru p u l vocal-instrum en tal ghertean “Sirius” din Gherla s-a m utat mai nou în municipiul v e c in , D e j. La sfîrşit de săptămînă, în zilele de vineri, sîm bătă şi duminică, formaţia condusă de Marius Guţă cîntă ia restaurantul S O M EŞ , o unitate reprezentativă pentru alimentaţia publică a m unicipiului de la confluenţa Someşurilor, unde pe lîngă rentabilitate, asigurarea unui climat cultural adecvat se află în atenţia personalului. F o rm a ţia ghe rlean ă oferă c lie n ţilo r restaurantului un repertoriu deosebit de bogat, ca re in clu d e toate genurile preferate ale tinerilor. Formaţia “Sirius" este alcătuită din Marius G ută - voce şi chitară, Ştefan iaro - chitară, Rom eo Socacî - c la p e , C s a b a K is s - clape M arius Ş ip o ş - bas şi Emil Lote - tobă. Aceşti instrumentişti au cîntat verile trecute în staţiunile de pe litoral, unde au obţinut s u c c e s e rem arcabile . Nu întîmplător, “Sirius" este invitată în fiecare vacanţă la Neptun şi Eforie.

S Z .C s .

R ubrică realizată de M. B O C U

M a rg in a li i

Turneul în Olanda şi Belgia al Operei Române

x

, Cu un interlocutor extrem de plăcut, cu charismă, cum este maestrul Petre Sbărcea - director general al Operei Române din CIuj-Napoca - discuţia, doar aparent "de serviciu”, se transformă pe nesimţite într-un elogiu adus muzicii universale, într-un comentariu care abandonează prejudecăţi, căutînd o apropiere de psihologia interpretului şi a spectatorului modem de operă. Iar cînd vorbim despre recentul turneu, al X-lea, al Operei Române în Olanda şi în Belgia, de fapt continuarea unui "serial" început în 1994, dialogul brodează un şir de variaţiuni şi nuanţări, concentrate într-o formulare care ne-a plăcut: “Civilizaţia lor este avansată, dar din punctul de vedere al culturii nu am nici un fe l de complexe” (Petre Sbărcea).

’J

Răsfoim programele culturale, tipărite în condiţii grafice excepţionale, apărute sub egida unor instituţii sau asociaţii care promovează toate formele de artă, în care regăsim cu plăcere programările Operei Române din CIuj- Napoca. Trebuie să recunoaştem că

Turneul, încheiat în urmă cu o săptămînă, i-a purtat pe artiştii clujeni prin: Amsterdam, Kampen, Bergen (Olanda), unde trupa este deja cunoscută din evoluţii anterioare şi unde sălile au fost, cu mici excepţii, pline. Cine sînt-spectatorii de operă în 100

■Xf

\V

~ A h ' \ #

f.

J ţţ- Jrn

, J tV Y

! W J V Î I..ici

interesul pentru operă, în Olanda, spre exemplu, a sporit şi graţie Operei noastre, artiştilor ei şi unui impresar legat de Cluj prin formaţia sa artistică: baritonul Traian Aga, absolvent al Academiei de Muzică “Gh. Dima” şi fost solist al Operei Române, stabilit în Olanda acum 15 ani. Nu c un secret pentru nimeni că mulţi impresari din Occident apelează des la tmpe din Est, carc sînt şi mai ieftine, dar şi foarte bune, cum e, de altfel, şi în cazul Operei clujene...

Scenă din CAR M EN , un spectacol aplaudat la scenă deschisă

Olanda? Generaţia mai vîrstnică - ne răspunde maestrul Sbărcea -, tineretul nu este apropiat de acest gen de muzică, pe cînd la noi, sălile sînt tot mai asaltate de elevi, de studenţi... Şi încă un amănunt interesant: la finalulreprezentaţiilor, publicul aplaudă în picioare, iar clujenii au avut parte de astfel de aplauze, atît la adresa soliştilor, cît şi la decor (în actul III al operei Carmen s-a aplaudat la ridicarea cortinei!).

în lungul turneu olandez şi belgian (în Belgia au fost susţinute spectacole la Hasselt, Turnhout, Veenendaal, Leuven), Ansamblul Operei Române din CIuj-Napoca a prezentat 24 de

spectacole cu Carmen (7 reprezentaţii) şi La Cenerentola (Cenuşăreasa, 6 reprezentaţii), cărora li s-au adăugat un Program special de Anul Nou (prezentat în şase concerte) şi Gala Verdi, dedicată împlinirii â

de ani de la moartea compozitorului (cinci concerte). în distribuţiile desfăşurate în cele 24 de reprezentaţii s-au aflat: sopranele Carmen Gurban, Ramona Eremia, Rodica Balteş; mezzosopranele Oana Andra -

-| Bucureşti, Gabriela Hazarian - de .. la Teatrul Liric Braşov; tenorii J Robert Nagy - de la Opera

Naţională Bucureşti şi Eduard Srebnitzki (Ucraina), Petre Ghilea; baritonii Iordache Basalic - de la Opera Naţională Bucureşti, Adrian Mărcan - de Ia Teatruî Liric Braşov; başii Hercz Peter - de la Opera Maghiară de Stat Cluj-

Maestrul Petre Sbărcea

Napoca, Mircea Moisa şi dr. Marius Chioreanu; solişti balerini: loan Dorin Coşeriu, Livia Tulbure (Sună, Codruţa Oancea, Anca Opriş, Dan Orădan, Szirb Gyorgy. Soliştii, corul şi orchestra au înregistrat aprecieri dintre cele mai pozitive, în presă şi la televiziune, directorul general al Operei Române, maestrul Petre Sbărcea, dorind să sublinieze şi contribuţia compartimentului tehnic - această “parte nevăzută”, dar hotărîtoare în desfăşurarea spectacolelor - care a dus greul acestui turneu. Un turneu s-a încheiat, urmează altul: la orizont... Florenţa.

M ich aela BOCU

LA C E N E R E N TO L A , coa mal recentă premieră a Operei clujene

1 i\ *

<. *' \ ■- sf

1W Lm / T 6 0 D 0 R S O T I Ş

Astăzi, Ia ora 18, la Galeriile de Artă ale Inspectoratului pentru Cultură Bistriţa-Năsăud va avea loc vernisajul celei de a 24-a (!) expoziţii personale de pictură a artistului clujean Teodor BOTIŞ. După cele mai recente, deschise în anul 2000 la CIuj-Napoca şi la Zalău, Teodor Botiş propune bistriţenilor. o cuprinzătoare selecţie din creaţia ultimilor 10 ani: este vorba despre 50 de lucrări aparţinînd perioadei "griurilor ”, a “chivoturilor " solar-aurii şi celei a "metamorfozelor ”, Pictorul, hoinar prin văile cerului, îmblînzeşte zeii de lut, coborind, aşa cum ne-a obişnuit, lumina din inimă în miezul tabloului, metanmfozînd în rugă şi cîntec de bucurie sau de durere miresmele tuturor anotimpurilor. l i

A

Pe simezele de la Bistriţa vor-poposi, cum spuneam, şi lucrări dintre cele mai noi, din seria “M etam orfozelor”(genericul expoziţiei clujene, din toamna anului trecut, de la Galeriile Radio), prin care pictorul aduce o harpă uriaşă acordată de timpul care îi decantează în mod fericit etapele de creaţie şi pe care tot el, artistul, o aduce la starea de vibraţie. Nimic altceva decît o întoarcere la izvoarele vieţii printr-o dezlănţuire de forţe atent controlată.

Vor rosti alocuţiuni la vernisaj: Gavril Ţărmure - consilier şef al Inspectoratului pentru Cultură Bistriţa- Năsăud, Mircea Oliv - critic de artă şi poetul clujean Aurel Rău. Autorul expoziţiei şi-a manifestat dorinţa (pe

p - V î i

\ V

.‘ O ' Y

care i-o îndeplinim cu plăcere) ca, şi prin intermediul nostru, să transmită gratitudinea sa sponsorilor generoşi care au făcut posibilă organizarea acestei ample expoziţii în municipiul Bistriţa: Inspectoratul pentru Cultură Bistriţa-Năsăud şi Vitrina Felix Media CIuj-Napoca.

M ich aela BOCU

A i c i ar putea fireclama dumneavoastră

1764 - S -a născut Charles Talleyrand, ministru de Exteme al Franţei, sub

Napoleon.

"Alegem o singură dată. - Alegem între a f i fie luptători, ‘ • f ie oameni obişnuiţi. O a doua .- „ocazie nu există.Nu p e acest pămînt. ” (Don Juan)

A lte rn a tiv e le E x o d u lu i

mM1m

Am marele avantaj de a f i primit “undă ' verde" de la El ca să po t spune ceea ce cred, ba chiar mai mult, mi-au infiltrat parte din cunoştinţele lor. Deci, putem începe:, Cu ceva timp în urmă, Sorin Negru publica la Editura Clusium volumul Despre exod sau despre ce se întâmplă. Am aşteptat şi eu ov

t vreme să văd ce se întîmplă: Cred ea bănuiţi: * ■ nu - se întîmplă nimic scos din comun:: Aşa a început "scorm onirea ” p rin trecircumvolutiuniîe creierului meu. Pentru că eu presupun că “întotdeauna se întîmplă ceva”. Trăim într-o lume imprevizibil' de p rev iz ib ilă : vio lentă , ■ nearm onioasă, ■■tensionată, hărţuită, democrată, ipocrită;: bogată, fără principii, săracă, etc. Cine mai stă sâ citească? Şi, mai ales, să gîndească la ceea ce citeşte! Sorin Negru este el însuşi' foarte profund şi introvertit. El nu poate spune lucivri simple. Pentru el, ca pentru mulţi alţii, '■ momentul relaxării nu a sosit. Şi totuşi se aud tot mai multe murmure că nu se mai scrie ' serios. Despre exod este o carte serioasă. Aici este punctul de unde trebuie să o luăm de la capăt. Iar capătul (începutul) ' este în cazul acestei cârti ACTIVIZAREA INTELIGENTEI • ANALITICE prin RĂBDARE şi INTUIŢIE. Citiţi numai atunci când vreţi să<vâ înălţaţi:, spiritual.

(voi. 1)

Eu nu cred 100% în S.F. Volumul are această marcă. Drept urmare mi-a fost destul de uşor sâ pătrund dincolo de ceea ce voi numi LUMEA-NU (realitate fizică) cu scopul de a mă întîlni cu cealaltă lume: LUMEA-DA (subiectivă). Textul literar poate fi abordat din mai multe puncte de vedere. Refuz categoric interpretarea politică, deşi ar fi la îndemînă şi accept provocarea comunicării umane, aspectul social şi psihologic.

De pe această poziţie nu ştiu dacă se poate vorbi de o acţiune propriu-zisă. Volumul este construit din scurte “povestioare” - stări - gînduri: nişte faţete ale LUMII-NU: a lume puternică, supratehnologizată, raţională, militarizată, contrazisă de LUMEA-DA (cu circumspecţie lumea unor fiinţe umane “înghesuite într-o eprubetă”. în sticla ei bat, din afară, oameni cu alte idei (sau nu?!). Şi fiindcă nu putem şti ADEVĂRUL trăim un puternic sentiment de alienare ("07. Cine sînt ei, cei ce m-au pregătit? / 08. Ce

urmăresc ei? / 09. Merită să fac asta pentru ei? p.14). Viaţa se scurge aceeaşi. Omul este tensionat şi se simte urmărit de pretutindeni. De către cine?

în această situaţie acţiunea că se citeşte, dar, mai ales, se simte. în consecinţă, naraţiunea începe, întîi cu mare precauţie, apoi încordat, să evolueze pe două nivele: nivelul 1) palpabil, exprimat grafic prin cuvinte care desemnează o realitate existentă şi nivelul 2) pe care cititorul are libertatea să-l interpreteze cum vrea (în funcţie de propria sa experienţă de viaţă). De aici o mare calitate: posibilitatea de interpretare aproape nelimitată.

în LUMEA-DA există doar gînduri. Ele împreună compun o lume “fizică” fară confort (LUMEÂ-NU). Dar în această lume apare nevoia tot mai imperioasă de a înţelege: de a cunoaşte ceea ce cunoşti. Pas cu pas (gînd cu gînd) raţiunea este estompată, totul o ia pe verticală: acolo găseşti un mic ghid terapeutic de psihanaliză şi dacă îl asculţi înţelegi că eşti pe o cale a destă inu irii nevoite: revelaţia spirituală, iar_ rezultatul este INIŢIERE. Excelentă ideea TĂCERII, deoarece în momentul în care eşti pe calea’ iniţierii primul semn “fizic” este acela că înveţi valoarea TĂCERII (V .1 1 .../1 2 .../1 3 .../ p.15). Liniştea este întotdeauna aparentă (Despre test).

LUMEA-DA are un caracter autobiografic. Despre* un copil vesel este de fapt teama de tristeţea copiilor. Ei nu cunosc ipocrizia. Şi, din nou. Dincolo de sintagme şi cuvinte se ţese o dantelă ideatică foarte fină care avertizează (printre altele) că absolut totul contează: gînd, cuvînt, acţiune. LUMEA-NU spune: nu are valoare aproape nimic. LUMEA-DA replică: Totul se clădeşte. Copiii.

S o r in N e g a t

Despre exod:sau despre ce se întâmplă

LUMEA-NU

1

Obiectivă Fizică Alienată Temătoare.

LUMEA-DA

SubiectivăInterioarăSpiritualăGînditoare

C LU S IU M

Rînd pe rînd ideile se conturează, capătă ţel; încercările vieţii (+ -) (Despre concurs).

Oscilaţia aproape de nesesizat NU - DA oferă cititorului senzaţia de dificultate şi confuzie în lectură, în momentul în care DA a luat locul lui NU devine obsesiv, s-a născut ideea pianului care în loc de clape are gînduri. Le atingi (aparent la întîmplare), de fapt te conformezi unei teme interioare care pare un jo c ş i este o luptă. în cele din urmă autorul îşi concretizează poziţia: gîndurile sale au rolul de clarificare prin formare (Despre alegerea costumului) “Fiţi, vă rog, mai atent” (p. 26). Şi atunci ne găsim şi ne regăsim: adîncimea sufletească (D espre bibliotecar); fuga iluzorie de singurătate (Despre a repara); iluzia învingerii pericolului (D espre apropierea de foc); şi, din nou, ceaţă, ceaţă şi deşert (Despre fericire) etc. şi ce ne mai rămîne? (Despre exod).

Ioana S A S U -Ş O L B A

• IttcUt* ® P e marginea unor m ari succese... , • lu fo u •

T o m p a G abor: ‘l i z a etică primează în teatru şi ea subordonează toate celelalte interese”• “Mizantropul” - nominalizare UNITER pentru cel mai bun spectacol •

• “Cîntăreata cheală” - la Premiul Moliere •W m

p f

1l ' Ă J V

_T

m

ll iS S

vi

- De ani buni deja, spectacolele T e a tru lu i M aghiar de S ta t C lu j - Napoca sînt nominalizate la premiile UNITER. Au fost şi sînt spectacole lucrate minuţios, esenţializate.

- La Mizantropul nu se poate vorbi de o, să-i spun, schilodire a textului, pentru că noi am jucat textul integral. Dar am beneficiat de o traducere foarte bună, nouă. O traducere nouă a textelor clasice este un cîştig enorm

teatru şi spectatori, putînd avea o influenţă deosebită. R om eo şi Julieta e un experiment foarte interesant, în care mi se pare benefică reducerea textului pînă la o anumită limită. Lumea nu mai are răbdare la spectacole de trei, patru sau cinci ore, mai ales acum cînd oferta este mare şi diversă. A lucra un text şi a-t reduce la esenţe este un pericol. La Shakespeare apare pericolul reducerii conflictualităţii şi a cărnii dramatice shakespeariene. Shakespeare ne aruncă întotdeauna în miezul unui conflict.. Rom eo şi Ju lie ta încearcă să reformuleze privirea contemporană şi modernă asupra acestui text, exprimînd o stare de spirit, o concepţie despre lume a acestor tineri care sînt, cu mici excepţii, realizatorii spectacolului, de la regizor la interpreţi.

- Una din cheile m ultor reuşite stă tocmai în spiritul de echipă.

- Este un lucru extraordinar. Totul trebuie să pornească de la dragostea pentru teatru. Miza etică primează în teatru şi ea subordonează toate celelalte interese. Noi am ajuns, după mai bine de un deceniu, deceniu de întinerire şi formare a trupei, să avem spectacole şi rezultate pe care nimeni nu le mai poate contesta. Chiar dacă la început am întîmpinat mari greutăţi din cauza

pentru unora... A mai râmaş un singur mohican

care ne mai denigrează, dar cred că nimeni nu-l mai bagă în seamă. Revin la dragostea pentru teatru, care este foarte importantă. Primează desigur, talentul, cultura, priceperea, capacitatea de a te topi în acest mare subiect care este teatrul. Este gîndirea despre lume, concepţia despre lume şi valorile ei, despre importantele problem e ale existenţei. Este educaţia înaltei culturi, cuvinte foarte importante în zilele noastre, cînd sistemele de valori se prăbuşesc. Există o mare dezorientare în ceea ce priveşte cultura, ne invadează distracţii ieftine şi superficiale, minciunile. Condiţii în care este foarte greu să alegi o valoare, lată de ce teatrul trebuie să se întoarcă spre adevăratele lui valori.

- La CIuj-Napoca vă vedem tot mai rar. Recent v-aţi întors din Canada,...

- Stagiunea trecută a fost foarte încărcată pentru mine. Am realizat într-un an calendaristic şase spectacole în cinci limbi, română, m aghiară, catalană, franceză şi engleză, începutul fiind la Belfast cu A şte ptîn du-I pe Godot. Apoi, Tartuffe la Paris, Ole, b o n jo u r, ce z ile fru m o a s e la Barcelona, C în tă re a ţa c h e a lă de lonesco, tot la Paris, titlu nominalizat la Premiul Moliere, poate la sfîrşitul lunii aprilie a.c. în Canada am plecat tocmai datorită spectacolului Aşteptîndu-I..., piesa lui Becket obţinînd toate premiile

-importante a/e anului*trecut! Am fost

invitat deci la Centrul Teatral Naţional din Manitoba, Winipeg, Canada, unde am lucrat un text şi muzică de Becket, premiera avînd loc anul acesta, la 11 ianuarie. Festivalul canadian a prezentat însă toate operele dramatice. ale lui Becket, toate primite la înălţime, de un public cunoscător şi avizat. Revin la: stagiunea în curs, în care nu mi-am pfopus să realizez spectacole pe scena mare. Este o stagiune mai scurtă, sala teatrului va suporta din mai unele intervenţii date de introducerea centralei termice. Care va veni şi în ajutorul sălii studio. Şi sper ca noua conducere a M inisterului Culturii să înţeleagă, importanţa vitală a acestei săli studio, pe care mi-o doresc finalizată cît mai repede.

- Ce ne puteţi s p u n e d e s p re profesorul Tom pa Gabor?

- Am iniţiat programe de învăţămînt pentru regia de teatru şi predau în A n glia , Spania şi G e rm ania . La Barcelona se va înfiinţa, în curînd, o şcoală europeană de teatru, finanţată de C .E ., fiind rugat să fiu unul dintre conducătorii de programe. Contribuţia mea este un omagiu adus marelui regizor şi pedagog Radu Penciulescu, cel care a creat practic şcoala românească de regie de teatru, atît de faimoasă în lume la un moment dat.

Demostene Ş O F R O N Foto; Ion PETCU

A ctualita tea culturală

Concertele Filarmonicii

Vineri, 16 februarie a.c., ora19, în Sala m are a Casei Universitarilor, concert simfonic dirijat de Vlad C o n ta ; solistă Dana Borşan. în programul serii: W .A. Mozart - Concertul pentru pian şi orchestră în si bemol m ajor,! K 456; Concertut pentru pian; şi orchestră în si bemol major, K 450; Simfonia nr. 40 în sol minor, K 550.

Universitatea Populară

Din programul de astăzi, 13februarie: la ora 16, lansare decarte: “ Carte pentru iluminareaşi e lib e ra re a s p ir i t u lu i” deMaria Onorica; prezintă asist.univ. Lucia R usu; ia ora 18:Cercul de naturism , în cadrulcăruia Stela P otra P o d vaprezenta expunerea: Elementelenaturii - rem edii eficiente înpăstrarea sănătăţii.

***

M ie rcu ri, 14 fe b ru a rie , cuîn ce p e re de la o ra 1? , expunerea: S u b razele Sfintei T ra d iţ ii: prezintă: pr. Simon Cristea; la ora 18 expunerea: Lupta cu ta u rii; prezintă cu diapozitive dr. losif Viehmann. Activităţile U P au lo c la sediu, Piaţa Unirii nr. 24.

Concert de muzică clasică şi modernă

Elevi clujeni de la Colegiul Naţional “ G e o rg e C o ş b u c " , care în timpul liber frecventează cursurile Şcolii de Muzică de pe strada Horea, participanţi la festivalul-concurs “J u g e n d Musiziert” de la Satu Mare, vor susţine şi în faţa publicului clujean un concert de muzică clasică şi m o d e rn ă , jo i, 15 februarie, de la ora 18, în sala de spectacole a Studioului Teritorial de Radio Cluj (str. Donath nr. 160). Vor putea fi audiate piese instrumentale şi vocale aparţinînd tuturor epocilor de creaţie m uzicală , dar şi muzică uşoară, folk, m uzică populară germ ană, negro spirituals etc. Intrarea la concert este liberă.

Interes mare, la Gherlă, fată de’ iMiss Millennium!

Aşa cum am mai anunţat la începutul anului, în această lună la Gherla se organizează un o rig inali co n cu rs -s p e cta co l intitulat" “M iss M ille n n iu m ”. Organizat de Casa municipală de cultură, concursul se bucură de mare interes. Pînă în prezent s-au înscris opt fete frumoase din localitate, dar, ţinînd cont că spectacolul va avea ioc în 25 februarie, numărul concurentelor poate... 'spori de la o zi la alta. Doar este vorba de cea mai frumoaâă fată gherleană a ... Mileniului! De fapt, nu va fi numai un ccnitirs. Spectatorii care vor lua ioc în sala Casei municipale de cultură (se aşteaptă o mare afluenţă de public!) vor putea asista; la un a d e vă ra t show muzical, din care nu vor lipsi momentele umoristice, piesele m uzicale şi p re ze n ta re a de modă. în centrul atenţiei, desigur, vor sta fetele, de care urbea arm en ească nu d u c e lipsă. Aşadar, la 25 februarie la Gherla toate drumurile vor duce la Casa de cultură, unde va fi desemnată cea mai frum oasă fată a Mileniului!

S Z . C s .

R ubrică realizată de M. B O C U

A i c i ar putea fireclama dumneavoastră L ' a l i f M . Parlament în pofida faptului ca majoritatea

parlamentara era deţinută de conservatori.

I n s c a n d a l u l p a r l a m e n t a r i l o r r o m â n i p l e c a ţ i la B a g d a d

Prim-vicepreşedintele PNL Valeriu Stoica a apreciat, ieri, la Suceava, că Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului trebuie să analizeze serios condiţiile în care cei cinci parlamentari PRM şi PDSR au plecat în Irak să-şi precizeze oficial poziţia. “Această confuzie care s-a creat, în sensul că ei ar fi mesagerii Parlamentului României, este de natură să creeze prejudicii. Cele două Camere nu au dat nici un asemenea mandat şi trebuie să analizeze în ce condiţii s- au deplasat aceşti parlamentari”, a spus Stoica. Stoica a mai spus că PDSR trebuie să-şi

precizeze clar poziţia faţă de apropierea unor parlamentari PDSR de cei ai PRM. “Noi am spus că trebuie să descurajăm orice alianţă între PDSR şi PRM, pentru că o asemenea alianţă ar duce la izolarea internaţională a României. Există, însă, din păcate, cercuri în PDSR care sînt foarte apropiate de PRM, şi dacă această chestiune va mai avea izbucniri şi răbufniri de acest gen, cum este vizita aceasta în Irak, şi dacă o asemenea tendinţă se va concretiza uneori şi în alianţe de vot în Parlament, atunci lucrul acesta este foarte periculos” a afirmat prim-vicepreşedintele PRM.

Eon Caramitru susţină că PDSRface epurări pe criterii politiceV ice p re ş e d in te le P N Ţ C D

Ion Caramitru a susţinut, ieri, într-o conferinţă de presă, că, P D S R fa ce e p u ră ri înministere, pe criterii politice, a p re c iin d a c e a s tă acţiune d re p t o "re s ta u ra ţie a m etodelor de tip comunist”, prin care se manifestă “dispreţ" faţă de Legea funcţionarilor publici.

El a afirmat că ministerele au p re luat ideea reducerii p e rs o n a lu lu i cu 3 0 % , au schimbat titulatura instituţiilor, au operat schimbări la toate direcţiile pe motivul întineririi c a d re lo r , d a r au angajat persoane care au lucrat în trecut în aceste ministere şi care ”s-au întors în reţele”. Ion

C a ra m itru a re m a rca t că re d u c e re a cu 3 0 % a pe rso n a lu lu i s -a făcut din numărul persoanelor existente în ministere şi nu din numărul general al posturilor, care includeau şi posturi vacante, ceea ce face ca, în realitate, re d u c e re a de pe rso n a l la ministere să depăşească 30% .

Pre şe d in te le organizaţiei P N Ţ C D B u z ă u , T e o d o r Morariu a depus un document prin ca re a ra tă că , după alegerile tocate, un număr de 12 membri P N Ţ C D au fost eliberaţi din funcţii, iar după alegerile generale alţi cinci m e m b ri ţă ră n iş ti au fost înlocuiţi. Printre cei îndepărtaţi în iulie 2000 se află Viorel

T ă n a s ă - directorul P ie ţe - Tîrguri-Oboare Rîmnicu Sărat, Violeta Vîlcu - directorul Casei de Cultură Rîmnicu Sărat şi Ion O p re a , d irectorul S C A cva te rm S A . în februarie 2001, a fost eliberat din funcţie Marius Coşuleţ - inspector şef la Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău, fiind înlocuit cu Ioan C ornel Ilie, fratele ministrului Aurel Ilie. Potrivit lui Morariu, de la aceeaşi agenţie a fost trecută în şom aj şi in g in e r M a ria U rs u . Ion Caramitru a spus că urrparea acestor epurări este crearea unui nou co rp de şo m e ri, aceştia g âsindu-şi greu de lucru, deoarece sînt asimilaţi cu “duşmanii politici”.

LMsrii cloBjemi ai PI înclină în favoarea

Ini DăsescuPreşedintele PD Cluj, deputatul Emil Boc, a declarat câ la

Consiliul de Coordonare Naţional (CCN) de săptămînă trecută de la Bucureşti s-a evidenţiat că „raportul de forţe între Petre Roman şi Traian Băsescu este, în momentul de faţă, favorabil celui din urmă”. La CCN, la propunerea Iui Traian Băsescu, s-a decis ca în luna mai să fie convocată Convenţia Extraordinară a Partidului Democrat. în opinia lui Boc, avantajul lui Traian Băsescu îl reprezintă puternicul ascendent de popularitate şi acţiunile pragmatice pe care acesta le-a întreprins în ultima vreme. Deloc de neglijat, însă, este şi procentul deosebit de mic obţinut în alegeri de candidatul PD la Preşedinţia României. Părerea deputatului clujean este aceea că „lupta nu este încheiată”. Dar, „dacă săptămînă viitoare ar avea loc alegeri pentru preşedinţia Partidului Democrat, Traian Băsescu le-ar cîştiga detaşat”, a subliniat Emil Boc. Senatorul PD Cluj, Iuliu Pâcurariu, a declarat că „în Partidul Democrat există deficienţe în funcţionarea managerială atît la nivel central, cît şi la nivelul filialelor”. Potrivit senatorului clujean, „managemehtul trebuie schimbat acum, iar poziţia pe liste privind locurile pentru funcţiile de conducere în partid să fie ocupate pe bază de competenţă”. Iuliu Pâcurariu a subliniat că a votat pentru întrunirea Convenţiei Extraordinare a PD în luna mai pentru ca partidul să poată recîştiga electoratul pe care l-a pierdut la alegerile din noiembrie 2000.

Preşedintele PD Cluj a precizat faptul câ Traian Băsescu are şi un dezavantaj: Primăria Generală a Capitalei. „Ca să conduci un partid precum Partidul Democrat şi, în acelaşi timp, sâ fii primarul general al Bucureştiului este nevoie de multă muncă, deoarece problemele cu care se confruntă cele două instituţii nu sînt uşoare”, a continuat deputatul PD Cluj. Emil Boc a declarat că personal îl va susţine pe Traian Băsescu în cursa pentru preşedinţia Partidului Democrat, dar va ţine cont şi de opinia membrilor filialei clujene.

M ihaela L Ă P U SA N

PNL va relua discuţiile cu ftpR

PNL va putea relua discuţiile cu ApR pentru realizarea unei fuziuni, dacă in cadrul Convenţiei extraordinare a ApR se va confirma rcorientarca spre o doctrină dc ccntru-drcapta a alianţei, întrucît in România este nevoie de un partid puternic de dreapta şi nu iic o alianţă politică, a apreciat, ieri, Ia Suceava, prim- viccpreşedintclc PNL, Valeriu Stoica.

“Dacă această orientare, de ccntru-dreapta, va fi confirmată de Convenţia extraordinară a ApR, fară îndoială se poate discuta cu ApR. Trebuie, însă, sâ cădem de acord că este nevoie de un partid puternic în România şi nu de o alianţă de partide”, a spus Stoica. El a adăugat că formarea unui partid puternic de dreapta în România a fost ideea cu care l-a convins pe Theodor Stolojan să intre în politică şi să se înscrie în PNL.

“Mai întîi am încercat sâ realizăm această fuziune cu ApR. Domnul Stolojan a insistat foarte mult pe această temă. Ideea lui era foarte corectă şi o împărtăşeam, că era nevoie de un partid puternic în România în acea campanie electorală. Din păcate, domnul Meleşcanu n-a înţeles atunci această necesitate şi mai ales n-a înţeles că n-are nici o şansă în competiţia prezidenţială. Noi, liberalii, l-am susţinut pe domnul Theodor Stolojan şi am propus ApR să-şi însuşească această candidatură. ApR n-a vrut să audă de acest lucru şi rezultatul s-a văzut. Dacă domnul Teodor Meleşcanu înţelegea această chestiune, dacă Isărescu înţelegea această chestiune, sînt sigur că astăzi preşedintele României era Theodor Stolojan. Numai opacitatea politică a unor personalităţi care s-au aflat în fruntea unor partide sau au fost împinse în faţă de alte cercuri politice, a făcut ca Ion Iliescu să devină preşedinte, iar Vădim Tudor să aibă cota pe care a avut-o”, a spus Stoica. El a afirmat că, în prezent, este foarte important să fie reluată ideea construcţiei unui partid puternic de centru-dreapta.

Preşedinţii PDSR şi PSDR, Adrian Năstase şi Alexandru Athanasiu, au avut, ieri, prima rundă de negocieri în cadrul procesului de fuziune a celor două partide, ambii apreciind, după întîlnire, câ procesul de fuziune se va finaliza în primele şase luni ale anului şi câ procesul de coagulare a forţelor social- democrate început de partidele lor se va solda cu atragerea într-o singură formaţiune a tuturor partidelor social- democrate din România. Năstase a declarat că negocierile vor fi purtate pe mai multe capitole, referitoare la programul politic, statut, analiză politică şi relaţii

internaţionale, echipele de negociatori avînd ca termen limită de prezentare a documentelor negociate data de 31 martie. El a adăugat că, la procesul de formare a viitorului Partid Social Democrat, rezultat din fuziunea^PDSR-PSDR, sînt binevenite “persoane sau facţiuni din alte partide”, care îşi manifestă interesul de a participa la acest proces. El a apreciat că, în această categorie, ar intra ApR, deoarece linia politică promovată de către conducere este de transfomare ideologică, ceea ce împarte partidul în două tabere.

In privinţa PD, Năstase a declarat că nu se poate pronunţa

Premierul Adrian Năstase a fost oprit, ieri, la ieşirea din sediul PDSR, unde a participat la şedinţa Biroului Executiv Central al partidului, de un grup de investitori FNI care i-au solicitat sprijinul pentru recuperarea banilor investiţi. Năstase le-a spus investitorilor FNI că trebuie să-s aştepte verdictul justiţiei în acest caz şi că Guvernul va lua în discuţie această problemă. După cîteva minute, premierul a plecat, în aplauzele investitorilor FNI prezenţi în fata sediului PDSR. " N ’

G r u p a r e a r a d i c a l ă d in P N L n u

e s t e s e m n i f ic a t i v ă în p a r t id

Prim-vicepreşedintele PNL, Valeriu Stoica, a declarat că gruparea radicală din PNL, formată în jurul lui Dinu Patriciu, nu este semnificativă în partid şi “nu are forţa să schimbe ceva în evoluţia PNL”.

Prim-vicepreşedintele PNL a afirmat câ, dacă o asemenea grupare ar avea succes la Congresul PNL, aceasta ar însemna eşecul partidului.

“Performanţele politice ale acestei grupări de-a lungul timpului sînt binecunoscute. A mers din eşec în eşec politic. Dacă, prin absurd, o asemenea grupare ar avea succes în lupta politică de la Congres, succesul grupării Patriciu ar însemna eşecul garantat al PNL”, a conchis Valeriu Stoica.

Fostul şef al Statului Major T a l Armatei a 4-a, generalul

Dorin Gheorghiu.a afirmat, ieri, în faţa instanţei supreme, că în decembrie 1989 nu s-ar fi înregistrat victime în Piaţa Libertăţii din C lu j,d a că unii,, revoluţionari, care consum a­seră băuturi alcoolice, nu i-ar fi agresat pe militari. “D acă , revoluţionarul Călin Nemeş nu ar fi consumat băuturi alcoolice şi nu ar fi agresat militarii, e ve n im e n te le din P iaţa Libertăţii de la Cluj nu s-ar fi întîmplât”, a declarat generalul Gheorghiu. Ofiţerul superior a mai afirmat că Nemeş, împre­ună cu alţi cetăţeni, ar fi încer­cat să ia armele din mîinile militarilor, în d e m n în d u -i să tragă în comandanţii lor. Călin

Nemeş s-a sinucis pe 8 iulie 1993, în casa lui din Cluj. Cunoscut actor al Naţionalului clujean, Nemeş a fost rănit, în decembrie 1989, de forţele de represiune care au deschis focul împotriva manifestanţilor

dar acesta nu s-a prezentat, m otivîndu-se în tr-o adresă către instanţa supremă că ar fi internat în spital. Degeratu a fost citat pentru acest proces de mai m ulte ori. D u p ă aproape nouă ani de la

PROCESUL REVOLUŢIEI RE LA CLUJ

din Cluj. Curtea Supremă de Ju stiţie continuă audierile celorlaţi nouă martori, care s-au prezentat, ieri, la procesul revoluţiei de la Cluj. Pentru termenul de luni a fost citat şi generalul Constantin Degeratu, secretarul general al M ApN,

declanşarea cercetărilo r, magistraţii militari au dispus trimiterea în judecată, pentru reprimarea manifestanţilor de la Cluj, a gen.col. (rj Iulian Topliceanu, fost comandant al Armatei a 4-a, loachim Moga, fost _ prim s e cre ta r al

PUNR a cerut în l justiţie desprinderea |

de PNRP U N R i-a exclus din .

partid pe membrii şi liderii I care au participat alături de I Virgil M ăgureanu la . controversatul C o le g iu I Director al Alianţei I Naţionale. De asemenea, . P U N R a depus deja la I Tribunalul B ucureşti I demersul juridic pentru . desprinderea de AN . I

Valeriu T a b ă ră , | preşedintele P U N R , îi . contestă lui M ăgureanu I titulatura de preşedinte l interim ar ■' al A lia n ţe i Naţionale şi consideră că acesta doreşte numai să prelungească „agonia politică” a acestei formaţiuni.

L _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

- Iza I

i I i

în acest moment, întrucît în acest partid “există o bătălie în interior”, iar formaţiunii sale i s-a refuzat oferta de colaborare.

Liderul PSDR, Alexandru Athanasiu, a declarat, la rîndul său, câ, după fuziunea PDSR- PSDR, noul Partid Social Democrat va fi membru al Internaţionalei Socialiste, prin menţinerea statutului deţinut de PSDR. Athanasiu a precizat că nu vede nici un motiv pentru care Internaţionala Socialistă s-ar opune, din moment ce promo­vează ideea unor partide social- democrate puternice şi încura­jează fuziunea între formaţiunile social-democrate ale unei tări.

Atac "liberal" la Călin Popescu

TăriceanuP rim -vicepreşedinte le

PNL Valeriu S toica apreciază, în tr-u n . com unicat rem is, ieri, presei, că starea actuală a economiei româneşti este determinată şi • de “performanţele” înregistrate de Călin P o p e scu Tăriceanu în perioada 1997 - 1998, cînd a fost ministru al Industriei şi Comerţului. “Economia este de departe domeniul aflat în cea mai mare suferinţă în societatea românească, iar acest lucru nu poate fi străin de «perform anţele» fostului ministru al Industriei din anii 1997-1998. Erorile făcute atunci, atît în procesul de restructurare aîntreprinderilor industriale, cît şi în adm inistrarea activităţilor curente ale Ministerului Industriei şi Comerţului, au compromis serios ideea de reformă econom ică în ochii cetăţenilor", consideră prim- vicepreşedintele P N L . Valeriu Stoica spune că nu este im presionat de acuzaţiile de “socialism ” lansate la adresa sa de Călin Popescu-Tăriceanu, “atît timp cît cei care o fac nu sînt nimeni alţii decît aceia care, în vara anului trecut, îi aplicau aceiaşi etichetă lui T h e o d o r Stolojan”. în ochii unora, liberalismul şi socialismul, stînga şi dreapta, nu reprezintă idei şi principii, ci interese şi orgolii politice, afirmă Stoica, apreciind că, în lipsa unui proiect politic coerent, Tăriceanu recurge la “arma atacurilor disperate” pentru a -şi atrage voturile delegaţilor la Congres.

Comitetului judeţean P C R Cluj şi membru al C C al P C R , col. Valeriu Burtea, fost comandant al UM 01215-Floreşti, It.col. Ioan Cocan, fost comandant de divizion în cadrul U M 01215- Floreşti, mr. Ilie D icu, fost comandant de com panie în cadrul UM 01278 Someşani, şi Marian Bolboş, fost militar în term en la U M 01369- Someşeni. Alături de aceştia au mai fost cercetaţi, pentru uciderea a 26 de persoane şv rănirea altor 52, în timpul revoluţiei de la Cluj, Constantin Nicolae, fost preşedinte al Colegiului Central de partid şi membru al C P E x al P C R şi gen. mr. Ioan Şerbănoiu, fost şef al Inspectoratului judeţean Cluj al Ml.

F T r M M f g r m— --- — r 1" ■■ 1

i , , - . - - , ~ i « : : : | s i ■ f . ■ o . l â l l Î R l » l ^ ^ l t ?

'SEU î ( S K M I l! i M Î B ^ Î K M i M l £ } ,

s I M ^ Q D I f. _ . . ^ {^ J

( |C M 1 -CsCâBll! f f i f i lO X E CQ> ^ â i i l î Q I î i l

c s Ş l^ f t f t ( E l 3 a \s> d B â M C ă iD o fe i

m .gjţasîCKKs i. U£do& ijs. <st°îJîBu@ x< t i i M ; , o f t a ^ . # ila -iiîm l'. @ 0 ® ^ v « M f l ^ a 3 D S t o ^ - S a î W i i B f â !

•ăk.^ i's**M iiifiAşiy.1 <► C Â i l i I f ţ t t i l£ î i% i *'-yĂsMiSăî*i*

r F ^ F f r J n j ^ r r<fciEiâ5)|*ii ;ÎU*H

Hvjî'îKCiî'^fuîl'Ci: '>~*V % ^ 4 Î '

* T a x a r e a la s e c u n d ă în c e p e d u p ă p r im u l m in u t d e u t iliz a re şi e ste va la b ilă p e n t r u c o n v o r b i r i n a ţio n a le . S e a p licăp e n tru to a t e a b o n a m e n te le , c a rte le le re în c ă rc a b ile ( C O N N E X G O ! şi K A M A R A D ) şi s e rv ic iile s u p lim e n ta re C O N N E X .

** V a la b il p e n tr u C O N N E X C E N T şi c a rte la K A M A R A D W E E K E N D .*** O f e r it e p e n tr u c o n v o r b ir i în t im p u l s ă p tă m â n ii, în re ţe a u a C O N N E X .T a r ife le n u in c lu d T V A

C O N N E XV i i t o r u l S u n ă B i n e

(E600 d

d>

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04-

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23- SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16'

^ g r ^ i n e r i 8- 11; tei/fax 21-finV

Consiliul de Administraţie al S.C. SOMEG S.A. cu sediul in Gherla, str. Hăşdăţii, nr. 1, jud. Cluj, convoacă Adunarea generală extraordinară a acţionarilor la data de 28.02.2001, orele 14,00, la sediul societăţii.

Sînt convocaţi acţionarii societăţii înregistraţi la Registrul Român al Acţionarilor Ia sfîrşitul zilei de 15.02.2001.

Ordinea de zi este următoarea:1. Numirea comisiei de experţi care va evalua patrimoniul

societăţii în vederea actualizării valorii acestuia şi a majorării capitalului social cu valoarea actualizată;

2. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2001;3. Diverse.Documentele adunării vor putea fi consultate de către acţionari

începînd cu data de 26.02.2001. Procurile speciale de reprezentare vor fi depuse la oficiul juridic pînă la această dată.

In situaţia neîndeplinirii condiţiilor de legalitate a desfăşurării adunării, se convoacă o nouă adunare pentru ziua de 07.03.2001, orele 14,00, în acelaşi loc. (4264008)

S . C . LEMNCONFEX S.R.L.

LE

MN

N

EX

str. Plevnei nr. 31; tel: 41.55.46, fax: 41.55.76 Importator şi distribuitor autorizat

de materiale de construcţii şi instalaţii: anunţă deschiderea

u n u i n o u d e p o z itpe str. C. Coposn nr. 4

tel: 43.52.11, fax: 43.52.15 (fostul depozit RO M AUS)

Vă oferim produse de calitate din import ale firmelor: AKVALLNE - membrane de hidro izolaţie cn plici sudibile

AUSTR OTH ER M - mitrriile termo şi fonoizoltnte poM rtn

INTERSPAN - p il melimiiiit color s-

K N AUF - sisteme de pereţi despărţitori gips-cirton 5

LB -K N A U F - mortare, tencuieli uscate 1T E L M INERAL - materiale termo şi fonoizolante din vită minerali

AM F - sisteme de tavine filse

POROTHERM - blocuri ceramice

precum şl alte materiale de construcţii cum ar fl: ţevi, proflle, tablă, placaje, uşi, ferestre, vopsele, lacuri, BCA, carton asfaltat, instalaţii sanitare

!!! LEMNCONFEX VĂ OKERÂ TOATĂ GAMA

Di: MATERIAI.E DE CONSTRI CŢII DE CALITATE LA PREŢURI AVANTAJOASE !!!

Noi am ales calitatea, alegeţi ş i D v s . !

ITON ELECTRONICDc 3 ani sîntem la dispoziţia Dvs. pentru ca să aveţi măsura

exactă a ceea ce înseamnă consum de apă în locuinţa Dvs.Profesionalismul oamenilornoştri vă dă siguranţa unei contorizări

de calitate.Oferă cu promptitudine tot ceea ce înseamnă:

■ Montajul contoarelor de apă rece şi caldă;• Asigurarea documentaţiei avizată de R.A.J.A.C. Cluj;• Citirea lunară a contoarelor şi elaborarea Notei de consum;• Verificarea metrologică a contoarelor montate, în laboratorul autorizat al firmei;• Consiliere în probleme de contorizare.NOU! Montează la cel mai bun raport calitate-preţ interfoane de scară cu cartelă magnetică.Vă aşteptăm zilnic de luni pînă vineri între orele 8-19-în: str. A. Vlaicu nr. 36, Bl. V4, ap. 3, tel.: 064/414.968.

CEA MAI BOGATĂ OFERTĂ Şl LA CELE MAI AVANTAJOASE ^ 5 ^ ' PREŢURI r -'P -ta U n irii nr. 24-% ^ *' L T te l/fax : 0 64 -1 9 *68 .58^

SC AVICOLA BUCUREŞTI SA SUCURSALA SĂLIŞTE - CLUJ Telefon: 424.673; 411.516

VINDE:- GĂINI OUĂ CONSUM (roşii -1,900 kg) ..... 45.000 lei/cap- GĂINI OUĂ CONSUM (albe -1,900 kg)....... 40.000 lei/cap

- COCOŞI (3,000 kg) ....... 55.000 lei/capVînzarea se face de la Ferma de reproducţie Sălişte.Programul: zilnic-orele 8,30 - 15,00. (4144242)

| S 4 f f Î N SPRIJINUL FAMILIEIMeJ l iî7 W W CKj)'NoPoca' bd‘Tttulescu 16 ®_________E-mqfl: )obs@sot.fo___

Societate de atfgurae cu aetMtatah 20 de ludele als ţâri. I

&

SC GRANDEMAR SASC GRANDEMAR S A CLUJ, lid er în p ro d u cţia ,

prelucrarea ş i com ercializarea agregate lor de carieră, livrează din carierele P oien i, B o loga , Morlaca agregate de carieră ş i din balastiera "Luna" situată în com u n a Luna, judeţu l Cluj, ba last ş i a grega te d e balastieră la c e le mai m ici preţuri.

Phone: 064 433.004,095-107.080 Fax: +40 64 433.012 E-mail:grandemar@mail.dntcj.ro

Cluj-Napoca Migdalului 20 3400 Cluj Romania

j Angajează pentru j j AGENŢIA Cluj j| - inspectori de asigurare | | - consultanţi în asigurări |I Persoanele interesate potl

I trimite CV-urile la 194.6451

[sau 414.062 f4263944 J

PROCER S.A. PLASEAZĂ ÎN SUA ELECTRICIENI,

INGINERI -'-.jţ ELECTRICIENI, 4 1 INSTALATORI ' I

INSTALAŢII SANITARE, APĂ-CANAL, t e r m ic e ,

SALARIU 8-10 S/h. COMISION PLĂTIT SUA.

CERINŢE: ENGLEZA! EXPERIENŢĂ. TEL. 095/ 065.741, FAX 068/217.625.

! N A P O C A P R E S S !angajeaza

v în ză tori p resă şi carte la ton ete stradale.

In form aţii la te l. 064-19 .68 .58 .

I

,1io . to I co IIO ■ CO -

II

J

Sim ţiţi că nu9 9

mai puteţi trăi în această lume

în continuă mişcare?

9

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

: „ «

A / Z ? *

A - - '

• Vind garsonieră, pe str. Parîng, confort 1, nefinisatâ, parter, preţ14.000 DM. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 3 camere, pe str. N. Titulcscu, finisat, parcare, pivniţă, telefon, preţ 14.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere pe str. Muncitorilor, confort I, finisat, telefon, preţ 38.000 DM. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort unic, pe Aleea Borşa, nefinisat, preţ 200 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 1 cameră, pe str. Croitorilor, confort 1, 65 mp, finisată, etaj intermediar, preţ 420 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd casă pe str. Piersicului, 4 camere, ultrafinisată, teren 300 mp, garaj, încălzire centrală, preţ 700 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, pe str. Unirii, confort 1, etaj intermediar, semifînisat, preţ 10.500 USD. Tel.430.423. (Ag.i.)■ Vînd apartament i cameră, pe str. Năsăud, parter, finisat, preţ 205 milioane. Tel: 430.423. (Ag.i.)• Vînd casă cu grădină, suprafaţa totală de 1040 mp, suprafaţa construită 130 mp, 5 camere, bucătărie, baie, cămară, 2 pivniţe, atelier, 9 focuri de gaz, teracote, posibilităţi de privatizare, acces auto, preţ 63.000 USD. Tel.430.423. (Ag.i.)• Vînd casă pe str. Brâncuşi, I cameră, baie, bucătărie, teren 400 mp, nefinisată, acces TIR, preţ25.000 USD. Tel. 430.423.(Ag.i.)

Q u a d r a n t - A m r o q B e v e r a g e s S . A .

P E P S I

Companie multinaţionala, producător si distribuitor al produselor Pepsi, Prigat, Perla, Kick si Royal Crown angajeaza pentru filiala sa din Cluj :

Responsabilităţile postului:Managementul vânzărilor pentru oraşul Quj si zonele înconjurătoare Menţinerea si dezvoltarea bazei de clienţi

. Dezvoltarea relaţiilor cu clienţii Organizarea eficienta a traseelor de vanzare Administrarea depozitului Conducerea echipei de vanzari .Managementul costurilor filialei

Cerinţe:Absolvent de facultateMinimum 2 ani experienţa in vanzariMinimum 1 an experienţa in poziţii de conducereUşurinţa in comunicareCapacitate de a organizaCunoştinţele de limba engleza constituie un avantaj

Persoanele interesate sa trimită CV-ul la fax 01/335 96 60, 01/337 32 72

VINZARICUMPĂRĂRI

• Vînd teren în Gădălin. Tel. 14- 08-58. (1272201)

• Vînd sau închiriez, sau prin contract de asociere, Atelier pentru confecţii încălţăminte, str. Petofi nr. 7. Tel. 19-65-79 între orele 18-22. (1272223)

• Vînd instalaţie de gaz pentru autoturisme (original Franţa). Tel. 13-44-35. (1272206)

• Cumpăr garsonieră sau apartament 1-2 camere. TeL 19-67-31. (1380271)• Vînd urgent apartament 2

camere parter, str. Tăsnad. Tel. 094- 79-85-23. (1380228)'

• Vînd apartament 3 camere, decomandat, str. Băiţa, etaj 4/4, cartier Gheorgheni. Tel. 094-62-77- 04. (1272202)

• Vînd apartament 2 camere, cartierul Gheorgheni, Aleea Detunata nr. 19, etaj 3. Tel. 14-76- 02 între orele 8-21. (1272218)

• Vînd autoutilitară Mazda E 2200 D persoană fizică an 1988" eventual talon. Tel. 095-52-30-47; 095-52-30-48. (1305698)

• Vînd Dacia Berlină nouă, neînmatriculată, fabricaţie 2000, motor 1397 injecţie. Preţ negociabil. Tel. 064-16-09-53. (1272195)

• Vînd parfumuri originale. Catalog gratuit! Tel. 094- 627.671. (7302610)

• Vînd Volkswagen Passat combi, indigo, 86, stare perfectă, FNP, preţ negociabil. Tel. 094-69-02-44.(1272129)

• Vînd congelator Zanussi cu 4 sertare. Tel. 19-62-05. (1380269)• Vînd combină frigorifică Arctic,

stare perfectă. Tel. 094-69-02-44.(1272130)

• Vînd, în Turda, apartament 2 camere, confort II. Tel. 095-62-00- 18. ‘(1272197)

Vînd casă cu grădină, grajd, în satul Dezmir, str. Salcîmului nr. 17. (1272217)

ÎNCHIRIERI• Ofer pentru închiriat casă

compusă din parter + etaj situat central, cu 3 intrări, 3 linii telefonice, curte, garaj. Informaţii la tel. 23-14-88. (1380249)1 Dau în chirie apartament 3

camere, Grigorescu. Tel. 42-83-00, orele 17-22. (1380012)

■ Dau în chirie apartament 3 camere semimobilat, pe termen lung, în Zorilor. Tel. 12-85-30. (1380279)

P e n t r u a v ă a s i g u r a i n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vă p u te ţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. d e C lu jIUL

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.____ - ____ ;____ _marţi. 13 februarie 20

f i lP A R A Ţ l îAPARATURA f o t o g r a f i c !

Zeno RE1M1ARDT

C alea M ănăştu r. nr. 8, C luJ-N.Tel.: 092/460-169:064/42-50-96

DIVERSE• Firm ă mixtă româno-

olandeză angajeazăS E C R E TA R Ă . Cerinţe: limba engleză scris/vorbit, limba germană (eventual), editare calculator, experienţă îi contabilitate prim ară Informaţii suplimentare la tel. 064-19-56-13, 064-19-66-40. (1380214)

• Firmă mixtă româno- olândeză angajează INGINERI în specialitatea electronică telecomunicaţii, cu experienţă în programareamicrocoritrolerelor şi în tehnica video/Tv. Informaţiisuplimentare la tel. 064-19-56- 13, 064-19-66-40. (1380215)

• Angajăm locţiitor şef producţie. Cunoştinţele în electronică constituie un avantaj. Vă rugăm să trimiteţi CV la Oficiul Poştal 1 CP 138, pînă în data de 20 februarie 2001. (1380258)

• Renumita vrăjitoare LAURA rezolvă, datorită

■ '-t

puterii paranormale: epilepsia, scoate argintul viu, dezleagă bărbat, dezleagă cununii, blesteme şi farmece, are plante împotriva beţiei şi face vrăji de dragoste, spor şi cîştig. Lucrează împreună cu mama ei. Telefon mobil 094-12-80-22. Se află la Cluj. Singura vrăjitoare din România care practică magia tibetană şi indiană. Vrăjitoarea Laura a obţinut locul I la Congresul Magiei din India. (1380266)

• , Slăbiţi sănătos.'Rezultat garantat. Tel. 12-11-86; 095-69- 61-76. (1305523)

• Angajăm croitorese confecţionere şi vînzătoare. Relaţii la tel. 43-30-65 sau în P-ţa Mihai Viteazu nr. 44 magazin Moda. (1305665)

• Medic specialist ofer consultanţă pe baza produselor naturiste pentru obţinrrea greutăţii corporale optime, purificare, energizare, cu mari beneficii pentru sănătate. Programări la tel. 15-07-18; 094-62-05-29; 094-47-61-20. (1272203)

* U. S. A. Company organizează selecţie

M elaboratori pentru:consultanţă; coordonare; public relation. Program flexibil part/full time. Venit 3- 6 milioane Iei/lună. Programări Ia tel. 15-07-18; 094-47-61-20; 094-62-05-29. (12722041

ESAB International AB• Companie multinaţională cu activitate în domeniul sudării angajează

în regim full time reprezenţant vînzări pentru biroul din Cluj-Napoca / zona Transilvania.

Condiţii:- inginer sudor/mecanic (experienţă în domeniul sudârii);- experienţă în vînzări; - .- bun cunoscător al limbii engleze;- cunoştinţe de operare PC;- posesor carnet de conducere categoria.B;- disponibilitate de a călători frecvent. -CV în limba engleză şi foto vor fi trimise la fax no. 01 322 36 74

şi expediate la adresa:Reprezentanţa ESAB International AB, *Calea Călăraşi 46, sector 3, Bucureşti (4264014)

• Societate Comercială angajează: zidari, zugrăvi, mozaicări-faianţari, dulgheri. Reiaţii Ia tel. 094-20-08-15 sau 19-43-64. (1272222)

• Angajez 5 muncitori calificaţi în meseria tăietor autogen (fier vechi). Informaţii tel. 094-60-94-33. (1305630)

• Angajez croitoreasă în Suedia pentru 3 luni. Tel. 42-96-16. (1272226)

• Consiliul Local al municipiului Cîmpia Turzii organizează în data de 12.03.2001, Ia ora 10 licitaţie publică în vederea concesionării suprafeţei de 499 mp teren situat în intravilanul municipiului Cîmpia Turzii, str. Traian f. n. în vederea amenajării unui pieţe agroalimentare. Informaţii suplimentare la tel. 36-80-02. (1380251)

• Societatea Comercială VSV Invest Grup şi Judecătoria Turda secţia Executări Judecătoreşti, scoate Ia licitaţie autoturismul Opel Vectra, culoare negru, an fabricaţie 1991, capacitate cilindrică 1598, benzină. Licitaţia va avea Ioc la sediul firmei, str. Frunzişului nr. 20A, Cluj- Napoca, lâ data de 14 februarie 2001, ora 12. în caz de neprezentare, licitaţie se va amîna pentru data de 21 februarie 2001, la aceeaşi adresă şi oră. (1380273)

• Donez Brac German, femelă, 1 an jumătate, toate vaccinurile la zi, foarte inteligentă, cuminte şi curată. Rog numai iubitori de cîini, serioşi. Tel. 16-44-88 sau 094- 35-32-01. (1272207)

• 10 qualifîed and experienced social workers wanted for work in the UK. Good.English essential as is a minimum of 2 years post-qualification work experience preferabiy in child care or disabilities. Please send your ( V by E mail to charles.bell3@which.net or phone 094-531357. (D.)

• Consiliul Barolui Cluj şi Filiala Cluj a Casei de Asigurări a Avocaţilor din România în temeiul art. 46 din Legea nr. 51/1995 convoacă Adunarea Generală Ordinară pe data de 02 martie 2001, ora 14, în sala 25 a Curţii de Apel Cluj din Palatul Justiţiei. în cazul în care nu este statutară Adunarea Generală se amină pe data de 09 martie 2001, ora 14. (1272221)

• Jaksics Eugen cheamă în judecată pe Albert Csatt Varvara, Varga Goia, Jakab Coban Francisc, Jakab Coban Elisabeta, Jakab Coban Ecaterina, Jakab Coban Ana, Jakab Coban Ioan, Jakab Coban Ileana, Albert Ştefan Gali, Albert Martin Gali, toţi cu domiciliul necunoscut, în doasar nr. 1401/1999 al Judecătoriei Cluj-Napoca, cu termen la 23.02.2001, sala 124, ora 8. (1272225)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC GED Service SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul: amenajare restaurant şi bar situat în Cluj- Napoca, B-dul Eroilor nr. 23-25 (subsol). Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (1272227)

PIERDERI

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Tim Eurosei SRL cu sediul în loc. Giroda, Calea Lugojului DN 6, km 551, jud. Timiş, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul: magazin en gros electrice situat în Cluj-Napoca str. Observatorului nr. 109. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea * Dorobanţilor nr. 99. (1272211)

• Pierdut legitimaţie de serviciu şi legitimaţie de sindicat pe numele Dragotă Gheorghe. Le declar nule. (1380262)• SC Ferfelis Line Prodexim SRL

declar pierdută autorizaţia sanitar veterinară. O declarăm nulă. (1380270)• Pierdut cod fiscal nr. 10508090

şi autorizaţie 25425/7.04.1998. Le declar nule. (1380272)

• SC Corsarul SRL pierdut autorizaţie sanitară de funcţionare nr. 845.0 declarăm nulă>(1380274)

• Pierdut carte de identitate auto seria A * 0366661. O declar nulă. (1380276)• Pierdut autorizaţie taximetru nr.

5078/22.10.90. O declar nulă. (1272210)• Pierdut carte de identitate auto

seria R nr. 568857. O declar nulă. (7302464)_________ .

DECESECOMEMORĂRI• Cu sufletele îndurerate

anunţăm încetarea din viaţă a celui ce a fost scumpul nostru soţ, tată şi bunic ing. MOLDOVAN VIOREL. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 14 februarie, ora 13, la Cimitirul Central. Soţia Cornelia, fiii Radu şi Marius cu familiile. (1380259)

[ " c e n t r u l DE DIAGNOSTIC Ş I | I TRATAMENT cu sediul în mun. Cluj-Napoca, I Istr. Moţilor nr. 19-21, organizează concurs înj Jdata de 13.03.2001, pentru ocuparea postului j (d e asistent medical generalist principal.( I Informaţii suplimentare la sediul unităţii, saul h a telefon 195.479 int. 127. f4358621jj

: • Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre ANDREICA ROZALIA, soţie, mamă, soacră şi bunică. Înmormîntarea va avea loc azi, 13 februarie 2001, ora 13, în comuna Lozna, sat Valea Leşului nr. 8. Nu te vom uita niciodată. Soţul Gavril, fiica Cornelia, ginerele Vasile, nepoţii Vlad şi Radu. (1380260)

• Sîntem alături de familia Negrean în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Familia Sfîrlea şi familia Lung. (1380261)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic HIDEG ILIE. Dumnezeu să-l odihnească. Daniel, Daniela, Tudor, Violeta şi Sebi. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 14 februarie 2001, ora 12, de la locuinţa din str. Raţiu nr. 75, Turda. (1380265)

• Cu tristeţe în suflet ne luăm rămas bun de la iubitul nostru fiu şi frate, BÂLC MIHAI CĂTĂLIN decedat la vîrstă de 18 ani, după o grea suferinţă Înmormîntarea va avea Ioc marţi, 13 februarie ora 13, ia Capela II, Cimitirul Mănăştur. Mama Viorica şi sora Anca. (1380267)

• Cu adîncă durere în suflet ne luăm rămas bun de Ia bunul nostru nepot BÂLC MIHAI CĂTĂLIN, decedat Ia vîrstă de 18 ani. Bunicul Mihai şi bunica Rozalia. (1380268)

• Cu durere anunţăm decesul scumpului nostru tată POP SIMION în vîrstă de 87 ani. Înmormîntarea are loc azi, 13 februarie, ora 12, în localitatea Mihăieşti. Fie-i amintirea veşnică. Familiile Bacalu şi Pop. (1272198)

Cu durere anunţăm decesul iubitului nostru tată, socru şi bunic, SOCACIU NICOLAE în vîrstă de 66 ani. inmormîntarea are loc azi, 13.02.2001, ora 13, Ia Cimitirul Central. Familia îndurerată. (1272200)

Cu tristeţe în suflet ne luăm rămas bun de la bunul nostru tată, socru şi bunic, MARIAN ION, fost pensionar T e l e c o n s t r u c ţ i a . nmormîntarea are loc azi,

13.02.2001, ora 12, în comuna Feleac. Fiica Rozalia cu ginerele Viorel şi nepoţii Camelia şi Florin. (1272213)

Cu tristeţe în suflet ne luăm un ultim rămas bun de la iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic, VLĂCEAN VIOREL. nmormîntarea va avea loc

miercuri, 14 februarie 2001, ora 12, în localitate Petea,. jud. Cluj. Familia îndoliată. (1272216)

• Un pios şi dureros omagiu celui ce a fost MIHAI BÂLC, plecat în nefiinţă atît de devreme. Nu-l vom uita niciodată. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Baba. (1380250)

• Sincere condoleanţe familiei Ghergari. Alina şi Tudor Tămaş. (1380253)

• Sincere condoleanţe familiilor Ghergari, Lenart şi Andreica. Familia dr. Ovidiu Ionescu. (1380254)

• Sincere condoleanţe familiei Ghergari. Familia Vlad Codrea. (1380255)

• Sincere condoleanţe familiei • Ghergari.Departamentul de Geologie. (1380256) '

• Nici lacrimile, nici durerea n-au trecut din inimile noastre îndoliate, Ia 9 ani de cînd inima celui ce a fost soţ, tată, socru şi bunic TEODOR ROŞCA a încetat sâ mai bată. Florile dragostei noastre îţi vor umbri mormîntui, iar lacrimile în veci îl vor uda. Soţia Mărioara, copiii Dorel şi Mircea, nurorile Oana şi Dana, nepoţii Teodor şi Teodora. (1380257)

• Pios omagiu rudei noastre dragi, ing. VIOREL MOLDOVAN. Sincere condoleanţe dragei noastre Nelica şi copiilor. Familia Ionel Banu şi copiii. (1380263)

• Se împlinesc 9 ani de la decesul iubitei noastre RICA APOSTOL rugînd pe cei care au cunoscut-o să înalţe o rugăciune pentru sufletul ei spre pomenire şi odihna veşnică. Familia. (1305689)

' Sîntem alături de colega noastră Felicia Lungu la trista despărţire de tatăl său drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Colectivul Sucursalei CEC Cluj-Napoca. (1272196)

Sîntem alături de colega noastră Anca în aceste clipe durerosae pricinuite' de moartea fratelui ei MIHAI BÂLC. Familiei sincere condoleanţe. Clasa a X-a A împreună cu doamna dirigintă din Colegiul Naţional “George Bariţiu”. (1272205)

Dragă Nely sîntem alături de tine în aceste momente grele pricinuite de dispariţia dragului nostru VIOREL MOLDOVAN, om de aleasă bunătate şi omenie. Sincere condoleanţe întregii familii. Monica şi Ion Şerdeanu. (1272208)

Profund întristaţi de trecerea în eternitate a dragului nostru nepot BÂLC MIHAI transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Mătuşa Viorica cu întreaga familie. (1272212)

• Sîntem alături de colegul nostru ing. Radu Moldovan în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Dumnezeu să-i odihnească sufletul în pace! Serviciul Metalurgic“Armătura”. (1272214)

• Sîntem alături de colegul nostru ing. Radu Moldovan în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Sincere condoleanţe. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Colegii de la Secţia şi Serviciul Mecano-Energetic “Armătura”. (1272215)

• Sîntem alături de familiile Chendea şi Mereu'în greaua suferinţă pricinuită de trecerea, prematură şi nedreaptă, în nefiinţă a DANIELEI CHENDEA. Colectivul de cadre didactice a Şcolii Generale Cojocna. (1272220)

• Regretăm dispariţia fulgerătoare â fratelui, cumnatului şi unchiului nostru BONCEAN PETREA. Sincere condoleanţe cumnatei Florica şi nepoţilor. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Bocean Vasile şi Maria cu nepoatele: Carmen şi Ancuţa cu familiile. (1272224)

• Azi, se împlinesc şase săptămîni de la moartea prof. CHENDI CAROL ZOLTAN (fost antrenor de fotbal). Odihnească-se în pace. Soţia îndurerată. (1380275)

• Lacrimi şi durere-n suflet la despărţirea de cea mai bună mamă, soacră şi bunică, DANIŞ LETIŢIA. Mamă dragă nu te vom uita niciodată. Fie-i ţărîna uşoară. Înmormîntarea va avea loc în data de 14.02.2001, ora 12, în satul Coasta. Fiii Viorel şi Aurica şi nepoţii Oana, Cristi şi Viorel. (1272193)

* Pioasă şi dragă aducere aminte la împlinirea a 8 ani de Ia despărţirea de scumpul nostru tată, socru şi bunic, LUPU HOREA-IOAN pe care îl vom iubi mereu. Fiicele cu familiile. (1272199)

• Se împlinesc şase săptămîni de adîncă tristeţe şi dor de la trecerea în veşnicie a iubitului nostru soţ, tată, bunic şi socru, POP IOAN, fost salariat la R. A. T. U. C. îi rugăm pe cei care l-au iubit şi preţuit să participe la slujba de pomenire care va avea Ioc joi, 15 februarie 2001, ora 16,30, la Biserica ortodoxă nouă din Mănăştur. Bunătatea şi căldura lui sufletească va rămîne vie în inimile noastre. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia în veci nemîngîiată. (1272219)

• Mulţumim din suflet Parohiei Sfinţilor Petru şi Pavel din cartierul Grigorescu, precum şi tuturor celor ce prin prezenţă şi gesturi, ne-au fost alături, la conducerea pe ultimul drum a celui ce a fost iubitul noastru soţ, tată, socru şi bunic, GABOR GAVRIL. Familia îndurerată. (1380278)

• Sîntem alături de colega noastră Maria Chiorean în marea durere pricinuită de moartea fratelui ei drag. Colectivul Arhivelor Naţionale Cluj. (D.P.)

/ \ 1 L I ar putea fireclama dumneavoastră

71R e d a c ţ ia S P Q i a j y

T e l: 19 . 1 1 3 7 \ J

Urîtă treabă!Citesc permanent

PROSPORT pentru că o consider una dintre cele mai valoroase publicaţii de sport din ţară. Şi aceasta mai ales datorită faptului că “boşul” cel mare, Ovidiu Ioaniţoaia, un profesionist de elită, a făcut ceea ce puţini directori de ziar fac! - s-a înconjurat de mulţi tineri colaboratori, unii foarte talentaţi.

De aceea am fost neplăcut surprins vâzînd în numărul 1.089 al ziarului de vineri, 9 februarie, chiar pe prima pagină, cu litere mari, titlul “Echipa băutorilor din fotbalul românesc” împreună cu o stupidă poză a lui Nicolae Dobrin. Ba mai mult, întreaga pagină a 8-a este “dedicată” unor “echipe” inedite ale fotbalului românesc:“Petrecăreţii”, “Cotonogarii” cu subtitlul - “Un cimitir de oase rupte , “Gagicarii” cu Sandu Boc - Craiul şi “Afaceriştii” avîndu-1 ca lider pe Lucescu, jucător-antrenor. Jenantă mi se pare ideea în sine care nu se concretizează într-un pamflet amical, critic-hazos, ci in cîteva afirmaţii făcute pe un ton de mahala Ia adresa unor foste mari glorii ale fotbalului nostru. Dau o singură mostră cu Narcis Coman despre care se afirmă că: "Pune sticla de vin ia gura şi ii bea conţinutul fără să înghită măcar o dată!... Circula legenda că. uneori, cînd era frig, apăra cu sticla de ţuică în plasă'.

Personal, domnule Ioaniţoaia. nu sînt de acord cu ceea ce a ţi făcut. Aţi aruncat, încă o dată, cu pietre in acvile: aţi tras cu i praştia in vulturi. i

Aveţi mare audienţă domnule ! director, sînteţi citiţi, nu mai era j nevoie de materialul semnat dc j domnii Grigore Cartianu j (autorul unei cărţi - premiate - despre Hagi!) şi Ioan Vlad. Dc fapt, printre petrecăreţi, cotonogari, gagicari şi afacerişti îi găsim pe: Dobrin, Dinu, Dumitrache. Beldeanu, Lăcătuş, Ilie Dumitrescu, Mircea Sandu, Radu Niculescu,' Boc, Răducanu, Dan Petrescu, Andone, Lucescu, A. Ilie, Iordânescu, Hagi, Gică Popescu, Prunea, Sabău etc.

Nu mă consolează cu nimic faptul câ autorii “compun” şi echipele lumii de beţivi, afacerişti şi cotonogari în care îi găsim, printre alţii, pe Best, Garrincha, Sherringham, Barthez, Maradona, Lentini, Ginola, Vieri, Pele... Beckenbauer, Platini, Batistuta, Romario, Ronaldo. Deci, toţi marii jucători ai ţării şi ai lumii sînt pătaţi, sînt jnsemnaţi, sînt ştampilaţi.

Mergînd pe această linie aştept să apară şi echipa homosexualilor, sadicilor, drogaţilor, daltoniştilor, ambidextrilor, - ateilor, paranormalilor, penticostalilor, corigenţilor la “mate”, a celor ■daţi afară de la dirigenţie sau selecţionata celor care au fost bolnavi, cînd erau mici, de scarlatină!

Personal nu sînt de acord cu aceste practici, chiar dacă ele măresc tirajul gazetei. Este părerea mea. Fiecare este liber să o aibă pe a lui. Pentru că ar fi trist să gîndim toţi la fel. Şi un dezastru să scriem sau să ne exprimăm identic.

D o rin A L M A SA N

1 Y \ jm s L

..................................... ' î i l S i ;

Turneul internaţional a luat sffrşit, pregătirile continuă

Se pot spune multe, foarte multe despre turneul internaţional al junioarelor I, organizat ireproşabil de G.S.I. “Unirea” Cluj (director prof. Rodica Trişcă), D.J.T.S. Cluj şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj. Organizatorii.ajutaţi de firme şi societăţi importante: Seltron, URSUS, Van 3 Construct, Farmec, Napolact, Prodvinalco, II Cafe, Galtar, Artimex, Hubertus şi RAJAC Cluj, prin conducători şi manageri care au înţeles ce necesar este, astăzi mai mult ca oricînd, să întinzi o mînă de ajutor tinerilor. Cînd am spus organizare ireproşabilă m-am gîndit la reamenajarea sălii de sport, la condiţiile de cazare şi masă oferite echipelor participante, la atmosfera teribilă creată în timpul meciurilor de spectatori, cu nimic mai prejos de una de prim nivel naţional, internaţional chiar.

A fost un turneu reuşit şi benefic. Atît Unirea, cît şi CSS Turda sînt calificate în turneele semifinale ale junioarelor 1, ambele cu mari şanse de a “prinde” din nou turneul final al primelor

■ ■ ?> H

3 * * * 7 - l t \ «■* ^ * l ^ l i

J â & t v -

- X l î j r ' l

/$!

*

7 P i h r f ! • «

•L- \: I : V 4

P- v T \ îî" 'A :' ;V '"'TV ~i

“6" din ţară! In ediţia 1999/2000, CSS Turda a ocupat în final, locul 2, în timp ce Unirea s-a clasat pe locul 4. A fost benefic pentru câ antrenorii - Honorina Borojni şi Doina Mureşan/Unirea, Alexandru Lazăr, Sorin Pop şi Bardocz Francisc - şi-au putut fixa sextetul de bază. Pentru Unirea - Roşu, Vasinca, Moldovan,

Niyungeko, Pop/c, Cioca, Shaker/libero - la CSS Turda - Soporan/ libero, Bardocs/c, Raţiu, Burtescu, Moldovan, Mişca, Miron. Sextete omogene, fetele jucînd de cîţiva ani buni împreună, într-o competiţie naţională pe care o domină alături de aproape aceleaşi .echipe, Dacia Piteşti, UNIC Piatra Neamţ, LNT Craiova, CSS 2 Bucureşti, LPS Zalău, CSS 2 Baia Mare, CSS 1 Constanţa.

M iercuri. 14 fe b r u a r ie , o ra 1 4 , S a la S p o r tu r ilo r

“U” Modena - RIFILIntermediara săptămînii în curs aduce la Cluj-Napoca a doua

echipă forte a Diviziei “A”, RIFIL Sâvineşti. Universitarii avînd o unică variantă, cea a victoriei. Caz care, în funcţie şi de celelalte rezultate, ar putea aduce mai multă linişte echipei antrenorului Vasu.

Someş Dej se deplasează la Petrom, greu de crezut că va reuşi un set. Cum “U” Modena a reuşit în tur, fiind la un pas de victorie, dejenii pot încerca. La Constanţa cel puţin le-a reuşit.

D e m o s te n e ŞO F R O N Foto: Ion PETCU

Vin campioanele olimpice!S h o w d e z ile m a r i, d u m in ic ă , în S a ia S p o rtu rilo r

Aşa cum am mai anunţat, duminică,18 februarie, cam pioanele olim pice Simona Amânar, Andreea Râducan, Maria Olaru, Andreea Isârescu şi Loredana Boboc, însoţite de cel mai valoros gimnast al lumii la cal cu mînere şi cele mai bune patru junioare ale noastre (cu toate m ultim edaliate în com petiţiile internaţionale ale vîrstei) vor evolua la C lu j-N a p o c a în cadrul unui show demonstrativ organizat de Pro Sport Group. Acelaşi care a prezentat ieri, în cadrul conferinţei de presă derulată la D J T S Cluj, ultimele detalii în materie, precum şi filmul acţiunii. Care este una de amploare (angajînd în organizare peste 100 de oameni şi costuri de 50.000 de dolari), întrucît stelele gimnasticii întreprind un adevărat periplu, vineri ele urmînd să evolueze la Timişoara, sîmbătă la Oradea, iar duminică (Sala Sporturilor, ora 19,00) la Cluj-Napoca. Unde se va consuma şi cel mai emoţionant moment al acţiunii: ultima apariţie în concurs a marilor gimnaste Simona Amânar şi Maria Olaru. Incă un motiv de a ne dori să fim aproape de cele care ne-au încălzit de atîtea ori inimile. Mai ales că şi modicul preţ al biletului (50.000 lei) se constituie într-o invitaţie.

Nuşa DEM IAN

, Simona Amânar .

Cupa DAVIS

SPANIA SI SUA - ELIMINATE PREMATUR9

Desigur, în condiţiile în care echipa României a pierdut calificarea în “sferturile” competiţiei, interesul nostru pentru această competiţie a scăzut. Dacă cvartetul nostru ar fi învins Germania la Braunschweig, ar fi întîlnit în deplasare, la Eindhoven, tot în sală şi tot pe taraflex Olanda, cea care a realizat marea surpriză a “optimilor” executînd fară probleme deţinătoarea Salatierei de argint, Spania. Cu tot cu Moya, Corretja şi Juan Carlos Ferrero, ibericii au fost umiliţi după primele două zile de întrecere.

lată rezultatele complete ale “optimilor”. Echipele scrise cu majuscule au obtinut calificarea în “sferturi”.

AUSTRALIA ’- Ecuador 4-1BRAZILIA - Maroc ' 4-1SUEDIA - Cehia 3-2Slovacia - RUSIA 2-3Belgia - FRANŢA 0-5ELVEŢIA - SUA 3-2GERMANIA - România 3-2OLANDA - Spania 4-1Programul meciurilor din “sferturi” se prezintă astfel: Australia

- Brazilia, Suedia - Rusia, Franţa - Elveţia si Germania - Olanda.' C ristian FO C SA N U

Va fi “Centrul Olimpic” la Cluj?în urma unor controale efectuate de ,o echipă din cadrul F.R.

Box la Centrul Olimpic de box (cădeţi şi juniori) de la Galaţi, unde de pregătirea boxerilor s-au ocupat antrenorii Octavian Tabără şi Gheorghe Ciochină, s-au găsit mai multe nereguli şi cazuri de indisciplină. Ca urmare, conducerea F.R. Box a hotărît să schimbe sediul acestui centru în altă parte a ţării. Astfel, o primă tatonare s-a făcut la Cluj, unde s-a deplasat însăşi preşedintele FR Box, Mihai Leu, care a stat de vorbă în acest sens cu dl primar Gh. Funar.

Fostul campion mondial i-a cerut primarului acordul şi i-a expus şi primele cerinţe pentru înfiinţarea acestui centru la Cluj. Este nevoie de o sală de antrenament corespunzătoare pregătirii specifice, un cămin unde să fie cazaţi toţi sportivii şi o cantină unde aceştia să poată servi masa. Problema, se pare, este în studiu, - urmînd ca răspunsul să-l aşteptăm în perioada imediat următoare.

Rivalitatea Clay - Frezier continuă?Fetele pugiliştilor Cassius Clay (Muhamad Aii) şi Joe Frezier

se vor înfrunta într-un meci de box feminin care va avea loc la New York.

J7

•Sm®.

Fata lui Cassius Clay, Laila Aii, în vîrstă de 23 ani, a susţinut pînă în prezent 8 meciuri, obţinînd tot atîtea victorii din care 7 prin K. O.

Jacquelihe Frezier, fata lui Joe, în vîrstă de 39 ani, a debutat în box doar de un an şi a cîştigat prin K.O. toate cele 7 partide susţinute.

Deci, se anunţă o întîlnire foarte interesantă şi disputată. Programată iniţial a avealoc pe data de 30 septembrie 2000, întîlnirea a fost ammată pentru luna iunie 2001, cînd se vor împlini 25 de ani de la ultimul meci disputat între celebrii Muhamad Aii şi Joe Frezier.

C orio lan IUGA

13 februarie• Acum 65 de ani, în 1936,

la Jocurile Olimpice de iarnă de la Garmisch-Partenkirchen (ediţia a IV-a) a fost întreruptă seria victoriilor patinatorului vitezist norvegian Ivan Ballangrud. El a cîştigat în prealabil probele de 500 şi5.000 m, dar de data aceasta a fost nevoit să se mulţumească cu titlul de vicecampion, în urma compatriotului său Christian Mathiesen, care cu 2:19,2 minute a stabilit un nou record olimpic, în proba de1.500 metri. Timpul lui Ballangrud a fost 2:20,2. Dar mai rămăsese o probă, cea de10.000 metri, programată pentru ziua următoare. Şi Ballangrud, cel mai bun “vitezist” al anilor ’30, s-a revanşat, cîştigînd cu 17:24,3 min., stabilind - ca şi în cursele de 500 şi 5.000 m - un nou record olimpic!

• Şi interesant, peste 40 de ani, în 1976, la J.O. de la Innsbruck, tot în această zi, a avut loc proba de 1.500 m, cîştigată tot de un norvegian, Jan Egil Storholt, tot cu un nou record olimpic: 1:59,38 min.

L A SZ L 6 Fr.

“NAŞII” LUI LITEX LOVECI

După ce s-a impus prin patra victorii în faţa formaţiilor româneşti, Litex Lovecî, cîştigătoarea turneului “Winter Cup” Norcia 2001, a vrut şâ pună “capacul” printr-un al cincilea succes în amicalul-cu Universitatea Craiova. Tentativa a eşuat, universitarii din Bănie obţinînd o victorie clară cu scorul de 4-1 graţie golurilor marcate de Bărcăuan, Şoavâ şi CI. Niculescu (de două ori). Pentru Ilie Balaci, antrenorul oltenilor, un “sirop” menit să şteargă amărăciunea acelui 0-3 din amicalul cu Polonia Varşovia.

LA EGALITATE CU PLATINI,

MARADONA Şl RONALDO

Stelistul Eugen Trică, ginerele lui Ilie Balaci, a fost golgeterul turneuluŢ “Winter Cup” Norcia 2001. în finalul competiţiei el a fost distins cu trofeul oferit de săptămînalul italian “Guerin Sportivo”. De reţinut că de-a lungul anilor trofeul a fost oferit unor mari şi celebri fotbalişti precum Platini, Maradona, Ronaldo sau Zidane.

PRODAN, CIOBOTARIU

SAU AMÎNDOI?Devenit liber de contract,

Daniel Prodan (ex-stelist, în prezent rocarist) a purtat discuţi) . cu Dinamo, care, în plus, l-ar dori şi pe Liviu Ciobotariu, în prezent la Standard Liege. De reţinut că pe postul de fundaşi centrali, “haita” mai are la ora actuală trei piese grele: Mihali, 'NJâQfasp ci Onut. (v.e.r.)

0C 3T IITALIA - 18în “Serie A” se pare că nimic şi nimeni nu este

capabil să stopeze ascensiunea fulminantă a echipei antrenate de reputatul allenatore Fabio Capello. AS Roma este hotârîtâ să cîştige atît “Lo Scudetto", cît şi Cupa UEFA. Dacă aruncăm o privire în curtea gialorossilor, la lotul supervaloros şi costisitor, la vistieria ce musteşte de bani, dar şi la conducerea tehnică, înclinăm să pariem pe succesul romanilor în ambele tentative. Pe “DaiPArra” din oraşul lui Buso, liderul

încrederea în acest sens. Petrescu a jucat foarte bine, iar “sfinţii" s-au impus în trei minute prin reuşitele lui Pahars şi Beattie. Debut strălucitor pentru finlandezul Jari Litmanen la noul său club, F C Liverpool. Scandinavul a izbutit golul egalizator

F-* V '

& # ■ ~ *

s-a impus chiar şi fără creierul Francesco Totti. Punctul culminant al confruntării l-a constituit eliminarea prematură a lui Binotto din lotul gazdelor. Emerson a lovit năprasnic în minutul 34, iar Roma a plecat cu. toate roadele partidei. Bologna a dorit să amîne această confruntare după ce junele Niccolo Galii a decedat în urma unui accident rutier. Galii a fost fiul fostului mare portar al naţionalei Italiei Giovanni Galii.

Rezultatele etapei:Lazio - Atalanta 0-0Inter - Reggina 0-0Bologna - A S Roma 1-2Juventus - A C Napoli 3-0Fiorentina - A C Parma 0-1Lecce - Perugia 2-2Verona - Bari 3-2

* Vicenza - Milan 2-0Brescia - Udinese 3-1 'în clasament primul loc este ocupat de AS

Roma (42), în timp ce Juventus se află pe doi (36) iar Lazio pe trei (34) de puncte.

N.B.: Am lăsat la urmă superba performanţă a “briliantului" Adi Mutu, care a fost eroul Veronei în meciul cu Bari. Piteşteanul a intrat după pauză în tr-o conjunctură nefavorabilă antrenorului Perrotti. Acesta din urmă a fost nevoit să scoată un mijlocaş, după ce goai-kepeer-ul Ferron a fost e lim in a t pentru un placaj “â la rugby” la Osmanovski. Primul gol marcat de Mutu a căzut în minutul 54, şut superb din întoarcere pe Iîngă portarul Gillet rămas simplu spectator.,A fost practic momentul dezlănţuirii gazdelor. După o serie de alte cîteva ocazii ratate de gazde la poarta oaspeţilor şi un gol la care a contribuit decisiv prin incomodarea portarului advers, acelaşi Mutu loveşte năprasnic în minutul 71. Scăpat de sub supravegherea fundaşilor de la Bari, “briliantul” lobează elegant un balon peste acelaşi Gillet, ieşit total neinspirat. Mutu este asaltat de coechipieri, iar Perrotti nu scapă prilejul de a-l felicita personal cu o îmbrăţişare frăţească.

ANGLIA - 27important este că Dan Petrescu a bifat toate

cele 90 de minute ale partidei Southampton - Bradford. Glenn Hoddle a avut încredere deplină în forţele românului pe care l-a mai avut elev şi la Sheffield W ednesday, acordîndu-i toată

ft “ A

/ *>* ■ {

'■ , - a * .,

pentru “cormorani" în minutul 80. Derby-ul etapei s-a consumat în Capitală, pe arena “Stamford Bridge”, unde Chelsea, fără pretenţii, a întîlnit campioana Manchester United. Hasselbaink a deschis scorul după o gafă a roşcatului Paul Scholes care a încercat să trimită propriului portar un balon cu capul. Aflat pe fază, olandezul a “muşcat” balonul, suficient pentru a-l învinge pe Van der Gow. Egalarea a venit tîrziu pentru “diavoli", abia în minutul 70, cînd Andy Cole a fructificat o centrare a “şeptarulul" David Beckham. Pe “Highburry Park” toată lumea se aştepta la o victorie a ‘'tunarilor” în faţa lui Ipswich, chiar dacă oaspeţii se situau înaintea etapei pe un onorant loc 5. Elevii francezului Wenger s-au chinuit realmente, cîştigînd cu noroc, la limită, graţie unui francez, T . Henry. în fapt, opera atacantului de culoare a fost desăvîrşită după o acţiune lucrată în prealabil de alţi doi “cocoşi", respectiv Laurent şi Pires.

Rezultatele etapei:Arsenal - Ipswich 1-0Chelsea - Manchester United 1-1Aston Villa - Middlesbrough 1-1Everton - Leicester 2-1Derby County - Leeds 0-0Manchester C ity - Tottenham 0-1Southam pton - Bradford 2-0Sunderland - Liverpool 1-1W est Ham - Coventry s-a disputat aseară pe

arena “Upton Park” din Londra.în clasament conduce autoritar Manchester

United cu 63 de puncte. Etapa viitoare programează marele derby al campionatului, dacă mai poate fi numit astfel, în condiţiile în care Manchester nu are practic adversar în “Premier League”. Oricum, indiferent de locurile pe care le ocupă în clasament, Manchester şi Arsenal sînt echipele cele mai bune din ultimul deceniu în Albion.

GERMANIA- 21Dorinei Munteanu a fost în cele din urmă

titularizat de antrenorul “haitei” Wolfgang Wolf după ce timp de două etape a lustruit tuşa “lupilor". Wolfsburg a cîştigat la Berlin, pe stadionul unde se dispută an de an finala Cupei Germaniei. “Lupii” s-au impus într-o manieră categorică. De la gazde trebuie menţionat faptul că au lipsit cîţiva titulari de marcă, lucru ce pînă la urmă s-a văzut şi în joc. Munteanu a fost co-autor la două goluri ale echipei sale. A executat “libera” din care Juskowiak a marcat golul doi şi a centrat ca la

- O P J L iU Y J

carte pentru Schnoor la golul trei. “Lăptarii” de la Stuttgart au cedat pe “Olym piastadion” din Munchen confruntarea cu campioana en-titre. Bayern a cîştigat printr-un gol m arcat de brazilianul Elber şi în rest nu a arătat mare lucru. Bavarezii s-au instalat în fruntea clasamentului, dar ameninţările din partea lui Schalke şi Bayer Leverkusen se înteţesc serios. Ionel Ganea a bifat toate cele 90 de minute ale partidei, însă evoluţia românului a'lăsat de dorit. Dacă în ediţia trecută de campionat Ganea a “năşit” serios defensiva bavareză, de data aceasta românul a fost lăsat în grija lui Kuffour. Acesta din urmă este tentat de oferta catalanilor de la Barcelona care au nevoie urgent de un fundaş de meserie. Varianta Chivu pare că s-a răcit, iar pe lista achiziţiilor a trecut Kuffour, Nici Energie Cottbus nu a izbutit o evoluţie strălucită pe “Waldstadion” din Frankfurt. Eintracht- s-a impus greu prin golul lui Heldt din minutul 66. Reuşita acestuia poate fi pusă pe seama lui Sabin Ilie care a pierdut un balon la mijlocul terenului. Gazdele au declanşat imediat un atac tăios soldat cu golul frumos marcat de Heldt. Miriuţă şi Reghenkamp au fost integralişti, iar Sabin Ilie a fost pentru prima oară titular profitînd de două conjuncturi favorabile, odată cu absenţa lui Helbig, suspendat, dar şi de accidentarea lui Franklin, principalul pion de la

. mijlocul terenului. Eintracht a repurtat cel de-al

, { . j '~V<'JrJdoilea succes consecutiv. Wolfsburg se află pe 7, foarte aproape de un loc european, în timp ce Cottbus, locul 14 şi Stuttgart, locul 16 se află în continuare în zona minată.

Rezultatele etapei:Eintracht- Cottbus 1-0Schalke - T S V Munchen 2-0Kaiserslautern - Unterhaching 4-0Bayern Munchen - Stuttgart 1-0Hertha - Wolfsburg 1-3Ham burg - Bochum 3-0Bayer Leverkusen - Koln 4-1Freiburg - Rostock 0-0Borussia Dortmund - Werder Bremen 0-0 în clasament Bayem este lideră cu 42 de

puncte. Bavarezii, însă, sînt urmăriţi îndeaproape de Schalke şi Bayer Leverkusen, fiecare avînd 40 de puncte.

SPANIA - 22Actualul lider din “Primera Division”, Real

Madrid, a fost readusă cu picioarele pe pămînt după ce timp de 12 etape nu a cunoscut gustul amar al înfrîngerii. în fapt, nimeni, probabil nici cel mai optimist suporter basc, nu ar fi pariat pe o victorie a “leilor” în faţa giganţilor de pe “Santiago Bernabeu”, mai ales că în etapa precedentă Athletic a fost umilită de FC Barcelona. Pe “San Mamez”, însă, aproape 40.000 de “socios” sperau, dar nu credeau, la o evoluţie onorantă a favoriţilor în faţa colosului din Madrid. Unicul gol al meciului a fost reuşit de un anonim pe nume Alkiza, care l-a executat pe cunoscutul Iker Casillas. Pentru Alaves a debutat fast şi olandezul Jordy Cruyff. Acesta a marcat unicul gol al meciului Alaves - Real Zaragoza. FC Barcelona a capotat lamentabil în fieful lui Santander. Barcelona este pregătită

să aplaude în picioare noua campioană. Catalanii au pierdut teren în faţa celorlalte două candidate ia titlu, respectiv Real Madrid şi La Coruna.

Rezultatele etapei:Athletic Bilbao - Real Madrid 1-0 Santander - FC Barcelona 4-0La Coruna - Sociedad 4-1Rayo Vallecano - Osasuna Pam plona 2-1 Valencia - Numancia 3-0Espanyol - Celta Vigo 0-1Alaves - Zaragoza 1-0Real Oviedo - Villarreal 1-3Valladolid - Las Palmas 1-0Malaga - Mallorca 0-1în clasament primele trei locuri sînt ocupate în

continuare de Real M adrid, La C o ru n a şi Barcelona.

CHAMPIONS LEAGUEAzi reintră în actualitate cea mai importantă şi

bănoasă competiţie de club din Europa, Liga Campionilor Europeni, întrecere ajunsă, după cum bine se ştie, în faza secundă, în care sînt angrenate nu mai puţin de 16 echipe.

Azi, de la ora 21,30, la P R O TV , este programat meciul derby al Grupei “D” între Real Madrid şi Lazio Roma. Spaniolii se află într-o formă mare şi sînt liderii campionatului iberic, dar şi ai grupei “D ”. în ultima etapă de campionat elevii lui Bosque au pierdut la Bilbao meciul cu Athletic. Lazio a remizat în Cetatea Eternă cu Atalanta. "Bianco-

k, . . . . ,

K v i li . r T . V - i

s- te.* *# - t t t ^ 1 —* \ i

r "

celeştii" sînt obligaţi sâ facă un meci mare şi, implicit, un rezultat pozitiv pe “Santiago Bernabeu". Este ultima şansă de a rămîne în cărţile calificării. Mîine, pe canalul “Acasă", cu începere de la ora 21,30 Galatasaray primeşte replica campioanei Spaniei, Deportivo La Coruna în Grupa ’ B". Galicienii se află într-o perioadă foarte bună dovedită şi de rezultatele pozitive din campionat. Galatasaray a cîştigat, greu, în ultima etapă, meciul cu Bursaspor, scor 2-1, dar Lucescu nu i-a folosit pe Popescu şi Hagi, menajîndu-i pentru crucialul meci din Champions League. Publicaţia “Fanatik” ÎI dă absent pe Hagi pentru mec iul cu gruparea lui Javier Irureta. Lucescu a spus că nu sînt probleme mari în acest sens, iar “regele” va juca.

Cristian F O C Ş A N U

11 februarie 2001 10-11 februarie 2001

I ■ B R ES C IA U D IN ESE 3-1 1 1 A LA V ES Z A R A G O ZA 1-0 1II B O LO G N A ROM A 1-2 2 II A TH L E TIC B ILB A O R EA L MADRID 1-0 1III F IO R EN TIN A PARM A 0-1 2 III ES P A N YO L C E L T A VIG O 0-1 2IV JU V E N TU S NAPO LI 3-0 1 IV LA CO R U fiA SO CIED A D 4-1 1V LE C C E P E R U G IA 2-2 X V M ALA GA M A LLO R C A 0-1 2VI V E R O N A B AR I 3-2 1 VI OVIEDO V ILLA R R EA L 1-3 2VII VICEN ZA MILAN 2-0 1 . v il S A N TA N D ER B A R C ELO N A 4-0 1-VIII A N C O N A SIEN A 2-1 1 VIII V A LLA D O LID LA S PALM AS : 1-0 1IX C R O TO N E C O S E N Z A 1-2 2 IX V A LLE C A N O O S A S U N A 2-1 1X P ISTO IESE S AM PD O R IA 3-1 1 X V A LEN C IA NUM ANCIA 3-0 1XI SALER N ITAN A M ONZA 2-0 1 XI INTER R EG G IN A 1-1 XXII TER N A N A C IT T A D E L L A 4-1 1 XII LAZIO A T A L A N T A 0-0 XXIII TR EV ISO C H IE V a 0-2 2 XIII P ESCAR A CAGLIARI 0-0 X

\ r - Fond de c îş tig u ri: 714.415.164 iei F o n d de c îş tig u ri: 135.578.131 lei

CategoriaI

13 rezultateII

12 rezultateIII

11 rezultate' '

Omologarea cîştigurilor Omologarea cîştigurilor

Nr, variante Lei : Categoria I

Nr, variante Lei100% 100%

25% " “ 6 29.767.298 ‘ 11 rezultate ” 25% ‘ * / . *7 " 2 5 1.355.781100% II 100% 1 609.336

25% 176 1.217.753 10 rezultate 25%' ‘ * 263 152.334100% 28 522.316 III 100% 11 125.148

25% 2.350 130.579 9 rezultate 25% '■ 1.906 31.287

L O T O

( 3 £ )

Fond de 8.748.54£

S P E C I A L 6 / 4 9 11 f e b r u a r i e 2 0 0 1

( * 5 ) (2 0 ) ( 1 6 ) ( Z - » ) ( - » £ > )

Valoarea omologată a cîştigurilor:

cîştiguri: Cat. 1 REPOR T 3.717.005.248>.752 lei Cat. a ll-a

Cat. a îiî-a50 variante a

D variante a50.315.415

2.85 882.726

N O R O C Fond de cîştiguri: 1.595.251.159 lei

□ I X î D S D S D C S l s J L a )

Valo

area

o

mo

loga

tă

a cî

ştig

uri

lor:

Cat. 1

Cat. a il-aR E P O R T 125.957.346

2 variante a 192.493.966C a t a llt-â 10 variante a 12.595.734Cat. a iV-a 83 variante a 1.517.558Cat. a V -a 899 variante a 280.216Cat. “N+3" 1 variantă a 290.238.248Cat. “N -3 ” 1 variantă a 290.238.248

1 Dolar SUA = 26.739 lei 1 Marcă germană = 12.704 lei J ' V y i i k D ' i î ; ! l g AUR = 224.290 Iei

r Ik Is / im U ^ S I L I S p i i a S i f s s I f e r l S s S r â i i I

S t r a n i i o f e r ă „ a v e n t u r a ”„Este inadmisibil să scape de sub control

preţu l unor produse strategice, cum estezahănd, care a crescut la preţ, într-o săptămînă - zece zile, cu 25 - 30%. consideră Cristea. Ca să nu mai vorbim de cel al celulozei, g lu co ze i, a ro m elo r sau ambalajelor. Este evident că nu se poate supravieţui". „Avantajul" firmei clujene este că nu importă nimic, cheltuielile şi grija cu taxele vamale fiind astfel scoase dc pe listă. Cristea apreciază că, sub aspectul calităţii, procurarea materiilor prime din ţară nu reprezintă un rabat adus produselor ce poartă marca „Feleacul”.„Pentru p ia ţa - ţintă pe care o avem la ora actuală, ad ică

populaţia , cu venituri medii ş i p r e te n ţi i ., n o rm a le ", o ferta noastră mi se parc rezonabilă" apreciază acesta.

Pentru o creştere a profitului brut cu 5%, obţinut pe anul 2000, in comparaţie cu 1999, cheltuielile au crescut „enorm". Desfacerea se-

realizează exclusiv „la intern”, unde ,prognoza este dată peste cap de la o săptămînă la alta ”, Suita clienţilor externi, în special din Ungaria şi Germania, nu a lipsit niciodată fabricii clujene, dar preţurile oferite de aceştia erau „pur şi simplu derizorii, încît accep tarea unui asemenea parteneriat era o aventură". '

Citînd literatura de specialitate, conducerea societăţii apreciază că „Feleacul” este „o fabrică regională”, cu sector de piaţă stabilizat în Transilvania. Cristea consideră că lipsa resurselor financiare nu a permis societăţii. ocuparea şi susţinerea unor segmente de piaţă în afara celor „tradiţionale”, .JPersonal, sînt adeptul strategiei „paşilor m ici”, o strategie poate mai lentă, dar sigură ” precizează acesta. „Pufarinul”, ca „vîrf de lance ’ şi variantele obţinute pe bază de gel, la care se adaugă o serie de „aperitive”, care toate la un loc alcătuiesc o paletă sortimentală de aproximativ 7 grupe de produse, reprezintă oferta de piaţă a fabricii clujene.

„ R e c h i n i i ” ş i i m p o r t u r i l e„Este inadmisibil să nu ai un cod comercial

şi unul fiscal puse la punct, să nu deţii o legislaţie econom ică s ta b ilă - consideră managerul „Feleacului”. Şi în momentul de fa ţă utilizăm reg lem en tări din 1990. în d eg r in g o la d a , legislativă de la noi nici ju riştii nu mai ştiu ce au de făcut. ", Alexandru Cristea crede că aceasta este una din cauzele suitelor de amenzi, penalizări

Va dori vreun neamţ să .cultive" Pufarinul?

etc. cu care sînt „talonate” firmele româneşti.în legătură cu debitele la buget, fabrica a

încheiat anul „curată”. „ Ceea ce s-a publicat în presă, referitor la faptul că am avea o datorie de 30 de milioane de Iei la furnizorii de energie electrică nu este adevărată. Datoria a fost de numai 4 milioane şi am achitat-o după ce ni s-a tăiat curentul timp de un sfert de oră. A fost o eroare de care s-a făcut caz mai mult decît trebuie" - precizează Cristea.

în planul sortimentelor, dacă atunci cînd spui „Timişoara” spui ciocolata „Candia”, atunci cînd spui „Braşov” te gîndeşti la ciocolata „Sushard - Poiana”, considerentele managerului sînt acelea că „numele F eleacu lu i se confundă cu Pufarinul”. La mărcile de renume, ce asigură o concurenţă „din gros” fabricii clujene, se adaugă alte 80 de firme de profil, mai mici, plus masa importatorilor.

G e l a t i n a d i n l e g i ş i ş t r e a n g u l f i s c a l i t ă ţ i i

A y

în aniţl care s-a scurs, cifra de afaceri s-a ridicat la 32 de miliarde de lei. în medie, tehnologiile aparţin" anilor ’80, în prezent fabricii fiindu-i absolut necesare instalaţii performante de drajat sau de expandat. Investiţia se ridică Ia aproximativ trei milioane de mărci. Luînd în considerare grupele de produse, fabrica lucrează la 30% din capacitate. Vistieria societăţii aşteaptă şi acum încasarea a 600 de milioane de lei de la

diverşi debitori. „Nu te mai poţi baza p e nimic în momentul de faţă - declară Alexandru Gristea. Toţi vor să ia m arfă ş i să te şmecherească cu banii, iar aşa - z iş ii in vestito ri sau parteneri străini, vin, pleacă, fără să se angajeze în lucruri concrete. Străinii acceptă greu „varianta rom ânească ”. L egisla ţiag e la tin o a să , m odulareainadecvată a fabric ilo r, lipsa fa c ilită ţilo r fisca le îi vor ţine d ep a rte de noi". Acţionarul principal al societăţii este SC Florian Haus SA din Bucureşti, cu un pachet majoritar 51%, urmează PAS-ul cu 8,5%, iar diferenţa aparţine „cuponarilor”.

B en ia m in PASCU

a _România încearcă sâ râmînă pe drumul spre Europa, scrie

''New York Times'’ în ediţia sa de duminică.Autorul articolului, Steven Erlanger, apreciază că premierul

Adrian Năstase este conştient câ noul Guvern reprezintă ultima şansă a României de a ajunge din urmă Europa şi de a schimba imensa frustrare a populaţiei, care ”şi-a dat votul pentru neofascism”, în alegerile din decembrie 2000.

După 10 ani în care România a alunecat din ce în ce mai adînc în "sărăcie şi furie", diplomaţii şi investitorii occidentali consideră câ aceasta este ultima şansă a României de a se integra în structurile europene. Frustraţi de schimbările lente petrecute în economie în ultimii ani, de corupţia şi disputele politice meschine, oficialii străini sînt sceptici.

România are o ultimă şansă de a se integra in structurile europene şi euro-atlantice

guvernamentale pentru tractoare, ”în cadrul strategiei pentru agricultură”, menţionează cotidianul'american.

Vicepreşedintele Institutului Est- Vest, fost diplomat ungar, Istvan Gyarmati, este de părere că ”un trecut socialist poate fi de folos în România” şi s-ar putea ca în următorii patru ani să se înregistreze mai multe reforme decît în regimul Constantinescu. Dar noul Executiv nu are mai mult de un an pentru a rezolva problemele, susţine Gyarmati. Ministrul de Externe, Mircea Geoană, este de acord cu acest lucru şi se declară optimist din acest punct de vedere, şi pentru că România are acum mulţi tineri care au crescut în alt gen de societate, în; lumea post-comunistă. Tlliescu, Năstase şi PDSR şi-au învăţat lecţia din eşecurile trecute şi acum ne este teamă, pentru că ştim că;de data aceasta trebuie să facem ceva concret”, spune Geoană.

Guvernul îşi propune să reducă taxele şi birocraţia, să reducă inflaţia ‘

.la mai puţin de 25 la şută şi să menţină deficitul bugetar între 3 şi 4 la sută din PIB. Noul Executiv speră să încheie acordul cu FMI pînă la mijlocul lunii mai, deschizînd creditele suspendate toamna trecută, ca un important semnal pentru investitorii străini, apreciază Steven Erlanger, autorul materialului publicat de “New York Times”.

După cum declara Adrian Nâsatse într-un interviu, citat de “New York Times”, noul Executiv de la Bucureşti se va dedica reformei economice şi democratice. ”Ceea ce contează acum este să construim proiecte care pot fi finanţate şi implementate. Este foarte important acum, după o perioadă în care România şi-a pierdut credibilitatea”, a arătat Năstase.

Unul dintre investitorii din domeniul bancar declara că România este, probabil, cea mai 'consiliată ţară din regiune şi toată lumea ştie ce trebuie făcut, “întrebarea este dacă există voinţa politică pentru a se pune în aplicare ceea ce, teoretic, se ştie? încă persistă îndoieli”,, susţine omul de afaceri citat.

în schimb, premierul român consideră că există voinţă politică, dar ceea ce îl îngrijorează este modul în care poate fi realizat echilibrul între nevoia unor, schimbări dureroase în economie, (ceea ce ar putea duce la creşterea

. şomajului, ”într-o ţară în care 40 la- sută din populaţie trăieşte cu mai puţin de 1 dolar pe zi”) şi nevoia de creştere a puterii de cumpărare a populaţiei. în context, şeful Executivului român a început negocieri serioase pentru încheierea unui pact social' cu liderii confederaţiilor sindicale şi reprezentanţii mediului de afaceri. El a încheiat şi o convenţie nescrisă pentru sprijin în Parlament, cu două partide care încearcă ”să împiedice România să alunece mai mult în

afara standardelor eu ro p en e’: UDMR şi PNL.

Articolul face referire şi la Comeliu Vădim Tudor, văzut ca ”un candidat înflăcărat la Preşedinţie, din partea partidului neofascist România Mare”, şi la faptul că intrarea sa în. turul doi de scrutin a şocat atît România, cît şi Vestul.

Predecesorii...Referindu-se la regimul anterior,

de centru-dreapta, şi la fostul preşedinte Emiî Constantinescu, articolul notează că România a continuat atunci să promită reforme susbstanţiale în domeniul economic şi politic, dar nu a reuşit să le pună în practică. Năstase spune că, în ultimii patru ani, economia românească a scăzut cu 18 procente, nivelul de viaţă cu 20 la sută, iar inflaţia a fost anul trecut de 40 la sută.

Pentru moment, atenţia premierului român se îndreaptă spre miile de şomeri din Valea Jiului, notează “New York Times”.' Guvernul intenţionează să creeze, cît mai curînd posibil, locuri de muncă în zonă, începînd construcţia unor drumuri, baraje şt locuinţe. Primul ministru se.concentrează şi asupra situaţiei societăţii braşovene Tractorul, încercînd să o privatizeze. Pînă atunci, însă, s-au făcut comenzi

Posibilităţi noi de informare pentru tranzacţionare la

bursa de valoriD u p ă inflaţie şi şom aj a treia

p ro b le m ă ca re -i p re ocupă pe economiştii de pretutindeni este cea a re s u rs e lo r. De regulă ea se abordează din perspectiva epuizării unora sau a insuficienţei altora dintre acestea. Pe bună dreptate se im pune o astfel de preocupare chiar şi pentru ţările bogate nu numai pentru întreaga omenire. Foarte rar, sau mai corect aproape deloc, se analizează resursele care se găsesc re lativ din abundenţă şi care se folosesc In mică măsură în interesul m a s e i m ari de p ro d u c ă to ri, de consumatori ori de investitori. Una dintre aceste resurse este informaţia. Cea mai frecventă referire care se face la adresa ei este aceea că ea d o b în d e ş te pe zi ce tre ce o importanţă tot mai mare, de-a dreptul d e c is ivă , pentru reuşita oricărei afaceri şi că, în plus, devine tot mai scum pă.

Dacă împărtăşesc pe deplin prima parte a acestei aserţiuni nu cred că partea a doua a ei se verifică întotdeauna. Este cît se poate de adevărat că performanţa economică, la nivel de firmă sau la nivel de individ, este condiţionată de cantitatea şi veridicitatea informaţiilor privind pieţele accesibile unei firme, produsele cerute de consumatori, preţul acceptat de ei sau impus de competitori etc. După cum o importanţă capitală o are şi viteza de propagare a infonnaţiilor şi capacitatea de receptare, prelucrare şi interpretare a lor. Aşa bunăoară, o informaţie valoroasă în sine, procurată în schimbul unor preţuri foarte ridicate, poate să nu producă nici un efect benefic dacă soseşte la utilizator după ce s-a luat decizia privind o procedură sau' alta de urmat. Importanţa informaţiei creşte pe măsură ce procesele cu care ea se află în legătură se desfăşoară cu mai mare viteză. Din această perspectivă tranzacţiile bursiere nu au concurent. La bursele de valori preţurile se modifică la intervale foarte scurte de timp, în funcţie de raportul momentan dintre ordinele de vînzare şi de cumpărare a unei acţiuni sosite în piaţă. Drept urmare, cînd piaţa bursieră este foarte activă, o informaţie valoroasă poate, în principiu, să aducă posesorului ei cîştiguri deosebite. Spun în principiu fiindcă utilitatea respeeţivei informaţii depinde şi de proiectele celui care iniţiază o tranzacţie la bursă, precum şi de starea pieţei, adică de nivelul preţului, în momentul cînd se primeşte ea.

Pînă în prezent cei mai avantajaţi sub aspectul posibilităţii de informare au fost, şi încă rămîn, agenţii de bursă deoarece ei văd instantaneu pe ecranul calculatorului conectat cu bursa evoluţia preţului fiecărei acţiuni cotate. Ca atare ei pot iniţia repede operaţiuni de vînzare sau de cumpărare în numele clienţilor ori a societăţii de valori mobiliare pe care o reprezintă. Dar nu în numele oricărui client, ci numai a celor care au încredere în capacitatea profesională şi în probitatea lor morală încredinţîndu-le banii spre gestiune prin intermediul unui cont numit “discreţionar”. Unii investitori în acţiuni" doresc, însă, să se ocupe ei de formarea şi gestiunea portofoliului de acţiuni chiar dacă obţin randamente inferioare celor realizate pentru ^clienţii cu cont discreţionar. Performanţele acestora s-ar putea îmbunătăţi dacă ei ar dobîndi prompt mai multe informaţii despre evoluţia tranzacţiilor Ia bursă. -

Pentru a veni în ajutorul lor societatea de valori mobiliare “BROKER” S.A. din CIuj- Napoca a deschis o pagină web, care poate fi găsită la locaţia http://www.sivmbroĂ£ izm unde sînt afişate cursurile de la Bursa de Valori Bucureşti din 30 în 30 de minute, schimburi de informaţii se pot face prin intermediul adreselor de e-mail Error! Bookmark not defined. sau Error! Bookmark not defined..

Cunoaşterea lor permite conştientizarea V rapidă a apariţiei unei oportunităţi de A cumpărare sau de vînzare. Accesul Ia aceste informaţii este gratuit încît nu se va mai putea invoca precaritatea informaţiei şi dificultatea obţinerii lor ca motiv pentru pierderea unor bune sanse de cîştig.

P etru P R U N E A

Aici ar putea fireclama dumneavoastră R ( ' j i U ) (!!,!

1841 - Medicul francez Charles Gabriel Pavaz a

inventat seringa.

V

Un timp ascuns în -nerăbdare„Cît de limitat poate fi omul

atunci cind încearcă să încorseteze cerul într-un petic de hîrtie...”spunea astronomul Robert Willson, în anul 1948. Şi totuşi „Harta Fotografică a Universului” a fost visul cercetătorilor clujeni. în colaborare cu Universitatea din Paris, care le-a oferit spre studiu un petic de negură şi foc din Univers, Bratu,, Demetrescu, Armanca, Chiş, Curea şi alţii „ce aveau stelele pe suflet”, şi-au risipit anii în nopţi de nerăbdare, brăzdînd cerul, căutînd ceva numai de ei ştiut. Ceva care avea să reprezinte, pentru generaţiile următoare, „Sistemul de Coordonate Ecuatoriale” al stelelor, studiul fotoelectric al stelelor variabile, studiul seismelor din Transilvania, studiul...

Dar lumea începea să fiarbă, temerea luînd locul certitudinii... Urmează Diktatul de la Viena. La Cluj mu se mai putea lucra. Cu „arme şi bagaje” astronomii iau drumul Banatului, Timişoara urmînd a fi gazda Observatorului clujean.

fîdînc închipuind NeînchipuitulAnii războiului s-au scurs şi ochii

cercetătorilor s:au îndreptat din nou spre bolta cerească. Pe cine nu a fascinat strălucirea aştrilor? Dar tocmai din determinarea acestor străluciri şi variaţia lor în timp se poate spune ceva, foarte puţin deocamdată, despre cine sîntem noi în Univers. De aceea fotometria la stelele variabile a constituit suportul ştiinţific prin care profesorul Bratu şi colaboratorii săi au căutat să răspundă, atît cît îi este îngăduit unei minţi omeneşti, la întrebarea: „C e este Universul? ”

Cum se poate vorbi de evoluţia stelară cînd, pentru noi, muritorii, ea este însăşi imaginea nemuririi, a nemărginirii, a ceea ce este fără

. începuţ şi sfirşit? Şi totuşi stelele au vîrstă. Se nasc, strălucesc şi mor... Sună trist, nu-i aşa? Ele ne oferă o parte din viaţa lor tocmai ca noi să ne măsurăm ceea ce avem mai de preţ: trecerea în Univers... Ştiinţific - sau mai degrabă arogant - omul a numit- o „fotometrie stelară”. A îndrăznit,

Cine nu observă - coborînd Feleacul - ecuatorialul, acea cupolă albă şi strălucitoare, cu un diam etru de

5 metri, pe al cărei interior este încrustat num ele Casei „G illon” din Paris?! U n teodolit ve ch i, adaptat dintr-o lunetă şi m ontat în sala m ediană, a fost prima „unealtă” cu care astronomii clujeni au pornit „să cucerească” Universul. Sextante, lunete, cronom etre, pendule şi chiar o lunetă „Ze iss” şi un telescop „N ew to n” au completat cu tim p u l in v e n ta ru l O b s e r v a to ru lu i .

Odată cu înfiinţarea Universităţii româneşti la C lu j, în 1919, pro fesorii G h e o rg h e B ra tu şi Gheorghe Demetrescu au elaborat planurile unui observator astronom ic m odern. Acestea aveau să prindă viaţă între 1920 şi 1934, undeva, în partea de sud a oraşului, acolo unde orizontul unea pămîntul cu cerul înstelat...

Patru ani mai tîrziu, prin finalizarea lucrărilor b ib lio te cii şi la b o ra to ru lu i, tim p u l avea să confirm e că eforturile lui Bratu şi Demetrescu nu au fost zadarnice: „N ecuprinsul” aştepta să fie descoperit, parcă nu întîm plător, în tr-u n loc binecuvîntat de Dum nezeu: inim a Ardealului.

facînd încă un pas către stele. Le-a căutat ani la rînd, le-a găsit şi le-a numit „stele duble”, doar pentru că aşa i se părea lui, fiind mult apropiate. Ele i-au vorbit despre temperaturile cerului, despre materie, despre „mase planetare”. Din „stele duble” se formează alte stele, la care structura internă nu mai poate fi descrisă de legea atracţiei universale. Şi omul le- a numit „stele relativiste”. A fost însă nevoie ca omenirea sâ-1 aştepte pe Einstein pentru a prinde taina acestor străluciri.

Neliniştea a pus stăpînire pe zilele, dar mai ales pe nopţile căutătorilor de stele:C u m oare se poate închipui, în adîncimea lui, N eînchipuitul?” Tocmai privind aceste „stele duble”, locul unde materia are densităţi fantastice, adică un miliard de tone într-un centimetru cub. Un lucru care nu se poate realiza nici în cele mai sofisticate laboratoare ale pămîntenilor. Dar acolo, în condiţiile speciale ale infinitului, după legi neajunse de muritori, neutronul - această neastîmpărată particulă - este mult mai cuminte decît pe Terra; devine stabil, forrnînd aglomerări inimaginabile, încît un centimetru cub de materie striveşte o casă.

Multe astfel de lucruri a văzut şi profesorul Vasile Ureche. A văzut şi descoperit lucruri dumnezeeşti, într-un turn făcut de mîna omului, în dealul Zorilor, adîncindu-şi privirea prin nişte sticle speciale pe care înaintaşii săi le-au numit „telescop”.

„Luceafărul" nu se grăbeşte niciodată

, S

- - A' , . \ ‘

— __â

„Sîntem singuri în Univers, domnule profesor?”. Stă pe gînduri,

fiecare stea trebuie să fie inclusă într-un sistem planetar, adică să aibă în centru „un soare” în jurul căruia să se rotească. Şi asta la o temperatură potrivită, nici foarte ridicată, nici foarte scăzută”.

Din cupola ecuatorialului caut pe cerul înstelat „marginea” celor 200 de miliarde de stele ale profesorului Ureche. Nu văd decît o fîşie lungă şi albicioasă, fară început şi sfirşit. Este „Calea Lactee” sau „ograda” noastră în Univers. Dar dincolo, DIN-CO- LOOO?...Părerile astronomilor despre fişia lăptoasă îmi'adîncesc îndoielile. „Pe milioane de stele sînt germeni de viaţă”, spun unii. „Viaţă este numai pe Ten-a', spun alţii. Cine ştie? Sau mai bine zis, numai CINEVA ştie.

Mă uit pentru ultima oară prin telescop. La orizont, zorii alungă stelele. Numai într-un colţ de infinit „Luceafărul” nu se grăbeşte...

„Hai jos, la ale noastre!'D e unde venim ş i încotro ne

îndreptăm? „Big - Bang” a bulversat materia supraconcentrată, formînd ceea ce astăzi numim „Universul”. O explicaţie mai mult sau mai puţin plauzibilă a celor făcuţi să tălmăcească devenirea noastră. Urmarea a ceea ce omul a numit „cunoaştere”. Mie mi se pare mai degrabă un fel de automulţumire, o rezultantă a luptei cu necunoscutul, o „amortizare” a impactului creaţionist. „Şi ăsta

■ m M m.aîifiiji NU

îşi trece mîna prin păr... „Şi noi tot asta căutăm. Să găsim lîngă fiecare stea o formă de civilizaţie, o urmă de viaţă, o speranţă... Din păcate, la civilizaţiile extrapămîntene nu am ajuns. Dar poate într-o zi... Vezi, cerul este plin de străluciri: roşii, galbene, verzi, violacee. însă nu oricare stea adăposteşte planete. Numai cele care sînt asemănătoare cu soarele nostru, aşa - zisele „stele galbene”. Acolo unde fluxul de radiaţii este mare, iar stelele sînt foarte fierbinţi sau foarte reci, nu se poate vorbi de viaţă. Apoi,

£

A co lo unde nu ajungi decît cu

privirea...

pentru că omul explică numai nivelul fizic al existenţei”, spune profesorul Ureche. Specialiştii nu neagă însă „ceea ce ochiul nu a văzut şi urechea nu a auzit”, adică supranivelele: bilogicul, noesisul... „Big - Bang”-ul mă sperie. Nu-i de-ajuns. Urmează Big - Cash”-ul, adică un ciclu în care Universul se prăbuşeşte, materia se distruge, ca apoi totul să fie luat de la început... Dar de aici începe filosofia. „Şi totuşi, ce este DINCOLO, domnule profesor?” Mă întreb: oare cine va răspunde, omul sau profesorul? „Sînt un om de ştiinţă şi cred în „Big - Bang”. Nu pot însă ignora acel Regizor al Cerului şi al Pămîntului, acel Fără-de-Nceput şi Sfîrşit, Ordinea Universală. Ce este dincolo de noi? Da, dincolo dc noi este PUTEREA! Cînd mă gîndesc că Universul înseamnă desăvîrşirc, atunci nu pot ignora existenţa acelui principiu coordonator, care este deasupra tuturor lucrurilor şi care, cu teamă şi smerenie, îl numesc Dumnezeu”.

Din cupolă privesc noaptea suav - stelară spre departe, spre un „licurici”, o fosforescenţă verzui -albăstruie odihnită între uşiorii Carului Mare sau Ursei sau... îl arăt profesorului, aşa... cu degetul, ca o răzbunare a neputinţei de a-l atinge. Nu reuşeşte să-l identifice. Rămîn cu mîna întinsă ...„Acolo, Ia el, nu ajungi decît cu privirea - îmi şopteşte. Şi-acum, hai jos, la ale noastre!”

Schimb de informaţii „templul cerului"

Cercetarea spaţiului cosmic a început la 4 octombrie 1957, odată cu lansarea în spaţiu a primului satelit artificial al pămîntului de (fos’ta) URSS. Pentru Observatorul din Cluj această dată are o importanţă deosebită: specialiştii clujeni au fost invitaţi de către Academia de Ştiinţe a URSS şă participe direct la eveniment. Începînd cu anul 1958, în cadrul Observatorului s-a creat o nouă direcţie de cercetare a spaţiului cosmic: urmărirea optică a sateliţilor artificiali. Cu 30 de ani în urmă prognoza satelitului se dădea cu plus/ minus 10 grade, necunoscîndu-se

exact legile de mişcare ale acestuia. Pentru a-l „prinde”, cercetătorii fixau, pe traiectoria acestuia, un adevărat baraj de teodolite, lunete, binocluri, în 1964 reţeaua mondială de urmărire a sateliţilor artificiali a luat în evidenţă Observatoarele astronomice din Bucureşti, Cluj şi Timişoara. „De-a lungul timpului am participat Ia o suită de program e, p r in tre care INTEROBS, EUROBS ş i a lte le" specificâ.cercetătorul Tiberiu Oproiu. Cele peste 1.000 de observaţii ale speciliştilor clujeni sînt incluse în Baza Mondială de Date, cu sediul în Arizona (SUA). Informaţiile Observatorului din Cluj au referinţă Ia traiectoria sateliţilor, orbitele acestora, atmosferă, dependenţa planetei de soare etc. Actualmente cercetările se efectuează cu un telescop computerizat, eroarea nedepăşind plus / minus... 5 metri. Colaborările clujenilor cu Observatorul de la Greenwich, în ceea ce priveşte urmărirea sateliţilor artificiali, constituie o prioritate a momentului'. Schimbul de date cu acest „templu al cerului” nu înseamnă altceva decît necesitatea unei cercetări performante.

O vasta adusă daEste frig în Observator... Cerul

pătrunde în oase, dar mulţumesc Celui de Sus pentru noaptea de sticlă. Punîndu-şi urechea pe sufietu-mi îngheţat, PUTEREA a împlinit parcă aşteptările mele, durate pînă spre „a treia strajă din noapte”. O stea căzătoare vine spre noi, strălucind, luînd foc, ca apoi să se mistuie discret şi nostalgic spre cine ştie unde... Se spune că un înger ţi-aduce o veste. Sau poate „oaspeţi” din Univers ne vor ajunge pentru o vreme, două vremi... „Irania” sau „Cesera” sau „Onuria” sau alt nume de comete, frumoase ca o mireasă, de care nimeni nu mi-a vorbit, decît propria-mi plăsmuire. Una din ele va face cu. ochiul Pămîntului de la... cîteva milioane de kilometri depărtare. Soarele - gazdă, o va invita să se rotească în jurul lui şi, dacă ea va dori, surori îi vor fi pe vecie şi Marte, şi Venus, şi Jupiter. Dacă nu, ne va părăsi, retrăgîndu-se într-un alt timp şi spaţiu, dincolo de noi, din-co-looo...

B e n ia m in P A S C U

O F IC IU L J U D E Ţ E A N P E N TR U P R O T E C Ţ IA C O N S U M A T O R U L U I431.367. S lr e iH 'E Rights), act fundamental al

sistemului legislativ britanic.

CARTEA - u n lux p e n tru t in e ri

Ce loc ocupă azi cartea în viaţa tinerilor? Reprezintă, oare, preţul unei cărţi adevăratul motiv pentru care, în prezent, tinerii nu mai cumpără cărţi? Sau indiferenţa? : Acestea sînt întrebările la care au răspuns cîţiva reprezentanţi ai acestei vîrste, intervievaţi pe străzile Clujului.

Simona T., studentă: “Ulti­ma carte mi-am cumpărat-o în urmă cu un an, deoarece aveam maFe nevoie de ea pentru un examen. în rest, cărţi de beletristică nu îmi mai cumpăr de mult timp, deoarece costul lor este mult prea mare pentru buzunarul unui student. Cu toate acestea, îmi găsesc timp sâ mai citesc de plăcere, în general, în timpul semestrelor şi al vacanţei. Sînt cărţi apărute în tinereţea părinţilor mei şi prea puţine cele cumpărate în ultimii ani."

V la d O ., student: “Eu citesc mai mult cărţile de care am nevoie la facultate, pe care fie mi le cumpăr cu sacrificii destul dc mari, fie le împrumut de la biblioteci. Nu îmi amintesc cînd am citit ultima carte doar de plăcere, pentru că în timpul liber prefer sâ mă uit la televizor. De cumpărat, după cum am spus, cumpăr cînd am mare nevoie de respectiva carte.' Ta’buic să recunosc că au nişte preţuri extraordinar de mari; mă apucă plînsul cînd mă gîndesc câ am în bibliotecă multe cărţi carc au costat 2 lei. Unde sînt vremurile alea?"

Diana P., elevă: “Sînt în clasa a Xll-a şi am foarte mult de citit pentru examenul de bacalaureat. Nu am absolut deloc timp pentru a citi altfel de cărţi, decît cele pentru şcoală; în acest an şcolar am cumpărat multe cărţi de comentarii şi de sinteze şi am dat pe ele o grămadă de bani. Una cu subiecte posibile la literatura română m-a costat 60.000 de lei, deşi avea doar cîteva pagini. Sînt foarte scumpe. Normal că nu mai am bani şi pentru alte cărţi."

Claudia C., studentă: “Ulti­ma carte mi-am cumpărat-o în urmă cu vreo cîteva luni, deoarece se afla pe lista recomandărilor unui profesor. A fost foarte scumpă, dar nu am avut ce face. îmi lipsesc foarte mult anii aceia cînd îmi permiteam sâ îmi iau orice carte doream; se întîmpla chiar să-mi iau în fiecare zi cîte o carte. Biblioteca mea cuprinde foarte multe cărţi, însă majoritatea sînt de la părinţii mei. Citesc cu plăcere o carte bună ori de cîte ori am timp liber.”

Care ar putea fi concluziile? Tineretul nu prea mai are timp pentru a citi de plăcere; dacă se citeşte, pe primul loc se află cărţile necesare pentru şcoală şi prea puţin celelalte. Oricum, cartea este, în prezent, un adevărat lux. E încă un fapt dureros, dar adevărat.

Andreea VILCOVSCHI

O preocupare majoră - ocuparea şi formarea profesională a forţei de muncă (V)

C e s e rv ic ii oferiţi persoanelor care din diferite m o tiv e nu re u ş e s c s ă -ş i găsească un loc de muncă?

- Unul dintre serviciile oferite este Jo b -C lu b u l care acordă asistenţă în însuşirea modalităţilor de prezentare a com peten ţelor proprii şi a tehnicilor şi metodelor specifice dem ersurilo r de căutare, ocupare şi păstrare a unui loc de muncă, de serviciile acestuia beneficiind şomerii şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Aceasta se face prin interogarea bazelor de date privind persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi la locurile de muncă vacante.

Job-Club sau clubul şomerilor pleacă de la ipoteza că există oameni potriviţi pentru locuri de muncă vacante, dar din diferite motive şomerii nu reuşesc să le ocupe cu toate că au calificarea

• Interlocutor - domnul Daniel DON, director în cadrul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă •

necesară. Pentru rezolvarea acestei probleme trebuie pornit de la elementele ce definesc din punct de vedere psihic compor­tamentul acestei categorii sociale defavorizate şi anume: adaptabilitatea, neîncrederea din partea m anagerului ce angajează “este prea tînăr şi lipsit de experienţă practică”, timiditate, refuz de a munci, schimbare radicală a sistemului de valori, nu ştiu cum să-şi pună în evidenţă cunoştinţele şi deprinderile. Obiectivul acestui gen de măsuri active, după cum se poate deduce, este sprijinirea persoanelor aflate în şomaj printr-o gam ă complexă de tehnici de căutare a unui loc de muncă - de a se integra pe piaţa forţei de muncă.

- Pentru tineri pînă la 25 de ani care doresc să-şi înceapă o afacere aveţi m ăsuri de sprijin şl stimulare?

- Pentru persoanele care doresc să-şi înceapă o afacere pe cont propriu avem o măsură activă de sprijin în demersurile lor - numită “Consultanţă antreprenorială”. Ea este una din căile cele mai .eficiente de stimulare a dezvoltării economice, în general, prin caracterul său de serviciu profesional adresat între­prinzătorilor „existenţi sau potenţiali şi firmelor de orice tip şi orice dimensiune.

O componentă importantă a serviciilor de consultanţă în afaceri este latura sa educativă şi informativă. în relaţia sa

directă cu întreprinzătorii potenţiali, cu proprietarii de firme particulare şi cu m anagerii acestora, consultantul în afaceri poate juca rolul unui instructor- profesor prin faptul că: transmite cunoştiinţe privind principiile de funcţionare a agenţilor economici în cadru economiei de piaţă liberă, ajută la înţelegerea şi aplicarea u n o r metode şi fehnici de management eficiente, este o sursă de informaţii utile pentru activitatea de afaceri, împărtăşeşte experienţă practică în domeniul lansării şi dezvoltării afacerilor. Consultanţa în afaceri contribuie direct sau indirect la facilitarea creării de noi firme, iar fiecare firmă nou-înfiinţată înseamnă cel puţin un nou loc

de m uncă. Prin serviciile profesionale pe care le oferă firmelor existente, prin rezolvarea unor situaţii dificile prin acordarea de sprijin în depăşirea unor piedici pentru firmele care au probleme, prin asistenţa acordată celor care caută noi posibilităţi d e expansiune, consultanţa în afaceri contribuie la creşterea cantitativă şi calitativă a activităţii acestora. Acest fapt are repercusiuni directe asupra pieţei muncii, deoarece firmele în dezvoltare sînt cele care oferă noi locuri de muncă. în prezent, îm preună cu U n ive rsita te a “Babeş-Bolyai” - Facultatea d e Bussines organizam un curs de iniţiere in dezvoltarea u n e i afaceri pentru persoanele sub 25 de ani cu studii medii şi fără loc de muncă, cursul este gratuit şi este posibil datorită unui Program Tem pus cîştigat de Facultatea de Bussines în care şi Agenţia este parteneră.

Vasile M O L D O V A N

Faţă de subiectele contorizării individuale şi instalării unei microcentrale de apartament, tratate în articolele “întrebări pe ca re le rid ică contorizarea in d iv id u a lă ” , şi “ Instalarea microcentralelor termice costă n erv i, tim p s i m ulţi, m u lţi b a n i...” , din 5 şi 6 februarie 2001 , apărute în ziarul A D E V Ă R U L D E C LU J, Regia Autonomă de Termoficare Cluj- N apoca doreşte să facă, pe această cale, cîteva precizări, înainte de a intra în fondul pro b le m e lo r, precizăm că rîndurite care urmează ar fi putut fi publicate simultan cu "întrebările" ridicate, dacă s-ar fi luat legătura cu R A T Cluj- Napoca înainte de publicarea articolelor. în condiţiile date, va trebui să lecturaţi materialul de faţă în paralel cu cele la care facem referire.

Contorizarea individuală, tratată în primul articol, este un subiect deosebit de delicat, prin problemele pe care le implică. Calificarea acestora însă drept “sinonime cu cele pe care le generează infracţionalitatea" este însă o exagerare ziaristică. Este vorba doar despre faptul că unii dintre cei care şi-au montat contoare individuale sau unii dintre conducătorii asociaţiilor de proprietari/locatari nu cunosc pre ve derile legale în acest domeniu. Ceea ce nu-i scuteşte însă de consecinţele nerespectării ei...

Că subiectul în cauză ridică multe probleme este perfect adevărat. Unele dintre ele sînt în să cel puţin tendenţios formulate în articolul menţionat. U n exem plu în acest sens îl constituie formularea: “ diferenţele dintre consumul rea l, in d ica t de contoarele in d iv id u a le şi cei de pe facturile R A JA C sau R A T sînt greu de adm is” . Diferenţele, nu atît de mari pe cît lasă să-se înţeleagă articolul, sînt de cele' mai multe ori explicabile prin pierderile dintre contorul centralei term ice şi cel individual. De pildă: apa caldă plecată de la centrala termică va apare în factură. Datorită însă spargerii conductelor din subsolul blocului (aflate în pro prietatea şi întreţinerea locatarilor!), ea se scurge înainte de a fi contorizată de apometrele de apartament; şi implicit apar acuzaţiile de “încărcare” a facturii. De aceea, R A T face efortul de a dota fiecare asociaţie de proprietari/locatari cu contoare de branşament (pe bloc) pentru consumul de ppă caldă şi energie termică, conform legii. La cele circa 50% din blocurile Clujului care au deja astfel de contoare nu mai apar nici un fel de diferenţe de cantităţi de apă caldă sau agent termic pe facturi.

In plus, R A T se oferă sâ monteze contoare individuale pentru toate apartamentele din bloc. în aceste condiţii, a vedea “substraturi” imputabile regiei în dificultăţile întîmpinate de cei care doresc să-şi m onteze contoare individuale sau microcentrale proprii este o cale (prea) lungă...

Referitor la întrebările form ulate de conducerea Asociaţiei de proprietari de pe A le ea Putna nr. 5 ar fi de precizat cîteva lucruri. Faptul că familiile care au sisteme proprii de încălzire “nu achită diferenţa de m.c. de apă dintre contorul central şi apartament" este norm al, logic şi legic. La m ontarea m icrocentralei,

suferă fiind... clienţii care rămân “fideli" RAT!

Revenind la afirmaţiile din articol, faptul că lista’ actelor necesare pentru instalarea unei m icrocentrale termice este stufoasă nu este în nici un fel imputabil R A T C luj-N apoca, după cum nici taxele plătite către diverse instituţii nu pot fi puse pe seama regiei. Singura taxă care se plăteşte la R A T este de 150.000 de lei, pentru constatarea debranşării, iar actele cerute expres de regie sînt doar acordurile Asociaţiei de locatari şi a vecinilor cu care solicitantul are pereţi sau planşee com une. Celelalte acte, inclusiv mult-discutata autorizaţie de construire, sînt

este ob liga to rie o b ţin e re a autorizaţiei de c o n s tru ire , a vîn d în ve d e re fa p tu l că aceasta constituie actul pe baza căru ia se a s ig u ră aplicarea măsurilor prevăzute de legislaţie” . Aici se regăseşte motivul pentru care, de la finalul anului 2000, R A T solicită existenţa acestei autorizaţii. Acest lucru a fost prezentat în repetate rînduri în mass-media (inclusiv A D E V Ă R U L D E C LU J!).

Articolul prezintă cazul unui (sau unei) anume “I.T .”, care s-ar fi confruntat cu o serie de probleme legate de instalarea unei m icrocentrale. Acesta consideră “stupefiant” faptul că “cererea de constatare a

t i f m M m mI M

familiile respective au primit în scris (sau cel puţin aşa trebuia!) acordul asociaţiei, care astfel a acceptat ideea că aceste familii vor avea un contor separat pentru apa consumată, instalat tocmai pentru a plăti doar cît consum ă! C a soluţie, R A T propune varianta montării de contoare individuale pentru toate familiile dintr-un bloc, astfel ca fle ca re să c o n s u m e cît doreşte şi să plătească doar cît consum ăl în plus, în cazul contractării lucrării cu regia, aceasta se obligă să monteze cu prioritate (acolo unde nu există) contoarele de branşam ent pentru evidenţa totală şi reală a consumului. Lamentările de genul “Nu accept ca familia X să plătească mai puţin decît noi” seamănă cu (mult prea) româneasca zicală cu capra vecinului...

A r mai fi de discutat ideea legată de “posibilitatea legală ca acordul pentru contorizare să fie dat pentru toţi locatarii". Din punct de vedere legal însă, nu poţi nici interzice şi nici impune unei familii contorizarea individuală doar pentru că alte familii din blocul respectiv au luat o decizie similară.

în ce priveşte materialul publicat în 6 februarie, sub aceeaşi semătură, salutăm titlul ales! Faptul că “ Instalarea microcentralelor termice costă nervi, tim p şi m ulţi, m ulţi bani...” este perfect adevărat. R A T Cluj-Napoca a demonstrat acest lucru în repetate rînduri, arătînd însă că are d o a r interesul ca microcentralele să fie instalate în conformitate cu prevederile legale! S igur că “moda” microcentralelor nu este benefică regiei, deoarece dezechilibrează sistemul de asigurare a termiei, primii care

avize şi autorizaţii pe care le p re tin d e legea. Lista lor, publicată şi afişată de R A T, poate fi obţinută oricînd şi de către orice persoană interesată.

Curios este însă modul în care articolul a accentuat necesitatea autorizaţiei de construire, a lăturîn du-i-se paranteza “ ( ? )” . PreGizăm , pentru toţi cititorii care nu ştiu acest lucru, că Legea construcţiilor (L . 50/ 1991, modificată şi republicată) prevede că “ autorizaţia de c o n s tru ire se e lib e re a ză pentru lucrări de construire, re c o n s tru ire , m o d ific a re , e x tin d e re sau re p a ra re a clădirilor de orice fel” (art. 3 lit. a). Pe de altă parte, această autorizaţie nu se eliberează de către R Â T, ci de către Primărie (art. 2: “A u to riza ţia deconstruire constituie actul de. autoritate al adm inistraţiei lo cale pe baza că ru ia se asigură aplicarea m ăsurilor prevăzute de lege referitoare la am plasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor”). R A T nu face, astfel, decît'să se conformeze legii. De altfel, există şi o solicitare expresă, din partea M L P A T , prin intermediulInspecţiei Jude ţene în Construcţii, Lucrări Publice, Urbanism şi A m enajarea Teritoriului Cluj. într-o adresă oficială trimisă către R A T în data de 30 noiem brie 2000,IJ C L P U A T Cluj arată că “ m o n ta re a unei ce n tra le te rm ice de a p a rta m e n tnecesită m o d ific ă ri aduse c lă d irii şi in s ta la ţiilo re x iste n te , p re c u m şi sch im b a re a re la ţiilo r c o n ­tra c tu a le dintre a ctu a lii furnizori şi noii consumatori individuali. în aceste condiţii

debranşării se depune la R A T doar după ce aceasta a devenit efectivă”. Din contră, nouă ni se pare perfect normal! Altfel, dacă s-ar depune cererea înainte de debranşarea efectivă, personalul regiei trimis la faţa locului nu ar putea face constatarea debranşării...

Ce (ne) mai reproşează I.T.? C ă a depus cererea din septembrie, iar înregistrarea este cu data de 29.11. 2000.

-Curios, deoarece, ca la orice instituţie, la R A T înregistrarea se face pe loc, la depunere, în fata solicitantului. No comment! F*e aceeaşi temă, precizăm însă că solicitării i s-a răspuns în termen de 8 zile (de la 29.11, data înregistrării cererii, la 07.12, data constatării debranşării). Legea prevede un interval de maximum 30 de zile, astfel că R A T s-a încadrat în mai puţin de o treime din timpul legal maxim adm is. Şi asta în condiţiile în care regia are de răspuns unui număr extrem de m are de solicitări de toate genurile, considerîndu-le prioritare (firesc!) pe cele venite de la clienţii “fideli"! Tot conform legii, scoaterea de la cheltuieli a solicitantului urm ează să se facă “de la începutul lunii următoare constatării debranşării”,_ respectiv de la01.01.2001. în nici un caz nu se pune problema, aşa cum ne acuză I.T., de încasarea pe timp de două luni a unor bani fără a se presta servicii în schimb de către RAT.

Sistemul de facturare nu permite, de altfel, încasarea de plăţi pentru servicii neefectuate’, pentru că toate facturile emise de R A T au la bază citiri de contoare. La blocurile cu contoare proprii (circa 50% din ' Cluj-Napoca), citirile acestora

reprezintă baza facturii, iar faptul că o familie s-a separat duce implicit la scăderea consumului restului Asociaţiei. La blocurile necontorizate, baza o reprezintă contorul din centrala termică. Din citirile acestuia se scad pierderile (nu cum se crede, îndeobşte, că aceste pierderi sînt su p o rta te de c o n ­su m a to rii c a s n ic ii ), iar cantitatea rămasă se împarte la •blocurile arondate centralei, proporţional cu numărul de locatari (pentru apa caldă) sau cu suprafaţa radiantă a acestora (pentru încălzire). Astfel, în cazul unei debranşări neluate îrv _ considerare la R A T , singurj problemă este aceea a împărţirii contravalorii serviciilor prestate

la un număr diferit de locatari sau de calorifere faţă de cel real, dar nu de încasare a unor bani pentru “nimic", cum crede .T . Modul de facturare al

energiei va fi prezentat, în detaliu, într-un material viitor, pentru a asigura deplina transparenţă a serviciilor

oferite de RAT.Există, totuşi, o problemă: cea

a solicitanţilor care după constatarea debranşării au fost înştiinţaţi că vor fi scoşi din evidenţele R A T doar în momentul prezentării autorizaţiei de construire. Motivaţia acestei modificări v-am prezentat-o mai sus, dar vă mai precizăm că R A T va definitiva o procedură de soluţionare a acestei probleme fără ca solicitanţii să sufere pierderi financiare. Soluţia respectivă va fi adusă la cunoştinţa opiniei publice în cel mai scurt timp posibil.

Este, de altfel, cazul unui ultim articol apărut, sub aceeaşi semnătură, în A D E V Ă R U L DE C LU J din data de 8 februarie 2001, în care R A T este acuzată de “furt ca-n codru*’. Patru familii din blocul C 7 , str. Mehedinţi 65-67, acuză R A T de faptul că ar căuta “găselniţe” pentru a bloca instalarea de microcentrale. Aceste familii consideră absolut norm ală instalarea microcentralei înainte de obţinerea actelor necesare (în speţă, autorizaţia de construire!), intrarea în legalitate urmînd a se petrece ulterior! Normal ar fi fost, fie-ne permis sâ o spunem răspicat, ca demersurile de obţinere a tuturor actelor necesare să preceadă montarea efectivă a instalaţiei, iar vina pentru că s-a procedat “invers” nu aparţine R AT, ci chiar locatarilor cu pricina. Nu R A T este in urm ă c u cunoştinţele despre legislaţii/' în vigoare, ci cei care o acuză, ca în proverbul cu hoţul care strigă “ Săriţi, hoţii!” ...

CONDUCEREA RAT C LU J-N A PO C A

P O LIŢIA C LU J: 955 şi 43-27-27 JA N D A R M ER IA : 956 POM PIERII: 981

M A ^

e fe -fe rc c s b '1996 - Legea privind administrarea „ şi exploatarea monopolurilor de

stat a fost votată de plenul Camerei Deputaţilor.

SKÎÎiliM M * 1 0

Tinerele din Cluj visează

să devină J.l Jean

Şeful Biroului de Informare şi Recrutare Cluj locotenent colonelul Gheorghe Apan, a declarat, ieri, că din luna octombrie a

anului trecut şi pînă în prezent, numărul celor dornici sâ dea admitere în instituţiile de învăţămînt militar a depăşit cu mult cel al locurilor care vor fi scoase la concurs. Potrivit lui Apan, surprinzător este făptui că cei mai mulţi dintre Candidaţii care şi-au depus dosarul la Biroul din CIuj- Napoca sînt femei. El a afirmat că tinerele clujence au optat pentm toate tipurile de armă şi specialităţi m ilitare ale Ministerului A părării Naţionale. Locotenent colonelul Gheorghe Apan a precizat că fetele s-au înscris la instituţii cum ar fi Academia Trupelor de Uscat din Sibiu, Academia Navală “Mircea cel Bătrîn” din Constanţa, sau la' specializările de artilerie şi rachete, şi forţe aeriene din cadrul Academiei din Braşov, La întrebarea din fişa de înscriere “ce vă determină să ne contactaţi?” marea majoritate a tinerelor care şi-au depus dosarul la Biroul de Informare şi Recrutare Cluj au răspuns că au fost atrase de “siguranţa profesiei” şi că optează pentru o carieră militară din “convingeri personale”.

Pregătirea militară a absolventelor de liceu se va face pe “filiera directă”, iar a celor cu studii superioare pe “filiera indirectă”

Potrivit dispoziţiilor, femeile care vor fi admise în învăţămîntul militar vor învăţa şi vor fi instruite în subunităţi mixte şi vor participa la toate activităţile cot la cot(?!) cu bărbaţii.

înscrierile vor dura pînă în luna iulie, aşteptîndu-se ca numărul clujencelor sâ crească şi mai mult.

Cosmin P U R IS

DIN NOU DE/PRE VIZEP ro b lem a v iz e lo r p e n tr u c e tă ţe n ii

rom âni care că lă to resc în O ccident a constituit, în ultima perioadă, un subiect constan t p e agen da d iscu ţiilo r d in tre România, instituţiile comunitare şi ţările membre UE. Se p a re că, cu tot efortul autorităţilor guvernamentale, România a rămas p e "lista neagră", de unde rînd p e rînd, au d ispăru t ţări precum Polonia, Cehia, S loven ia , U n garia şi, teo re tic Bulgaria.

Există numeroase m otive pentru care parten erii... g e o g ra f ic i a i E uropei nu acceptă ca, masa cetăţenilor din România a i a ib ă a cces sp r e ţă r ile ves tice a le continentului. Nu stăm să le analizăm acum. Remarcăm eforturi conjugate care, în timp, vor duce la rezolvări favorabile, cu atît mai mult cu cît mai toate guvernele de după '89 s-au strădu it să satisfacă cerinţele în a cest sens. O problem ă de nerezolvat mi se p a re aceea legată de

fiecare cetăţean în parte, sau mai corect spus, de neînţelegerea de care dau dovadă unii concetăţeni în problem a vizelor...

Să mă explic:Atîta'tim p cît, în diferite ziare, apar tot

f e lu l de anunţuri ca re m a i d e care... “so lic it viză SUA, rog oferte ser io a se”.

Analizînd, ne dăm seam a că solicitarea este neserioasă de-a dreptu l (asta dacă c e re re a nu s e a d r e s e a z ă co n su lu lu i american). Apoi, dacă ar f i vorba despre

diplomatul în cauză, nu i te adresezi prin zia r. Şi, nu în u ltim u l rînd, su p o r tu l m aterial (ziarul) a r trebui să refuze aşa inepţii. Să mergem mai departe: "Solicit v iză + lo c de m uncă p e n tr u s p a ţ iu l Schengen, p e perioadă lungă de timp! Ofer 1.500 DM, după verificarea a c te lo r .. .”. Spuneţi ş i dum neavoastră? Cine ne p o a te crede că ne vom fo lo si de vize aşa cum cer convenţiile internaţionale, din moment ce solicităm, unui pungaş p înă ţa urmă (pe care îl plătim cu 1.500 d e mărci), loc de muncă şi ştampilă pentru â ne flutura prin cele ţări?! P ăcălelile nu ţin l D acă a ţi fo s t la C onsultatul germ an ş tiţ i că trebuie să vă prezentaţi person al de cel puţin 3 ori, iar tot fe lu l de neisprăviţi garantează (tot prin ziare că rezolvă viză în... 10 zile . A lţii (to t " ser io ş i” ş i cu preten ţii aşişderea) caută c îştigă tori de Loteria Vizelor “în vederea căsătoriei de c o n v e n ie n ţă ”. P ă i, s in c e r , a s ta - i seriozitate? Sau ce f e l de om p o a te f i acela care se laudă că îşi po a te v îrî coada ş i în calea norocului, asigurînd cîştig la Loterie (?!?!). Şi încă ceva: şi vesticii au nevoie de oameni la lucru. Numai că nu caută mincinoşi, nemernici (de 2 lei), care n-au altceva în minte decît să “d rib leze” legile. E drept că oamenii harnici ş i cu respect fa ţă de leg i se descurcă ş i în ţărişoara noastră, nu?

Radu V I D A

Numărul total de şomeri înregistraţi, la sfirşitul lunii decembrie a anului 2000, în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi a municipiului Bucureşti a fost de 1.007.131 persoane, din care 47,6% au provenit din sectorul privat; rata şomajului la nivel naţional a fost de 10,5%, ponderea femeilor fiind de 46,8%. Din numărul total de şomeri, 72,1% sînt muncitori, 24,7% sînt persoane cu studii medii şi 3,2% sînt persoane cu studii superioare.

Judeţele, unde rata şomajului înregistrează yalori cu mult

peste media pe ţară, sînt următoarele: Neamţ (16,9%), Brăila (16,6%), Botoşani (16,5%), Hunedoara (16,4%), Vaslui (15,1%), Alba (13,4%), Prahova (13%), Goij (12,9%). Judeţele unde rata şomajului este cu mult sub media pe ţară sînt: Satu Mare (4,6%), Bihor (4,9%), Vrancea (6,1%), Ilfov (6,5%), Bucureşti (6,5%).

Localităţile cele mai afectate din punct de vedere al şomajului sînt Copşa Mică (Sibiu), cu o rată a şomajului de 45,4%, Pătîrlagele (Buzău) - 35,4%, Şiret (Suceava) - 25%, Călan (Hunedoara) - 22,2%, Berbeşti (Vîlcea) r 22%, Hîrşova (Constanţa) - 20,9%, Paşcani (Iaşi) - 20,4%, Băileşti (Dolj) -

19,5%, Movileni (Galaţi) - 18,9%, Aninoasa (Hunedoara)- 17,7%, Bicaz (Neamţ) - 17,4%, Orăştie (Hunedoara) - 17,1%, Roman (Neamţ) - 17,1%, Rîmnicu Sărat (Buzău)- 17,1%.

în aceste zone vor fi aplicate programe speciale de măsuri active, în vederea creşterii gradului decupare, cum ar fi servicii de creare de locuri de muncă în cadrul comunităţii, acordarea de credite întreprinderilor mici şi mijlocii care angajează şomeri, în proporţie de 50%, din fondul pentm plata ajutorului de şomaj, organizarea bursei generale a locurilor de muncă, cursuri de calificare-recalificare.

“ A v o c a t u lc a s e i ”

vă oferă consultantă

9

juridicăDacă aveţi nelămuriri de

ordin juridic vă puteţi adresa cu încredere ziarului “Adevărul de Cluj”. Avocatul casei, domnul Octavian Ulici, va răspunde gratuit la întrebările dumneavoastră. Trebuie doar să ne scrieţi şi să ne comunicaţi problemele pe care le aveţi. Răspunsurile le veţi găsi în fiecare număr de marţi al ziarului nostru, în pagina “Cetăţeneşti”.

• Primim scrisori la adresa:

“Adevărul de Cluj”- pentru rubrica “Avocatul casei”

str. Napoca, nr. 16.

Medicamente pentru săraciDacă în municipiul Gherla încă nu au apărut semnele gripei, un

rol important în prevenirea ei îl are Cabinetul medica! din cadrul. Bisericii Creştine “Speranţa" de pe strada Plugarilor, un adevărat centru de sănătate pentru locuitorii urbei de pe Someş. Aici, săptămînal, sînt consultaţi peste o sută de bolnavi de diferite afecţiuni. Indiferent că este copil sau pensionar, cei care apelează la serviciile cabinetului medical sînt serviţi cu promptitudine şi operativitate. Zilele trecute au sosit însemnate cantităţi de vitamine, care au fost distribuite populaţiei. Medicul internist G heorghe Am za stă la dispoziţia oamenilor suferinzi de două ori pe săptămînă, domnia sa făcînd un mare serviciu gherlenilor, deplasîndu-se în zilele de marţi şi joi de la CIuj-Napoca. Vin bolnavi şi din localităţile vecine Gherlii, dar şi din judeţele limitrofe Bistriţa-Năsăud şi Sălaj. Toţi cei care apelează la serviciile Cabinetului medical aparţinînd Bisericii Creştine “Speranţa" din Gherla' sînt mulţumiţi de calitatea consultaţiilor şi de tratamentul prescris, iar farmacia proprie oferă săptămînal sute de feluri de medicamente. în această perioadă, de mare căutare se bucură multivitaminele, printre cei care au^ prioritate la aceste adevărate “leacuri” contragripei aflîndu-se şi sutele de pensionari din localitate, lată, cum a devenit într-un scurt timp un Cabinet medical un loc mult căutat de gherleni, dar şi de locuitorii satelor de pe valea Someşului Mic. Şi asta, în timp ce în cabinetele Spitalului municipal sau a Policlinicii problemele financiare, dar şi de... specialitate se agravează pe zi" ce trece.

S Z E K E L Y Csaba

Sănătatea mintală şi mass-mediaFundaţia “Estuar”, a cărei misiune este de “a oferi opţiuni şi

alternative sociale adulţilor cu probleme de sănătate mintală, pentru reintegrarea lor în comunitatea românească”, a elaborat, recent, un ghid pentm ziarişti - “Sănătatea mintală şi mass-media”. Necesitatea elaborării unui astfel de ghid este explicată prin aceea că “dependenţa oamenilor de mass-media a fost deseori folosită, conştient sau nu, în formarea atitudinilor şi chiar a mentalităţilor. Percepţia pe care o are societatea noastră faţă de sănătatea mintală este adesea una greşită sau, în cel mai bun caz, confuză. Se folosesc termeni precum “maniac”, “nebun”, “psihopat”, în descrierea criminalilor, insinuîndu-se în majoritatea cazurilor că aceştia ar avea o boală mintală. Se ajunge astfel; ca oamenii cu probleme de sănătate mintală să fie asociaţi cu ceva negativ.

“Susţinem întrebuinţarea cu mai multă precauţie a unor termeni ca nebun, maniac, psihopat. încercăm sâ desfiinţăm unele stereotipuri asociate cu tulburarea mintală, pentru a face loc informaţiilor bine documentate şi neexagerate. Aceasta cu atît mai mult cu cît sănătatea mintală a unui individ ţine de sfera privată a acestuia, iar intruziunea în viaţa privată constituie o încălcare flagrantă a unuia dintre cele mai importante principii deontologice ale presei” - se precizează în “Introducerea” acestui ghid.

Care sînt simptomele tulburărilor psihice, cine poate avea probleme de sănătate mintală, cum îi afectează descrierea mass- media pe oamenii cu tulburări, de ce avem probleme de sănătate mintală, care sînt problemele comune, sănătatea mintală şi violenţa - acestea sînt cîteva din chestiunile abordate în ghidul propus de Fundaţia “Estuar”.

M . T R I P O N-vU 'fA'Lu. «.yu.

Q ° uns cmM li P f]î cr*

>5 > V ’ a»**-.** **> *

5|3n-i s

Revista Institutului Inimii “N. Stăncioiu" din C Iu j-N a p o c a , creaţie a unui colectiv redacţional din care fac parte cele mai cunoscute nume de pe eşichierul cardiologiei clujene, naţionale şi internaţionale, este a doua apariţie ştiinţifică de gen, atît din punctul de vedere al importanţei - raportat la- ponderea materialelor publicate, cît şi al apariţiei, prima fiind publicaţia oficială a Societăţii Române de Cardiologie. Potrivit prof. dr. Radu C ă p â ln e a n u , redactorul şef al publicaţiei, "... primul număr al revistei a apărut în anul 3 9 9 5 , ca o necesitate în domeniu. Iniţial, fondurile de care am dispus ne-au perm is editarea trimestrială a acesteia. Mai apoi, din nefericire, prin diminuarea fondurilor ne-am putut permite

doar... apariţii semestriale. Acest lucru nu înseam nă, însă, că s -a dim inuat calitatea materialelor, sau numărul de pagini, Dimpotrivă. De altfel, noi colaborăm şi la revista oficială", în paginile revistei se regăsesc materiale cu caracter ştiinţific, de sinteză, de prezentare de caz, recenzii de carte şi, nu în ultimul rînd, de imagistică medicală. Un capitol aparte este rezervat materialelor semnate de medicii rezidenţi, iar un altul, prezentărilor de medicamente nou apărute în domeniu. Din colectivul care coordonează publicaţia, fac parte nume cu rezonanţă în medicina naţională şi internaţională. Dintre acestea am intim do a r c îte va : Radu Căpâlneanu, Mircea Bârsan, D aniela B e d e le a n u , Em il C a rd a n , Sorin Literat, Dan Bindea, S ve tla n a E n cică , Alexandru Hagău, Adrian lancu, A m e d e o M azilu , M onica M ăgheruşan, Adrian Molnar, Sanda Negruţiu, Lia Părăian, Radu Petrovici, Sorina Răduţiu, Lelia Strâmbu, Cristian Suciu, Ioan Vlad, Eduard Apetri, Costin Carp, Vasile C ândea, Mircea Cinteză, Radu Cristodorescu, Radu Deac, Ştefan Drăgulescu, Caius Duncea, Dan Făgărăşanu, Petre F lo re s cu , Constantin Georgescu, George Georgescu, Ioan Giurgea, Natalia Hagău, Nicolae Hâncu, Dan - Dominic Ionescu, Traian Scridon, Roman Vlaicu ş.a.

C . V L A D

Fostul vicepreşedinte PD Stelian Duţu a declarat, ieri că

revină1î n P D embm ^ PN L ?' °ă n U a so,icitat vreodată sâ

0 1 : a ,

Ministrul Industriei şi Resurselor, Dan Ioan Popescu, s - a retras, începînd de ieri, de la conducerea U n iu n ii

Generale a Industriaşilor din România 1903 (UG IR 1903)1 pe durata mandatului de m inistru.

marţi 13 februarie 2

Sindrom ul UDIVIR îm bolnăveşte toate partidele rom âneşti

urmare din pagina 1

mai mult de orgoliu, pentru a şicana permanent partidele şi guvernele româneşti, abătîndu-le atenţia de la o ofensivă mult mai importantă - aceea economică, cu capital şi sprijin de altă natură din Ungaria.

Problema s-ar fi putut rezolva mult mai simplu: în orice ţară democratică, unui om care nu vorbeşte limba statului i se acordă, în relaţie cu autorităţile publice, dreptul Ia un traducător, pentru a sc putea exprima exact aşa cum doreşte. Pe de altă parte, în nici o ţară europeană - şi cît caz face UDMR de europenismul său! - nu se poate concepe ca un om cu moşi-strâmoşi născuţi în acel spaţiu să nu cunoască limba oficială a ţării respective. încă ceva: există în Ungaria români de baştină care nu ştiu ungureşte?! Mai rău: la recentul bal al românilor de la Gyula s-a vorbit doar... ungureşte.

La C/uj-N'apoca, primarul Gheorghe Funar a lansat o campanie împotriva acestei legi, campanie care se va încheia, probabil, cu un miting organizat împreună cu PRM. Probabil îl vom auzi din nou pe “tribunul’ Comeliu Vădim Tudor tunînd şi fulgerind împotriva ungurilor. Dar nu aceasta este soluţia. Dacă partidele care se consideră naţionale ar înţelege că este necesar să abordeze cu luciditate şi seriozitate problemele pe care le ridică minoritatea ungurească - singura!- ar fi găsit soluţii raţionale şi eficiente pentru a stopa impertinenţa cu care fruntaşii UDMR vor sâ obţină privilegii.

Din păcate, dacă partidele “istorice” dar şi cele ieşite din FSN suferă dc sindromul UDMR, de spaima faţă de “europenismul” unguresc, pentru PUNR şi PRM tocmai aceasta este raţiunea lor de a exista. în fond, şi unii, şi alţii, apelind la naţionalismul românesc şi la cel unguresc, şi-au făcut un loc în peisajul politic. Puteţi crede că fruntaşii unguri ar renunţa la posturile lor, la şansele lor de a ajunge prin Parlament, ministere, consilii, prefecturi şi primării altfel decît pe criterii etnice? Dar “ai noştri” ar ocupa locuri fruntaşe la, funcţii similare fără aceste partide?

urmare din pagina 1 .Rus, i se ştie de frică, pentru că a venit cu un altfel de management instituţional. Pînă aici: Bravo! însă! însă apar (să spunem că din pricina excesului de zel, din cauza unora mai mici de a se face remarcaţi sau simplul fapt că nu pricep unii că poliţistul trebuie să conştientizeze faptul că slujeşte cetăţeanului şi nu îa revenirea la stadiul în care plătitorul de impozite să fie nevoit să-i pupe bocancul) unele mici “inadvertenţe”. înainte de a începe povestea, să fie totul clar: poliţiştii e musai să-şi facă datoria, însă la modul profesionist, şi riu pompieristic, care, pe undeva, lezează bunuî simţ al cinstitului plătitor de impozite. Sub comanda lui Ioan

o o

Li L i L s —< i - i 9

f-fl O

C u vă

w

3«r-J\f-

Rus, poliţiştii, care pînă acum . închideau ochii la tot felul de matrapazlîcuri (unii chiar aveau cotă-parte din ele), sînt acum, sub imboldul devotamentului, în stare să-ţi controleze şi plombele. Şi e bine, dar nu tuturor. în fine, închipuiţi-vă într-un bar, într-un club spălăţel, într-o noapte de weekend. Şi la un moment dat, imediat după ce ai comandat, să zicem, o bere sau un vin, în incintă intră “mascaţii” de la trupele DIAS, poliţişti, tot tacîmul, cu arsenaîul din dotare, să verifice dacă nu se vînd droguri, dacă băutura e de calitate, sau poate chiar să caute vreun infractor. Foarte bine, să-şi facă treaba, însă un astfel de control, de o banală rutină, nu ar prea avea dreptul să intimideze clientela,

să înceteze activitatea firmei etc. Cu doi “mascaţi” lîngă tine, după ce ţi-ai plătit berea, parcă nu mai prea alunecă pe gît, chiar dacă ţi-ai arătat buletinul. Şi o ştergi, lăsînd dracului trecuta distracţie, cu întrebarea: “Ce Dumnezeu au ăştia cu mine?!” Nimic, au venit să verifice dacă funcţionează casa de marcat a localului, de pildă. Dar cu clienţii ce-aţi avut? Căci presupuşii infractori, se ştie bine, nu se prind cu “TAB”-ul lîngă clienţii de bună credinţă, care îşi pierd şi banii, nevoiţi fiind să plece, ci mult mai subtil. Acestea s-au întîmplat în Cluj-Napoca, sîmbătă seara. Apreciem, încă o dată, zelul poliţiştilor, dar e chiar musai pentru clienţi să bea o bere printre pistoale şi cagule?

Liderul PRM, Comeliu Vădim Tudor, i-a înmînat, ieri, în plenul Senatului, lui Alexandm Athanasiu, preşedintele de şedinţă, textul unei moţiuni simple, referitoare la armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană în domeniul folosirii limbilor regionale şi în care cere Guvernului sâ retragă din Parlament Legea administraţiei publice locale. Vădim Tudor a declarat că moţiunea a fost iniţiată de către toţi cei 36 de senatori PRM. Comeliu Vădim Tudor a afirmat apoi că Legea administraţiei publice locale este “anticonstituţională” şi “antinaţională”, deoarece oficializează limba maghiară alături de limba română. El a spus că România a semnat, în urmă cu cinci ani, Carta Europeană a limbilor regionale, însă documentul nu a fost ratificat şi de către Parlament. Vădim Tudor a apreciat că, din acest punct de vedere, Legea administraţiei publice locale este lovită de nulitate, deoarece

face referire la un document inexistent, din moment ce Parlamentul nu l-a ratificat. El a spus că solicită Guvernului retragerea legii, pînă la ratificarea de Parlament a Cartei Europene a limbilor regionale. Preşedintele PRM a mai spus că va recurge la iniţierea unei moţiuni de cenzură dacă legea nu este retrasă, iar dacă preşedintele Ion lliescu o promulgă, atunci partidul va începe să strîngă semnături pentru destituirea lui. Potrivit Regulamentului Senatului, moţiunea înaintată de către liderul PRM urmează să fie dezbătută de plen în cel mult şase zile de la depunerea ei. Preşedintele de şedinţă, senatorul PDSR Alexandru Athanasiu, a spus că, cel mai probabil, moţiunea va fi dezbătută luna viitoare.

Moţiunea simplă nu are efect asupra stabilităţii Guvernului. în cazul adoptării ei, Executivul trebuie doar să ia act de prevederile documentului.

S p e c i a l i ş t i i r e c o m a n d ă s ă f i e e v i t a t

c o n s u m u l c e a i u l u i d e s u n ă t o a r e p e d u r a t a

t r a t a m e n t e l o r c u m e d i c a m e n t eSpecialiştii recomandă să fie

evitat consumul ceaiului de sunătoare pe durata tratamentelor cu medicament?,, indiferent de felul acestora, â declarat, ieri, Ion Fulga, directorul Agenţiei Naţionale a Medicamentului.

Cercetările din ultimii doi ani

au relevat faptul că ceaiul de sunătoare grăbeşte eliminarea medicamentelor ingerate, de aceea au recomandat evitarea acestuia în combinaţie cu orice produs medicamentos, amai spus Fulga. “Este păcat ca o femeie care ia

anticoncepţionale, de exemplu, să aibă surpriza să rămînă însărcinată pentru că în timpul administrării pastilelor a băut ceai de sunătoare, reducînd astfel concentraţia medi­camentului”, * a adăugat directorul Fulga.

Reprezentanţii Ministerului român al Muncii şi cei ai Oficiului de Munca de la Bonn au încheiat selecţia persoanelor care vor sâ lucreze în Germania

Reprezentanţii Ministerului român al Muncii şi cei ai Oficiului de Muncă de la Bonn au încheiat, ieri, selecţia finală a persoanelor care vor să lucreze în Germania, fiind aleşi numai 261 de români, dintre cei peste 700 care şi-au depus dosarul la minister, a declarat luni, presei, Răzvan Cirică, secretar de stat în cadrul Minis­terului Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS). Autorităţile Oficiului de Muncă de la Bonn

au sosit, acum cinci zile, la Bucureşti, pentru a selecta 500 dintre cei 700 de candidaţi care în luna noiembrie a anului trecut şi-au depus dosarul în vederea ocupării unui post de bucătar, ospătar, recepţioner sau economist, într-un fast-food sau într-un hotel din Germania. “în urma testelor în limba germană efectuate de autorităţile de la Bonn au fost aleşi numai 261 de români, deşi existau 500 de locuri, conform acordurilor

încheiate, în acest sens, în 1991 şi 1992, între România şi Germania”, a adăugat Cirică. Persoanele selectate vor pleca în Germania în următoarele trei luni şi vor încheia contracte de maximum 18 luni, iar pentru locurile rămase neocupate va mai avea loc o selecţie, în luna Octombrie a acestui an. Cei care vor lucra în Germania vor avea un salariu care echivalează cu aproape 23 de milioane de lei/ lună.

CNSAS va cere SIE să precizeze dacă deputatul PDSR Ristea Priboi

a colaborat cu fosta SecuritatePreşedintele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor

Securităţii (CNSAS), Gheorghe Onişoru, a declarat, ieri, că, urmare a informaţiilor apărute în presă, instituţia pe care o conduce a cerut Serviciului de Informaţii Externe să precizeze dacă actualul deputat PDSR Ristea Priboi, preşedintele Comisiei parlamentare de control al SIE, a fost colaborator al fostei securităţi.

Onişoru a spus că, la sfirşitul anului 2000, SRI, SIE şi Ministerul Apărării au susţinut că, în arhivele fostei Securităţi, nu există nici un dosar legat de Ristea Priboi.

Mircea Dinescu, membru al Colegiului CNSAS, a afirmat că fostul director al SIE, Cătălin Hamagea, a semnat hîrtia prin care Priboi “nu a mîncat usturoi şi nici gura nu-i miroase”. El a susţinut că, dacă Ristea Priboi a fost ofiţer al Direcţiei de Informaţii Externe din cadrul fostei Securităţi, acest fapt va avea un efect “distrugător” asupra procesului de integrare în NATO. Dinescu a apreciat că PDSR “probabil ştia” de activitatea lui Priboi.

Valeriu Stoica considera că

între candidaţii la preşedinţia

partidului ar fi necesara

o dezbatere de idei şi nu

un război ai declaraţiilor

Prim-vicepreşedintele PNL, Valeriu Stoica, a declarat, ieri, la Iaşi, într-o conferinţă de presă, că între candidaţii la preşedinţia partidului ar fi necesară o dezbatere de idei şi nu un război al declaraţiilor.

“Nu agreez un război ai declaraţiilor între candidaţii la preşedinţia PNL. Ideea lui Călin Popescu Tăriceanu, că există un singur om care conduce partidul, este eronată. In PNL avem nevoie de autoritate, care sâ conducă la eficienţă politică”, a precizat Stoica.

El a mai spus că “în cei 11 ani de existenţă ai PNL, nu a existat o problemă a dictaturii, ci una de executare a deciziilor”.

Stoica a afirmat că noua conducere PNL, care va fi aleasă la Congresul din 17-18 februarie; va trebui să constituie “un tandem performant” pentru perioada următoare.

Prim-vicepreşedintele PNL a apreciat că prezenţa sa în patru judeţe ale Moldovei nu reprezintă o campanie electorală, considerînd că este suficient de cunoscut în rîndul reprezentanţilor care vor participa la Congres.

Ion Crâciunescci a fost demis!

Ieri a avut loc şedinţa Comitetului Executiv al F.R. Fotbal soldată cu o nouă “lovitură de teatru”: Ion Crăciunescu, recentul ales în funcţia depreşedinte al CCA (Comisia Centrală a Arbitrilor), nici nu a apucat sâ “intre în pită” că a fost demis pe considerente de abatere de la Regulament. Vineri, cînd va avea loc o nouă şedinţă a Comitetului Executiv al FRF urmează să se facă o nouă propu­nere de preşedinte. De reţinut că Ion Crăciunescu a fost demis, în timp ce Adrian Porumboiu şi Mircea Neşu, predecesorii lui, au declinat funcţia. Vom reveni asupra acestei probleme care şochează lumea fotbalului românesc.

(v.e .r.)

C A S A D E E D I T U R Ă

S .R .L .

Autoriză prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

IL IE C A L IA N (re d a c to r ş e f);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct);

.C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct).T e l .19.16.81; fa x :1 9 .2 8 .2 8 ;E-mail: adevcj@mail.dntcj.ro - redacţiaE-mail: reclama_adevcj@mail.dnicj.ro - publicitate

Tel/fax:S e c re ta r d e re d a cţie : H o re a P E T R U Ş 19.74.18

■ REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL-; CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.C7-ALINTUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 -CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19 49 81. - STELĂ PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP;; SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL /FAX: 21.60.75