ILIE BABA

CORUL BISERICII ORTODOXEROMÂNE DIN SATU NOU

1870-2010

EDITURA:,,Novi Zeldoš” - Satu Nou

PENTRU EDITOR:Siniša Kojiæ

RECENZENT:Prof. Maria Miclea

ISBN:978-86-87405-01-1

TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATÃ:Dimitrie Miclea

TIPARUL:Romark 3M- Panciova

TIRAJ:200 exemplare

ILIE BABA

CORUL BISERICIIORTODOXE ROMÂNE

DIN SATU NOU1870-2010

2010

Prefaþã

Corurile bisericeºti reprezintã una din principalele forme de manifes-tare a identitãþii naþionale ºi confesionale printre românii din Banatul Sâr-besc într-o perioadã care dureazã, iatã, deja aproape un secol ºi jumãtate.Spunem aproape un secol ºi jumãtate deoarece s-a scurs chiar atâta timpde la înfiinþarea primului astfel de cor la noi, în localitatea Coºtei de lângãVârºeþ, în îndepãrtatul an 1869. Formarea ºi dezvoltarea acestui cor, cât ºia altor formaþii muzicale asemãnãtoare înfiinþate ºi prin alte localitãþi înperioada urmãtoare, nu trebuie privitã nici într-un caz ca un fenomen izo-lat, specific doar românilor din Banatul Sârbesc. Acesta trebuie privitãintr-un context mai larg, ca o parte componentã a miºcãrii corale de care afost cuprins întregul Banat istoric începând cu secolul al XIX-lea, pornindde la renumitele formaþii corale din Lugoj ºi Chizãtãu, ºi pânã la corurilebisericeºti înfiinþate chiar ºi în cele mai mici localitãþi în care trãia popu-laþia româneascã. Corurile bisericeºti reprezintã nucleul societãþilor cul-turale cunoscute în aceastã perioadã sub denumirea de Reuniuni de citiresi cântãri, principalele promotoare ale activitãþii culturale rândul popu-laþiei rurale româneºti, cu un rol deosebit în promovarea identitãþii naþion-ale în situaþia în care popoarele din partea ungureascã a monarhiei dualisteerau constrânse de a depune eforturi deosebite pentru a se opune politiciide asimilare purtate de regim.

Dupã ce, în urma destrãmãrii Austro-Ungariei, pãrþile apusene ale Ba-natului au intrat în cadrul statului iugoslav, societãþile culturale româneºtidin localitãþile încadrate în Regatul S.C.S. ºi au continuat activitatea,rãmânând ºi în continuare principalele focare de culturã, spiritualitate ºiidentitate româneascã din aceastã parte a Banatului. În plus, formaþiile co-rale aveau un caracter „bisericesc-lumesc”, respectiv funcþionau atât încadrul bisericilor, cât ºi ca formaþii care participau la programele cultural-artistice, atât de populare în lumea ruralã bãnãþeanã a epocii, ceea ce leacordã o dublã importanþã: cea de pãstrare a identitãþii naþionale ºi de pro-movare a valorilor cultural-muzicale, pe de o parte, ºi cea de sprijinire abisericii ºi a confesiunii ortodoxe, de care este strâns ataºatã majoritatea

5

românilor bãnãþeni, ºi care, într-o oarecare mãsura, face parte componentãdin identitatea acestei populaþii, pe de altã parte.

În rândul formaþiilor corale care au fãcut cinste miºcãrii culturaleromâneºti din Banatul Sârbesc, un loc important îl ocupã ºi corul din SatuNou, localitate care din cele mai vechi timpuri reprezintã unul dintre prin-cipalele centre naþional-culturale ºi confesionale ale românilor din Bana-tul Sârbesc. Localitatea Satu Nou, care atât în trecut, cât ºi azi, reprezintãsatul cu cel mai mare numãr de etnici români din Banatul Sârbesc, ºi, mailarg, din întreaga Voivodina, se poate bucura de o tradiþie coralã bogatã,prima formaþie coralã fiind înfiinþatã încã în îndepãrtatul an 1866 (corulbisericesc sârb), pe când corul român a luat naºtere doar câþiva ani mai târ-ziu, în 1870, ca unul dintre primele coruri româneºti din Banatul Sârbesc,care desfãºoarã o activitate neîntreruptã pânã în zilele noastre.

Lucrarea care se gãseºte în faþa noatrã, al cãrei autor este Ilie Baba, areca scop prezentarea principalelor momente din trecutul acestei societãþi,începând cu primele încercãri de a se înjgheba o formaþie coralã românea-scã la Satu Nou, în condiþii destul de nefavorabile, având în vedere piedi-cile puse de autoritãþi în legãturã cu înregistrarea Statutelor corului, ºipânã în zilele noastre, când corul este condus chiar de autorul acestui vo-lum. Ilie Baba este cunoscut ca unul dintre principalii animatori ai vieþiiculturale printre românii din Satu Nou, atât ca dirijor al corului bisericesc,cât ºi prin diferite iniþiative cultural-publicistice, printre care redactareaperiodicului „Renaºterea” din Satu Nou, activitatea în cadrul societãþiiDAC ºi a altor organizaþii cu caracter cultural ºi, nu în ultimul rând, caautor al câtorva volume dedicate localitãþii sale natale: „Pagini de culturãºi spiritualitate” ºi „Biserica din Satu Nou”, realizate împreunã cu Valen-tin Mic, dar ºi a unor volume în care prezintã trecutul ºi prezentul culturaldin alte localitãþi, precum: „Ovcea – pagini de istorie culturalã ºi spiritu-alã” ºi „Glogoni – pagini de istorie culturalã”. Volumul de faþã reprezintão nouã realizare în activitatea neobositã a entuziastului Ilie Baba pe planulcercetãrii trecutului cultural al fruntaºei localitãþi Satu Nou, care vine sãcompleteze, printre altele ºi prin publicarea câtorva documente inedite,unele momente mai puþin cunoscute din istoria culturalã a populaþieiromâneºti din Banatul Sârbesc.

Dr. Mircea Mãran

6

CUVÂNT ÎNAINTE

Corurile sãteºti sunt create din dragoste faþã de cântec a bãnãþeanului învremuri de asuprire sufleteascã, în timpul stãpâniri imperiului Habzbur-gic, vin sã menþinã neºtirbite valori esenþiale ale folclorului românesc, alecântecului spiritual bisericesc ºi ale unei culturi în general. Sprijinite debisericã ºi activând pe lângã aceastã instituþie, fiind îndreptatã în primulrând spre pãstrarea credinþei strãmoºeºti, a identitãþii naþionale ºi spre ridi-carea nivelului cultural al poporului. Prin intermediul Bisericii, mi-noritãþile din fostul imperiu ºi-au creat ºcoli confesionale doar în cadrulcãrora se învãþa limba, cultura minoritãþii respective.

În cadrul acestor ºcoli confesionale învãþãtorii erau obligaþi sã înveþepe elevi scrisul, cititul ºi catihismul dar mai ales cântarea bisericeascã.Aceste ºcoli au fost locul de unde au rãsãrit lumina dorinþei de libertateculturalã, naþionalã ºi religioasã. În aceste condiþii cultura muzicalã aînceput sã se dezvolte tot mai mult în Banat, dar mai ales în Lugoj unde aactivat de mulþi ani o coralã bisericeascã, apoi ºi în mediile rurale. Prin ac-tivitãþile sale corurile sãteºti din Banat au dus la educaþia muzicalã a popo-rului, la educaþia naþionalã a conºtiinþei sociale, pãstrând autenticitateatradiþiei folclorice ºi artistice ale bãnãþanului. Reflectând cultura poporu-lui corurile sãteºti formate în general de þãrani ºi în majoritate dirijate ºiinstruite de þãrani s-au ridicat pe cele mai înalte trepte ale maiestriei muzi-cale.

Multã vreme, însã, românii de aici, strãvechi purtãtori ai cântecului ºijocului popular, prin care îºi confirmau continuitatea ºi specificul vieþii lorspirituale nu au reuºit sã înjghebeze societãþile lor, din cauza obstacolelorcare proveneau din partea autoritãþilor austro-ungare, astfel cã acele soci-etãþi care activau „clandestin” nu puteau sã-ºi obþinã statutele aprobate ºinu puteau sã desfãºoare o activitate liberã ºi planificatã. ªi totuºi româniinu cedau!

Conºtinþa naþionalã ºi muzicalã a bãnãþenilor a fost dealungul secolele-lor manifestatã prin folclorul popular prin baladele ce au înregistrat difer-ite evenimente sociale ºi mai ales prin doinele ce au izvorat spontan dininima bãnãþenilor ºi sau manifestat în cultura muzicalã a poporului.

7

Primele încercãri de înfiinþare ale unui cor bisericesc în Banat se da-toreºte unor oameni înstrãriþi din Lugoj care se astrângeau pe lângãbiserica ortodoxã în jurul cãreia se va desfãºura toatã viaþa spiritualã ºiculturalã din Lugoj. Desigur un mare aport au adus ºi cântãreþii de stranacare printre primi sau ataºat corului.

„Ca datã precisã pentru începutul cântãrii corale este amintit decronicarii acestor evenimente anul 1841, la paºtile cãruia a cântat primadatã un cor mixt în biserica româneascã ortodoxã – corul era compus dincredincioºi lugojeni, instruiþi de maiestrul Saifer din Timiºoara.” -Almanahul Banatului, 1929, p. 53.

În anul 1869, la Coºtei se pun bazele primului cor tãrãnesc din actualulBanat Iugoslav sau Voivodinean. În anul urmator (1870) sa înfinþat un corbisericesc la Iancaid ºi Satu Nou iar în 1871 corurile din Marcovãþ, Grebe-naþ ºi Biserica Albã. La început ele activau doar în cadrul bisericilor dar cutimpul a început sã dezvolte o amplã activitate culturalã prezentând cuprilejul sãrbãtorilor unele serbãri cu cântece religioase ºi laice.

Reuninile Corale Bãnãþene au constituit, la sfârºitul al XIX-lea ºi înce-putul secolului al XX-lea adevãrate ºcolii de educaþie naþionalã fiind unfactor la susþinerea ºi cultivarea limbii ºi a simþului naþional – Miºcareacorala bãnãþeanã a fost un fenomen deosebit de complex iar „cultul Coral”devenise în Banat un fel de tradiþie chiar ºi în familii unde se moºteni dintata în fiu succedând familial în cadrul societãþii corale.

Autorul

8

Cortina

corului

de la anul

1921

IMNUL CORULUI

Iubirea de cântec purtatã pe buzeªi-n inimi pãstratã cu dor,

Plugarii cântând doine din frunzeÎnfiinþata-u la Satu Nou cor.În cor sã cânte înpreunãSilinþa ºi truda ºi-au dat.Sã aducã cântãrii cununã.Aici la noi în Banat.

Lãsatu-þi-ai coasa din mânãªi plugul în negru ogor,Cântat-ai din suflet balada bãtrânã,Venit-ai searã de searã la cor.Durerea din suflet sã-þi cânþi,Sã-þi cânþi necazul ºi dorul.Pãstrat-ai doina din vale ºi munþiCea limpede ca ºi izvorul.Cântat-ai ºi imnuri sfânte,Ce sa-u ridicat pânã la noriMãrit-ai credinþa strãbunãÎn zile de mari sãrbãtoriiRãsune în zarea albastrã,Cântecul nostru ne-ncetatªi-n lanuri ºi holde sã creascã,la noi în mândru Banat.Dormiþi-vã somnul sub glieStrãmoºi carii l-aþi înfiinþatIar corul deapururi sã fieSã cânte aicea în sat.

Ilie Baba

9

ACTIVITATEA CORALÃ

Satu Nou cu oameni harnici, înzestraþi cu iubirea faþã de culturã muzi-calã ºi având dintotdeauna cântãreþi de calitate, ar fi lãsat de dorit dacã nus-ar fi ajuns la formarea unei societãþi corale care sã uneascã aceste forþemuzicale. De aceea ºi Satu Nou urmând exemplul altor sate din Banat caredeja au înfiinþat coruri cum sunt: corul din Chizãtãu, 1857, Mercina 1865,ºi altele. La îndemnul învãþãtorilor care în vremea aceea au purtat peceteaculturii la sate s-au silit ca sã formeze ºi la Satu Nou un cor. Putem, pedrept cuvânt sã afirmãm cã ºi localitatea noastrã se poate numãra printreprimele sate din Banat care din meseriaºi þãrani ºi intelectuali au înfiinþatcoruri. Acest gest poate fi atât de lãudabil pentru acei propagatori muzicalicare îndemnau pe þãrani sã se încadreze într-o societate unde puteau sã-ºidobândeascã o culturã generalã ºi muzicalã ºi un respect cuvenit. Prinmunca depusã de aceºti iniþiatori (dascãli) ºi la Satu Nou s-a aprins oFãclie a culturii muzicale. Corul ca atare pe lângã activitatea muzicalã eraºi un purtãtor de culturã organizând ani de ani concerte ºi programe cul-turale de sãrbãtori aducând un plus culturii satului.

Generaþii întregi s-au perindat prin aceastã societate aducând o con-tribuþie mare la progresarea ei. Pentru ca negura anilor sã nu ducã la uitarepe toþi aceia care au sprijinit-o, au iniþiat-o, au evoluat prin ea ar fi de doritsã-i amintim ºi sã îi respectãm conºtiincios. De aceea chemarea lor pe careau sãvârºit-o cu abnegaþie trebuie sã o pãstrãm în amintire cu deosebit re-spect.

Prima încercare de a forma o societate coralã la Satu Nou este începutãîn iarna anului 1870. Învãþãtorul Petru Mioºcu este primul care pune bazecorului vocal, selectând forþe muzicale din þãrani ºi meseriaºi. La început,corul a funcþionat doar pe douã voci. Despre personalitatea acestui dirijorse ºtie doar cã a fost de naºtere din Petrovasâla ºi a fost o perioadã de cinciani învãþãtor la Satu Nou. Nu ºtim ce calitate avea corul dar totuºi trebuieapreciatã truda de pionierat a acestuia care pe parcurs s-a încununat cusucces. Trebuie menþionat faptul cã pe acele timpuri învãþãtorii nu au fostpregãtiþi pentru instruirea corului. De aceea, unele sate erau nevoite sã

10

aducã instructori din Chizãtãu ºi din alte localitãþi. Localitatea noastrã s-abucurat de acest privilegiu, având învãþãtori capabili sã instruiascã un cor.Sub dirigenþia acestui învãþãtor, corul a activat o perioadã de cinci ani. Înacest interval de timp s-au dat ºi câteva concerte.

La anul 1876, dupã despãrþirea ierarhicã se organizeazã un cor mai bunprin învãþãtorul ªtefan Albu. Din motive necunoscute ºi acest cor dupã oactivitate de cinci ani îºi înceteazã activitatea. Învãþãtorul Petru Stoica ºinotarul Lazãr Roºculeþ în anul 1882 convoacã o adunare pentru organiza-rea unui cor de diletanþi sub conducerea învãþãtorului Augustin Bonti-lovici. Este curios faptul cã ºi acest cor a funcþionat o perioadã de cinciani. În anul 1890 învãþãtorul Petru Stoica, învãþãtorul Ioan Gaºpãr,învãþãtorul Alexandru Brãdean, înv. Pavel Rudnean, dr. AlexandruPapp au înfiinþat un cor sub bagheta înv. Ioan Gaºpãr.

Sub conducerea acestuia, corul a ajuns la un apogeu numãrînduse prin-tre cele mai bune coruri din Banat. Un merit deosebitîl are acest învãþãtorcare prin sârguinþa sa pune temelia corului în viitor va activa cu mici între-ruperi. Nãscut la Satu Nou la anul 1865 ºi având dreagostea faþã de oameniºi satul sãu natal, ºi-a dat contribuþia de a ridica localitatea la un nivelmuzical ºi cultural cât mai înalt.

Dar în zadar a fost truda iniþiatorilor cãci Statutele corului nu au fostaprobate de guvernul maghiar, ia fost interzis prin administraþie de a cîntaîn bisericã. Dar pe lângã aceste interdicþii ale autoritãþilor ºovine corultotuºi continuã activitatea cãci în 1899 cu prilejul sfinþirii capelei din Do-briþa la sfinþii apostoli Petru ºi Pavel rãspunsurile liturghice au fost execu-tate de cãtre corul de plugari din Satu Nou condus de învãþãtorul IoanGaºpãr. Pe lângã corul nostru a participat ºi corul de copii din Seleuº, diri-jat de învãþãtorul Ilie Bojin ºi corul studenþilor din Alibunar condus deteologul absolut Corneliu Popovici. La aceastã manifestare religioasã co-rul nostru s-a deplasat la Dobriþa cu trãsuririle.

Odatã cu formarea corului vocal de diletanþi (amatori) au început a sepregãti ºi unele concerte ºi programe culturale susþinute de acest cor. Con-certele acestui cor au fost prezentate în cafenelele ºi restaurantele particu-lare din sat.

11

Într-un document referitor la trecutul acestui cor se menþioneazã cã înanul 1890 sa dat concert în restaurantul lui Mihael Cleiner iar dintr-un afiºdin 1903 aflãm cã corul român a dat un concert în restaurantul luiGeorge Iovanovici.

,,InformaþiuneÎn Satu-Nou (Reva-Uifalu), Comitatul Torontal existã din Anul 1870

un cor vocal românesc, care a cântat în bisericã la sãrbãtori mari ºi câte-odatã a dat ºi câte un concert pentru scopuri filantropice, mai cu seamãpentru copii seraci. Acest cor înse nu a avut statute aprobate de guvern.Nainte de 15 ani corul bisericii sârbeºti cãpãtând statute întãrite de gu-vern, au subºternut ºi Românii în 1896 statutele guvernului spre aprobareºi cu toate cã aceste statute erau copiiate dupã alte statute aprobate aunui cor nemþesc din Franþfeld, nu sau aprobat.

În anul 1901 am modificat statutele dupã cum ni a sfãtuit fisol-gabirãul, dar earãºi ni sau respins sub pretext, cã vrem sã facem altã So-cietate secretã. În anul 1902 le am subºternut din nou pe lângã un memo-randum, dar earãºi sa respins aprobarea, cu toate cã cam 20 familiinemþeºti de aici au format un cor ºi îndatã li sa aprobat statutele, pe cândnouã la 6.000 de români nu ni se aprobã. Asemenea la 1.200 sârbi încãsau aprobat ºi nu pricepem dece ne ºicaneazã domnii, poate cã pentru-cãromânii din Satu-Nou au fost totdeauna în tabera guvernametalã!”

Satu-Nou în 29 septembrie 1903.Nesemnat

* * *

Nr. 4261904Comitetul Parohial gr.or.rom. din Satu-Nou

Mult stimatului Domn Petru Stoica învãþãtor pensionat în locPrin aceasta avem onoarea a Vã esprima sincerele noastre mulþãmiri

pentru cã corul nostru de diletanþi de sub conducerea Dtale cântând înbiserica noastrã cu cea mai mare precizitate responsorile liturghice întimp de doi ani a ºtiut secera deplinã recunoºtinþã a întregii obºte

12

bisericeºti, contribuind astfel foarte mult la desvoltarea religiositãþii pre-cum ºi la cercetarea bisericii a credincioºilor noºtri.

Când venim aþi aduce mulþãmiri atât Dtale cât ºi bravilor Dtalecântãreþi pentru serviciul acesta fãcut, Þi facem de cunoscut, cã dacãproiectata reuniune de cântãri ºi musicã ’Dorul’ se va organisa în înþele-sul statutelor, comuna noastrã bisericeascã amãsurat împrejurãrilor eimateriale intenþioneazã a renumera pe dirigintele corului acestuia cu orenumeraþiune anualã cât de modestã

Satu-Nou la 5 aprilie 1904.

Adam Magiar, preºedintele com.parohial

* * *

Deoarece înfiinþânduse ºcoala Confesionalã la 1901 sa unit corul celvechi cu cel nou iar dirijor a fost numit noul învãþãtor de la ªcoala confe-sionalã românã Nicolaie Miuþã. Dupã închiderea ºcolii Confesionale(1902) este strãmutat din Omoliþa învãþãtorul Alexandru Andrei care de-vine dirijorul corului.

Foaia Diecezanã nr. 4 1902 din Caransebeº informeazã cititorii ca laBoboteaza anului 1902 românii din Panciova au ascultat pentru prima datãliturghia în limba românã sãvârºitã de zelosul preot Iancu Cerbu. Rãspun-surile liturghice au fost date de corul vocal din Satu Nou sub conducereaînvãþãtorului Alexandru Andrei.

Cu ocazia aniversãrii a 40 de ani de activitate intensã a corului bisericiisârbe din localitate, pe data de 25 iunie 1906, la serbarea prilejuitã cuaceastã ocazie a participat ºi corul bisericii noastre sub denumirea de ,,So-cietatea românã”. Cu aceastã ocazie corul a interpretat piesa coralã ,,Haiîn horã” de Gheorghe Dima.

La 1909 preºedinte a corului a fost ales capelanul Cornel Mircea careprin intervenþia norariului comunei Kiss Karoli în sfârºit a reuºit sã pri-meascã statutele de la guvernul Maghiar în anul 1911, dupã aceia a fostales preºedinte Petru Negru, casier la Banca româneascã ,,Sentinela”.

Ziarul ,,Românul” din Arad nr. 37 din 16 februarie /1 martie s.n. 1911anunþã concert la Satu Nou.

13

Corul Bisericii gr.or.Român din Satu Nou invitã la concertul urmat dedans, cel va aranja la 4 martie 1911 în ospãtãria D.lui I.Kling, începutul laorele 8 seara.

Supra solviri se primesc cu mulþumitã. Venitul curat e destinat pentrufondurile corului Bisericesc. Programul: ,,Vivadiam” cor Bãrbãtesc deGH. Dima, ,,Povestea Privighetorii” de P.Dulfu, prefaþã de D.R.Balno-jan, ,,Noaptea Consolatoare” cor bãrbãtesc de C.Porumbescu, ,,Hodju-murat Paºa 1604” de V.Alecsandri predat de Conducãtorul ,,Sãracicãrãrile mele”. Cor de A. Seqens, ,,Dãscãliþa” de O.Goga predatã dedoamna Viorica Rudneanu, ,,Ce te legini codrule” cor bãrbãtesc de XXX,,,ªoldan Viteazul” monolog de Alecsandri predat de coristul A. Bogdan.În pauzã se va juca ,,Bãtuta” ºi ,,Cãluºerul”

(Mircea Mãran: Localitãþi bãnãþene - Editura ,,Libertatea”

Panciova ºi ,,Augusta” Timiºoara.)

14

Statutele ,,Reuniunii române de cãntãri ºi

muzicã din Satu Nou”.

1. TitlulTitlul reuniuni este ,,Reuniunea românã de cântãri ºi muzicã din Satu

Nou”. Reºedinþa acelea este Satu Nou.

2. ScopulScopul reuniuni este rãspândirea cunoºtinþelor de muzicã ºi organiza-

rea unui cor vocal în Satu Nou.

3. MembriMembri al acestei reuniuni poate fi ori ce persoanã cu caracter nepãtat

ºi cetãcean ungur. Cetãþeni ai þãrilor strãine pot fi primiþi de membri nu-mai cu concesiunea separatã dela Ministerul regesc de interne.

Membri ei sunt:Membri fondatori cari plãtesc odatã pentru totdeauna în casa reuniunii

20 fl.v.a.Membri onorari, pot sã fie acele persoane carei sau distins pe terenul

literaturii muzicale.Membri ajutãtori sunt aceia care plãtesc o taxã anualã de 1 fl. v.a.Membri activi cari se deobligã (obligã) a lua parte activã la muzica vo-

calã. Membrii fondatori ºi onorari se primesc pe viaþã iar membriiajutãtori ºi activi pe timp nedeterminat.

4.Persoanele care voiesc a fi membri fondatori, ajutãtori ºi activi trebuie

sã se însemneze în scris la comitetul reuniuni.

5.Fiecare membru primeºte dela comitetul reuniuni o diplomã de mem-

bru.

6. Funcþionarea reuniuni1.Preºedinte, 2 Vicepreºedinte, 3 Secretarul, 4. Cassariul, 5 Dirigin-

tele, 6.Port drapelul.

15

7. OrganizareaAfacerile reuniuni le rezolvã adunarea generalã ºi comitetul.

8. Adunarea generalãÎn tot anul se convoacã o adunare ordinarã ºi adicã mai târziu în luna

februarie. Comitetul este îndreptãþit a convoca ori ºi când adunare gener-alã extraordinarã.

Adunarea generalã se convoacã cel puþin în 8 zile mai înainte de þinereaaceleia prin invitare scrisã, în care se aratã lãmurit ºi ordinea zilei.

În adunarea generalã nu se pot admite la desbatere propuneri nepuse laordinea zilei, decât numai în acel caz, când acelea sau înaintat comitetuluiîn scris de 10 membri cel puþin cu 8 ore înainte de ziua în care se þine adu-narea generalã.

Adunarea poate aduce concluzii valide numai atunci, când jumãtate demembrii sunt prezenþi. Dacã la prima invitare nu se prezintã numãrul rece-rut, atunci se convoacã în restimp de 8 zile altã adunare în care se vor per-tracta obiectele puse la ordinea zilei cu ocazia de mai înainte fãrã consid-erarea numãrului al membrilor prezenþi.

Votarea se întâmplã de regulã prin sculare. În chestiuni personale laalegeri ºi în alte cazuri,dacã pretind 10 membri în scris votarea secretã areloc. Drept de votare are tot membrul prezent la adunare.

Despre decursul adunãrii se poartã protocol instruit în regula ºi autenti-ficat, din care se pot trimite extrase ºi copii autentice pãrþilor interesate.

9.De competinþa adunãrii generale se þin urmãtoarele:1. Alegerea preºedintelui, vicepreºedintelui, secretariului,

cassariului, port-drapelului ºi membri în comitet.2. Primirea ºi alegerea membrilor însinuaþi de comitet.3. Stabilirea bugetului anual a reuniunii.4. Revizuirea socoatelor.5. Organizarea corului vocal.6. Stabilirea ºi modificarea Statutelor, acestea din urmã concluzii

trebuie supuse aprobãrii ministrului de interne.

16

10. ComitetulMembrii comitetului sunt:1. Preºedintele2. Vicepreºedintel3. Secretariul4. Dirigentul (Dirijorul)

11.Comitetul executã toate deciziile aduse în adunãrile generale.De cercul de activitate se þine cu deosebire.Pregãtirea agendelor adunãrii generale, examinarea socotelelor, pur-

tarea corespondentelor, substituirea provizoarã pânã la proxima adunaregeneralã a secretariului, a cassariului, a dirigentului ºi port-drapeluluireuniunii prin alþi membri când aceia abuzeazã de încrederea lor sunt mor-bosi (bolnavi).

12.Comitetul þine cel puþin douã adunãri generale pe an, iar în caz de lipsã

de cerere în scris de doi membri. Preºedintele este îndatorat a conchemaadunarea extra ordinarã. Persoanele interesate direct nu pot lua parte lavotare.

13.Comitetul primeºte insinuari de membri ai reuniuni care le refuzã fãrã

a motiva din urma dispoziþie.

14.Comitetul stabileºte durata instrucþiei ºi alege piesele muzicale de in-

struit.

15. Preºedintelea) Reprezintã reuniunea înaintea autoritãþilor ºi altor persoane din

care cauzã subscrie toate actele prin care se dã un drept sau o datorinþãreuniunii.

17

b) Convoacã ºedinþele comitetului ºi adunarea generalã,prezideazã în acelea, dã cuvântul pe rând ºi anunþã concluziile aduse pebaza majoritãþii voturilor.

c) Conduce executarea concluziilor aduse de adunarea generalãsau de comitet, precum ºi rezolvarea agendelor curente, adicã îndrumeazãpre secretariul despre modul rezolvirei aceleia.

d) Poate asigura sume pânã la 10 fl. în cazuri urgente, dar despreacestea trebuie sã facã raport motivat în proxima ºedinþã a comitetului.

16. VicepreºedinteleFiind inpiedicat preºedinte de purtarea drepturilor ºi datorinþelor

preºedintelui se concrede Vice-preºedintelui.

17. SecretariuluiPentru conducerea bureaurului (biroului) reuniunii în adunarea gener-

alã ordinarã se alege unsecretariu dintre membri activi ai reuniunii. Secre-tariul pregãteºte discuþiile adunãrii generale ºi ale comitetului referentulacelora, induce în protocol concluziile ºi le comunicã în extras celor in-teresat. Conduce registre despre membrii rezolvã deciziile ºi poartã core-spondenþa reuniunii.

18. CassariulPentru manipularea averii corporaþiei, adunarea generalã alege un cas-

sariu dintre membrii activi ai reuniunii, acesta primeºte, administrezã ºisolveºte banii reuniunii pe baza concluziilor aduse de adunarea generalãsau de comitet, conform asignaþiunei (deciziei) preºedintelui.

19. Dirigintele (dirijorul)Adunarea generalã alege un diriginte de cor poate sã nu fie membru al

reuniunii. Dirigintele conduce instruirea corului conform concluziiloraduse în adunare comitetului.

20. Port-drapelulPentru îngrijirea drapelului arborat se alege în adunarea generalã un

port-drapel dintre membrii reuniunii.

18

21. FiscalulAcest articol este anulat.Averea Reuniunii ºi manipularea ei.Averea reuniunii constã din donaþii, taxa de membri fondatori ºi

ajutãtori, eventual din venitele produse prin producþiuni publice.

23.Bani cari nu sunt de lipsã pentru acoperirea speselor curente se vor

depune în casa de pãstrare postalã. Din banii reuniunii nu se pot da împru-muturi.

24.Despre venitele ºi arogatele se fac raport în adunãrile ordinare ale

comitetului, iar la finea fiecãrui an se fac socotele instruite cu documen-tele necesare cari se examineazã mai întâi de comitet, apoi se substernadunãrii generale ordinare.

25.Din casa reuniunii se pot împãrtãºii de ajutoare modeste în proporþie cu

averea reuniunii, vãduvele ºi orfanii decedaþi cari au sãrãcit fãrã vina lor.

26.Primirea ºi repãsirea membrilorAdunarea generalã poate primi de membri numai persoane recoman-

date de comitetul reuniunii.Membrii activi ºi ajutãtori care nu ar voii se mai facã parte de membri

în reuniune, trebuie sã-ºi insinueze în scris repãsirea (retragerea) cu treiluni mai înainte dupã care termin inceatã drepturile de membru.

27. ArbitrulDivergenþele iscate între membrii reuniuni se aplaneazã prin arbitru

ales de comitet.

28. Drapelul ReuniuniiDrapelul reuniunii va fi confecþionat din pânzã roºie cu margini aurite

ºi ornat cu o panglicã albã.Pe o laturã a drapelului va fi scrisã devizareuniunii:

19

,,Cântarea insufleþeºte toate inimile, armonia ne-ntãreºte în simþiri no-bile”.

Iar pe cealaltã laturã numele reuniunii: ,,Reuniunea românã de cîntãriºi muzicã în Satu Nou.”

29.Acest drapel se va desface la toate festivitatea unde reuniunea participã

oficios, dar cu deosebire cu ocazia adunãrilor generale ale reuniuni, de aaltminterelea drapelul stã totdeauna sub îngrijirea preºedintelui. Drapelularborat stã sub îngrijirea port-drapelului.

30.Inscriþia sigiliului este:,,Reuniunea românã de cântãri ºi muzicã în Satu Nou”

31.Dizolvarea reuniuniiÎn cazul acela când reuniunea nu ar observa (obþine) scopul ºi proce-

dura prescrisã de statute, eventual sar abate dela cercul sau de activitatea ºiprin aceasta ar periclita interesele membrilor sãi, sau a statutului, guvernulregesc poate suspenda activitatea reuniunii iar conform investigaþiei opoate definitiv dizolva sau deobliga la observarea strictã a statutelor.

32.În cazul când reuniunea se dizolvã, averea trece în proprietatea biseri-

cii gr.or. române din Satu Nou.

Satu Nou în 1 Aprilie 1894Kels Reva, Ujfalun 1894 evi Aprilis len.

Statule semnate de urmãtoarele persoane:

Stoica Peter (Petru) Dr. Pop ªandor (Alexandru)Pesko Janoº Gaºpar Janoº (Ioan)

20

Aceste Statute nu au fost aprobate de Ministerul de Interne al Ungarieci deabea în anul 1911 la intervenþiua lui Karoly Kiss.

Textele statutelor au fost scrise în limba maghiarã ºi paralel în limbaromânã.

Câºtigându-ºi un renume de cor calitativ ºi un prestigiu, corul este so-licitat la Vârºeþ în 1912 unde aviatorul român Aurel Vlaicu a fãcut exer-ciþii cu aeroplanul sãu. Mare a fost bucuria coriºtilor de cinstea acordatãcu aceastã ocazie înaintea inginerului Aurel Vlaicu.

Sub dirigenþia învãþãtorului Ioan Gaºpar corul a intepretat douã piesecorale ,,Asarã fu lunã plinã” ºi ,,Cântecul marinarilor”. Cu aceastã ocaziesa editat ºi o insignã a corului. Dupã aceia corul a fost condus iarãºi deînvãþãtorul Alexandru Andrei.

Menþionãm colaborarea dirijorului Ioan Gaºpãr cu învãþãtorul IoanMarcu, preºedintele reuniuni de cântãri din Bocºa Montanã ºi dirijorul ºicompozitorul Ioachim Perian din Bocºa-Montanã.

Probabil aceste relaþii sunt de la întrunirea învãþãtorilor români saueventual colegi de ºcoala la Preparandia din Arad. Datoritã acestu fapt

21

Corul din Satu Nou - 1910

corul din Satu Nou este invitat a lua parte la Serbãrile Sfinþirii Steaguluicorului din Bocºa-Montanã pe data de 16/29 septembrie 1912. Nu cu-noaºtem motivul din care cauzã corul nostru nu sa deplasat la aceastã maremanifestare a fraþilor coriºti din Bocºa-Montanã, cãci compozitorul Io-achim Perian era foarte îndrãgit de coriºti din Satu Nou iar piesele sale co-rale ,,Pãltinel cu frunza latã” ºi ,,Mã sui în deal la cucã” ºi altele suntprezente ºi astãzi în repertoriul corului din Satu Nou.

O altã colaborare pe care o avea dirijorul Ioan Gaºpar a fost cunoscutuldirijor Ioan Cioc învãþãtor în Cacova azi Grãdinari. Între partiturile muzi-cale ale corului întâlnim ºi partitura Liturghiei transcrisã, pe care a trimis-o înv. Ioan Cioc lui Ioan Gaºpar cu urmãtoarea menþiune:

,,Iubite amice!Aici îþi timit respunsurile dorite, care le cântã ºi Reuniunea noastrã.

Cred cã îþi vor plãcea, însã sã-le învãþaþi precis ºi corect. Toate sânt în cormicst.

Cacova, în 3 octombrie 1912 Ioan Cioc, învãþãtor”

* * *

La sfinþirea Bisericii Ortodoxe Române din Vârºeþ oficiatã în ziua de23 mai s.vechi 1913 pe lângã vestitul cor din Lugoj condus de compozoto-rul Ioan Vidu ºi încã 9 coruri bãrbãteºti ºi mixte din localitãþile bãnãþeneCacova (Grãdinari), Vlaicovãþ, Mercina, Iladia, Marcovãþ, Biserica Albã,Vrani, Vãrãdia, Coºtei a luat parte ºi corul din Satu Nou condus deînvãþãtorul Alexandru Andrei. Toate aceste coruri au concertat în grãdinapublicã din Vârºeþ.

,,Toate corurile reunite sub conducerea lui Ioan Vidu au cântat fru-moasa piesã coralã Asarã fu luna plinã” - (Petru Oallde, Corul din

Grãdinari, pag. 54, Reºiþa, 1973)Desigur cã bucuria tuturor coriºtilor a fost nespus de mare, având cin-

stea sã cânte sub bagheta marelui compozitor ºi dirijor Ioan Vidu a cãruipiese corale au fost interpretate cu drag, dar ºi astãzi sunt pe loc de cinsteîn repertoriul corului din Satu Nou.

22

În programul Concertului coriºtilor din Satu Nou sau prezentat cu,,Cântecul marinarilor” de Flondor. Acesta este încã o dovadã cã corulnostru se numãra printre cele 10 coruri de frunte din Banat.

Dupã ce a obþinut statutele de la Guvernul Magiar 1911, corul a pututsã-ºi desfãºoare liber activitatea s-a bisericeascã ºi culturalã devenind osocietate susþinutã de membrii activi, de membriifondatori ºi membriiajutãtori. Cel mai mare sprijin corului l-au acordat intelectualii români dinsat în frunte cu învãþãtorul Petru Stoica care a fost ani în ºir preºedinte alcorului, îndemând pe sãteni sã susþinã materialiceºte ºi moral corala noas-trã. În acest scop înainteazã Sinodului parohial bisericesc urmãtorul text:

,,Onorat sinod parohial Greco. Ortodox Român din Satu NouGrupul vocal bisericesc Greco.Ortodox Român din Satu Nou are un

numãr destul de membrii din Satu Nou ºi alte comune, dar între aceºtialipseºte pînã acum sfânta bisericã Greco.Ortodoxã Românã din Satu Nou.

Deci fac propunerea: a îndruma comitetul parohial a înscrie din mem-bru fondator sfânta bisericã ºi a plãti taxa de 40 coroane din casa biseri-cii.

Satu Nou - 27 Faur 1914Cu StimãPetru Stoica, dr. Romul Pop, Traian Gugulean, Romul Balnojan, Ioan

Gaºpar în conþelegere cu mine protoprezbiter Trifon Miclea”

* * *

Alt comunicat sinodului parohial:

,,Sã ºtie cã poporul român din Satu Nou are mare lipsã de o casã cul-turalã în care sã se þinã adunãri ºi conferinþe culturale de mare folos pen-tru învãþãtura poporului.

În aceastã casã culturalã s-ar putea aºeza biblioteca agenturii (filia-lei) Asociaþiei ASTRA ºi s-ar pune la dispoziþia membrilor Asociaþiunii totfelul de foi ºi reviste de cetit. Tot aici s-ar aºeza biblioteca corului vocal ºis-ar þinea orele de instrucþie a corului care din când în când va da pro-ducþiuni artistice pentru popor.

23

Spre ajungerea acestui scop se cere ºi cu puþin venit material ar puteadesigna o casã pentru folosul cultural, pe care poporul ºi biserica are maimultã trebuinþã ca devenite neînsemnate.

Fac urmãtoarea propunere: Sinodul parohial sã îndrume, comitetulparohial sã designeze casa nr. 419 de casã culturalã ºi pentru arangiareaîncãperilor spre acest scop sã se punã în înþelegere cu Agentura Aso-ciaþiunii pentru literatura ºi cultura poporului român, precum ºi cucomitetul corului vocal bisericesc Greco.Ortodox Român din Satu Nou.

Satu Nou, 27 Faur 1914Cu stimã: Petru Stoica, preºedintele Agenturii Satu Nou ºi al corului

vocal bisericesc Greco Ortodox Român din Satu Nou!

* * *

De la aceastã datã corului i sa oferit o salã de la casa bisericii unde încontinuare ºi-a desfãºurat activitatea pânã în anul 1965,

În decursul primului rãzboi mondial o mare parte din coriºti au fostmobilizaþi în rãzboi dintre care uni nu sau mai înapoiat la vetrele lor. Ac-tivitatea corului sa redus doar la slujbele religioase.

Dupã terminarea conflagraþiei la anul 1918 învãþãtorul Alexandru An-drei încearcã sã împrospãteze corul cu elemente noi cea ce în bunã mãsurãºi reuºeºte.

Plecând în România învãþãtorul Andrei, conducerea coralei este în-credinþatã tânãrului corist ºi cântãreþ de stranã Nicolae Fiºtea þãran la anul1921.

De sãrbãtoarea pogorârii Sfântului Duh 1922, corul bisericesc a ,,aran-jat” un concert sub conducerea tânãrului dirijor Nicolae Fiºtea, programulîn întregime a fost susþinut de membrii corului, având urmãtorul conþinut:

1. Hora de la Plevna (cor)2. Hora junilor (cor)3. Cântec ostãºesc (cor)4. Hora Curcanilor (cor)5. Peneº Curcanul (declamaþie)6. Doina - V. Alexandri (declamaþie)7. Luna scade (cor)

24

8. Clopoþelul (cor)9. Limba românã (cor)10. Mama lui ªtefan cel Mare (declamaþie)11. Cântec de primãvarã (cor)12. Cãluceriul ºi bãtuta (joc popular).În anul 1925 sub preºedintele corului Victor Popovici, preot corul

iarãºi îºi recapãtã statutele în noul stat iugoslav, de la guvern. Corul estecondus de acest dirijor pânã în anul 1947 când se stinge din viaþã acest tal-entat cântãreþ de stranã ºi renumit instructor de cor.

În perioada în care Nicolae Fiºtea a fost dirijor, corul a obþinut un marerespect în banatul iugoslav. Datoritã disciplinei impecabile pe care a im-puso coriºtilor sãi.

Timp de 25 de ani cât a codus fãrã întrerupere corul a ajuns la oadevãratã valoare artisticã. În perioada cât a dirijat acest om modest corula pregãtit cu regularitate programe culturale ºi religioase cu ocaziasãrbãtorilor bisericeºti.

Ziarul ,,Graiul Românesc” din Panciova pe paginile cãruia au fost pub-licate articole cu privire la viaþa culturalã a românilor din Banatul Iugoslavpublica urmãtoarele: ,,În ziua doua de Rusali anul 1924 la Satu Nou a avutloc o petrecere împreunatã cu dans organizatã de tinerimea din loc. Cân-tecele au fost executate de corul bisericesc din loc sub conducerea lui Ni-colae Fiºtea având ca soliºti pe Vasilie Lazãr ºi Traian Fiºtea. Monologul’Cãpitan în rezervã’ a fost interpretat de Lazãr Omorean dupã relatareaautorului de text a produs mare haz, fiind rãsplãtit cu aplauze îndelungatedin partea publicului numeros. Vasile Bogdan a interpretat monologul’Insurãþelul’’ apoi piesa ’La cules de vii’ a fost interpretatã de actoriiamatori, M. Stãnilã, S.Birtaº, C.Maliþa ºi I.Baro rolurile femeieºti, iar ro-lurile masculine, Traian Fiºtea, C.Fiºtea ºi P.Bogdan. Dupã terminareaprogramului a urmat dans, la care a cântat taraful vestitului lãutar IonDurãin din Petrovasâla (Vladimirovaþ) ºi o mulþime de oaspeþi din impre-jurimi precum ºi fanfara din Doloave”. - Mircea Mãran, Contribuþii

istorice bãnãþene, p.125 ,,Graiul Românesc”, Panciova nr. 25 din 29 iunie1924.

25

,,Aranjând (pregãtind) programe de diferite sãrbãtori bisericeºti, co-rul a dispus de un fond bãnesc. Aºa în anul 1929 ,,Fondul corului e de10.000 dinari din care sumã s-au procurat costume naþionale pentrucãluºeri ºi pentru alte trebuinþe ale corului” - ,,Almanahul Banatului”1929, pag. 182.

Dirijorul corului Nicolae Fiºtea a solicitat pentru Biblioteca Coruluidin Satu Nou, revista ,,Izvoraºul”, revistã de muzicã ºi folclor cãtre:,,Onoratã redacþie ºi Administraþie a revistei ”Izvoraºul” în Bistriþa, Me-hedinþ, Turnu Severin, România.

,,Vã aduc la cunoºtiþã cã am primit revista ”Izvoraºul” pe lunile dintrecut anul 1935.

Vã rugãm ca ºi pe mai departe sã le expediaþi pe anul curent, de laAnul Nou în coace; banii sigur îi vom trimite. ªi tot trimiteþi în numele co-rului bisericii tot aºa ca ºi în trecut.

26

Corul la anul 1926 - dirijor Nicolae Fiºtea

Cu stimã, Nicolae Fiºtea, prim cantor bisericesc ºi conducãtorul coru-lui. - Corul bisericesc din Novo Selo, Iugoslavia 21. 02. 1936” - NicolaeChipurici, Românii din afara României, editura ,,Lumina”, România1995

Din documentele referitoare la activitatea corului amintim colaborareaîntre corul nostru ºi corul din Uzdin, dirijat la fel de neobositul dirijor Iovaªoºdeanu. Pe data de 26 iunie 1938 corul este invitat a participa la aniver-sarea jubileului de 40 de ani de activitate coralã la Uzdin.

Tot în acest an corul doneazã bisericii din localitate douã policandre(sfeºnice) din faþa uºilor împãrãteºti care se folosesc ºi azi.

Sfinþirea steagului

Dupã ani îndelungaþi de activitate în ziua Sf. Rusali din anul 1940 corulîºi sfinþeºte Steagul Sãu. Steagul a fost sfinþit de cãtre protopopul VictorPopovici ºi preotul Adam Fiºtea, preºedintele ,,Astrei”. naº al steagului afost dr. Victor Cãdere, ambasadorul României la Belgrad, reprezentândprin consulul dl. Dimitrie Þarãlungã.

La aceastã mare sãrbãtoare a corului nostru au luat parte corul romândin Cuvin ºi cel din Petrovasâla. Ziarul ,,Nãdejdea” din Vârºeþ a fostreprezentat prin directorul sãu dr. Alexandru Butoarcã.

Reproducem din ziarul ,,Nãdejdea” - Vârºeþ din 23 iunie 1940 anulXIV nr. 25 teste referitoare la aceastã mare sãrbãtoare a coriºtilor din SatuNou:

,,La ora 6 Dimineaþa gara din Satu-Nou este ticsitã de lume binevoi-toare, aºteptând cu nerãbdare sosirea oaspeþilor. Aºteaptã ,,Fanfarabobocilor” în frunte cu d.învãþãtori: Trifu ªocardã, T. Þicu ºi ’Corulbisericesc’ cu vrednicul sãu dirijor d.Nicolae Fiºtea. Descalecã din trenoaspeþi aºteptaþi: pr. Adam Fiºtea, preºedintele ’Astrei’ dr. AlexandruButoarcã, directorul ,,Nãdejdii”, Corul mixt din Cubin, sub conducereavrednicului sãu preºedinte d.înv. Petru Bãla ºi mulþi alþi oaspeþi dinsprePetruvasâla, Alibunar, Seleuº, Panciova ºi Ofcea. Corul sub conducereadirijorului Nicolae Fiºtea, intoneazã ’La Mulþi Ani’.

27

La ora 8 a.m. cu maºina iscusitului gospodar boboc d.Sevi Boleanþuadevãrat boboc, dupã nume ºi dupã fire, sosesc dela Belgrad oaspeþiimult aºteptaþi, domnul consul Dimitrie Þarãlungã, delegat de excelenþa sadomnul Ambasador dr. Victor Cãdere. Excelenþa Sa fiind împiedicat sã iaparte în persoanã, însoþit de dl. G.Atanasiu, fiul domnului ataºat de presã.

În faþa bisericii elevii ºcolii de sub conducerea d-lui învãþãtor T.Þicu,îmbrãcaþi toþi în costume naþionale.

Un înger de fatã întinde domnului Consul, un admirabil’buchet deflori’ semn de dragoste ºi bucurie. La priceasnã se sfinþeºte drapelul nouºi mândru, ºi sfânta icoanã a Pogorârii, donatã de fiul comunei, de dl. drTiberiu George Ortopan, medic din Iaºi.

Luând Cuvântul d.Protopresbiter V.Popovici remarcã: ’Steagul a fostîntotdeauna un semn de biruinþã. El a însufleþit în trecut ºi însufleþeºte ºiastãzi pe soldaþi la luptã. Câte vreme drapelul fâlfâie în fruntea oºtirilorluptãtoare, ele au nãdejde cã vor birui. Aºa va trebui ºi acest drapel sãfâlfâiã în fruntea corului, trecând din mânã în mânã, cãci oamenii sunttrecãtori, iar biserica ºi neamul în slujba cãrora punem acest steag, suntveºnice’. În aceste momente înãlþãtoare de suflet ilustrul domn consul

28

La sfinþirea steagului (1940)

D. Þarãlungã, predã steagul vredicului dirijor Nicolaie Fiºtea cu cuvin-tele înãlþãtoare: PRIN UNIRE DRAGOSTE ªI MUNCÃ CINSTITÃ LAPROGRES CA DEMNI URMAªI AI ÎNAINTAªILOR VOªTRII!

Tot cu aceastã ocazie s-a desfãºurat ºi un program seral la care au luatparte Corul Mixt din Cubin, corurile bãrbãteºti din Vladimirovaþ-Petruvaslâla ºi cel din loc cu mai multe puncte, iar corul bisericesc pravo-slav sârbesc din loc ia parte la acest praznic românesc ºi prin graiul con-ducãtorului sãu d.profesor Atanackovic, felicitã Reuniunea fraþilorromâni, urându-le progres întru mulþi ani. Reuniunile surori închinãdrapelul în semn de salut ºi cântã ’mulþi ani’.

ªi cu aceasta se încheie aceastã mare sãrbãtoare de sfinþire a steagu-lui care ºi astãzi fâlfâie în fruntea coriºtilor la manifestãri culturale undeîºi dã concursul corul vocal român precum ºi la înmormântãrile membri-lor corului care au activat în sânul sãu.”

În continuare corul ºi-a fãcut apariþia ori unde cântecul s-a înãlþat sprezãri nesfârºite, alãturi de alte societãþi corale. Aºa cu prilejul aniversãrilorasociaþiei ,,Astra” þinutã la Vârºeþ în anul 1942 lãsând pe drept faima unuicor de calitate înaltã.

29

Corul B.O.R. dupã o înmormântare (1944)

Colaborãri cu alte societãþi

,,În anul 1943 Societatea culturalã ,,Doina” din Toracul mic a vizitatlocalitatea Satu Nou împreunã cu orchestra ,,Lira” în frunte cu dirijorulorchestrei Vichentie Petrovici - Bocãluþ, corul cu entuziastul dirijorînvãþãtorul Nicolae Polverejan, echipa de cãluºari, instruitã de Sima Baloº- Dochin ºi secþia teatralã cu regizorul Nicolae Polverejan.

Corul a cântat la Sf. Liturghie împreunã cu preoþii Ioan Baloº ºi TodorBaloº.

Seara a avut loc un spectacol la care ,,Lira” a prezentat un potpuriu decântece populare, jocuri, doine ºi hore iar corul sa prezentat cu piesele co-rale din repertoriul sãu bogat. Secþia de teatru a prezentat ,,Divorþul” iarrolurile au fost interpretat în majoritate de membrii corului” - GligorPopi, Parohia ºi biserica din Toracul mic, editura ,,Fundaþiei” Novi Sad2001 (colecþia de monografii).

Dupã încetarea din viaþã a dirijorului Nicolae Fiºtea (1947) conducereacorului este preluatã de Vasilie Lazãr - Slacinã, urmaº demn, care con-tinua activitatea corului începutã de înaintaºii sãi. Din acest an corul esteîncadrat ºi în societatea culturalã ,,Valeiru Docna” din loc. ªi în cadrul So-cietãþii culturale, dirijor al corului pânã în anul 1955 a fost Vasilie Lazãr,apoi învãþãtorii Sever Bunda ºi Mita Cuzmanovic o perioadã scurtã iar

30

Corul

V.Docna

Dirijor:

Sava

Stoian

(1952)

apoi pânã la 1957 în cadrul Societãþii ,,V. Docna” corul a fost dirijat deSava Stoian.

Pe lângã activitatea vie a corului, sa ajuns ºi la unele neînþelegeri însânul corului, s-au format douã miºcãri una care susþinea pe dirijorulVasilie Lazãr iar cealaltã grupã de coriºti tineri de tânãrul dirijor SavaStoian care cânta în S.C. ,,Valeriu Docna”.

Micºorându-se numãrul de coriºti care cântau la bisericã,dirijorul Va-sile Lazãr a introdus în corul pânã aici bãrbãtesc ºi femei devenind un cormixt. Acest cor a activat pânã în luna mai 1957 când prin intermediulpreoþilor ºi a unor oameni de credinþã din sat au unit aceaste douã grupesub conducerea lui Sava Stoian cu ocazia vizitei canonice la Satu Nou aPatriarhului Bisericii Ortodoxe Române, P.S. Sa Iustian ºi a PatriarhuluiBisericii Pravoslave Sârbe, P.S.Sa Domnul Gherman în ziua a doua deRusalii 1957.

Corul în cadrul Societãþii Culturale ValeriuDocna

Societatea Valeriu Docna a fost înfiinþatã în anul 1947 la iniþiativaUniunii Culturale a Românilor din Voivodina ºi a Uniunii Cercuale a So-cetãþilor Culturale din Panciova. A purtat numele învãþãtorului ValeriuDocna din Omoliþa cãzut pe câmpul de luptã în decursul celui de al doilearãzboi mondial.

Prin formarea acestei Socetãþi sa pus baza unui amatorism organizatunde a fost încadrat potenþialul disponibil al localitãþi, scoþând în evidenþãvalorile esenþiale ale soceãtãþi dar ºi individuale ale românilor din sat. Înprimul rând a cântecului ºi dansului a folclorului românesc în genere. Nueste vorba de un pionierat ci este o continuare culturalã desfãºuratã dece-nii în ºir de inaintaºii noºtri ci doar de o formã mai perfecþionate unde ºiacum ºi-au dat aportul contribuind cu mult elan învãþãtorii satului.

Paralel cu alte secþii ale S.C. ,,Valeriu Docna” o bogatã activitate cul-turalã a desfãºurat ºi secþia coralã, la care au participat în majoritate

31

membrii corului bisericesc, dar sau mai încadrat ºi alþi membri care nuluau parte la slujbele bisericeºti. Autoritãþile doreau ca acest cor sã fiedoar al S.C. V. Docna. Totuºi coriºti participau ºi la serviciile Sf. Liturghi,neputând a se înjgheba un cor care sã participe doar în viaþa amatoriceascãa satului.

Desele programe culturale pe care lea susþinut S.C. a fãcut ca ºi secþiacoralã sã fie permanent prezentã þinând un tempo dinamic de ascensiunecalitativã dar tot odatã inbogãþinduºi repertoriul sãu cu noi piese corale.Din datele puþin existente pânã în zilele noastre vom încerca doar sãdesprindem activitatea ºi participarea corului în cadrul SocietãþiCulturale.

La scurt timp de la formarea Socetãþii sa pregãtit un program cultural lacare pe lângã alte secþii corul a susþinut o bunã parte din programul serii.Corul a avut cinste a deschide programul înterpretând imnul þãrii – HejSloveni. În continuarea programului corul a mai interpretat piesa coralã„Rãsunã cântã uliþã” ºi „Pentru toþi acelaºi soare” piese corale din folclo-rul care a prea mãrit viaþa în noul sistem al þãrii. Corul a fost dirijat deVasilie Lazãr.

Ca secþie a socetãþii a participat la diferite întrecerii þi emulaþii coraleorganizate de Uniunea Cercualã a Socetãþilor Culturale apoi la Festivalulcoral de la Novi Sad din anul 1948 unde sa evidenþiat obþinând o diplomã.

32

Duminicã 22 ianuarie 1950 S.C. V. Docna a pregãtit un program cul-tural, programul a fost compus din piesele corale „Bãnãþana” de S. Drãgoiºi „Eu mã duc codrul rãmâne” de G. ªorban apoi un potpuriu (Suiþã)susþinutã de fanfarã douã cântece interpretate de învãþãtoare LucianaGruici ºi piesa „Minþile în cap” de S. Paviæiæ ºi de aceastã datã corul sa im-pus prin interpretarea artisticã a pieselor sub conducerea lui Vasilie Lazãr.

Între 13-14 mai 1950 la Doloave a avut loc întrecerile Societãþilor Cul-turale din cercul Panciova. La aceste întreceri, Corul societãþii reorganizatde curând, a reuºit cu succes sã execute bucãþile grele ºi cântecele corale„Tu mândruþã Bãnãþeanã” de Iosif Velceanu ºi „Lugojana” de Ioan Viduplasânduse pe locul doi. La întrecerile din Cercul Panciova în multe rân-duri a fost menþionat astfel din partea Uniunii Socetãþilor Muziciene înanul 1951 pentru rezultatele obþinute ºi i sa decernat o Diplomã de merit.Sãptãmânalul „Libertatea” a publicat abia în 24 iunie 1952 un articol sem-nat de invãþãtorul Traian Tomici despre inaugurarea Cãminului Culturalcare a avut loc cu ocoazia aºteptãrii anului nou. În duminica urmãtoare afost susþinut un program cultural de cãtre secþiile socetãþii. În program

33

corul a interpretat cu multã maiestrie piesele „Eu la joc nana la joc” de Ni-colaie Ursu ºi „Cucule cu peanã surã” de G. Dima.

Pe data de 29 noiembrie 1955 secþia coralã primeºte „Menþiune” ºi unpremiu în valoare de 2000 dinari. Corul a fost condus de tânãrul dirijorSava Stoian cu piesele „Hop Cicã lobogicã” ºi „Radnièka Koraènica” înlimba sârbã de Sv. Anðeliæ. Realizând succese ºi în continuare corul estedin nou premiat la data de 22 aprilie 1956 cu o diplomã. ªi în anul urmãtor1957 pentru rezultatele obþinute la întreceri corului ia fost conferitã incã o„Diplomã de merit”.

În decursul activitãþii sale în cadrul socetãþii V. Docna corul a fost diri-jat de Vasilie Lazãr ºi Sava Stoian apoi o perioadã ºi de învãþãtorii SeverBunda ºi Mita Kuzmanoviæ. Deja spre sfârþitul anului Socetatea Culturalãsa dizolvat din diferite motive iar secþia coralã este ultima secþie care apãrãsit aceastã socetate culturalã.

Proces verbal

ªedinþa Ordinarã a Secþiei corale V. Docna din 1 februarie 1957 de-schisã la ora 6,5 min (seara).

ªedinþa condusã de S. Stoian, când se alege preºedinte pânã când se voraproba statutele. Adicã provizoriu, de preºedinte este ales Vasilie Gavri-lov.

Mai departe se trece la discuþie, cu privire la procesul verbal de la adu-narea anualã a Societãþii Culturale „V. Docna” care este în lichidare, toþisunt de acord cu procesul.

Ancãiþan R. propune ca sã se cearã prospect de statut de la cerc (Pan-ciova) ºi sã se lucreze cât mai repede la înregistrarea soc. cor.

Rusuloi N. ia cuvântul ºi spune cã trebuie sã se ridice sigilul socetãþiicult. V. Docna în lichidare deoarece am primit act de la Belgrad, pentruridicarea acestuia.

34

Tot odatã sa discutat ºi în legãturã cu trecerea în revistã care se va þinela Panciova în luna aprilie 1957, iar Traian Balnojan propune ca sã seînceapã cât mai curând cu probele cântãrii carei obligatã...

Dupã aceastã ºedinþã corul nu a mai fost înviþat sã cânte pe scena cãmi-nului cultural ºi nici la diferite întreceri din cauzã cã a devenit doar corbisericesc. Activitatea sa sa desfãºurat în cadrul slujbelor Dumnezeieºti.Deabea la anul 1969 corul a fost invitat între 15-17 august 1969 sã parti-cipe la centenarul corului din Coºtei. La aceast jubileu a înpliniri a 100 deani de la înfiinþare, corul, pregãteºte trei piese corale „Pãstorul” de IosifVelceanu, „Rãsunetul Vãilor” de A. Popovici ºi ”În poeniþã” de Gh.Danga dar din cauza timpului nefavorabil programul seral nu sadesfãºurat.

Din anul 1970-73 corul a fost condus de cantorul Costa Marghiþiceancând dirijorul corului Sava Stoian a fost plecat la muncã provizorie în Ger-mania.

La jubileul de 250 de ani de la zidirea Biserici Ortodoxe Române dinGrebenaþ, la sãrbãtoarea Înãlþãri Domnului 1972, a fost învitat ºi corul dinSatu Nou care a dat rãspunsurile liturghice dirijor Sava Stoian în frunteacoriºtilor a mers ºi preotul din Satu Nou Ioan Jumancã. Tot în acest an laPogorârea Duhului Sfânt (Rusaliile) corul din Grebenaþ a întors vizitafrãteascã în frunte cu dirijorul Traian Pãuncu ºi preotul Tiberiu ªdicu.

La Festivalul de Folclor ºi Muzicã Româneascã din Voivodina, ediþia aXIII-a, Uzdin 1973, corul a evoluat cu trei piese corale: „Pãstorul” de I.Velceanu, „Hai la joc” de Velceanu, ºi „Foaie verde de trifoi” de TimoteiPopovici sub conducerea lui Sava Stoian corul sa prezentat la un nivel sat-isfãcãtor.

Cea de a XIV-a, ediþie a Festivalului de Folclor ºi Muzicã RomâneascãSatu Nou 1974, la aceastã solemnã manifestare folcloricã corul a avut cin-stea de a inaugural festivalui. De aceastã datã corul a interpretat „Seara pela noi” ºi „Pãstorul” ambele piese de Iosif Velceanu, dirijor Sava Stoian.ªi în continuare la ediþia XXXIII-lea dupã o pauzã de câþiva ani la Locve-Sân Mihai 1993 corul nostru a evoluat din nou interpretând piesele „Înpoenita” de Gh. Danga, ºi „Seara pe la noi” de Velceanu. La fel corul afost dirijat de Sava Stoian.

35

Dupã încetarea din viaþã a dirijorului Sava Stoian în anul 1995 con-ducerea corului este din nou preluatã de Costa Mãrgiticean iar de la 1997corul este condus de Gheorghe Radovancev iar locþiitor Ilie Baba.

Înprospãtânduse corul, cu tinere cadre în anul 1996 este solicitat Prof.Todor Petrovici din Alibunar sã instruiascã corul pentru slujbele religio-ase cât ºi pentru cântecele corale populare. Repetiþile se fac intens astfel lacea de a XXXVI-a ediþie de folclor Alibunar 1996 localitatea noastrã estereprezentatã prin participare.

Corul bisericesc dirijat de prof. Todor Petrovici. În programul de inau-gurare a festivalului pe lângã corul bãrbãtesc ºi mixt din Alibunar a luatparte ºi corul din Satu Nou interpretând un fragment din rapsodia românãde George Enescu. În programul competiþional corul s-a prezentat cu douãpiese corale.

La ediþia a XXXVII-a a Festivalului de Folclor ºi Muzicã RomâneascãSutiesca 97, dupã o muncã sistematicã sub conducerea prof. Todor Petro-vic, juriul a conferit locul I ºi diploma în concurenþa corurilor bãrbãteºti.De aceastã datã corul s-a prezentat cu piesele „Sfânt” de Vorobkhievi,„Vraja” de Ion Vidu ºi ”Mã sui-i în deal la Cucã” de Ioachim Perian.

Sub conducerea aceluiaº dirijor, corul participã ºi la ediþia a XXXVIII-a a Festivalului, Ovcea 98.

La ediþia a XXXIX-a a Festivalului de Folclor ºi Muzicã RomâneascãGlogoni 1999 Corul a lãsat o impresie deosebitã interpretând „Serenada”de Ion Vidu ºi „Foaie verde de trifoi” de Timotei Popovici.

În 20 noiembrie 1999 Jubileul corului din Coºtei, la aniversarea a 130de ani de activitate coralã a acestui sat de codru cu care ocazie s-a þinut ºiprima ediþie a Festivalului muzicii corale a Românilor din Iugoslavia subbagheta dirijorului Todor Petrovici, prin munca depusã a ridicat corala no-astrã la gradul cel mai avansat de înterpretare de la înfiinþare.

La cea de-a douã ediþie a sãrbãtorilor de iarnã intitulatã „Colindeleneamului – Rãtiºor 2000” corul sa prezentat cu douã colinzi populare subconducerea lui Ilie Baba, cu care ocazie corul a obþinut o diplomãã demerit.

Cea de-a 41 ediþie de Folclor ºi Muzicã Româneascã din Voivodina –Petrovasâla 2001 a adus corului Bisericii Ortodoxe Române încã un

36

premiu, de data aceasta diploma de merit ºi locul I care va îmbogãþi vitrinacorului în anul jubiliar. Sub dirigenþia lui Ilie Baba, corul s-a prezentat cutrei piese corale ºi anume: „Seara pe la noi” de Iosif Velceanu, „Morimândrã” de A. Bena ºi „De þi-s bade dragã” de Timotei Popovici,dovedind ºi de data aceasta calitatea sa interpretivã.

Paralel cu activitatea muzicalã coralã a activat ºi pe alte tãrãmuri, aºade exemplu la construirea casei parohiale membri iau parte activã la colec-tarea contribuþiilor de ajutor a casei parohiale de la parohieni ºi se distingprin muncã benevolã. Prin munca lor ºi ajutaþi de creºtini ºi a consiliuluiparohial se terminã casa parohialã la anul 1967. Necesitatea ca ºi corul sãaibã o clãdire pentru repetiþii o realizeazã în anul 1969.

Pe data de 18 februarie 2001 în sala de repetiþii a corului bisericesc saþinut ºedinþa de organiyare a jubileului de 130 de ani a corului BisericescRoman din Satu Nou, prezidatã de Ilie Baba. Dupã o discuþie amplã sahotãrât a se forma un comitet de organizare în vederea pregãtirii jubileu-lui. Sa propus ºi cooptat numirea unui comitet având urmãtoarea compo-nentã: Gheorghe Iãneº Preot, Gheorghe Radovancev, Ilie Baba, IoþaCãdar, Victor Þãran, Dorel Boºcu, Nicoliþã Petrovici, Ionel Todorov,Ilie Rusovan, Ioþa Jenar, Dorel Blaj, Viorel Beca, Nicoliþã Beca. Safixat data de 30 august 2001 cea ce sa ºi realizat.

37

Corul B.O.R. la Festival de la Alibunar (2006) Dirijor Ilie Baba

Jubileul de 130 de ani

Când în îndepãrtatul an 1870 învãþãtorul Petru Mioºcu a pus temeliileprimului cor bisericesc român din Satu Nou nici nu a putut visa cã dupã130 de ani urmaºii lui membrii corului din acest sat vor omagia acest mo-ment drept unul dintre cele mai importante evenimente din istoria satuluidupã strãmurarea strãmoºilor noºtri pe aceste meleaguri ºi zidirea sfântu-lui lãcaº.

Întãmpinând nenumerate piedici pe drumul ascensiunii sale secularenu ar fi de prisos sã amintim drept învãþãturã generaþiilor de astãzi, cã ac-tivitatea coralã a fost de câteva ori înterzisã de cãtre autoritãþile maghiarepe timpul Imperiului Habzburgic, apoi s-a încercat ºi desfinþarea lui dincadrul bisericii (1957) de cãtre comuniºtii postbelici – corul ºi-a menþinutexistenþa pânã în zilele noastre, sub braþele ocrotitoare ale Bisericii Orto-doxe Române.

Joi, pe data de 30 august, anul Domnului 2001, s-a confirmat din nouprintr-un program cultural artistic ocazional, care a avut loc în sala arhip-linã a Casei de culturã, cã intenþiile înãintaºilor noºtri ºi concluziile pecare le putem extrage, astãzi, din vârtejurile vremurilor lãsate în urma no-astrã au fost clare: dacã ne pãstrãm limba spiritualitatea ºi înainte de toateunitatea în faþa obstacolelor care provin din afarã, dar ºi din propriile noas-tre rânduri, ne vom menþine, în caz contrariu ne va înghiþi negura uitãriicare tot mai mult ne roade ºi ne roade...

Programul a fost inaugurat dupã cum se cade de corul bisericescomagiat condus de dirijorul Gheorghe Radovancev care a înterpretat câ-teva cântece liturgice. A urmat parohul B.O.R. Din Satu Nou prot.Gheorghe Ianeº cu o alocuþiune ocazionalã cu privire la activitatea coru-lui în decursul acelor 13 decenii de activitate.

Merituoºilor cântãreþi corali le-au fost înmânate cu acestã ocazie ºidiplome pentru merite deosebite iar tuturor membrilor corului diplomepentru activitate fructoasã.

În continuarea programului s-au prezentat formaþiile oaspeþilor:orchestra de muzicã popularã „Veselia” din Glogoni cu melodi populare

38

româneºti, apoi corul bisericesc din Doloave cu cântece religioase. A re-venit din nou corul din Satu Nou cu cântece laice condus de aceastã datãde Ilie Baba. Au urmat membrii Departamentului de Artã ºi Culturã alCãminului cultural din localitate cu urmãtoarele puncte: orchestrã demuzicã popularã condusã de Dorel Blaj, secþia de dansuri populare cu ocoregrafie româneascã ºi una sârbeascã, soliºtii instrumentiºti: CristianTodoran la saxofon, Deian Stan (oaspete din Petrovãsâla) ºi solista vo-calã Mariana Crãinean. Apoi fanfara „Cultura” condusã de tânãrulsaxofonist Alexandru Freanþ, interpretând un potpuriu de melodii popu-lare. Actorul Mircea Ardelean s-a prezentat cu o scenetã umoristicã, iarmembrii S.C.A. „Dr. Radu Flora” au participat cu orchestra de muzicãpoplularã dirijatã de Alexandru Freanþ. Soliºtii instrumentiºti MarinelDimitriev ºi Marcel Todorov la acordeon, secþia de dansuri cu o suitã dejocuri populare din Banat.

La banchetul oferit cu acestã ocazie în holul ºcolii elementare au par-ticipat peste 170 persoane între care ºi profesorul Todor Petrovici dinAlibunar care a instruit corul timp de 5 ani.

Aceastã cinã omagialã a fost îmbogãþitã de sunetele maestrului SorinBoleanþu ºi de doinele noastre strãbune în interpretarea lui GheorgheRadovanèev - Piri.

***

În îndelungata sa activitate culturalã corul a cultivat în general piesecorale ale compozitorilor români Sfânta liturghie a Sfântului Ioan Gurã deaur pe care corul o exercitã la slujbele Dumnezeieºti este o selecþie a maimultor compozitori români.

La ºedinþa Consiliului Comunitãþii locale Satu Nou din 21 decembrie2001 sa decis pentru instruirea ºi decernarea unei Plachete persoanelor,colectivelor ºi instituþiilor, care în orice mãsurã au contribuit la avansareasau pãstrarea culturi sau de altã naturã a localitãþii noastre. Pentru – mer-itele sale deosebite în decursul celor 130 de ani de activitate consecutivã acorului, pentru cultivarea cântecului coral bisericesc ºi laic, ConsiliulComunitãþii locale a hotãrât decernarea Plachetei corului nostru pe data de28 decembrie 2001.

39

Prezent ani îndelungaþi la multe manifestãri culturale în sat dar ºi înalte localitãþi ºi mai ales în ultimi ani la Festivalul de muzicã ºi Folclor alRomânilor din Voivodina, corul din Satu Nou a dovedit în mai multe rân-duri cã poate stã alãturi de cele mai bune coruri bisericeºti ºi laice din rân-dul minoritãþii româneºti din Banatul nostru.

ªi la festivalul de la Torac 2002 în concurenþa corurilor bãrbãteºti, subconducerea dirijorului Gh. Radovancev, juriul de specialitate a decernatcorului nostru Diploma plasânduse pe locul doi. În programul compe-tiþional coralã sa prezentat cu trei piese corale de compozitori bãnãþeni„Mori mândrã”, „De þi-s bade dragã” ºi „Pãstorul” lãsând o impresieexcelentã prin claritatea vocilor ºi modul de interpretare.

2004

Deoarece în ultimi 30 de ani corul nu a mai avut un comitet de conduc-ere, pe data de 13 ianuarie 2004 membri corului s-au instrunit într-o ºed-inþã extraordinarã la care sa adoptat un regulament intern de activitate.Dupã aceia sa constituit un comitet de 11 persoane cu un mandat de 4 ani.În funcþia de preºedinte a fost ales Nicoliþã Beca, vicepreºedinþi NicoliþãPetrovici ºi Ionel Cãdar, casieri Vasa Panciovan ºi Iovan Giula, secre-tar Ilie Baba, membri Gheorghe Radovancev, Ionel Paunescu, DorelBlaj, Ionel Todorov ºi Dorel Boºcu.

Sa confirmat cã ºi pe viitor funcþia de dirijor sã o menþinã Gh. Ra-dovancev ºi Ilie Baba. În decursul ºedinþei sa pus accentul pe eforturile depãstrare a tradiþiei corale începutã de înaintaºii noºtri, care a dãinuit în cur-sul celor peste 130 de an ºi prin cultivarea cântãrii liturghice bisericeºti ºilaice.

Marea manifestare a cântecului ºi jocului popular românesc þinutã laSatu Nou între 19, 20, ºi 21 august 2004 a fost aºteptatã cu mare nerãbdareºi de membri corului bisericesc. Deja din iarna precedentã Festivalului sefac pregãtiri ºi repetiþii corale. Corul este instruit de profesorul TodorPetrovici din Alibunar iar pentru aceastã manifestare culturalã au fost

40

pregãtite trei piese corale ºi anume „Hai Marie”de Ioan Vidu, „Pãltinel cufrunza latã” de Ioachim Perian ºi „În poienitã” de Gh. Danga cu care corula participat în partea competitivã a festivalului la care sa obþinut locul doi.Tot odatã corul a participat ºi în partea inauguralã a festivalului alãturi deorchestra popularã dirijatã de Sorin Boleanþu.

La fel nu trebuie trecut cu vederea aportul coriºtilor la acþiunile depregãtire a Festivalului precum ºi în decursul celor trei zile pe duratafestivalului.

Vizita în România - 2004

La invitaþia Centrului de Culturã ºi Artã a Judeþului Timiº ºi a directo-rului prof. Ciprian Cipu corul nostru a luat parte pe data de 18-19 decem-brie 2004 la cea dea IV-a ediþie a Reuniunii Corale „Cu noi este Dum-nezeu” din oraºul Recaº-România. A fost aceasta o mare bucurie sufletea-scã pentru noii coriºtii pentru cã în lunga sa activitate de peste 130 de anicorul sã cânte pentru prima datã în þara mamã, România. Cu aceastã oca-zie în orele serii pe data de 18 decembrie corul a avut nespusã fericire de acânta câteva colinde în mãreaþa Catedralã din Timiºoara dupã care corul afost invitat pentru a înterpreta câteva din frumoasele noastre colinde laFestivalul colindelor al Ucrainienilor din România, desfãºurat pe scenaCentrului de Artã ºi Culturã din Timiºoara.

Duminicã în Sfânta Bisericã din Recaº sa oficiat Sf. Liturghie la care aparticipat mai mulþi preoþi, precum ºi Preasfinþia sa Episcopul Vicar al Ba-natului Lucian Lugojanul. Rãspunsurile Liturghice au fost date de corulgazda, Corul din Broºteni ºi Corul din Satu Nou.

Dupã masã la ora 15 a fost avut loc Festivalul Coral intitulat „Cu noieste Dumnezeu” la care ºi-au dat concursul 14 coruri printre care ºi coruldin Satu Nou condus de Ilie Baba prezentând pe scenã douã colinde.În sala arhiplinã a Casei de Culturã din Recaº corul a fost îndelungaplaudat de publicul spectator.

41

La masa comunã dupã încheierea programului coriºti au avut fericireaa cânta înaintea P.S. Episcop Vicar Lucian Lugojanul colinde dar ºi câtevacântece naþionale.

Cu inimile pline de emoþii coriºti alãturi de ceilalþi participanþi saureântors acasã satisfãcuþi pe deplin cã au participat la o aºa manifestare demare amploare.

Activitatea Corului este continuatã ºi în viitor, corul participã la Festi-valul de Folclorul ºi Muzicã Româneascã din Voivodina - Alibunar 2006cu urmãtoarele piese corale: „Hai Marie” de I. Vidu, „Seara pe la noi” deIosif Velceanu, „Mori mândrã” de Gheorghe Dima ºi „De þi-s badedragã” de A. Popovici. Sub conducerea dirijorului Ilie Baba corul a inter-pretat aceste piese corale destul de bine însã nu a obþinut nici un premiudin partea juriului.

La fel corul ºi-a fãcut prezenþa la Festivalul „Obiceiurilor de Iarnã” dela Torac 2006 organizat de Fundaþia (Societatea) Românã de Etnografie ºiFolclor din Voivodina. Pentru prima datã la acest festival corul împreunãcu fanfara ,,Tineretul” din Satu Nou au înterpretat douã colinde „Veniþiastãzi credincioºii” ºi „Creºtinilor noi astãzi” aranjamentele pentru cor ºifanfarã au fost scrise de maestrul Ion Rotariu-Cordân din Coºtei, dirijorIlie Baba. De la acest Festival sa legat o prietenie dintre corul din ToraculMic ºi corul din Satu Nou ºi sa iniþiat o colaborare de vizite reciproce.

Deja în ziua a doua a Sfintelor Rusaliilor 2007 corul din Toracul Micîmpreunã cu preotul lor Mojic a sãvãrºit Sf. Liturgie în biserica din SatuNou, corul fiind dirijat de Ion Minea-Ghiga. Dupã liturghie sa luat o masãcomunã la restaurantul ,,Golf” unde sa avansat ºi mai mult prietenia întrecoriºti ambelor coruri.

La 8 septembrie 2007 sãrbãtoarea Naºterea Nãscãtoarei de DumnezeuHramul Bis. Ort. Rom. din Toracul Mic a fost invitat corul nostru condusde Ilie Baba împreunã cu prot. Gheorghe Ianeº unde la fel sa oficiat slujbareligioasã. Am fost întâmpinaþi de renumita orchestrã „Lira” la fel ºi lamasa comunã a concertat orchestra „Lira”, era o atmosferã de trãire sufle-teascã alãturi de credincioºii din Toracul Mic ºi Mare ºi prietenii coriºti.La despãrþire împreunã cu corul nostru ºi cel din Toracul Mic am interpre-tat piesa Coralã „Hai Marie”. Aceste momente vor dãinui timp îndelungat

42

în memoria ambelor coruri, ca un eveniment de o colaborare frãþeascã ºicreºtineascã.

Pe data de 29 martie 2009 Parohia Ortodoxã Românã din Toracul Mareºi Institutul de Culturã a Românilor din Voivodina au organizat ediþia I-a areuniuni corurilor bisericeºti întitulata „Toatã suflarea sã laude peDomnul” la care a participat ºi corul din Satu Nou cu urmãtoarele piesecorale „Heruvicul”, ,,Cu vrednicie” ºi ,,Sfânt de Vorobchievici”, dirijorIlie Baba. La aceastã ediþie ºi-au mai dat concursul urmãtoarele coruri:

Corul Consiliului Naþional RomânCorul BOR - PetrovasâlaCorul de femei ,,Armonia” - Toracul MareCorul BOR - Sân MihaiCorul BOR - VârºeþCorul BOR „Doina” - Toracul MicCorul BOR- Ghiroda, RomaniaCorul BOR Bãrbãtesc ,,Armonia” - Toracul MareCorul BOR - GrebenaþCorul BOR - CoºteiCorul „Strana strãmoºeascã” BOR - Govândari”, (Reºiþa)Marea mostrã a cântecului ºi dansului românesc, Festivalul de Folclor

ºi Muzicã Româneascã ediþia 49-a Seleuº 2009 þinutã între 20, 21, 22 ºi 23la Seleuº a fost încã un bun prilej pentru corul nostru sã urce pe scenã înfaþa numerosului public ºi sã arãte adevãrata sa valoare muzicalã. Pieselecorale înterpretate cu mare precizie „Câte þãri”, „Cu vrednicie” ºi „Searape la noi” au fost notate din partea juriului cu 9,9 puncte ºi diploma de ex-celenþã. Corul a fost dirijat de tânãrul student al academiei de muzicã dinBelgrad, Graþian Petrovici. Nutrind speranþe în calitatea tânãrului dirijorca corul nostru va avea un dirijor care sã continue tradiþia coralã înrãdãci-natã în urmã cu 140 de ani de acei începãtori ai vieþii corale la Satu Nou.

43

Cãlusarii în cadrul corului

Unu dintre cele mai vechi jocuri la români populare este jocul cãluºari-lor. Dupã afirmarea unor cunoscuþi folcloriºti se considera cã acest joc ne-a rãmas de la strãmoºi daci. Acest joc a fost rãspândit pe întreg teritoriuldaco-român locuit de români. ªi în acest spaþiu sa menþinut pânã în ziua deastazi, aceastã o podoabã a jocului popular românesc. Jocul este practicatîn deosebit numai de bãrbaþi. Dacã am insista de cât timp se practicã la noine izbim de negura vremurilo trecute. Totuºi considerãm cã lau adusstrãmoºi noºtri din Ardeal odatã cu colonizarea lor în aceastã localitate.Date precise nu avem ci doar din istoriatul corului român bisericesc ºi alcorului de diletanti din sat se aminteºte cã la programele organizate deaceste douã formaþi corale la finea secolului al XIX-lea au participat ºigrupuri de cãluºari. De aicea se poate deduce cã în cadrul corului s-au in-struit ºi au activat aceºti dansatori. Primul vãtaf pe care îl amintesc bãtrânicoriºti este Nicu Bogdan - Vãrãgeanu. Aceasta o condus formaþia decãlusari pânã la anul 1914 când a plecat în primul rãzboi mondial de undenu sa mai înapoiat.

Cu plecarea sa conducerea a fost încredinþatã coristului FloreanBogdan. Sub instrucþia acestuia, ani în ºir ceata cãlusarilor a îmbogãþitprogramul cultural pregãtit ºi aranjat de corul vocal dar ºi jocul cel maredin centrul satului în duminici ºi sãrbãtori, iar acest instructor a rãmas caunu dintre cel mai vestit vãtaf din sat. Urmãtorul care a preluat conduceracãlusarilor a fost fiul sãu Costa Bogdan -Vaisenfoateru. De la anul 1935funcþia de vãtaf este preluatã de Roman Smolean-Bârºte. Înfiiþându-sefanfara „Cultura” în anul 1937, acest instructor devine membru al fanfareiºi formaþie de cãluºari se ataºeazã noi formaþiuni muzicale. De aici în cologrupul cãluºarilor înceteazã sã mai activeze în cadrul corului.

Activitatea totuºi continuã ºi anul 1957 vãtaf al cãluºarilor devineGheorghe Blaj care a condus formaþia câþiva ani. Din anul 1975 devinevãtaf Viorel Balnojan sub a cãrui vãtãfie cãlusari participã la multe Festi-valuri de rang Republican obþinând diplome ºi menþiuni.

44

Din ani 1980 cãlusari îþi înceteazã activitatea dar revin din iniþiativaDepartamentului de Artã ºi Culturã Satu Nou, vãtaful Viorel Balnojan ºiVasile Lazãr instruieºte în iarna anului 2008 o tânãrã echipã de cãlusari.

45

Invitaþie primitã de

corul din Satu Nou

Cãlucerii din Satu Nou, 1950. Vãtaf: Roman Smolean - Bârºte

CONDUCÃTORII CORULUI

Învãþãtorul Petru Mioºcu este nãscut la Petrovasâla la anul 1843. Afost învãþãtor la ºcoala din Satu Nou în perioada anilor 1863-1868 ºi1870-1881. În anul 1870 Petru Mioºcu înfiinþeazã primul cor bãrbãtescbisericesc român din Satu Nou. Mai târziu, Petru Mioºcu se stabileºte înRomãnia unde deþine înalta funcþie de ºef de Secþiune în Ministerul deComunicaþiune (Comunicaþii) din Bucureºti, fiind totodatã ºi Cavaler,decorat cu Crucea de aur. – Mircea Mãran, Renaºterea Satu Nou, Peri-odic al Departamentului pentru Artã ºi Culturã (DAC) al CRI anul II nr. 2Casa de Culturã-Satu Nou.

Învãþãtorul Stefan Albu a fost învãþãtor la Satu Nou din anul 1871pânã la 1881 dupã aceia a fost învãþãtor la Alibunar. Din 1876 pânã la1881 a condus corul vocal din Satu Nou. – Monografia Alibunarului,Editura Comunitãþii Românilor din Iugoslavia Biserica Ortodoxã RomânãAlibunar.

Augustin Bontilã (Bontilowicz)Date de care dispunem referitor lapersonalitatea sa: A sosit la Uzdin de

la ºcoala din Satu Nou se pare în 1884 ºi a preluat ªcoala maghiarã destat - din descrierea lui Trinþu Mãran ,,Întemeierea ºi dezvoltarea satuluiUzdin”, vedem cã a existat o mare adversitate între preotul Onoriu Cono-pan ºi învãþãtorul Bontilã (care se pare un mare maghiarofil).

Augustin Bontilã, în timp ce era învãþãtor la ºcoala din Satu Nou din(1877) a condus un cor de diletanþi înfiinþatã de învãþãtorul Petru Stoica, în1881 dar deoarece corul respectiv nu a atins nivelul calitativ necesar ºi(poate ºi din alte motive) în curând ºi-a încetat activitatea, ceva similar afãcut ºi la Uzdin a condus foarte puþin timp (1907) ºi corul bisericesc ºilumesc, dupã moartea prematurã a învãþãtorului Augustin Precup. În jurulanului 1910 a fost pensionat ºi apoi sa întors în localitatea sa de baºtinã?

46

de unde na mai revenit la Uzdin. – Petru ªoºdeanu - Activitatea ºcolarãla Uzdin (Contribuþii), Editura: Comunitatea Românilor din Serbia.

Ioan Gaºpar învãþãtor s-a nãscut la SatuNou 1865 nu cunoaºtem anul încetãrii dinviaþã. A terminat pedagogia la Arad iar înanul 1884 a fost ales pe postul de învãþãtorla Satu Nou. Pânã în anul 1922 când a trecutîn România, tot timpul a muncit cu marerâvnã pe tãrâm cultural, pedagogic dar ºieconomic. Datoritã muzicalitãþii sale pecare o poseda a fost ales în funcþia de dirijoral corului la anul 1890. Dacã pânã la venireasa corul nu a prezentat o valoare de excepþiemuzicalã cu venirea sa în funcþia de dirijor

corul a progresat evident devenind un cor calitativ.Pentru a ridica starea materialã a sãtenilor sãi, împreunã cu intelectuali

din sat, a înfiinþat Institutul de Economii ºi Credit ,,Sentinela”.În aceastã instituþie bancarã ani în rând a fost în Comitetul de Conduc-

ere ºi supraveghere. Pe plan ºcolar sa evidenþiat cãci generaþii întregi lacare lea fost dascãl l-au amintit respectuos, iar numele sãu de învãþãtor sapãstrat pânã în zilele noastre. – Ilie Baba - ,,Foaia Bobocilor” - supliment,,Tibiscus”, anul III nr. 3 iulie 1995.

Învãþãtorul Nicolae Miuþã este nãscut la Voivodinþi iar la Satu Nou aservit ca învãþãtor doar un an la ºcoala Confesionalã Românã iar dupã ceautoritãþile maghiare au închis ºcoala Confesionalã a fost transferat laªcoala Comunalã Românã din Sân-Mihai (Locve). Un an ºi mai bine cât afost învãþãtor la Satu Nou a dirijat corul vocal iar la Sân-Mihai a conduscorul câþiva ani pînã la primul rãzboi mondial. – Pavel Gãtãianþu ºiPanta Bagiu - ,,Locve ieri ºi azi”, Editura ,,Libertatea” Panciova 1989

Nr 1875 Dieceza gr.or. românã a CaransebeºuluiD e c r e t

47

Nicolae Miuþã învãþãtor provisoiru nãscut în 25 aprilie 1878 înVoivodinþ, în tractul protopresviteral al Vârºeþului fiind ales cu obser-varea prescriselor Statutului Organic de învãþãtor la ºcoala elementarãgr.or.românã din Comuna Satu-Nou (Reva-Ujfalu), în tractul protopres-viteral al Panciovei ºi având calificaþiunea recerutã pentru acest post, pebaza Statutului organic S124 se întãresc prin decretul presant deînvãþãtor definitiv la aceastã ºcoalã ºi se îndreptãþeºte la folosirea tuturordrepturilor ºi prerogativelor ce legile din vigoare le asigureazã învãþãto-rilor de la ºcoalele poporale.

În special se dã numitului învãþãtor dreptul la folosirea emulamentelorîmpreunã cu postul sãu, pe cât timp dansul va fi cu zel, dilegenþa ºi esacti-tate intru împlinirea datorinþelor sale învãþãtoreºti, ºi preste tot va aveapurtarea ºi moravuri corespunzetoare prescriptelor disciplinare.

Caransebeº din ºedinþa senatului ºcolar al consistoriului diecezeigreco-orientale române a Caransebeºului þinute în 2 Iuliu 1901.

Episcopul diecesan Nicoale Popea m.p.

Petru Stoica - învãþãtorDintre învãþãtorii care au desfãºurat o

activitate amplã în cadrul ºcolii ºi în viaþaculturalã a satului a fãcut parte ºi merituosulînvãþãtor Petru Stoica. S-a nãscut în anul1859 în localitatea Ormindea, comunaBãiþa, judeþul Hunedoara, din Ardeal.

ªcoala primarã a terminat-o în satul nataliar gimnaziul îl frecventeazã la Arad ºi Si-biu. DIn 1879 frecventeazã ºcoala deînvãþãtori la Deva.

Dupã terminarea studiilor se angajeazãca învãþãtor în comuna Maceu iar din 1882

vine la Satu Nou ocupând postul de învãþãtor. La scurt timp devine direc-torul ºcolii fiind preocupat de probleme pedagogice, iniþiazã apariþia uneireviste pedagogice la 1886 sub denumirea ,,Convorbiri pedagogice” re-vista apare la Satu Nou iar în anul urmãtor revista apare la Panciova, iar

48

din 1888 apare la Braºov, redactor fiind Ion Pop-Reteganul. La felînvãþãtorul Petru Stoica a fost un promotor al vieþii culturale la sat, preo-cupat de activitatea Societãþii corale, o susþine ºi o ajutã devenind pentruun timp la funcþia de dirijor al corului.

Totodatã învãþãtorul Stoica este un militant al miºcãrii naþional-culturale având un mare merit pentru buna desfãºurare a asociaþiei ,,As-tra”.

În anul 1894 alãturi de alþi intelectuali din sat iniþiazã înfiinþarea Insti-tutului de Economii ºi Credit ,,Sentinela” care a funcþionat pînã la anul1945 când a fost sistatã de autoritãþi.

Vasta sa operã de învãþãtor ºi activist cultural a unei persoane marcantede specialitate în economie a fost întreruptã în 1922 când a pãrãsit satul ºisa stabilit în România.

Cu o capacitate enormã de energie, cu un spirit de abnegaþie ieºit dincomun ºi jerfirii de sine, întrega sa viaþã ºia dedicat-o ridicãrii maselorpopulare ºi propãºirii neamului din care face parte.

Dupã o viaþã plinã de activitãþi culturale, în anul 1930, la Braºov sestinge din viaþã ºi pleacã în lumea umbrelor acela care a fost un mare om -învãþãtorul Petru Stoica.

Alexandru AndreiDintre dascãlii care au purtat focarul cul-

turii noastre naþionale la Satu Nou ºi aumuncit din suflet pentru avansarea sãtenilorla un grad mai înalt de civilizaþie sa remar-cat ºi învãþãtorul Alexandru Andrei. Esteoriginar din comuna Alibunar iar datanaºterii precise nu o putem afirma. Doardupã unele probabilitãþi sa nãscut în jurulanilor 1880 în localitatea Ciongrad - Un-garia. Date precise avem cu ocazia angajãriide învãþãtor în localitatea Omoliþa la anul1898 iar la Satu Nou este menþionat la 1902.S-a însurat aici cu Ana Ortopan, familie de

49

origine aromânã, o familie de negustori foarte înstãriþi jucând un rol înviaþa cultural bisericeascã dar ºi economicã în sat.

Dupã plecarea învãþãtorului Nicolae Miuþã (1902) ia fost oferit con-ducerea corului bisericesc deoarece a dispus de calitãþi morale ºi organiza-torice.

Din cauza obstacolelor impuse de autoritãþile maghiare, corului ia fostinterzisã activitatea, învãþãtorul Alexandru Andrei a înfiinþat în acest timpun cor de ºcolari care au dat rãspunsurile la Sfânta Liturghie în bisericã.Totuºi în continuarea anilor, corul funcþiona fãrã statute pânã la 1911 cânds-au aprobat statutele.

Pe lângã activitatea cultural pedagogicã a predat ºi orele de catihimsºcolarilor sãi. La fel a activat ºi în cadrul Institutului de Credit ºi Economii,,Sentinela” fiind ales în comitetul de control ºi verificare a bãncii, iar încadrul comitetului bisericesc a deþinut funcþia de notar (secretar) alComitetului.

Misiunea sa sublimã de învãþãtor a multor generaþii de ºcolari, care lapãstrat în vie amintire, ne indicã faptul cã a fost un om modest, un excelentdascãl cu o þinutã moralã ºi eticã, iar activitatea sa de învãþãtor ºi instructorde cor este întreruptã în anul 1921 când se stabileºte în oraºul Lugoj -România.

Nicolae Fiºtea - JâcaUnul poate dintre cei mai buni cântãreþi

de stranã ºi dirijor de cor pe care la avut lo-calitatea Satu Nou, este Nicolae Fiºtea nãs-cut la Satu Nou din tatãl Petru ºi mamaSofia la anul 1893 unde cântecul stã la locde frunte, tatãl sãu fiind corist ºi cântãreþ destranã.

De mic copil a îndrãgit cântarea biseri-ceascã iar la vârsta de 18 ani devine cantoroficial al bisericii. Fire aptã având afinitatepentru muzicã posedând o voce de tenor rarîntâlnitã ºi un stil specific de interpretare a

50

cântãrii bisericeºti dar ºi coralã, în urma plecãrii în România a învãþãtoru-lui Alexandru Andrei dirijorul corului la anul 1921 îi este încredinþatãconducerea corului vocal bisericesc.

Este primul þãran dirijor al corului de la anul înfiinþãrii corului 1870.Cu venirea sa la acest post a impus o disciplinã militarã coriºtilor sãi,menþinându-se pânã la zilele noastre aplicându-o ºi dirijorii care iau ur-mat.

În decursul activitãþii sale a pregãtit programe culturale susþinute decorul vocal în care activa ºi echipa de cãluºari. Primele piese teatrale dupãanul 1921 susþinute doar de coriºti au fost pregãtite ºi regizate de NicolaeFiºtea. A participat cu corul la multe manifestãri culturale ale timpului,ducând faima localitãþii nostre iar corul ºi-a câºtigat un respect ºi un re-nume în banatul iugoslav.

Menþionãm cã Liturghia coralã pe care ºi astãzi corul nostru o interpre-teazã este o selecþie a mai multor compoziþii selectate tot de N.Fiºtea. Daractivitatea sa fructuoasã a fost întreruptã în luna mai a anului 1947 lanuma 54 de ani în puterea vieþii ºi a elanului pe care la despus întru culti-varea cântãrii bisericeºti ºi a corului vocal.

Prin dispariþia sa biserica ºi localitatea Satu Nou a pierdut pe unul din-tre cei mai valoroºi dirijor în istoria corului nostru. – Renaºtearea SatuNou - Supliment ,,Tradiþia” Anul VI, nr. 9, septembrie 2005

Vasilie Lazãr - SlacinãSa nãscut la Satu Nou în anul 1900 într-o

familie de þãrani, ºi a încetat din viaþa la datade 29 octombrie 1983 în etate de 83 de ani.

Din ani tinereþii a devenit membru al co-rului iar din anul 1928 a devenit cântãreþ debazã al stranei din Satu Nou.

A fost un foarte bun cântãreþ iar în cor acântat la tenor. A cunoscut cântarea biseri-ceascã ºi tipicul rânduielilor bisericeºti laperfecþie. În viaþa ºi în bisericã a fost un om

51

cu totul disciplinat impunînd ºi corului pe care la condus în urma decesu-lui lui Nicolae Fiºtea, a devenit dirijorul corului timp de 10 ani (1947-1957). Devenind dirijor a continuat sã menþinã calitatea corului dovadãsunt menþiunile ºi diplomele obþinute de cor sub dirigenþia sa. Din 1957 ºipânã la încetarea sa din viaþa a fost prim cantor al bisericii. În decursulvieþii a fãcut parte din Consiliul parohial iar un timp îndelungat a fostsecretarul acestuia. În urma sa a lãsat câþiva cântãreþi de stranã pe caredânsul ia învãþat cântarea bisericeascã.

Sava Stoian - NaicuEste fiul lui Roman ºi Marinca Stoian

nãscut la Satu Nou în anul 1927. Provinedintr-o familie de þãrani buni cântãreþi ºipãstrãtori ai cântecului popular. Tãtãl sãuRoman ºi bunicul dinspre mama la felcoriºti foarte buni. A învãþat cântarea biseri-ceascã ºi a citit apostolul din anii de ºcoalã.De tânãr a intrat în cadrul corului bisericesciar în anul 1952 a perfecþionat dirijatul laprofesorul Coriolan Bugariu din Vârºeþ.Din anul 1953 a dirijat corul Societãþii cul-

turale ,,Valeriu Docna” din loc iar din 1957 ºi pânã la 17 noiembrie 1995când a încetat din viaþã a fost dirijorul corului vocal bisericesc. Prin cali-tatea voci sale ºi prin modul de interpretare a cântecelor în 1953 devinesolist vocal al postului de Radio Novi Sad, redacþia românã. Pe lângã par-ticiparea cu corul la diferite întreceri ºi festivale în calitate de dirijor a par-ticipat ºi în calitate de solist vocal obþinând diplome premii ºi menþiuni. Afost solist vocal ºi în cadrul Societãþii culturale ,,Petru Albu” din Vârºeþ.La fel sa evidenþiat ºi ca bun actor în arta scenicã având roluri de frunte îndiferite piese teatrale. Sub dirigenþia sa corul ºi-a pãstrat calitatea sa artis-ticã datoritã calitãþii sale de dirijor dar ºi a coriºtilor pe care corul ia pose-dat.

52

Costa MãrghiticeanCantor ºi dirijor sa nãscut la Satu Nou în

anul 1920 ca del de al doilea copil al pãrinþi-lor Pavel (Paia) ºi Ana Mãrghiticean.

Deja din anii copilãriei sa evidenþiat printalentul sãu muzical astfel cã tatãl sãu îl ob-liga ca în fiecare duminicã sã ia parte laserviciul divin. Cunoscut cantor bisericescVasa Gavrilã-Vuia ia încredinþat citirea ap-ostolului la vârsta de 9 ani.

Dupã ce terminase ºcoala elementarãeste încadrat în corul bisericesc sub diri-genþia dirijorului N.Fiºtea. ªi-a luat ex-

amenul ºi diploma de cântãreþ de stranã în anul 1965, dupã aceia a devenitprim cantor al bisericii din loc. Din anul 1970-1974 a devenit dirijor al co-rului iar dupã decesul dirijorului Sava Stoian (1995) iarãºi a preluat con-ducerea pânã la anul 1997. Trebuie menþionat cã Costa Mãrghiticean a ac-tivat ºi pe plan cultural. Sa enumerat printre cei mai buni actori în cadrulcorului care a dat reprezentanþii teatrale sub regia lui N. Fiºtea. În ,,Gardulfermecat” în rolul principal, apoi în piesa ,,Maistorul Cãproni”, apoi înmonolagele ,,Mã bacie nevasta”, ,,Þiganul” ºi multe altele. A lãsat înurma sa o pleiadã de tineri cântãreþi de stranã pe care i-a învãþat cântareabisericeascã cari încearcã sã continue ºi sã menþinã cântarea bisericeascãîn stranele Sfintei Biserici din loc.

53

Gheorghe Radovancev - PiriS-a nãscut la Satu Nou din pãrinþii Ioþa ºi

Maria. Înzestrat cu darul de a cânta era unadevãrat rapsod popular, pãstrãtor al celormai vechi balade ºi cîntece bãtrâneºti din sat– Balada lu-i Ciota, Miºa Stãnicã, Alu-iBubuiþa ºi multe altele iar din folclorulpopular românesc – Balada Haiducilor,Balada Voichiþãi, alu-i Ienãºel, etc inter-pretândule cu multã mãiestrie având o voceplãcutã de tenor care te fascina, te fãcea sãtresari ascultându-o.

Dragoste faþã de muzicã la fãcut sã intre în Societatea coralã deja de lavârsta de 15 ani. Dirijorul corului Vasilie Lazãr îl încadreazã în cor la anul1947. Din anul 1956 este solist vocal apostolui de Radio Novi Sad, re-dacþia românã iar din anul 1997 ºi pânã la anul 2004 când a încetat dinviaþa, a fost dirijor al corului.

Ilie BabaS-a nãscut la Satu Nou pe data de 20 iulie

1943 din pãrinþii Vasilicã ºi Anghelina într-o familie de þãrani. Dupã terminarea ºcoliielementare a rãmas la sat sã cultive pãmân-tul. Din anii tinereþii sa încadrat în viaþa cul-turalã a satului. A activat în cadrul echipeide folclor a Casei de culturã iar câþiva ani acântat la vioarã în cadrul orchestrei demuzicã popularã a acestei instituþii.

Din anul 1969 devine membru al coruluibisericesc la fel ºi cântãreþ de stranã al Sf.Biserici din loc, în prezent cantor oficial.

Din 1997 devine dirijor adjunct al corului iar din 2004 dirijor oficial al co-rului bisericesc.

54

Pe lângã activitatea în cadrul bisericii ºi al corului este un iubitor alcuvântului scris. Aºa din 1993 devine membru al redacþiei ,,FoiaBobocilor” iar din 2002 redactor al periodicului ,,Renaºterea”, editat deDepartamentul de Artã ºi Culturã DAC Satu Nou.

Pânã în prezent, împreunã cu ziaristul Valentin Mic este autorul a patrulucrãri monografice.

Dorel BlajEste fiul lui Gheorghe ºi al Anei Blaj din

Satu Nouã, nãscut la data de 14 iunie 1964.Dupã ce a terminat ºcoala generalã din sat acontinuat ºi a terminat liceul economic dinAlibunar, dar a rãmas sã cultive pãmântul.

Fiind îndrãgostit de muzicã, o tradiþie afamiliei Blaj a învãþat sã cânte la acordeoncu care a cântat pe la nunþi, pe scenele cãmi-nelor culturale în anul 2000, devine ºefulorchestre de muzicã popularã din cadrulDepartamentului de Artã ºi Culturã DAC

Satu Nou iar din 1996 devine membru al corului din 2007 preºedinte alacestuia, în prezent dirijor adjunct al corului BOR.

Graþian PetroviciEste fiul lui Nicoliþã ºi Mariana Petro-

vici din Satu Nou, nãscut la 9 iunie 1987,din anii copilãriei a îndrãgit muzica ºi de-vine elev al maestrului Sorin Boleanþu,învãþând sã cânte la acordeon ca solist laacest instrument a participat cu regularitatela Festivalulu copiilor unde de câteva ori saplasat pe locuri de frunte. A participat ºi laFestivalul de Folclor ºi Muzicã Românea-scã a adulþilor din Voivodina iar la ediþiadin anul 2005 de la Uzdin obiþine locul întâi

55

în concurenþa debutanþilor. La fel pe locul prim sa plasat ºi la Festivalul dela Panciova 2007 unde a ajuns în categoria soliºtilor instrumentiºti lau-reaþi. La festivalul de la Seleuº 2009 sa confirmat ca dirijor de cor. În urmacãruia juriul artistic a decernat corului premiul de excelenþã. În prezentGraþian este absolvent în anul IV al Facultãþii de Arte Muzicale dinBelgrad - secþia pedagogie generalã.

Tânãrul profesor este o speranþã a muzicii ºi tradþiei corale de la noi.

56

Orchestra Cãminului cultural din Satu Nou. Dirijor: Janiel ªublea

REGULAMENTUL CORULUI BISERICIIORTODOXE ROMÂNE SATU NOU

Articolul I

Denumirea: Corul Bisericii Ortodoxe Române Satu Nou

Articolul II

Scopul ºi menirea corului este pãstrarea, cultivarea ºi rãspândireamuzicii bisericeºti ºi laice, în biserici, manifestãri culturale ºi alte ocazii.

Articolul II

Corul îºi desfãºoarã activitatea în cadrul Biserici Ortodoxe Românedin loc sub ocrotirea ºi auspiciul biserici.

Articolul IV

Membru corului poare deveni orice persoanã fizicã ºi juridicã avândaptitudini muzicale ºi morale respectând regulamentul corului.

Articolul V

Membri activi ai corului au datorinþa de a participa cu regularitate la re-petiþii, la slujbele religioase unde corul îºi dã contribuþia ºi la alte mani-festãri de interes.

Articolul VI

Dreptul membrilor activi: este de a beneficia de inventarul corului,dreptul la înmormântarea gratuitã a membrilor de familie pânã membrucorului este activ, excepþie fãcând doar soþia coristului.

Articolul VII

Supravegherea activitãþii corului este datã: a). Unui comitet de conduc-ere, b). Adunãrii generale.

57

Articolul VIII

Adunarea anualã ordinarã se întruneºte în decursul luni ianuarie în fie-care an, în caz de necesitate ºi la alte date. De dorit ca la adunarea anualãsã fie prezenþi majoritatea membrilor pentru o hotãrâre justã ºi majoritarã.

Articolul IX

Activitatea corului este coordonatã de un comitet de conducere de 11persoane având în frunte un preºedinte, vice preºedinte, secretar ºi casier.

Articolul XComitetul de conducere se alege pe un termen de trei ani. Dupã acest

interval de timp se oficiazã noi alegeri.

Articolul XI

Raza de activitate a adunãri anuale: a). Controlul veniturilor ºi chel-tuielilor; b). Verificarea planului de activitate.

ªedinþa adunãrii anuale va fi înregistrat în procesele verbale ºi verifi-cate de membri comitetului de conducere.

Articolul XII

Activitatea preºedintelui: a). Convocarea ºedinþei comitetului de con-ducere, prezidarea adunãri anuale ºi a comitetului de coordonare la ºed-inþele acestuia.

b) Va întreþine liniºtea membrilor activi, c). Va controla activitateapersonalului administrativ ºi economic al corului, d) În caz de absenþã esteînlocuit de vice preºedinte.

Articolul XIII

Activitatea casierului: a). Casierul conduce averea ºi imobilierul coru-lui conform hotãrâri comitetului de conducere ºi a adunãri anuale, poartãcontabilitatea banilor incurºi, precum ºi alte venituri ºi cheltuieli. b). Varaporta odatã pe an starea financialã a corului comitetului de conducere.

58

Articolul XIV

Activitatea secretarului: Va purta procesele verbale ale ºedinþelorcomitetului, a adunãri generale anuale, va purta corespondenþa, va înreg-istra evindenþa membrilor activi, va purta alte acte ºi documente referi-toare la activitatea corului.

Articolul XV

a). Comitetul de conducere alege dirijor ºi dirijor adjunct al corului iaradunarea generalã va confirma sau nu va confirma alegerea.

b). Dirijorul va fi dupã funcþia sa membru în comitetul de conducerec). Faþã de membri activi dirijorul are datorinþa a se comporta pãr-

inteºte, iar membri activi faþã de dânsul a da ascultare.

Articolul XVI

Se cere membrilor activi o comportare corectã în activitatea lor, în cazcontrar se va proceda la excluderea lor din sânul corului. Hotãrâre de ex-cludere va duce comitetul de conducere prin informare scrisã, trimisãmembrului exclus. În caz de necesitate aceastã problemã se va rezolva încadrul adunãri generale.

Articolul XVII

Membrul corului dacã este angajat la o înmormântare ca rudenie nupoate beneficia de plata corului.

SATU NOU 6 IANUARIE 2004

PREªEDINTELE: Nicoliþã Beca

VICEPREªEDINÞI: Nicoliþã Petrovici ºi Ionel Cãdar

SECRETAR: Ilie Baba

59

Fondul de piese corale ºi partituri

În decursul activitãþii sale îndelungate corul ºi-a îmbogãþit arhiva sa cuun fond bogat de partituri ºi piese corale. În afara partiturilor Liturghice ande an s-au transcris pe note partituri de piese laice corale din folclorulromânesc ºi îndeosebi a compozitorilor bãnãþeni. Pânã în prezent în arhivacorului se mai pãstereazã peste 150 piese corale dintre care majoritateapieselor au intrat inrepertoriul corului nostru pe scena din sat sau la difer-ite întreceri ºi emulaþii. Din spusele bãtrânilor coriºti reiese cã corul aposedat ºi mai multe partituri dar ºi o micã bibliotecã a corului dar lasfârºitul celui de al doilea rãzboi Mondial multe au dispãrut. Desigurmulte partituri au rãmas la coriºti ºi chiar la dirijori care din diferite mo-tive nu s-au mai înapoiat. Oricum astãzi acest fond de care mai dispune co-rul în prezent trebuie pãstrat cu mare dragoste findcã este de o valoareincontestabilã în arta muzicii corale.

În continuare redãm numele compozitorilor ºi a pieselor coralecompuse de distinºii compozitori:

Ioan Vidu: Vraja, Auzi valea cum rãsunã, Lugojana, Serenada – Lunaplinã, Taci bãrbate, Tu te duci badeo sãrace, Vino Lele, Jalba norei,Moþul la drum, Cântecul strãinatãþii, Bobocele ºi inele, Andaluza, Sârba,La plecare, Dumbrava Roºie, Nu desperaþi poezia de Iosif Vulcan, ªtefanDomn, Coasa, Mãrie, Mãrie, Sus opincã, Plângerea unei floricele, Ano,Leno, Negruþa-cor mixt, Mândruþã cu casa-n colþ, ª-asarã.

Iosif Velceanu: Tu mândruþã bãnãþeanã, Pãstorul, Hai mândrã la joc,Seara pe la noi, Deviza, Serenada – Vino lunã la fereastrã.

Gh. Dima: În zadar, Sãrmana frunzã, Hai în Horã, Mori mândrã,Douã inimi, Hora Severinului.

Ioachim Perian: Pãltinel cu fruntea latã, Mã sui în deal la Cucã,Necãjit ca mine nu-i, Dorul mândrii.

Nicolae Ursu: Eu la joc nana la joc, Când eram de nu iubeam, ªoimiiCarpaþilor, Dute dor, Suitã coralã, Lino, Leano ºi de doi, Eu cu dorMândra-i cu jele.

60

A. Popovici: Rãsunetul vãilor, ªti tu, Moara,Marºul lui Todor, Dorul Ardealului, DoinitoriRomâni.

Ciprian Porumbescu: Tabãra Românãscrisã la 1877, Tatãl Nostru, O zi frumoasã, Peplaiuri de munte – cor mix – Crai nou, Pe alnostru steag.

Timotei Popovici: Toarce Leleo, Pribeagul,Cucule peanã galbanã, Tot am zis, Foaia verdede trifoi, Haþegana.

Sabin Drãgoi: Dida, Bãnãþeana, Mândrãþarã îi Banatu, Cât îi fata de micuþã, Trandafirdepe rãzoare.

G. Goian: Floare bãnãþeanã.Augustin Bena: Hora Daciei, Horea bea la

Fãgãdãu, Suspinarea, Serenada - versuri M.Zamfirescu, Mori mândrã.

Muzicescu: Lela viteazã, Româncuþa – deMureºan, Stãncuþa.

Antoniu Sequens: Frumoasa copiliþã, Tainicsoartea, Þiganca.

I. Micu: Mie dor de satul meu, Pe sub flori mã legãnai, Foaie verdeTrei sulfine.

Gh. Danga: În poieniþã.Dimitrescu: Marsul Armatei Române.I.Buicã: La Carpaþi, La Turda.Dumitru Kiriac: Seceriºul.I Remeau: Imnul nopþii.Valeriu Magdu: Nuºca.Petru Potoceanu: Ciclovana.V.Humpel: Iatã ziua triumfalã.N.Vasilescu: Marºul lui Iancu.M. Logan: Planul Cincinal.Filaret Barbu: Imnul studenþilor Români din Iugoslavia.

61

Ciprian Porumbescu

Sabin Drãgoi

Spohn: Bucurii nevinovate.Kreutz: Kapelã.H. Boniche: Coroana cufundatã.Durner: Viscolul.V. ªumschi: Cine aude a mea guriþã,Mendelson: Bun rãmas.T. Lugojanul: Fã-mã Doamne.G.ªorban: Eu mã duc codrul râmãne.Flondor: Somnoroase pãsãrele, Cântecul Marinarilor.F. Cerne: Graiul neamului.D.Teodorescu: Românaºului îi place.Alte partituri: Copii ai Daciei. Ardeleana de la Torac, Hai plugari cu

noi, Marºul lui Tito, Vino Bade, Imnul femeii....Tudoriþa.Partituri Liturghice: Sf. Ioan Crisostom (Ioan Gurã de aur) Tipãritã

1895 de Ioan ViduPartiturã Liturghicã S. Ioan Gurã de Aur. Cor. Mix, de Gavril

MuzicescuPartiturã Liturghicã S. Ioan Gurã de Aur cor. Bãrbãtesc. De Filaret

BarbuPariturã combinatã cor bãrbãtesc – mai mulþi compozitori, Sequens, A

Bena, G. Dima, Popovici, Vorobchievici.

62

Ioan Gaºpãr (învãþãtor - dirijor)Trãian GuguleanIoan Balnojan (sup. locotenent)Ioan VeseiMita CotorovProcopie Rosculet (înv.)Vasiliu Radu (înv.)Petru Stoica (înv.)Ioan Bogdan, senior,Ion Bogdan, juniorªtefan Negru,Iovan Sofei,ªtefan Mic,Petru Negru (funcþionar)Petru Tabac,Trifu RosculeþConstatin Þarina (funcþionar)Ioan Ortopan,

Pavel Mihailov,Ioan Roºu,Alexandru Brãdeanu (înv.)Costa Maliþa,Vasilie Balnojan,Costa Rusovan,Todor Lãutas,Pavel Rudnean (înv.)Lazãr Rudnean,Paun Birtean.

Lista coriºtilorde la anul 1910

ªtefan Jenariu-Tãtan,Vanu Roºu,Steia Baba,Vanu Birdean,Petru Bugariu - Taiu,

63

MEMBRII CORULUI

Privind spre timpurile trecute, pentru a admira ºi omagia pe toþi aceiacare au activat în aceastã coralã într-un chip stat de rodnic în acest þinutbãnãþean ºi lãsãndu-ne iubirea de cântec, de Dumnezeu, de naþiune cuadevãrat aceastã coralã a avut un rol ,,Mesianic pe þãrâmul culturiinoastre”. În rândurile ce urmeazã vom încerca sã amintim numele acelorcoriºti care prin contribuþia lor au lãsat urme adânci pe pagina istoricã acorului din Satu Nou. Desigur cã din cauza lipsei de documente, regretãmdacã vom lãsa la o parte numele unor dintre coriºti.

Dintr-un circular protopopului Trifon Miclea, cu data de 25 martie1895, prin care a convocat pe coriºti la o ,,probã” sub conducereaînvãþãtorului Ioan Gaºpãr, aceasta din cauzã cã corul nu avea statute ºi erainterzis sa cânte în bisericã, redam totuºi numele coriºtilor care erau invi-taþi la aceastã întrunire:

Pãtruþ Fiºtea,Vasa Gãvrilã - Vuia,Sava Gãvrilã - Vuia,Nicã Gârbav - Tiliþã,Costa Rusovan,Coman,Miloi,Ion Bogdan (tutore orfanal)Corneliu Boleanþu,Petru Roºu,Florian Bogdan,Mita Rusovan - Drãga,Iefta Mãlãimare - Cambeþ.

Lista coriºtilor dupãprimul rãzboi mondial

Nicolae Fiºtea,Sava Stãnilã - Crâºmariu,Pavel Bogdan - Irimia,Ioan Birdean,Vasile Bogdan,Alexandru Bogdan,Nicolae ªublea,Alexandru Blagoie,George Bogdan, jun.Eutimie Blaj,Alexandru Jenar,Ilie Stoian,Cuzman Gugulean,ªtefan Pavlov,Ioan Bogdan,Nicolaie Cebzan,Ioan Omorean,Nicolaie Stanciu,

R. Stoian,Nicolae Balnojan,Teodor Þânþariu.

Lista coriºtilordupã anii 1925

Trãian Þãran - Vucu,Roman Stoian - Naicu,Moldovan Mãlãimare,Pavel Gaºpar,Nicolaie Frenþiu,Panta Fiºtea,Mircea Flora-Nixa,Lazãr Mocioacã,Ilie Mãlãimare - Gigiu,Trãian Bolianþu - Guguleanu,Viþu ªublea,Todor Duinea - Tondi,Roman Birgean,Iovan Bãloi,Alexa Mic - tata Lieca,Ioþa Bogdan - Jivi,Lazãr Þãran - Diþu,Vasa Bogdan - Musta,Trãian Fiºtea - Boncoº,Stevan Bochinaþ - Cuculã,Trãian Paripu,Iepta Tolvãdiaþ - Rotariu,Milan Balnojan - Lãzãroni,Viþu Bogdan - Modoni,Iovan Bugarin - Bogami,Steia Bugarin - Taiu,Floria Tãrâþã,Ghiþã Cãdariu,

64

Valeriu Taºcã,Moldovan Blaj - Pârvu,Stevan Tolvãdiaþ - Rotariu,Vasilie Lazãr - Slacinã,Sava Gaºpãr - Vancã.

Lista coriºtilorde la anul 1934

Costa Mãrghiticean,Nicolae Stanciu - Chelciu,Trãian Smolean - Brâºte,Petru Pomanã - Frau,Rodovan Boleanþu - Pagubã,Vasa Fiºtea.

De la anul 1936Ioþa Ardelean - Cuºu,Trãian Sculean - Iºfan,Trãian Balnojan,Lazãr Rusovan - Drãga,Gheorghiþã Þãpârgea,Ghiþã Mãlãimare,Ionicã Mandreº,Stevan Ochian - Cãpuºã,Sevi Ardelean,Nicolae Bogdan,Roman Bogdan - Pruniþã.

Sava Stoian în 1941

De la anul 1947Ghiþã Radovancev - Piri,Viþu Balnojan - Ujã,Nicolae Rusuloi - Colã,Vasile Gavrilov - Vuia,

De la 1948Rodovan Ancãiþan,Gheorghe Mic - Borândãu,Sava Smolean - Pârcoºanu,Aurel Cebzan,Iovan Þãpârdea,Nicolitã Lazãr - Gioaicã,Iovan Flora - Nixa,Ghiga Balnojan - ªciopu,Sava Giaconov - Buþa.

De la 1949Efta Mandreº,Pavel Flora,Ioþa Bugarin - Bogami,Trãian Maliþa,Ghiþã Tâpârdea,Trãian Ghilezan,Aurel Jenariu,Stevan Jenariu,Stevan Bolianþu - Vladu,Ionel Pãunescu,Vasa Mãlãimare,Aurel Cãdariu,Trãian Macedolean.

De la 1952Todor Giula,Petru Crãinean,Iovan Beca,Trãian Togeraº,Stevan Mãlãimare,Ghiþã Taºcã,Petru Bogdan - Niema,Mita Rusovan,

65

Sava Beca,Nuþu Maliþa.

De la 1954Ilie Rusovan,Trãian Ion,Lazãr Ardelean - Ulã,Efta Sudom.

De la 1955-56Ghiþã Bugarin - Taiu,Trandafir Pârvu,Petru Duinea,Ionel Þãran,Ioþa Petrovici - Maciu,Ioþa Cãdar,Sava Ardelan,Ilie Beca.

De la 1961Vasa Smolian,Ioþa Jenar,Mita Stanciu,

�

De la 1969Ionel Sudom,Ilie Baba,Nicolae Mohan,Viorel Beca,Vasa Crãinean - 1980Ionicã Flora - 1980Paia Balnojan - 1984

De la 1990-94Nicoliþã Beca,Petru Jenariu,

Petru Bogdan,Iovan Giula,Ionel Rusovan,Vasa Panciovan,Viorel Maliþa,Daniel Marcov.

De la 1996Stevan Gaºpãr,Barbu Boian,Ionel Baba,Ionel Bugarin,Tiberiu Tãpârgea,Mircea Mãlãimare,Dorel Blaj,Ionel Cãdar,Nicoliþã Petrovici,Victor Þãran,Ionel Todorov,Ionel ªublea,Ghiþã Brãdean,Lucian Voin.

De la 2003Marinel Rusovan.

De la 2005Roman Rusuloi,Tiberiu Stoian,Vasilie Lazãr - Slacinã.

De la 2006Saºa Gligorin,Ionicã Togeraº.Vichi Jenar

66

ALBUMULAMINTIRILOR...

Programul concertului de la Vârşeţ din 5 iunie 1913 la carea participat şi corul din Satu Nou. Dirijor: Ion Gaşpăr

69

70

71

72

Lazăr Omoreanactor

73

Căluşarii1933

Corul Bisericii Ortodoxe Sârbe din Satu Nou la anul 1933Dirijor: Dragoljub Bata Atanacković

74

Corul ,,Valeriu Docna” dirijor: Sava Stoian

Membrii corului şi credincioşii Sf. Biserici din Satu Noucu preotul Iosif Iorga (1966)

75

Ovcea 1988: Corul B.O.R. Alături de secretarul provincial pentruminorităţi - Pavel Domoni (1998)

Râtişor: Festivalul Colindelor (2000)Corul împreună cu copii colindători

76

Pe scena Festivalului de la Alibunar (1996)Dirijor: Todor Petrovici

Pe scena Casei de cultură din Satu Nou (2005)Dirijor: Ilie Baba

77

Corul B.O.R. la Alibunar 1996Dirijor: Todor Petrovici

Corul B.O.R. împreună cu coriştiidin Toracul Mic (2007)

78

Un grup de corişti cu fete (colindători)

Corul B.O.R. Alături de orchestra ,,Lira” din Torac (2002)

79

Corul B.O.R. (2001)Dirijor: Gheorghe Radovancev-Piri

Colindele Neamului (26 decembrie 2003)

80

Jubileul corului de 130 de ani. Dir. Ilie Baba

Corul împreună cu copii colindători (1997)

81

Corul B.O.R. cu părintele protopop Gheorghe Ianeş (1988)

La Colindele neamului: Râtişor 2000

82

Festivalul de Folclor - Alibunar 2006Dirijor: Ilie Baba

Un grup de corişti la o acţiune de muncă

83

Corul din Recaş - România şi Corul B.O.R. din Satu Noupe scena Casei de cultură din Satu Nou

84

CUVÂNT DE ÎNCHEIERE

Este cu totul imposibil a scoate în relief tot cea ce sa desfãºurat în de-cursul anilor în activitatea acestei societãþi corale, deoarece dispunem deprea puþine documente pãstrate. Dar dragostea de acei mesageri ai cânte-cului coral, a dascãlilor care ºi-au dat aportul de ai învãþat notele pe aceicoriºti þãrani, arta cântecului coral, dar ºi pe acei coriºti care nu au pregetata lãsa munca câmpului ºi a veni la repetiþii nea determinat la aceastã micãlucrare monograficã a corului din Satu Nou. Desigur cã aceastã lucraremonograficã nu este nici pe aproape completã, poate într-o nouã ediþiemonograficã lucrarea va continua cu mai mult material documentar.

Privind în ansamblu activitatea corului parcusã în cei 140 de ani, subdiferite împrejurãri ale timpului, corul a fost decenii la rând un factor activîn viaþa spiritualã ºi culturalã a satului. Din mijlocul sãu sau ridicat viitoriicântãreþi de stranã, apoi tineri datoritã faptului cã erau coriºti au îndrãgit ºiarta teatralã apãrutã în cadrul societãþii corale, ºi prezentatã în cadrul con-certelor organizate de cor.

Tot în cadrul corului a activat ºi echipa de cãluºari instruitã de dirijoriicorului, de coriºti buni dansatori, cari la concertele susþinute de cor înche-iau programul cu ,,cãluceriu” ºi ,,bãtuta”. La fel în fiecare duminicãcãluºarii încheiau hora satului pânã la cel de al doilea rãzboi mondial.

Dacã astãzi corurile numai sunt un focar de culturã, miºcarea coralã înBanat a fost un fenomen cultural deosebit de complex. În prezent coruleste activ doar la slujbele Dumnezeieºti iar mai puþin în viaþa culturalã asatului. Dar cel mai important este faptul cã în sânul corului la ospeþele ºipetrecerile coriºtilor sã pãstreazã neºtibite de influenþa vremii baladele ºidoinele noastre româneºti.

Odatã cu transformarea sistemului democratic, corul B.O.R. în ultimii20 de ani este iarãºi prezent pe scena Casei de culturã cu ocazia sãrbãtori-lor bisericeºti, la Festivalul obiceiurilor de iarnã, a colindelor ºi ori undeeste invitat.

85

Amprenta corului este pusã pe colaborarea cu mai multe coruri. În mo-mentul de faþã sunt întreþinute relaþii de colaborare cu mai mute coruri dela noi ºi din România dar în special cu corul român din Doloave, oadevãratã colaborare frãþeascã.

Încheind acest cuvând de încheiere cu dorinþa ca aceste cor sã dãinui-ascã încã mulþi ani pãstrându-ºi valoarea sa ºi menirea sa pentru carestrãmoºii noºtri l-au înfiinþat.

Autorul

86

Corul din Satu Nou ºi Doloave (9 mai 2010)

HOR RUMUNSKE PRAVOSLAVNE CRKVE

U drugoj polovini 19. veka kao odraz nezadovoljstva u ostvarivanjukulturnih prava, rumunska manjina u Ugarskoj odluèila je da ta svojaprava ostvari u okviru crkve, kroz osnivanje pevaèkih društava ilicrkvenih horova. Takvi horovi su pre svega imali ulogu oèuvanja nacion-alnog identiteta, propagiranje kulturnih vrednosti, muzike i autentiènogfolklora banatskih Rumuna.

Sledeæi primere drugih naselja u Banatu u kojima je �ivelo rumunskostanovništvo, Rumuni iz B.N.Sela su prvi pokušaj naèinili 1870 godine.Temelje ovog hora postavio je seoski uèitelj Petru Miošku.

Hor je u poèetku pevao u dva glasa, a njegovi èlanovi su poticali iz re-dova zemljoradnika i zanatlija. Novoseljani se mogu radovati što su, zarazliku od drugih sele u koja su dolazile horovodje iz udaljenih mesta,imali sposobne uèitelje koji su svoje znanje podarili, izmedju ostalog irazvoju tradicije horskog pevanja.

Zahvaljuæi uèitelju Štefanu Albu 1876 godine nakon crkvenog odva-janja, organizovan je još bolji hor, ali se on iz nepoznatih razloga posle petgodina ugasio. Uèitelj Petru Stojka i zapisnièar Lazar Roškulec sazvalisu 1882 godine osnivaèku skupštinu amaterskog hora, kojim je upravljaouèitelj Augustin Bontiloviæ. Zanimljivo je da je i ovaj hor funkcionisaoisto pet godina.

Uspon horskog pevanjaUèitelji Petru Stojka, Joan Gašpar, Aleksadru Bradean, Pavel

Rudnean, zajedno sa doktorom Aleksandruom Papom, osnivali su 1890godine novi hor, kojim je dirigovao uèitelj Joan Gašpar. Pod upravomovog dirigenta hor se svrstao medju najbolje u Banatu. Upravo zbog togaugarske vlastu su zabranili aktivnost hora tako što nisu odobrile njegovstatut. Uprkos zabrani hor je aktivnost nastavila u ilegali, pa je prilikomosveštenja kapele u Dobrici 1899 nastupila i hor RPC iz Novog Sela podupravom Joana Gašpara. Kada je ponovo otvorena Klerikalna škola uokviru rumunske pravoslavne crkve u N. Selu (1901) za dirigenta je biopostavljen uèitelj Nikolaje Miuca a nakon zatvaranja škole (1902) za diri-genta je postavljen uèitelj Aleksandru Andrej.

87

Statut hora je odobren 1911 godine na intervenciju Karolija Kiša.Nakon što je Statut odobren, hor je mogao nesmetano da odr�ava svoje

aktivnosti kako u okviru crkve tako i na kulturnom planu u selu i vannjega.

Najveèu moralnu podršku je nailazio u intelektuacima iz sela. Medjunjima je bio Petru Stoika, dugogodišnji predsednik hora, koji je upeo daizdejstvuje salu u kojoj su probe hora odr�avane sve do 1965. godine.

U toku Prvog svetskog rada aktivnost hora je opala, a nakon rataAleksandar Andrej uspeo je da podmladi hor novim èlanovima. Kada jeuèitelj Andrej 1921 godine otišo u Rumuniji, dirigovanje horom preuzeoje Nikolaje Fištea po profesiji zemljoradnik. Godine 1924 sveštenikViktor Popoviæ postao je predsednik hora zahvaljuæi kome je jugosloven-ska vlada odobrila 1925 godine statut hora.

Zahvaljuæi disciplinovanom radu i znanju Fištea je uspo da izdigne horna najveæi umetnièki nivo. Kada je Fištea umro (1947) upravljanje horomje preozeo Vasilije Lazar-Slaèine, koji je na tom mestu bio sve do 1957.godine kada je na èelo hora stao Sava Stojan-Najku, istaknuti vokalnisolista Radiotelevizije Novi Sad.

Hor se 1947 godine prikljuèio KUD-u ,,Valeriju Dokna” i tako je radiosve dok nije rasformiran (1957) godine. U okviru ovog društva rumunskihor je nastupao na mnogim kulturnim manifestacijama u selu, kao i naopštinskim smotrama, gde je osvojio brojne nagrade, o èemu svedoèediplome saèuvane do danas. U periodu izmedju 1970-1973 horom jedirigovao Kosta Margitièan, a posle njega na èelo hora ponovo je staoSava Stojan, koji je tu bio do kraja �ivota (1995) godine.

Dve godine nakon toga horom je ponovo dirigovao Kosta Margitièan,a od 1997 do 2004 godine Ðorðe Radovanèev Piri.

Godine 1996 hor je podmladjen novim èlanovima, a kao instruktor jeanga�ovan prof. Todor Petroviæ iz Alibunara. Na svim Festivalima Ru-munske Muzike i Folklora na kojima je hor nastupio pod palicom ovogdirigenta i kasnije Ilije Baba, osvojene su visoke nagrade, prva mesta ipohvale struènog �irija.

Kada se Ðorðe Radovanèev povukao, na èelo hora došao je Ilije Baba,entuziasta i kulturni aktivista.

Valentin Mik

88

C U P R I N S:

Prefaþã 5

Cuvânt înainte 7

Imnul corului 9

Activitatea coralã 10

Statutele ,,Reuniunii române de cântãri

ºi muzicã din Satu Nou” 15

Sfinþirea steagului 27

Colaborãri cu alte societãþi 30

Corul în cadrul Societãþii Culturale

Valeriu Docna 31

Proces verbal 34

Jubileul de 130 de ani 38

2004 40

Vizita în România- 2004 41

Cãluºarii în cadrul corului 44

Conducãtorii corului 46

Regulamentul corului bisericii ortodoxe

române din Satu Nou 57

Fondul de piese corale ºi partituri 60

Membrii corului 63

Albumul amintirilor... 67

Cuvânt de încheiere 85

Hor Rumunske pravoslavne crkve 87

APARIÞIA ACESTEI CÃRÞI A FOSTSPRIJINITÃ DE URMÃTORII SPONSORI:

Corul B.O.R. Satu Nou

Cooperativa Agricolã ,,Milenium” - Satu Nou

Cooperativa agricolã ,,Vazox” doo - Satu Nou

Cãminul cultural ,,3 octombrie” - Satu Nou

,,Admido” - Satu Nou

Restaurantul ,,Golf” - Satu Nou

Vasa Crãinean - Satu Nou

Jelenka Novakoviæ - Satu Nou

Traian Ardelean-Filimon - Satu Nou

Viorel Beca, instructor - Satu Nou

Ionel Crãinean-Pusta - Satu Nou

Branko Èigoja - Satu Nou

Mãrioara Stojanoviæ - Satu Nou

ISBN:978-86-87405-01-1

KNJIGU SU POMOGLI:

Hor Rumunske Pravoslavne Crkve - Banatsko Novo Selo

Zemljoradnièka zadruga ,,Vazox” doo - Banatsko Novo Selo

Dom kulture ,,3 oktobar” - Banatsko Novo Selo

,,ADMIDO” - Banatsko Novo Selo

Restoran ,,Golf” - Banatsko Novo Selo

Vasa Krajnjan - Banatsko Novo Selo

Jelenka Novakoviæ - Banatsko Novo Selo

Trajan Ardeljan-Filimon - Banatsko Novo Selo

Viorel Beka, instruktor - Banatsko Novo Selo

Jonel Krajnjan-Pusta - Banatsko Novo Selo

Branko Èigoja - Banatsko Novo Selo

Marioara Stojanoviæ - Banatsko Novo Selo

ISBN:978-86-87405-01-1