doc 3

5/12/2018 Doc 3 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/doc-3-55a4d12c17186 1/3

Prima jumatate a secolului XIX aseaza intreaga societate romaneasca intr-uncurent

modernist, un curent al innoirilor, in toate domeniile. In urma Pacii de la

Adrianopol(1829) Tara Romaneasca si Moldova au intrat in circuitul economic european, putand sa ia contact mai bine cu toate transformarile din lumea apuseana. Se va produce

acum o adevarata efervescenta culturala in Tarile Romane. Se dezvolta invatamantul in

Moldova datorita activitatii lui Ghe. Lazar si Ion Heliade-Radulescu.

In 1860 se infiinteaza Universitatea din Iasi, in 1864 in Bucuresti, de catre Dimitrie

Bolintineanu. Se dezvolta teatrul datorita activitatii lui Ghe. Asachi in Moldova si lui I.Heliade-Radulescu in Tara Romaneasca. Primul spectacol are loc in inlimba romana la

Iasi, in 1816, iar la Bucuresti in 1819. Cu p

rilejul spectacolului de la Bucuresti, Iancu Vacarescu a scris un Prolog in caresintetiza conceptia pasoptistilor despre teatru: "V-am dat teatrul/ Vi-l paziti ca pe-un

lacas de muze/ Cu el curand veti fi vestiti/ Prin vesti departe duse/ In el naravuri

indreptati/ Dati ascutimi la minte/ Podoabe limbii voastre dati/ Cu romanesti cuvinte." In

anul 1840, la conducerea Teatrului National din Iasi au venit Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi si Mihail Kogalniceanu, care au pus bazele repertoriului dramatic original

romanesc.De asemenea, se dezvolta presa in Moldova sub conducerea lui Ghe. Asachi. Se

afirma "Albina Romaneasca" si suplimentul sau, "Alauta Romanasca". In Tara

Romaneasca, sub conducerea lui I. H.-Radulescu se afirma "Curierul National" cu

suplimentul "Curierul de ambe sexe". In Transilvania, sub conducerea lui Ghe. Asachi,apare "Gazeta de Transilvania" si suplimentul "Foaie pentru minte, inima si literatura".

Acest curent innoitor a cuprins si literatura. In anul 1830 I. H.-Radulescu a tradus in

limba romana "Meditatiile poetice" ale lui Lamartine, act simbolic prin care se marcatrecerea literaturii romane de sub sfera de influenta a literaturii orientale sub sfera de

influenta a literaturii occidentle, in primul rand sub sfera de influenta a literaturiifranceze.Tot acum se produce un eveniment de mare importanta in evolutia literaturii romane:

1840-apare la Iasi, sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu, revista "Dacia literara", cu

rol important in orientarea literaturii nationale in epoca, dar cu rol important si in jalonarea directiilor viitoare de dezvoltare a a literaturii noastre. Uniii critici chiar au

afirmat ca a existat in literatura romana un curent al "Daciei literare".

Printre cele mai importante reviste care au preluat ideile se numara "Propasirea" si"Romania literara". Revista "Dacia literara" a aparut numai in trei numere, dintre care

primul continea articolul-program numit "Introductie". Acest articol se deschide printr-o

trecere in revista a tuturor publicatiilor aparute in Tarile Romane pana in 1848. Articolulsublinia caracterul local al acestor publicatii si necesitatea aparitiei unei reviste exclusiv

literare in care sa se stearga diferentele locale dintre romani.

O astfel de revista isi propune Mihail Kogalniceanu sa faca din "Dacia literara": "Inea ca intr-o oglinda se vor vede scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni,

bucovineni, fiestecare cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau." Astfel, revista a jucat un

rol important in realizarea unitatii nationale a romanilor pe plan cultural. Articolul

"Introductie" pune, de asemenea, problema criticii literare, Kogalniceanu subliniind



necesitatea unei critici literare juste, obiective, capabila sa impuna adevaratele valori

literare: "Vom critica cartea, iar nu persoana." De asemenea, Mihail Kogalniceanu pune

problema traducerilor literare. El constata ca scriitorii romani din perioada pasoptistarealizeaza numeroase traduceri, dar ca in literatura nationala nu mai aparusera opere de

mare valoare. De aceea el a criticat traducerile, spunand: "Traductiile nu fac literatura.

Ele au devenit la noi o manie primejdioasa pentru ca omoara in noi duhul national." Inacest context, articolul "Introductie" va incuraja dezvoltarea literaturii nationale. In

conceptia lui Mihail Kogalniceanu, pentru realizarea unei literaturi romane originale,

trebuia ca scriitorii sa se inspire din folclor, istorie nationala, natura patriei, realitatilesociale prin care opera va capata o culoare locala.

Kogalniceanu afirma ca: "Istoria noastra are destule fapte eroice, obiceiurile noastre

sunt destul de pitoresti si de poetice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari pentru casa gasim si la noi sujeturi de scris fara sa mai avem pentru aceasta trebuinta sa

imprumutam de la alte natii." Datorita orientarii spre aceste surse de inspiratie, articolul

"Introductie" a fost considerat manifestul romantismului romanesc.

In spiritul sau, combinand elemente romantice, dar si elemente de clasicism, s-au

afirmat marii scriitori ai literaturii romane pasoptiste si postpasoptiste: Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Ioan Heliade-Radulescu, Grigore Alexandrescu, Gheorghe

Asachi, Nicolae Balcescu, Nicolae Filimon, Alexandru Odobescu, Bogdan Petriceicu-

Hasdeu.

in prima jumatate a secolului al-XIX-lea, civilizatia si cultura din tarile romane incepsa se orienteze spre Occident. Redirectionarea are doua cauze importante :pe de o parte

criza Imperiului Otoman si pe de alta parte, intr-un context mai larg european, trezirea

constiintei nationale.Independenta politica si libertatea nationala devin coordonate fundamentale ale

acestei perioade. Epoca pasoptista marcheaza inceputul literaturii noastre moderne, iar

prin opera scriitorilor se instaureaza un nou climat literar si o noua stare de spirit.

Conceptul de literatura include acum noi valente: transmiterea emotiilor estetice,trezirea sentimentului national, educatia morala.

Din punct de vedere cronologic, epoca pasoptista se situeaza intre anii 1830 -

1860. Debutul perioadei este legat de iesirea tarilor romane de sub dominatia otomana, deinceputul unei energizari economice si ale dobandirii libertatilor politice.

Cea dintai trasatura este autohtonismul si faptul ca nu trebuie sa surprinda,

aflandu-se intr-o fireasca legatura de circulatie a ideilor cu umanismul si iluminismul,care au pornit si ele de la aceleasi elemente de identificare a spiritualitatii romanesti.

Cel dintai reper al acestei trasaturi este motivul etnogenezei, pe care vechii

carturari il afirmasera pentru trezirea constiintei nationale, iar coriferii Şcolii Ardeleneca argument al marilor revendicari romanesti din Transilvania.



Orgoliul latinitatii si mitul intoarcerii la originile de mult uitateimpregneaza ideologia si literatura pasoptista, uneori in exces, ceea ceil face pe Kogalniceanu sa denunte “romanomania” unora.

Şi interesul pentru istoria nationala este tot o caracteristica aautohtonismului, pentru ca, la romani, aceasta tema are o specificatie

mai aparte: ”Pentru noi-scria patetic Gheorghe Baritiu - fara istorianationala tara nu e mantuita”, iar Kogalniceanu adauga dintr-o altaperspectiva: ”ea ne leaga pe vecie”, ”ne arata ce-am fost, de undevenim, ce suntem si, ca regula de trei, ne descopera si numarulnecunoscut: ce avem sa fim!”.

doc 3

Documents