Przinti df gnral a discriminarii divrsi autori, intorduci si trmnii conxi (vzi strotipizar) si inchi df discriminarii din lgislatia RO.

Astfl,. n opinia lui G. A. Col (1990, pag 129), discriminar st unul din cl mai ds utilizat n Moldova n ultimul timp. n jurul trmnului discriminar s-au dus lupt crncn, au aprut mult nnlgri, ambiguiti, mituri, s-a produs chiar i o dzinformar intnionat. Acst articol i pun drpt scop lucidara i clarificara concptului discriminrii p nlsul tuturor, fcnd rfrin la xprinl aplicabil din sistmul uropan d protci a drptu

Totodat, S. Chlca (1981, pag. 84), spun c di xist mai mult dfiniii al discriminrii, l pot fi gnralizat n dou abordri d baz. Abordara tico-moral, d zi cu zi, numt discriminar oric tratamnt difrit al oamnilor aflai ntr-o situai similar, cum ar fi cazuri n car unii pnsionari primsc pnsii mai mici dct alii, sau cinva nu s salut cu un vcin-rom, sau accsul la discotc pntru brbai fiind contra plat, iar pntru domnioar gratis.

O alt dfinir a discriminrii st dat d Pntru Malcom Payn (1997, pag. 245), car mnionaz c discriminara nsamn s idntifici indivizi si grupuri cu anumit caractristici si s-i tratzi mai puin bin dct oamnii sau grupuril cu caractristici convnional valuat.

n conformitate cu Legea nr. 324/2006 discriminara st dfinit ca fiind: "orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice."Notiuna d strotip l voca p cl d prjudcata si d discriminar. Ea conduc, fara doar si poat, la ida d gnralizar si d roar d judcata, cu tot cortgiul i d conscint ndorit p plan comportamntal. Nu st dci grsit, chiar imoral, sa s formz o judcata sau o stratgi d actiun doar p o lctura strotipa a cluilalt? Pricolul apar cu atat mai vidnt cu cat strotipuril isi xrcita influnta fara stira judcatorului, limitand astfl posibilitatil d prvnir si rmdir. O asmna atitudin mta-tortica st caractristica pntru mara majoritat a crctarilor din psihologia sociala. Daca ndrptatil trbui combatut cu vigoar, atunci prspctiva adoptarii prsupun o lctura mai putin dgradanta a notiunii d strotip.Notiuna d strotip l voca p cl d prjudcata si d discriminar. Ea conduc, fara doar si poat, la ida d gnralizar si d roar d judcata, cu tot cortgiul i d conscint ndorit p plan comportamntal. Nu st dci grsit, chiar imoral, sa s formz o judcata sau o stratgi d actiun doar p o lctura strotipa a cluilalt? Pricolul apar cu atat mai vidnt cu cat strotipuril isi xrcita influnta fara stira judcatorului, limitand astfl posibilitatil d prvnir si rmdir. O asmna atitudin mta-tortica st caractristica pntru mara majoritat a crctarilor din psihologia sociala. Daca ndrptatil trbui combatut cu vigoar, atunci prspctiva adoptarii prsupun o lctura mai putin dgradanta a notiunii d strotip.

Dupa dscrii p scurti divrsl form d discriminarDiscriminara rasil

nc xist crdina conform caria, oamnii pot fi impartiti dupa rasl biologic.Acst lucru st surprinzator daca n gandim la numroasl incrcari al oamnilor dstiinta d a stabili catgorii d ras al popoarlor lumii, insa in fond nu xista raspur,ci doar o sama d varitati fizic al fintlor uman. Motivul pntru car unldifrnt dvin modalitat pntru discriminara sociala si pntru prjudcati nu au nimicd-a fac cu biologia. D aca, difrntl rasial ar trbui intls ca variatii fizicindividual al mmbrilor uni comunitati sau socitati .Discriminara consta in privara d drpturi a uni minoritati sau a unui grup d oamni.Socitata noastra uropana lupta intns pntru ca nici un om sa nu fi privat ddrpturil lui fundamntal, oricari prsoan sa i s rspct librtatil p car l au altiip baza culorii pilii, a sxului, a orintarii sxual, a starii d sanatat, a varsti sau palt critrii.La ora actuala Romania s confrunta cu o probma majora in ca c privstdiscriminara populatii d tni rroma in rlatiil cu socitata. In primul randidntitata rromilor din Romania st datorata uni istorii d xcludr sociala, rasism,car au ca fond o gandir prjudiciara si strotip-ngativa.Robia rromilor, dfinita dabolitionisti ca fiind paria socitatii, nu numai ca i-a plasat p rromi in afara socitatii, cii-a xclus din conditia d fiint uman, i fiind considrati bunuri miscatoar, nicidcumca prsoan.Dsi, astazi rromii nu mai sunt tratati ca nist bunuri, raman in continuardiscrimininati. Exista o sri d strotipuri si prjudcati car dstrmina atitudiningativ, marginalizar, si mai mult d atat comportamnt agrsiv al socitatiimajoritar fata d minoritata rroma. Si astazi parintii mai folossc sintagma daca nusti cumint vin tiganul rau si t fura ca sa-si cumintasca copii.O alta cauza car arca rzultat acst manfstari ofnsiv rprzntata d gnralizara faptlor savarsit do prsoana d tni rroma .Un xmplu in acst sns sunt vnimntl din 2007, cand unrrom a comis o crima.Astfl s-a produs o rvolta a majoritati car a tichtat comunitatrroma ca fiind priculoasa socitatii.Numroas sunt situatiil in car rromii trbui sarnunt la scoala inca d la varsta fragd pntru ca datorita apartntnti tnic s simtstigmatizati.Mult talnt sunt risipit tocmai incapacitatii sistmului ducational d aforma si structura capacitati pntru ficar copil in part indifrnt d grupul tnci dincar facm part.In loc sa tratam rromii ca ctatni normali ai tarii, car au o contributila constructia socitatii in car traim, prfram sa-i tratam ca fiind altcinva.Tratara lordifrita duc la distorsiuni al sistmului ducational, acst minoritati avand sans slabd rusita profsionala in viata.In fapt , rromii nu sunt vazuti asa cum sunt, ci maidgraba sunt prcputi asa cum ar trbui sa fi pntru a justifica comportamntlclorlati fata d i.Rzolvara problmlor lgat d ducaia tnicilor rromi dpind d un complxd factori sociali, culturali, afctivi.ntr actia s dsprind drpt cauz principal alabandonului colar srcia,tradiiil tnii i discriminara lvilor rromi n cadrulsistmului d nvmnt.Conform raportului Opn Socity, masuril afirmativ prcum si programl social sustinut d organizatii non-guvrnamntal car implica romii in activitati au dat road. Crstra tot mai mar a lvilor romi car invata in aclasi clas cu copii d alta tni st o soluti practica in snsul in car masuril s concntraza mai mult p tinri pntru ca i pot modifica mntalitatiil la nivl d comunitat rroma.D asmna pdagogii au nvoi d un curs dspr cum sa fi managri d situati atunci cand intrvin act discriminatorii intr ci d tni rroma si ci romani.

Traim inca intr-o lum confuza, n lasam d mult ori influntai d prjudcati. Nu valorizam si nu valorificam difrnl dintr noi si n lasam condusi d suspiciun si rspingr. Nu ntlgm multiculturalitata ca fnomn car n imbogatst cu divrsitat si p car noi inin nu trbui sa n prmitm s-l risipim. Un lmnt d baza il constitu gnratia tanara car st ca in masura sa dclansz schimbari putrnic car sa zgudui barirl ridicat intr tnii.Discriminarea multipl

Oamnii au idntiti multipl si fac part simultan din mai mult grupuri social. Apartnna simultan la mai mult grupuri poat crt vulnrabilitata prsoanlor rspctiva n faa discriminrii. Exmpl Dsfurara campaniilor d strilizar a fmilor rom- drpturil rproductiv sunt nclcat atat p baza d gn: nu sunt afctai brbaii romi, ct si p baza d tni: nu sunt afctat fmil majoritar. Un alt xmplu d discriminar multipl ar ai fi i cnd o fmi st rspins la angajar pntru ca: st imigranta ca provninta; ar un handicap.Discriminare directa - Exemplu: Un barbat si o fmi dtin: prgatir gala; aclasi tip d post; accasi munca prstata, insa, rmunratia st difrntiata.Discriminare indirecta - Exemplu: Angajatorul insista asupra faptului ca, numai prsoanl cu o vchim d 20 d ani pot promova in carira. Fmil car au fost in concdiu matrnal nu pot fi subictul uni astfl d oportunitati.

Discriminare multipla - Exemplu: O fmi st rspins la angajar pntru ca: st imigranta ca provninta; ar un handicap.

Discriminare pozitiv - Exemplu: O socitat imobiliara poat mari proportia d locuint, amnajat pntru prsoanl cu handicap.