ir

r1

l\ii

irll

lii

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rominici

STEINHARDI NICOLAE

Diruind vei dobAndi: cuvinte de credinli / N.

Steinhardt (Monahul Nicolae Delarohia). - Rohia!

Editura M[nistirii Rohia, 2005

ISBN 973-87r53-3-4

252:281.95

82t .135.1-97

@ Mdndstirea Rohia

Coperta I: Monahul Nicolae DelarohidCoperta IV Vechea bisericd a Mdndstirii Rohia (1926-1996) ?n care

monahul Nicolae a rostit cuvAnt[rile din prezentul volum

ISBN: 973-87153-3-4EDITURA MANASTIRII ROHIA, 2006

N. STEINHARDT(Monahul Nicolae Delarohi a)

Diruind vei dobflndi

- Cuvinte de credintd -

Nicolae Steinhardt

" !n ls donnsnt ( }a Lumjlre ), tu 1'auras. En la chcrchAnt

Dour un autre. I,e frbre h co1.C , i1 faut quc tu l'aidce avec cc

que tu nraa Das. "

Nu-i acestn secretul vielii, cllLughreqti ?

IatS para(loxu.L creqtin ln 1,oatd nlinbtatea, putarea gj. solen-

doarca Iui.

fetd cc nc cara Hrig',os r ce Dare absolut inposibil. ! SI rlai

cicce ca nu ai I Dar iatd qi flglduinla ncbunS, rdecolitoare, cutr(

nurltoarc r dlnd ccca ce nu rri, doblndeQti, tu, ccss cc si dst (lin

golul fiintei tale. Darul srr!,rafiresc flcut altuie se reflectd

asuprX-li gi te olineqte pe 1-ine, te fn/avuNegte , te prefaca,

tc lncreqtincazU.

Dasigur t Nici cd se pul.a altfe1 ! gum oare an fost ettt da

orb qi de ncghiob lnclt s5-nj, lnchioui cE Flrietos ne carc sX d5n

cc avcm - myLt ori putin ! Mrrrc scofa1ll I Altceva nc cere, inDosi-

biluL : s5 dXn ca nu avenL. Crim qi XL, Dumnczcu fiind, ne- Ciruit

raoartcs 5a de od rnuritor.

gi Clauriel : De ce v5 teme{i ? Eu sunt Inposibilul care vd

privegtc.

SH piard din noi orice fric5, nesiguran{5, deznfldajde :

cElugbrul e chemat sH dca altora creitinla qi J.umine chiar riecS lui

li lipsesc. $i sX nu se lngrijoreze : dlnd va doblndi.

lntru lonnul,

Ao..a N;.-{r.",

Cuprins

intemeiere intru cuvdnt............... ............ 5

Argument ................7Cuvdnt inainte ........ 9

Ce-I datorez eu lui Hristos ... 10

I. PROLEGOMENA VERBIS

- TIMPUL SMOCHINELOR -

NicodimVocafia monahalS .................24Nunta de la Cana Galileii ..... 3lTimpul smochinelor ............ ..................37Femeia hananeancd .............. .................45infricogdtoarea Judecatd ...... 51

II. VERBUM DEI

-APA CEA VIE _

Falsul idealism ..... 59Doamne, s5 vdd! ::: ::::::::::::: ::::::::::: : . ........... . ..:64Mdrturisirile Domnului...................;......... ............. 70Apa cea vie (Femeia Samarineancd)...... ............... 78Curajul .................. 85Pilda magilor qi nepilda lui Irod ..........92Sffintul Antonie cel Mare ..... 98Lepddare de Hristos ........... 105

398399

Nicolae Steinhardt

III. GENERATIO HAEC SIGNUM QUAERTT- TRAGEDIA LUI IUDA -

inrederea ............ I 15

Verbul a crede ....I2ITragedia lui Iuda.... ............. 130O contribufie la problema Epifaniei .. 135Se va lua de la voi

IV. PROBET AUTEM SEIPSUM HOMODARUIND VEI DoBANDI -

Iertarea... .............149Domnul a venit sd ne mdntuiascd qi sd ne scandalizeze....l57Fantomele din cea!5 (Matei 18,23-35)Despre mild ......... ................173Sfinfi qi oameni iubili ......... 183Ddruind vei dob4ndi.............. ..............197O vorbd bun5......... ..............201O pseudoproblemd .............205

V. LUX iN TPNBNzuS LUCET

- CE-I CREDINTA, CE-I NECREDINTA? -Lumina lumii ......215Refleclii despre moarte ......221Problema predestindrii ............. ........... 227La praznicul Sfrtului Ioan B otezdtorul ............... ................ 23 4La praznicul intdmpinirii Domnului ..................243La duminica Ortodoxiei.......... "...........250Duminica Tomei......:................ ............256Ce-i credinfa, ce-i necredinta? (Matei 9, 27 -35) ................ 263

Ddruind vei dobdndi

VI. SI SCIRES DOMUM DEI- .rEKfFA $r INVTEREA DOMNULUT *

Mdrinimia Domnului ..........273Cinstirea Sfhntului Arhidiacon gtefan ................281DouS evlavii ce nu se cuvine a fi pdrdrsite: cinstirea cruciiqi a Maicii Domnu1ui............... ............287Femeia gArbov5... ................296Cazul Zaheu .......302Predicd in duminica dinaintea Marelui Post ......307Predicd la duminica a IY-a din Postul Mare ....... 318Admirafiile Domnului ............. ............325Sffintul prooroc Ilie ........... .................. 331Sfhnta mdnie .......336Se poate vorbi despre nedreptatea lui Dumnezeu? ............344

VIi. HAEC SCzuBIMUS VOBIS UT GAUDEATIS-DAILI-

Crez ortodox ............ ........... 353Reflecfii cilugdreqti ............... ............. 356Tabdra Mdgura qi Mdndstirea Ciolanu .............. .................. 37 2O picdtura de sdnge ............377Demonism gi secularitate.......... .......... 381Felurimi ............;.... ..............388

Scrisoare .............397

Cuprins ................. ...............3gg

40r

I.PROLEGOMEIYA VERBIS

- TIMPUL SMOCHINELOR _

NICODIM

T ui Nicodim, Domnul ii vorbegte ca unui om inteligent qi cult.

IJt calificd ,,invd{dtor al lui Israel". Drept care nu recurge la

parabole ori la pilde clare ori la gr5iri slltoase, cr ir dezvdluie pe

nepus[ mas[ (cum ar veni) tainele tinale qi principiile de cdpetenie

ale noii Legi. Ca pentru o ta!6 bisericeascS qi ca pentru un

profesionist, atacd nemijlocit partea practicd a problemeiin cauzd;

inseqi procedeele gi condi[file sine quibus nan ale mdntuirii.Tonul e grav, de explicalii lesnicioase nici pomeneald. S-ar zice

cd Domnulurrneazd preceptul de mai tdrziu al lui Thomas More:

I trust I make myself obscure, ce se tdlmdcegte (cum mai potrivit

nu se poate pentru convorbirea dintre Iisus .qi musafirul sdu

nocturn): trag nddejde cd nu-s uqor de infeles, cd ili dai seama -tu, cel cdruia md adresez - de complicalia qi greutatea subiectului

ce aborddm, de increderea ce-!i dovedesc expundndu-fi nu

ganduri convenlionale in cuvinte oarecare, ci fiamAntdrilecugetului meu celui mai intim, mai nedeslugit. Aqa qi Mdntuitorulnu vrea sd-l crule pe f'ariseu, sd-i menaieze, s6-i indruge vorbe

degrabd inteligibile, s5-1 amdgeascd a crede cd-i impdrtdqeqte

adevdruri simple, sd-l cucereascd in doi timpi qi trei miqcdri.

Semne nu-i va da. $i-i aplicd regula : celui ce are mult, mult i se

va cere. Domnul nu Se sfieqte a-l ului qi, oricum, nu-qi pierde

vremea cu preambule gi pregdtiri. Dd brdnci unuia care nu qtie a

inota qi-l azvdrle in apd addnc6. Patcd. mai mult ca oricAnd Flristos

Se invdluie in negurd qi in mister, imprejurul Lui numai nori, apd

intunecoasd gi cirbuni de foc, aidoma ca in Psalmul I'7 al cra-

t9

Nicolae Steinhardt

iului David. Atat sunt de nepdtrunse qi de zguduitoare cere pecare ii este dat lui Nicodim sd le asculte.

$i bietul om, invdlat gi doctor ce se afla, prea pulin pricepe.Iar de reactionat reactioneazd aidoma celui mai neqtiutor ins qipune intrebdri vrednice de un tinerel naiv sau de chip fErd decarte gi malilie, unul dintre acei 5draci cu duhul care stinlesclocul unde hdlSduiesc insd nu au nici un soi de acces ra via[aspirituald. Cdci voitei obscuritdfi a Domnului, metodei de qoc -de satori zenist - pe care o foloseqte interlocutorul sdu, nducitorulcdrturar ii opune obieclii de o elementaritate infantild qi ddnddovadd de o total5 obtuzitate. I trust I make myself obscure; ctadevdrat Domnul a izbutit sd Se imbrace in negurd qi taine, cuadevdrat Nicodim e amefit qi pierdut.

De unde rezultd, doud concluzii certe:a) caracterul extrem de neaqteptat paradoxal qi surprinzdtor

al invdldturii creqtine;b) imensa dificultate pentru rafiunea comund qi cdrturdria

eruditd de a-qi asimila arcanele acestei invdfituri.Nici nu sunt, la drept vorbind, de mirare totala neinfelegere

manifestatd de invdfatul f-ariseu ori infantilismul reactiei sale:(cum adicd? sd se nascd omul a doua oard qi sd intre iardgi inpAntecele maicd-si?) Inlantilismul acesta nu-l compromite peNicodim ci, dimpotrivd", mdrturiseqte cu totul altceva: cAt desurprinzdtor, neaqteptat qi paradoxal e creqtinismul! ($i cdt defalacioasd, urmare descoperirii manuscriselor de la eumran,strddania universitdlii din Ierusalim qi a rabinatului internafionalde a preface creqtinismul intr-o oarecare sectd de tip esenian.)Botezul qi Cuminecdtura sunt doud solulii intru totulextraordinare qi aproape de neconceput pentru mintea omeneascdnormalS, chiar neprevenitd, neostild, necoruptd. Cu atdt maiv0rtos vor fi apdrut ele aqa unei minli normale din vremea aeea:la orice nou sistem etic se putea agtepta; dar ca solulia mintuirii

Ddruind vei dobdndi

sd stea in stropirea cu apd qi in consumarea cdrnii gi sAngeluiunui semen se aratd dincolo de capacitatea de ralionalizare afEpturii ginditoare gi peste putinla ei de a se dezbrdca de ideiapriorice. O doctrind morald, oricdt de severd ori de rafinatd, nuar fi stupefiat, nici produs indepdrtarea. Dar naqterea de-a douadin apd gi din duh! Aqa fiind, lui Nicodim - depdqit, titat, supdratdesigur pe sine, prins ca intr-o ambuscadd mintald - nu-irdmdnea decAt refugiul in extrema simplicitate a puterii de

.judecatd, in perplexitate, intr-o semioticd strict literal5, in agd-

|area de semnificant, in refuzul categoric de a trece la infricoqdto-rul (prin profunzime qi implicafii) sens. Domnul infelegdndu-I,nu Se aratd, El, surprins de rdspunsul oaspetelui: nu Se osteneqtea-i da alte ldmuriri, o tot line pe linia unui satori necrutdtor,incredinfdndu-se bunei voiri, bunei credinfe, bunelor intenlii aleinterlocutorului care, negregit, va sfhrqi prin a pricepe.

Ceea ce s-a qi intdmplat. Nicodim va interveni pentru Hristosin fala arhiereului qi fariseilor (Ioan 7,51 : o,Nu cumvaLegeanoastrd judecd pe om dacd nu-l ascultd mai intAi qi nu qtie ce a

lbcut ?"). Va fi, aldturi de Iosif din Arimateea, unul din acei carevor ingriji de cuviincioasa inmormdntare a Domnului, aducdndo sutd de litre dintr-un amestec de smirnd gi aloe.

Episodul Nicodim este, probabil, dovada cea mai bund aimposibilitdlii culturii gi inteligenlei de a constitui singure caleacdtre Hristos. Cultura, inteligenla ori qtiinla nu-s piedici, dar niciclemente ajutbtoare. Iar cazul in spe!6 atdta chiar dovedeqte: cdmintea qi invd!5tura pot sd nu stea in calea credinfei. (Odatd omulajuns la credintS, cunoagterea qi asculimea ii vor fi insd de folos,vor amplifica, addnci gi ageri credinla).

Momentul Nicodim mai este - in cadrul referatelorcvanghelice - $i singurul exemplu al unui fariseu luminat decredinfd. Va fi fost desigur qi pricind de mdngdiere qi increderepcntru Domnul. Unul din ai Sdi care-L cautd, il recunoaqte, I se

21

Nicolae Steinhardt

ddruie! Nicodim e prudent (vine noaptea, intervine procedural),e un iudeu habotnic, e un fariseu, dar nu e orb; iqi dd seama cd

numai unul care vine de la Dumnezeu poate sdvdrqi ceea ce frceIisus Nazarineanul. De aceea qi merge la El. Mai tdrziu va fi maipujin prudent: va interveni pentru invinuit, iscdnd supdrareacolegilor sdi (Ioan 7, 52 : ,oNu cumva qi tu eqti din Galileea ?"),va purta de grijd trupului neinsuflefit al Rdstignitului (Ioan 19,

39), stAmind frrb indoiald mdnia aceloragi.Nu gtim dacd Nicodim a fost ori ba mucenic. $tim totuqi cd

prin el s-a ardtat altceva: c5, anume, la Hristos au venit nu numaivameqii, desfrAnatele, pdcdtoqii, ci qi cdrturarii. Cazul Nicodimdovedegte cd" toTi sunt chemafi qi toli primifi. Fiecare dupd mdsuragi f-elul darului, pregdtirii, minlii: Nicodim, aqadar, mai cu asprimeqi mai cu exigentd, ca unul invdfat ce este. Nu numai vameqii,desfidnatele, pdcdtoqii * ci gi dreplii! Nicodim ni se infrlrqeazdca atare, opusul fratelui celui bun din parabola fiului risipitor.Spre deosebire de acela, el - drept, cdrturar, curat - intrd la ospS!,

nu se sfieqte a se aldtura desfrAnatelor qi pdcdtoqilor; nici pic de

orgoliu la el. Nicodim ne oferd tabloul - incdntdtor, consolator,splendid - al cdrturarului modest, al fariseului nesigur gi nedelec-tat de sine. IatS-l acolo, qezdnd in fa[a Domnului, biet vizitatornocturn, oarecum zdpdcit de cele ce aude, infricoqat neindoielnicgi de cele ce i se spun qi de perspectiva descoperirii sale de cdtrezelogii farisei in casa amdgitorului, cdzmndu-se a inlelege,afurisindu-se probabil pentru rdspunsurile neroade ce singurgdsegte a fbrmula gi de a cdror stupiditate nu se poate sd nu-qi fidat prea bine seama. Iatd-l plin de bundvoinfd, curiozitate gi

incertitudine, de puternica dorinld de a inlelege gi crede, plin deadmiralie qi simpatie qi venerafie pentru Cel care-i std in fa!5 qi

ale Cdrui vorbe le ascultd cu nesa!, parcd qi cu teamd dar qi stdpAnitde o nidejde nebunS. Cu nddejdea aceea nebund despre care Fr.Mauriac socoteqte cd s-ar cddea sd ne-o insufle purtarea de pe

Ddruindvei dobdndi

cruce a tdlharului celui bun: iat6-l pe Nicodim, tdlhar in ochiicolegilor sdi intru fariseism, rostind parcd qi el: pomeneqte-md,Doamne, intru impdrdlia Ta, pomenegte-md $i pe mine,neindemdnatecul intru taine cdrturar, negtiutorul intru celeadevdrate doctor. $i nu numai la lumina acestui biet opai! de peaceastd sdrmand masd, ci gi la lumina zilei infricoqatei Tale.judecdfi, pomenegte-mi alSturi de toli cei care de-a lungul vieliiTale pdminteqti ili vor fi umplut ori i1i vor umple sufletul demdngAiere qi duioqie: Prea Curata Maica Ta, iubitul Tdu ucenic,inaintemergdtorul Tdu, Veronica, tdlharul cel bun, aprigul petruqi toli ceilalli qi toate celelalte. Nu ne uita nici pe mine, ori peLuca, ori qi pe ceilalli pufini care adeveresc oamenilor cd qicdrturarilor le este deschisd calea spre cer.

Nicodim - nddejde nebund a intelectualilor unui sfhrqit deveac cov6rgit de tipdrituri, informafii qi servo-mecanisme,infometat de credinfS, dibuind in lumea semnificaliilor qiscmnificatelor - urma facerilor Atotfiitorului qi a ftgdduinlelorlui Hristos.

23

VOCATIA MONAHALA

Vazdnd strriinri intruparea lui Dumnezeu,

sd ne tnstrriindm din lumea cea de;artri.

(Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos)

Cl pr" a incerca sd o inlelegem qi sE o ldmurim este neapdrat

L)nevoie sd efectudm o scurtd incursiune in trei domenii ale

qtiinlei: logica matematicd (algebra), geometria qi ftzica.Din algebrd ne amintim cd dacd existd A, cu necesitate va

exista qi Non-A. (in terminologia ciberneticd digital[: 1, 0). Orice

valoare poate purta semnul plus ori semnul minus. Cinci, spre

pildd, implicd pe minus cinci, doi pe minus doi q.a.m.d.

Lumea, pdnd nu prea de multd vreme, a dat crezare geometriei

formulate acum vreo doud mii qi trei sute de ani de invdfatul grec

Euclid. Elementele geometriei acesteia, euclidiene, presupuse a

fi fa fel de imuabile ca ale mecanicii lui Newton ori cosmografiei

lui Ptolemeu, au suferit gi ele prefaceri revolufionare.Matematicieni ca Riemann, Boly6i, Lobacevski au demonstrat

c5 poate fi inchipuitS o geometrie care sd-l contrazicd pe Euclid,

una unde liniile paralele se intdlnesc ori suma unghiurilor unui

triunghi s5 fie superioarS ori inf'erioarS cifrei de 180". ExistS,

aqadar, in afard de clasica geometrie euclidiand, o surprinzdtoate(de nu qi uluitoare) qi totuqi intru totul rafionald geometrieneeuclidiand.

Ddruindvei dobdndt

Fizica, in sfbrqit, a trecut gi ea printr-o crizd urmdtor cireias-a dovedit cd materia din care este alcdtuit universul se poate

infSliqa qi in ipostazd de anti-materie. in materie, atomiiconstituen{i ai intregului cuprind * grosso modo - un proton cen-

tral purtdnd o sarcind electricd pozitivd, in juru-i gravitAnd pe

diferite orbite particule mai mici denumite electroni, incdrcatecu electricitate negativ6. Dar, afirmd fizicienii veacului nostru,poate fiinfa qi o anti-materie in care protonii centrali suntnegativi, iar electronii inconjurdtori sunt pozitivi (de unde qi

numele lor de positroni).De ce a fost nevoie sd amintim aici aceste sumare noliuni

qtiinlifice ?

Pentru simplul motiv c5 ele ne pun la dispozilie insdqi defi-nilia cea mai exactd a monahismului care aceasta chiar e: lumea

lui Non-A, a geometriei neeuclidiene qi anti-materiei. Scurt spus

lumea opusd celei obiqnuite, lumea contrard qi contradictorie -dacd-mi este ingdduit a md exprima astfel - a lui Ion Anapoda.

Ce vor, ce urmiresc oamenii ?

a) Sd ia, sd adune, s5 agoniseascd, sd primeascd lucruri,obiecte,bunuri, bani. Bunuri de tot felul, importante sau mdrunte,

cdt maimulte; qi bani, care sunt mijlocul prin care insul are acces

la bunuri;b) Sd-qi apropie cdt mai mulli oameni, cdqtig6ndu-qi

prieteni, relafii, cunoscufi. Aceqtia nu-s mai pulin utili decdt banii,pot fi qi ei aducitori de foloase qi chivernisire qi in orice caz

satisfac foarte puternica qi generala nevoie de sporovdiald.l'rietenii, spun englezii, iatd capitalul cel mai de seamd. $i nucxprimd verbul a trdncdni una din marile pldceri ale omuluicuclidian?

Dar monahii? Ei vor contrariul celor de mai sus.

Nu a-qi insuqi ci a da, a ddrui, a distribui chiar qi pufinul pe

care-l au, a se lipsi de lucruri, bunuri qi bani. in loc de a-gi incirca

25

Nicolae Steinhardt

garderoba cu haine qi sdlaqul cu mobile, ei iqi restrdngimbrdcdmintea qi mobilierul la strictul necesar. Scopul lor e

strimtorarea, pufindtatea, sdrdcia, mergdnd pdnd Ia practicareacergetoriei. Unele ordine monahale catolice - ca franciscanii qi

carmelilii, (cel pulin in faza lor inifiald) - impuneau aderenlilorlor sd trdiascd numai din cerqit. $i astdzi in India qi in ExtremulOrient numeroqi cdlugdri budiqti (ori gi mireni bdtrani care seretrag din lume qi-qi plrdsesc locuinfa) duc o viald pribeagd:poartd cu ei un givan qi nu mdnAncS decdt (qi tot) ce li se punede pomand intr-insul.

Precum sdrdcia (ori modestia extremd gi totala frugalitate),cdlugdrii, spre deosebire de semenii lor din lume, cautd izolareaqi tdcerea. Awa Arsenie auzea un glas care-i poruncea: fugi, taci,liniqtegte-te. Iar Fer. Bruno, intemeietorul ordinului cartusanilor,e reprezentat cu degetul ardtdtor al mAinii drepte aqezat pestebuze, simbol al tlcerii. Apoi monahii nu numai cd se feresc devorbdrie qi pdldvrdgeald, dar mai gi considerd ca incompatibil cumodul lor de viafd orice fel de tdnguire qi vditdturd. Patericul nedd pilda celor doi cSlugdri care aud cum geme qi se jelegte unom. Cine-i mireanul acela care geme? - intreabd unul dintrecdlugdri pe celdlalt. Nu-i un mirean, Pdrinte, rdspunde intrebatul,e un frate de-al nostru care-i bolnav. Rosteqte cel dintAi : Uncdlugdr care se vaitd qi se plAnge ? Fugi de-aici, Pdrinte, e fdrddoar qi poate un mirean.

Exemplu de purtare neeuclidiand prea monahalS ne dd qiSfAnta gi Cuvioasa Maicd Paraschiva: tinericd cum se afld igidSruiegte cdldurosul gi impodobitul palton unui sdrac. (in lumealui A, copila ar fi cerut pdrinlilor ei, oameni cu stare s5-i cumpereei un palton cdt mai fdlos). Ori surorile Arnauld, dintr-oevlavioasl qi avutd familie francezd a secolului al XVII-lea,fbarte tinere, fug de acasd la mdndstire. Pdrinlii vin sd le certe,sd le roage, sd le ceard sd se inapoiezein sdnul familiei. Fetitele

Daruindvei dobdndi

nu le dau ascultare qi nici mdcar nu se invoiesc sd li se dea voiep[rin]ilor sd treaci pragul mdndstirii. (Scena e pe larg comentatd

de Sainte-Beuve in al sdu Port-Royal). Oti frafii Anuv qi Pimen

la poarta sihdstriei cdrora bate, strigd, plAnge gi se roagi sd fieprimitd mama lor: ,,Voiesc sd vd vdd pe voi fiii mei, cd ce este

de vd voiu vedea pre voi? Au doard nu sunt eu mama voastr6?

Au doard nu eu v-am aplecat pe voi? Cu totul sunt cdruntd".

,,Ce facem cu bdtrdna aceasta? se intreabd ei. Atunci Avva Pimen

merge la poartd qi zice: ,,Ce vrei, bdtrdno? De ce strigi aqa?

Aicea vrei sd nevezi pe noi, aicea ori in lumea cea de acolo?"'

[ii bdtrdna, pricep6nd, pleacd liniqtit6. Ori Avva Arsenie care

solicitat de Arhiepiscopul Teofil qi de un insolitor al lui si lespund un cuv0nt de folos, ii intreabd ,,Dacd vd voi spune un

cuvAnt il veli pdzl? Ei frgdduind cd aqa vor f-ace, aud din gura

bdtrdnului: Oriunde veli auzt cd este Arsenie, s5 nu vdapropia!i".

in loc de a-qi insuqi, monahului ii place a dirui, cdci el qtie

(Fapte 20, 35) cd mai fericit este a da decit a lua. in loc de avorbi, a tdcea (Ps. 37, 13-14: ,,Iar eu ca un surd nu auzeam qi ca

un mut ce nu-qi deschide gura sa. $i m-am fdcut ca un om ce nu

aude qi nu are in gura lui mustrdri"). in loc de a se vdita, a pdtimi.

in loc de a agonisi, a risipi. Bogdliei ii preferd sdrdcia. Relafiilor,izolarca. Succesului, obscuritatea. Agitaliei, liniqtirea. Imbuibdrii,postul. Desfr6ndrii, castitatea. Voin{ei de putere care clocoteqte

in sufletul fiecdrui om (atAt de constant scoasd in evidenld de

Nietzsche qi Adler), ascultarea qi supunerea. Protestdrii qi

violenlei, resemnarea. indlldrii eului, smerenia. Plicerilor,infi6narea. Oblinerii biruin!ei intr-un proces, suferireastrdmbdtSlii, rdbdarea pagubei (1 Cor. 6,7).

intemeietorul creqtinismului, insuqi Iisus de ce a venit inlume? Sd I se slujeascd, aga cum firesc era? Nu, ci ca sd slujeascd

Lil! (Matei 20,28) Ca sd I se jertfeascd? Nu, ca El sd Se iertf'eascd.

27

Nicolae Steinhardt

Oare ca sd impdrSfeascd? Nu, ca sd moard de ruqinoasd qiblestematd moarte pe Cruce.

Da, suntem in plind lume a lui Dostoievski, acolo undeadeseori doi plus doi fac cinci. in lumea paradoxului, care nu-ialta decdt cea esenfiald creqtinismului, credin{d potrivit cdrera,bundoard, cea mai bund cale cdtre nevihovSlie este pentru om ase recunoaqte vinovat. in lumea i'eqirii totale din mecanica, logica,geometria qi fizica sistemelor sublunare. in Tradi1ie qi libertatein spiritualitatea ortodoxri, inalt Prea Sfinlitul Antonie,Mitropolitul Ardealului, caracterizeazd de aceea vocaliamonahal5 drept ooun soi de anticip are a vielii eterne in veaculptezento'. Mai mult, ,,confirmarea constantd, qi expresd aperspectivei eshatologice a existenfei". intrebuinfdndu-se oimagisticd vie gi percutantd, ni se aratd cd,,,nu existd qtiin!5 fdrlcdtiva oameni de geniu care se consacrd integral qtiinlei. Nu existdmuzicd" fdrd compozitori de geniu, adici frrd cdliva indivizi carei se consacri integral... Monahul este tipul creqtinului care seconsacrd integral", este creqtinul absolut.

Ar fi insd o greqealS sd se creadd cd monahii nu urmdrescfericirea. Pe aceasta, intocmai ca mirenii, o vor qi ei; doar cdile gi

metodele sunt diferite, atat atot. Sd nu-qi inchipuie prin unnaremirenii ci monahii sunt fiinle intru totul exceplionale qi sd nu lepoarte admirafie exageratd. Scopul este comun am6ndurorcategorii: qi cine poate spune gi pretinde cd numai calea lui estesigurd qi bund ? Patericul ne invald cd un simplu cizmar, om detreabd, nu era socotit inferior unui mare pustnic. La drept vorbindqi cuget6nd nepripit vedem cd meritul monahilor nu este atdt deexceptional pe cdt se crede indeobqte, deoarece nu incapeindoiald cd, mai uqoard este calea lor qi, poate, mai largd poartape care au ales-o ei. Oare nu este mai uqor a da decdt. a primi? O,mult mai uqor! Nu este mai u$or a trdi izolat decAt sd te strdduiegtia-!i cdgtiga prieteni qi relalii gi a le dobAndi afecfiunea, ajutorul

28

Ddruindvei dobdndi

qi devotamentul? A ierta decit a urzi complicate planuri der[zbunare gen Monte-Cristo? Mai uqor, desigur, este a pierdedccdt a cAqtiga (calculul probabilitdlilor o dovedegte categoric)qi a sdrdci decdt a te imbogdli. A respecta monotonia unui orarrJecdt a cduta zi de zi alte distracfii, distrageri qi preocupdri. Aviolui in pace qi nepdsare decdt a jindui ranguri qi titluri.

Vechiul ritual al primirii candidatului in obgtea mdndstireascddovedeqte cu toate acestea ca existd intre cele doud moduri devia[6 o deosebire - qi nu dintre cele mici. Zdbovirea aceea, zileintregi la poarta mdndstirii (frrd, a fi luat in seamd), apoi vorbele$!rpre, luarea in rds, alungarea, urmate in slbrqit de primirea inincinta aqezdmdntului insolit5 de munci grele qi injositoare qilipsite de orice cuvdnt mdngAietor ori mdcar nerdstit, apoitrimiterea, dupd un an, inapoi in lume cu dreptul de a reveni doardup[ implinirea intocmai a termenului, anii lungi de ucenicie(pcntru cei care se intorceau la sfbrgitul celor doudsprezece lunidr: retrimitere in lume) se puteau eventual incheia cu rasoforia qiirr cele din urmd cu tunderea in monahism. Dar cdt de anevoie!(lc insemna tunderea aceasta dupd atAtea neinduplecate probe?Nimic alta decdt trecerea candidatului de la starea de materie lanooea de anti-materie.

$i ne putem intreba: oare savanfii, in laboratoarele qiinstitutele qtiinlifice ale lumii, nu au incercat sd oblind anti-ma-tcria? Ba da, constatdnd ins6 cd numai pentru realizarea plasmei,rrdicd a celei de-a patra stdri a materiei (alta decdt cele trei qtiute:srrlid6, lichidd, gazoasd) ar fi necesar sd se realizeze otomperaturd de trei sute de milioane de grade. De obfinut,dcooamdatd,, au izbutit sd obfind numai o sutd de milioane qi doarpr: o duratd de o milionime de secundd.

Cdlugdrul insd, pdrdsind condilia euclidiand de mirean qirlobdndind acces la starea de anti-materie monahald, ce ispravdlirce? Fiureqte qi intreline in sufletul, in cugetul gi in inima lui -