diploma - tva produs al reformei

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu de caz privind T.V.A ca produs al reformei fiscale

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE

1.1. INTRODUCERE

Taxa pe valoarea adăugata a fost adoptată iniţial în Franţa din iniţiativa lui M. Loaure

în 1954.

În anii următori această taxă s-a extins în mai multe ţari din Europa , America latina ,

Africa. SUA şi Australia , iar Japonia până in 1989 nu aplicau taxa pe valoarea adăugata. La

propunerea Comisiei Financiare a Comunităţii Europene , taxa pe valoarea adăugata a fost

adoptata la 1 ianuarie 1970 de către toate ţările Pieţei Comune înlocuind impozitul pe

circulaţia mărfurilor , care conducea la impunerea în „cascadă” .

În 1967 la zece ani de la semnarea Tratatului de la Roma , Consiliul Comunităţii

Europene a adoptat două directive care au pregătit punerea în aplicare a Taxei pe Valoarea

Adăugată pentru toate statele membre. Aceste directive stabileau principiile fundamentale ale

unui sistem standardizat , dar ele lăsau încă statelor membre o libertate considerabilă pentru

derogări şi pentru aranjamente particulare . Era necesara o mai mare armonizare pentru

asigurarea Comunităţii cu propriile sale resurse financiare şi pentru eliminarea frontierelor

fiscale care să conducă în viitor la o mai mare libertate de circulaţie a persoanelor a

mărfurilor a serviciilor şi a capitalurilor.

În 1970 Consiliul a hotărât sa pună în funcţiune un nou sistem de autofinanţare al

Comunităţii prin absorbţia unor fonduri din taxele vamale percepute de statele membre

asupra mărfurilor importate din terţe ţari, din impozitele asupra produselor agricole şi din

contribuţiile financiare ale statelor membre .

La 17 mai 1977 intră în vigoare cea de-a VI-a Directivă a Consiliului care aduce

clarificări importante privind Taxa pe Valoarea Adăugata.

Începând cu acel an (1977) contribuţiile financiare ale statelor membre au fost

înlocuite printr-un procentaj din Taxa pe Valoarea Adăugata perceputa de fiecare stat

membru calculată asupra unei baze uniforme . În iunie 1984 intervine un acord asupra

Pagina 1 din 98


creşterii resurselor comunitare , iar după 1986 Comunitatea începe sa reţină 1,4% din Taxa pe

Valoarea Adăugată perceputa de fiecare din statele membre. Activităţile Comunităţii

Europene în domeniul Taxei pe Valoarea Adăugată se axează pe stabilirea principiilor

armonizării acesteia în statele membre cu ajutorul directivelor.

Acest fapt permite statelor membre sa-şi definească propria lor legislaţie chiar dacă în

practica există diferenţieri substanţiale între diferitele ţări care au introdus Taxa pe Valoarea

Aînaintea directivelor date de către Comunitate.

Prin eliminarea barierelor interne din Comunitate nu se v-a mai pune problema

importului sau a exportului între statele membre . Tranzacţiile intercomunitare vor fi tratate

exact ca si operaţiunile naţionale.

În anii 1994 – 1995 a început drumul României către o armonizare legislativă

substanţiala cu cea a Comunităţii Europene .

În decembrie 1994 la Essen în Germania a fost adoptata, de către Consiliul European ,

strategia de preaderare care prevedea între altele ca ţările asociate - deci şi România - vor

trebui sa pună în aplicare sisteme legislative si reglementări, norme şi proceduri de certificare

compatibile cu cele ale Uniunii.

Reacţia României nu a întârziat sa apară şi astfel, în baza Cărţii Albe, privind piaţa

internă elaborata de Comisia Europeana şi însuşită de Consiliul European la Cannes in iunie

1995 , Guvernul României a aprobat un Program Naţional de Armonizare a legislaţiei

româneşti cu cea Comunitara, în perspectiva integrării României în Piaţa Unica.

La elaborarea strategiei fiscale în ţările membre ale Uniunii Europene , ca şi în cele

care solicită aderarea la aceasta trebuie să se ţină seama de faptul că, potrivit Tratatului de la

Maastricht, stabilirea impozitelor indirecte este de competenţa organelor comunitare şi nu a

autorităţilor naţionale. Buna funcţionare a Pieţei Unice presupune armonizarea Taxei pe

Valoarea Adăugată şi a accizelor nu numai sub aspect metodologic, dar şi în ceea ce priveşte

numărul şi nivelul cotelor de impunere.

1.2. NOŢIUNEA DE TVA

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat.

Impozitele indirecte reprezintă o parte importantă a veniturilor bugetare fiind

suportate de consumatorul final, adică de cel care păstrează şi utilizează pentru sine bunul

achiziţionat sau serviciul solicitat. Specificul impozitelor indirecte - încorporarea acestora în

preţul de cumpărare a bunurilor şi serviciilor - se aplică şi în cazul taxei pe valoarea adăugată,

Pagina 2 din 98


aceasta fiind stabilită ca o cotă proporţională (în prezent 19%) asupra valorii bunurilor şi

serviciilor achiziţionate.

Taxa pe valoarea adăugată se percepe independent de aplicarea altor categorii de

impozite, iar averea sau veniturile contribuabilului nu influenţează perceperea acesteia şi nici

nu modifică cota prevăzută de lege.

1.3 ROLUL TVA

Politica fiscală a statului este elaborată în urma unui proces deosebit de complex, care

urmăreşte protejarea intereselor economice şi implicit politico-sociale ale societăţii. În cadrul

acestui proces, unul dintre principiile ce trebuie respectate este "eficienta fiscalităţii ".

Pentru ca stabilirea unui impozit să fie eficientă sunt necesare a fi luate in considerare mai

multe aspecte, printre care:

a) rezultatul impunerii (respectiv proporţia veniturilor bugetare ce pot fi astfel

obţinute);

b) stabilitatea;

c) influenta asupra ramurilor economice (stimularea producţiei sau consumului sau

dimpotrivă, stimularea comerţului prin aplicarea cotei asupra mărfurilor şi serviciilor);

d) psihologia contribuabilului.

Acest din urmă aspect este deosebit de important, deoarece contribuabilul întâmpină

de multe

ori dificultăţi în înţelegerea mecanismelor economice şi implicit prezintă reticentă,

ceea ce produce fenomenul de respingere, în achitarea impozitelor datorate. Deşi cunoaşte

scopul final al impozitului, respectiv realizarea veniturilor bugetare, acest scop este pentru

contribuabil fie prea general, fie prea îndepărtat şi abstract, iar neînţelegerea sferei de

aplicare, a modului de calcul, împiedică, în final, conştientizarea necesităţii achitării

impozitului datorat.

1.4. NOUA REGLEMENTARE TVA

Legea privind taxa pe valoare adăugată publicată la 1 iunie 2002 în Monitorul Oficial

nr. 371 101.06.2002 încadrează această taxă în cuprinsul fiscalităţii româneşti, păstrând

caracterul său de impozit indirect universal (cu cele câteva excepţii menţionate în cuprinsul

ei) şi urmărind cerinţele mai sus menţionate.

Pagina 3 din 98


Astfel, în ceea ce priveşte TVA, în prezent avem în România un regim de impozitare,

care cuprinde:

operaţiuni taxabile pentru care se aplică cota standard de 19%;

operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere, pentru care

furnizorii sau prestatorii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente

bunurilor sau serviciilor achiziţionate, destinate realizării operaţiunilor impozabile;

operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată fără drept de deducere, pentru care

furnizorii sau prestatorii nu au dreptul la deducerea taxei pe valoarea adăugată aferente

bunurilor sau serviciilor achiziţionate, destinate realizării operaţiunilor respective;

operaţiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată.

Operaţiunile scutite de taxa pe valoarea adăugată sunt reglementate expres prin lege şi

nu se admite extinderea lor prin analogie. Pentru cazurile de scutire prevăzute de alte acte

normative scutirea se va considera fără drept de deducere, dacă respectivul act normativ nu

precizează contrariul.

CAPITOLUL II

SFERA ŞI LOCUL DE APLICARE

2.1 CONDIŢII DE APICARE

Orice operaţiune sau activitate desfăşurată, pentru a fi supusă taxei pe valoarea

adăugată trebuie să îndeplinească aceeaşi condiţie esenţială: SĂ FIE EFECTUATĂ IN

ROMÂNIA. Livrările de bunuri se consideră efectuate în România dacă locul livrării este în

România iar prestările de servicii efectuate în România sunt cele pentru care locul prestării

este în România.

Pe lângă condiţia sine qua non mai sus menţionată toate operaţiunile trebuie să

îndeplinească cumulativ, mai multe condiţii:

Să fie efectuate cu plată

În cazul livrării de bunuri trebuie să existe o legătură directă, intre operaţiune şi

contrapartida obţinută, ceea ce presupune ca operaţiunea să aducă un avantaj clientului, iar

preţul primit să fie în legătură cu avantajul livrat. Se consideră că această legătură există chiar

şi atunci când preţul este sub valoarea normală a operaţiunii, este achitat sub formă de

abonamente, servicii sau bunuri sau ia forma unei sume calificate drept rabat. Avantajul în

folosul clientului se produce atunci când există un angajament al furnizorului de a furniza un

Pagina 4 din 98


bun determinabil unei persoane care asigură finanţarea. Condiţia este îndeplinită chiar dacă

această din urmă persoană nu este însuşi beneficiarul, ci un terţ. În lipsa unui astfel de

angajament, există legătura dacă operaţiunea a fost efectuată de o asemenea manieră încât să

permită stabilirea unui asemenea angajament.

De asemenea, condiţia este necesară şi în situaţia unui serviciu colectiv sau

nemăsurabil cu exactitate şi chiar şi atunci când acesta se înscrie în cadrul unei obligaţii

legale.

b) Să fie efectuate de o persoană impozabilă

Persoana impozabilă este orice persoană care efectuează în mod independent activităţi

economice (cele menţionate în continuare, la punctul 3), indiferent de scopul şi rezultatul

acestora.

Legea nr. 345/2002 prevede în mod expres care sunt categoriile ce nu se consideră

persoane impozabile.

Astfel, în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerare şi responsabilităţile

angajatorului, angajaţii ce sunt părţi ale contractului individual de muncă şi persoanele care

sunt subordonate prin orice alte instrumente juridice în relaţia angajator-angajat, nu sunt

persoane impozabile.

O situaţie specială se prezintă în legătură cu instituţiile publice, care uneori apar ca

persoane impozabile în raporturile economice.

Instituţii publice sunt cele definite de Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice, şi

anume: Parlamentul, Preşedinţia României, Guvernul, ministerele, celelalte organe de

specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, alte autorităţi publice, autoritatea

judecătoreasca, precum şi instituţiile de stat de subordonare centrală sau locală, indiferent de

modul de finanţare a activităţii acestora.

Acestea vor avea sau nu calitatea de persoană impozabilă în funcţie de activitatea

economică efectuată.

Instituţiile publice nu sunt persoane impozabile:

- pentru activităţile lor administrative, sociale, educative, culturale, sportive, de ordine

publică, de apărare şi siguranţa statului, pe care le desfăşoară în calitate de autorităţi publice,

chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi percep taxe, redevenţe, cotizaţii sau onorarii;

Pagina 5 din 98


pentru vânzarea către persoane fizice a imobilelor sau a părţilor de imobile, aflate în

proprietatea statului, în scop de locuinţă, date în folosinţă înainte de introducerea taxei pe

valoarea adăugată;

pentru închirierea de imobile sau părţi ale acestora, aflate în proprietatea statului, în

scop de locuinţă;

livrările de bunuri dobândite după data de l iulie 1993, pentru care nu au avut drept de

deducere a taxei pe valoarea adăugată;

Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice nu sunt considerate persoane impozabile

pentru valorificarea bunurilor legal confiscate sau intrate în proprietatea privată a statului

potrivit legii.

Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile menţionate în anexa la

Legea nr. 345/2002, respectiv:

telecomunicaţii, furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică şi agent

frigorific;

transportul de bunuri;

serviciile prestate de porturi şi aeroporturi;

transportul de pasageri;

livrarea de bunuri noi produse pentru vânzare;

activitatea târgurilor şi expoziţiilor comerciale;

depozitarea;

activităţile organelor de publicitate comercială;

activităţile agenţiilor de călătorie;

activitatea magazinelor pentru personal;

închirierea sau concesionarea de bunuri mobile sau imobile (în alte scopuri decât cel

de locuinţă).

Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru orice alte activităţi desfăşurate în

aceleaşi condiţii legale ca şi cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt prestate în

calitate de autoritate publică.

Organizaţiile fără scop patrimonial nu sunt considerate persoane impozabile pentru

livrările sau prestările de servicii efectuate în mod gratuit.

c) Să rezulte dintr-o activitate economică

Activităţile ce intră sub incidenţa Legii nr. 345/2002, desigur cu condiţia îndeplinirii

şi a celorlalte condiţii, sunt:

- activităţile producătorilor; activităţile comercianţilor;

Pagina 6 din 98


activităţile prestatorilor de servicii;

activităţile extractive şi agricole;

activităţile profesiunilor liberale sau asimilate;

- exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri.

Nu sunt activităţi economice, deci nu sunt operaţiuni taxabile în ceea ce priveşte taxa

pe valoarea adăugată:

vânzarea de către persoanele fizice a locuinţelor proprietate personală sau altor bunuri

care sunt folosite de către acestea în scop personal;

activitatea de încasare a sumelor cuvenite bugetelor locale efectuată de către persoane

impozabile care au ca obiect de activitate administrarea şi întreţinerea locurilor publice (de

ex.: taxe de intrare în parcuri, pieţe, etc.);

livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate în mod gratuit de organizaţiile

fără scop patrimonial.

2.2. ACTIVITĂŢILE SUPUSE TVA

Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată următoarele categorii de operaţiuni:

livrările de bunuri efectuate cu plată;

prestările de servicii efectuate cu plată;

operaţiunile asimilate livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii;

importul de bunuri.

Livrarea de bunuri

Are loc în momentul transferului de proprietate asupra unui bun de la proprietar către

cumpărător sau beneficiar prin orice modalitate juridică (contract de vânzare- cumpărare,

vânzare prin executare

silită, aport în natură la capitalul unei societăţi comerciale sau civile, etc); aceasta

categorie cuprinde şi:

vânzarea de bunuri cu plata în rate;

trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile (în

condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al

acesteia) în schimbul unei despăgubiri;

transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor prin executare silită, dacă

debitorul este înregistrat ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată;

orice distribuire de active de către o societate comercială către asociaţii sau acţionarii

săi, inclusiv o distribuire de active legate de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a

societăţii, cu excepţia transferului total al activelor şi pasivelor unei persoane impozabile, cu

Pagina 7 din 98


plată sau cu titlu gratuit, efectuat cu ocazia operaţiunilor de fuziune şi divizare a societăţilor

comerciale;

bunurile constatate lipsa pe baza de inventariere, atât cele imputabile, cât şi cele

neimputabile, cu excepţia bunurilor distruse ca urmare a unor calamităţi sau a altor cauze de

forţă majoră;

produsele agricole reţinute drept plată în natură a prestaţiei efectuate de persoane

impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, care prestează servicii

pentru obţinerea şi/sau prelucrarea produselor agricole;

plata în natură a arendei.

Nu sunt considerate livrări de bunuri:

intrările şi ieşirile de bunuri constituite în rezerve de mobilizare la persoanele

impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, mandatate în acest scop;

bunurile respective constituie livrare de bunuri la scoaterea din acest regim şi la livrarea către

alţi beneficiari;

bunurile distruse ca urmare a unor calamităţi sau a altor cauze de forţă majoră;

scoaterea în mod gratuit a unor cantităţi de produse din rezervele de stat pentru

acordarea de ajutoare umanitare externe sau interne;

preluarea de către persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea

adăugată a unor bunuri din activitatea proprie pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării

activităţii economice a acestora nu este considerată livrare de bunuri; această prevedere se

aplică şi prestărilor de servicii;

transferul total sau parţial al activelor şi pasivelor unei persoane impozabile, cu plata

sau cu titlu gratuit efectuat cu ocazia operaţiunilor de fuziune şi divizare a societăţilor

comerciale.

Operaţiunea de aport în natură la capitalul social al unei societăţi comerciale se

încadrează diferit în regimul TVA, corespunzător fiecărei situaţii. Astfel, se impun

următoarele precizări:

Constituie livrare de bunuri aportul în natura la capitalul social acordat de o persoană

impozabilă unei persoane impozabile care nu are drept de deducere a taxei pe valoarea

adăugată în acest caz beneficiarul va evidenţia în patrimoniul sau contravaloarea bunului

primit, inclusiv taxa pe valoarea adăugată.

Pagina 8 din 98


Constituie livrare de bunuri aportul în natură acordat de o persoană impozabilă unei

persoane impozabile care are drept de deducere parţială a taxei pe valoarea adăugată. La

persoana impozabilă care a acordat aportul în natură, precum şi la beneficiar taxa pe valoarea

adăugată aferentă operaţiunii respective se înscrie în decontul de taxă pe valoarea adăugată,

atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă

Nu se consideră livrare de bunuri aportul în natură la capitalul social al unei societăţi

comerciale, în cazul în care beneficiarul este o persoană impozabilă care are dreptul de a

deduce total taxa pe valoarea adăugată, dacă taxa ar fi aplicabilă la transferul respectiv, în

acest caz beneficiarul este considerat a fi succesorul celui care efectuează transferul. Persoana

impozabilă care a acordat aportul în natură are drept de deducere a taxei pe valoarea

adăugată.

Prestările de servicii

Prestările de servicii sunt activităţile ce nu pot fi considerate livrări de bunuri în

sensul mai sus arătat şi cuprind:

orice muncă fizică sau intelectuală;

lucrări de construcţii-montaj;

transport de persoane şi mărfuri;

servicii de poştă şi telecomunicaţii, de transmisiuni radio şi TV;

închirierea, arendarea şi concesionarea de bunuri mobile sau imobile;

operaţiuni de intermediere sau de comision;

reparaţii de orice natură;

h) cesiuni şi concesiuni ale drepturilor de autor, brevete, licenţe, mărci: de fabrica şi

de comerţ, titluri de participare şi alte drepturi similare;

servicii de publicitate;

j) operaţiuni bancare, financiare, de asigurare şi/sau reasigurare;

punerea la dispoziţie de personal;

mandatarea;

m) asigurarea sau cedarea unei clientele, exclusivitatea asupra unei vânzări sau

cumpărări;

angajamentul de a nu exercita o activitate economică sau un drept dintre cele

menţionate la lit. h;

o) amenajarea de spaţii de parcare, de depozitare şi de camping;

p) activităţile hoteliere şi de alimentaţie publică;

Pagina 9 din 98


q) asigurarea accesului la reţelele de comunicaţii şi a posibilităţii de utilizare a

acestora;

prestaţiile consilierilor, inginerilor, avocaţilor, notarilor publici, executorilor

judecătoreşti, auditorilor, experţilor contabili, birourilor de studii şi alte prestaţii similare,

precum şi prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii;

operaţiuni de leasing.

2.2.3. Operaţiunile asimilate livrărilor de bunuri sunt:

- preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziţionate sau fabricate

de către acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică

desfăşurată sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit,

dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a

fost dedusă total sau parţial.

Sunt exceptate de la aceste prevederi bunurile care fac parte din activele persoanei

impozabile acordate în mod gratuit, în limitele şi potrivit destinaţiilor prevăzute de lege,

respectiv operaţiunile de sponsorizare, mecenat, acţiuni de protocol şi alte acţiuni stabilite

prin lege. Pentru încadrarea în aceste limite, cele acordate în numerar nu se iau în calcul.

- operaţiunile privind schimbul de bunuri.

In cazul transferului dreptului de proprietate asupra unui bun de către două sau mai

multe persoane impozabile, prin intermediul mai multor tranzacţii, fiecare tranzacţie se

consideră o livrare separată, fiind impozitată distinct, chiar dacă bunul respectiv este

transferat direct beneficiarului final. Acelaşi regim se aplică în cazul schimbului de bunuri cu

servicii.

2.2.4. Operaţiunile asimilate prestării de servicii sunt:

a) utilizarea bunurilor care fac parte din activele persoanei impozabile în alte

scopuri decât cele legate de activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie, în

vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane fizice sau juridice;

b) prestările de servicii efectuate în mod gratuit de persoana impozabilă în alte

scopuri decât cele legate de activitatea sa economică, pentru uzul personal al angajaţilor săi

sau al altor persoane;

Pentru ambele situaţii operaţiunea va fi considerată prestare de servicii dacă taxa pe

valoarea adăugată aferentă acestor bunuri sau prestări a fost dedusă total sau parţial.

Pagina 10 din 98


În ceea ce priveşte schimbul de servicii, acesta, la fel ca în cazul schimbului de

bunuri, are efectul a două prestări separate, fiecare dintre ele fiind supusă impozitării, în cazul

prestării unui serviciu de către mai multe persoane impozabile, prin tranzacţii succesive,

fiecare tranzacţie se consideră o prestare separată şi se impozitează distinct, chiar dacă

serviciul respectiv este prestat direct către beneficiarul final.

2.2.5 Operaţiuni ce nu sunt asimilate livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii:

Bunurile acordate şi/sau serviciile prestate în mod gratuit, precum şi punerea la

dispoziţie în mod gratuit de bunuri care fac parte din activele persoanei impozabile, potrivit

limitelor şi destinaţiilor prevăzute de lege, cum sunt acţiunile de sponsorizare, mecenat,

protocol şi alte acţiuni stabilite prin lege, nu sunt asimilate cu livrările de bunuri şi/sau cu

prestările de servicii.

Încadrarea în plafoanele legale se determină pe baza datelor raportate prin situaţiile

financiare anuale. Dacă se depăşeşte plafonul operaţiunea va fi asimilată livrării de bunuri

şi/sau prestării de servicii, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată

corespunzătoare depăşirii şi în consecinţă, se colectează taxa pe valoarea adăugată.

Pentru încadrarea în aceste limite nu se iau în calcul sponsorizările, acţiunile de

mecenat sau alte acţiuni prevăzute în acte normative, acordate în numerar.

Taxa pe valoarea adăugată colectată, aferentă depăşirii plafonului, se calculează şi se

include la rubrica de regularizări din decontul întocmit pentru luna în care persoanele

impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată au depus situaţiile financiare

anuale, dar nu mai târziu de termenul legal de depunere a acestora.

2.2.6 Importul de bunuri

Importul de bunuri reprezintă introducerea în ţară de bunuri provenind din străinătate

de către orice persoană, indiferent de statutul său juridic, direct sau prin intermediari, plasate

în regim vamal de import sau în regimuri vamale suspensive.

Importul de bunuri care se constituie aport în natură la capitalul social al unei societăţi

comerciale, efectuat de b persoană străină, se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea

adăugată. Persoana impozabilă care primeşte aportul în natură poate să îşi exercite dreptul de

deducere a taxei pe valoarea adăugată în condiţiile legii.

Întrucât regimul vamal este o noţiune destul de complexă, sunt necesare câteva

precizări.

Regimul vamal al mărfurilor reprezintă normele aplicabile în cadrul procedurii de

vămuire, corespunzător cu scopul operaţiunii comerciale şi cu destinaţia mărfurilor supuse

controlului vamal. Acesta poate fi:

Pagina 11 din 98


a) regim vamal definitiv care cuprinde:

importul adică intrarea în ţară a mărfurilor străine şi introducerea acesteia în circuitul

economic;

exportul care constă în scoaterea definitivă a mărfurilor româneşti de pe teritoriul

României;

introducerea şi scoaterea din ţară de bunuri aparţinând călătorilor sau altor persoane

fizice necomercianţi.

b) regim vamal suspensiv care cuprinde:

tranzitul vamal ce constă în transportul mărfurilor de la un birou vamal la alt birou

vamal, fără ca acestea să fie supuse drepturilor de import;

antrepozitul vamal prin care se aprobă de către autoritatea vamală locul, aflat sub

controlul acesteia, în care mărfurile pot fi depozitate;

perfecţionarea activă a mărfurilor ce reprezintă supunerea, pe teritoriul României, la

una sau mai multe operaţiuni de transformare sau prelucrare a mărfurilor străine destinate a fi

reexportate sub formă de produse compensatoare sau a mărfurilor importate dacă ele sunt

exportate sub formă de produse compensatoare;

transformarea sub control vamal permite folosirea, pe teritoriul României, de mărfuri

străine pentru a fi supuse unor operaţiuni care le transformă felul sau starea iniţială.

admiterea temporară permite utilizarea pe teritoriul României a mărfurilor străine

destinate a fi reexportate în aceeaşi stare (cu excepţia uzurii lor morale).

perfecţionarea pasivă permite exportul temporar de mărfuri româneşti, în afara

teritoriului ţării, în vederea supunerii acestora unor operaţiuni de transformare sau de

producere şi, ulterior, a importului produselor astfel rezultate.

Reexportul mărfurilor străine de pe teritoriul României constă în reexportarea

mărfurilor străine aflate pe teritoriul României, care nu au fost vămuite.

Mărfuri exportate şi returnate în România sunt acele mărfuri care după ce au fost

exportate, sunt returnate şi importate în termen de 3 ani.

2.3. LOCUL OPERAŢIUNILOR IMPOZABILE

Determinarea locului unde are loc operaţiunea de livrare de bunuri, prestare de

servicii sau import de bunuri este foarte important deoarece în funcţie de locul efectuării ei, o

activitate va fi sau nu supusă TVA. Reamintim că una dintre condiţiile de bază ale aplicării

taxei este ca activitatea să fie desfăşurată pe teritoriul României sau locul operaţiunii să fie

considerat pe teritoriul ei.

Pagina 12 din 98


Livrările de bunuri şi bunurile provenite din străinătate, plasate în regim de import,

pentru care locul livrării este considerat a fi în România, sunt operaţiuni impozabile în

România. Bunurile pentru care locul livrării nu este considerat în România nu sunt operaţiuni

impozabile în România. Astfel, este foarte importantă operaţiunea de determinare a locului

livrării.

Se consideră a fi locul livrării:

2.3.1. Locul de unde a pornit expediţia bunurilor sau transportul către beneficiar

Indiferent dacă bunurile sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau

de terţi.

Excepţie: Locul livrării bunurilor se consideră a fi situat în România, în cazul în care

locul de unde a pornit expediţia sau transportul se află în afara României, însă destinaţia

finală este în România, pentru următoarele categorii de importatori:

persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, pentru

operaţiuni taxabile;

titularii operaţiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terţe

persoane juridice care acţionează în numele şi din ordinul titularului operaţiunii de import,

indiferent dacă sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată la organele

fiscale, cu excepţia importurilor scutite;

persoanele fizice, pentru bunurile introduse în ţară potrivit regulamentului vamal

aplicabil acestora;

persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul ori cu domiciliul stabil în România,

beneficiare ale următoarelor prestări de servicii:

1 .închirierea de bunuri mobile corporale;

operaţiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile;

cesiunile şi/sau concesiunile dreptului de autor, de brevete, de licenţe, de mărci de

fabrică şi de comerţ şi alte drepturi similare;

serviciile de publicitate;

serviciile consultanţilor, inginerilor, birourilor de studii, avocaţilor, experţilor

contabili şi alte servicii similare;

prelucrarea de date, furnizarea de informaţii, realizarea şi/sau furnizarea de programe

informatice şi/sau licenţe de programe informatice;

operaţiunile bancare, financiare, de asigurare şi/sau de reasigurare;

Pagina 13 din 98



prestările intermediarilor care intervin în furnizarea serviciilor prevăzute la pct.1-8,

dacă aceste prestări de servicii sunt efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în

străinătate (desigur, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea adăugată), indiferent dacă

persoanele beneficiare sunt sau nu înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată la

organele fiscale.

Locul unde se găsesc bunurile în momentul când are Ioc livrarea

În cazul în care bunurile nu sunt expediate sau transportate.

> Prestările de servicii pentru care locul prestării se consideră a fi în România se

supun regimurilor de impozitare prevăzute în Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea

adăugată.

Locul prestărilor de servicii se consideră a fi în România când prestatorul îşi are

stabilit în România sediul activităţii economice sau un sediu stabil de la care sunt prestate

serviciile sau când domiciliul ori reşedinţa obişnuită a prestatorului este în România.

De la această regulă există patru categorii de excepţii.

a) Locul prestării este locul unde sunt situate bunurile de natură imobiliară pentru:

lucrările de construcţii-montaj executate pentru realizarea, repararea şi întreţinerea

bunurilor imobile;

închirierea de bunuri imobile;

operaţiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor imobile;

serviciile de arhitectură, proiectare, de coordonare a lucrărilor de construcţii;

serviciile prestate de alte persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe

valoarea adăugată cu activitate în domeniul bunurilor imobile - studii, expertize, reparaţii şi

alte prestări ale agenţilor imobiliari.

Locul prestării este situat în ţara în care este situat bunul imobil, indiferent de locul

unde este situat sediul prestatorului (în ţară sau în străinătate) iar taxa pe valoarea adăugată

este datorată de prestator, dacă operaţiunile sunt taxabile.

b) Pentru transporturi de bunuri sau persoane locul prestării este:

- în ţara în care se află locul de plecare a transportului de persoane

Pagina 14 din 98


Transportul de persoane pentru care punctul de plecare se află în străinătate, iar

punctul de sosire se află în România nu este operaţiune impozabilă, în acest caz, persoanele

impozabile înregistrate ca plătitori de TVA beneficiază de dreptul de deducere.

- locul de sosire a transportului aferent bunurilor importate

Pentru transportul de bunuri cu locul de plecare în străinătate şi locul de sosire al

transportului în România, locul prestării se consideră a fi în România.

Taxa pe valoarea adăugată pentru transporturile al căror loc de prestare este considerat

a fi în România se datorează de prestator numai în situaţia în care operaţiunile sunt taxabile.

c) Locul prestării este situat în ţara unde beneficiarul are stabilit sediul activităţii

sau, în lipsa acestuia, domiciliul stabil, pentru următoarele activităţi:

închirierea de bunuri mobile corporale;

operaţiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile;

cesiunile şi/sau concesiunile dreptului de autor, de brevete, de licenţe, de mărci de

fabrică şi de comerţ şi alte drepturi similare;

serviciile de publicitate;

serviciile consultanţilor, inginerilor, birourilor de studii, avocaţilor, experţilor

contabili şi alte servicii similare;

prelucrarea de date, furnizarea de informaţii, realizarea şi/sau furnizarea de programe

informatice şi/sau licenţe de programe informatice;

operaţiunile bancare, financiare, de asigurare şi/sau de reasigurare;


prestările intermediarilor care intervin în furnizarea serviciilor prevăzute la mai sus.

Dacă operaţiunile sunt taxabile, beneficiarii care au sediul sau domiciliul în România

şi au contractat cu prestatori din străinătate operaţiuni de natura celor prevăzute mai sus sunt

obligaţi la plata taxei pe valoarea adăugată.

Aceleaşi operaţiuni, efectuate de prestatori din România, contractate cu beneficiari din

străinătate, nu sunt impozabile în România, iar prestatorii au dreptul de deducere a taxei pe

valoarea adăugată.

d) Locul prestării este locul unde serviciile sunt prestate efectiv chiar dacă prestatorul

nu are stabilit în ţara respectivă sediul activităţii economice sau un sediu stabil de la care sunt

prestate serviciile ori, în lipsa unui astfel de sediu, domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită,

pentru următoarele activităţi:

culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educative, de divertisment sau similare,

inclusiv serviciile accesorii şi cele ale organizatorilor de astfel de activităţi;

Pagina 15 din 98


prestările accesorii transportului, cum sunt: încărcarea- descărcarea mijloacelor de

transport, manipularea, paza şi/sau depozitarea mărfurilor şi alte servicii similare;

expertize privind bunurile mobile corporale;

lucrări efectuate asupra bunurilor mobile corporale.

Taxa pe valoarea adăugată este în sarcina prestatorului, dacă operaţiunile sunt taxabile, şi se

datorează în ţara în care se situează locul prestării.

> Importurile de bunuri

Bunurile provenite din străinătate, plasate în regimuri vamale suspensive, sunt

operaţiuni impozabile în România numai în situaţia în care destinaţia finală a acestora este în

România, respectiv dacă sunt plasate în regim de import definitiv.

Dacă destinaţia finală (utilizarea sau consumul final) nu este în România, nu sunt

supuse impozitării în România:

bunurile provenite din străinătate care se află în regim vamal de perfecţionare activă,

admitere temporară cu exonerarea totală de la plata drepturilor de import sau în tranzit vamal;

bunurile constând în mărfuri străine introduse în zonele libere direct din străinătate,

fără întocmirea formalităţilor vamale.

Zonele libere constituie o categorie specială, care până la apariţia legii beneficiau de

regimuri speciale în ceea ce priveşte TVA, însă la de l iunie 2002 sunt considerate operaţiuni

efectuate

în România, fiind astfel supuse regulilor prevăzute de lege privind taxa pe valoarea

adăugată, următoarele:

- toate operaţiunile desfăşurate în interiorul zonelor libere;

livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate din România pentru unităţi din

zonele libere;

livrările de bunuri efectuate de unităţi din zonele libere pentru unităţi din România.

Zonele libere sunt acelea în care mărfurile străine sunt considerate (din punct de

vedere al aplicării drepturilor de import şi a măsurilor de politică comercială la import) ca

mărfuri care nu sunt situate pe teritoriul României atât timp cât nu sunt importate. Mărfurile

româneşti pot fi introduse în zonele libere cu respectarea condiţiilor stabilite pentru exportul

de mărfuri.

CAPITOLUL III

OPERATIUNI SCUTITE

Pagina 16 din 98


3.1. SCUTIRI FĂRĂ DREPT DE DEDUCERE

Sunt scutite:

Spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, şi operaţiunile strâns legate de

acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de

organizare şi de titularul dreptului de proprietate, respectiv:

spitale; sanatorii; centre de sănătate rurale sau urbane; dispensare; dispensare T.B.C.;

cabinete medicale; serviciile funerare prestate de unităţi sanitare; laboratoare medicale; centre

de îngrijire medicală şi asistenţă; centre de diagnostic; centre de recuperare şi reabilitare

neuropsihiatrică; staţii de salvare; alte unităţi autorizate să desfăşoare astfel de activităţi;

cantinele organizate pe lângă unităţile menţionate mai sus.

Operaţiuni strâns legate de spitalizare şi îngrijirile medicale sunt:

> medicamentele, bandajele, etc. furnizate pacienţilor la momentul tratamentului,

precum şi hrana şi cazarea acestora în unităţile care asigură spitalizarea şi îngrijirile medicale.

serviciile de cazare, masă şi tratament (prestate cumulat) de persoane impozabile

autorizate care îşi desfăşoară activitatea în staţiuni balneoclimaterice şi a căror contravaloare

este decontată pe bază de bilete de tratament.

serviciile prestate şi livrarea de proteze dentare efectuate de:

tehnicieni dentari (indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de

proprietate);

stomatologi (indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate).

> servicii de îngrijire şi supraveghere la domiciliu a persoanelor, efectuate de:

- personal specializat (medical şi paramedical).

> livrările de organe, sânge şi lapte uman.

Scutirile de mai sus nu se vor aplica pentru: furnizarea de medicamente, bandaje şi

alte bunuri similare, efectuată de către persoane care nu oferă tratament medical, spitalizare

sau tratament veterinar (de ex. farmaciile).

> activităţi desfăşurate de unităţile organizate de Ministerul Educaţiei şi

Cercetării (cuprinse în sistemul naţional de învăţământ) cum sunt:

activitatea de învăţământ prevăzută în Legea învăţământului nr. 48 /1995;

Pagina 17 din 98


achiziţionarea de către aceste unităţi de documentaţie tehnică şi materiale de

construcţii destinate învăţământului de stat şi particular, aparatură, utilaje, publicaţii şi dotări

pentru procesul didactic;

cantinele organizate pe lângă unităţile cuprinse în sistemul naţional de învăţământ

autorizate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

> prestările de servicii şi livrările de bunuri legate de asistenţa şi protecţia

socială, efectuate de:

instituţiile publice;

instituţiile de interes public;

alte organisme recunoscute ca având caracter social;

se cuprind următoarele unităţi: căminele de bătrâni şi de pensionari, centrele de

integrare prin terapie ocupaţională, centrele de plasament autorizate să desfăşoare activităţi de

asistenţă socială, căminele pentru elevi şi studenţi.

> prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi

tinerilor, efectuate de instituţiile publice, instituţiile de interes public sau de alte organisme

recunoscute ca având caracter social, cum sunt:

centre-pilot pentru tineri cu handicap; case de copii; centre de recuperare şi reabilitare

pentru minori cu handicap;

organisme care au ca obiect de activitate asigurarea supravegherii, întreţinerii,

educării sau petrecerii timpului liber a tinerilor.

> prestările de servicii şi livrările de bunuri furnizate membrilor (în interesul lor

colectiv) în schimbul unei cotizaţii fixe (conform statutului), de organizaţii fără scop lucrativ

care au obiective de natură (cu condiţia ca scutirea să nu provoace distorsiuni de concurenţă):

politică; sindicală; religioasă; patriotică; filozofică; filantropică; civică.

Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi camerele de

comerţ şi industrie teritoriale sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată pentru activităţile

desfăşurate în favoarea membrilor în contul cotizaţiilor încasate în baza art. 6 din Decretul-

lege nr. 139/1990 privind camerele de comerţ şi industrie din România.

prestările de serviciile ce au strânsă legătură cu practicarea sportului sau a educaţiei

fizice, prestate de organizaţii fără scop patrimonial (în beneficiul persoanelor care practică

sportul sau educaţia fizică) cum sunt:

- cluburile sportive; bazele sportive de antrenament;

hotelurile pentru uzul exclusiv al sportivilor;

Pagina 18 din 98


cantinele pentru uzul exclusiv al sportivilor. NU sunt scutite:

încasările pentru publicitate;

- încasările din cedarea drepturilor de transmitere a manifestărilor sportive (la

radio şi la televiziune).

> prestări de servicii culturale şi livrările de bunuri legate nemijlocit de acestea,

efectuate de instituţii publice;

> prestările de servicii şi livrările de bunuri efectuate de unităţi ale căror operaţiuni

sunt scutite, cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar (organizate în

profitul lor exclusiv, şi cu condiţia ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurenţiale)

cum sunt:

reprezentaţii teatrale, coregrafice, cinematografice; expoziţii; concerte; conferinţe.

Veniturile se vor folosi numai la acoperirea cheltuielilor unităţilor care le-au

organizat.

> realizarea şi difuzarea programelor de radio şi televiziune (cu excepţia celor de

publicitate) efectuate de:

unităţile care produc/difuzează programe audiovizuale;

unităţile care difuzează prin cablu.

Lucrările efectuate pentru recepţionarea programelor audiovizuale sunt supuse T.

V.A..

> vânzarea de filme sau licenţe de filme destinate a fi difuzate la televiziune:

se de taxa pe valoarea adăugată;

prin film se înţelege producţia artistică inclusiv suportul material pe care este

înregistrat.

> activităţi de transport a bolnavilor sau răniţilor cu vehicule special amenajate

efectuate de:

staţii de salvare (indiferent de forma de exceptează filmele sau licenţele de filme care

sunt destinate să facă publicitate unui anume produs sau persoane;

reproducerea filmelor şi/sau a benzilor video după original, serviciile de prelucrare a

filmelor, nelegate de difuzarea la televiziune nu sunt scutite organizare şi de proprietar);

alte unităţi autorizate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

Pagina 19 din 98


> activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea programelor,

subprogramelor, proiectelor şi temelor componente ale Programului naţional de cercetare

ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică.

activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare finanţate în parteneriat internaţional,

regional şi bilateral.

acordarea de credite (inclusiv acordarea de împrumuturi de către asociaţii/acţionarii

societăţilor comerciale în vederea asigurării resurselor financiare ale societăţii) şi acordarea

de împrumuturi de către orice persoană fizică sau juridică (în condiţiile prevăzute la art. 100

din Legea nr. 99 / 1999 cu modificările ulterioare). .

operaţiunile (conform art. 8 din Legea bancară nr. 587/ 1998, cu modificările

ulterioare) efectuate de bănci persoane juridice române, sucursalele din România ale băncilor

persoane juridice străine, de organisme financiar-bancare internaţionale, de cooperative de

credit, de casele de economii, casele de ajutor reciproc, cooperativele de credit şi alte

societăţi de credit, casele de schimb valutar, precum şi alte persoane juridice autorizate să

desfăşoare activităţi bancare.

Se exceptează următoarele operaţiuni:

operaţiunile de leasing financiar;

închirierea de casete de siguranţă;

tranzacţii în cont propriu sau în contul clienţilor cu metale preţioase, obiecte

confecţionate din acestea şi/sau pietre preţioase;

expertizare de studii de fezabilitate;

acordarea de consultanţă;

evaluări de patrimoniu.

> operaţiunile specifice efectuate de Banca Naţională a României (conform

Legii nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naţionale a României, cu modificările şi

completările ulterioare) şi operaţiunile preluate de la Banca Naţională a României de către

Societatea Naţională de Transfer de Fonduri şi Decontări S.A. (pentru care este autorizată

B.N.R.)

Nu sunt scutite de T.V.A. achiziţiile de aur, argint, alte metale şi pietre preţioase,

efectuate de Banca Naţională a României de la persoane impozabile înregistrate ca plătitori

de TVA.

> operaţiunile de:

investiţii financiare;

intermediere financiară;

Pagina 20 din 98


valori mobiliare şi instrumente financiare derivate;

alte instrumente financiare.

intermedierea în plasamentul de valori mobiliare şi oferirea de servicii legate de

acestea.

gestiunea fondurilor comune de plasament şi a fondurilor comune de creanţă efectuate

de organismele abilitate.

operaţiunile de asigurare şi de reasigurare, precum şi prestările de servicii aferente

acestor operaţiuni efectuate de intermediarii în operaţiuni de asigurare.

activităţile de avizare, atestare, organizare şi exploatare a jocurilor de noroc.

livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate de unităţile din sistemul

penitenciar (când aceste bunuri sunt realizate de deţinuţi).

lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere executate pentru:

monumente comemorative ale combatanţilor şi eroilor; muzee, case memoriale; monumente

istorice şi de arhitectură.

încasările din taxele de intrare la castele, muzee, târguri şi expoziţii, grădini zoologice

şi botanice, biblioteci;

operaţiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole (şi sumele

repartizate din încasări proprietarilor şi difuzorilor de filme în activitatea de exploatare de

filme cinematografice pentru public).

editarea, tipărirea şi vânzarea de cărţi, manuale şcolare, dicţionare sau enciclopedii,

cărţi ilustrate pentru copii, cărţi de desenat pentru copii, albume de pictură, caiete speciale

pentru elevi, atlasuri şi alte tipărituri care au codul ISBN, inclusiv cele înregistrate pe suport

magnetic exclusiv activitatea de publicitate.

scutirea nu se aplică la veniturile provenite din publicitate şi nici editării, tipăririi sau

vânzării de tipărituri care sunt exclusiv destinate publicităţii.

livrarea de proteze medicale de orice fel şi accesorii ale acestora.

livrarea de produse ortopedice, cum sunt: fotolii rulante şi/sau alte vehicule similare

pentru invalizi, părţi şi/sau accesorii de fotolii rulante sau de vehicule similare pentru invalizi,

articole şi/sau aparate de ortopedie, inclusiv centuri şi/sau bandaje medico-chirurgicale şi

cârje, aţele, gutiere şi alte articole pentru fracturi, articole şi aparate de proteză ortopedice.

transferul dreptului de proprietate al bunurilor către Agenţia de Valorificare a

Activelor Bancare;

transportul fluvial al localnicilor în Delta Dunării şi pe relaţiile Orşova-Moldova

Nouă, Brăila-Hârşova, Galaţi-Grindu.

Pagina 21 din 98


valorificarea obiectelor şi veşmintelor de cult, tipărirea cărţilor de cult, teologice sau

cu conţinut bisericesc, necesare practicării cultului, precum şi a celor asimilate obiectelor de

cult;

operaţiuni taxabile declarate (sau realizate) anual, de până la 1,5 miliarde lei inclusiv:

3.1.1. Precizări referitoare la plafonul de impozitare:

a) persoanele care realizează operaţiuni taxabile pot opta la înfiinţare sau în cursul

anului la plata TVA, chiar dacă nu au atins plafonul de 1,5 miliarde lei;

b) persoanele impozabile, care au declarat la înfiinţare că realizează venituri anuale

sub plafonul prevăzut de lege, şi nu au fost înregistrate ca plătitori de T.V.A, iar ulterior

realizează venituri peste plafonului de impozitare (în cursul anului), au obligaţia să solicite

înregistrarea ca plătitori de T.V.A.;

c) după înscrierea ca plătitori de T.V. A., persoanele impozabile nu mai beneficiază

de scutire, chiar dacă ulterior realizează venituri inferioare plafonului impozabil;

d) pot solicita scoaterea din evidenţă pe baza dovezii de achitare a T. V.A. din ultimul

decont şi a unei cereri care se va depune la organele fiscale până la 36 septembrie 2002,

următorii:

persoanele impozabile care în anul 2001 au realizat venituri sub 1,5 miliarde lei;

- persoanele impozabile care s-au înregistrat ca plătitori în perioada l ianuarie 2002 -

31 mai 2002, şi au realizat venituri (din operaţiuni taxabile) în această perioadă de până la

600 milioane lei inclusiv, pot cere scoaterea din evidenţă ca plătitor de T.V.A.;

e) nu pot solicita scoaterea din evidenţă persoanele impozabile care au realizat în anul

2001, venituri din operaţiuni taxabile, sub plafonul de 1,5 miliarde lei, dar au realizat venituri

din operaţiuni taxabile de peste 600 milioane lei pe perioada l ianuarie 2002 - 31 mai 2002;

persoanele impozabile au obligaţia de a corecta costurile de achiziţie a materiilor

prime, materialelor, mărfurilor şi altor bunuri existente în stoc la sfârşitul lunii în care se

solicită scoaterea din evidenţă ca plătitori, în acest sens se vor inventaria stocurile de bunuri

şi se va determina taxa aferentă acestora (care va fi inclusă în costul de achiziţie a bunurilor

din stoc);

organele fiscale vor opera scoaterea din evidenţă a plătitorilor de T.V.A., cu data de l

a lunii următoare depunerii cererii;

persoanele impozabile care au fost scoase din evidenţă ca plătitori (ca urmare a cererii

lor), nu pot solicita ulterior înregistrarea prin opţiune ca plătitori de T. V.A.;

Pagina 22 din 98


persoanele impozabile care nu au depus cerere de scoatere din evidenţă, până la 30

septembrie 2002 rămân în evidenţă, şi nu pot cere ulterior scoaterea din evidenţă;

plafonul de impozitare va fi valabil în felul următor:

l,5 miliarde pentru anul 2002;

1,7 miliarde pentru anul 2003;

2 miliarde pentru anul 2004 şi în continuare.

3.2. SCUTIRI LA IMPORT

Sunt scutite:

> bunurile importate destinate comercializării:

în regim duty-free;

prin magazine destinate reprezentanţelor diplomatice şi a personalului acestora.

> bunurile introduse în ţară de călători sau de persoane fizice (călători) cu domiciliul

în ţară sau în străinătate, în limitele stabilite de regimul vamal.

reparaţiile şi transformările efectuate în străinătate la nave şi aeronave româneşti.

carburanţii şi alte bunuri, aprovizionate din străinătate şi destinate utilizării pe nave şi

aeronave româneşti.

importul de bunuri a căror livrare este scutită de taxă în interiorul ţării (acelaşi regim

este aplicat şi la serviciile efectuate de prestatori străini iar locul prestării se consideră a fi în

România).

importul de licenţe de filme şi programe, drepturi de transmisie, abonamente la agenţii

de ştiri externe, destinate radioului şi televiziunii.

> importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donaţii

destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de apăsare a sănătăţii,

cultural, artistic, educativ, ştiinţific, sportiv, de protecţie şi ameliorare a mediului, de protecţie

şi conservare a monumentelor istorice şi de arhitectură

Scutirea se acordă de birourile vamale, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere

(semnată de reprezentantul legal al importatorului) prin care se confirmă că bunurile sunt

destinate scopurilor menţionate. Declaraţiile nereale atrag răspunderea civilă sau penală.

Declaraţia se întocmeşte în 3 exemplare din care:

ex. l se depune la biroul vamal;

ex. 2 se depune la organul fiscal teritorial;

ex. 3 se depune la beneficiar.

Bunurile trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

Pagina 23 din 98


să fie trimise fără nici o obligaţie de plată;

să nu facă obiectul unei comercializări ulterioare;

să fie folosite numai în scopurile pentru care au fost importate (la schimbarea

destinaţiei se vor întocmi formele privind importul de mărfuri şi se achita T.V.A. aferent).

> importul de bunuri finanţate direct din împrumuturi nerambursabile

Scutirea pentru bunurile finanţate direct din împrumuturi nerambursabile acordate de

guverne străine sau organisme internaţionale, organizaţii nonprofit si de caritate din

străinătate, se acordă de birourile vamale, pe baza documentelor care atestă că bunurile sunt

finanţate din împrumuturi nerambursabile.

Documentele care atestă sursa de finanţare şi destinaţia bunurilor sunt: acorduri,

protocoale, înţelegeri, memorandumuri, încheiate cu organizaţii nonprofit şi de caritate din

străinătate.

> importul următoarelor bunuri:

mostrele fără valoare comercială;

materialele publicitare şi de documentare;

bunurile reparate în străinătate;

bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ;

bunurile returnate partenerilor externi în perioada de garanţie;

bunurile care se înapoiază în ţară ca urmare a unei expedieri eronate;

echipamentele pentru protecţia mediului stabilite prin hotărâre de Guvern;

bunurile străine care devin proprietatea statului (bunurile abandonate prin declaraţie

scrisă dată organelor vamale, bunurile pentru care la expirarea termenului de păstrare, acordat

de organele vamale, titularii nu au reglementat situaţia vamală a acestora, bunurile confiscate

de organele abilitate).

3.3. SCUTIRI CU DREPT DE DEDUCERE

Sunt scutite următoarele operaţiuni:

3.3.1. Exportul de bunuri

Exportul constă în livrări de bunuri efectuate de persoane impozabile pentru

beneficiari cu sediul în străinătate şi care sunt transportate în afara ţării cu îndeplinirea

formalităţilor vamale de export.

Pagina 24 din 98


> pentru exportul realizat direct de persoane impozabile, care acţionează în

nume propriu, justificarea regimului de scutire se face cu:

factura externă şi factura fiscală pe care se înscrie „scutit cu drept de deducere";

declaraţia vamală de export vizată de vamă;

documentul care atestă efectuarea transportului internaţional, în funcţie de condiţia de

livrare.

> pentru exportul realizat în nume propriu de persoane impozabile (în cazul când

din contractul încheiat între producător şi exportator reiese că livrarea bunurilor către

beneficiarul extern se face direct de unitatea producătoare) beneficiază de scutire atât unitatea

exportatoare, cât şi unitatea producătoare astfel:

a) unitatea exportatoare va justifica regimul de scutire cu:




livrare.

b) unitatea producătoare va justifica regimul de scutire cu:

- contractul cu unitatea exportatoare;

factura fiscală emisă către unitatea exportatoare cu menţiunea „scutit cu drept de

deducere'';

copie de pe documentul de transport internaţional, în funcţie de condiţia de livrare;

copie de pe declaraţia vamală de export, vizată de unitatea vamală.

> pentru bunurile care necesită prelucrări succesive (realizate de unităţi diferite

din ţară) precum şi incorporarea altor bunuri (inclusiv ambalajele), iar produsul finit este

exportat de o singură unitate, beneficiază de scutire fiecare unitate care a participat la

realizarea produsului precum şi unitatea care realizează exportul produsului finit (predarea

bunurilor între unităţile din ţară se efectuează din dispoziţia beneficiarului extern, conform

prevederilor contractuale, pe baza avizului de însoţire a mărfii, cu menţiunea „nu se

facturează") astfel:

a) unitatea exportatoare va justifica scutirea cu:




livrare.

b) unitatea producătoare/prelucrătoare va justifica scutirea cu:

Pagina 25 din 98


contractul încheiat cu partenerul extern;

factura externă şi factura fiscală, pe care se înscrie „scutit cu drept de deducere",

emise către beneficiarul extern;

avizul de însoţire a mărfii cu menţiunea „nu se facturează".

> pentru exportul realizat prin comisionari, justificarea scutirii de către comitent

se face cu:

copie de pe factura externă;

contractul încheiat cu comisionarul;

factura fiscală emisă de comitent către comisionar, pe care se înscrie menţiunea

„scutit cu drept de deducere-export în comision".

- comisionarul justifică scutirea, pentru comision, cu:

factura externă;

declaraţia vamală de export, vizată de vamă;


livrare;

factura fiscală pentru comision, pe care se înscrie menţiunea „scutit cu drept de

deducere";

- contractul între comitent şi comisionar.

3.3.2. Transportul mărfurilor exportate

Pentru transportul mărfurilor exportate la destinaţie în străinătate beneficiază de

scutire de T.V.A. transportatorii.

Justificarea scutirii (în funcţie de tipul transportului) se face:

a) în cazul transportului auto cu:

contractul (sau comanda) încheiat cu unitatea exportatoare sau, cu casa de expediţie

ori cu beneficiarul din străinătate;

documentul de transport internaţional vizat de organele vamale (sau copie pentru

casele de expediţie).

b) în cazul transporturilor combinate sau prin conducte, cu:

contractul (sau comanda) încheiat cu unitatea exportatoare sau cu casa de expediţie ori

beneficiarul din străinătate;

copie de pe declaraţia vamală de export, vizată de organele vamale;

documentul specific de transport vizat de organele vamale.

Pagina 26 din 98


c) în cazul transportului feroviar, cu:

contractul (comanda) încheiat cu unitatea exportatoare sau cu casa de expediţie ori cu


documentul de transport internaţional pe căile ferate (sau copie pentru casele de

expediţie);

documentul de transmitere a vagonului la calea ferată vecină.

d) în cazul transportului fluvial, maritim, aerian, cu:

contractul (comanda) încheiat cu unitatea exportatoare sau cu casa de expediţie ori cu


documentul specific de transport, vizat de organele vamale.

3.3.3. Servicii legate direct de exportul bunurilor

Scutirea de T. V. A. se justifică cu:

contractul (comanda) încheiat cu unitatea exportatoare sau cu beneficiarul extern ori

cu intermediari care acţionează în numele ori în contul acestora;

documente (prezentate de exportator sau intermediar) din care să rezulte că

operaţiunile sunt legate direct de exportul bunurilor;

factura externă în cazul prestărilor de servicii contractate cu beneficiari din străinătate

sau cu intermediarii acestora.

3.3.4. Bunuri comercializate în regim duty-free

Scutirea de taxă se justifică cu:

declaraţia vamală de export pentru bunurile din producţia internă;

declaraţia vamală de import pentru mărfurile provenite direct din străinătate, din

antrepozite sau din zone libere.

3.3.5. Transportul internaţional de persoane şi prestările legate direct de acestea

a) transportul internaţional de persoane cu mijloace auto este scutit de T.V.A.

dacă durata acestuia pe parcurs extern depăşeşte 24 de ore şi justificarea scutirii de

transportatori se face cu:

licenţa de transport;

caietul de sarcini al licenţei de traseu;

foaia de parcurs (sau alte documente), vizată de organul vamal;

diagrama biletelor de călătorie (sau facturile fiscale în cazul curselor ocazionale);

factura fiscală pe care se înscrie „scutit cu drept de deducere" pentru contravaloarea

biletelor vândute (când vânzarea biletelor se face prin intermediari).

Pagina 27 din 98


b) transportul internaţional de persoane cu mijloace aeriene, fluviale, maritime,

feroviare

Justificarea scutirii se face cu:

documentele specifice de transport;

factura fiscală cu menţiunea „scutit cu drept de deducere" când biletele se vând prin

intermediari;

borderoul/diagrama biletelor de călătorie vândute sau facturile fiscale în cazul

curselor ocazionale.

> persoanele impozabile care vând bilete pentru transportul internaţional de persoane

sunt scutite de T.V.A pentru aceste operaţiuni, iar justificarea scutirii se face cu:

borderoul/diagrama biletelor de călătorie vândute;

factura fiscală pentru comision, pe care se înscrie menţiunea „scutit cu drept de

deducere" sau factura primită de la transportator pentru biletele vândute.

> agenţiile companiilor aeriene străine care funcţionează pe teritoriul României,

beneficiază de scutire de T.V.A. pentru vânzările de bilete aferente transportului internaţional

de persoane, pe bază de reciprocitate acordată companiilor aeriene române care au deschise

agenţii în străinătate (scutirea pentru vânzările de bilete efectuate în România de agenţiile

companiilor aeriene străine se realizează prin restituirea de către Ministerul Finanţelor

Publice a T.V.A. aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate necesitaţilor de

funcţionare a agenţiilor).

3.3.6. Trecerea mijloacelor de transport de mărfuri, de persoane sau de mijloace de

transport marfa si călători efectuate cu nave sau aeronave supt pavilion Românesc în si din

aeroporturile si porturile din România.

Se cuprind în această categorie operaţiunile pentru care locul prestării se consideră a

fi în România şi justificarea scutirii se face cu documentele care confirmă efectuarea

transportului.

Pentru transporturile între două porturi / aeroporturi din străinătate, locul prestării este

în străinătate, iar transportatorii beneficiază de dreptul de deducere.

Transportul, prestările de servicii accesorii transportului, precum şi alte prestări de

servicii aferente mărfurilor din import şi a căror contravaloare este inclusă în baza de

impozitare

Pagina 28 din 98


> Pentru transportul mărfurilor importate, transportatorii (casele de expediţie)

vor justifica scutirea (în funcţie de tipul transportului), astfel:

a) transport auto:

contractul (comanda) încheiat cu unitatea importatoare sau casa de expediţie ori cu

furnizorul din străinătate;

documentul de transport internaţional;

copie de pe declaraţia vamală de import.

b) transport combinat şi prin conducte:



documentul specific de transport;


c) transport feroviar:



documentul internaţional de transport pe căile ferate;

documentul de transmitere a vagonului de la calea ferată vecină;


d) transport fluvial, maritim, aerian:

contractul (comanda) încheiat cu unitatea importatoare sau cu casa de expediţie ori


documentul specific de transport;

copie de pe declaraţia vamală de import,

> Pentru prestările de servicii accesorii transportului şi alte prestări de servicii

aferente mărfurilor din import, se justifică de unităţile prestatoare cu:

contractul (comanda) încheiat cu unitatea transportatoare, ori cu importatorul

mărfurilor, ori cu beneficiarul din străinătate sau cu intermediari care acţionează în numele

sau în contul acestora;

documente prezentate de transportator sau de importatorul ori de intermediar, din care

să rezulte ca prestările respective sunt accesorii transportului sau sunt aferente mărfurilor

importate; factura externă în cazul prestărilorcontractate cu beneficiari din străinătate sau cu

intermediarii acestora.

3.3.8. Livrări de bunuri destinate utilizării pe nave şi aeronave sau încorporării în

nave şi aeronave care prestează transporturi internaţionale de persoane şi de mărfuri

Pagina 29 din 98


a) nave şi aeronave sub pavilion românesc

Se justifică scutirea de persoanele impozabile cu:

documentul ştampilat şi semnat de agentul vamal, care atestă că bunurile respective

au fost efectiv introduse la bordul navei sau al aeronavei;

factura fiscală cu menţiunea „scutit cu drept de deducere".

b) nave şi aeronave sub pavilion străin


factura externă şi factura fiscală cu menţiunea „scutit cu drept de deducere";

declaraţia vamala de export, vizată de vamă.

3.3.9 Alte prestări de servicii efectuate de persoane impozabile cu sediul in

România contractate cu beneficiari din străinătate

a) Prestările de servicii efectuate în aeroporturi aferente aeronavelor în trafic

internaţional precum şi prestările de servicii efectuate în porturi aferente navelor de comerţ

maritim şi pe fluvii internaţionale


factura fiscală cu menţiunea „scutit cu drept de deducere";

factura externă;

documente specifice din care să reiasă că serviciile au fost prestate în aeroporturi şi

porturi.

b) Reparaţiile Ia mijloacele de transport contractate cu beneficiari din străinătate

Prestările de servicii pentru navele aflate în proprietatea companiilor de navigaţie care

îşi desfăşoară activitatea în regimul special maritim sau operate de acestea, precum şi livrările

de nave în întregul lor către aceste companii

Livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea directă a misiunilor diplomatice

şi oficiilor consulare, precum şi a personalului acestora (pe bază de reciprocitate); livrările de

bunuri şi prestările de servicii în favoarea directă a reprezentanţelor internaţionale

interguvernamentale acreditate în România, precum şi a personalului acestora (în condiţiile

O.M.F. nr. 816 / 19.06.2002 publicat în MO. nr. 478 / 04.07.2002)

Bunurile cumpărate din expoziţiile organizate în România, precum şi din reţeaua

comercială, expediate sau transportate în străinătate de către cumpărătorul care nu are

domiciliul sau sediul în România

Livrările de bunuri şi prestările de servicii finanţate din ajutoare sau împrumuturi

nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaţionale şi de organizaţii

Pagina 30 din 98


nonprofit şi de caritate din străinătate şi din ţară, inclusiv din donaţii ale persoanelor fizice (în

condiţiile O.M.F. nr. 726 / 2002 publicat în M.O. nr. 417 /14.06.2002)

Construcţia, extinderea, reabilitarea şi consolidarea lăcaşurilor de cult religios

Livrările de utilaje, echipamente şi prestările de servicii legate nemijlocit de

operaţiunile petroliere, realizate de titularii acordurilor petroliere (persoane juridice străine)

(în condiţiile O.M.F. nr. 726 / 2002 publicat în M.O. nr. 417 /14.06.2002)

Livrările de utilaje, echipamente şi prestările de servicii aferente obiectivului de

investiţii „Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti- Otopeni" (în

condiţiile O.M.F. nr. 726 / 2002 publicat în M.O. nr. 417 /14.06.2002)

Prestările de servicii efectuate de intermediari care acţionează în numele sau în contul

altuia

Justificarea scutirii se face cu documentele prevăzute pentru scutire la serviciile pe

care le intermediază.

Pentru lucrările de construcţie de locuinţe, extindere, consolidare şi reabilitare a

locuinţelor existente, nefinalizate până la 31.05.2002, restituirea T.V.A. aferentă perioadei în

care au beneficiat de aplicarea cotei O, se realizează conform procedurii stabilite prin Ordinul

Ministrului finanţelor publice nr. 1009 / 12.08.2002 publicat în M.O. nr. 595 / 2002.

3.4. TRAFICUL INTERNATIONAL DE BUNURI

Se scutesc de T.V.A. următoarele operaţiuni (cu condiţia ca acestea să nu ducă la

utilizare şi/sau consumare finală):

a) operaţiunile de perfecţionare activă

Sunt scutite operaţiunile de transformare sau prelucrare a mărfurilor străine

(mărfurilor importate pe teritoriul României) destinate a fi reexportate/exportate, sub formă

de produse compensatoare.

Persoanele impozabile care au încheiat contracte de perfecţionare activă cu beneficiari

din străinătate şi care realizează exportul sau, după caz, reexportul produselor compensatoare

vor justifica scutirea cu:

contractul (comanda) încheiat cu beneficiarul din străinătate;

autorizaţia pentru perfecţionare activă;

factura externă şi factura fiscală pe care se menţionează „scutit cu drept de deducere";

declaraţia vamală de export sau de reexport (vizată de organele vamale) sau copie

după declaraţia vamală de export sau de reexport, întocmită de unitatea care realizează

Pagina 31 din 98


exportul/reexportul produselor compensatoare, în cazul unităţilor care au cesionat regimul de

perfecţionare activă;

documentul care atestă efectuarea transportului internaţional.

Persoanele impozabile care au încheiat contracte de prelucrare cu titularul autorizaţiei

pentru operaţiunile de perfecţionare activă, beneficiază de scutire justificată cu:

contractul (comanda) încheiat cu titularul autorizaţiei pentru operaţiunile de


copie de pe autorizaţia pentru operaţiunile de perfecţionare activă;

factura fiscală pe care se menţionează „scutit cu drept de deducere".

Se interzice facturarea bunurilor date spre prelucrare de către titularul operaţiunii de

perfecţionare activă sau de persoana căreia i-a fost cesionat regimul de perfecţionare activă,

către unităţile care realizează prelucrarea acestora. Bunurile respective vor fi predate spre

prelucrare pe baza avizului de însoţire a mărfii. Unităţile care au realizat prelucrarea vor

preda bunurile titularului operaţiunii de perfecţionare activă sau persoanei căreia i-a fost

cesionat regimul de perfecţionare activă, pe baza avizului de însoţire a mărfii şi a facturii

fiscale pentru contravaloarea prestaţiei efectuate.

b) bunurile realizate în regim de perfecţionare activă de persoane impozabile cu

sediul în România, contractate cu beneficiari din străinătate şi care din dispoziţia acestora

sunt livrate în antrepozite vamale aflate pe teritoriul României.

Scutirea se justifică cu:

contractul încheiat cu beneficiarul din străinătate;

autorizaţia pentru operaţiunile de perfecţionare activă;

factura externă şi factura fiscală cu menţiunea „scutit cu drept de deducere";

autorizaţia de antrepozitare;

declaraţia vamală de antrepozitare, vizată de organele vamale.

Sunt scutite de T.V.A. şi prestările de servicii legate direct de aceste operaţiuni şi se

justifică cu:

contractul (comanda) încheiat cu unitatea care plasează bunurile în antrepozit vamal,

cu beneficiarul din străinătate sau cu intermediari care acţionează în numele ori în contul

acestora;

documentele din care să rezulte că operaţiunile respective sunt legate direct de

exportul bunurilor ori factura externă.

introducerea în ţară de bunuri plasate în regim vamal suspensiv cu exonerarea totală

de la plata drepturilor de import şi prestările de servicii legate direct de aceste operaţiuni.

Pagina 32 din 98


introducerea de bunuri în zonele libere direct din străinătate, în vederea simplei

depozitări a acestora, fără întocmirea de formalităţi vamale.

introducerea de mărfuri în zonele libere direct din străinătate, precum şi operaţiunile

comerciale de vânzare-cumpărare a acestora între diverşi operatori în perimetrul zonelor

libere şi care ulterior acestor operaţiuni părăsesc în aceeaşi stare teritoriul zonelor libere cu

destinaţie externă, fără întocmirea de declaraţii vamale de export.

Se cuprind aici şi transportul, ambalarea, marcarea şi alte prestări de servicii.

f) prestările de servicii legate direct de operaţiunile prevăzute la lit. a) - e) de mai sus.

Persoanele impozabile care au încheiat contracte de prelucrare cu titularul autorizaţiei

pentru operaţiunile de perfecţionare activă, beneficiază de scutirea de taxa pentru aceste

operaţiuni pe baza următoarelor acte:

contractul (comanda) încheiat cu titularul autorizaţiei pentru operaţiunile de


copie de pe autorizaţia pentru operaţiunile de perfecţionare activă;

factura fiscală pe care se înscrie „scutit cu drept de deducere".

CAPITOLUL IV

PERSOANELE PLĂTITOARE DE T.V.A.

Acestea sunt:

persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de T.V.A.;

titularii operaţiunilor de import de bunuri (efectuat direct, prin comisionari sau terţe

persoane juridice), indiferent dacă sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de T.V.A.;

persoanele fizice, pentru bunurile introduse în ţară (potrivit regulamentului vamal);

persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul ori cu domiciliul stabil în România,

beneficiare ale prestărilor de servicii, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate ca plătitori de

T.V.A., (închirierea de bunuri mobile corporale, leasing cu obiect utilizarea bunurilor mobile,

cesiuni/concesiuni de drepturi de autor, de brevete, de licenţe, de mărci de fabrică şi de

comerţ etc., servicii de publicitate, serviciile consultanţilor, inginerilor, birourilor de studii,

avocaţilor, experţilor contabili, prelucrarea de date, furnizarea de informaţii, furnizarea de

programe informatice / licenţe de programe informatice, operaţiunile bancare, financiare, de

asigurare/reasigurare, punerea la dispoziţie de personal, prestările intermediarilor), efectuate

de prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate (cu excepţia celor scutite).

Pagina 33 din 98


4.1 REPREZENTANŢII FISCALI

Când persoana care realizează operaţiuni taxabile nu are sediul (sau domiciliul stabil)

în România, aceasta este obligată să desemneze un reprezentant fiscal domiciliat în România.

Beneficiarii prestărilor de servicii pentru care locul prestării se consideră a fi în

România, sunt obligaţi la plata taxei, dacă prestatorii din străinătate nu au îndeplinit obligaţia

desemnării unui reprezentant fiscal domiciliat în România.

4.1.1 Desemnarea reprezentantului fiscal

Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe bază de cerere depusă de persoana

străină, la organul fiscal la care reprezentantul propus este înregistrat ca plătitor de impozite

şi taxe.

• La cerere se anexează:

declaraţia de începere a activităţii (care cuprinde: data, volumul şi natura activităţii

care se va desfăşura în România);

copie de pe actul de constituire în străinătate (a persoanei impozabile respective);

acceptul scris al persoanei propuse, prin care acesta se angajează să îndeplinească

obligaţiile care îi revin şi în care va preciza natura operaţiunilor şi valoarea estimată a

acestora.

Nu se admite decât un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operaţiunilor

taxabile sau scutite cu drept de deducere, (desfăşurate de persoana străină în România).

Nu se admite coexistenţa mai multor reprezentanţi fiscali cu angajamente limitate.

Poate fi desemnată orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitoare de T.V.A..

Organul fiscal verifica îndeplinirea condiţiilor (în 30 de zile) şi comunica decizia luată

atât persoanei străine cât şi persoanei propuse.

Dacă persoana propusă este acceptată îi este atribuit un cod fiscal.

Dacă se refuză propunerea, aceasta se comunică atât persoanei străine cât şi persoanei

propuse (cu motivarea refuzului).

Reprezentantul fiscal poate să renunţe la angajamentul asumat printr-o cerere adresată

organului fiscal:

- în cerere se menţionează ultimul decont de T.V.A. pe care îl va depune ca

reprezentant fiscal;

Pagina 34 din 98


va menţiona în cerere o dată (care trebuie să fie ulterioara depunerii cererii), când va

lua sfârşit mandatul său;

va preciza în cerere dacă încetarea mandatului se datorează încetării activităţii

persoanei străine;

dacă persoana străină îşi continua activitatea, cererea poate fi acceptată, numai după

ce persoana străină a făcut toate demersurile pentru desemnarea unui alt reprezentant fiscal;

după încetarea activităţii persoanei străine sau după înlocuirea reprezentantului fiscal,

reprezentantului fiscal îi revin obligaţiile referitoare la plata T.V.A., a majorărilor de

întârziere, penalităţilor de întârziere şi a amenzilor aferente perioadei în care a deţinut

calitatea de reprezentant în termenele legale;

reprezentantul fiscal care se retrage, poate cere organelor fiscale ca într-un termen de

5 luni (de la data retragerii mandatului) acestea să efectueze un control de fond asupra

operaţiunilor efectuate sub responsabilitatea sa. aprobarea cererii de renunţare se va face sub

rezerva că reprezentantul fiscal rămâne răspunzător de neregulile ce vor fi descoperite ulterior

(dacă acestea sunt din vina lui sau din complicitatea cu persoana străină sau alte persoane).

4.1.2 Obligaţiile reprezentantului fiscal

Obligaţiile reprezentantului fiscal sunt cele prevăzute în legislaţia română pentru

plătitorii de T. V. A. cu sediul în România.

Persoana străină transmite reprezentantului fiscal factura externă (împreună cu 2

copii) destinată beneficiarului sau, fără a indica în aceasta suma T.V.A..

Reprezentantul fiscal emite factura fiscală (conform reglementarilor din România),

aplicând T.V.A. asupra bazei de impozitare (stabilită prin transformarea în lei a contravalorii

în valută a livrării de bunuri / servicii din factura externă, la cursul de schimb comunicat de

Banca Naţională a României din data emiterii facturii fiscale).

în facturile fiscale la rubrica destinată furnizorului se va înscrie denumirea şi adresa

reprezentantului fiscal, precum şi codul fiscal al acestuia.

Exemplarul original al facturii fiscale (însoţită de factura externă originală) se

transmite beneficiarului.

Decontul de T. V. A. se va depune distinct pentru:

activitatea persoanei străine, desfăşurată în România;

fiecare persoană străină reprezentată (dacă e cazul);

activitatea proprie a reprezentantului fiscal.

• Dreptul de deducere se exercită conform legii pe baza de documente originale.

Pagina 35 din 98


Cu aprobarea organului fiscal, reprezentantul fiscal, poate justifica dreptul de

deducere pe baza fotocopiei de pe factura originală, în următoarele condiţii:

persoana străină justifică organului fiscal obligaţia legală (impusă de ţara unde aceasta

este stabilită) de a deţine facturi originale la sediul societăţii străine;

fotocopiile să fie certificate de societatea străină că sunt conforme cu originalul;

persoana străină trebuie să se angajeze în scris că va pune, temporar, facturile

originale la dispoziţie reprezentantului fiscal, la cererea organului fiscal, pentru control.

4.1.3 Situaţii care nu necesită desemnarea unui reprezentant fiscal

Nu există obligaţia desemnării unui reprezentant fiscal în următoarele situaţii:

când T.V.A. este în sarcina beneficiarului;

dacă au subunităţi înregistrate ca plătitori de impozite şi taxe în România (prin care îşi

desfăşoară activitatea);

c) când realizează livrări de bunuri / prestări de servicii scutite de T.V.A..

Când nu se desemnează un reprezentant fiscal obligaţia plăţii T.V.A. revine

beneficiarilor.

CAPITOLUL V

EXIGIBILITATEA

5.1 NOŢIUNEA DE EXIGIBILITATE

Exigibilitatea TVA reprezintă obligaţia persoanei impozabile de a plăti, la o anumită

dată, taxa pe valoare adăugată. Exigibilitatea dă dreptul organelor fiscale de a pretinde TVA.

Această obligaţie ia naştere concomitent cu faptul generator de T.V.A., însă, aşa cum

am arătat în capitolul anterior în anumite situaţii, expres şi limitativ prevăzute de lege

exigibilitatea este anticipată faptului generator, şi anume:

când factura fiscală este emisă înaintea livrării sau prestării;

când contravaloarea bunurilor sau serviciilor se încasează înaintea livrării sau

prestării;

când se încasează avansuri, în afara cazurilor când avansurile se acordă pentru:

- plata importurilor şi a datoriei vamale;

realizarea producţiei destinate exportului;

efectuarea de plăţi în contul clientului;

Pagina 36 din 98


livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite de T.V.A.

5.2. SITUAŢII SPECIFICE PRIVIND EXIGIBILITATEA

în cazul livrării de bunuri cu plată în rate, exigibilitatea intervine la data prevăzută

pentru plata ratelor;

în cazul intermedierilor în turism, exigibilitatea intervine la data prestării serviciilor

turistice;

în cazul livrărilor de bunuri sau prestării de servicii care se efectuează continuu

(energie electrică, energie termică, gaze naturale, apa, servicii telefonice, etc.) exigibilitatea

intervine la data stabilirii debitului pe bază de factură fiscală sau alt document legal;

în cazul licitaţiilor câştigate, pentru obiective finanţate din credite acordate de

organismele internaţionale către statul român sau credite garantate de statul român, pentru

avansurile încasate de persoane impozabile înregistrate ca plătitoare de TVA, exigibilitatea

intervine la data facturării situaţilor de lucrări;

în cazul garanţiilor (pentru acoperirea reclamaţiilor privind calitatea lucrărilor de

construcţii-montaj) exigibilitatea TVA aferentă acestor sume ianaştere, la data încheierii

procesului verbal de recepţie definitivă (sau la data încasării sumelor, dacă acesta este

anterioară procesului verbal de recepţie definitivă);

în cazul lucrărilor imobiliare, exigibilitatea ia naştere la data încasării avansurilor (pe

baza situaţiilor de lucrări);

Persoanele impozabile care au calitatea de antreprenori pentru lucrările care se

finalizează într-un bun imobil, pot să opteze pentru plata TVA la data la care are loc faptul

generator (data livrării) dacă îndeplinesc una din următoarele condiţii:

lucrările imobiliare se execută în cadrul unui contract unic (care prevede obligaţia

antreprenorului de a asigura, procura, instala, încorpora bunurile mobile în lucrarea

respectivă)

valoarea materialelor, a aparatelor (necesare pentru funcţionarea instalaţiilor sau

încorporate în lucrare) să fie mai mare de 50% din preţul negociat între antreprenor şi

beneficiar;

Pentru fiecare lucrare imobiliară, opţiunea se comunică organelor fiscale printr-o

declaraţie, iar după comunicarea opţiunii se interzice facturare?, TVA, înainte de efectuarea

livrării. Prin această declaraţie persoana se obligă să colecteze, la efectuarea livrării, TVA

aferentă lucrărilor de acest tip.

Pagina 37 din 98


Nerespectarea condiţiilor de mai sus, atrage anularea opţiunii şi obligarea colectării

TVA aferente avansurilor încasate.

Dacă antreprenorul nu utilizează această opţiune, are obligaţia de a colecta TVA

aferentă avansurilor încasate.

5.3. AMÂNAREA EXIGIBILITĂŢII

Conform Ordinului Ministerului nr.732/2002, pentru livrări (de maşini industriale,

mijloace de transport pentru activitatea productivă, utilaje tehnologice, instalaţii,

echipamente, aparate de măsură şi control, automatizări şi produse software, care au fost

produse cu cel mult un an înaintea vânzării şi nu au fost niciodată utilizate) amânarea

exigibilităţii se acordă în următoarele condiţii:

a) Când livrările se fac către:

întreprinderile mici şi mijlocii;

societăţile comerciale româneşti cu capital social privat;

persoane fizice autorizate;

asociaţii familiare autorizate.

Cu excepţia întreprinderilor mici şi mijlocii toate celelalte categorii de mai sus trebuie

să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

să aibă sediul în zone defavorizate;

să îşi desfăşoare activitatea în zone defavorizate;

să efectueze investiţii în zonele defavorizate.

Amânarea se acordă pe perioada de realizare a investiţiei (până la 25 a lunii următoare

datei de punere în funcţiune a investiţiei) dar nu mai mult de 12 luni de la începerea

investiţiei. Data începerii investiţiei se declară pe proprie răspundere. Data punerii în

funcţiune a investiţiei este data procesului verbal de recepţie finală, de dare în folosinţă sau

de punere în funcţiune.

b) Când livrările se fac către contribuabili care realizează investiţii conform Legii nr.

332/2001 amânarea se acordă pe perioada de realizare a investiţiei (până la 25 a lunii

următoare datei de punere în funcţiune) dar nu mai mult de 30 de luni de la data înregistrării

statistice la Ministerul Dezvoltării şi Prognozei. Pentru ambele situaţii, în vederea amânării

exigibilităţii beneficiarii livrării au obligaţia să achite în numele furnizorului taxa direct la

bugetul statului la termenele prevăzute, în caz contrar urmând a fi obligaţi la plata de

majorări.

Pagina 38 din 98


Taxa achitată devine deductibilă şi se înscrie în decontul din luna respectivă la

beneficiar, datoria benficiaruhii faţă de furnizor urmând a se diminua cu suma achitată la

bugetul statului.

Furnizorii vor înregistra ca taxă neexigibilă, taxa aferentă livrărilor în cauză (deoarece

nu mai au obligaţia de a o plăti bugetului de stat).

In luna în care beneficiarul achită taxa, taxa devine exigibilă, dar furnizorii îşi vor

reduce corespunzător suma taxei colectată şi concomitent vor reduce datoria beneficiarilor

(consemnată în conturile de clienţi).

5.4. ATESTAREA DREPTULUI DE AMÂNANARE A EXIGIBILITĂŢII

Se realizează astfel;

prin eliberarea unui certificat (de către organele fiscale);

certificatul se eliberează la cererea beneficiarului pentru fiecare obiectiv de investiţii;

certificatul se eliberează pe o perioadă de 12 luni de la începerea investiţiei pentru

I.M.M.-uri şi pentru investiţiile din zonele defavorizate;

certificatul se eliberează pe o perioadă de 30 luni de la data înregistrării statistice la

Ministerul Dezvoltării şi Prognozei pentru investiţii ce se încadrează în Legea nr. 332 / 2001;

e) documentele necesare eliberării certificatului sunt:

- cerere;

- copie după actul de înfiinţare;

- copie după certificatul de înmatriculare;

copie de pe înştiinţarea de plătitor de TVA;

copie de pe documentul de aprobare a investiţiei;

certificatul de atestare fiscală (original);

dovada numărului mediu scriptic anual de salariaţi, în cazul I.M.M.-urilor (original);

copie legalizată de pe certificatul de investitor în zona defavorizată;

copie legalizată de pe dovada înregistrării statistice la Ministerul Dezvoltării şi

Prognozei în cazul investiţiilor realizate conform Legii nr. 332 / 2001;

declaraţie pe proprie răspundere, din care să rezulte data de începere a investiţiei (în

cazul LM.M.-urilor şi investitorilor din zonele defavorizate).

furnizorii, justifică amânarea exigibilităţii taxei pe baza copiei legalizate de pe

certificatul de amânare obţinut de beneficiari;

Pagina 39 din 98


furnizorii vor transmite beneficiarului, o declaraţie pe proprie răspundere, din care să

rezulte că bunurile au fost produse cu cel mult un an înaintea vânzării şi nu au fost niciodată

utilizate;

h) bunurile în cauză nu pot face obiectul comercializării pe perioada acordării

facilităţii (în caz contrar exigibilitatea intervine la data efectuării livrării iar pe perioada de la

data livrării până la plata efectivă a taxei se datorează de beneficiar, majorări de întârziere şi

penalităţi de întârziere);

i) în caz de divizare, fuziune, lichidare, dizolvare fără lichidare, unităţile care

beneficiază de amânarea exigibilităţi taxei au obligaţia de a achita taxa înainte de declanşarea

acestor operaţiuni (concomitent vor anunţa organul fiscal care a emis certificatul de

amânare);

Operaţiunile de import-export se justifică cu următoarele documente:

licenţa de operaţiune;

contractele întocmite de unitatea de comerţ exterior cu partenerul extern şi cu

producătorii interni din care să rezulte că operaţiunile nu se fac cu plată (ci prin compensaţii

valorice);

factura externă;

factura fiscală cu menţiunea „scutit cu drept de deducere";

declaraţia vamală de export (vizată de Vamă);

documentul care atestă transportul internaţional (în funcţie de condiţia de livrare).

CAPITOLUL VI

BAZA DE IMPOZITARE ŞI COTELE DE IMPOZITARE

Determinarea bazei de impozitare pentru fiecare operaţiune în parte este foarte

importantă, aceasta reprezentând Suma la care trebuie aplicată cota de TVA de 19%.

Baza de impozitare este diferită în funcţie de tipul operaţiunii, respectiv dacă aceasta

este efectuată în interiorul ţării sau constituie import de bunuri.

6.1. ÎN INTERIORUL ŢĂRII

Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugata este constituită din contrapartida

obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului,

beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni

(exclusiv TVA).

Pagina 40 din 98


Excepţii:

1. baza de impozitare o constituie preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora,

preţul de cost, determinat la momentul livrării/prestării, pentru:

preluarea de către persoane impozabile a bunurilor achiziţionate sau fabricate de către

acestea pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătura cu activitatea economică

desfăşurată sau pentru a fi puse la dispoziţie altor persoane fizice sau juridice (în mod

gratuit), dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părţilor lor

componente a fost dedusă total sau parţial (sunt exceptate acordate în limitele şi potrivit

destinaţiilor prevăzute de actele normative)

utilizarea bunurilor care fac parte din activele persoanei impozabile în alte scopuri

decât cele legate de activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie, în vederea

utilizării în mod gratuit, altor persoane fizice sau juridice (dacă taxa pe valoarea adăugată

aferentă acestor bunuri a fost dedusă total sau parţial);

prestările de servicii efectuate de persoana impozabilă (în mod gratuit) în alte scopuri

decât cele legate de activitatea sa economică, pentru uzul personal al angajaţilor săi sau al

altor persoane (dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor prestări a fost dedusă total sau

parţial).

Se exceptează cele efectuate în limitele şi destinaţiile prevăzute de actele normative.

2. baza de impozitare o constituie compensaţia acordată pentru următoarele

operaţiuni:

• trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor

impozabile, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul

juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri;

• efectuarea unor servicii, potrivit unui ordin emis de/sau în numele unei autorităţi

publice sau potrivit legii.

6.2 . SITUAŢII SPECIALE

plăţi în natură:

- valoarea tuturor bunurilor şi/sau serviciilor primite trebuie să asigure

acoperirea integrală a contravalorii bunurilor livrate sau, după .caz,, a serviciilor prestate.

livrări de bunuri sau prestări de servicii contractate în valută:

- dacă este vorba despre astfel de operaţiuni decontarea se face în lei la cursul

de schimb valutar din ziua plăţii furnizorului sau, după caz prestatorul este obligat să

întocmească concomitent factura fiscală atât în valută, cât şi în lei; baza de impozitare se

Pagina 41 din 98


corectează cu diferenţa de preţ rezultată ca urmare a modificării cursului pieţei valutare în

vigoare la data încasării facturii faţă de cel utilizat la data facturării; furnizorul este obligat să

emită factură fiscală, în negru pentru sumele suplimentare încasate sau, după caz, în roşu

pentru sumele de scăzut.

contract cu plata în rate:

- baza de impozitare se determină integral la livrarea bunurilor şi/sau prestarea

serviciilor, chiar dacă prin contract se prevede plata în rate astfel: se înregistrează în contul

4428 „TVA neexigibilă", urmând ca, pe măsură ce aceasta devine exigibilă, să fie înregistrată

în creditul contului 4427 „TVA colectată" prin debitul contului 4428 „TVA neexigibilă".

• locaţia de gestiune:

- baza de impozitare este constituită din suma convenită prin contractul încheiat

de părţi.

• echipamentul de lucru şi/sau de protecţie suportat parţial de salariaţi:

- baza de impozitare este constituită din contravaloarea care este suportată de

salariaţi;

• ambalajele care circulă prin facturare:

acestea se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată la livrare,

urmând ca la restituirea acestora suma impozabilă să fie redusă corespunzător, prin

întocmirea unor facturi în roşu sau cu seninul minus, de către unitatea care a livrat ambalajele

iniţial, care vor fi înregistrate în mod obligatoriu atât în contabilitatea furnizorului, cât şi în

contabilitatea beneficiarului;

ambalajele de circulaţie, cum sunt navetele, buteliile, sticlele, borcanele, la schimb

între furnizorii de marfă şi beneficiari, nu se facturează şi nu intră în baza de impozitare a

taxei pe valoarea adăugată la livrare; această regulă se aplică şi în condiţiile în care

beneficiarii nu deţin cantităţile de ambalaje necesare efectuării schimbului, dar aceştia

primesc de la furnizorii de marfă ambalajele necesare în schimbul unei garanţii băneşti;

beneficiarii care au primit ambalaje în schimbul unei garanţii au obligaţia să comunice

periodic furnizorului, dar nu mai târziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii

anuale, cantităţile de ambalaje scoase din evidenţă ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor

sau altor cauze de aceeaşi natură; pe baza datelor comunicate de beneficiari, furnizorii sunt

obligaţi să factureze cu TVA cantităţile de ambalaje respective, în termen de 3 zile de la data

comunicării.

Regimul circulaţiei ambalajelor pe bază de schimb se aplică în mod obligatoriu în

relaţiile cu neplătitorii de taxă pe valoarea adăugată, la livrare.

Pagina 42 din 98


• bunurile în regim de consignaţie:

- baza de impozitare este constituită din:

suma obţinută din vânzarea bunurilor încredinţate, de plătitorii de taxă pe valoarea

adăugată (aceştia sunt obligaţi să emită facturi fiscale cel mai târziu în ultima zi a lunii în care

s-a efectuat vânzarea);

suma reprezentând comisionul aplicat asupra vânzărilor de bunuri aparţinând

neplătitorilor de taxă pe valoarea adăugată sau scutite de taxa pe valoarea adăugată.

• activitatea de intermediere în turism:

- baza de impozitare pentru aceasta activitate se obţine prin scăderea din preţul sau

tariful total încasat de la clienţi, inclusiv TVA, a următoarelor elemente:

preţul (inclusiv TVA) facturat de prestatorii serviciilor de transport, hoteliere, de

restaurant şi de alţi prestatori;

cheltuielile efectuate de agenţie sau de organizatorul de circuite turistice, cum ar fi

cheltuielile privind: asigurarea auto a mijlocului de transport, taxe pentru viză, diurnă şi

cazare pentru şofer, taxe de autostradă, taxe de parcare, combustibil.

TVA colectată se calculează prin aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra bazei

de impozitare determinate după cum am arătat mai sus;

din TVA colectată se scade taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi/sau

serviciilor achiziţionate,

destinate necesitaţilor proprii de funcţionare a unităţilor care realizează activitate de

intermediere în turism;

persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, care

prestează servicii de turism folosind mijloace proprii sau închiriate (mijloace de transport,

hoteluri, restaurante) determină baza de impozitare pe baza preţurilor şi a tarifelor negociate

cu beneficiarii serviciilor turistice;

persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, care

prestează atât operaţiuni de intermediere, cât şi servicii turistice folosind mijloace proprii sau

închiriate, determină baza de impozitare distinct pentru fiecare activitate.

• vânzările în regim de second-hand:

se consideră livrare de bunuri în regim second-hand vânzarea de către persoane

impozabile înregistrate ca plătitori de TVA de bunuri second-hand achiziţionate din ţară de la

persoane fizice sau juridice care nu sunt înregistrate ca plătitori de TVA;

prin bunuri second-hand, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înţelege bunuri

mobile corporale care au fost utilizate anterior achiziţionării şi urmează să fie reparate,

Pagina 43 din 98


îmbunătăţite sau vândute ca atare, cu excepţia lucrărilor de artă, obiectelor de antichitate,

obiectelor de colecţie, metalelor şi pietrelor preţioase;

pentru vânzările de bunuri în regim second-hand, baza de impozitare se determină la

livrarea bunurilor şi este constituită din suma reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare

obţinut (inclusiv TVA) şi preţul de cumpărare al bunurilor respective;

TVA colectată, aferentă vânzărilor de bunuri în regim second-hand, se calculează prin

aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra sumei determinate.

• vânzările prin case de amanet:

- baza de impozitare este constituită din:

valoarea obţinută din vânzarea bunurilor care devin proprietatea casei de amanet (ca

urmare a nerestituirii împrumutului);

preţul de achiziţie pentru bunurile care devin proprietatea casei de amanet şi sunt

preluate de persoana impozabilă.

în baza de impozitare sunt cuprinse şi:

impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede" altfel (exclusiv TVA);

cheltuieli accesorii: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare,

decontate cumpărătorului sau clientului;

sumele încasate pentru acoperirea prejudicilor provocate de distrugerea, deteriorarea

sau nerestituirea în termen a bunurilor închiriate sau altele similare, care, în fapt, reprezintă

contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate.

Nu se cuprind în baza de impozitare următoarele:

rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori

direct clienţilor în vederea stimulării vânzărilor, în condiţiile prevăzute în contractele

încheiate (acestea trebuie să fie efective, reflectate în facturi fiscale sau alte documente legale

şi să nu constituie o remunerare pentru un serviciu sau o contrapartidă pentru o prestare

oarecare);

penalizările, precum şi sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre

judecătorească definitivă solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor

contractuale;

- dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere; vânzări cu plata în rate; operaţiuni de

leasing

Pagina 44 din 98


sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se decontează

acestuia;

ambalajele care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare

(navete, butelii, sticle, borcane, etc.).

Sumele achitate de furnizor/prestator în contul clientului se decontează acestuia pe

baza unei facturi fiscale pe care se înscrie menţiunea „factură de decontare - pentru plăţi în

numele clientului", însoţită de copii de pe facturile achitate în numele clientului.

în factura fiscală de decontare vor fi evidenţiate facturile fiscale sau alte documente

legal aprobate care au fost achitate, baza de impozitare şi taxa pe valoarea adăugată aferentă.

Furnizorul/prestatorul nu exercită dreptul de deducere pentru sumele achitate în

numele clientului şi nu colectează taxa pe valoarea adăugată din factura fiscală de decontare.

De asemenea, nu va înregistra aceste sume în conturile de cheltuieli, respectiv de venituri,

sumele respective contabilizându-se prin contul 462 „Creditori diverşi"", inclusiv taxa pe


Clientul are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrise în factura fiscală

de decontare, însoţită de copiile de pe documentele fiscale în baza cărora a fost întocmită.

Aceste reguli se aplică numai în situaţia în care furnizorii / prestatorii şi clientul sunt

persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată.

Reducerea bazei de impozitare are loc în trei situaţii:

- în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, preţurile sau alte

elemente cuprinse în facturi ori în alte documente legal aprobate, precum şi în cazul

retururilor de până la 15% din presa scrisă;

în situaţia în care reducerile de preţ prevăzute sunt acordate conform contractelor

încheiate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru

ambalajele care circulă prin facturare.

6.3 IMPORTUL DE BUNURI

In cazul importului de bunuri baza de impozitare este constituită din valoarea în vamă

la care se adaugă:

taxe vamale;

comision vamal;

accize;

Pagina 45 din 98


comisioanele;

cheltuieli de ambalare transport şi asigurare care intervin după intrarea bunului în ţară

până la primul loc de destinaţie a bunurilor.

Dacă elementele care servesc la determinarea bazei de impozitare la import sunt

exprimate într-o valută străină cursul de schimb la care se face evaluarea este cel stabilit

pentru calculul valorii în vamă.

Pentru importuri nu se cuprind în baza de impozitare:

rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori

direct clienţilor în vederea stimulării vânzărilor, în condiţiile prevăzute în contractele

încheiate (acestea trebuie să fie efective, reflectate în facturi fiscale şi să nu constituie o

remunerare pentru o prestare oarecare);

penalizările, precum şi sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre

judecătorească definitivă, solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor

contractuale;

dobânzile percepute pentru:

plăţi cu întârziere;

vânzări cu plata în rate;

operaţiuni de leasing.

- ambalajele care circulă între furnizorii de marfa şi clienţi, prin schimb, fără

facturare (navete, butelii, sticle, borcane, etc.).

6.4. COTELE DE IMPOZITARE

Cotele aplicate operaţiunilor taxabile sunt cele în vigoare la data la care ia naştere

faptul generator al taxei pe valoarea adăugată sau, în unele cazuri, cele în vigoare în

momentul când taxa devine exigibilă.

Pentru cazurile de exigibilitate anticipată, în caz de modificare a cotelor, se va

proceda la regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la data la care ia naştere faptul

generator al taxei. Regularizarea se efectuează prin refacturarea integrală a contravalorii

livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii cu cotele în vigoare la data la care ia naştere

faptul generator şi scăderea în cadrul aceleiaşi facturi a sumelor facturate anterior.

Livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate până la data de 31 mai 2002,

justificate cu documente de expediţie şi transport, cu procese-verbale de recepţie sau cu alte

documente similare, din care să rezulte că livrarea şi/sau prestarea au fost efectuate până la

data menţionată, vor fi facturate cu cotele în vigoare la data efectuării operaţiunilor

respective.

Pagina 46 din 98


Taxa pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei standard asupra bazei de

impozitare determinate corect.

Există însă şi situaţii de excepţie, când taxa pe valoarea adăugată se calculează prin

aplicarea cotei recalculate.

Cota standard a TVA în România este de 19%.

Cota standard recalculată este de 15,996% .

Cota recalculată se determină prin formula (cota taxei/cota taxei + 100) x 100 şi se

aplică asupra:

sumelor obţinute din vânzarea bunurilor comercializate prin comerţul cu amănuntul -

magazine comerciale, consignaţii, unităţi de alimentaţie publică sau alte unităţi care au relaţii

directe cu populaţia, ale căror preţuri cuprind şi taxa pe valoarea adăugată;

sumelor obţinute din unele prestări de servicii - transport, poştă, telefon, telegraf şi

altele de aceeaşi natură - ale căror tarife practicate cuprind şi taxa pe valoarea adăugată;

sumelor obţinute din vânzarea de bunuri pe bază de licitaţie, pe bază de evaluare sau

de expertiză, precum şi pentru alte situaţii similare;

compensaţiei, pentru transferul dreptului de proprietate a unor bunuri din patrimoniul

persoanelor impozabile în domeniul public, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la

proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

CAPITOLUL VII

REGIMUL DEDUCERILOR

TVA este deductibilă la beneficiari (cumpărători) în momentul în care este exigibilă

(de plătit) la furnizori sau prestatori, cu următoarele excepţii:

pentru bunurile din import care beneficiază de suspendarea plăţii TVA în vamă,

dreptul de deducere ia naştere la data plăţii efective a taxei (sau la data compensării cu TVA

de rambursat din decontul lunii precedente);

pentru:

operaţiunile de leasing;

serviciile contractate cu prestatori cu sediul (domiciliul) în străinătate (şi locul

prestării se consideră în România);

serviciile contractate cu prestatori cu sediul (domiciliul) în străinătate (şi locul

prestării se consideră în România) iar prestatorul nu şi-a desemnat un reprezentant fiscal;

Pagina 47 din 98


Dreptul de deducere a taxei ia naştere la data plăţii efective (sau la data compensării

taxei cu TVA de rambursat din decontul lunii precedente);

c) pentru operaţiunile la care exigibilitatea TVA se amână, dreptul de deducere a

taxei ia naştere la data plăţii acesteia la bugetul de stat.

DREPTUL DE DEDUCERE

se referă şi se aplică la achiziţii de bunuri sau servicii destinate realizării (inclusiv

investiţii) de:

operaţiuni taxabile (cele cuprinse în sfera TVA);

livrări de bunuri sau prestări servicii scutite de TVA cu drept de deducere;

acţiuni de sponsorizare, publicitate, protocol (alte operaţiuni menţionate în acte

normative) cu respectarea limitelor şi destinaţiilor prevăzute de actele normative;

acţiuni rezultând din activităţi economice, efectuate în străinătate, care ar da drept de

deducere daca aceste operaţiuni ar fi realizate în interiorul ţării (prin operaţiuni efectuate în

străinătate se înţelege prestările de servicii pentru care locul prestării se situează în străinătate

şi livrările de bunuri pentru care locul livrării este situat în străinătate);

operaţiuni de fuziune, divizare, aport în natură la capitalul social, dacă taxa ar fi

aplicabilă transferului respectiv.

CUANTUMUL TAXEI CARE POATE FI DEDUSA

TVA, datorată sau achitată, aferentă bunurilor livrate (sau care urmează să fie livrate)

şi pentru prestările de servicii care au fost prestate (sau urmează să fie prestate), de către o

persoană impozabilă cu TVA;

TVA, achitată pentru bunurile importate;

TVA, achitată sau compensată, pentru bunurile din import care beneficiază de

suspendarea plăţii taxei în vamă;

TVA, achitată sau compensată, pentru prestările de servicii contractate cu prestatori

cu sediul (sau domiciliul) în străinătate (pentru care locul prestării se consideră a fi în

România) şi pentru operaţiunile de leasing;

TVA, achitată de beneficiar în numele furnizorului pentru operaţiunile în care

exigibilitatea taxei se amână;

Pagina 48 din 98


TVA, pe bază de inventariere, pentru materii prime şi materiale, produse finite,

produselor în curs de fabricaţie şi mărfuri aflate în stoc la începutul lunii în care persoanele

impozabile au fost luate în evidenţă sau cele destinate realizării bunurilor şi serviciilor care

trec de la scutire fără drept de deducere la taxare;

TVA, pe bază de inventariere, pentru materii prime, materiale, mărfuri aflate în stoc la

data scoaterii din evidenţă ca plătitor de TVA sau trecerii de la regimul de taxare la scutire

fără drept de deducere. Dreptul de deducere exercitat la achiziţia bunurilor se recalculează

corespunzător noului regim de impozitare (recalcularea nu e mai face pentru bunurile distruse

de calamităţi şi cele coase din rezerva de stat pentru acordarea de ajutoare manitare).

Bunurile şi serviciile achiziţionate care dau dreptul la deducere sunt:

materii prime şi materiale; combustibili şi energie; piese de schimb;

obiecte de inventar; mijloace fixe;

alte bunuri.

Toate acestea se reflectă în cheltuielile de producţie, de investiţii sau de circulaţie.

7.3. PRORATA

TVA aferentă bunurilor sau serviciilor care sunt utilizate pentru efectuarea atât de

operaţiuni ce dau drept de deducere, cât şi de operaţiuni care nu dau drept de deducere se

determină în raport cu gradul de utilizare a bunurilor sau serviciilor respective, la realizarea

operaţiunilor care dau drept de deducere.

Din calculul proratei se exclud:

veniturile financiare (cu excepţia veniturilor din activitatea profesională desfăşurată

de unităţi financiar - bancare);

sumele reprezentând subvenţii sau alocaţii de la bugetul de stat sau bugetele locale

pentru finanţarea investiţiilor proprii.

Prorata se determină de regulă anual (sumele se cumulează pe întregul an fiscal);

Prorata se determină, prin excepţie lunar, caz în care elementele de la numărător şi

numitor sunt cele efectiv realizate în cursul fiecărei luni.

Contribuabilii care efectuează operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni care

nu dau drept de deducere vor determina TVA de dedus astfel:

> pentru achiziţiile de bunuri (servicii) destinate realizării de operaţiuni care dau drept

de deducere:

se înscriu într-un jurnal de cumpărări pentru aceste operaţiuni;

Pagina 49 din 98


taxa aferentă se deduce integral;

în cazul efectuării de investiţii care vor realiza operaţiuni cu drept de deducere,

intrările aferente se înregistrează în acelaşi jurnal şi taxa aferentă se deduce integral:

- nu se vor înregistra, în jurnalul de intrări pentru cumpărări destinate

operaţiunilor cu drept de deducere, achiziţiile de bunuri sau servicii pentru care la data

achiziţiei nu se cunoaşte destinaţia certă pentru operaţiuni cu drept de deducere (acestea se

vor înscrie în jurnalul de cumpărări aferent achiziţiilor destinate atât operaţiunilor cu drept de

deducere cât şi operaţiunilor fără drept de deducere); dacă ulterior aceste bunuri sau servicii

au fost utilizate exclusiv pentru operaţiuni cu drept de deducere se vor face regularizări ca

taxa aferentă să fie dedusă integral.

> pentru achiziţii de bunuri (servicii) destinate exclusiv unor operaţiuni care nu

dau drept de deducere (inclusiv investiţii destinate operaţiunilor care nu dau drept de

deducere):

taxa aferentă nu va fi dedusă;

se înscriu într-un jurnal de cumpărări separat.

Pentru achiziţii de bunuri (servicii) destinate atât realizării de operaţiuni care dau

drept de deducere, cât şi celor care nu dau drept de deducere, inclusiv investiţii destinate

acestor operaţiuni:

se înscriu într-un jurnal de cumpărări separat;

este obligatorie evidenţa separată a bunurilor potrivit destinaţiei lor din punct de

vedere a deductibilităţii;

taxa aferentă acestor operaţiuni se deduce pe bază de prorata.

7.3.1 Formele sub care se prezintă prorata

a) prorata lunară

Aceasta se determină pe baza formulei arătate, elementele prevăzute la numitor şi

numărător fiind cele efectiv realizate în cursul fiecărei luni.

La cererea justificată a persoanelor impozabile, organele fiscale la care acestea sunt

înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată pot aproba ca pro rata să fie determinată

lunar.

în anul m care a fost acordată aprobarea persoanele impozabile au obligaţia să

recalculeze taxa pe valoarea adăugată dedusă de la începutul anului pe baza proratei lunare.

Pagina 50 din 98


Persoanele impozabile pot renunţa la aplicarea pro rata lunară numai la începutul unui

an fiscal şi sunt obligare să anunţe organele fiscale. Pro ratele lunare efectiv realizate sunt

definitive şi nu se regularizează la sfârşitul anului.

b) prorata provizorie anuală (cu care se începe anul):

• este prorata definitivă determinată pentru anul precedent;

sau

• determinată corespunzător, aferentă bunurilor şi serviciilor prevăzute a se

realiza în anul curent;

Contribuabili vor anunţa organele fiscale în scris, până la 25 februarie, cu privire la

nivelul prorata aplicat şi modul de determinare.

Prorata provizorie se aplică asupra TVA deductibilă aferentă achiziţiilor destinate atât

realizării de operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi celor care nu dau drept de deducere,

rezultând TVA de dedus.

Începând cu data de l iunie 2002 persoanele impozabile vor păstra prorata provizorie

determinată la începutul anului 2002 şi utilizată până la 31 mai 2002, până la determinarea

pro ratei definitive.

c) prorata definitivă

se determină în luna decembrie în fiincţie de realizările efective din cursul anului (cu

aceeaşi formulă arătată);

se înscrie în decontul pentru luna decembrie.

Regularizarea deducerilor operate după prorata provizorie se realizează pe baza

proratei definitivă astfel:

> pentru lunile ianuarie - mai 2002

prorata definitivă se aplică asupra taxei deductibile din deconturile depuse pe această

perioadă;

diferenţa dintre suma rezultată şi suma (taxa) efectivă dedusă pe baza proratei

provizorie se cumulează cu suma pe perioada iunie – noiembrie 2002 de la litera b);

> pentru lunile iunie - noiembrie 2002

prorata definitivă se aplică asupra taxei deductibile din deconturile depuse pe această

perioadă;

Pagina 51 din 98


diferenţa dintre suma rezultată şi suma efectiv dedusă pe baza proratei provizorie se

cumulează cu diferenţa de la litera a) şi se înscrie în rândul 10 din decont;

pentru achiziţiile din luna decembrie se aplică prorata definitivă.

> după 31 decembrie 2002

pentru lunile ianuarie - noiembrie se aplică prorata definitivă asupra taxei deductibile

din deconturile acestei perioade;

diferenţa dintre suma rezultată şi suma dedusă pe bază de prorata provizorie se înscrie

la rândul 10 din decont;

pentru achiziţiile din luna decembrie se aplică prorata definitivă;

d) prorata specială se utilizează în situaţiile în care formula arătată nu asigură corect

taxa de dedus.

se aprobă de organele fiscale teritoriale;

aprobarea se dă pe baza justificărilor prezentate de contribuabil;

dacă aprobarea se dă în cursul anului, se va recalcula taxa dedusă de la începutul

anului, pe baza proratei specială aprobată;

se poate renunţa la aplicarea proratei speciale numai la începutul anului cu

obligativitatea de a anunţa organele fiscale.

7.4. DOCUMENTELE CU CARE SE JUSTIFICĂ TAXA DE DEDUS

a) pentru deducerea TVA aferentă (datorată sau achitată) bunurilor livrate (sau

care urmează a fi livrate) şi pentru serviciile prestate (sau care urmează a fi prestate) cu:

facturile fiscale;

alte documente legal aprobate.

b) pentru deducerea TVA aferentă (achitată) bunurilor plasate în regim de

import, cu:

- declaraţia vamală de import sau;

- actul constatator al organelor vamale.

c) pentru deducerea TVA aferentă (achitată sau compensată) bunurilor din

import care beneficiază de suspendarea plăţii taxei în vamă, cu:

declaraţia vamală şi

decontul care confirmă achitarea taxei sau decontul lunii precedente şi

nota contabilă (în cazul compensării).

Pagina 52 din 98


d) pentru deducerea TVA aferentă (achitată sau compensată) operaţiunilor de

leasing şi serviciilor contractate cu prestatori cu sediul (domiciliul) în străinătate, cu:

decontul care confirmă achitarea taxei sau;

decontul lunii precedente şi;

nota contabilă în cazul compensării.

e) pentru deducerea TVA achitată de beneficiar în numele furnizorului, în scopul

amânării exigibilităţii TVA la unele bunuri livrate prevăzute de lege, cu:

facturi fiscale;

alte documente legal aprobate;

documentul de achitare a taxei.

f) în cazul unităţilor de desfacere a carburanţilor auto (numai pentru carburanţi

auto), cu:

- bonul fiscal emis de aparatele de marcat electronice; acesta trebuie să fie

ştampilat şi să aibă trecut pe el denumirea cumpărătorului şi numărul de înmatriculare a

autovehiculului.

g) pentru deducerea TVA aferentă bunurilor supuse accizelor, cu:

- factura fiscală pentru produse accizate (vizată de supraveghetorul fiscal).

h) pentru deducerea TVA aferentă operaţiunilor de cazare, cu:

- factura fiscală (sau alt document legal aprobat) emise pe numele salariaţilor

aflaţi în deplasare, însoţite de decontul de deplasare.

i) pentru deducerea de către beneficiar a TVA aferentă operaţiunilor e import

efectuate prin comisionari, cu:

- declaraţia vamală de import (sau actul constatator al organelor vamale).

7.5. MOMENTUL CÂND SE POATE EXERCITA DREPTUL DE DEDUCERE

Dreptul de deducere a taxei se exercită în funcţie de data facturii sau a altui document

legal.

Taxa deductibilă se înscrie în jurnalul de cumpărări şi se înscrie în decontul lunii

respective, dacă documentele de achiziţii (facturile fiscale) s-au primit până la data dispunerii

decontului;

Documentele de achiziţii primite după data dispunerii decontului întocmit pentru luna

respectivă se includ în deconturile întocmite pentru lunile următoare.

7.6. TVA CARE NU POATE FI DEDUSĂ

Nu se poate deduce taxa aferentă intrărilor referitoare la:

operaţiuni care nu au legătură cu activitatea economică a contribuabilului;

Pagina 53 din 98


bunuri sau servicii achiziţionate de furnizori sau prestatori în contul clienţilor şi care

apoi se decontează acestora;

servicii de transport, hoteliere, alimentaţie publică (şi altele de aceeaşi natură) prestate

pentru contribuabili care desfăşoară activitate de intermediere în turism;

băuturi alcoolice şi produse din tutun destinate acţiunilor de protocol;

bunurile lipsă (sau depreciate calitativ în timpul transportului) neimputabile.

7.7. EXERCITAREA DREPTULUI DE DEDUCERE

Dreptul de deducere se exercită lunar astfel:

Taxa de dedus = Taxa deductibilă - Taxa colectată (aferentă intrărilor) (aferentă

ieşirilor)

Taxa deductibilă este suma de TVA reieşită din facturile fiscale (sau alte documente

legal aprobate) aferentă achiziţiilor de bunuri sau servicii.

Taxa colectată este suma de TVA reieşită din facturile fiscale sau alte documente

legal aprobate aferentă bunurilor livrate sau serviciilor prestate.

7.8. TVA DATORATĂ BUGETULUI

Se stabileşte lunar pe baza decontului de TVA şi se achită până la 25 a lunii

următoare.

TVA de plată = Taxa colectată - Taxa deductibilă

Taxa deductibilă > Taxa colectată => Taxă de rambursat de la buget

Taxa deductibilă < Taxa colectată => Taxă de plată la buget

CAPITOLUL VIII

RAMBURSAREA

Rambursarea TVA poate fi cerută lunar. Taxa de rambursat pentru luna de raportare

stabilită prin decont se regularizează în ordinea următoare:

1. compensarea (fără avizul organului fiscal) în limita taxei rămase de plată din

decontul lunii anterioare (sau din decontul lunilor următoare).

Taxa de rambursat (pentru luna de raportare) este alcătuită din TVA intermediară de

rambursat (ca diferenţă între taxa dedusă şi taxa colectată din luna de raportare) şi (sau) taxa

de rambursat din decontul lunii precedente preluate în decontul lunii de raportare;

2. compensarea (efectuată de organele fiscale din oficiu sau la solicitarea

contribuabilului în termen de 30 zile de la depunerea cererii de compensare) cu alte (în afara

Pagina 54 din 98


TVA) impozite şi taxe datorate bugetului de stat. Compensarea de organele fiscale se face

astfel:

vor efectua compensarea (pe baza controlului efectuat) în 30 de zile (dacă

contribuabilul solicită numai compensarea nu şi rambursarea);

vor compensa din oficiu (pe baza controlului anticipat în vederea rambursării) dacă

contribuabilul solicită rambursarea. La rambursarea cu control ulterior compensarea din

oficiu se face pe baza datelor din „Fişa plătitorului de impozite şi taxe" iar controlul se

efectuează odată cu controlul pentru rambursarea cu control ulterior (în ambele cazuri nu se

depune cerere de rambursare).

rambursarea efectuată de organele fiscale.

8.1. RAMBURSAREA CU CONTROL ANTICIPAT

Rambursarea taxei (după compensare şi scăderea taxei din facturile furnizorilor /

prestatorilor neachitate) se face în 30 de zile de la data depunerii cererii (pe baza

documentaţiei stabilite de Ministerul Finanţelor şi în urma unui control fiscal).

Determinarea valorii taxei deductibile corespunzătoare sumelor neachitate din

facturile furnizorilor prestatorilor din ţară se face de organele de control fiscal (prin achitare

se înţelege orice mod de stingere a obligaţiilor).

în vederea rambursării contribuabilii vor depune la organele fiscale:

cerere de rambursare (tip), în care se bifează caseta corespunzătoare;

decontul de TVA.

Rambursarea se va face în 30 zile de la depunerea cererii, pe baza verificării

documentaţiei.

în cazul compensărilor nu se ţine seama de TVA din facturile neachitate furnizorilor /

prestatorilor.

După depunerea cererii de compensare la organele fiscale, suma respectivă

(confirmată de organele fiscale), nu mai poate fi inclusă în decont şi reţinută din TVA

aferentă bunurilor / serviciilor facturate în perioada următoare celei pentru care s-a solicitat

compensarea.

Pentru soluţionarea cererilor de rambursare cu CONTROL ANTICIPAT organele

fiscale vor proceda astfel:

vor determina taxa aferentă facturilor neachitate, până la data controlului;

Pagina 55 din 98


din suma de rambursat (din ultimul decont corectat cu diferenţe în urma controlului)

se scade taxa aferentă facturilor neachitate (rămânând taxa aferentă facturilor achitate);

se va restitui taxa aferentă facturilor achitate (dacă contribuabilul nu are restanţe la

bugetul de stat până la data controlului);

dacă suma compensată din oficiu este mai mică ca taxa aferentă facturilor achitate,

diferenţa se va restitui;

dacă suma compensată este mai mare sau egală cu taxa aferentă facturilor achitate nu

se va proceda la rambursare.

Dacă se aprobă parţial cererea de rambursare sau se respinge cererea, organele fiscale

vor menţiona motivele şi cauzele acestei situaţii şi vor menţiona în actul de control modul de

evidenţiere (pe cheltuieli sau preluarea în decontul lunii următoare) a sumelor neadmise la

rambursare.

Suma aprobată de rambursat, nu mai poate fi inclusă în decont şi reţinută din TVA

aferentă bunurilor / serviciilor facturate în perioada următoare celei pentru care s-a solicitat

rambursarea.

Sumele prevăzute în decontul lunii precedente pentru care nu s-a primit (până la data

depunerii decontului lunii următoare) confirmarea aprobării rambursării se pot preiau în

decontul,lunii următoare (în această situaţie considerându-se că contribuabilul a renunţat la

cererea de rambursare).

8.2 RAMBURSAREA CU CONTROL ULTERIOR

Rambursarea se poate face în termen de 15 zile de la data depunerii cereri, cu

verificarea ulterioară (semestrial) a documentaţiei.

Contribuabilii au obligaţia să declare (pe propria răspundere) valoarea TVA

deductibilă corespunzătoare sumelor neachitate din facturile furnizorilor/prestatorilor din

ţară, pentru care nu beneficiază de rambursare efectivă.

Cu ocazia verificării documentaţiei, organele de control fiscal au obligaţia să verifice

exactitatea datelor din declaraţia pe proprie răspundere.

Pentru rambursare contribuabilii depun la organele fiscale:

cerere (tip) de rambursare în care bifează caseta corespunzătoare;

decontul de TVA.

Organele fiscale au obligaţia să întocmească „fişa de analiză de risc" în termen de 10

zile lucrătoare, de la data depunerii cererii de rambursare.

Pagina 56 din 98


Dacă punctajul rezultat din fişa de analiză este mai mic de 135 puncte (inclusiv),

organele fiscale procedează astfel:

vor restitui TVA (aferentă facturilor achitate) rezultată din cererea de rambursare;

vor restitui diferenţa dintre TVA aferentă facturilor achitate (rezultată din cererea de

rambursare) şi suma compensată din oficiu, dacă suma de compensat este mai mică decât

TVA aferentă facturilor achitate;

se respinge cererea de rambursare cu control ulterior în cazul când suma de

compensat este mai mare sau egală cu TVA aferentă facturile achitate;

Dacă punctajul rezultat din fişa de analiză de risc este mai mare de 135 puncte

(exclusiv):

- organele fiscale vor anunţa contribuabilii că nu au întrunit punctajul necesar şi

le vor transmite o copie de pe fişa de analiză de risc, în termen de 10 zile lucrătoare de la

depunerea cererii de rambursare;

- contribuabilii pot cere (în termen de 3 zile de la primirea înştiinţării) reanaliza

punctajului acordat, cerere care trebuie analizată în termen de 2 zile şi în funcţie de rezultat

organele fiscale vor acorda rambursarea sau se va comunica contribuabilului răspunsul

negativ (contribuabilul poate cere în continuare o rambursare „cu control anticipat").

Pentru rambursările cu „control ulterior" organele de control fiscal au obligaţia să

efectueze semestrial verificarea documentaţiei de rambursare.

Data de referinţă (de la care se vor efectua controalele semestriale) este data aprobării

primei rambursări cu control ulterior, urmând ca de la această dată controalele să se efectueze

din 6 în 6 luni (dacă în intervalele respective au fost acordate numai rambursări cu control

ulterior).

Dacă în perioadele respective se efectuează şi rambursări cu control anticipat,

controlul acestora va cuprinde în mod obligatoriu şi perioada anterioară pentru care

contribuabilul a beneficiat de rambursare cu control ulterior.

După efectuarea unei rambursări cu control anticipat, termenul de referinţă pentru

stabilirea datelor la care se vor efectua controalele rambursărilor cu control ulterior este data

primei rambursări cu control ulterior efectuate după cea cu control anticipat.

Subunităţile de tip sedii secundare fără personalitate juridică, înregistrate ca plătitoare

de TVA, beneficiază de rambursare numai dacă unitatea centrală şi toate subunităţile

componente şi-au achitat taxa la buget.

Prevederile referitoare la rambursarea cu control ulterior se vor aplica cu 01.10.2002.

Pagina 57 din 98


8.3. GARANŢII PERSONALE SAU SOLIDARE

In situaţia în care rambursarea se solicită ca urmare a unor exporturi a căror

contravaloare (în valută) este neâncasată până la data încheierii controlului şi este egală sau

mai mare decât suma solicitată la rambursare, organele fiscale pot solicita pentru suma ce

depăşeşte l miliard de lei, garanţii personale sau solidare.

Garanţia se constituie printr-un depozit bănesc sau printr-o scrisoare de garanţie

bancară (emisă de o bancă autorizată de BNR), astfel:

20 % din suma cerută la rambursat, pentru sume de rambursat între l şi 10 miliarde lei

(inclusiv);

30 % din suma cerută la rambursat, pentru sume de rambursat de peste 10 miliarde

(exclusiv).

Garanţiile constituite se vor putea debloca, proporţional cu contravaloarea

exporturilor care se încasează ulterior.

CAPITOLUL IX

SITUAŢII SPECIALE

9.1. CORECTAREA TAXEI

Corectarea taxei este necesară pentru situaţiile când suma TVA a fost trecută la o

rubrică greşită, sau când însăşi acesta a fost calculată şi înscrisă greşit.

în cazul când documentul nu a fost transmis, acesta se anulează şi se emite un nou

document.

în cazul în care documentul a fost transmis corectarea se face prin emiterea unui nou

document cu valorile înscrise cu semnul minus, în care se va menţiona numărul documentului

corectat şi concomitent se emite un nou document corect.

Documentele astfel emise se vor înregistra în jurnalul de vânzări, respectiv de

cumpărări şi vor fi preluate în deconturile întocmite de furnizor şi respectiv de beneficiar

pentru luna în care a avut loc corectarea.

9.2. REDUCEREA BAZEI DE IMPOZITARE

Reducerea bazei de impozitare se realizează prin emiterea unor noi documente cu

valorile înscrise cu semnul minus, care vor fi transmise şi beneficiarului.

Pagina 58 din 98


Documentele respective se vor înregistra în jurnalul de vânzări, respectiv de

cumpărări, şi vor fi preluate în deconturile întocmite de furnizor şi, respectiv, de beneficiar

pentru luna în care s-a efectuat reducerea.

9.3. CONTROLUL FISCAL

Organele fiscale sunt îndreptăţite să efectueze verificări şi investigaţii asupra

contribuabililor privind respectarea legislaţiei în ceea ce priveşte TVA, inclusiv asupra

înregistrărilor contabile . Persoanele verificate au obligaţia să prezinte evidenţele şi

documentele aferente.

Actele de control ale organelor fiscale sunt titluri de creanţă şi devin titluri executorii

în condiţiile legii.

9.4 IMPOZITARE PRIN ESTIMARE

În situaţiile în care facturile fiscale, evidenţele contabile sau datele necesare pentru

calcularea bazei de impozitare lipsesc (ori sunt incomplete) în ceea ce priveşte cantităţile,

preţurile şi tarifele practicate, pentru livrări de bunuri sau prestări se servicii, organele de

control fiscal pot proceda la impozitare prin estimare.

9.5. MAJORĂRI DE ÎNTÂRZIERE

Pentru neplata integrală sau a unei diferenţe din TVA datorată la termenul stabilit

contribuabilii datorează majorări de întârziere şi penalităţi de întârziere.

Depunerea cu întârziere a decontului de TVA se sancţionează cu penalităţi conform

legii (începând cu 01.01.2003 „dobânzi şi penalităţi de întârziere").

CAPITOLUL X

SITUAŢII SPECIFICE

10.1. SERVICII TURISTICE

Unităţile prestatoare de servicii turistice care au încheiat, până la 31.05.2002 inclusiv,

contracte ferme cu beneficiari din străinătate pot aplica, până la 31.12.2002 inclusiv, pentru

contractele respective, regimul de scutire de TVA cu drept de deducere.

în aceste condiţii, aceste unităţi, sunt obligate la plata contribuţiei de 3 % la Fondul

pentru Dezvoltarea şi Promovarea Turismului, calculată asupra veniturilor încasate din aceste

contracte după 01.06.2002 inclusiv.

Pagina 59 din 98


10.2. IMPORTATORI

Contribuabilii care au încheiat contracte ferme de import până la 31.05.2002 inclusiv,

beneficiază (pentru aceste contracte) până la 31.12.2002 inclusiv, de regimul fiscal în vigoare

până la 31.05.2002 inclusiv (cu unele excepţii).

Pentru actele adiţionale încheiate după 01.06.2002 inclusiv le sunt aplicabile

prevederile legale în vigoare după această dată.

Contribuabilii care achiziţionează bunuri din import în baza unor acorduri încheiate

cu organisme internaţionale, ratificate până la 31.05.2002 inclusiv, beneficiază până la

31.12.2002 inclusiv, de regimul fiscal în vigoare până la 31.05.2002 inclusiv.

10.3. CONSTRUCŢII DE LOCUINŢE

Construcţiile de locuinţe realizate prin Agenţia Naţională de Locuinţe pe bază de

contracte ferme încheiate cu societăţi de construcţii până la 31.05.2002 inclusiv, beneficiază

de scutire cu drept de deducere până la finalizarea construcţiei.

Persoanele (indiferent de statutul juridic) care au încheiat până la 31.05.2002

contracte ferme pentru construcţii de locuinţe, cu persoane autorizate, beneficiază de scutire

de TVA cu drept de deducere până la 31.12.2002 inclusiv.

10.4. CONTRAVENŢII ŞI INFRACŢIUNI

Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de lege, de către contribuabili, se sancţionează

conform legii evaziunii fiscale (Legea nr. 877/1994).

Determinarea, cu rea credinţă, de către contribuabili a sumei TVA de rambursat şi

obţinerea nelegală a unor sume de bani de la buget, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu

închisoare de la l an la 7 ani.

10.5. CONTESTAŢII

În cazul în care agentul economic este nemulţumit de constatărilor organului de

control în ceea ce priveşte TVA, acesta este îndreptăţit la exercitarea căilor de atac prevăzute

de lege, respectiv la contestarea pe cale administrativă, conform Ordonanţei de urgenţă nr.

13/2001.

Actele necontestate în termenele şi condiţiile legale dau naştere dreptului la

executarea silită, deoarece, spre deosebire de dreptul comun, titlul de creanţă urmat de

înştiinţarea de plată trimisă agentului economic cu privire la obligaţiile de plată datorate,

devine titlu executoriu.

Pagina 60 din 98


Titlul de creanţă este documentul prin care se constată şi se individualizează obligaţia

de plată privind creanţele bugetare întocmit de organele de specialitate (de ex. inspectori

financiari) iar în cazul TVA poate consta în:

deconturile sau declaraţiile fiscale ale contribuabilului depuse la organele de

specialitate, potrivit legii

documentul de evidenţă întocmit de plătitor

documentul care cuprinde rezultatul verificărilor şi constatărilor în urma controlului

exercitat, în condiţiile legii, de către organele fiscale

procesul-verbal de control prin care se stabilesc sumele datorate şi majorărilor

calculate conform legii

Titlul de creanţă devine titlu executoriu la data scadenţei plăţii, prin expirarea

termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent, ori în alt mod prevăzut

de lege.

Pentru obligaţiile reprezentând TVA, amenzi şi majorări de întârziere, titlul

executoriu îl reprezintă actul emis sau aprobat de organul competent, prin care acestea se

stabilesc.

Formularea contestaţiei

Contestaţiile pe cale administrativă exercitate împotriva actelor mai sus menţionate se

depun în termen de 15 zile la organul emitent al acestuia şi sunt scutite de taxă de timbru.

Nedepunerea în termenul arătat atrage decăderea din dreptul de a mai formula contestaţie.

Aceasta trebuie să cuprindă:

datele de identificare ale contestatorului (denumirea, domiciliul sau sediul);

obiectul contestaţiei şi suma contestată (contestaţia nu poate avea ca obiect alte sume

şi măsuri decât cele stabilite prin actul atacat);

motivele de fapt şi de drept.

Contestatorul poate depune în dovedirea contestaţiei formulate acte care nu au fost

avute în vedere de organul de control.

10.5.2. Competenta

Contestaţiile care au ca obiect sume al căror cuantum este de până la 5 miliarde lei se

soluţionează de organele specializate din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi

Pagina 61 din 98


controlului financiar de stat judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după caz, în a căror

rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul contestatorul.

Contestaţiile care au ca obiect sume al căror cuantum este de 5 miliarde lei sau mai

mare, cele formulate împotriva actelor întocmite de organe de control din cadrul aparatului

central al Ministerului Finanţelor Publice, indiferent de sumă, se soluţionează de organele

specializate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

Organele care au încheiat actul atacat înaintează dosarul contestaţiei organului de

soluţionare competent, în termen de 5 zile de la înregistrarea contestaţiei.

10.5.3. Decizia de soluţionare

Contestaţiile se soluţionează prin decizie motivată, în termen de 30 de zile de la

înregistrare care cuprinde trei părţi:

1. Preambulul:

cuprinde denumirea organului investit cu soluţionarea;

datele de identificare (numele sau denumirea, domiciliul sau sediul contestatorului);

numărul de înregistrare a contestaţiei la organul de soluţionare;

obiectul cauzei şi sinteza susţinerilor părţilor.

2. Considerentele:

- cuprind motivele de fapt şi de drept care au format convingerea organului de

soluţionare în emiterea deciziei.

3. Dispozitivul cuprinde:

soluţia pronunţată;

calea de atac;

termenul în care aceasta poate fi exercitată şi instanţa competentă.

Prin decizie contestaţia va putea fi admisă, în totalitate sau în parte, ori respinsă, în

cazul admiterii contestaţiei se decide, după caz, anularea totală sau parţială a actului atacat.

Prin decizie se poate desfiinţa total sau parţial actul atacat, atunci când din analiza

documentelor existente la dosarul contestaţiei nu se poate determina cu claritate baza

impozabilă, în această situaţie urmează să se încheie un nou act de control sau de impunere,

care va viza strict aceeaşi perioada şi aceeaşi bază impozabilă care au făcut obiectul

contestaţiei, împotriva actului astfel întocmit se poate exercita calea administrativă de atac.

Pagina 62 din 98


Decizia se semnează de directorul general al direcţiei generale a finanţelor publice şi

controlului financiar de stat judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau de directorul

general al direcţiei specializate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, după caz, sau de

înlocuitorii acestora.

Organul de soluţionare a contestaţiei poate suspenda, prin decizie motivată,

soluţionarea cauzei atunci când există indiciile săvârşirii unei infracţiuni a cărei constatare ar

avea o înrâurire hotărâtoare asupra soluţiei ce urmează să fie dată în procedura

administrativă. Procedura administrativă este reluată la încetarea motivului care a determinat

suspendarea, în condiţiile legii.

Decizia emisă ca urmare a soluţionării contestaţiei este definitivă în sistemul căilor

administrative de atac.

Decizia se comunică prin poştă la domiciliul sau la sediul contestatorului, declarat

prin contestaţia formulată, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum şi la

organul al cărui act se atacă. Dacă contestatorul şi-a schimbat domiciliul sau sediul fără a

aduce la cunoştinţă organului de soluţionare acest lucru, decizia se comunică organului fiscal

al cărui act se atacă.

10.5.4. Căi de atac

Deciziile direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului

Bucureşti, precum şi deciziile Ministerului Finanţelor Publice pot fi atacate, potrivit legii, la

instanţa judecătorească competentă. Aceste cauze se vor judeca de urgenţă, cu participarea

reprezentantului Ministerului Public.

Hotărârea dată de instanţele judecătoreşti poate fi atacată cu recurs, potrivit legii.

Hotărârea pronunţată de instanţa de recurs este definitivă şi irevocabilă.

Decizia de suspendare a soluţionării cauzei menţionată la punctul anterior poate fi

atacată la instanţa de contencios administrativ competentă, urmând a fi judecată de urgenţă,

cu participarea reprezentantului Ministerului Public. Hotărârea pronunţată în astfel de situaţii

este definitivă şi irevocabilă.

CAPITOLUL XI

ÎNREGISTRAREA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ LA

S.C. EXPLODEX S.A. - BRAŞOV

Pagina 63 din 98


1. DATE DE IDENTIFICARE

DENUMIREA

Societatea Comercială EXPLODEX S.A.

ADRESA

Localitatea: BRAŞOV

Judeţ: BRAŞOV

Strada: Plevnei

Nr. 12

Cod poştal 2200

Prefix: 0268

Telefon: 213482/125544/258923

Fax: 125256

Telex: 61758/62585

FORMA JURIDICĂ

Societate Comercială pe Acţiuni

NUMĂR DE ÎNMATRICULARE LA REGISTRULUI COMERŢULUI

J08/79/1991

COD FISCAL: R 1419782

2. Capitalul social

Capitalul social al societăţii la data de 01.01.2002,capital social subscris şi vărsat este

de 191.601.400.000 din care :

- 69.998.000.000 lei cota F.P.S.

- 19.947.000.000 lei cota F.P.P.

2.643.000.000 lei cota acţionari

Număr de angajati în anul 2002 este de 3752.

Cifra de afaceri în anul 2002 a fost de : 182.270.915.000 lei.

Pierderea în anul 2002 a fost de : 40.421.561.000 lei.

Pagina 64 din 98


3.Obiectul de activitate

A. Producţia de:

-îngrăşăminte chimice

-intermediari organici

-răşini fenol-formaldehidice

-gaze lichefiate

-săruri anorganice

-explozivi pentru minerit de iniţiere

-materiale plastice termoreactive presate

-procesare mecanică

B. Comercializarea produselor şi serviciilor pe pieţele interne şi externe

Societatea intenţionează să se reorienteze în curând de la producţia de explozivi

clasici pe bază de nitroglicerină, la explozivi în emulsie.

De asemenea se intenţionează diversificarea ofertei noastre prin producerea capselor

(electrice si neelectrice) şi fitil detonat de densitate joasă.

Explodex este în derularea procesului de implementare şi aliniere la Standardul

European ISO9000.

4. Structura organizatorică si de conducere a societăţii

Organizarea şi conducerea societăţii comerciale sau a diviziunilor acesteia, presupune

cunoaşterea detaliată şi permanentă a obiectivelor şi resurselor disponibile, a modului de

desfăşurare a activităţii şi a factorilor de influenţă; aceste elemente fiind indispensabile

fundamentării ştiinţifice a deciziilor.

Rolul primordial în asigurarea acestor elemente de cunoaştere, revine sistemului

informaţional în calitate de componentă a sistemului de conducere a unităţii comerciale.

S.C."Explodex" S.A.Braşov în trimestrul I 1998 s-a organizat pe 15 centre de costuri

şi venituri, funcţie de specificul activităţii desfăşurate şi anume:

Sector îngrăşăminte chimice cu azot.

Sector săruri anorganice.

Sector produse organice.

Sector presări mase plastice.

Pagina 65 din 98


Sector explozivi minieri.

Sector de răşini şi mase de presare.

Sector utilităţi.

Sector prelucrări mecanice, prestări servicii şi transporturi auto.

Sector sere.

Sector păstrăvărie.

Sector Hotel Sâmbăta.

Sector proiectare.

Sector căi ferate uzinale.

Sector cantină..

Sector îngrăşăminte cu fosfor

Fiecare sector constituie un centru de costuri aparte şi cuprinde mai multe locuri de

muncă, în cadrul fiecărui loc de muncă lucrează unul sau mai mulţi muncitori, însă datorită

faptului că în procesul de producţie, flux tehnologic este mecanizat şi automatizat, este

necesară doar supravegherea funcţionării utilajelor în bune condiţii, pentru obţinerea

parametrilor tehnologici ceruţi de proces.

Structura de conducere a S.C."Explodex S.A." se prezintă în felul următor: organul

suprem de conducere este Adunarea Generală a Acţionarilor cu drept de alegere, la care se

adaugă comisia de cenzori.

Subordonat Adunării Generale este Directorul General care la rândul său are

subalterni direcţi pe:

Consilierii tehnico-economici.

Oficiul juridic.

Serviciul protecţia muncii - P.S.I. şi asistenţa medicală.

Serviciul R.U.M.S.

Serviciul I.R.C.

Control financiar intern.

Serviciul administrativ.

Centrul de costuri nr. 14 - Cantina.

Centrul de costuri nr. 11 - Casa de oaspeţi

Pe verticala Directorului General îi sunt subordonaţi directorii executivi.

Serviciul producţie;

Pagina 66 din 98


Centrul de costuri nr. l - îngrăşăminte cu azot;

Centrul de costuri nr.2 - săruri organice;

Centrul de costuri nr.3 - produse organice;

Centrul de costuri nr.4 - mase plastice;

Centrul de costuri nr.5 - explozivi minieri;

Centrul de costuri nr. plastice;6 - răşini şi mase

Centrul de costuri nr.9 - Sere;

Centrul de costuri nr. 10 - Păstrăvărie;

• Centrul de costuri nr. 15 - superfosfat.

Directorul executiv în sectorul comercial are ca sferă de coordonare şi conducere:

- serviciul marketing;

- serviciul import-export;

- serviciul aprovizionare;

serviciul vânzări;

- centrul de costuri nr.l3-C.F.U.

Activitatea sectorului economic este condusă şi organizată de Directorul economic al

societăţii şi are în subordine următoarele servicii:

serviciul contabilitate;

serviciul financiar;

birou aprovizionare.

Directorul executiv tehnic coordonează şi conduce sectorul tehnic prin:

serviciul tehnic;

serviciul cercetare;

centrul de costuri nr. 12 - proiectări;

serviciul investiţii.

De asemenea sectorul mecano-energetic şi automatizări este condus de Directorul

executiv de specialitate, astfel fiindu-i subordonaţi:

serviciul mecanic, control-instalaţii;

serviciul energetic;

centrul de costuri nr.7-utilităţi;

centrul de costuri nr.8-prestări servicii.

Şi ultimul sector, calitatea este condusă de Directorul executiv de calitate prin:

valorificări metrologice;

Pagina 67 din 98


serviciul asigurarea calităţii;

serviciul control tehnic de conformitate (C.T.C.)

unitatea nucleară.

Structura organizatorică şi de conducere are în vedere numărul şi componenţa

unitătiilor funcţionale, modul de organizare internă a acestora, precum şi legăturile care se

stabilesc pe linia conducerii activităţii de profil chimic.

Structura de personal;

Numărul mediu scriptic de salariaţi 01.01.2001 era de 3752 de persoane, din care :

-muncitori 3085 persoane

Din care : direct productivi: 1836 persoane

indirect productivi: 869 persoane

de deservire 380 persoane

-personal TESA total 667 persoane

5. UTILIZAREA PRODUSELOR INFORMATICE EXISTENTE ÎN

ACTIVITATEA FINANCIAR-CONTABILĂ PRIN UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR

ELECTRONICE DE CALCUL

In întreprindere, până cu puţin timp în urmă (3 luni) era organizată o reţea de

calculatoare CORAL. Datorită volumului foarte mare de date ce trebuiau prelucrate s-a

hotărât înlocuirea acesteia cu o reţea de calculatoare IBM PC.

O echipa de programatori încearcă să satisfacă cerinţele compartimentului de

contabilitate. Programele folosite de serviciul de contabilitate sunt programe concepute de

echipa de programatori a întreprinderii, programe care răspund în mod distinct cerinţelor

fiecărui segment de contabilitate (plăţi, încasări, imobilizări, stocuri, investiţii etc.).

Aceste programe folosesc mediul de programare FOX-PRO, destul de neprietenos la

contactul cu utilizatorul. De curând, au început să fie scrise programe în ACCESS, care

beneficiază de interfaţa grafică a meniului WINDOWS, mult mai accesibilă utilizatorilor

neexperimentaţi.

6. Organizarea şi conducerea activităţii financiar-contabile

Contabilitatea este organizată pe două servicii:

-serviciul "Financiar"

Pagina 68 din 98


-serviciul "Contabilitate"

Serviciile sunt organizate pe birouri distincte funcţie de lucrările ce se execută astfel

a) Serviciul financiar - are ca activitate operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar,

virament respectiv prin ordin de plată, CEC sau prin compensare;

In cadrul serviciului Financiar sunt organizate următoarele birouri:

birou încasări şi plăţi în numerar;

birou încasări şi plăţi prin bancă în lei;

birou încasări şi plăţi în valută;

birou compensări;

birou buget venituri şi cheltuieli;

birou preţ-cost, analize economice.

b)Serviciul contabilitate - este organizat pe următoarele birouri:

birou materiale, unde se înregistrează cumpărările de materii prime, materiale,

combustibil, energie electrică, gaz metan, servicii şi lucrări executate de terţi etc., pe baza

facturilor primite de la furnizori.

birou contabilitate generală în care se ţine evidenţa mijloacelor fixe, calculul

amortismentului, calculul veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatelor financiare.

De asemenea în cadrul biroului de contabilitate generală se ţine evidenta

tuturor conturilor de decontare cum sunt conturile

- 461, 462, 473, 471, precum şi evidenţa conturilor legate de investiţii (conturile 231

şi 404). La sfârşitul fiecărei luni pe baza jurnalelor se întocmeşte Cartea mare şi Balanţa de

verificare.

În ceea ce priveşte forma de înregistrare contabilă la S.C. EXPLODEX S.A. se

foloseşte forma de înregistrare pe jurnale, care constă în înregistrarea operaţiilor economice şi

financiare în mod cronologic şi sistematic, direct din documentele primare. Acesta se

realizează in cadrul serviciului contabilitate, biroul contabilitate materiale. Tot în acest

serviciu urmând să se realizeze şi centralizarea documentelor primare pe jurnale de

cumpărări, operaţiile economice se fac unilateral, adică o singură dată în creditul conturilor,

în corespondenţă cu conturile debitoare. La sfârşit de lună se întocmeşte jurnalul Cartea mare

în care se înregistrează lunar direct sau prin regrupare conturi analitice corespondente,

înregistrările efectuate în jurnale, stabilindu-se astfel situaţia fiecărui cont, respectiv soldul

iniţial al fiecărui cont, rulajele debitoare, rulajele creditoare, şi soldurile finale. După

Pagina 69 din 98


finalizarea jurnalului Cartea mare se întocmeşte Balanţa de verificare, care cuprinde toate

conturile sintetice ale societăţii care va servi în final la întocmirea bilanţului contabil.

7. ORGANIZAREA CIRCUITULUI DOCUMENTELOR LA NIVELUL UNITĂŢII

Producţia realizată în secţiile productive pe baza notelor de predare se predă la

magazia de produse finite. La sfârşitul lunii se întocmeşte raportul de producţie care se predă

serviciului contabilitate în vederea înregistrării:

345 Produse finite = 711 Venituri din producţia stocată

în baza avizelor de expediţie şi a facturilor fiscale se vând produsele diverşilor clienţi.

Un exemplar din avizul de expediţie şi factura se predă serviciului de contabilitate unde se

înregistrează vânzarea şi descărcarea din gestiune a produselor finite, respectiv: -vânzarea:

411 Clienţi = %

701 Venituri din vânzarea produselor finite 4427 TVA colectată

-descărcare din gestiune:

711 Venituri din producţia = 345 Produse finite stocată

Cheltuielile se colectează la serviciul contabilitate pe baza recepţiilor pentru materii

prime, materiale, servicii, obiecte de inventar etc., astfel:

Facturile primite de la furnizori ajung la magazie împreună cu avizele de expediţie in

baza cărora se face recepţia cantitativă şi calitativă a materialelor sau materiilor prime.

Pentru recepţie este constituită o comisie de recepţie ce are în componenţă pe lângă

gestionar şi reprezentanţi din cadrul serviciului aprovizionare.

Facturile şi recepţiile se înregistrează într-un registru la serviciul aprovizionare biroul

recepţie, după care se predau pe bază de semnătură serviciului financiar-contabilitate în

vederea înregistrării şi plăţii acestora.

Magaziile eliberează materiile prime, materialele sau obiectele de inventar secţiilor de

producţie sau auxiliare pe bază fişelor limită de consum sau bonurilor de consum.

Un exemplu din fişa limită de consum sau bonul de consum se transmite serviciului

contabilitate în vederea înregistrării acestora pe cheltuieli funcţie de natura cheltuielilor.

Facturile primite la serviciul financiar de la furnizori pentru lucrările şi serviciile

prestate se transmit la secţia care a comandat lucrarea, pentru a viza şi a specifica dacă

lucrarea a fost executată . De la secţie se întorc la serviciul financiar-contabilitate pentru a se

înregistra pe cheltuieli urmând apoi a se efectua plata.

Pagina 70 din 98


Facturile pentru mijloace fixe se repartizează serviciului investiţii unde se verifică

dacă mijlocul fix a fost primit sau lucrarea pe investiţii a fost executată după care se transmite

serviciului financiar-contabilitate pentru înregistrare în contabilitate şi plată.

Referitor la evidenţa salariilor, pontajele efectuate de secţii şi servicii se transmit

biroului organizare pentru verificarea personalului existent după care se predau serviciului

"Centrul de calcul" unde este organizat un birou profilat pe linia de salarii. Acesta calculează

salariile după care predă statele de plată serviciului financiar împreună cu toate obligaţiile de

plată la bugetul de stat sau bugetul local.

Un exemplar din recapitulaţia statelor de plată pe secţii şi servicii precum şi calculul

privind impozitul pe salarii, C.A.S., fond de şomaj, fond sănătate şi alte fonduri legate de

salarii se predă serviciului contabilitate pentru înregistrarea pe cheltuieli atât în contabilitatea

financiară cât şi în contabilitatea de gestiune.

Recepţiile, bonurile de consum, fişele limită în cadrul serviciului contabilitate se

înregistrează pe feluri de cheltuieli la biroul materiale. De la biroul materiale se transmit

centralizatoarele pe secţii şi servicii precum şi pe feluri de cheltuieli la biroul contabilitate de

gestiune. De asemenea, în cadrul biroului de contabilitate de gestiune se transmit din cadrul

serviciului financiar cheltuielile cu salariile şi cele legate de operaţiunile de încasări şi plăţi

prin casă sau bancă. Fiecare birou din cadrul serviciului financiar-contabilitate întocmeşte un

jurnal în funcţie de atribuţiunile fiecăruia, jurnal ce se predă serviciului contabilitate care

întocmeşte Cartea Mare si Balanţa de verificare.

In tabelul următor vom prezenta evoluţia principalilor indicatori de bilanţ pentru

perioada 1999-2002

Denumirea indicatorilor 1999 2000 2001 2002

1 Capital social din care: 191513 191601 191601 19160

1

-%F.P.S. 70 69,998 69,998 69,998

- % S.I.F. 20,38 19,947 19,947 19,947

- % alte persoane fizice şi

juridice

9,62 10,055 10,055 10,055

2 Nr.mediu de salariaţi 4719 4376 4017 3752

Pagina 71 din 98


3 Capacitatea de producţie

existentă

205652 282445 1193431 18922

0

4 Venituri totale din care: 161410 161410 257131 18922

0

- cifra de afaceri 110119 146640 227764 18227

0

a) De exploatare din care: 109114 157551 279594 21432

9

- cheltuieli cu materii prime şi

materiale

66539 89409 160781 11804

9

- cheltuieli cu energia şi apa 11088 18544 29351 20936

- cheltuieli cu lucrări şi servicii

executate de terţi

6228,46 11034,797 645 15896

- subvenţii de exploatare - - - -

5 Cheltuieli totale din care: 112694 1603388 287850 22964

1

- cheltuieli cu personalul 19915 31925 57144 54198

- cheltuieli cu amortizarea 3533 3463 10324 809


b) Financiare 3035 1648 4181 1739

c) Excepţionale 545 1189 4075 13572

6 Profit brut/pierdere -3466 -1022 -30720 -

40421

7 Profit net/pierdere -2167 -488 -30720 -

40421

8 Active circulante-total din

care

43008 73150 83435 95691

Pagina 72 din 98


a)Stocuri-total din care: 17632 25003 33154 35662

- materii prime, materiale 5936 7282 18678 19226

- animale 16 7 34 268

- produse finite 9845 13636 11143 14437

- produse neterminate 350 1199 2555 914

b)Creanţe 16004 40127 46011 56713

c)Disponibilităţi băneşti şi

plasamente

9372 8020 4267 3315

9 Datorii-total din care: 42038 76818 141687 190111

a)Împrumuturi şi datorii

asimilate

12618 26713 21060 79887

b)Clienţi creditori 25016 45760 115028 97790

c)Furnizori şi conturi

asimilate

681 1022 2326 3313

d)Alte datorii 3723 3323 3273 9120

10

*

Plăţi restante-total din care: 21898 43831 108530 90759

a)Furnizori 21898 43831 108530 90759

b)Creditori - - - -

c)Alţi creditori - - - -

d)Impozite şi taxe la bugetul de

stat


e)Impozite şi taxe la bugetul

local

f)Credite bancare - - - -

g)Dobânzi - - - -

Evoluţia principalilor indicatori economici financiari în perioada 1999-2002 a fost

fluctuantă, şi anume:

Pagina 73 din 98


-cifra de afaceri a înregistrat o creştere în perioada 1999 – 2 000, respectiv o scădere

în anul

2001 faţă de 2000;

-profit/pierdere -anul 2000 s-a încheiat cu o pierdere mai mică decât in 1999, în

perioada

2001-2002 s-a înregistrat pierdere;

-producţia fizică la principalele produse a înregistrat o scădere în perioada 1997-1998,

respectiv o creştere în perioada următoare;

-exportul a înregistrat o evoluţie dinamică în perioada 1999 - 2003.

La 31.12.2001 realizarea principalilor indicatori economico-fmanciari şi de bilanţ

comparativ cu prevederile B.V.C. se prezintă ca în tabelul următor:

Nr. Denumire U/M Program Realizat Dif. %

Crt. Indicator B.V.C. 2002

Cifra de afaceri mil.lei 242580 182271 60309 75,1

Producţie marfă mil.lei 242580 171063 -71517 70,5

Chelt. af.producţie mil.lei 250810 206924 -43886 82,5

de mărfuri

Chelt. la 1000 lei lei 967,18 1209,6 +242,42 125,1

producţie marfa

Product. Muncii mil.lei 110,62 84,07 -26,55 76.9

calc. la C.A.

Volum export mii $ 8591 523,11 -3359,89 60,9

Venituri totale mil.lei 300959 189220 -111739 62,9

-exploatare mil.lei 242580 185077 -57503 76,3

-financiare mil.lei 2739 3175 +436 115,9

-excepţionale mil.lei 55640 968 -54672 1,74

Cheltuli totale mil.lei 267047 229642 -37405 86,0

-exploatare mil.lei 250810 214330 -36480 85,5

-financiare mil.lei 4508 1739 -2769 38,6

-excepţionale mil.lei 11729 13583 +1854 115,8

Profit brut mil.lei +33912 -40422 - -

Rata profitului mil.lei 13,98 - - -

11. Volum excedent mii.$ 2278 246,46

export-import

Pagina 74 din 98


După cum se observă, majoritatea indicatorilor economici nu s-au realizat. Cauzele

nerealizării indicatorilor economici se datorează funcţionării instalaţiilor societăţii mult sub

capacitate (sub 20% din capacitatea de producţie) precum şi funcţionării cu intermitenţe a

unor instalaţii de mare productivitate concepute pentru a funcţiona normal.

Încasările şi plăţile în numerar se fac la casieria societăţii. Cu ajutorul contului "531

Casa" se ţine evidenţa numerarului aflat în casieria societăţii, precum şi mişcarea acestuia, ca

urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate. Contul "531" este un cont de activ. Soldul acestui

cont reflectă numerarul existent în casierie. în ceea ce priveşte plafonul de casă acesta nu

poate să depăşească suma de 20000000 lei , respectiv încasările de numerar într-o zi neputând

fi mai mari de 20000000 lei, iar plăţile cu numerar mai mari de 30000000 lei, excepţie făcând

zilele când se plătesc salariile datorate personalului.

Încasările de numerar se fac în debitul lui 5311-casa.

Plăţile de numerar se fac în creditul lui 5311-casa.

Cu ajutorul contului 542- avansuri de trezorerie- se ţine evidenţa avansurilor de

trezorerie, care este un cont de activ, în debit se înregistrează sumele virate la bănci sau

acordate în numerar (531,581). în credit se înregistreză plăţile efectuate din avansurile de

trezorerie(401,531), cheltuielile ocazionate cu deplasările, detaşările, transferări.

7. CONTABILIZAREA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ LA

S.C.EXPLODEX S.A.BRAŞOV

Vom lua ca exemplu luna aprilie 2001 pentru a urmări modul de aplicare al taxei pe

valoarea adăugată la S.C.EXPLODEX S.A. Braşov. Astfel în luna aprilie au loc următoarele

vânzări şi cumpărări:

1. În data de 02.04.2001 se face aprovizionare de la S.C. CHIMOPAR S.A.cu stearat

de calciu, conform facturii nr.42250 care cuprinde: valoare fără T.V.A. de 65250000 lei şi

T.V.A. de 12397500 lei. Plata acestei facturi urmează a se face cu compensare cu S.C.

CHIMOPAR S.A. Transportul se face cu mijloace proprii în valoare de 1000000 lei.

Cheltuielile cu deplasările delegatului şi şoferului sunt în sumă de 200000 lei.

a) înregistrarea aprovizionării cu materii prime de la S.C.CHIMOPAR S.A.

% = 401 Furnizori 77647500

300 Materii prime 65250000

4426 TVA deductibil 12397500

b)înregistrarea plăţii furnizorului prin compensare

401 Furnizori = 411 Clienţi 55213710

Pagina 75 din 98


c) înregistrarea diferenţei de preţ la materii prime şi materiale

308 Diferente de preţ la = 704 Venituri din lucrări executate 100000

materii prime si servicii prestate

d)înregistrarea avansului de trezorerie

542 Avansuri de =5311 Casa in lei 200000

trezorerie

e)înregistrarea cheltuielilor cu deplasarea delegatului

625 Cheltuieli = 542 Avansuri de trezorerie 200000

cu deplasări

2) Se achiziţionează de la S.C. CONTERA S.A. saci big bags, saci PP şi huse PE

conform facturii 0569696 din 04.04.2001 care cuprinde valoare fără T.V.A. 332781215 şi T.

V. A. de 19% în cantitatea specificată pe avizul de expediţie . Cheltuielile de transport sunt

de 3300000 fără T.V.A. Plata se face cu CEC SD 300 00025432. Se înregistrează integral

consumul de saci conform fişelor limită de consum.

a) înregistrarea aprovizionării cu saci big bags, sau saci pp şi huse PE:

% = 401 Furnizori 396009646


308 Diferenţa, de preţ 3300000

la materii prime şi materiale


b) plata furnizorului S.C.CONTERA S.A. se face din contul de disponibil de la

bancă, în

lei:

401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 396009646

c) înregistrarea consumului de saci de către S.C.EXPLODEX S.A. conform

fişelor limită

de consum:

600 Cheltuieli cu = % 513278396

materii prime


308 Diferenţa de preţ la 1647452

materii prime şi materiale

3. Se achiziţionează de la S.C.OLTCHIM S.A. leşie de sodă conform facturii nr.

1034865 care cuprinde valoare fără T.V.A. de 149270000 lei şi T.V.A. de 283613011ei, plata

Pagina 76 din 98


urmând se face o parte cu ordin de plata şi o parte prin compensare. Se eliberează în consum

2330 Kg conform bon de consum nr.17 către secţia 14.

a) înregistrarea achiziţionării cu leşie de sodă

% = 401 Furnizori 177631301



b) plata parţială a furnizorului prin contul de disponibil de la bancă:

401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci 100000000

în lei

c) restul de plată a furnizorului prin compensare:


d) înregistrarea consumului de 2.330. Kg. leşie de sodă către secţia 14:

600 Cheltuieli cu = % 30904584

materii prime


308 Diferenţe de preţ la 964084


4. Se aprovizionează de la FRIBEX S.A. acid sulfuric conform avizului de expediţie

nr. 0951806 care cuprinde valoare de 23262200 lei şi T.V.A. de 4419818 lei. Plata urmează a

se face prin compensare in momentul sosirii facturii. Se eliberează în consum conform fişei

limite de consum oleum în cant. de 12500.Transportul se face cu mijloacele proprii aflate în

dotare, în valoare de 2430000 lei. Cheltuielile cu deplasarea delegatului şi a şoferului sunt de

265000 lei.

a) înregistrarea aprovizionării cu acid sulfuric:

% = 408 Furnizori facturi 27682018

nesosite


4428 TVA neexigibil 2107025

b) înregistrarea transferului cu mijloace proprii:

308 Diferenţa de preţ la = 704 Venituri din lucrări 2430000

materii prime şi materiale executate şi servicii prestate

Pagina 77 din 98


c) înregistrarea consumului de oleum în cantitate de 12.500 Kg. Conform fişei

limite de

consum:

600 Cheltuieli cu materii = % 7044765

prime


308 Diferenţe la preţ la materii 219765 prime şi materiale

d) înregistrarea cheltuielilor din casă cu deplasarea delegatului şi a şoferului:

625 Cheltuieli cu - 5311 Casa în lei 256000

deplasări, detaşări şi transferuri

5)Se eliberează în consum în decursul lunii materii prime în valoare de 954329400 lei.

a) înregistrarea consumului de materii prime:

600 Cheltuieli cu materii = % 985058807

prime


308 Diferenţe de preţ la materii 30729407 prime şi materiale

6) Se achiziţionează de la S.N.P. PETROM bonuri valorice de benzină conform

facturii nr 8456874 care cuprinde : valoare fără T.V.A. 8645400 lei, imprimate în valoare de

31200 lei,taxa drum 1320800 şi T.V.A. în valoare de 1391674 lei. Plata se face cu C.E.C.

nr.25435. Se distribuie conducătorilor auto bonurile valorice pe baza situaţiei centralizatoare

privind B.C.F.

a) înregistrarea achiziţionării de bonuri valorice de benzină:

% = 401 Furnizori 10037074

5328 Alte valori 8614200



4426 TVA deductibilă 1391674

b) ridicări de numerar din cont:

581 Viramente interne= 5121 Conturi la bănci în lei 10037074

c) plata furnizorului de la SNP PETROM:

401 Furnizori = 5126 Carnete de cecuri cu 10037074

limită de sumă

d) evidenţa disponibilului în carnetele de cecuri:

5126 Carnete de cecuri = 581 Viramente interne 10037074

Pagina 78 din 98


cu limită de sumă

7) Se aprovizionează de la S.C. ARPECHIM SA motorină conform facturii nr.

27636635 care cuprinde : valoare de 1713902501ei,accize 90222468,cheltuieli transport

8503740 şi T.V.A. 49706416 lei. Plata urmează a se face la sosirea facturii. Se eliberează în

consum motorină conform fişei limite de consum nr.116 cantitatea de 3975 l către secţia 48,

către secţia 5 conform fişei limite de consum nr. 146 cantitatea de 3975 1. şi cantitatea de

7032 conform fişei limite de consum nr.78. . Diurna şoferilor este de 160000 lei.

a) înregistrarea aprovizionării cu motorină:

% = 401 Furnizori 319822874

3012 Combustibili 270116458


b) înregistrarea consumului de motorină

6012 Cheltuieli privind = % 30019029

conbustibilul 3012 Combustibili 29082570



c)se înregistrează diurna şoferilor:

625 Cheltuieli cu deplasări = 5311 Casa în lei 160000

detaşări şi transferuri

8) Se achiziţionează de la S.C ALLITA PRODCOMSERV SRL piese de schimb

conform facturii nr. 9360466 care cuprinde valoare de 16138901ei, lei şi T.V.A. 306639

lei. Plata se face cu filă de C.E.C. nr. SE300 nr.00002690.

a) înregistrarea achiziţionării de piese de schimb:

% = 401 Furnizori 1920529

3014 Piese de schimb 1613890


b) plata furnizorului se face din contul de disponibil de la bancă în lei:


9) Se aprovizionează cu becuri de la ROMLUX conform facturii nr. 0478156

care

cuprinde valoare de 31307040 lei şi T.V.A. de 5948337 lei. Factura se achită cu

compensare.

a) înregistrarea aprovizionării cu becuri:

Pagina 79 din 98


% = 401 Furnizori 37255377

3018 Alte materiale consumabile 31307040


10) Se aprovizionează de la DIAPLAST PROD SRL saci si huse conform facturii nr.

3820739 care cuprinde valoare de 867203401ei şi T.V.A. de 16476865 lei. Plata se face

parţial cu cec nr.sd300 in valoare de 43862425,restul prin compensare. Transportul se

efectuează cu mijloace proprii în valoare de 900000 lei. în consum se dă 10000 saci, în

valoare de 23265000 lei.

a) înregistrarea aprovizionării cu saci şi huse:

% = 401 Furnizori 103197205



b) plata parţială a furnizorului cu cec:


c) plata parţială a furnizorului prin compensare:


d) înregistrarea transportului efectuat cu mijloace proprii:

308 Diferenţe de preţ = 704 Venituri din lucrări 900000

la materii prime şi materiale executate şi servicii prestate

e) înregistrarea consumului de saci:

6018 Cheltuieli privind = % 24014133

alte materiale consumabile

3018 Alte materiale consumabile 23265000 308 Diferenţe de preţ la materii 749133

prime şi materiale

11)Se aprovizionează de la SC INDUSTRIA SÂRMEI S.A. electrozi conform facturii

nr. 7197348 care cuprinde valoare de 6285925 lei şi T.V.A. de 1194326 lei. Plata se face cu

ordin de plată .

a) înregistrarea aprovizionării cu electrozi:

% = 401 Furnizori 7480251



b) plata furnizorului prin ordin de plată:

Pagina 80 din 98



12) Se aprovizionează de la VIROMET SA hexa, metanol, saci pp cu valva conform

facturii nr.3511638 care cuprinde valoare de 27680000 lei şi T.V.A. 5259200 lei. Plata se

face cu ordin de plata.

a) înregistrarea aprovizionării cu hexa, metanol, saci:

% = 401 Furnizori 32939200



b) plata furnizorului se face cu ordin de plată:


13) Se aprovizionează de la METRO BRAŞOV cu calculatoare conform facturii nr.

0030005 care cuprinde valoare de 2371670 lei. Plata se face cu numerar.

a) înregistrarea aprovizionării cu calculatoare:

321 Obiecte de inventar = 401 Furnizori 2371670

b) plata furnizorului cu numerar:

401 Furnizori = 5311 Casa în lei 2371670

14) Se aprovizionează de la COMAT echipament de protecţie conform facturii nr.

3959662 care cuprinde valoare de 15693600 lei şi T.V.A. de 2981784 lei. Plata se face cu

ordin de plata.

a) înregistrarea aprovizionării cu echipament de protecţie:

% = 401 Furnizori 18675384

321.02. Obiecte de inventar 15693600


b) plata furnizorului se face cu ordin de plată:


15) Se aprovizionează cu mărfuri de la S.C. DISTRIB facturii nr. 9944043 care

cuprinde valoare de 835200 lei şi T.V.A. de 158688 lei. Plata se face din avansul de

trezorerie acordat. Se consumă pe protocol marfă in valoare de 228000 lei, se descarcă din

gestiune ambalaje în valoare de 50000 lei.

a) înregistrarea avansului de trezorerie:

542 Avansuri de trezorerie = 5311 Casa în lei 1200000

b) înregistrarea aprovizionării cu mărfuri:

Pagina 81 din 98


% = 401 Furnizori 993888

371 Mărfuri 735200

381 Ambalaje 100000


c) plata furnizorului se face din avansul de trezorerie:

% = 542 Avansuri de trezorerie 1200000

401 Furnizori 993888

5311 Casa în lei 206112

d) se înregistrează descărcarea din gestiune a ambalajelor:

608 Cheltuieli privind = 381 Ambalaje 50000

ambalajele

e) se înregistrează consumul de marfă pe protocol:

623 Cheltuieli de protocol, = 371 Mărfuri 228000

reclamă şi publicitate

16) în decursul lunii apar facturi de la diferiţi furnizori în valoare de 58932448 lei.

a) înregistrarea facturilor care apar în cursul lunii aprilie:

408 Furnizori facturi nesosite = 401 Furnizori 58932448

b) înregistrarea transformării taxei neexigibile în deductibilă:

4426 TVA deductibilă = 4428 TVA neexigibilă 10627288

c) dintre aceştia se plătesc în valoare de 21489466 lei.


17) Se achiziţionează de la SC TRANSMETAL SRL jaluzele conform facturii nr.

0372827 care cuprinde valoare de 48321000 lei şi T.V.A. de 9180990 lei, care urmează a se

da în folosinţă. Plata se face cu ordin de plata.

a) înregistrarea achiziţionării de jaluzele:

% = 404 Furnizori de imobilizări 57501990

231 Imobilizări corporale în curs 48321000


b) se înregistrează recepţia şi darea în folosinţă a jaluzelelor:

2124 Aparate şi instalaţii = 231 Imobilizări corporale 48321000

de măsurare, control şi reglare în curs

Pagina 82 din 98


c) se amortizează pe o perioadă de 10 ani, în primul an amortizarea fiind de

5750199 lei.

6811 Cheltuieli de exploatare = 2814 Amortizări privind 4832100

privind amortizarea imobilizărilor imobilizările corporale

18) Prin licitaţia din 29.03.2001 se vinde o cisterna către SC OLTCHIM SRL

conform facturii nr 1915179 care are valoare de 357000000 lei, TVA 678300000 lei, plata

prin virament in termen de 30 de zile.

- înregistrarea veniturilor obţinute din cedarea activelor:

411 Clienţi = % 4248300000

7721 Venituri din cedarea 3570000000

activelor

4427 TVA colectat 678300000

19) Din creditul obţinut de la stat, urmează a se achiziţiona în primă fază un mijloc

fix, adică un tablou de comandă în valoare de 57570$, la un curs de 21400 lei/$. Plata

furnizorului se face la cursul de 21800 lei/$. Taxele vamale sunt de 13%, comisionul vamal

este de 1%, iar T.V. A. este de 19%

a) înregistrarea taxelor vamale şi a comisionului vamal:

231 Imobilizări corporale = 446 Alte impozite, taxe şi 174081600

în curs vărsăminte asimilate

b) înregistrarea achiziţionării mijlocului fix:

% = 404 Furnizori de imobilizări 1466080000

231 Imobilizări corporale 1232000000

în curs


c) înregistrarea dării în folosinţă a mijlocului fix:

2123 Maşini, utilaj e şi = 231 Imobilizări corporale 1406081600

instalaţii de lucru în curs

d) înregistrarea plăţii furnizorului de imobilizări:

% = 5124 Conturi la bănci în 1489108000

devize

404 Furnizori de imobilizări 1466080000

665 Cheltuieli din diferenţe 23028000

de schimb valutar

e) înregistrarea plăţii taxelor din contul de disponibil de la bancă:

Pagina 83 din 98


446 Alte impozite, taxe şi = 5121 Conturi curente la bănci 174081600 vărsăminte

asimilate

20) Se cumpără de la CETATE OLT lacăte si yale conform facturii nr.9437013

care

cuprinde valoare de 174793 lei şi T.V.A. de 33207 lei. Plata se face prin numerar

a) se înregistrează achiziţionarea de lacăte şi yale:

% = 401 Furnizori 208000

604 Cheltuieli privind 174793

materiale nestocate


b) plata furnizorului se face prin numerar:

401 Furnizori = 5311 Casa în lei 208000

21) Se înregistrează facturile furnizorilor de energie electrice de la RENEL în

valoare

de 18789600 lei şi apă de la RASC 72997921ei, T.V.A. de 19%.

% = 401 Furnizori 309608368


energia şi apa


22) Se înregistrează factura cu chirii vagoane de la CAROM care cuprinde

valoarea

de 3626526 şi T.V.A. de 689040 lei. Plata se va face cu numerar.

% = 401 Furnizori 4315566

612 Cheltuieli cu redevenţele 3626526

locaţiile de gestiune şi chiriile


23) Pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii efectuate pentru S.C.

TEHNOMETAL a

căror valoare se ridică la 85000000 lei, fără T.V.A., pe perioada de garanţie se constituie un

fond de garanţie pus la dispoziţia furnizorului în valoare de 100000000 lei.

267 Creanţe imobilizate = 5121 Conturi la bănci în lei 100000000

Pagina 84 din 98


24) Ca urmare a expirării perioadei de garanţie a unor lucrări efectuate anterior se

lichidează fondul de garanţie constituit la dispoziţia furnizorilor în valoare de 210000000

lei.

5121 Conturi la bănci în lei = 267 Creanţe imobilizate 210000000

La sfârşitul lunii se înregistrează facturile de la ROMGAZ din care o parte se trec

pe cheltuieli cu materiile prime, folosiă în producţia de îngrăşăminte chimice, iar o parte pe

cheltuieli cu combustibil.

a) înregistrare facturi:

% = 401 Furnizori 3780503854

600 Cheltuieli cu materiile

prime


combustibilii


b) se achită contravaloarea facturilor de gaz, energie electrică şi apă.

401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci 3780503854

în lei

26) Se cumpără mărfuri pentru magazinul societăţii în valoare de 13551618, cu T.

V.A. de 19%, care se achita cu numerar.

a) înregistrarea achiziţionării de mărfuri:

% = 401 Furnizori 13551618

371 Mărfuri 11387914


b) ridicări de numerar din cont:

581 Viramente interne= 5121 Conturi la bănci în lei 13551618

şi ulterior

5311 Casa în lei = 581 Viramente interne 13551618

c) plata furnizorului care se achită cu numerar:

401 Furnizori = 5311 Casa in lei 13551618

d) se practică un adaos de 30% pentru marfa cumpărată:

Pagina 85 din 98


371 Mărfuri = % 6673317

378 Diferenţa de preţ 3416374

la mărfuri

4428 TVA neexigibil 3256943

e) se vinde marfa în valoare de 10088620 lei cu T.V.A.

5311 Casa în lei = % 10088620

707 Venituri din vânzarea

mărfurilor 8477832

4427 TVA colectată 1610788

f) se descarcă din gestiune marfa în valoare 10088620 lei, cu T.V.A., inclus în

valoarea

respectivă.

% = 371 Mărfuri 10088620

607 Cheltuieli privind mărfurile 6788212


mărfuri

4428 TVA neexigibilă 1610789

27) Se înregistrează factura de la ROMTELECOM cu privire la repararea şi

întreţinerea reţelei telefonice în valoare de 2800001ei, fără T.V.A.

% = 401 Furnizori 333200

611 Cheltuieli cu întreţinere 280000

şi reparaţii


28. a) se înregistrează factura telefonica în valoare de 907563 lei, TVA 172437 lei.

% = 401 Furnizori 1080000

626 cheltuieli poştale şi 907563

taxe de telecomunicaţii


b) se înregistrează plata furnizorului din contul de disponibil de la bancă în lei:


Pagina 86 din 98


29) Ca urmare a transporturilor efectuate de secţia de transport ,se facturează la terţi

valoarea de 149152320, fără T.V.A.

411 Clienţi = % 177491260

704 Venituri din lucrări 149152320

executate şi servicii prestate


30) Vânzarea de produse finite la intern se ridică la 6460297102 lei, fără T.VA.

a) înregistrarea veniturilor din vânzarea produselor la intern:

411 Clienţi = % 7687753552

701 Venituri din vânzarea 6460297102

produselor finite

4427 TVA colectat 1227456450

b)descărcarea gestiunii de produse finite:

711 Venituri din producţia = 345 Produse finite 6460297102

stocată

c) se încasează contravaloarea produselor vândute:

5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 6120125265

31) Se vinde marfa la export în valoare de 113074,37$. Asigurările sunt de 22352$

iar transportul extern este 9230$ şi cursul zilei al dolarului este 21459 lei, la livrare.

încasarea contravalorii mărfurilor vândute s-a făcut după 20 zile la un curs valutar de

21952 lei.

a) înregistrarea venitului din vânzarea mărfii la export:

411 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea 2426462991

produselor finite

b) înregistrarea cheltuielilor privind asigurarea şi transportul extern:

% = 5124 Conturi la bănci în 677718138

devize

613 Cheltuieli cu primele de 479651568

asigurare

624 Cheltuieli cu transportul 198066570

de bunuri şi personal

c) descărcarea gestiunii de produse finite:

711 Venituri din producţia = 345 Produse finite 2426462991

Pagina 87 din 98


stocată

d) se încasează contravaloarea mărfurilor vândute:

5124 Conturi la bănci în = % 2482208570

devize

411 Clienţi 2426462991

765 Venituri din diferenţe 5475579

de curs valutar

32) Produsele reziduale obţinute din procesul de producţie pe această lună sunt de

29839880 lei, o parte din acestea sunt vând44 le ute, în valoare de 160939i.

a) se înregistrează obţinerea de produse reziduale din procesul de producţie:

346 Produse reziduale= 711 Venituri din producţia 29839880

stocată

b) înregistrarea vânzării de produse reziduale:

411 Clienţi = % 19151794


produselor reziduale


c) descărcarea gestiunii de produse reziduale:

711 Venituri din producţia = 346 Produse reziduale 16093944

stocată

33) Pentru alte servicii, lucrări executate de secţiile principale, respectiv auxiliare s-au

obţinut venituri în valoare de 23235315 lei.

411 Clienţi = % 27650025

704 Venituri din lucrări 3235315

executate şi servicii prestate


35) Pentru lucrări executate de secţia Garaj şi C.F.U., respectiv pentru chirii de

vagoane s-au realizat venituri de 24508444 lei.

411 Clienţi = % 29165050

Pagina 88 din 98


706 Venituri din redevenţe 24508444

locaţii de gestiune şi chirii


36) Pentru vânzări de materiale la intern se obţin venituri de 2102247'8 lei.

411 Clienţi = % 25016748


mărfurilor


37) Pentru vânzări de materiale la extern se obţin venituri de 9947474 lei.

411 Clienţi =707 Venituri din vânzarea 9947474

mărfurilor

38) Din licitaţii de mijloace fixe se obţin venituri de 1209928 lei.

411 Clienţi = % 1439814

7721 Venituri din cedarea 120992

activelor


39) Pentru activităţi diverse se obţin venituri de 1795763 lei.

411 Clienţi = % 2136958

708 Venituri din activităţi 1795763

diverse


La sfârşitul perioadei de gestiune se închid conturile taxei pe valoarea adăugată:

D 4426 "TVA deductibilă" C D 4427'TVA colectată" C

12.397.500 l 678.300.000

63.228.431 1.610.788

63.228.432

28.361.301 28.338.940

1.391.674 1.227.456.450

49.706.416 3.057.850

306.639 4.414.710

5.948.337 4.656.606

16.476.865 3.994.270

Pagina 89 din 98


1.194.326 229.886

5.259.200 341.195

2.981.784 158.688 10.627.288 9.180.990 234.080.000 33.207 4.956.985 6 89.040

603.609.859 1.052.977.870

2.163.704 899.422.824

53.200 1.052.977.870

172.437

RD =1.052.977.870 RC=1.052.977.870 RD =1.952.400.694 RC =1.952.400.694

TSD=1.052.977.870 TSO1.052.977.870 TSD=1.952.400.694 TSC=1.952.400.694

Pagina 90 din 98


Se observă că la sfârşitul perioadei de gestiune, 4427 "taxa pe valoarea adăugată

colectată" este mai mare decât 4426 "taxa pe valoarea adăugată deductibilă", astfel

decontarea taxei pe valoarea adăugată cu bugetul statului se înregistrează astfel:

4426 "TVA deductibilă" < 4427 "TVA colectată"

"TVA colectată" 4427 = % 1.952.400.694

4423 "TVA de plată" 899.422.824

4426 "TVA deductibilă" l .052.977.870

Suma de 899.422.824 lei reprezintă obligaţia faţă de buget ce se va vira la destinaţie

prin contul de la bancă, până la data de 25 a lunii următoare.

TVA de plată 4423 = 5211 Conturi la bănci în lei 899.422.824

D 4428 TVA neexigibilă C

2.107.025 10.627.288 1.610.789 3.256.943

RD=3.717.814 RO13.884.231 TSD=3.717.814 TSC=13.884.231

SFC=10.166.417

Soldul creditor al contului 4428 "TVA neexigibilă" reprezintă taxa pe valoarea

adăugată aferentă tranşelor care încă nu au fost primite.

În cursul lunii aprilie 2002, S.C.EXPLODEX S.A. Braşov a înregistrat cumpărări de

mărfuri în valoare de 5.541.988.793 lei, TVA aferentă acestor cumpărări fiind 4426 "TVA

deductibilă" în valoare de 1.052.977.870 lei.

Tot în luna aprilie 2002, S.C.EXPLODEX S.A. a vândut bunuri şi a prestat servicii

beneficiarilor interni în valoarea de 10.274.636.954 lei, TVA aferentă acestor vânzări fiind

4427 "TVA colectată" în valoare de 1.952.400.694 lei.

Contul 411 "Clienţi" prezintă sold ceea ce înseamnă că societatea mai are de încasat

de la clienţi suma de 5.931.219.974 lei.

La sfârşitul lunii, S.C.EXPLODEX S.A. prezintă TVA de plată care reprezintă o

obligaţie faţă de bugetul de stat, societatea trebuind să plătească bugetului statului suma de

899.422.824 lei.

în luna aprilie 2002 S.C.EXPLODEX S.A. a vândut mărfuri beneficiarilor externi în

valoare de 2.436.410.465 lei, mărfuri supuse cotei "O" de impozitare.

În cazul în care ar fi rezultat 4424 "TVA de recuperat" acesta se preia din contul lunii

următoare (lunar pentru activitatea de export şi la 3 luni pentru activitatea internă) sau se

depune cererea de rambursare la Administraţia Financiară, formularul roşu, avizat rămânând

la societate iar cel negru se păstrează la Administraţia Financiară.

Pagina 91 din 98


PROGRAM PENTRU CALCULUL SI REGULARIZAREA TVA-ului

' Acesta secvenţa de program a fost realizata in limbajul Visual Basic 4.0 ' Datele

iniţiale ale programului ( valoarea totala a facturii recepţionate si procentul de adaos

comercial pentru vânzare marfa ) se vor introduce de la tastatura in momentul rulării

programului

Private Sub cmdRegularizareTVA_Click()

'Definire variabile

Dim iValoareFactura As Double Dim iBazaFactura As Double Dim iTVADeductibil

As Double Dim iProcentAdaos As Double Dim iAdaosComercial As Double Dim

iTVAColectat As Double Dim iTVAPIata As Double

Pagina 92 din 98


'Iniţializare variabile

iValoareFactura = Val(txtValoareFactura.Text) iProcentAdaos =

Val(txtProcentAdaos.Text)

Pagina 93 din 98


'valoare factura primita 'procentul de adaos

Pagina 94 din 98


'Calcule valori

iBazaFactura= iValoareFactura /1.19 iTVADeductibil = iValoareFactura -

iBazaFactura iAdaosComercial = iBazaFactura * iProcentAdaos

'baza factura primita TVA deductibil 'adaos comercial

iTVAColectat = (iBazaFactura + iAdaosComercial) * 19 /10 TVA colectat

Regularizare TVA

If iTVADeductibil > iTVAColectat Then

iTVARecuperat = iTVADeductibil - iTVAColectat 'valoare TVA de

recuperat-cont 4424

Else iTVAPIata = iTVAColectat – iTVADeductibil valoare TVA de plata-cont 4423

Endlf End Sub

CAPITOLUL XII

CONCLUZII SI PROPUNERI

În general, în cadrul politicii fiscale, şi în special în aplicarea unui impozit, scopul

urmărit de organele statului este achitarea completă şi la termen a acestuia de către

contribuabil, deci implicarea acestuia în mecanismul de formare a veniturilor bugetare.

Astfel, deşi legile fiscale prevăd întotdeauna sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiilor, este

de preferat ca, în practică, aplicarea acestora să aibă un caracter excepţional, pentru că astfel

de sancţiuni, aplicate în masă, nu au capacitatea de a acoperi nevoile bugetare, deci nu pot,

practic, să înlocuiască cuantumul impozitelor ce constituie cota de venituri bugetare

prevăzută în procesul elaborării politicii fiscale. O astfel de situaţie, este în final, tot în

detrimentul intereselor economico-sociale ale contribuabililor şi de aceea este foarte

important ca aceştia să fie determinaţi şi încurajaţi, prin stabilirea în mod corect a unei cote

rezonabile de impozit, a bunurilor şi serviciilor asupra cărora se calculează cu prevederea

scutirilor ce se impun datorita conjuncturii economice.

Principala cauză care determină aplicarea eronată a reglementărilor privind taxa pe

valoarea adăugată o constituie, după părerea mea desele modificări aduse acestora şi lipsa

unor prevederi tranzitorii precise sau întârzierea în elaborarea precizărilor absolut necesare.

Apare astfel necesară evitarea, pe o perioadă cât mai îndelungată, a modificărilor de

orice fel ale legislaţiei privind taxa pe valoarea adăugată şi în special cele care se fac prin acte

normative , altele decât cele de bază. Consider necesară luarea unor măsuri eficiente de

instruire a agenţilor economici plătitori de taxă, atât la sediul acestora în primele luni de la


începerea activităţii, cât şi în continuare prin organizarea de consfătuiri periodice, cu prilejul

cărora să se dezbată şi să se soluţioneze problemele care apar în aplicarea legii.

Atât în practica ţării noastre, cât şi a altor ţări, în special a celor aflate în perioada de

trecere spre economia de piaţă a rezultat că, ori de câte ori are loc o modificare a

reglementărilor fiscale, inclusiv în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată, agenţii

economici profită de situaţie şi majorează preţurile mult peste creşterea reală generată de

modificările respective. Surprinzător preţurile cresc chiar şi când modificările în cauză ar

trebui urmate de reducerea acestora, de exemplu, când are loc o reducere a cotelor de impozit.

Se cunoaşte că, în ţara noastră, în perioada imediat următoare introducerii taxei pe valoarea

adăugată a avut loc o creştere explozivă a preţurilor datorată în cea mai bună parte acestei

măsuri. În mod normal, preţurile trebuiau să crească sau să scadă în funcţie de raportul între

cotele impozitului pe circulaţia mărfurilor perceput anterior şi cotele taxei pe valoarea

adăugată nou introduse.

Concluzia ar fi aceea, că cel puţin până la realizarea unei adevărate economii de piaţă,

în care legile acesteia şi în special legea concurenţei să se manifeste din plin, să se evite pe

cât posibil orice fel de modificări, chiar de formă, în ceea ce priveşte reglementarea taxei pe


Aplicarea în România a unei cote standard de 19% şi a cotei zero pentru exporturi

constituie un lucru foarte bun întrucât aplicarea cotei standard şi a uneia sau mai multor cote

reduse pentru unele produse au creat discuţii şi procese interminabile între contribuabili şi

organele fiscale pe tema încadrării pe cote a produselor şi serviciilor, complicând totodată

operaţiunile legate de stabilirea şi vărsarea la buget a taxei. De asemenea, sistemul mai

multor cote reclamă cheltuieli suplimentare din partea statului pentru verificarea cererilor de

rambursare.

Pe de altă parte, un număr prea mare de scutiri sau de înlesniri la impunere sau la

plata taxei pe valoarea adăugată are ca efect reducerea bazei de impozitare, deci a resurselor

bugetare provenite din perceperea acesteia. Totodată, verificarea aplicării corecte a scutirilor

sau înlesnirilor necesită personal suplimentar şi deci se fac cheltuieli care amplifică golul

bugetar creat prin acordarea facilităţilor respective. Ori, mai ales un stat aflat într-o situaţie ca

a României, nu-şi poate permite asemenea cheltuieli şi pregătirea personalului necesar în plus

şi deci se creează premise noi pentru amplificarea evaziunii fiscale.

Consider că în interesul sprijinirii agenţilor economici şi pentru reducerea numărului

de operaţiuni bancare şi contabile ar fi benefică legiferarea de vărsare la buget a taxei pe

valoarea adăugată ori de câte ori doresc aceştia, dar cel puţin o data pe trimestru. Prin aceasta


s-ar rezolva în bună parte şi doleanţa, insistent susţinută în ultimul timp de plătitorii taxei, ca

vărsarea taxei la buget să se facă după încasarea afeturilor.

Menţionez că plata la facturare şi nu la încasare este prevăzută în Directiva a VI a a

Uniunii Europene şi se practică în toate ţările în care s-a introdus taxa pe valoarea adăugată.

În consecinţa satisfacerea acestei doleanţe în alt mod decât cel propus la alineatul precedent

nu este posibilă.

Majoritatea investitorilor străini au declarat că reţinerea lor de a investi în România nu

se datorează faptului că ar socoti insuficiente facilităţile de care ar beneficia, ci mai ales

instabilităţii economice şi politice, birocraţiei şi corupţiei, precum şi lipsei de claritate a unor

reglementări legale şi deselor modificări aduse acestora. Mai mult, însăşi negociatorii

Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale au solicitat, cu prilejul ultimilor

negocieri de împrumuturi, restrângerea scutirilor, reducerilor şi altor facilităţi prevăzute de

legislaţia fiscală, considerând că într-un regim de austeritate bugetară majoritatea acestora nu

se justifică, iar unele, printre care se înscriu şi cele pe linia taxei pe valoarea adăugată, sunt

chiar profund dăunătoare. De altfel, scutirile de această taxă sunt mult mai mari, atât ca

număr, cât şi ca valoare decât cele existente în ţările comunitare.

Dat fiind că în România există unele grupuri de interese care cer tot mai insistent,

extinderea avantajelor fiscale în general sau numai în ce priveşte taxa pe valoarea adăugată,

iar altele, dimpotrivă, restrângerea acestor avantaje se impune alcătuirea de urgenţă a unui

grup de specialişti care să se pronunţe asupra măsurilor de luat, în funcţie de situaţia

economică şi socială din România.

Având în vedere experienţa acumulată în cei peste zece ani de aplicare a prevederilor

Ordonanţei Guvernului nr.3/1992, republicată cu modificările ulterioare, consider că actul

normativ pe care îl reprezintă legea 345/2002 este, o bună încercare de a asigura stabilitatea

legislativă necesară în vederea stimulării şi pe această cale a dezvoltării economice naţionale,

precum şi pentru atragerea investitorilor autohtoni şi străini.


http://www.tocilar.ro/

diploma - tva produs al reformei

Documents