dionisios a. makris - iannis cel nebun pentru hristos

7/26/2019 Dionisios a. Makris - Iannis Cel Nebun Pentru Hristos

http://slidepdf.com/reader/full/dionisios-a-makris-iannis-cel-nebun-pentru-hristos 1/103



I NNIS EL NEBUN

PENTRU

HRISTOS



©Copyright

Pentru e d i ţ i a de

f a ţ ă ditura

Evanghelism.os

care

m u l ţ u m ş t

Domnului Dionisios

A

Makris pen-

t u

generozitatea cu care i a fost acordat dreptul

traducerii

e d i t ă r i i în limba

o m â n ă

a prezentei

ă r ţ i .



Dionisios A Makris

IANNIS

CEL

NE UN

PENTRU HRISTOS

Traducere din limba r e a c ă

de Ieroschim t e f a n u ţ e s c u

SCHITUL LACU SFÂNTULMUNTE THOS

Editura EVANGHELISMOS

B u c u r e ş t i

2 12



Traducere din limba r e a c ă

d u p ă

originalul:

«TQEAO-fuiVVT)c;; 6 bui XQlO tOV aa \ oc;;»

tOU ~ L o v u a o u A MaKQfi

A fiva

2009.

Descrierea CIP a Bibliotecii N a ţ i o n a l e a Rominiei

MAKRIS DIONISIOS

A.

Iannis cel Nebun pentru

Hristos

Dionisios A. Makris ;

trad.: ierosch. Ş t e f a n N u ţ e s c u . - Ed. a 2-a, rev. - B u c u r e ş t i :

Evanghelismos, 2012

ISBN 978-973-7812-92-6

I

u ţ e s c u Ş t e f a n trad.)

28



rolog

D

p ă cum se ş t i e nebunia pentru Hristos a

constituit dintotdeauna unul dintre cele mai

frumoase capitole din marele Sinaxar

l

S f i n ţ i l o r

Bisericii noastre Ortodoxe un capitol plin de în

v ă ţ ă t u r i mântuitoare din care î n ţ e l e g e m c ă drep

tatea ş i judecata lui Dumnezeu d i f e r ă foarte mult

de cele ale oamenilor. O n e î n s e m n a t ă

d ă u g i r e la

acest capitol este

ş i u r m ă t o a r e a povestire pe care

ne-a spus-o un levit smerit

l

Evangheliei un

prieten apropiat

l

Domnului nostru

l

Maicii

Domnului al Sfântului Ioan

B o t e z ă t o r u l l

Sfân

tului Haralambie

l

Sfântului Cosma Etolianul ş i

l

Sfântului Anastasie din Gordio

1

• Un levit ascet

care r ă i e ş t e în u n ţ i i b i n e c u v â n t a ţ i din ţ i n u t u r i l e

noastre. Este vorba despre o

a d e v ă r a t ă

floare

î n m i r e s m a t ă care se d e s c o p e r ă din

ce

în ce mai

mult sufletelor îndurerate din pricina

î n c e r c ă r i l o r

v i e ţ i i iar acestea ca

n i ş t e

albine

z b o a r ă

în jurul

s ă u ca

s ă

se î n d u l c e a s c ă în dar de polenul

cel

de

mult p r e ţ izvorât din p r e z e n ţ a sa din cuvântul

s ă u .

Povestirea sa se r e f e r ă la un nebun pentru

Hristos care a

t r ă i t

în zilele noastre într-unul

1

Veche cetate din Frigia o regiune din Asia i c ă .

7



dintre cartierele necunoscute ş

m ă r g i n a ş e

ale

Atenei într-un cartier unde u ş i l e oamenilor erau

z ă v o r â t e

cu

s t r ă ş n i c i e

pentru aproapele iar

v i a ţ a

curgea monoton în limitele cunoscutului d i s p r e ţ

f a ţ ă de om ale slavei

d e ş a r t e

n e p ă s ă r i i f a ţ ă de

c e l ă l a l t , d o v a d ă a t ă p â n i r i i patimilor egocentrice.

A ş a d a r în acest cartier care cu s i g u r a n ţ ă

s e a m ă n ă cu toate celelalte chiar ş cu al

o r i c ă r u i a

dintre noi

fie

c ă

t r ă m

în

o r a ş ,

fie

la sat a fost de

ajuns nebunia unui om u r m ă t o r al lui Hristos ca

s ă se s ă v â r ş e a s c ă schimbarea cea bine p l ă c u t ă lui

Dumnezeu. Ş i

este bine

p l ă c u t ă

pentru c ă este

ceva deosebit unic ş

t o t o d a t ă

original. Este

schimbarea care rupe l e g ă t u r i l e demonice ale

sufletelor robite

ş

alipite - potrivit

m ă r t u r i e i

o b ş t e ş t i

de a s t ă z i - de lucrurile t r e c ă t o a r e ş f ă r ă

valoare le readuce la „ f r e c v e n ţ a cerului ş la

„ p u l s a ţ i i l e mântuitoare ş d ă t ă t o a r e de v i a ţ ă ale

doxologiei Dumnezeirii Treimice

ş

le î m b r a c ă cu

m ă r i n i m i e

cu dragoste e z i n t e r e s a t ă , cu sinceri

tate

n e v i n o v ă ţ i e ,

cu

r ă b d a r e

ş

î n g ă d u i n ţ ă ,

cu

jertfire de sine smerenie ş p o c ă i n ţ ă . Pentru c ă

numai m b r ă c a t cu aceste v e ş m i n t e , sufletul poate

s ă

fie p ă r t a ş l

b u n ă t ă ţ i l o r c e r e ş t i , pe care Domnul

le ă r u i e ş t e în fiecare zi cu îndestulare.

Povestea lui Iannis nu se încheie în paginile

care

u r m e a z ă .

D i m p o t r i v ă ,

acum doar începe

ş

ne

î n d e a m n ă

s ă

pornim î m p r e u n ă cu

el

în cea mai

f r u m o a s ă c ă l ă t o r i e

pe care am

f ă c u t - o

în v i a ţ a

n o a s t r ă .



rimii

ni

annis locuia într-o

g a r s o n i e r ă s ă r a c ă

pe care o

m o ş t e n i s e

de la mama sa într-un bloc cu

d o u ă -

zeci de apartamente. Lucra la

r u t ă r i a

din cartier

i r

ziua sa de u n c ă începea i s - d e - d i m i n e a ţ ă .

e

acolo de unde lucra

o b i ş n u i a

ca în fiecare

zi

s ă

umple

o u ă

s a c o ş e cu pâine covrigi pe care le îm

p ă r ţ e a

b ă t r â n i l o r

s t u d e n ţ i l o r din cartier. Spunea:

- l a t ă m-am gândit s ă v ă aduc în d r p u ţ i n ă

pâine a l d ă de la domnul Apostol brutarul ca s ă - l

p o m e n i ţ i în u g ă c i u n i l e voastre.

d e v ă r u l era c ă lannis

d ă d e a

în fiecare

l u n ă

o

mare parte din salariul

s ă u

pentru a-i

h r ă n i

cu

pâine pe

s ă r a c i i

din cartierul în care locuia. Lui

Apostol îi spunea c ă are

n i ş t e

prieteni bolnavi pe

care îi a j u t ă

ş

c ă în schimbul serviciilor pe care le

face chipurile r i m e ş t e p l a t ă .

Dar cum ajunsese s ă - i c u n o a s c ă pe s ă r a c i i din

cartier?

n c ă . d e când era copil avea obiceiul s ă sune

la

rând

pe la toate

ş i l e nu

numai în blocul

ă u

ci

în

blocurile învecinate.

Le

spunea

tuturor

cine

este îi întreba

a c ă

u

nevoie

s ă - i

ajute cu ceva:

- Cum o

d u c e ţ i ?

Nu cumva

a v e ţ i

vreo pro

b l e m ă ş v ă pot

fi

de folos cu ceva? Copiii

v o ş t r i

sunt

bine?



a

început unii îl alungau a l ţ i i îi închideau

u ş a în

f a ţ ă

nevrând

s ă

v o r b e a s c ă cu el fiind în

mod

v ă d i t d e r a n j a ţ i

de

a p a r i ţ i a

sa

n e a ş t e p t a t ă ,

a l ţ i i

î n s ă

doreau ca

s ă

a u d ă

de la el precum ei

î n ş i ş i m ă r t u r i s e a u ,

vreun cuvânt de folos. În cele

din u r m ă el î n v ă ţ a pe fiecare câte ceva de folos.

Ajunsese

s ă c u n o a s c ă

c i u d ă ţ e n i i l e

ş i î n s u ş i r i l e

deosebite ale caracterului i e c ă r u i a .

N o p ţ i l e o b i ş n u i a s ă se r e t r a g ă în casa lui cea

s ă r a c ă

ş i

s ă

se roage. Îi

p l ă c e a

s ă

c i t e a s c ă

Psaltirea

cu voce tare ca s ă plece precum spunea celor e îl

întrebau duhurile rele din cartier. Citea atât de

tare încât un c h i r i a ş nou care nu îl

c u n o ş t e a

bine

a chemat într-o

zi

p o l i ţ i a , protestând

c ă t u l b u r ă

l i n i ş t e a p u b l i c ă .

În fiecare

zi

Iannis t ă m â i a toate

apartamentele începând de la ultimul etaj

p â n ă

jos ş i chiar ş i

c u r ţ i l e .

Când era cineva bolnav îl

vizita d u p ă e îl

ă m â i a

ş i îl însemna cu semnul

Sfintei Cruci îi citea silabisind cu p u ţ i n a ş t i i n ţ ă

de carte pe care o avea Epistola s o b o r n i c e a s c ă a

Sfântului Apostol Iacov.

„ R u g a ţ i v ă

unii pentru

a l ţ i i

ca

s ă v ă v i n d e c a ţ i 2 ,

le spunea. Îi îndemna

s ă

se

m ă r t u r i s e a s c ă ş i s ă

se î m p ă r t ă ş e a s c ă , ca

s ă - i

vindece marele Doctor Iisus Hristos.

Nu de p u ţ i n e ori

d u p ă

e se întorcea de la

b r u t ă r i e , lua m ă t u r a m ă t u r a blocul ca s ă

fie

curat d u p ă cum spunea el.

Îi

p l ă c e a s ă

se amestece în

d i s c u ţ i i l e

celor care

vorbeau în contradictoriu prin cafenele despre

2

acov 5 16.

1



partidele politice (în trecut aveau loc mari dispute

în r i v i n ţ a partidelor politice). Le spunea acestora

zâmbind:

-

Ah

voi, de ce

v ă

p u n e ţ i

n ă d e j d e a

în tini

chele

ş i

în chimvale? În loc s ă

v ă c e r t a ţ i

r u g a ţ i v ă

s ă

ne t r i m i t ă Dumnezeu un David ca

î m p ă r a t .

Acela rezolva problemele, pentru c ă i se

r ă n e a u

genunchii de atâta stat la r u g ă c i u n e . D e ş t e p ţ i i

v o ş t r i î n s ă ce

fac? Se

r o a g ă s ă p r i m e a s c ă numai

comisioane

ş i

sunt

c o r u p ţ i

cu totul.

ă

socotesc

n i ş t e p r o ş t i ş i î ş i bat joc de voi.

-

P l e a c ă

de aici, nebunule , îi spuneau aceia.

Ş i ca

s ă

scape de el, îl trimiteau la vreo

r e a b ă .

El î n s ă

totdeauna le spunea:

- Nu

n ă d ă j d u i ţ i

spre boieri,

ci

n ă d e j d e a voas

t r ă

s ă

fie

numai în Dumnezeu.

urtuna

Într-o zi Iannis nu s-a dus la lucru. Domnul

Apostol brutarul s-a

n e l i n i ş t i t . N i c i o d a t ă

nu lip

sise,

a ş a c ă

a trimis pe cineva a c a s ă la el. Înainte

de a ajunge la casa lui, cel trimis l-a

v ă z u t

pe

Iannis cum c u r ă ţ a cu o l o p a t ă canalizarea de

p ă m â n t

ş i de

e c u r ă ţ i i .

- Bre ai înnebunit de tot? i-a spus. Domnul

Apostol te

a ş t e a p t ă

la

b r u t ă r i e

u

c u r e ţ i

cana

lizarea? Crezi c ă o ă te angajeze la r i m ă r i e ?

-

De

d i m i n e a ţ ă

caut

d o u ă

sute de drahme, pe

care le-am pierdut, î n s ă nu-mi amintesc în care



dintre cele cinci guri de canalizare au c ă z u t ş c ă

le c u r ă ţ pe toate. Ş i de vreme

ce

tot le-am deschis

m-am gândit

s ă

scot

ş i

gunoaiele a spus el zâm

bind.

ş a

c ă

mergi

ş i

spune-i domnului Apostol

c ă

o

s ă

lucrez mai mult mâine în schimbul orelor pe

care le-am pierdut

azi

Este vorba de

d o u ă

sute

Nu-i de

l u m ă

a continuat el.

Atunci brutarul s-a mâniat foarte tare. De

î n d a t ă

ce

a auzit

ce

s-a întâmplat a m e n i n ţ a t c ă o

s ă - l

alunge.

D u p ă

cinci ore lannis

ş i - a

terminat

lucrarea

i

s-a întors u l ţ u m i t la casa sa.

- Ai g ă s i t cele d o u ă sute? l-a întrebat ironic

b ă c a n u l care tocmai trecea pe acolo. S ă te duci pe

la primar

s ă

le dea pentru

c ă

i-ai c u r ă ţ a t

canalizarea a continuat acela râzând.

În

d u p ă - a m i a z a

c e l e i ş i

zile cerul s-a întu

necat. D i n t r - o d a t ă au a p ă r u t nori negri amenin

ţ ă t o r i . Tuna fulgera ş i s-a pornit o ploaie

t o r e n ţ i a l ă . Drumurile s-au transformat în râuri

luând tot

ce

g ă s e a u în calea lor chiar i m a ş i n i .

a

p r i m ă r i e s-au semnalat multe distrugeri.

Au

fost

inundate case magazine depozite. S-au pierdut

averi întregi. Pompierii nu

r e u ş e a u s ă

evacueze

apa. În ziua

u r m ă t o a r e

primarul a mers la

f ţ

locului ca s ă

v a d ă

el

î n s u ş i

care sunt pagubele.

T o ţ i

locuitorii s-au a r ă t a t n e m u l ţ u m i ţ i deoarece

canalizarea era î n f u n d a t ă . A mers ş i în cartierul

lui lannis.

Acolo

nu existau pagube.

B ă c a n u l

când

l-a

ă z u t

i-a zis:

- Domnule primar s ă mergi s ă - i

m u l ţ u m e ş t i

lui lannis care ieri

d i m i n e a ţ ă

a c u r ă ţ a t canalele.

2



Ne-a

i z b ă v i t

nebunia lui

f i i n d c ă

a

c ă u t a t

prin

canale vreo

d o u ă

sute de drahme pe care le

pierduse.

Brutarul a spus

el

a c e l a ş i

lucru primarului:

- Din fericire nebunul domnule primar a

c u r ă ţ a t canalele pentru c ă altfel ne-ar fi înecat o

asemenea ploaie. Nebunia lui ne-a s c ă p a t de mari

distrugeri.

- I a t ă c ă este nevoie

ş

de nebuni a spus

primarul zâmbind.

Nebunul pentru Hristos Iannis

o b i ş n u i a s ă

poarte haine s ă r a c e .

V ă z â n d u - l a ş a

multora li se

f ă c e a m i l ă de

el

ş

îi

d ă d e a u

bani.

- Ia bre nebunule ca

s ă - ţ i

cumperi vreo

c ă m a ş ă ş o pereche de pantaloni îi spuneau.

El

le

m u l ţ u m e a

punea banii în plicuri mai

a d ă u g a ceva din salariul s ă u iar apoi mergea pe

ascuns

ş

îi arunca pe sub u ş i l e celor care aveau

nevoie.

Când mergea la supermarket

o b i ş n u i a s ă

cumpere lucruri ciudate. Punea în

c o ş

chiar

ş

lucruri pe care le folosesc femeile iar din

a c e a s t ă

p r i c i n ă

stârnea râsetele tinerelor de la

c a s ă .

Proprietarului supermarketului îi era m i l ă de el ş

d ă d u s e

p o r u n c ă

s ă i se ia j u m ă t a t e din suma pe

care trebuia ă o l ă t e a s c ă .

Într-o

zi

cineva a fost împins de curiozitate

s ă

afle ce face lannis cu atâtea

c u m p ă r ă t u r i a ş a

c ă

l-a

u r m ă r i t

pe ascuns. L-a

v ă z u t c ă

merge într-un

c o l ţ î n d e p ă r t a t

al

micii

p i e ţ e

ca s ă nu

fie

z ă r i t de

nimeni a început s ă î m p a r t ă c u m p ă r ă t u r i l e .

3



Apoi a început

s ă

sune pe la u ş i precum

o b i ş n u i a

ş i

s ă

lase înaintea lor pungile cu

c u m p ă r ă t u r i .

Obiectele pentru femei le ducea unei studente

s ă r a c e

Katerina, care era dintr-o familie nume

r o s ă

ş i

avea mare nevoie.

T o ţ i

locuitorii din cartier, în ziua adormirii

sale, care s-a petrecut în

u r m ă

cu opt ani, au avut

de povestit câte ceva despre el

Anastasie, administratorul blocului în care lo

cuia lannis, a vorbit despre dragostea pe care o

avea a ţ ă de i s e r i c ă :

„Mergea aproape în fiecare

zi

la

b i s e r i c ă .

Duminica ajungea chiar ş i înaintea preotului.

Î ş i

aprindea lumânarea, se închina la sfintele icoane

ş i se

a ş e z a

la locul

s ă u

în f a ţ a i n t r ă r i i în b i s e r i c ă

t ă c â n d

pe c e r ş e t o r u l . T o ţ i banii pe care îi aduna,

a ş a

cum mi-a

d e s t ă i n u i t

preotul, îi punea pe

ascuns în cutia pentru s ă r a c i ş i

b ă t r â n i .

Într-o zi

paraclisierul l-a v ă z u t cum umbla la cutie

ş i

a

crezut c ă vrea

s ă

fure. A alergat î n d a t ă la preot ş i

i-a spus:

- P ă r i n t e Iannis g ă mâna în cutie.

Preotul s-a apropiat cu

a t e n ţ i e

s-a uitat pe

ascuns. L-a

v ă z u t s c o ţ â n d

bani din buzunar

ş i

punându-i în cutie.

- Ce faci aici, bre nebunule? a strigat la el

- P ă r i n t e mi s-a g ă u r i t buzunarul ca s ă nu

c d ă

s ă - i

pierd, îi arunc aici, ca

s ă - i p ă z e s c ă

Maica Domnului

ş i

s ă - i

dea celor mai

s ă r a c i

decât

mine.

14



În continuare, Nicoleta, d u p ă ce a luat o g u r ă

de cafea, a spus

r m ă t o a r e l e :

Într-o s e a r ă în

u r m ă

cu zece ani sau mai

mult, am

ă z u t

un

â n ă r

ciudat umblând prin car

tier. L-am u r m ă r i t crezând c ă este h o ţ . D e o d a t ă

l-am v ă z u t pe Iannis i e ş i n d g r ă b i t din l o c u i n ţ a lui

ş i îndreptându-se spre singura

c a s ă

cu curte din

cartier, unde locuia atunci cu chirie o familie

a l c ă t u i t ă din patru persoane. S-a

a ş e z a t

comod pe

s c ă r i l e

din

f a ţ a

p o r ţ i i

a început

s ă

cânte cu glas

tare c â n t ă r i închinate Maicii Domnului. Îi p l ă c e a

s ă cânte

F e c i o a r ă c u r a t ă . Au

trecut aproape

d o u ă ceasuri

ş i

el continua

s ă

cânte. m

i e ş i t ş i

i-am spus s ă înceteze. Atunci l-am

v ă z u t

pe acel

t â n ă r î n d e p ă r t â n d u s e în

g r a b ă .

Iannis s-a ridicat

a intrat în

c a s ă .

Din curiozitate m-am dus

s ă

v ă d

ce se î n t â m p l ă . Nu v ă ascund c ă în minte

mi-au trecut tot felul de gânduri rele. m sunat la

u ş ă

ş i mi-a deschis o â n ă r ă . lannis s t ă t e a la m a s ă

mânca ceva.

L â n g ă

el

s t ă t e a

fiul

ei

de cinci ani.

Adresându-se

c o p i l a ş u l u i ,

Iannis a început

s ă - i

s p u n ă c ă

una dintre cele zece porunci ale lui

Dumnezeu este:

S ă u

desfrânezi .

- Ş t i i Gheorgaki, desfrânarea nu este

l ă c u t ă

lui

Dumnezeu. Ea îi deschide u ş a necuratului satana,

care i n t r ă în

c a s ă

t r e i e r ă . Atunci se s t r i c ă

familiile, iar bolile, durerea ş i ura i n t r ă prin

ferestre ş i a l u n g ă binecuvântarea lui Dumnezeu,

pe care a dat-o

o d a t ă

cu

s ă v â r ş i r e a

Tainei

c ă s ă t o r i e i . B ă r b a t u l femeia,

a ş a

cum sunt tata

mama, Gheorgaki, prin c ă s ă t o r i e se fac un trup.

5



D a c ă faci desfrânare este ca ş i cum ţ i a i t ă i a

mâna.

M ă r t u r i s i r e

V ă m ă r t u r i s e s c c ă m-am mâniat foarte tare

auzindu-l ce vorbea.

- e spui c o p i l a ş u l u i bre

n e t e m ă t o r u l e

de

Dumnezeu? Ia

i n o - ţ i

în fire, i-am spus.

Atunci t â n ă r a a început

s ă

p l â n g ă mi-a spus

printre suspine:

- Pentru mine spune acestea,

a s ă - l

nu-l certa.

Iannis î n s ă a plecat în g r a b ă

t â n ă r a

mi-a

m ă r t u r i s i t

c ă

avea de gând

s ă - l

î n ş e l e pe b ă r b a t u l

ei cu un

t â n ă r

pe care

îl

cunoscuse la cafenea,

unde mersese cu o p r i e t e n ă de-a ei, ca s ă bea

cafea. Mi-a spus c ă urma s ă se î n t â l n e a s c ă cu

t â n ă r u l a c a s ă la ea, profitând de a b s e n ţ a ă r -

tului ei, care era plecat cu n i ş t e treburi, dar

Dumnezeu a ă z i t - o nu a venit.

m

c ă p a t

de un mare

ă u

Nicoleta.

M i a ş

fi

d e s t r ă m a t familia. Când a

b ă t u t

la u ş ă lannis, am

crezut c ă este

t â n ă r u l

respectiv, pe care

s i m ţ e a m

c ă

nu am puterea

ă - l

alung. Din fericire Dumnezeu

m-a c ă p a t de un mare ă c a t .

- Iannis te-a p ă z i t pentru c ă t â n ă r u l a venit,

î n s ă

el a stat pe treptele dinaintea

p o r ţ i i

cântând

m u l t ă vreme, pe când acela se plimba pe l â n g ă

p o a r t ă . Nu l-ai auzit? i-am spus eu.

16



Am auzit , a spus la rândul s ă u brutarul, c ă

Iannis vroia de mic

s ă

d e v i n ă preot. Î n s ă din

pricina

c u p a ţ i e i

germane

ş i

a r ă z b o i u l u i civil nu a

r e u ş i t

s ă

termine

ş c o a l a .

A

î n v ă ţ a t

numai

s ă

c i t e a s c ă ş i

s ă

scrie p u ţ i n .

ş a

c ă , atunci când s-a

dus, t â n ă r fiind, la episcop ş i i-a cerut s ă - l f a c ă

preot, acela l-a refuzat s f ă t u i n d u - l s ă

m e a r g ă

mai

întâi la

ş c o a l ă .

Î n s ă din tot ceea ce p o v e s t i ţ i

precum ş i din cele pe care le cunosc ş i eu, care

l-am avut angajat la

b r u t ă r i e ,

pot

s ă

spun

c ă

Dumnezeu nu l-a

ă c u t

preot,

î n s ă

l-a uns episcop

al cartierului nostru .

Ultimele cuvinte ale domnului Apostol s-au

pierdut în suspinele

ş i lacrimile sale. Atunci au

început s ă se r o s t o g o l e a s c ă lacrimi ş i din ochii

multora care erau de

f a ţ ă .

T o ţ i

vroiau

s ă

dea

propria lor ă r t u r i e .

P e r i p e ţ i i l e

sale

la Spitalul de opii

D o u ă

tinere priveau

n e m i ş c a t e

de departe. Pe

f a ţ a

lor se putea observa limpede uimirea ames

t e c a t ă cu s i m ţ ă m â n t u l t r i s t e ţ i i . Nimeni dintre cei

p r e z e n ţ i

nu le c u n o ş t e a ş i t o ţ i se întrebau cine

sunt. Domnul Anastasie credea c ă au l e g ă t u r ă cu

vreo familie din cartier ca administrator al

blocului în care locuise lannis, a socotit c ă e de

datoria sa

s ă întrebe

d a c ă

au vreo l e g ă t u r ă cu

fratele care se mutase la Domnul.

Cea

mai o i n i c ă ,

d u p ă

ce

ş i - a ş t e r s

lacrimile, a început ă

s p u n ă :

17



- ă numesc Areti î m p r e u n ă cu prietena

mea Kaliopi

l u c r ă m

la Spitalul de copii. u

m u l ţ i

ani în u r m ă l-am cunoscut pe Iannis clovnul.

A ş a

îl

ş t i m

noi pe cel pe care voi

îl

n u m i ţ i

Iannis

nebunul. Venea aproape în fiecare D u m i n i c ă

d u p ă - a m i a z ă , î n c ă r c a t cu

j u c ă r i i .

e î m p ă r ţ e a

copiilor ş i se juca m p r e u n ă cu ei. Îi iubea pe

t o ţ i

î n s ă a r ă t a g r i j ă ş i dragoste d e o s e b i t ă celor care

c r e s c u s e r ă

din pruncie în spital pentru c ă îi

p ă r ă s i s e r ă

p ă r i n ţ i i

lor.

e

aducea haine

j u c ă r i i

multe altele. Pe

l â n g ă

acestea mai

l ă s a c â ţ i v a

bani la sora de serviciu gândindu-se

c ă m i c u ţ i i

vor mai avea nevoie

ş i

de alte lucruri în perioada

în care el nu va putea

s ă v i n ă .

Noi nu-l ş t i m de

nebun ca voi. Pentru noi era cel mai un clovn

care îi amuza ca nimeni altul pe copii.

- Îl iubea foarte mult pe un c o p i l a ş pe care

p ă r i n ţ i i îl

ă r ă s i s e r ă pentru c ă avea sindromul lui

Down a completat Kaliopi.

Bre,

K a l i o p i ţ a

cum de l-au

p ă r ă s i t

pe acest

î n g e r ~ ? , se întreba Iannis. „ S ă r m a n i i p ă r i n ţ i

d a c ă

r i

t i u t

c ă

acest

î n g e r ~

însemna

pentru

ei

biletul pentru Rai i pentru

v e ş n i c i e

nu l-ar

i

p ă r ă s i t .

Cum s ă l a ş i m ă i copile, o asemenea

co

m o a r ă ?

Hristos al nostru,

K a l i o p i ţ a

mea, a spus

c ă este dragoste.

Ş i

dragostea, ş t i i are

î n ă u n t r u l

ei

jertfa. Dragostea

ă r ă j e r t f ă

este

c

o

tinichea

g o a l ă s p o i a l ă

a ş a

cum spunea

ş i m m

mea.

Hristos, K a l i o p i ţ a

mea, a spus

c ă

cel

ce

nu are

dragoste

e r t f e l n i c ă

este gol pe

d i n l ă u n t r u . D a c ă

am

ş t i

buna mea

c o p i l ă

ce

comori trimite

18



Dumnezeu neîncetat omului, ca

s ă - l m â n t u i a s c ă ,

am ă r i în sus de bucurie. I a t ă acest

n g e r a ş

este

o astfel de

c o m o a r ă .

m

ă - ţ i

spun o t a i n ă .

D a c ă

s-ar

ă s i

o

milie

b u n ă ,

care

s ă - l

îrzjieze

atunci

nu

numai c ă

familia ar primi

n e n u m ă r a t e bine

c u v â n t ă r i

c e r e ş t i

ci prin jertfa dragostei lor de a

î m b r ă ţ i ş a

pe acest

î n g e r a ş

bolnav cu trupul, l-ar

t ă m ă d u i .

Pentru c ă Dumnezeul nostru

Cel

în

Treime

este milostiv

i

îndurat .

Acestea mi le-a spus Iannis privind la copi

l a ş u l bolnav i p ă r ă s i t care dormea pe ă t u ţ u l s ă u

de spital.

,,Nu este ciudat, K a l i o p i ţ a mea, ca oameni de

zi s ă

se î n g r i j e a s c ă

mai

mult de animale ş i

acestor

c o p i l a ş i s ă

nu le dea

i m p o r t a n ţ ă ?

Nu

spun

ă

nu trebuie

ă

iubim

ă s ă r i l e

ş i

animalele.

Ş i de acelea trebuie s ă ne îngrijim,

î n s ă

cu

atât

mai mult

trebuie

ă p u r t ă m g r i j ă

de omul aflat în

s u f e r i n ţ ă

care este chipul lui Dumnezeu. În

ziua

de

zi

trebuie

s ă

devenim samarineni

milostivi

încât s ă ne

d ă m

ş i

v i a ţ a

pentru binele celuilalt,

d a c ă

nevoia o cere. Nu

u i t a ţ i

aceasta

mai

ales

voi

surorile medicale, care în lucrarea v o a s t r ă

a v e ţ i de-aface totdeauna cu durerea

o m e n e a s c ă .

Ascultând cuvintele sale simple î n s ă pline de

profunzime

t e o l o g i c ă

aveam impresia c ă domnul

Iannis este profesor-teolog. Ş t i a t o a t ă Sfânta

S c r i p t u r ă

ş i m ă îndemna s ă citesc în fiecare zi

u n a - d o u ă

pagini din cea pe care el î n s u ş i mi-o

d ă r u i s e .

ă

s f ă t u i a s ă

îngenunchez în fiecare zi

înaintea icoanei Maicii Domnului

s ă - i

spun cu

19



d e - a m ă n u n t u l bucuriile î n t r i s t ă r i l e ş problemele

mele. ,,Buna mea K a l i o p i ţ a , cere de l Maica

Domnului s ă - ţ i fie ce mai b u n ă

p r i t n ă

ş i

atunci vei vedea cum se vor schimba toate în

jurul t ă u . Ea este

ce

mai b u n ă

m a m ă ce

mai

b u n ă

s o r ă , ce

mai b u n ă

p r i e t e n ă . V o r b e ş t e - i ,

c ă

te

aude ,

îmi spunea.

Când i-am dat telefon a s e a r ă ş un oarecare

domn mi-a spus c ă a murit m-a

î n ş t i i n ţ a t

despre înmormântare m-am

s i m ţ i t

ca

ş

cum

l - a ş

i

pierdut pe

a t ă l

meu.

D e o d a t ă Anastasie a s ă r i t în picioare ş a

întrebat:

- Când ai dat telefon?

- Ieri

s e a r ă pe la ora opt. Voiam s ă - l întreb

d a c ă

Duminica

u r m ă t o a r e

când sunt de

g a r d ă ,

va

veni ş el pentru c ă în domnul Iannis aveam cea

mai mare încredere chiar mai mult decât în

p ă r i n ţ i i mei.

- Dar casa este î n c u i a t ă de a l a l t ă i e r i ş chei

am numai eu a ă s p u n s Anastasie.

S-a întors apoi spre

c e i l a l ţ i

i-a întrebat

d a c ă

mai are altcineva chei. R ă s p u n s u l a fost negativ.

- Dar glasul care mi-a ă s p u n s s e m ă n a

cu

el

l

lui lannis a zis Kaliopi.

Am

crezut c ă este vreo

rudenie de-a lui. Acum

î n s ă ,

când îmi s p u n e ţ i , îmi

amintesc c ă m-a numit , , K a l i o p i ţ a , a ş a cum nu

mai

el

îmi zicea. Pe moment m-a cutremurat

vestea m o r ţ i i sale ş nu am dat m p o r t a n ţ ă acestui

fapt. ,,Acum, K a l i o p i ţ a ,

s ă

p u r t a ţ i de g r i j ă sin-

gure

de c o p i l a ş i ,

pentru

c ă

Iannis a murit

ş i

nu

2



va mai putea s ă v ă viziteze . m crezut c ă este o

r u d ă de-a sa, dar acum aflu c ă nu a avut rude ş i nu

ş t i u

e s ă mai cred.

Atunci

p ă r i n t e l e

Dimitrie, care asculta

t ă c u t

de la masa

l ă t u r a t ă

s-a ridicat

i

a spus:

- Dar acest om este Sfânt

- Sfânt, Sfânt, au strigat e o d a t ă t o ţ i

- Stau ş i v ă ascult de atâta timp cum p o v e s t i ţ i

despre Ioannis, fratele nostru adormit întru

Domnul.

m

auzit despre el numai lucruri minu

nate, care se întâlnesc doar în V i e ţ i l e S f i n ţ i l o r

Bisericii noastre. Cred c ă înmormântarea lui nu va

fi una

o b i ş n u i t ă

i

un a d e v ă r a t

praznic. ă r t u r i a

Kaliopiei despre telefon m-a cutremurat mi-a

adus aminte de o întâmplare a s e m ă n ă t o a r e

din

v i a ţ a

sfântului

t a r e ţ

Porfirie Kavsocalivitul. Acesta

a

r ă s p u n s

la telefon unui fiu duhovnicesc care

t r ă i a în afara ţ ă r i i care nu fusese î n ş t i i n ţ a t

despre adormirea sa.

Întoarcerea lui imitraki

- P ă r i n t e vrea s ă

v o r b e a s c ă

ş i Dimitraki, a

spus domnul Apostol.

- Spune, m ă i copile, ca s ă a u d ă t o ţ i ceea e

mi-ai povestit u ţ i n mai înainte despre Iannis.

Dimitraki era un copil aflat la vârsta adoles

c e n ţ e i .

Nu împlinise

î n c ă

paisprezece ani era

elev în anul doi de gimnaziu. Locuia

î m p r e u n ă

cu

p ă r i n ţ i i

ş i cu fratele s ă u Pavel, mai mic decât el cu

2



tre

i ani la

d o u

ă b

locuri

d

e p ă r t a r

e

de ce

l în care

locui

a Iannis

. În ulti

mul an

spre deo

sebire d

e cei

l l ţ

i c

opii de

vârsta s

a se înt

orsese l

a Dumn

ezeu.

Prietenii

s ă i

nu puteau

s ă - ş i

explice

a c e a s t ă

sc

him bar

e uimito

are.

S

e

întrebau

ce

s-a î

n tâmpla

t

de

Dimitr

aki cel

n

e a s t â m p

ă r a t

a

deveni

t altul

a

l ă s a t

neorâ

nduielil

e

ş i

s-a

f

ă c u t

cu

minte. Nici m ă -

car p ă r i n ţ i i

s ă i

n u

c u n

o ş t e a u

prici

na

s c h

i m b ă r i i

sale. La

începu

t au cr

ezut

c ă

a fost a

tras de

vreo

o r g a n

i z a ţ i e e r e t i c

ă .

Mai apoi

î n s ă

s-au

î n c r

e d i n ţ a t

c ă

n u ace

asta est

e pricin

a

s c h i

m b ă r i i

fiu

lui lor. u

ob

servat î n c ă

ş i

faptul

c ă

de c

ând fiu

l lor se

înto

rsese la

Dumne

zeu pro

blemele

d in fam

ilia lor

se î m p u ţ i n

a s e r ă u

încetat

certur

ile. Lau

dele

profes

orilor de

la

ş c o a l ă

au lua

t locul o b s e r

v a ţ i i l o r

de mai

înainte

pentru

neorând

uieli. Î

ntoarce

rea

lui

Dimit

raki a s

chimba

t

v

i a ţ a

întregii

familii.

P ă r i n ţ

i i s ă i

s-au m i

rat m

ai mult

când au

v ă

z u t

c ă

fi

ul lor a î

nceput

s ă

m e a

r g ă

în fie

care

D u m i

n i c ă

la

b i s e r i

c ă ş

i s ă c i t e a s c ă

Sfân

ta

S c r i p t u r

ă

pe

care

i-

o d ă d u s e

Ianni

s.

S ă r m

a n u l

Pa

naghioti

s

t a t ă l

lui

D

im itrak

i care o b i ş n

u i a s ă t r e a c ă

pe la b i s e r i

c ă

la

C r ă c

i u n

la

P a ş

t i

a

r ă m a s

foarte uim it a

discu

tat prob

lem a cu

s

o ţ i a

sa

Polixen

ia:

-

Nu cum

va Dim

itrie a i

n trat în

vreo în

cur

c ă

t u r ă

Cum d

e s-a sc

him bat

a ş a

di

ntr-o d a t ă ?

N

u cumv

a a avu

t vreo d e c e p ţ i

e

în drago

ste l

-a

p ă r ă s i t

vreo

p u ş t a n c

ă ?

ă

tem

c ă

p r e o ţ i i

o

s ă - l

strice.

Se

aude despre a tâtea sminteli în

B i s e r i c ă .

O

s ă a j u n g ă

de

râsul pr

ietenilo

r lui ca

re or s ă - ş i

b a t ă

joc d

e

el Ce

spui nu

trebuie

s ă

vorb

im cu el

?



S ă r m a n a Polixenia d u p ă ce l-a ascultat p

s o ţ u l ei în ă c e r e

ş i

cu a t e n ţ i e a spus:

- Nu ş t i u Panaghiotis

ce

s ă

zic.

Poate c ă ai

dreptate. Aceste gânduri mi-au trecut

ş i

mie prin

cap. Un lucru î n s ă ş t i u . De când Dimitrie se

c o m p o r t ă în acest fel casa n o a s t r ă s-a l i n i ş t i t

Notele sale la

ş c o a l ă

sunt mult mai mari. Profe

sorii lui sunt

u i m i ţ i

m-au întrebat d a c ă face

l e c ţ i i

în particular .. Iar schimbarea lui l-a influ

e n ţ a t ş i

pe micul Pavel.

i

uitat Panaghiotis cât

de n e l i n i ş t i ţ i eram când Dimitrie venea d u p ă

miezul

n o p ţ i i ? i

uitat

ă

am ă s i t sub patul lui un

pachet de ţ i g ă r i ş i

o

r e v i s t ă

cu fotografii necuviin

cioase? i uitat ă am fost

c h e m a ţ i

la

o l i ţ i e

ca

s ă

ne

l u ă m

copilul pe care îl ţ i n e a u închis pentru ă

s p ă r s e s e î m p r e u n ă cu

a l ţ i i

n i ş t e magazine d u p ă

ce f u s e s e r ă la petrecerea

ţ i n u t ă

la ei în ş c o a l ă ? i

uitat c ă vecinii

n o ş t r i

s-au plâns

c ă

Dimitrie îm

p r e u n ă

cu prietenii s ă i îl lovesc pe lannis

ş i î ş i

bat

joc de el?

r v nit

zâmbetul

-

A s c u l t ă

Panaghiotis ceea

ce

constat este c ă

schimbarea lui Dimitrie a adus l i n i ş t e în sufletul

meu ş i în

a s ă .

Problemele s-au m p u ţ i n a t . Ba mai

mult chiar e î n ţ e l e g e r i l e noastre familiale aproa

pe

c ă

au

d i s p ă r u t .

Din clipa când Dimitrie

L-a

adus pe Dumnezeu în casa n o a s t r ă a revenit

zâmbetul

bucuria. A ş a d a r ă întreb oare nu

23



suntem noi cei ce am g r e ş i t ? Oare nu suntem noi

r ă s p u n z ă t o r i pentru faptul

c ă

au apucat-o pe o

asemenea cale copiii n o ş t r i ? Panaghiotis, în loc s ă

ne temem pentru Dimitrie, mai bine

s ă

u r ă

noi calea lui.

S ă

începem s ă mergem la b i s e r i c ă .

S ă împlinim ceea ce ne spunea Iannis când l-ai

chemat s ă m ă n â n c e cu noi, a d i c ă s ă g ă s i m un

duhovnic bun i s ă ne m ă r t u r i s i m . Aceasta voia s ă

s p u n ă când zicea c ă m ă r t u r i s i r e a

îl

duce pe om la

Cer. Nu ne-a întrebat

d a c ă

vrem

s ă

ne

î n ă l ţ ă m

la

Cer iar noi râdeam

ş i

ni se

p ă r e a c ă

spune

nebunii?

-

M ă i

femeie, î n ţ e l e g

ce

spui, dar

ă

gândesc

c ă o

s ă r â d ă

de noi prietenii

d a c ă

facem unele ca

acestea.

A ş a

m-am gândit

ş i

eu, a spus Polixenia,

î n s ă m-am gândit ş i la altceva.

Î ţ i

a m i n t e ş t i c ă

atunci când nu aveam cu ce p l ă t i rata pentru a s ă

t o ţ i ne-au uitat? T o ţ i au

d i s p ă r u t

nici m ă c a r un

telefon nu ne-au mai dat. Când ne-au ajutat

prietenii

n o ş t r i ?

Î ş i aduc aminte de noi numai

când îi

i n v i t ă m

la

m a s ă a c a s ă

la noi sau la vreun

restaurant. Nu mi-ai spus u

c ă

ne bârfesc

ş i c ă

i-ai

v ă z u t

bucurându-se când le vorbeam despre

problemele copiilor n o ş t r i ? m fi pierdut casa

d a c ă nu am

fi

g ă s i t sub u ş ă acel plic cu o s u t ă de

mii de drahme, despre care nu am aflat n i c i o d a t ă

cine l-a pus,

d e ş i

eu

b ă n u i e s c c ă

lannis a f ă c u t

aceasta.

- Nu, nu

Pe

Iannis l-am întrebat

ş i

mi-a spus

c ă nu i-a pus

el.

„ e un e s ă g ă s e s c eu a t â ţ i a

24



bani, m ă i Panaghiotis? ,

mi-a zis.

De

altfel de

unde era s ă ş t i e el despre problema

n o a s t r ă

f i n a n c i a r ă ?

-

El

pe toate le

ş t i e

de vreme

ce

u m b l ă

prin

tot cartierul. Poate ne-a v ă z u

s u p ă r a ţ i

ş i i-a

întrebat pe Dimitrie ş i pe Pavel. Nu este exclus s ă

fie

a ş a pentru c ă d u p ă câte am auzit eu astfel de

plicuri au primit alte familii de aici din r e a j m ă

În Duminica care a urmat

d u p ă

a c e a s t ă dis

c u ţ i e p ă r i n ţ i i

i-au spus lui Dimitrie

c ă

vor merge

î m p r e u n ă cu el la b i s e r i c ă . L-au trezit desigur ş i

pe Pavel care Duminica prefera s ă d o a r m ă

„O

z

avem ş i noi pentru somn , o b i ş n u i a s ă s p u n ă a

început Dimitrie a

r ă m a s

surprins ş i credea

c ă

vor

s ă - l

certe.

Î n s ă

când a v ă z u t c ă au început

s ă

v i n ă

la

b i s e r i c ă

în Duminicile u r m ă t o a r e c ă merg

ş i

la duhovnic

i

citesc

ă r ţ i

d u h o v n i c e ş t i

a

n ţ e l e s

c ă

este vorba de o minune.

ă r t u r i s i r e m i n u n t ă

A ş a d a r

la îndemnul domnului Apostol

Dimitraki

ş i - a

început m ă r t u r i s i r e a .

T o ţ i

î ş i în

d r e p t a s e r ă privirea spre el Între timp se mai

a d u n a s e r ă ş i a l ţ i i

de la mesele învecinate ş i as

cultau cu interes ceea

ce

povestea:

„într-o zi mama m-a trimis s ă iau pâine de la

b r u t ă r i e .

D u p ă

ce

am

u m p ă r a t

pâine am

s ă v â r ş i t

ş i o f a p t ă

u r â t ă

a ş a cum o b i ş n u i a m s ă fac îm

p r e u n ă cu prietenii mei. m furat o

c i o c o l a t ă

25



când a spus aceasta, Dimitraki

ş i - a

îndreptat

privirea spre podea s-a

î n r o ş i t

de r u ş i n e .

Apostol nu ş i - a dat seama am crezut c ă nu a

v ă z u t

nimeni.

Î n s ă

începând din ziua

u r m ă t o a r e ,

când

e ş e a m

din c a s ă ca s ă merg la ş c o a l ă , g ă s e a m

l â n g ă u ş ă d o u ă ciocolate a s e m ă n ă t o a r e cu cea pe

care o furasem. Aceasta s-a întâmplat vreme de

aproape

d o u ă z e c i

de zile. m întrebat-o pe mama

cine pune ciocolata ş mi-a spus

c ă

în fiecare

d i m i n e a ţ ă

Iannis

u n ă

la

ş a

blocului.

-

El

face unele ca acestea, Dimitraki, mi-a

spus mama.

Atunci am î n ţ e l e s c ă trebuie s ă ă

fi

v ă z u t

când am furat ciocolata ş vrea astfel s ă ă mus

tre. « L a s ă c ă - i a r ă t

eu nebunului

ă s t a

care vrea s ă

ă

f a c ă

s ă

ă

simt vinovat pentru o

c i o c o l a t ă

pe

care am furat-o».

A ş a

gândeam atunci. În ziua

u r m ă t o a r e am g ă s i t din nou ciocolatele î m p r e u n ă

cu o

â r t i u ţ ă

pe care erau scrise cele zece porunci,

dintre care cea care spune

« S ă

nu

furi»

era

s u b l i n i a t ă . M-am mâniat foarte tare.

Palme

binecuvânt te

A ş a d a r

d u p ă

ce am venit de la ş c o a l ă , m-am

dus î n d a t ă la blocul lui Iannis ş am sunat la u ş a

lui. Mi-a deschis ş mi-a spus cu zâmbetul pe

buze:

- I a r t ă - m ă , Dimitraki. Ş t i u c ă

ai

venit s ă - m i

dai

d o u ă

palme din pricina ciocolatelor.

e

altfel

26



eu neghiobul numai de palme sunt vrednic.

Haide

l o v e ş t e - m ă

cât

p o ţ i

de tare.

D ă a f a r ă t o a t ă

mânia copilul meu.

M-am pierdut cu firea

ş i

am vrut

s ă

plec. Îmi

era

r i c ă . De

unde ş t i a c ă m-am dus s ă - l lovesc de

vreme ce nu spusesem n i m ă n u i ?

a a c e a s t ă

ne

dumerire a mea el a ă s p u n s

î n d a t ă :

- Te întrebi bunul meu copil cine mi-a spus

c ă

vii s ă ă l o v e ş t i . Nu-i ş a ?

m

ă s p u n s

afirmativ.

- Înaintea ta a fost aici Sfântul Dimitrie

ocrotitorul

t ă u ş i

Maica Domnului

ş i

mi-au spus.

Ş t i i

ei te iubesc mult

i

îmi vorbesc adesea despre

tine.

A l a l t ă i e r i

când te-ai certat cu Elena colega

ta ş i i-ai dat o p a l m ă i-ai întristat foarte mult

ş i

au plâns aici

m p r e u n ă

cu mine.

Nici

a c e a s t ă

întâmplare nu o u n o ş t e a nimeni.

- Dimitraki o s ă - ţ i spun o t a i n ă mare

d a c ă

t ă g ă d u i e ş t i c ă n-ai s-o d e z v ă l u i n i m ă n u i c â t ă vre

me

ă

aflu în c e a s t ă

v i a ţ ă . P r i m e ş t i ?

-

Da

am

r ă s p u n s

eu iar

el s t r ă l u c e a

de bucu-

rie.

- Hristos Dimitraki vrea s ă

v i n ă

în

c a s ă

la

voi dar de câte ori a venit

s ă

v ă viziteze a auzit

certuri i a plecat întristat. Mi-a spus a ş a d a r s ă - ţ i

dau s ă c i t e ş t i poruncile Sale s ă le î n v e ţ i ş i s ă le

î m p l i n e ş t i

atunci Se va întoarce

ş i

va r ă m â n e

totdeauna cu voi.

Ş t i i ce î n s e a m n ă

s ă

l o c u i e ş t i

în

a c e e a ş i c a s ă

cu

Cel

ce a creat lumea? Hai du-te

acum a c a s ă pentru

c ă

mama t o s ă se neli

n i ş t e a s c ă .

27



mdat s ă plec iar el p e t r e c â n d u - m ă la u ş ă ,

mi-a spus zâmbind:

- Bre Dimitraki unde pleci?

Ai

uitat s ă - m i

dai palmele.

m

plecat în u g ă spre

c a s ă . De

î n d a t ă ce

mama m-a v ă z u t , m-a întrebat de ce am întârziat.

Eu i-am r ă s p u n s

c ă

am fost la Iannis ca s ă - i spun

s ă

nu mai

p u n ă

c i o c o l a t ă , pentru c ă o

s ă ă

î n g r a ş . M-am dus în camera mea ş m-am gândit

la cele petrecute în casa lui Iannis.

D u p ă

p u ţ i n

timp m-am ridicat am zis:

-

M a m ă

d ă - m i treizeci de drahme ca s ă - i duc

domnului Apostol brutarul pentru c ă am luat

ceva ş nu mi-au ajuns banii.

Mama mi-a dat banii iar eu m-am dus în

g r a b ă

la domnul Apostol. Acesta a

r ă m a s

surprins

când i-am spus c ă , în r m ă cu câteva zile o d a t ă cu

pâinea am luat o i o c o l a t ă pe care uitasem ă i-o

p l ă t e s c .

- Ei a spus brutarul am r ă m a s surprins

atunci pentru

c ă

te credeam un derbedeu î n s ă ,

d u p ă

ce

ai

f ă c u t

aceasta am

î n ţ e l e s c ă

nu trebuie

s ă

judec pe nimeni pentru

c ă

nu ce este în

inima omului. De atunci îmi ş t i drag.

Scrisoarea e c o m a n d a t ă a lui Iannis

Ş i zicând acestea domnul Apostol l-a î m b r ă

ţ i ş a t pe Dimitraki l-a s ă r u t a t , mângâindu-l pe

cap. Mama lui

Poli.xenia ş

s o ţ u l ei Panaghiotis

28



care îi priveau erau v ă d i t e m o ţ i o n a ţ i . Atunci

doamna Polixenia a spus:

- Pentru noi Iannis a fost sprijinul familiei. El

este

cel

care ne-a

ă c u t s ă

ne întoarcem la Hristos.

Ne-a schimbat v i a ţ a ş i ne-a

f ă c u t

p ă r t a ş i ai mi

nunii mântuirii. Ne-a adus în

a s ă

binecuvântarea

ş i a d ă r â m a t zidurile egoismului care ne în

s t r ă i n a u unul de altul. Pentru mine pentru

Panaghiotis ş i pentru copii a fost prieten ş i frate.

Ca

f r a ţ i

ai

s ă i

a ş a d a r

am

o t ă r â t

cu

u ţ i n

timp în

u r m ă

s ă v ă propunem s ă ne a d u n ă m s â m b ă t ă la

b i s e r i c ă

pentru parastasul de trei zile ş i apoi s ă

v e n i ţ i a c a s ă

la noi ca s ă m â n ă m î m p r e u n ă întru

cinstirea pomenirii sale.

Propunerea doamnei Polixenia a fost

p r i m i t ă

cu bucurie de

c ă t r e

t o ţ i .

Domnul Anastasie care a

luat

n d a t ă

cuvântul a spus c ă r fi bine ca c e a s t ă

d i s c u ţ i e

î n c e p u t ă în casa de la cimitir s ă continue

când se vor întâlni la parastas. Apoi i-a îndemnat

pe cei p r e z e n ţ i s ă

a ş t e a r n ă

pe hârtie t r ă i r i l e ş i

e x p e r i e n ţ e l e pe care fiecare le-a avut în l e g ă t u r ă

cu

cel

adormit.

P ă r i n t e l e

Dimitrie care se afla

î n t â m p l ă t o r

acolo s-a adresat doamnei Polixenia:

- Nu l-am cunoscut pe loannis fratele nostru

cel

adormit acest nebun pentru Hristos. Cu toate

acestea v - a ş ruga d a c ă este cu p u t i n ţ ă

ş i

nu a v e ţ i

nimic î m p o t r i v ă

s ă m i

î n g ă d u i ţ i

s ă

vin eu în

casa v o a s t r ă ş i s ă ascult istorisirea acestor

î n t â m p l ă r i

minunate.

9



- Cu bucurie p ă r i n t e . Ar

i

o cinste d e o s e b i t ă

pentru noi a spus domnul Panaghiotis.

Scrisoarea lui Iannis nebunul

A ş a d a r au a ş t e p t a t cu t o ţ cu n e r ă b d a r e

s ă

v i n ă ziua de

s â m b ă t ă .

Domnul Apostol brutarul

s-a îngrijit de c o l i v ă ş de toate cele de t r e b u i n ţ ă .

I-a

n ş t i i n ţ a t

pe

r e o ţ i

c ă

d u p ă

Sfânta Liturghie se

va s ă v â r ş i un trisaghion pentru Iannis. Î n s ă mai

mult decât

t o ţ i

a ş t e p t a

a c e a s t ă

zi domnul

Anastasie. Era de altfel foarte î n d r e p t ă ţ i t s ă

a ş t e p t e întâlnirea cu

n e r ă b d a r e

pentru c ă a doua

zi

d u p ă

adormirea lui Iannis primise o scrisoare

r e c o m a n d a t ă .

A

r ă m a s

uimit când a constatat

c ă

expeditorul scrisorii era Iannis-nebunul care avu

sese g r i j ă s ă o t r i m i t ă în ziua dinaintea adormirii

sale.

Pandelis b ă c a n u l care era foarte curios în

zadar l-a rugat pe Anastasie s ă - i d e z v ă l u i e c o n ţ i

nutul scrisorii.

- Ei bre Anastasie

ş t i u

eu de ce nu vrei s ă m i

spui.

Bag

de s e a m ă c ă fericitul a scris n i ş t e

nebunii iar tu te r u ş i n e z i s ă mi le c i t e ş t i i-a spus

într-o o a r ă ca s ă - l f a c ă s ă

v o r b e a s c ă .

- Pandelis voi spune un singur lucru. D u p ă

ce am citit a c e a s t ă scrisoare stau ş ă întreb:

cine

fost nebun

l

sau noi

t o ţ i ?

Restul vei afla la

vremea

o t r i v i t ă

nu te e l i n i ş t i .

3



Î n s ă vestea despre scrisoare s-a r ă s p â n d i t ca

fulgerul în tot cartierul. A ş a cum era firesc acest

fapt a sporit curiozitatea ş

interesul tuturor. În

d i m i n e a ţ a

zilei de

s â m b ă t ă

în biserica

p a r o h i a l ă

era atât de

m u l t ă

lume încât preotul a

r ă m a s

uimit.

- Pentru prima d a t ă v ă d d u n ţ i la trisaghion

a t â ţ i a

oameni i-a o p t i t paraclisierului.

- Iannis-nebunul i-a adunat p ă r i n t e .

- Dar

v ă d

m u l ţ i

s t r ă i n i .

Poate sunt rudenii

de ale sale spuse p ă r i n t e l e în timp ce se apropia

de Sfânta a s ă .

P ă r i n t e l e Vasilie slujea de d o u ă z e c i

ş

opt de

ani în a c e a s t ă parohie

ş

îi

c u n o ş t e a

bine pe

cei

mai

m u l ţ i

dintre

e n o r i a ş i .

Dimitraki care ajuta în

Sfântul Altar

î m p r e u n ă

cu fratele

s ă u

Pavel i-a

spus p ă r i n t e l u i Vasilie

c ă

domnul Anastasie îl

r o a g ă

d e ş i

nu se

o b i ş n u i e ş t e s ă - i î n g ă d u i e

s ă

s p u n ă

d o u ă

cuvinte u p ă trisaghion.

- ubucurie cu bucurie Dimitraki. Domnul

Anastasie poate s ă v o r b e a s c ă a spus ă r i n t e l e ş a

f ă c u t

un gest de

î n c u v i i n ţ a r e

privind spre strana

unde se afla domnul Anastasie.

A ş a

cum i-a d e s t ă i n u i t mai târziu lui

Anastasie era el curios s ă afle pricina pentru

care biserica se umpluse de lume ca într-o zi de

D u m i n i c ă .

a

f â r ş i t

înainte de otpust

p ă r i n t e l e

Vasilie a

s ă v â r ş i t trisaghionul. T o ţ i cei p r e z e n ţ i în

b i s e r i c ă

plângeau.

„Doamne, o d i h n e ş t e sufletul adormi-

tului robului t ă u Ioannis ,

cânta î n c ă

p ă r i n t e l e

31



Vasilie când i-a ă c u t semn domnului Anastasie s ă

se apropie i s ă v o r b e a s c ă .

Acela stând â n g ă Sfintele

ş i

a spus:

- Cinstite

p ă r i n t e

Vasilie poate

v ă

î n t r e b a ţ i

care este pricina acestei binecuvântate a d u n ă r i .

Poate v ă î n t r e b a ţ i de ce nu numai tot cartierul

ci

ş i c r e ş t i n i din afara lui au venit s ă

c i n s t e a s c ă

pomenirea fratelui nostru Ioannis cunoscut n o u ă

tuturor sub numele de lannis cel nebun. Chiar ş i

c o m e r c i a n ţ i i

ş i - a u

închis magazinele ca

s ă

v i n ă

la

b i s e r i c ă d i m i n e a ţ a

devreme s ă participe la Sfânta

Liturghie

ş i

nu numai la trisaghion

a ş a

cum în

mod

g r e ş i t o b i ş n u i e s c s ă f a c ă

unii.

A s t ă z i

p ă r i n t e

Vasilie ne-am adunat aici ca

s ă

cinstim un Sfânt

un om smerit pe care Domnul l-a umplut de Har.

Un om ca

ş i

noi care

î ş i

ascundea prin

p ă r u t a

nebunie v i r t u ţ i l e pe care i le-a d ă r u i t Hristos.

loannis a fost nebun pentru Hristos ş i se îngrijea

zi noapte cu l e p ă d a r e de sine pentru binele

aproapelui s ă u .

Se

purta cu dragoste cu fiecare

om. Veghea asupra acestui cartier întocmai ca un

episcop

ş i

ca un

p ă z i t o r al

Ortodoxiei prin

p ă r u t sa nebunie întorcea suflete la Hristos

el

ce în zilele noastre este uitat aproape de

o ţ i

Suntem foarte

f e r i c i ţ i

c ă ne-am învrednicit cu

toate c ă nu e r i t ă m s ă c u n o a ş t e m un Sfânt al lui

Dumnezeu. Cuvintele mele sunt

s ă r a c e

pentru a

descrie

v i a ţ a

fratelui nostru Ioannis. D u p ă citirea

scrisorii pe care am primit-o a doua

zi care a

fost

t r i m i s ă

de

c ă t r e

cel care tocmai a plecat la

Domnul ă consider u nevrednic. Ioannis

a ş a

32



cum scrie în scrisoarea sa cu o

ă p t ă m â n ă

înainte

de adormirea sa a fost î n ş t i i n ţ a t de

c ă t r e

Cinstitul

Î n a i n t e m e r g ă t o r s ă

se p r e g ă t e a s c ă pentru

i e ş i r e a

din

a c e a s t ă

lume. Nu avea nici o

b o a l ă

din câte

ş t i u nimeni nu a observat ceva deosebit în

comportamentul

s ă u . D i m p o t r i v ă

în ultimele zile

ale v i e ţ i i sale s-a îngrijit s ă lase o î n s e m n a t ă

m o ş t e n i r e cartierului nostru. S-a îngrijit de noi

t o ţ i .

În scrisoarea sa loannis ne ia pe fiecare

dintre noi

d u p ă

nume ne

d ă

sfaturi accentuând

c ă trebuie

s ă

ne alipim de Hristos s ă ne

d e s f ă t ă m

de dreptatea lui Dumnezeu. O s ă v-o

citesc în întregime a spus domnul Anastasie a

scos-o din buzunar.

Î n d a t ă î n s ă l-a podidit plânsul ş i nu a mai

putut citi.

Î m p r e u n ă

cu

l

plângeau

o ţ i .

Atunci p ă r i n t e l e Vasilie s-a folosit de acest

prilej a intervenit spunând:

„ I u b i ţ i i mei c r e ş t i n i de mai bine de patruzeci

de ani l-am cunoscut pe Ioannis. Î n s ă poate din

pricina

p ă c a t e l o r

mele nu mi-am dat seama

c ă

este un om sfânt. Ascultându-l

p u ţ i n

mai înainte

pe domnul Anastasie mi-am adus aminte de n i ş t e


minunate. Îmi amintesc c ă într-o

u m i n i c ă d i m i n e a ţ a când am deschis biserica

l-am g ă s i t pe lannis-nebunul îngenuncheat înain

tea icoanei lui Hristos.

- Cum ai intrat î n ă u n t r u bre nebunule? l-am

întrebat.

-

l a t ă

p ă r i n t e ieri la Vecernie nu am luat

aminte paraclisierul m-a închis

n ă u n t r u .



- Ş i

ce

spuneai înaintea icoanei lui Hristos?

- Cântam

ă r i n t e ,

ca ă t r e a c ă timpul.

-

S ă fii

mai atent pentru c ă data viitoare o s ă

chem

o l i ţ i a .

Nu v ă ascund faptul c ă l-am certat cu asprime.

Desigur c ă apoi mi-a p ă r u t r ă u . Acum î n ţ e l e g de

ce chipul

s ă u

s t r ă l u c e a ca soarele. D u p ă ce l-am

mustrat s-a dus cu capul plecat la locul s ă u de

l â n ă

intrarea r i n c i p a l ă a bisericii ş i a început s ă

c e r ş e a s c ă .

În continuare

p ă r i n t e l e

Vasilie a povestit în

tâmplarea cu banii pe care lannis îi aduna din

c e r ş i t

ş i

îi punea în cutie pe care am prezentat-o

în primele pagini.

nAm multe

s ă

v ă spun f r a ţ i i mei c r e ş t i n i ,

pentru

c ă

acum cred

c ă

s-a dezlegat taina

ş i

îi

m u l ţ u m e s c

pentru aceasta domnului Anastasie. O

s ă

mai povestesc o întâmplare apoi îi voi da

cuvântul domnului Anastasie:

Într-o

d u p ă - a m i a z ă ,

Iannis-nebunul s t ă t e a

înaintea icoanei Maicii Domnului. Eu eram în

birou.

F ă r ă s ă - l

v ă d ,

îl auzeam cum vorbea cu o

femeie. Nu am dat i m p o r t a n ţ ă . Când am i e ş i t din

birou l-am v ă z u t numai pe

el

M-am uitat în

dreapta ş i în stânga dar nu mai era nimeni în

b i s e r i c ă . Paraclisierul avea t r e a b ă a f a r ă . lannis s-a

apropiat de mine d u p ă ce

a

f ă c u t

o metanie

p â n ă la

ă m â n t

a ş a cum

o b i ş n u i a ,

mi-a spus:

-

P ă r i n t e ,

s ă

mergi la doamna Stamata

d u p ă

Vecernie. Te a ş t e a p t ă

s ă

o î m p ă r t ă ş e ş t i , pentru

c ă

4



i se apropie s f â r ş i t u l

ş i

nu se

ş t i e d a c ă

mai

a p u c ă

ziua de mâine.

- Dar tu de unde

t i i ?

l-am întrebat.

- Mi-a spus o femeie

p u ţ i n

mai devreme a

r ă s p u n s el.

- Ş i de ce nu a venit ă - m i s p u n ă mie?

- A crezut

c ă

sunt paraclisierul. Mi-a zis ce

avea de zis ş i a plecat în r a b ă .

De

la biroul meu se vedea foarte bine intrarea

bisericii. Nu

ă z u s e m

nici o femeie care

s ă

fi

intrat

între timp în b i s e r i c ă . Cu toate acestea atunci nu

am dat nici o

i m p o r t a n ţ ă .

D u p ă Vecernie am mers

la casa Stamatei. Fiica ei de n d a t ă ce m-a

ă z u t ,

a

r ă m a s u i m i t ă . Mi-a m ă r t u r i s i t c ă avea de gând s ă

ă

cheme a doua

zi

ca

ă

o

m p ă r t ă ş e s c

pe mama

ei nevrând

s ă

ă

p u n ă

la

o s t e n e a l ă

seara.

Am

intrat în camera Stamatei i am m p ă r t ă ş i t - o . Mi-a

m u l ţ u m i t m-a ţ i n u t p u ţ i n de m â n ă respirând

cu greutate mi-a spus:

-

P ă r i n t e , s ă

ai g r i j ă de fiica mea

i

de

n e p o ţ i .

Fiica se

d e s p ă r ţ i s e

de

b ă r b a t u l

ei

ş i

c r e ş t e a

s i n g u r ă

doi copii.

a

plecare m-a întrebat cine

ă

a n u n ţ a s e . Când i-am r ă s p u n s

c ă

femeia pe care o

trimisese îi spusese lui lannis-nebunul a

r ă m a s

m i r a t ă . Seara la

d o u ă

ore d u p ă ce se m p ă r t ă ş i s e ,

p u ţ i n înainte de ora 10 Stamata s-a mutat la

Domnul. În acel ceas l â n g ă ea se aflau fiica ei cei

doi

n e p o ţ i

lannis-nebunul care citea din

Psaltire. Acestea mi le-a spus fiica r ă p o s a t e i

Stamata care se

a f l ă

aici poate ă

a d e v e r e a s c ă .

35



Atunci s-a ridicat brusc Maria fiica Stamatei

a spus:

- S ă p o v e s t i ţ i

p ă r i n t e Vasilie despre plicul

cu bani pe care am crezut

c ă

l - a ţ i

l ă s a t S f i n ţ i a

V o a s t r ă pentru care v-am

u l ţ u m i t

-

Da

Maria a ă s i t pe un scaun din c a m e r ă un

plic cu o s u t ă de mii de drahme. Credea c ă i-am

uitat eu a venit s ă mi-i dea î n s ă eu nu ş t i a m

nimic despre ei.

- Dar

p ă r i n t e

S f i n ţ i a

V o a s t r ă

lannis

nebunul e r a ţ i singurii care i n t r a s e r ă ţ i în c a s ă la

noi. Când l-am întrebat pe lannis acela mi-a spus

c ă

i-a trimis Maica Domnului pentru cheltuielile

de înmormântare

f i i n d c ă ş t i e c ă sunt

ă r a c ă . „Da

Maica Domnului face unele ca acestea , mi-a

spus. Nu l-am luat în serios am crezut

c ă S f i n ţ i a

V o a s t r ă l - a ţ i pus a ţ i vrut s ă a s c u n d e ţ i aceasta a

spus Maria.

- Nu copilul meu ţ i - a ş fi spus a r ă s p u n s

p ă r i n t e l e Vasilie.

E m o ţ i a tuturor era v ă d i t ă la auzul unor astfel

de

n t â m p l ă r i

minunate. Domnul Anastasie a des

chis scrisoarea

ş a chemat l â n g ă

el

un

t â n ă r

pe

nume Constantin. Acesta fusese considerat m u l t ă

vreme o l e p ă d ă t u r ă de c ă t r e t o ţ i locuitorii din

cartier î n s ă în ultimii doi ani se schimbase foarte

mult ş se p r e g ă t e a s ă se c ă s ă t o r e a s c ă cu Katerina

studenta î n s ă p ă r i n ţ i i ei erau î m p o t r i v ă . Ş i aveau

dreptate s ă se m p o t r i v e a s c ă deoarece Constantin

fusese m u l t ă vreme încurcat în mrejele cumplite

ale h o m o s e x u a l i t ă ţ i i .



M ă r t u r i s i r e a lui

onstantin

Constantin care

o b i ş n u i a

s ă stea în locurile

din spate ale bisericii

d u p ă

un moment de

ş o v ă i a l ă

s-a ridicat a mers l â n g ă domnul

Anastasie. În timp

e

se îndrepta spre amvon a

observat cât de curios

îl

priveau t o ţ i . A v ă z u t în

ochii lor oglindindu-se o v a g ă nedumerire. Era

el mirat c ă domnul Anastasie îl chemase s ă stea

l â n g ă

el

în vremea citirii scrisorii.

Î n s ă

ceva

n e o b i ş n u i t îl

îndemna s ă se

d u c ă

ş i

d u p ă e

i-a aruncat pe

f u r i ş

o privire iubitei sale

Katerina l-a rugat pe Anastasie s ă - i î n g ă d u i e s ă

s p u n ă

d o u ă

cuvinte despre Iannis-nebunul. Dom

nul Anastasie voia s ă

c i t e a s c ă

mai întâi scrisoarea

apoi

s ă - i

dea cuvântul. Atunci

ă r i n t e l e

Vasilie a

intervenit în i s c u ţ i e spunând:

- a s ă copilul s ă v o r b e a s c ă Anastasie.

Atunci Constantin cu capul plecat s-a dus

înaintea microfonului.

„ M ă

consider pe mine însumi cea mai mare

urâciune de pe

a ţ a

p ă m â n t u l u i

ş t i u c ă

voi

t o ţ i

m ă

s o c o t i ţ i

la

fel

din pricina v i e ţ i i mele

p ă c ă t o a s e

din trecut. A v e ţ i întru totul dreptate. Vrednic sunt

s ă m ă s o c o t i ţ i o urâciune pentru

c ă

prin v i a ţ a pe

care am dus-o m-am v ă t ă m a t nu numai pe mine

i

pe semenii mei

a d i c ă

pe voi pe

t o ţ i

cei pe

care i-am prins în mreaja

f ă r ă d e l e g i i . ă

folosesc

acum de prilejul pe care mi l-a dat domnul

Anastasie ca s ă cer de la fiecare în parte iertare.

Nu sunt vrednic s ă fiu iertat pentru c ă nici nu v ă

7



p u t e ţ i închipui cât de mult v-am

v ă t ă m a t .

l-am

v ă t ă m a t

pe prieteni pe

c u n o s c u ţ i

pe p ă r i n ţ i pe

rudenii pentru ă m-am

t ă v ă l i t

în mocirla desfrâ

n ă r i i .

Acestei s t ă r i de d e c ă d e r e i-a pus

c a p ă t

Iannis

nebunul. R u g ă c i u n i l e lui m-au scos din cursele nu

ale unui demon

ci

ale unei întregi legiuni care se

c u i b ă r i s e î n l ă u n t r u l meu.

Am fost vreme de aproape zece ani homo

sexual.

Credeam

c ă

fericirea se g ă s e ş t e în

p l ă c e r e a

t r e c ă t o a r e

p r i c i n u i t ă de

p ă c a t e l e t r u p e ş t i . ă

îm

b r ă c a m

provocator ca s ă atrag

a t e n ţ i a .

Socoteam

v i a ţ a un vas al p l ă c e r i i pe care trebuia

s ă

m ă

îngrijesc s ă - l umplu în fiecare

zi

T r ă i a m în mo

cirla iadului în

a ş a

fel

cum mintea

o m e n e a s c ă

n u - ş i poate închipui.

O b i ş n u i a m ca la intervale regulate de timp

s ă m i schimb l o c u i n ţ a pentru c ă societatea m ă

considera o

l e p ă d ă t u r ă . Ş i

a ş a ş eram. Credeam

c ă certurile î n j u r ă t u r i l e

d e z a m ă g i r i l e

erau cel

mai bun mod de

a p ă r a r e

pentru mania mea de a

urma ceva diferit de dreptatea s o c i a l ă

ş

de

idealurile

ş

valorile Evangheliei. Socoteam boala

mea

c ă

face parte dintre drepturile omului ş

aveam iluzia c ă este ceva fiziologic. În zilele

noastre chiar oameni care au o p o z i ţ i e impor

t a n t ă

în societate

c o n s i d e r ă

homosexualitatea

ceva normal.

Nu

exista s e c ţ i e de

p o l i ţ i e

în Atena care

s ă

nu

m ă c u n o a s c ă . Nu exista tribunal în care s ă nu fiu



"client", fie ca acuzat, pentru c ă î n c ă l c a m bunele

moravuri, fie ca martor al

a c u z ă r i i

sau al a p ă r ă r i i

în cazuri a s e m ă n ă t o a r e . Mi se p ă r e a c ă prin

t o a t ă

conduita mea

i m o r a l ă

slujesc unei revolte tacite

menite

s ă d u c ă

la acceptarea în societate a

h o m o s e x u a l i t ă ţ i i .

Fiind

u r m ă r i t

am ajuns

ş i

în

cartierul d u m n e a v o a s t r ă ş i m-am dus la doamna

Hrisula, o b ă t r â n ă s ă r a c ă vrând s ă închiriez de la

ea garsoniera. Acolo l-am întâlnit pentru prima

o r ă

pe Iannis-nebunul, care îi adusese pâine

b ă t r â n e i .

chi

n l ă c r i m a ţ i

Doamna Hrisula, spre deosebire de

a l ţ i i

nu

mi-a pus multe î n t r e b ă r i . Mi-a spus doar c ă cele

treizeci de mii de drahme pe care le cerea pentru

chirie sunt singurii ei bani cu care î ş i a s i g u r ă cele

necesare traiului m-a rugat

s ă

nu întârzii cu

plata, pentru c ă din ei

p l ă t e ş t e

curentul electric,

apa

ş i î n t r e ţ i n e r e a ş i

c u m p ă r ă

cele de

n e a p ă r a t ă

t r e b u i n ţ ă .

Apoi

mi-a spus:

-

Ah

bunul meu Constantin, Dumnezeu te-a

trimis De trei luni n-am mai închiriat casa ş i

t r ă i e s c

din ajutorul brutarului Apostol al

b ă c a n u l u i Pandelis, care îmi trimit pâine

alimente prin acest nebun, mi-a spus b ă t r â n a

a r ă t â n d spre lannis."

- Dar eu

n i c i o d a t ă

nu

ţ i a m

trimis pâine,

d o a m n ă Hrisula, pentru

ă

nici

m ă c a r

nu am ş t i u t

9



în ce

s i t u a ţ i e

te afli, a spus

d e o d a t ă

domnul

Apostol.

- Nici eu nu am trimis alimente, a completat

domnul Pandelis.

- Dar mie a ş a îmi spunea Iannis-nebunul, a

r ă s p u n s la rândul

ei

doamna Hrisula i r a t ă .

u p ă a c e a s t ă p l ă c u t ă întrerupere Constantin a

continuat:

„lannis-nebunul b i ş n u i a s ă - ş i a s c u n d ă faptele.

Ţ i e ,

d o a m n ă

Hrisula,

î ţ i

aducea mâncare,

î n s ă

mie

mi l-a adus pe Î n s u ş i Dumnezeu .

Din ochii

s ă i

au început

s ă

c u r g ă lacrimi

î m p r e u n ă cu el au început

s ă

p l â n g ă

t o ţ i

A

respirat adânc

a continuat:

„ u p ă

trei zile m-am mutat în

g a r s o n i e r ă .

lannis-nebunul m-a ajutat

s ă

car lucrurile. Când

cel ce

îmi adusese lucrurile a f ă c u t o aluzie la

n e p u t i n ţ a mea, b ă n u i n d asta din comporta

mentului meu din felul meu de a vorbi, Iannis

i-a închis gura spunând c ă nu are dreptul s ă

v o r b e a s c ă astfel cel care t r ă i e ş t e în preacurvie

se

p o a r t ă

urât cu cei doi copii ai

s ă i

Acela a

r ă m a s

uluit a încetat s ă ă ironizeze. Credeam c ă se

cunosc unul pe altul, î n s ă am r ă m a s uimit când la

plecare acela s-a întors spre Iannis-nebunul i-a

spus:

- Dar tu

ce

e ş t i , v r ă j i t o r ?

- Da Iorgu, am fost

„ v r ă j i t

de dragostea lui

Hristos, a

ă s p u n s

lannis.

Apoi i-a spus s ă nu-L mai întristeze pe Hristos,

Care,

n e ţ i n â n d

cont de purtarea sa, a vindecat-o

40



pe fiica lui Teodora de o b o l ă foarte g r a v ă .

Atunci Iorgu a plecat cu capul în jos.

El

este

domnul care

s t ă

acolo

î m p r e u n ă

cu

s o ţ i a

sa ş i

poate

s ă

a d e v e r e a s c ă .

m

r ă m a s

impresionat de

dialogul dintre

ei,

î n s ă atunci am socotit c ă toate

acestea sunt nebunii de-ale lui Iannis.

În seara c e l e i a ş i zile m-am m b r ă c a t cu haine

f e m e i e ş t i , d u p ă obiceiul meu m-am dus în locul

unde se a d u n ă de obicei homosexualii pe bu

levardul Singros.

Î n c h i p u i ţ i - v ă

cât de mare a fost

uimirea mea când l-am v ă z u t pe Iannis-nebunul

uitându-se la mine de pe partea c e a l a l t ă

a

s t r ă z i i .

Mi-a trecut prin minte

c ă

este în

c ă u t a r e

de

t o v ă r ă ş i e

a m o r o a s ă . «Dar oare cum m-a g ă s i t ?

M-a u r m ă r i t nebunul

ş i

acum îi va spune doamnei

Hrisula.

Ah

iar o

s ă t r e b u i a s c ă

s ă m i

caut

c a s ă . »

Pe

când r ă m â n t a m în mintea mea aceste gânduri

s-a oprit în f a ţ a mea un posibil client. Atunci

Iannis a ă r i t ca un arc a început ă strige:

- Acesta are

SIDA,

este bolnav

ş i

o

s ă

v ă

m o l i p s e a s c ă

pe o ţ i

P l e c a ţ i , p l e c a ţ i

m

r ă m a s

surprins de acest comportament

s c h i m b ă t o r

al unui om pe care nici

m ă c a r

nu-l

c u n o ş t e a m . Desigur clientul a plecat imediat.

Atunci am început s ă - l înjur pe Iannis-nebunul.

M-a apucat o c r i z ă de isterie. Vreme de o l u n ă ,

zilnic lucrurile s-au petrecut astfel. Nu am putut

s ă î n ţ e l e g

nici

p â n ă

în ziua de azi cum de afla

Iannis despre acele locuri ale

f ă r ă d e l e g i i

unde ă

duceam eu. Într-o e a r ă l-am certat foarte

r ă u

41



licuride binecuvânt re

Î n c h i p u i ţ i - v ă

î n s ă

uimirea care

m ă

cuprindea

în fiecare

s e a r ă

când

î n t o r c â n d u - m ă

a c a s ă

g ă

seam câte un plic cu o s u m ă de bani aproape

d u b l ă

decât cea pe care o c â ş t i g a m de obicei din

a c e a s t ă îndeletnicire s p u r c a t ă .

Pe

plic scria: «Bine-

cuvântare pentru robul lui Hristos Constantin».

Nu ş t i a m atunci ce s ă cred despre aceste în

t â m p l ă r i

ciudate pe care le

t r ă i a m .

D u p ă - a m i a z a

când o b i ş n u i a m s ă ies din c a s ă î vedeam pe

Iannis-nebunul

ă

umpleam de mânie.

l

î n s ă

îmi spunea:

- Constantine î n c e t e a z ă s ă L întristezi pe

Hristos ş pe Maica Domnului Care plâng f ă r ă

încetare din pricina ta.

Începusem ă

m ă

gândesc serios s ă - m i schimb

i a r ă ş i l o c u i n ţ a

î n s ă

s i m ţ e a m c ă ceva ă ţ i n e în

acel loc.

- Poate s-a î n d r ă g o s t i t de tine

ş

de aceea se

p o a r t ă

ciudat îmi spuneau

c e i l a l ţ i t o v a r ă ş i

de

f ă r ă d e l e g i .

- Nu nu are asemenea î n c l i n a ţ i i le r ă s p u n

deam.

a s ă nu lungesc vorba m-am h o t ă r â t s ă - l

invit pe Iannis-nebunul a c a s ă la mine ca s ă pun

c a p ă t

tuturor acestor lucruri. Credeam c ă cineva

i n t e n ţ i o n a t

î punea s ă se poarte astfel ca s ă

ă

f a c ă

pe mine

s ă - m i

pierd

m i n ţ i l e .

l

a

r ă s p u n s

afirmativ

i n v i t a ţ i e i

mele d e ş i îmi

b ă t u s e m

joc de

el de mai multe ori. Nu ş t i u ce m-a apucat în acea

42



zi

c ă

am

f

ă c u t

curat

în

c a s ă

am

g

ă t i t

ceva u ş o r

în a ş t e p t

a r e a

lui Ia

nnis, a

m înce

put

s ă

citesc.

R ă s f o

i a m

o r e v i s t ă

cu c o n ţ i n u t

d

ivers ş i

îmi

a t r ă s e s e

a t e n ţ i a

un articol despre u n

s t a r e ţ

pe

num e P

orfirie,

care slu

jea la pa

raclisul

spitalu

lui

d

in Omo

nia.

em

onul

N

u am a

pucat

s ă

te rmi

n de cit

it, când

l-am

auzit

pe Ian

nis-nebu

nul

b ă

t â n d

la u ş ă . De î

n d a t ă

c

e

i-a

m desch

is, a spu

s:

-

Binecuv

ântat

s ă

fii

Co

nstantin

e, în ve

acul

de acum

în cel

c

e

va

s ă

fie

Pentru prim a

d a t ă

auzeam un asemenea salut,

î n s ă

tot p

en tru p

rim a d a t ă

l-am

auzit v

orbind

pe

demonu

l care s

e

c u i b

ă r i s e î n l ă u n t r

u l

m

eu:

A

i ve

nit ai

ci în cas

a mea,

nebunul

e, ca

s ă

ă

alungi?

Nu sun

t singu

r,

ci

am

î m p r e u

n ă

cu

min

e trei su

te

ş a i z e c

i

cin

ci de p

rieteni.

Eu nu

am

s ă

plec.

l e a c ă

tu, pentru

c

ă

altfel am

s

ă

te

omor

Atun

ci lanni

s a ridic

at deas

upra me

a o cru

ce

ş 1

a spu

s:

- În nu

m ele S

fintei Tr

eim i cel

ei de o

i

i n ţ ă

...

Din clip

a aceea

nu am m

ai auzi

t nimic

altceva,

pent

ru

c ă

am

l e

ş i n a t .

Când

mi-am

venit în

sine,

l-am

v

ă z u t

p

e Ianni

s cum ă

priv

ea zâm

bind.

S i

m ţ e a m

o ma

re bucu

rie

c ă

se

a f l ă

ac

olo,

î

n s ă

nu

puteam

ă m i

d

au seam

a din

ce

p r

i c i n ă .

4



Ţ i a m

adus un dar, Constantine. Este Psal

tirea, o carte pe care a scris-o î m p ă r a t u l

Proorocul David.

-

Ce

s-a întâmplat? am întrebat.

- Constantine,

i

o mare binecuvântare. Hristos

te-a ales. Te p r e g ă t e ş t e pentru fapte mari. Î n s ă va

trebui s ă te n e v o i e ş t i mult, pentru c ă cel care s-a

s ă l ă ş l u i t î n l ă u n t r u nu va pleca ş o r .

D a c ă a ţ i fi v ă z u t

s t r ă l u c i r e a

de pe f a ţ a lui

Iannis,

a ţ i

fi

î n ţ e l e s

frica mea. Eu socoteam

p o v e ş t i

tot ceea

ce

se spunea despre demoni.

Credeam

c ă

sunt n ă s c o c i r i ale p r e o ţ i l o r ale

religiei, ca s ă sperie lumea s ă

c â ş t i g e

u ş o r bani,

s ă p o a t ă duce un trai bun, s ă se î m b o g ă ţ e a s c ă ş i

altele asemenea. Ş i i a t ă c ă acum eram martor al

l u c r ă r i i

lor

u c i g a ş e

asupra omului.

D u p ă a c e a s t ă

întâmplare lannis-nebunul mi-a devenit frate ş i

prieten. În a c e e a ş i s e a r ă am adunat toate hainele

f e m e i e ş t i î n c ă l ţ ă m i n t e a cosmeticele le-am

aruncat la gunoi. În ziua

u r m ă t o a r e

mi-am

schimbat telefonul.

Cu

ajutorul lui Iannis, m-am

angajat la biroul de contabilitate

al

unei firme.

Proprietarul acestei firme era prieten cu lannis.

M-a angajat cu un salariu a t i s f ă c ă t o r .

În

c e l ş i

timp mergeam î m p r e u n ă cu Iannis

nebunul, aproape în fiecare

zi

la o b i s e r i c ă din

cartierul Ymitto, unde preotul citea r u g ă c i u n i l e

Sfântului Vasilie

cel

Mare exorcismele). În acest

timp Iannis citea psalmi. Nu pot s ă

v ă

descriu

ce

am t r ă i t . Ceea ce pot acum

s ă

spun cu

t o a t ă t ă r i a

d u p ă e x p e r i e n ţ a

aceasta, este c ă homosexualitatea



în general desfrânarea nu este numai o

d i f e r e n ţ i e r e

nici numai o

o a l ă ci

este un demon

î n f r i c o ş ă t o r

care atrage urgia lui Dumnezeu.

Vreau

s ă

spun de asemenea

c ă

Sfânta

n o a s t r ă

B i s e r i c ă are armele potrivite pentru nimicirea

c o m p l e t ă a acestor patimi pe care societatea

c o n t e m p o r a n ă le c o n s i d e r ă a ş a cum le consi

deram eu o d i n i o a r ă n i ş t e lucruri lipsite de

i m p o r t a n ţ ă .

R u g ă c i u n i l e

Sfântului din cartierul nostru

m-au

i z b ă v i t .

D u p ă ce l-am cunoscut

v i a ţ a

mea

s-a schimbat cu totul. Tot ceea

ce

am

t r ă i t

în

ultimii cinci ani în acest loc binecuvântat sunt o

a d e v ă r a t ă minune a singurului Dumnezeu

a d e v ă

rat el în Treime. M-am z b ă v i t dintr-un d e v ă r a t

iad

t r ă i e s c

într-o lume pe care nu am

v ă z u t - o

nici în cele mai frumoase vise ale mele.

u ajutorul acestui om sfânt care numai

nebun nu a fost mi-am î n ţ e l e s g r e ş e a l a am con

ş t i e n t i z a t

care sunt lucrurile

ce

stau la temelia

s o c i e t ă ţ i i noastre am cunoscut dragostea lui

Hristos. Fusesem ca un drogat

t r ă i s e m

un

o ş m a r

c ă r u i a i-a pus c a p ă t Iannis-nebunul acest mare

Sfânt al lui Dumnezeu. Nu vreau s ă v ă mai

obosesc cu istoria mea. De altfel am scris-o pe

hârtie în a m ă n u n ţ i m e a ş a cum m-a îndemnat

domnul Anastasie. V ă cer iertare atât dumnea

v o a s t r ă

cât

n e n u m ă r a t e l o r

victime pe care

le-am atras în mrejele f ă r ă d e l e g i i în vremea când

eram prins în

c u r s ă .

Îi cer iertare ş i iubitei mele

Katerina care m-a acceptat pe mine cel mai mare

45



p ă c ă t o s din lume, ş i - a închis urechile f a ţ ă de

criticile

î n d r e p t ă ţ i t e la adresa mea

ş

a primit

propunerea mea de a ne

c ă s ă t o r i .

A primit s ă

t r ă i a s c ă

cu un nimic, cu o

l e p ă d ă t u r ă ,

cu un

netrebnic. Iar pentru c ă s ă t o r i a

n o a s t r ă ,

care va

avea loc curând, a investit multe lacrimi ş

r u g ă c i u n i acest om sfânt, Iannis-nebunul".

Ultimele cuvinte ale lui Constantin au fost

înecate în lacrimi. Î m p r e u n ă cu el plângea ş

p ă r i n t e l e

Vasilie, care a alergat

s ă - l

î m b r ă ţ i ş e z e ,

dar

t o ţ i

cei r e z e n ţ i .

- ă gândesc s ă plec din cartier, nu atât

pentru mine, cât mai mult pentru Katerina, a spus

Constantin cu greutate.

Atunci ă r i n t e l e Vasilie a spus:

-

I u b i ţ i i

mei, Constantin

i - a

exprimat

o r i n ţ a

de a pleca din cartierul nostru. e s p u n e ţ i ? Vom

l ă s a o m ă r t u r i e vie a unei minuni a fratelui nostru

adormit Iannis, pe Constantin ş pe Katerina, s ă

plece?

- Nu, nu , au strigat o ţ i .

-

L i n i ş t i ţ i - v ă ,

a intervenit domnul Anastasie.

C r e d e ţ i

c ă

î n t â m p l ă t o r

l-am chemat pe Constantin

l â n g ă

mine? Nu, bunii mei c r e ş t i n i , l-am chemat

pentru

ă

a ş a a poruncit Iannis-nebunul în scrie

soare.



Katerina i

l e g ă t u r a ei cu

nebunul

omnului

În vreme

e

domnul Anastasie deschidea scri

soarea lui Iannis ca s ă o c i t e a s c ă , n e r ă b d a r e a

ajunsese la apogeu. A c e a s t ă n e r ă b d a r e era ames

t e c a t ă cu e m o ţ i e , care se

ă d e a

prin lacrimile care

curgeau din ochii tuturor celor de f a ţ ă ,

fie

ei mari

sau mici. Chiar ş i

p ă r i n t e l e

Vasilie plângea cu

suspine. A intrat în Sfântul Altar vrând

s ă - ş i

dea

cu

u ţ i n ă a p ă

pe a ţ ă .

- În

t o a t ă

slujirea mea

p a s t o r a l ă

nu mi s-a

mai întâmplat n i c i o d a t ă

a ş a

ceva.

m

avut

l â n g ă

noi un mare Sfânt iar noi îl socoteam c e r ş e t o r ş i

nebun... Cât de orbi ne-a t ă c u t

n e c r e d i n ţ a

ş i

alipirea de cele

t r e c ă t o a r e ,

i-a spus paraclisie

rului care r m ă r e a uluit i s c u ţ i a .

Î n s ă înainte de a începe citirea domnul

Anastasie a v ă z u t o pe frumoasa Katerina logod

nica lui Constantin

c ă

se apropie de el plângând

cu suspine. Atunci a încercat

s ă

o mângâie. Prin

minte i-a trecut gândul

c ă

toate cele pe care le

m ă r t u r i s i s e Constantin în public au f ă c u t - o

s ă

se

r ă z g â n d e a s c ă în p r i v i n ţ a lui. Tot a ş a credea ş i

p ă r i n t e l e

Vasilie care a

i e ş i t

în acea c l i p ă din

Sfântul Altar.

Katerina ş i - a ş t e r s lacrimile a spus cu mare

greutate c ă

vrea s ă m ă r t u r i s e a s c ă ea ceva.

P ă r i n t e l e

Vasilie a î n c u v i i n ţ a t , iar ea s-a îndreptat

spre microfon. A respirat adânc

d u p ă

un scurt

moment de ă c e r e , a spus:

7



- Cinsti

te p ă

r i n t e ş i bu

nii mei

vecini,

auzin

du-l

pe Cons

tantin p

ovestin

d despre

c u n o ş t i

n ţ a sa

cu Ia

nnis-ne

bunul

despr

e v i a ţ

a sa de

mai

înainte, nu

v ă

ascund

c ă

m -am gândit

s ă

plec.

ă

chinuia

foarte

tare

un gând c

are-m i s

punea:

„ e

familie

o s ă fac

i t

u

cu

unul ca ă s t

a ? G â

n d e ş t e

t e

c

um o s ă

fie b a

t j o c o r i ţ i

c

opiii

t ă i .

A d

u ţ i

am inte c ă

p

ă r i n ţ i i t ă i

se împ

otrivesc

ş i cu nic

i un ch

ip n

u

vo

r

s ă se f a c ă a c

e a s t ă n

u n t ă

Iar d a c ă

se a

f l ă în satu

l

t ă u

din Creta

c ă

te-ai

c ă s ă t o r i t

cu un fost homo

sex

ual, î n

c h i p u i e -

ţ i ce se va

întâm pl

a. Prin

a c e a s

t ă

aleg

ere a

t îi ucizi

pe b

i n e c r e d i

n c i o ş i i t ă i p

ă r i n ţ i

cu o

m oarte

l e n t ă

. F i e - ţ i

m i l ă de s ă r

m a n u l t ă

u

t a t ă de

neferic

ita

t

a m ă

ş i

d

e

f

r a ţ i i t ă i

u ce

au

g r e ş i t

ca s ă - i î m

p o v ă r e z

i cu

a c e a s t ă

n e s ă b

u i n ţ ă a

ta?

L a s ă - l

a ş

a d a r

pe Constantin, care este vred

nic de s

oarta sa

. Nu uit

a c ă este

posibil

ca, atun

ci

c

ând vor

a p

ă r e a p

rim ele

g r e u t ă ţ

i în c ă s n i c i

a voas

t r ă

s ă se

n t o a r c ă

la

i

a ţ a

de mai î

nain te

s ă c a d ă

iar

în m

o c i r l ă . Se s

pune

c ă de a c

e a s t ă

p a t i m ă

nu

p o ţ i

s c ă p a . Ş i

atunc

i ce o s ă

faci? O

are o

s ă c a u ţ i

alt Iannis, care

s ă - l

i z

b ă v e a s c

ă ? G â

n d e ş t e t

e

bine,

a ş a

d a r p l e a c

ă acum

cât ai

timp. Ia

uite-i p

e cei

din ju

r cât de d

i s p r e ţ u i

t o r te p

rivesc, c

a cum

r

vrea s

ă - ţ i s p u n ă

c ă s i n g u r

ă vrei

s ă - ţ

i fac

i r ă u . l a t

ă

u

nii deja

au încep

ut s ă ş u ş o t

e a s c ă :

«Biat

a

f

a t ă c

e

G o l g o t

ă

o

a ş t e a p

t ă cu u

n

a

stfel de

om pe c

are l-

a

ales

»".

A

cestea

m ulte

altele î

m i trece

au prin

m inte

când î

asculta

m pe C

onstant

in pove

stind de

spre

v

i a ţ a s

a de ma

i înaint

e. Era

atât de

m are is

pita,

8



încâ

t mi se

p ă r e a

c ă

cin

eva îmi

spune

toate

aceste

a la urec

he cu v

oce tare

. Pentru

prima

d

t ă

am

s i m ţ

i t

o atâ

t de m a

re

a p ă s

a r e

l ă u n t r i c

ă . Ch

iar

m -am ridicat în picioare la un m om ent dat cu

i n t e n ţ i

a

de a pl

eca. M -

am uita

t la

u ş

ă

apoi

la

C

onstant

in. L-am

v ă z

u t

plângân

d atun

ci mi-a

m

ve

nit în si

ne. „Da

r

ce

vrea

u

s ă

fac?

, m-am

gândit

.

Mi

-am am

intit c ă

toate

acestea

pe care

mi le

sp

unea

a c e

a s t ă

v

oce

c i u d

a t ă

le

m ă r t u r i

s i s e

Constantin

n s u ş i

atunci când, înaintea lui Iannis

nebu

nul, îm

i

f ă c

u s e

propun

erea de

a ne

c ă s ă

t o r i .

A ş

a d a r

nu e

ra ceva

nou. A

tunci C

onstanti

n îmi

spusese

c ă

va fi

grea v i a ţ a î m p

r e u n ă

c

u

el

A a

vut

curajul s ă - m i

s p u n ă

c ă d a c ă

m - a ş

în

voi s ă ă

c ă

s ă t o r e s

c

cu e

l,

ar

fi

mai bin

e

s ă

ne u t

ă

din

acest cartier sau

s ă

p l e c ă m

undeva în

s t r ă i n ă t

a t e .

Ia

r acum

de ce s ă

dau îna

poi?

Îmi a

duc am

inte

c ă

Iannis-

nebunul

, care

a

asc

ultat d i s c u ţ

i a p

e care

am avut

-o înain

te de a

ă

cere în

c

ă s ă t o r i e

era

gânditor

ş

nu

vorbea.

I-am

r ă s p u

n s

afirma

tiv lui C

onstant

in,

f

ă r ă s ă ă

gândesc mult. O putere

n e v ă

z u t ă

ă

îndem na

s ă

spun „da .

Un

glas l ă u n t r i

c îm

i spune

a

c ă

l

este

p

otrivit

pentru m

ine. Nu

am avu

t în ved

ere num

ai

f r

u m u s e ţ e

a

sa

t

r u p e a s c ă

c

i

m ai al

es

c u r ă

ţ i a

s u f l

e t e a s c ă

s t r ă

l u c i r e a f

e ţ e i

sa

le,

î n s

u ş i r i

care

izv

orau di

n zdrob

irea in

imii

din adâ

nca sa

p o c ă i n ţ ă

.

L i n i

ş t e a z u g

r ă v i t ă

pe chipu

l

s

ă u

a r ă t a c ă

deja ş t i e

ce c

ere de la

v i a

ţ ă . De

altfel

, primul

lucru

pe care

Dumn

ezeu

î

v

rea de l

a tineri,

a ş

a

cum

ne

spunea

Iannis,

este s ă - ş i

întem

eieze f

amilii b

ine-

9



cuvâ

ntate. S ă d e

v i n ă

buni

f a m

i l i ş t i

de

toate

celela

lte

î n v ă

ţ ă t u r ă ,

servic

iu

ş i

c

ele nec

esare

traiului

Se

î n g

r i j e ş t e El.

l a t ă

de

ce

lannis a început

s ă

strige tare

„ T r ă

i a s c ă

T r

ă i a s c ă "

de

î n d

a t ă

c

e

i-am

r ă s p u

n s

„da

lui

Consta

ntin. Ţ o p ă i a

ca

un cop

il mic ş i

zâ

mbea

iar cân

d a ple

cat fiin

d în m

od

v ă d i

t

bu

curos s

triga:

-

M are b

inecuv

ântare e

ste c ă s ă t o r i

a ,

c

r e ş t i n i i

mei m are binecuvântare este

c ă s ă t o r i a

pentru

p ă

m â n t

pe

ntru

Ce

r

M are a i n ă ,

m

are a i n ă

m r ă m a s

s u r

p r i n ş i

auz

ind chio

tele sa

le de

bucuri

e

ş i

am

început

s ă

râde

m.

Au

fost pri

ntre

cele ma

i fericite

clipe di

n

v i a ţ a

m

ea.

A

ş a d a r

ce

m -a ap

ucat a

cum? A ş fi

pu

tu t

foarte bine

s ă

refuz atunci.

A ş fi

pierdut

î n s ă

un

în

ger

p ă m

â n t e s c ,

pentru

c ă ,

în s

tarea de

p o c ă i

n ţ ă

în

care se

a f

l ă

Co

nstantin

r ă i

e ş t e

deja ca

u n înge

r

î

n v e ş m â n

t a t

cu ha

inele

v

i r t u ţ i i ş i

ale c r e d i

n ţ e i

f i e

r b i n ţ i

pe

care le

d ă r

u i e ş t e

Domn

ul. Îmi

am in

tesc c ă ,

la

d

o u ă

zile d u p ă ce

am

r ă

s p u n s

afir

mativ

cererii în

c

ă s ă t o r i e ,

l-am

g ă

s i t

pe lannis-nebunul

la intr

area bl

ocului

în care

locuies

c.

m

avut

impresia

c ă

ă

a ş t

e p t a .

- Ka

terina p

rin

a c e a s

t ă f a p

t ă

a

ta

L

ai

bucur

at

pe

Hristo

s pe p

readulc

ea Sa M a i c ă

Maic

a

n o a s t r ă

a t

u tu ror

pe S f i n ţ i i

n o ş

t r i .

Nu

te teme.

Dom

nul este

cu tine

o

s ă v ă

dea m u l

ţ i co

pii. O

s ă fii

f e r i c i t ă

,

pentr

u

c ă a

c e a s t ă

h o t ă r â r

a

ta

a

adus bu

curie în

Cer.

s

o



Mi-a dat atunci o carte, pe care o

ţ i n e a

în

m â n ă ş i

care cuprindea v i a ţ a Sfintei Maria

Egipteanca. lannis nu

t ă c e a

nimic î n t â m p l ă t o r .

Citind cartea aceasta mai târziu, am

c o n ş t i e n t i z a t

cât de mult s e m ă n a m cu a c e a s t ă S f â n t ă a Bisericii

noastre.

m luat cartea d u p ă

ce

am pus-o în

g e a n t ă ,

l-am întrebat a c ă mâncase.

- Nu, a ă s p u n s

- Vino, am

ă t i t

melci.

Mi

i-a trimis mama din

sat.

Atunci el a început ă strige:

- A s t ă z i Katerina o

s ă - i

dea nebunului de

mâncare.

s t ă z i

nebunul va mânca melci.

Domnul Pandelis, care s t ă t e a la

u ş a

b ă c ă n i e i

sale,

ş i

l-a auzit, a spus glumind:

- Nebunule, cu nebuniile tale î ţ i vei umple

pântecele,

ş i î n c ă

cu o mâncare foarte u n ă

- O s ă - ţ i aduc ş i ţ i e domnule Pandelis, am

g ă t i t

m u l ţ i , i-am spus.

-

Ei

Katerina, nu vreau

s ă

te pun la

s t e n e a l ă .

Voiam doar

ă - l

n e c ă j e s c

p u ţ i n

pe nebun .

- Îmi amintesc întâmplarea cu melcii, a spus

d e o d a t ă domnul Pandelis. Erau atât de bine ă t i ţ i

P ă r i n t e l e Vasilie m u l ţ i

a l ţ i i

au început s ă

r â d ă .

Katerina a continuat.

„l-am dat lui Iannis-nebunul

s ă - i

d u c ă o

farfurie cu melci domnului Pandelis p â n ă ce eu

aveam s ă

a ş e z

masa.

D u p ă ce

s-a întors, a

t ă c u t

r u g ă c i u n e a

a ş e z â n d u - s e , a spus:

51



- Ah, Katerina, câte

m u l ţ u m i r i

trebuie s ă - i

aducem lui Dumnezeu în

t o a t ă

vremea pentru

ceea

ce

ne d ă r u i e ş t e

I a t ă ,

pe mine nebunul ş

netrebnicul, cel mai

r ă u

dintre

t o ţ i

oamenii de pe

p ă m â n t nu m-a l ă s a t

n i c i o d a t ă

f l ă m â n d . Tot

deauna se î n g r i j e ş t e ş d ă p o r u n c ă î n g e r a ş i l o r S ă i ,

cum ş t i tu, buna mea c o p i l ă , ca s ă - m i poarte de

g r i j ă mie p ă c ă t o s u l u i .

A s t ă z i

a avut g r i j ă

s ă

m ă n â n c melci, a spus el zâmbind.

- Hai acum,

m ă n â n c ă

cred

c ă

e ş t i

f l ă m â n d

l-am îndemnat eu.

Pentru câteva minute s-a auzit numai zgo-

motul f u r c u l i ţ e l o r . Apoi m-a întrebat

d a c ă

va

ajunge mâncarea pentru Constantin, care se

întorcea de la

u n c ă

târziu, d u p ă - a m i a z ă .

- Nu te teme, m-am îngrijit de el, i-am spus.

A venit bunul nostru Hristos ş El Î n s u ş i l-a

binecuvântat pe Constantin ş l-a slobozit din

robie. M ă i m ă i , m ă i , ce minune a f ă c u t Domnul

Nu am

v ă z u t

în v i a ţ a mea a ş a

ceva

Domnul

nostru, Katerina, este multmilostiv ş multmilo

sârd,

P ă r i n t e

a d e v ă r a t .

Ochii

S ă i v ă d u r m ă r e s c

toate. Nu vrea

s ă

p i r ă nici un om. A ş t e p t ă cu

r ă b d a r e p o c ă i n ţ a n o a s t r ă .

U i t ă - t e

la Constantin.

P â n ă

ieri a fost încurcat în mrejele

d e s f r â n ă r i i ,

iar

a s t ă z i duce o v i a ţ ă î n g e r e a s c ă cu post, fapte bune

ş milostenie.

Duce

o v i a ţ ă î n g e r e a s c ă ş

t r ă i e ş t e

bucuria

p o c ă i n ţ e i

sale... De toate celelalte se în

g r i j e ş t e

Dumnezeu. Pentru tine, Katerina,

Constantin va i biletul de intrare în Î m p ă r ă ţ i a lui

Dumnezeu. S ă nu u i ţ i aceasta, mai ales când

52



v r ă j m a ş u l

te va

r ă z b o i

dorind

s ă

strice unirea

v o a s t r ă cea b i n e c u v â n t a t ă de Dumnezeu marea

T a i n ă

a c ă s ă t o r i e i . N-am

v ă z u t

în

v i a ţ a

mea

asemenea smerenie

ş i

zdrobire. Duhovnicul lui

p ă r i n t e l e Nicolae mi-a spus c ă a observat în

vremea

m ă r t u r i s i r i i

sale d o r i n ţ a p u t e r n i c ă de a

scoate t o ţ i spinii din mult-chinuitul lui suflet.

M ă r t u r i s i r e a sa s e m ă n a cu o o p e r a ţ i e pe i n i m ă

d e s c h i s ă ... A ş a a numit-o p ă r i n t e l e Nicolae. Mare

dar al lui Dumnezeu este

m ă r t u r i s i r e a

Când se

pare

ă

s-au înecat toate

o r ă b i i l e ,

prin o c ă i n ţ ă

te sui în carul îngeresc zbori la Cer.

Vezi

î m p ă r a t u l

Proorocul David la ce î n ă l ţ i m e a

ajuns prin smerenia

sa

Ce

r u g ă c i u n i

î n f r i c o ş ă

toare ne-a l ă s a t Sunt atât de î n f r i c o ş ă t o a r e pen

tru

c ă

ascund mari

a d e v ă r u r i ,

iar cheia

î n ţ e l e g e r i i

lor se d ă numai celor s m e r i ţ i cu inima. Demonii

a s c u l t ă

Psaltirea

r u g ă c i u n i l e

acestui mare

î m p ă r a t ş i

se c u t r e m u r ă . Dispar în m u n ţ i i î n a l ţ i .

Pentru aceasta Katerina când o

s ă a v e ţ i

pro

bleme

s ă

nu

i t a ţ i s ă c i t i ţ i

Psaltirea în

c a s ă

la voi.

În ea sunt ascunse cheile fericirii. În loc

s ă v ă

u i t a ţ i

la cutia care te umple de d e z a m ă g i r e

d e z n ă d e j d e

a d i c ă la televizor s ă c i t i ţ i V i e ţ i l e

f i n ţ i l o r ş i Sfânta S c r i p t u r ă . În felul acesta v e ţ i

avea casa s t r ă j u i t ă

ş i

un Înger p ă z i t o r va ocroti

familia

v o a s t r ă .

Nu te teme

p ă r i n ţ i i t ă i

o

s ă - l

i u b e a s c ă

pe Constantin când se vor

î n c r e d i n ţ a

c ă

fiica lor o duce bine.

V e ţ i

avea

p u ţ i n e

g r e u t ă ţ i

ş i

multe bucurii în c ă s n i c i a v o a s t r ă . Mare este

5



binecuvântarea lui Dumnezeu a spus apoi a

continuat ă

m ă n â n c e .

Atunci nu-mi d ă d e a m seama de i m p o r t a n ţ a

lucrurilor pe care mi le spunea

ş i

credeam

c ă

t r ă i e ş t e

într-o lume m a g i n a r ă necunoscând reali

tatea u r ă a i e ţ i i

Elefteria ce î n r o b i t ă

M-a privit

p u ţ i n

ca

ş i

cum r

fi

î n ţ e l e s la ce

m ă

gândeam

ş i

a spus:

- Katerina n i c i o d a t ă

s ă

nu iei în

s e a m ă e

spune lumea. În ziua de azi cei mai

m u l ţ i

oameni

sunt

n e f e r i c i ţ i

pentru c ă nu ş t i u unde se ascunde

fericirea. Cred

c ă

ea

c o n s t ă

în dobândirea bunu

rilor materiale î n s ă aceasta aduce nefericire. Cred

c ă puterea se ascunde în b o g ă ţ i e dar ajung la

d e z a m ă g i r e . Socotesc m u l ţ u m i r e faptul de a terfeli

a d e v ă r a t a dragoste prin desele

s c h i m b ă r i

ale

partenerilor lor dar în aceasta se ascunde

b ă t a i a

de joc

ş i

nefericirea. Bietele fete de vârsta ta nu

spun

c ă

fericirea se

a f l ă

într-un pat bun

ş i

în

b u n ă s t a r e m a t e r i a l ă ?

A ş a spun am

r ă s p u n s

eu g â n d i n d u - m ă c ă

la

fel

credeam ş i eu când am plecat din Creta ca

s ă

vin la Atena la studii.

3

În limba

g r e a c ă

elefteri

€Arn8EQ a) î n s e a m n ă

libert te

n.

tr. .

54



- Am

cunoscut Katerina o t â n ă r ă care cu

m u l ţ i

ani în

u r m ă

a venit din provincie la Atena

ca

s ă

studieze ca

ş i

tine. Intrase la universitate

ş i

voia

s ă

d e v i n ă

î n v ă ţ ă t o a r e .

a

Atena a început

s ă - ş i

d u c ă

nefericita v i a ţ ă profitând de libertatea

de care credea c ă fusese l i p s i t ă t r ă i n d î m p r e u n ă

cu ă r i n ţ i i ei la sat.

Î ş i

închipuia

ă r m a n a

c ă acum

nu va mai fi m u s t r a t ă cu cuvintele:

„ u cine

i

i e ş i t

unde

i

fost, de

ce i

întârziat,

ce i

vorbit?

ş i

altele pe care

o b i ş n u i e s c

s ă

le

s p u n ă

p ă r i n ţ i i .

Voi

fi

î m p r e u n ă cu b ă i a t u l care

îmi

place

mie

i r

când

ă

voi ă t u r a de el o ă g ă s e s c altul, ca

s ă

ă distrez. O

ă

g ă s e s c

ş i

ceva de lucru, ca

s ă

nu m nevoie de bani de la ă r i n ţ i ş i

s ă

scap i de

continua lor cârtire. Nu o s ă

mai

fie nevoie

s ă

dau

s o c o t e a l ă

înaintea

n i m ă n u i

ş i

o

s ă

ă

întorc

a c a s ă la orice o r ă

vreau . A ş a

gândea s ă r m a n a

Elefteria c ă c i a ş a se numea crezând c ă libertatea

î n s e a m n ă

lipsa controlului. Biata de ea avea

p ă r e r e

g r e ş i t ă c ă

bucuria

ş i

fericirea se ascunde

în

b ă u t u r ă

în dans în excursii în

t o v ă r ă ş i i l e

s t u d e n ţ e ş t i

lipsite de griji...

A ş a c ă î n d a t ă

s-a

aruncat

f ă r ă

cea mai m i c ă ş o v ă i a l ă în groapa

d e s f r â n ă r i i .

În primele zile ale ş e d e r i i în c a p i t a l ă în

amfiteatrul f a c u l t ă ţ i i a cunoscut un â n ă r ş i astfel

a început prima ei a v e n t u r ă

a m o r o a s ă .

e

la o

s i m p l ă

d i s c u ţ i e cu

t â n ă r u l

a ajuns la o întâlnire

pentru o cafea apoi la primele

s ă r u t u r i

ş i

la

primele î m b r ă ţ i ş ă r i . Cine

s ă

mai ţ i n ă

s o c o t e a l ă

de

acum înainte de

î n v ă ţ a t ?

Cine s ă mai

ţ i n ă

seama

55



de p ă r i n ţ i ?

... Pe l â n g ă

aceasta Elefteria

n o a s t r ă

se

mai

ş i l ă u d a

la prietenele ei cu marea ei cucerire.

Iar acelea curioase o întrebau a m ă n u n t e de

p i l d ă

cum

s ă r u t ă

cum se

p o a r t ă

cu ea etc.

Ca

s ă

evite

n t r e b ă r i l e

stânjenitoare i - a impus o izolare

c o n ş t i e n t ă . În felul acesta credea c ă va petrece

mai bine. Dar într-o zi d u p ă aproape d o u ă

s ă p t ă m â n i t â n ă r u l i-a întins o c u r s ă a ş a cum

o b i ş n u i ţ i s ă v o r b i ţ i voi tinerii ş i nu a venit la

întâlnirea pe care

ş i - o

d ă d u s e r ă .

Nu

r ă s p u n d e a

nici la repetatele ei telefoane. A cuprins-o neli

n i ş t e a nu mai

ş t i a ce

s ă

f a c ă . Se

ducea cu mintea

numai la lucruri rele.

C u p r i n s ă

de

n e l i n i ş t e

ş i de

stres t o a t ă noaptea n-a închis ochii. A doua zi

d i m i n e a ţ ă s-a dus la cursuri. Ş i i a t ă îl vede pe

iubitul ei prieten

ş e z â n d

în primul rând în

amfiteatru cum de altfel o b i ş n u i a s ă stea. Ea s-a

a ş e z a t l â n g ă el ş i l-a întrebat de ce nu a r ă s p u n s la

telefon. Acela v ă d i t enervat s-a întors spre ea

ş i

i-a spus:

-

Ce

doar n-o

s ă

stau

t o a t ă

v i a ţ a cu o

u ş u -

r a t i c ă

f a t ă

de provincie cu una care e

m o a r t ă

d u p ă b ă r b a ţ i

pe deasupra mai e de prost

gust i

s u p e r f i c i a l ă .

a

auzul acestor cuvinte ale t â n ă r u l u i pe care

îl

iubea Elefteria a s i m ţ i t cum îi fuge p ă m â n t u l de

sub picioare. N i c i o d a t ă nu-i vorbise cineva astfel.

În sat

t o ţ i

o respectau

ş i

o

p r e ţ u i a u .

A început

s ă

p l â n g ă

a plecat de la curs. Din pricina

a m ă r ă -

ciunii a d e z n ă d e j d i i z u g r ă v i t e pe chipul ei i s-a

pus un nod în gât.

„ S ă

s e s c h i d ă p ă m â n t u l

ş i s ă

56



ă

î n g h i t ă Ce r u ş i n e M - a m f ă c u t de râs ,

vor

bea de una s i n g u r ă în timp

ce

mergea pe strada

Hipocrat. A mers

ce

a mers în cele din u r m ă

s-a

a ş e z a t

pe o

b a n c ă

la Propilea acolo unde se

opresc autobuzele

ş i

a început s ă

p l â n g ă .

Vai,

vai,

ce

am ă ţ i t " , repeta adesea.

Acolo

buna mea Katerina am întâlnit-o.

M-am a ş e z a t l â n ă ea i am început s ă plâng i eu.

Ea

s-a mirat de aceasta d u p ă ce m-a privit m-a

întrebat de

ce

plâng.

- l a t ă , plâng pentru c ă te v ă d î n t r i s t a t ă , i-am

r ă s p u n s .

Atunci ş i - a deschis inima mi-a spus tot ceea

ce

ţ i - a m

povestit. I-am propus s ă se

s p o v e d e a s c ă

la un duhovnic bun care s l u j e ş t e în cartierul Kato

Patisia.

- Spovedania

î ţ i

va

u ş u r a

durerea ş i vei vedea

cum toate se vor îndrepta.

A luat adresa telefonul duhovnicului în

d u p ă - a m i a z a

a c e l e i a ş i

zile a mers ş i s-a spovedit.

R ă n i l e

pe care le deschisese dragostea t r e c ă t o a r e

s-au vindecat Elefteria L-a aflat pe Hristos

a d e v ă r a t a libertate.

A s t ă z i

este

c ă s ă t o r i t ă

are

doi copii

f r u m o ş i

pe nume Hristu Maria.

L u c r e a z ă î m p r e u n ă cu s o ţ u l ei care ş i el este

î n v ă ţ ă t o r , la o c o a l ă din Thesalia.

Nu ş t i u în

ce

m ă s u r ă povestea lui Iannis

nebunul este a d e v ă r a t ă . Î n s ă ceea ce pot

s ă

v ă

m ă r t u r i s e s c f ă r ă

ş o v ă i a l ă

este

c ă ,

în vreme ce

povestea aveam impresia c ă descrie propria mea

v i a ţ ă , care se a s e a m ă n ă foarte mult cu cea a

57



Elefteriei. Pentru

ă

a ş a gândisem i

a ş a t r ă i s e m

eu

p â n ă s ă - l

întâlnesc pe

el

Pe Iannis l-am

v ă z u t

pentru prima

d a t ă

la

intrarea blocului, la câteva zile

d u p ă

ce ă

instalasem. Eram cu t a t ă l meu, care venise din sat

ca

s ă l o c u i a s c ă î m p r e u n ă cu mine p â n ă aveam s ă

ă o b i ş n u i e s c cu

i a ţ a

din Atena.

- S ă n ă t a t e n a ş u l e Manole, ţ i e ş i bunei tale

fiice, a spus lannis.

-

S ă n ă t a t e

ş i ţ i e

Iannis, i-a

ă s p u n s

t a t ă l

meu.

În vreme

ce

ne n d e p ă r t a m t a t ă l meu a spus:

- S ă r m a n u l lannis Fiecare ă r a c cu soarta lui.

Proprietarul casei mi-a spus c ă este nebun. Î n s ă

un nebun atât de plin de

b u n ă t a t e

nu am mai

întâlnit n i c i o d a t ă Katerina. M-a ajutat

s ă

g ă s e s c

c a s ă

când am venit acum

d o u ă z e c i

de zile. M-a

ajutat ş i la mutare. Mi-a adus un cuptor cu

microunde nou spunându-mi:

,,Manole,

u

ai

familie mare

de h r ă n i t ş i

fiica ta o

ă

a i b ă

nevoie

de el iar mie nu-mi trebuie. Mi l-a d ă r u i t

Nicolae, care are un magazin de articole electrice

aici mai sus .

Nu voiam

s ă

iau un asemenea dar

de la el, dar a insistat.

Nici

bani nu a vrut s ă

p r i m e a s c ă

Singurul lucru pe l-a primit a fost o

cafea.

D u p ă câteva zile am început s ă

g ă s e s c

la

p o a r t ă

a g ă ţ a t e pungi cu alimente cu diferite

lucruri.

Am

întrebat-o pe doamna Stavrula, s t ă

pâna casei, care se

a f l ă

ş i

ea de

f a ţ ă

ce

este cu

aceste pungi ş i mi-a spus:

,,Asemenea nebunii

numai Iannis face. Trebuie

s ă

te

o b i ş n u i e ş t i cu

8



nebuniile

lui . M-am gândit

s ă

le arunc. m luat

geanta vroiam s ă merg ă i-o dau înapoi.

„N-am

s ă primesc lucruri de la un nebun. N-am s ă

m ă

las

f ă c u t ă

de

r u ş i n e

de

un nebun.

m

ş i

eu

demnitatea mea . A ş a

gândeam pe când coboram

cu liftul ca s ă merg la casa lui Iannis-nebunul.

e î n d a t ă

ce

am deschis

u ş a

l-am v ă z u t

înaintea mea. Ş e d e a pe zid ţ i n â n d în m â n ă o

metanie a ş a cum o b i ş n u i a . Nici m ă c a r nu am

apucat

ă

spun ceva.

- Buna mea

c r e t a n ă

pe mine

m ă c a u ţ i ?

A

venit vremea

s ă

m ă prezint.

ă

numesc lannis ş i

locuiesc aici aproape.

Ţ i - a m l ă s a t

buna mea

c o p i l ă d o u ă - t r e i pungi la

ş ă .

- Aceasta este ultima. Ia-o repede înapoi i-am

spus foarte

m â n i o a s ă .

- Nu este a mea este pentru tine. l a t ă am

s ă - ţ i spun o t a i n ă dar

s ă

nu m ă t r ă d e z i . Vizavi de

b r u t ă r i a domnului Apostol este u supermarket.

Proprietarul domnul Tanasis este un om bun

care a f ă c u t o

ă g ă d u i n ţ ă . S ă r m a n u l

acum doi ani

o

i i c ă

de-a sa pe nume Pashalina a murit într-un

accident. e atunci spre pomenirea ei

d ă r u i e ş t e

alimente s t u d e n ţ i l o r studentelor din cartier.

Î n s ă f i i n d c ă nu vrea ă se ş t i aceasta

m ă

pune pe

mine nebunul s ă le duc. A ş a c ă buna mea c o p i l ă

nu-l lipsi pe nefericitul t a t ă de bucuria de a face

milostenie.

Ş i

d ă - m i mie s ă r m a n u l u i cinci drah

me ca s ă aprind la

b i s e r i c ă

o lumânare pentru

Pashalina. Iar când o ă te duci tu la i s e r i c ă nu

59



uita s ă - i aprinzi o lumânare ca s ă afle o d i h n ă

sufletul ei.

Acestea mi-a spus Iannis-nebunul ş i a plecat,

d u p ă

ce

a

f ă c u t

o

p l e c ă c i u n e

a d â n c ă

înaintea mea.

D u p ă

a c e a s t ă

d i s c u ţ i e am luat geanta l i n i ş t i t ă

De

atunci, la intervale regulate, primeam daruri de la

domnul Tanasis ş i îi d ă d e a m ceva m ă r u n ţ i ş lui

Iannis, ca

ă - i

a p r i n d ă l u m â n ă r i Pashalinei".

Atunci domnul Tanasis, care era de f a ţ ă s-a

ridicat brusc a spus:

- Katerina, eu n i c i o d a t ă u ţ i - a m trimis

daruri. Tot ce am

f ă c u t

este

c ă

fiindu-mi m i l ă de

Iannis, am dat

p o r u n c ă

s ă i se f a c ă reducere de

cincizeci la s u t ă pentru tot ce c u m p ă r a . Aceasta a

fost totul. Cât p r i v e ş t e cele despre fiica mea

Pashalina, pe care cu

a d e v ă r a t

am pierdut-o

într-un accident, toate au fost

n ă s c o c i r i

ale lui

Iannis-nebunul. Poate c ă în acest

fel

r ă s p l ă t e a

binefacerea pe care i-o f ă c e a m .

Atunci lannis, care era student la drept,

Klio care studia la o ş c o a l ă p o s t l i c e a l ă s-au

ridicat au spus

c ă a c e l a ş i

lucru le zisese

ş i

lor în

p r i v i n ţ a darurilor pe care le

f ă c e a .

Iannis a a d ă

ugat c ă primea bani în plic, crezând

c ă - i

punea

pe ascuns domnul Tanasis.

- Oricum, la orice b i s e r i c ă mergeam, aprin

deam câte o lumânare pentru fiica ta Pashalina,

domnule Tanasis, a spus Iannis

v ă d i t m i ş c a t

de

cele auzite.

- M ă i m ă i ce

c o m o a r ă

ascundea Dumnezeu în

cartierul nostru Ce minuni se s ă v â r ş e s c sub ochii

60



n o ş t r i nu n ţ e l e g e m Cât de mult ni s-a împietrit

inima cât de mult ne-a orbit l ă c o m i a ego

ismul a spus plângând ă r i n t e l e Vasilie.

S-a uitat la Katerina

ş

a întrebat-o

d a c ă

mai

are ceva de spus, iar ea a r ă s p u n s c ă r putea s ă

v o r b e a s c ă ore întregi despre acest Sfânt al lui

Dumnezeu.

- Pe celelalte o s ă le scriu ş o s ă i le dau

domnului Anastasie. Singurul lucru pe care vreau

s ă - l

mai spun este

s ă m i

cer iertare

d a c ă

am

s u p ă r a t

pe cineva în cei

ş a p t e

ani cât am locuit în

acest cartier minunat,

s ă v ă

m u l ţ u m e s c tuturor

ş

s ă v ă

invit pe

t o ţ i

la cununia mea cu Constantin.

V a ş

ruga

î n s ă

ca în loc de dar s ă - i

d a ţ i

p ă r i n t e l u i

Vasilie bani pentru cantina ă r a c i l o r .

Atunci

t o ţ i

s-au ridicat în picioare

ş

au

aplaudat-o pe Katerina, iar s t ă p â n a casei în care

locuia Katerina ş i - a exprimat o r i n ţ a de a-l boteza

pe primul copil pe care î vor face. Era o t m o s f e r ă

de s ă r b ă t o a r e , iar s i m ţ ă m i n t e l e de bucurie alter

nau cu cele de întristare.

P ă r i n t e l e

Vasilie i-a

f ă c u t

semn domnului

Anastasie

s ă c i t e a s c ă

scrisoarea lui Iannis-nebunul.

D e ş i

se apropia miezul zilei, nimeni nu se îngrijea

de timp. Nici m ă c a r negustorii nu se gândeau

c ă

le-au ă m a s magazinele închise. Glumind, domnul

Pandelis a spus:

-

Ei

pentru Iannis

m e r i t ă s ă ţ i n e m

o

zi

în care

s ă

nu se lucreze

61



Domnul nastasie

i

nebunul Iannis

Cu

ochii în lacrimi, domnul Anastasie a

b ă g a t

pentru ultima

o a r ă

mâna în buzunar, ca

s ă s c o a t ă

scrisoarea lui Iannis. În biserica

t i c s i t ă

de lume,

n e r ă b d a r e a tuturor ajunsese la apogeu. A aruncat

o privire spre p ă r i n t e l e Vasilie alta spre nu

merosul auditoriu, care era ă d i t m i ş c a t .

Nu mi-am putut închipui n i c i o d a t ă propor

ţ i i l e

pe care le-ar putea lua, în cartierul nostru,

moartea Sfântului,

a ş a

cum se

a d e v e r e ş t e

din cele

povestite, a vecinului nostru a vrednicului fiul al

lui Hristos, a adormitului nostru frate Ioannis.

Nici

m ă c a r

nu mi-a trecut prin minte c ă în blocul

nostru, vreme de treizeci de ani, s-a ascuns o

c o m o a r ă

atât de mare. Nu

v ă

ascund faptul

c ă

d e ş i am r ă i t aproape de el, foarte m u l t ă vreme nu

mi-am dat seama de s f i n ţ e n i v i e ţ i i sale. Îl

socoteam habotnic ş i i e ş i t din m i n ţ i ş i a ş a îl pre

zentam celor care se plângeau din pricina com

portamentul lui nebunesc, a ş a cum î numeau

ei

mai ales a obiceiului

ă u

de a citi în fiecare

zi

cu

glas tare Psaltirea ş i Evanghelia zilei ş i de a

t ă m â i a de pe a c o p e r i ş u l blocului

â n ă

în curte.

ă simt acum foarte vinovat pentru obser

v a ţ i i l e pe care i le f ă c e a m din când în când ca

administrator al blocului, o b s e r v a ţ i i pe care le

primea f ă r ă s ă

se î m p o t r i v e a s c ă .

D i m p o t r i v ă

de

multe ori ă

l ă u d a

spunându-mi:

-

Î ţ i

doresc tot binele, domnule Anastasie, ţ i e

întregii tale familii la

o a t ă

lumea. Mi-ai f ă c u t

62



i a r ă ş i bucurie prin mustrarea ta. Mi-ai dat din

nou un kilogram de smerenie mie nebunului ş

t i c ă l o s u l u i

ş pentru aceasta sunt

e c u n o s c ă t o r .

O mustrare un kilogram de smerenie spunea

ş

m ă

binecuvânta cu mâna sa.

Credeam c ă nu î n ţ e l e g e ce-i spun f i i n d c ă este

nebun î f ă t u i a m s ă m e a r g ă la vreun doctor.

- Du-te bre Iannis la un psihiatru s ă - ţ i dea

vreo doctorie ca s ă ne l i n i ş t i m ş noi ş s ă nu

avem vreo

p r o b l e m ă

mai

g r a v ă .

Unii

a m e n i n ţ ă

c ă

o

ă - ţ i

f a c ă r e c l a m a ţ i e nu n ţ e l e g i ?

Acestea ş multe altele le spuneam fericitului

necunoscând vrednicia lui pe care o

t ă i n u i a

sub

chipul nebuniei sale ş prin comportamentul

s ă u .

a

îndemnurile mele de a merge la doctor îmi

r ă s p u n d e a

c ă

cel mai bun doctor este Hristos

cel mai bun spital este Biserica.

-

Ah

domnule Anastasie zi ş noapte plâng

ş i - L rog pe Hristos s ă m ă vindece. S ă m i f a c ă

o p e r a ţ i e pe

i n i m ă

d e s c h i s ă ş s ă m i s c o a t ă toate

n e c u r ă ţ i i l e pe care le-am adunat de mic copil. ă

rog Maicii Domnului

s ă m i j l o c e a s c ă

ea

s ă m i

s c o a t ă spinii care îmi

r ă n e s c

biata mea

i n i m ă .

Aprinde

ş

u vreo lumânare pentru mine nebu

nul când mergi la i s e r i c ă .

A ş a

îmi

r ă s p u n d e a

de obicei ş începea uneori

s ă r â d ă alteori

ă

p l â n g ă .

m

uitat

s ă v ă

spun c ă cei care la început se

plângeau din pricina comportamentului s ă u mai

apoi ajungeau s ă v o r b e a s c ă frumos despre el.

V ă z â n d

schimbarea lor am început

s ă

nu mai dau

63



i m p o r t a n ţ ă plângerilor noilor locatari. Abia în

ultimii doi ani am

î n ţ e l e s

c ă

Iannis nu era nebun

a ş a

cum credeam eu. O d a t ă s-a petrecut ceva

despre care m-a pus

s ă

f ă g ă d u i e s c c ă

n-o

s ă

o

spun n i m ă n u i . A ş a cum cei mai m u l ţ i dintre

d u m n e a v o a s t r ă ş t i ţ i am doi copii pe Maria pe

Mihail.

Ei

îl iubeau pe Iannis pentru c ă din

pruncie c r e s c u s e r ă aproape de

el

Î n c ă de când

erau de câteva luni Iannis se juca m p r e u n ă cu ei.

a

început nici eu nici

s o ţ i a

mea nu aveam

încredere s ă - l l ă s ă m s ă se apropie de

ei

Când o

vedea pe Maria îmi f ă c e a o p l e c ă c i u n e

a d â n c ă

spunea: « espectele mele

p r i n ţ e s e i

respectele

mele

r i n ţ e s e i » . Cu timpul am observat o e g ă t u r ă

n e o b i ş n u i t ă a copiilor cu lannis.

Maria care are acum

d o u ă z e c i

cinci de ani

din nefericire nu se a f l ă aici ca s ă ne o r b e a s c ă ea

î n s ă ş i despre c e a s t ă l e g ă t u r ă . A vrut ă ia parte

ea î n s ă i-am spus c ă o s ă fie un simplu trisaghion

c ă r fi

mai bine

ă

v i n ă î m p r e u n ă cu ă r b a t u l ei

la parastasul de patruzeci de zile. Cred

c ă

v ă avea

prilejul

s ă

dea ea

î n s ă ş i m ă r t u r i e

despre experi

e n ţ a pe care a avut-o l e g a t ă de lannis. Nu mi-am

putut închipui

p r o p o r ţ i i l e

pe care le va lua o

s i m p l ă s l u j b ă de pomenire.

Fericitul o b i ş n u i a s ă se joace cu Maria un joc

numit «rodia Maicii Domnului». Ascundeau o

rodie de plastic care se d e s f ă c e a în d o u ă în

care puneau

n i ş t e h â r t i u ţ e . Pe

fiecare dintre ele

era scris câte

un

nume cum

r

fi Ioan Gherasim

Gheorghe. Iannis o punea pe Maria s ă

caute rodia

64



de î n d a t ă ce o

g ă s e a

o deschidea

ş i

scotea o

h â r t i u ţ ă .

S ă

zicem c ă pe

b i l e ţ e l

scria numele

Sfântului Ioan Î n a i n t e m e r g ă t o r u l . Atunci fericitul

alerga la garsoniera sa

ş i

aducea cartea cu

v i a ţ a

Sfântului Ioan B o t e z ă t o r u l . În baza povestirii

f ă c e a u diferite scenete improvizate pe loc iar

lannis istorisea v i a ţ a Sfântului cu propriile sale

cuvinte.

e

multe ori ascultam pe ascuns ş i eu

aceste povestiri iar la unele dintre ele cum r fi

v i a ţ a

Sfântului Cosma Etolianul la

i n s i s t e n ţ a

lui

am jucat

ş i

eu

ş i s o ţ i a

mea acest joc.

a s f â r ş i t u l

jocului fericitul se

a ş e z a

pe un scaun i citea

u ţ i n

din Noul Testament. I-am spus s ă - i

c i t e a s c ă

copilului textul tradus în greaca

n o u ă

î n s ă a

refuzat categoric spunând:

- Îl va

t ă l m ă c i

Sfântul

ş i

Maica Domnului.

A c e a s t ă t a i n ă ascunde «rodia Maicii Domnului».

e

la g r ă d i n i ţ ă p â n ă la liceu Maria a fost o

e l e v ă care se deosebea de c e i l a l ţ i . Profesorii

întotdeauna o l ă u d a u pentru

o b s e r v a ţ i i l e

precise

pentru

e l o c v e n ţ ă ş i

pentru

c u n o ş t i n ţ e l e

profunde

de

l i m b ă g r e a c ă

veche. Pentru ea este o bucurie

s ă

c i t e a s c ă în fiecare

zi

din Psaltire

ş i

din Sfânta

S c r i p t u r ă . N e p o ţ e l u l u i de doi ani o b i ş n u i e ş t e s ă - i

c i t e a s c ă

Evanghelia zilei a ş a cum a î n v ă ţ a t - o

lannis. Ginerele meu la îndemnul Mariei în loc

de basme îi c i t e ş t e fragmente din v i e ţ i de S f i n ţ i

din Sinaxarul pe care i l-a dat ca dar la

n u n t ă

fericitul lannis.

65



aiînainte vestirea u n ţ i i

Într-o

zi

cu doi ani în

u r m ă

Iannis-nebunul

ş e d e a

pe banca de la intrare când m-a

v ă z u t

intrând în bloc mi-a spus:

- I a t ă - l pe bunul nostru administrator care o

s ă d e v i n ă socru ş i bunic.

M ă i , m ă i ,

ce

b ă i a t

credincios i-a

d ă r u i t

Maica Domnului frumoasei

p r i n ţ e s e care peste câteva luni o s ă d e v i n ă

î m p ă r ă t e a s ă

N-am dat nici o

i m p o r t a n ţ ă

cuvintelor lui pe

care le-am pus pe seama

o b i ş n u i t e l o r

lui nebunii.

Î n s ă

când am urcat în

c a s ă

l-am

g ă s i t

pe actualul

meu ginere stând în salon. m

ă z u t

flori în a z ă

ia pe Maria

t r ă l u c i n d

de bucurie.

-

S ă

ţ i - l

prezint pe Grigorie a spus ea.

Acesta mi-a dat mâna spunând:

- Domnule Anastasie am venit în casa dum

n e a v o a s t r ă

ca s ă - i cer mâna Mariei pe care o

iubesc ş i cu care vreau s ă ă c ă s ă t o r e s c f i r e ş t e

d a c ă

nici ea nu are nimic î m p o t r i v ă . Acum d o u ă

luni am terminat stagiul militar

i

de o

u n ă

lucrez

la Spitalul de Copii. m terminat facultatea de

m e d i c i n ă cu

c â ţ i v a

ani înaintea Mariei pe care am

cunoscut-o la Universitate de atunci d e ş i au

trecut trei ani nu am uitat-o n i c i o d a t ă .

Cererea în c ă s ă t o r i e a venit pe n e a ş t e p t a t e .

Gândul mi s-a dus la lannis. M-am întrebat de

unde

t i a .

- Bine

m ă i

Maria ai ascuns de t a t ă l t ă u acest

mare eveniment luându-l pe n e p r e g ă t i t e în vreme

66



ce lui lannis i-ai spus deja? Nu te-ai gândit c ă pot

s ă

fac infarct?

Maria m-a privit u r p r i n s ă a spus:

- Dar

t a t ă

de abia ieri mi-a propus Grigorie

s ă ne c ă s ă t o r i m d e z v ă l u i n d u m i a d e v ă r a t e l e lui

sentimente f a ţ ă de mine iar pe lannis nu l-am

v ă z u t de câteva zile. e tot spui acolo?

Poate d a t o r i t ă uimirii provocate de a c e a s t ă

întâmplare e a ş t e p t a t ă în minte îmi t ă r u i a între

barea cum a aflat lannis.

De

aceea de

î n d a t ă

ce

a

plecat Grigorie m-am dus c a s ă la el.

Când am ajuns la u ş ă l-am auzit vorbind cu

cineva. Credeam c ă este ginerele meu ş i am

deschis u ş a în care era

i

cheia. Atunci m-am aflat

înaintea unei

p r i v e l i ş t i

minunate. L-am v ă z u t pe

lannis-nebunul îngenuncheat în

f a ţ a

icoanei

Domnului nostru Iisus Hristos î n s ă era ridicat la

o j u m ă t a t e de metru poate chiar mai mult

deasupra ă m â n t u l u i . Vorbea cu Domnul iar El îi

r ă s p u n d e a . Am fost cutremurat la vederea acestei

p r i v e l i ş t i

ş i

probabil c ă am

l e ş i n a t .

Nu ş t i u

ce

mi

s-a întâmplat. Când mi-am venit în sine l-am

v ă z u t pe lannis ş e z â n d l â n g ă mine

ş i

zâmbind.

Pierdusem

o ţ i u n e a

timpului.

- Hristos i-a binecuvântat pe Grigorie ş i pe

Maria domnule Anastasie. El Î n s u ş i mi-a vorbit

despre binecuvântarea pe care o d ă c ă s ă t o r i e i lor.

Î ţ i spun aceasta ca s ă ţ i dezleg nedumerirea ş i s ă

nu te mai supere gândurile. Cât despre ceea

ce

ai

v ă z u t vreau s ă te rog s ă nu spui

n i m ă n u i c â t ă

vreme ă aflu în

a c e a s t ă

v i a ţ ă

t r e c ă t o a r e . Va

i

67



taina n o a s t r ă . Î ţ i aduci aminte

c ă

ţ i - a m spus

c ă

Domnul nostru este cel mai bun doctor? L-am

rugat,

a ş a d a r s ă - m i c u r ă ţ e a s c ă

p ă c a t e l e

care ca

spinii îmi

î n ţ e a p ă

inima.

«Vezi smerenia mea

ş i

osteneala mea i - m i

i a r t ă

toate ă c a t e l e mele ( ..)

P ă c a t e l e t i n e r e ţ i l o r

mele

ş i

ale

n e ş t i i n ţ e i

mele nu

le

pomeni. Pentru mila

Ta p o m e n e ş t e - m ă Tu

pentru b u n ă t a t e a Ta Doamne»4. Am spus am

tot spus aceste cuvinte, precum

î m p ă r a t u l

David,

iar El m-a auzit din când în când, îl c e r c e t e a z ă

pe nebun ca ă - l vindece, a spus râzând tare.

Apoi m-a chemat s ă

c â n t ă m î m p r e u n ă cu

noscutul psalm

«Cine este Dumnezeu mare ca

Dumnezeul nostru?

Tu e ş t i

Dumnezeu, Care faci

minuni »s.

- Hai, s ă - ţ i

t r ă i a s c ă

copiii

i

un ginere bun,

b ă i a t

binecuvântat, cu c r e d i n ţ ă în Hristos ş i cu

dragoste f a ţ ă de Dumnezeul Treimic. Este o co

m o a r ă

n e m a i î n t â l n i t ă

Grigorie O o m o a r ă

S i g u r a n ţ a

cu care îmi spunea acestea, pe â n g ă

întâmplarea

c u ţ r e m u r ă t o a r e

la care luasem parte,

au î n d e p ă r t a t orice î n d o i a l ă din sufletul meu, pe

care, ca

un ă r i n t e

o aveam cu privire la ă s ă t o r i a

Mariei. Când m-am întors a c a s ă Maria

s o ţ i a

mea ă a ş t e p t a u cu n e r ă b d a r e , ca s ă a u d ă im

presiile mele d u p ă întâlnirea cu Grigorie. u

r ă m a s uimite când le-am î m b r ă ţ i ş a t

ş i

le-am spus

c ă

trebuie

s ă

se

f a c ă

repede nunta. Maria a

4

Psalmii 24, 19 7,

8

s

Psalmul 76, 13.



izbucnit în plâns iar

s o ţ i a

a început s ă se gân

d e a s c ă la o

d a t ă p o t r i v i t ă

pentru stabilirea

n u n ţ i i .

I-am dat telefon în

a c e e a ş i

s e a r ă

fiului meu

Mihail care s a t i s f ă c e a stagiul militar la

Orestiada din Evros ş i-am adus la c u n o ş t i n ţ ă

fericitul eveniment.

m

r ă m a s mirat când m-a

întrebat

ce

face lannis

ş d a c ă

a aflat despre

n u n t ă .

l-am spus c ă

ş t i e

c ă este foarte bucuros

î n s ă nici

p â n ă

a s t ă z i nu am î n ţ e l e s de

ce

mi-a pus

a c e a s t ă

întrebare. Poate o

s ă v o r b e a s c ă el

despre

aceasta. Ceea

ce

am

î n ţ e l e s

abia mai târziu este

faptul c ă între copiii mei ş lannis a existat o e g ă

t u r ă aparte care s-a dovedit a

fi

foarte b i n e f ă

c ă t o a r e

pentru i a ţ a lor.

Din ziua aceea când am avut binecuvântarea

s ă t r ă i e s c

acea

e x p e r i e n ţ ă u n i c ă

s-a schimbat

ş

l e g ă t u r a

mea cu fericitul. Îi ceream sfatul în mod

regulat pentru diferite probleme am avut

impresia c ă

n u - ş i

mai acoperea cu nebunia daru

rile Harul Sfântului Duh.

ş a cum albina c a u t ă florile ca

s ă

adune

polenul la

fel

eu

c ă u t a m s ă

ă

întâlnesc în

fiecare

zi

cu el ca s ă ă îndulcesc de cuvintele

sale d u h o v n i c e ş t i care mi-au schimbat profund

v i a ţ a . m luat parte activ chiar la nebuniile lui.

e

atunci am început

s ă ă s t r ă d u i e s c s ă

particip

în mod activ la

i a ţ a

Bisericii s ă merg la slujbe s ă

cânt la

s t r a n ă

la Sfânta Liturghie

s ă

ţ i n

posturile

s ă ă m ă r t u r i s e s c ş s ă ă

î m p ă r t ă ş e s c

regulat s ă

ă apropii de

cel

îndurerat cu dragostea samari

neanului cu smerenia v a m e ş u l u i din cunos-



cutele parabole s ă L rog pe Domnul

s ă m i f a c ă ş i

mie

o p e r a ţ i a

n e c e s a r ă

ş i s ă

s c o a t ă

n e c u r ă ţ i a

din

inima mea care s-a adunat prin

ă l c a r e a

cu ş t i i n ţ ă

ş i

cu

n e ş t i i n ţ ă

a

Legii

Sale.

m

aflat în persoana

lui Iannis

a d e v ă r a t a

b o g ă ţ i e

c e r e a s c ă

ş i am t r ă i t


pe care m u l ţ i le c o n s i d e r ă minuni î n s ă

fericitul ă î n v ă ţ a s ă le v ă d ca pe simple binecu

v â n t ă r i ale d e v ă r a t u l u i Dumnezeu el în Treime.

eferiri

l minuni

De

acum doi ani de când am cunoscut ade

v ă r a t a vrednicie a lui Iannis recunosc c ă m-am

schimbat mult mai ales

d a t o r i t ă r u g ă c i u n i l o r

sale

f i e r b i n ţ i

pentru

c ă

asemenea

m a j o r i t ă ţ i i

c r e ş t i -

nilor din ziua de a s t ă z i Îl adusesem pe Dumnezeu

la ă s u r i l e mele mergând pe o cale l a r g ă pe care

o numeam r e d i n ţ ă . Mergeam din când în când la

b i s e r i c ă ca s ă m i asigur o imagine

r e s p e c t a b i l ă

în

societate. Consjderam

e g ă t u r a

cu Dumnezeu drept

o negustorie

ş i

credeam

c ă d a c ă s ă v â r ş e s c

câteva

fapte bune voi putea

fi

socotit î m p r e u n ă cu a l e ş i i

S ă i . Î n s ă lui Dumnezeu nu Îi sunt p l ă c u t e faptele

s ă v â r ş i t e

pentru dobândirea unei p o z i ţ i i bune în

societate iar prin participarea la m a n i f e s t ă r i reli

gioase

ş i

la cercuri de tâlcuire a Sfintei Scripturi

sub forma unor basme nu este cu p u t i n ţ ă s ă

i n t r ă m

pe

c e e a ş i f r e c v e n ţ ă

cu Dumnezeu.

În a f a r ă de acestea

l e g ă t u r a

cu fericitul m-a

ajutat s ă

î n ţ e l e g c ă

aproapele chiar cel pe care

70



noi î socotim v r ă j m a ş este chip al lui Dumnezeu

ş i c ă

trebuie

ă

te e r t f e ş t i pentru el.

- P o ţ i Anastasie

s ă

Îl u r ă ş t i s ă Îl alungi ş i s ă

Îl

h u l e ş t i

pe Dumnezeu

ş i

în

a c e l a ş i

timp

s ă

Îi ceri

ajutorul?

- Nu am ă s p u n s

- Dar atunci cum este cu p u t i n ţ ă s ă î urâm

pe aproapele nostru care este icoana vie a lui

Dumnezeu? Aceasta este o mare nebunie nici o

doctorie din cele care se

g ă s e s c

în farmacii nu o

poate vindeca

ci

numai p o c ă i n ţ a numai p o c ă i n ţ a

m ă r t u r i s i r e a .

Iannis-nebunul îi considera a d o r m i ţ i som

nambuli pe t o ţ i cei ce sunt

c r e ş t i n i

numai de

f o r m ă care în chip fariseic cred

ă

sunt l ă c u ţ i lui

Dumnezeu. Spunea

c ă

în zilele noastre

v r ă j m a ş u l

cu m u l t ă viclenie a

t ă c u t

s ă se r ă s p â n d e a s c ă

psihiatria iar pe cei mai m u l ţ i dintre c r e ş t i n i i-a

t ă c u t d e p e n d e n ţ i de somnifere ca s ă - i ţ i n ă în

stare de

h i p n o z ă ş i

în

a c e l a ş i

timp

s ă

le dea

impresia

ă

au o imagine

u n ă

în societate.

- Planeta

n o a s t r ă

Anastasie este «via» pe

care o l u c r e a z ă Dumnezeu

Cel

în Treime. Din

nefericire nu am c o n ş t i e n t i z a t aceasta

ş i

credem

c ă putem s ă rupem

a c e a s t ă

l e g ă t u r ă . Omul a fost

înzestrat cu libertatea v o i n ţ e i ş i poate s ă se su

p u n ă

sau s ă se î m p o t r i v e a s c ă voii lui Dumnezeu

iar supunerea n s e a m n ă

împlinirea poruncilor a

Legii

lui Dumnezeu pe când împotrivirea în

s e a m n ă î n c ă l c a r e a poruncilor. Cale de mijloc nu

e x i s t ă . Nu p o ţ i de exemplu s ă preadesfrânezi

7



vreme de unsprezece ani cu sora s o ţ i e i tale ş i în

a c e l a ş i

timp s ă

p o r ţ i

cruce la gât s ă mergi la

b i s e r i c ă .

Nici

s ă furi s ă desfrânezi s ă

m i n ţ i

în

a c e l a ş i

timp

s ă

s u s ţ i i

c ă

crezi în Hristos. Sau

e ş t i

sau nu ş t i cu Hristos Anastasie. Ca s ă participi la

doxologia pe care întreaga zidire o aduce lui

Dumnezeu Cel în Treime trebuie s ă te d ă r u i e ş t i

Lui

în întregime. Patria c r e ş t i n i l o r este Cerul iar

nu p ă m â n t u l .

Pe

p ă m â n t suntem simpli c h i r i a ş i

a f l a ţ i

în trecere în vreme

ce

în Cer suntem

m o ş

tenitori ai v e ş n i c i e i . Ochiul lui Dumnezeu

r i v e ş t e

zi noapte inimile oamenilor ş i vede

d o r i n ţ e l e

lor.

D a c ă

e ş t i drept vei primi plata dreptului.

D a c ă e ş t i nedrept va veni asupra ta mânia lui

Dumnezeu

ş i

într-o zi o s ă c u n o ş t i sabia Sa.

Acestea le spune foarte limpede

î m p ă r a t u l

ş i

Proorocul David. Problema este Anastasie

ce fel

de c r e ş t i n i suntem.

m

ajuns de p a r c ă suntem

f i e r ţ i în a p ă ne-a orbit fumul de la

t ă m â i a

pe care

o folosim ne-am î n f ă ş u r a t cu v e ş m â n t u l înfrico

ş ă t o a r e i

î n d o i e ~ i .

C r e ş t i n

î n s e a m n ă

j e r t f ă . C r e ş t i n

î n s e a m n ă

s ă

te saturi v ă z â n d u - i pe l ţ i i mâncând.

C r e ş t i n

î n s e a m n ă s ă te bucuri când sufletul aproapelui ă u

se î n t â l n e ş t e cu Dumnezeu. C r e ş t i n

î n s e a m n ă

s ă

t r ă i e ş t i s ă participi la bucuria la sporirea

aproapelui t ă u ca cum r

fi

a ta. C r e ş t i n în

s e a m n ă s ă nu iei în

s e a m ă

a ş a cum spune David

s u f e r i n ţ e l e

care totdeauna au constituit calea cea

mai g r a b n i c ă care duce la

Cer

C r e ş t i n

e ş t i

când

durerea celuilalt este durerea ta. Nu p o ţ i s ă te

72



n u m e ş t i c r e ş t i n s ă ii

mason ş i iubitor de

avere escroc nici m ă c a r nu trebuie s ă ai de-a

face

cu cei

ce

s-au l e p ă d a t în mod c o n ş t i e n t de

A t o t ţ i i t o r u l

au ales

s ă

s l u j e a s c ă

lui Mamona

legiunilor de demoni pe care îi trage u p ă

el

Nu erau î n t â m p l ă t o a r e cuvintele nebunului

Iannis. ă loveau acolo unde m ă durea. Ca vântul

s-au spulberat opiniile p o z i ţ i i l e care credeam c ă

îmi vor asigura atât mie cât familiei mele con

i ţ i i

bune de trai.

M ă r t u r i s e s c

în mod public

c ă

în

vremea când eram avocat practicant am fost atras

în mrejele masoneriei. Credeam

c ă

p o z i ţ i a s o c i a l ă

m ă

va ajuta în cariera mea m ă va sprijini în

a s p i r a ţ i i l e mele pe care le aveam atunci ş i anume

de a sluji politica. În lojele f ă r ă e l e g i i am fost

î n v ă ţ a t

m-am familiarizat cu

s l ă b i r e a

în cre

d i n ţ ă cu c r e ş t i n i s m u l fariseic neautentic. Mai

târziu ca membru cu o f u n c ţ i e î n a l t ă în minister

consideram

c ă

faptul de a fi mason îmi

d ă d e a

o

s i g u r a n ţ ă p r o f e s i o n a l ă . T r ă i a m î n s ă

în

a m ă g i r e

în realitate eram membru activ

al

psihiatriei som

nambulilor fiind numai în

a p a r e n ţ ă c r e ş t i n a ş a

cum bine spunea fericitul.

Acum pot s ă v ă

î n c r e d i n ţ e z

c ă

p r e z e n ţ a

lui

lannis în i a ţ a mea i-a i z b ă v i t din aceste necazuri

mai întâi pe copiii mei

pe s o ţ i e f a ţ ă de care nu

eram un

s o ţ

bun credincios cât pe mine

personal.

ă

aflam într-o

s i t u a ţ i e

f ă r ă

i e ş i r e

ase

m ă n ă t o a r e

cu cea

d e s c r i s ă

de Constantin de

Katerina ş i din ea m-a scos mâna lui Dumnezeu

prin îngerul

S ă u p ă m â n t e s c a d i c ă

prin lannis-

7



nebunul. R u g ă c i u n i l e lui erau cele care p ă r u

cartierul nostru. Prin nebunia sa ne a r ă t a c ă

Dumnezeu u c r e a z ă altfel decât credem noi.

Ajunsesem la concluzia

c ă

dobândirea bunu

rilor materiale a unei case a unei slujbe

ş

câteva

depuneri în n c ă pentru vreme de nevoie te pun

în i g u r a n ţ ă . Credeam c ă a fura Statul sau a ă c ă l i

Garda f i n a n c i a r ă d o v e d e ş t e i s t e ţ i m e iar a-l î n ş e l a

pe vecinul t ă u folosindu-te de c u n o ş t i n ţ e l e tale

juridice ca

ă - i

iei doi metri

ă t r a ţ i

de teren

a r a t ă

în

e s e n ţ ă

faptul

c ă

pretinzi ceea ce crezi

c ă

a p a r ţ i n e .

Aveam de treizeci de ani

p ă r i n t e

Vasilie o

magazie pe care o dobândisem prin n ş e l ă c i u n e de

la bunul meu vecin Antonie. Uitasem de mult

întâmplarea.

Î n s ă

mi-a adus aminte de ea Iannis

nebunul când mi-a povestit despre un c r e ş t i n

«respectabil» din cartierul nostru care a luat pe

nedrept doi metri

p ă t r a ţ i

de p ă m â n t de la vecinul

s ă u

mai s ă r a c . M-a întrebat cum

r

trebui

s ă

e

poarte Dumnezeu cu un astfel de om.

Î n d a t ă

i-am

spus

c ă

r

trebui pedepsit ca

s ă

se

n ţ e l e p ţ e a s c ă

s ă

dea înapoi ceea ce a furat. Atunci fericitul mi-a

spus:

- Dumnezeu l-a avertizat de

d o u ă

ori. Prima

d a t ă a î n g ă d u i t s ă se î m b o l n ă v e s c ă grav fiul s ă u .

A doua o r ă i-a trimis un mic infarct î n s ă inima

lui a r ă m s tot î m p i e t r i t ă . Acum i-a închis u ş

nu mai

a s c u l t ă

r u g ă c i u n i l e lui.

- Cine este acela ca

s ă - i

ă m de ş t i r e

s ă

nu

j u n g ă

s ă - ş i

p i r d ă ş sufletul am zis eu.

74



Iar el mi-a spus plângând

c ă

eu însumi sunt

acela. Î n c h i p u i ţ i - v ă uimirea mea.

- Poate faci o r e ş e a l ă u am furat ă m â n t de

la nimeni am spus eu încet vorbind de unul

singur.

A c e a s t ă f ă r ă d e l e g e era atât de a s c u n s ă î n l ă

untrul sufletului meu încât nu-mi puteam aminti

de ea.

-

Ai

luat doi metri

p ă t r a ţ i

de la Antonie.

M e r i t ă

pentru doi metri

ă t r a ţ i

s ă

pierdem Raiul?

- Nu am

ă s p u n s

r u ş i n a t ş

foarte uimit.

ă

s i m ţ e a m ca un copil mic care a f ă c u t o

n e o r â n d u i a l ă .

Atunci fericitul a început

s ă p l â n g ă

m-a î m b r ă ţ i ş a t .

m

plâns ş eu î m p r e u n ă cu el

m u l t ă vreme. m cerut iertare de la Dumnezeu.

Plecând de la casa lui m-am oprit la etajul

al

patrulea i-am spus lui Antonie c ă îmi n s u ş i s e m

pe nedrept doi metri p ă t r a ţ i din s p a ţ i u l lui de la

parter.

El

a r ă m a s uimit. Atunci i-am spus c ă o

s ă - i achit contravaloarea toate cheltuielile nece

sare pentru construirea peretelui pe locul care

trebuie.

- Ei Anastasie nu-i mare lucru doi metri

n u - ţ i face griji nu o

s ă - i

l u ă m cu noi când o s ă

p l e c ă m

din lumea aceasta. L a s ă lucrurile a ş a cum

sunt. Ajunge s ă fim vecini buni a spus Antonie.

- Nu am fost un vecin prea bun Antonie i-am

r ă s p u n s

g â n d i n d u m ă

la m ă r i n i m i a lui d u p ă care

am început

ă

m ă

compar cu el în sinea mea.

ă s i m ţ e a m ca un biet vierme am început

s ă spun

R u g ă c i u n e a

lui Iisus. A doua

zi

i-am

7



m ă r t u r i s i t

lui Iannis gândurile mele, iar

el

zâmbind mi-a

o p t i t

la ureche:

- Ieri, Anastasie, ai deschis Cerul ai f ă c u t

bucurie Îngerilor.

Ş i

Proorocul David se socotea

vierme, iar l t ă d a t ă un ucenic iubit al Domnului

nostru cugeta la fel. Iar Hristos a spus atunci

u r m ă t o a r e a p i l d ă :

«Era

o d a t ă

un vierme

de

m ă t a s e

care

t r ă i a

într-un

c o l ţ

al unei

g r ă d i n i

mari. Într-o

zi,

acest vierme s-a

h o t ă r â t s ă

se

ocupe

cu

cele

d u h o v n i c e ş t i

d u p ă

ce

ş i - a

p ă r ă s i t

casa a început s ă - l caute pe proprietarul acelei

frumoase

g r ă d i n i . C ă u t â n d

m u l t ă vreme

ş i

oste

nindu-se l ă s a

în

urma sa

m ă t a s e a .

Când s-a

terminat

m ă t a s e a

proprietarul

g r ă d i n i i

i-a dat

aripi

c s ă

zboare

l â n g ă

el...».

Pentru aceasta,

Anastasie, glasul Sfântului Ioan

B o t e z ă t o r u l

care

v o r b e ş t e despre m ă r e ţ i a p o c ă i n ţ e i ş i a smereniei

a d e v ă r a t e

se aude de-a lungul veacurilor. În ceea

e p r i v e ş t e

datoria

t

f a ţ ă de Antonie, Dumnezeu

î ţ i

va a r ă t a la timpul potrivit cum trebuie

s ă

o

p l ă t e ş t i .

Î n t r - a d e v ă r d u p ă

câteva luni sora lui Antonie

a fost n e v o i t ă

s ă f a c ă

o o p e r a ţ i e grea, pentru care

era nevoie de m u l ţ i bani. Când am auzit de la

lannis despre nevoia lui, am alergat la b a n c ă

mi-am achitat datoria. Antonie, pe care îl v ă d

plângând acolo într-un

c o l ţ

de atunci

s t ă r u i e

mereu

ă - m i

dea înapoi banii .

P ă r i n t e l e

Vasilie

î ş i f ă c e a

în continuu semnul

Sfintei Cruci. Nu mai mergea în Sfântul Altar

ă - ş i

ş t e a r g ă lacrimile, i le

l ă s a

s ă c u r g ă în voie, a ş a

7



cum

f ă c e a u t o ţ i

c e i l a l ţ i . De-a lungul slujirii sale

pastorale nu mai t r ă i s e asemenea î n t â m p l ă r i .

De

altfel a ş a cum i-a m ă r t u r i s i t mai apoi lui

Anastasie

el

f ă c e a

parte din acea categorie de

oameni „ i n t e r n a ţ i în salonul de psihiatrie a

iluziilor pe care a construit-o cu m u l t ă

m ă i e s t r i e

vicleanul Beelzebul.

- Trebuie

s ă ă

opresc

s ă

v ă citesc scrie

soarea fericitului pentru c ă

mi se pare

c ă

m-am

a b ă t u t

prea mult de la subiect

ş i

o

s ă

se

r ă c e a s c ă

mâncarea pe care a p r e g ă t i t - o doamna Polixenia

mama lui Dimitraki.

- Nu nu. L a s ă scrisoarea c o n t i n u ă

s ă

ne

v o r b e ş t i despre Iannis-nebunul au strigat cei mai

m u l ţ i .

-

u

dreptate. Unde vom mai auzi asemenea

lucruri? a d ă u g a t p ă r i n t e l e Vasilie.

Anastasie a ă u t

p u ţ n ă

a p ă ,

pe care i-a adus-o

paraclisierul

d u p ă ce

a aruncat o privire spre

icoana lui Hristos a continuat:

„Ce s ă m i

amintesc mai întâi din povestirile

pline de

î n v ă ţ ă t u r i

ale fericitului?

l a t ă

ce

mi-a

povestit

d a t ă :

-Anastasie îmi spunea când omul va în

ţ e l e g e

ce

lucru mare este a da din

t o a t ă

inima

atunci se va schimba societatea n o a s t r ă . În

vremurile de început c r e ş t i n i i se îngrijeau

s ă - ş i

ajute aproapele aflat în

u f e r i n ţ ă

sau în

ă r ă c i e .

În

acei ani o

c r e ş t i n ă

s-a

c ă s ă t o r i t

cu un

t â n ă r

idolatru. Singurul lucru pe care i l-a cerut înainte

de c ă s ă t o r i e a fost s ă - i î n g ă d u i e s ă m e a r g ă la



biserica c r e ş t i n e a s c ă s ă se roage. Într-o

zi

la un

an de la c ă s ă t o r i e s o ţ u l a întrebat-o cum s ă folo

s e a s c ă cele zece lire de aur pe care le c â ş t i g a s e din

munca sa.

F ă r ă

s ă

se

g â n d e a s c ă

mult ea i-a spus

c ă banca cea mai b u n ă este cea a c r e ş t i n i l o r

f i i n d c ă

d ă d o b â n d ă

de zece ori mai mare decât

împrumutul i uneori chiar mai mult.

Atunci s o ţ u l idolatru a întrebat-o unde este

banca

c r e ş t i n i l o r

ca s ă m e a r g ă s ă d e p u n ă cele

zece

lire. Ea l-a

s f ă t u i t

s ă

m e a r g ă

la

b i s e r i c ă

ş i

s ă

î m p a r t ă

banii

s ă r a c i l o r

care se a f l ă în apropierea

ei cer ajutor.

A c e ş t i a

sunt f u n c ţ i o n a r i i

ă n c i i

lui Hristos ,

i-a spus ea.

D e ş i

a

r ă m a s

uimit de

r ă s p u n s dar

i i n d c ă

avea încredere o a r b ă în

s o ţ i a

sa a

f ă c u t

a ş a cum l-a s f ă t u i t . A mers a ş a d a r la

b i s e r i c ă

ş i

a

î m p ă r ţ i t

economiile sale

s ă r a c i l o r

apoi s-a întors bucuros c a s ă .

D u p ă u an i-a spus

s o ţ i e i

sale c ă are nevoie

de bani. Ea l-a îndemnat s ă m e a r g ă i a r ă ş i la

b i s e r i c ă . A mers ş i i-a c ă u t a t pe cei c ă r o r a le

d ă d u s e lirele de aur

î n s ă

în zadar. Nu a g ă s i t pe

nimeni

a ş a

c ă

s-a

h o t ă r â t s ă

se

î n t o a r c ă a c a s ă

gândindu-se

c ă

o

s ă

v n ă din nou în ziua u r m ă -

toare Tocmai când s ă plece a v ă z u t pe jos o

l i r ă

de aur. S-a aplecat

ş i

a luat-o. Înainte s ă a j u n g ă

a c a s ă s-a dus

ş i

a

c u m p ă r a t

cu acea l i r ă alimente

printre care un e ş t e mare.

Î n d a t ă ce

a ajuns

a c a s ă s o ţ i a

sa l-a întrebat

d a c ă a primit banii.

El

i-a

r ă s p u n s

c ă din cele

zece

lire a

g ă s i t

numai o

i r ă

aceea în afara bisericii.

«Nu te tulbura, are r i j ă Hristos», l-a i n i ş t i t ea.

78



M ă i

m ă i

ce c r e d i n ţ ă a d e v ă r a t ă avea Noi, cei

din ziua de a s t ă z i ,

ş i în

primul rând eu nebunul,

nu

mai avem nici m ă c a r o

ă r â m ă

din r e d i n ţ a ei.

Atunci acea

u n ă

c r e ş t i n ă

a luat

e ş t e l e

ca

ă - l

c u r e ţ e ş i

a

g ă s i t

î n ă u n t r u l lui o

p i a t r ă .

A

r ă m a s

m i r a t ă ş i

l-a întrebat

pe ă r b a t u l

ei ce fel de

p e ş t e

este acela care ă n â n c ă pietre. l a luat piatra i a

alergat la un prieten de-al s ă u , care locuia aproa

pe, ca

s ă

i-o arate

ş i

s ă - l întrebe cum se n u m e ş t e

p e ş t e l e

Î n d a t ă

ce a

v ă z u t - o ,

prietenul

s ă u

a

î n m ă r m u r i t . «Unde

i

g ă s i t acest m ă r g ă r i t a r

u r i a ş ? » , l-a întrebat acela. «Dar

a c e a s t ă p i a t r ă

n e a g r ă

este m ă r g ă r i t a r ? » a întrebat mirat

b ă r

batul c r e ş t i n e i . « S ă - l duci la giuvaergiu ca

s ă - ţ i

s p u n ă

cât

a l o r e a z ă » .

S-a dus la giuvaergiu, care

î n d a t ă

ce a

v ă z u t

m ă r g ă r i t a r u l , i-a oferit pentru el patruzeci de lire

de aur. Idolatrului i se ă r e a c ă î ş i bate joc de el ş i

a întrebat mirat: « V a l o r e a z ă a c e a s t ă

p i t r ă

-

truzeci de lire

de

aur? » Giuvaergiul credea

ă

se

t â r g u i e ş t e cu el ş i î n d a t ă a dublat suma. Idolatrul,

crezând

c ă

îl ia în râs, se uita la el uluit,

f ă r ă

s ă

v o r b e a s c ă . Atunci giuvaergiul a spus: «Pentru c ă

este cel

m i

mare ă r g ă r i t a r pe care l-am

v ă z u t

p â n ă

acum o

ă - ţ i

dau

o u t ă de

lire de aur. Mai

mult

î n s ă s ă

nu-mi ceri».

Acela i-a dat lirele ş i

t â n ă r u l a alergat foarte bucuros la o ţ i a lui.

A salutat-o i-a povestit întâmplarea. Atunci

ea ş i - a

f ă c u t

semnul Sfintei Cruci i-a spus:

« Ţ i - a m spus

c ă

Domnul o

s ă - ţ i

dea

de

zece

ori

m i multe lire».

9



Atunci el a n ţ e l e s sensul cuvintelor s o ţ i e i sale

a cerut s ă afle mai multe despre Hristos.

D u p ă

p u ţ i n ă

vreme s-a botezat.

Ai

î n ţ e l e s

Anastasie cum

l u c r e a z ă

Hristos?

Ai

v ă z u t ce

c r e d i n ţ ă mare aveau atunci

c r e ş t i n i i ?

Ei

au

î n ţ e l e s

ceea

ce

se î n ţ e l e g e de la sine anume

c ă tot

p ă m â n t u l

este al lui Dumnezeu. El le

î n d r e a p t ă pe toate spre mântuirea omului. El L-a

trimis pe Fiul

S ă u Cel

Unul

N ă s c u t

pe p ă m â n t ca

s ă

ne arate calea mântuirii iar poporul pe care l-a

ales

L-a

r ă s t i g n i t Î n s ă

ş i noi Îl

r ă s t i g n i m

prin

purtarea

o a s t r ă .

A c e a s t ă

povestire m-a preocupat vreme de o

s ă p t ă m â n ă .

ă

gândeam la ea

zi

noapte.

Ş i

aceasta s-a întâmplat pentru

c ă

aveam în b a n c ă

zece milioane încercam

s ă m i

dau seama

d a c ă

eu a ş putea face precum acea c r e ş t i n ă s ă - i dau

milostenie. A d i c ă s ă r ă m â n f ă r ă nici un ban.

Ş o v ă i a m î n s ă foarte mult. « A ş a ceva nu se mai

î n t â m p l ă a s t ă z i sunt simple o v e ş t i » îmi ş o p t e a

gândul. Fericitul ca cum ar i î n ţ e l e s ceva din

comportamentul meu m-a întrebat

ce

m ă

chi

nuie. I-am

m ă r t u r i s i t ce

m ă

f r ă m â n t ă .

~

Ei

s ă r m a n u l de tine pentru atâta lucru te

n e c ă j e ş t i ?

Nu L-ai auzit pe Hristos spunând:

« F e r i c i ţ i cei milostivi»

Cu

milostenia c â ş t i g i

Cerul. O s ă - ţ i spun o t a i n ă Anastasie: prin

milostenie

i n v e s t e ş t i

capital în Cer. Cumperi

ogoare terenuri case minunate.

Ş i

toate sunt

v e ş n i c e . În loc

s ă

ai bani în

b a n c ă

mai bine

i n v e s t e ş t e - i

în vreun o g o r a ş în Cer. Nu l-ai auzit

8



pe

î m p ă

r a t u l

Prooroc

ul Davi

d care

spune c ă

o

z

i

în Cer

face câ

t o mie

de ani p

e p ă m â n t

?

A ş a d

a r

c

ând o s ă

te che

me Dum

nezeu

o s ă - I c

eri

s ă

ve

zi

ce

ai

c u m p ă r a t

cu ban ii pe care i-ai da t

s ă r a c i l o r

a ş a

poate

va

î n g

ă d u i s

ă s

tai în tr-

un l o c ş o r

mi-a

spus

râzând

.

A doua

z

i

am p

rins cur

aj

d i

s - d e - d i

m i n e a ţ ă

am m

ers la b a n c ă

.

m scos

j u m ă

t a t e

din b

ani

ş i

m-am

îndrep

tat spre

un azi

l de b ă t r â n i

. L

-am

g ă s i t

pe responsabilul cu construirea unei noi

aripi

ş i

l-am în

trebat c

ât

d a t o

r e a z ă

ing

inerulu

i.

El

a r ă m a s

surprin

s.

a

s ă

nu în

tind vor

ba dato

ria

azilului

de b ă t r â n

i era de

patru m

ilioane

.

- D ă i

telefo

n

s ă

v i n ă

i-a

m spus

. O s ă -

i

p l ă t e s c

eu.

B ă t r â n u l u i

nu-i venea

s ă - ş i

c r e a d ă

urechilor

a ş a c ă

l-a

sunat î n d a t ă

p

e mitr

opolit î

n ş t i i n

ţ â n d u

l

desp

re

i n

t e n ţ i i l e

me

le. Ace

la a în t

rebat

care

este nu

mele m

eu d

e î n d a t ă

e a

aflat

deoarec

e

ă

c u

n o ş t e a

a vru

t s ă

v

o r b e a s c ă

cu

mine.

I-am s

pus c ă v

reau

s

ă

dau b

anii a c e ş

t i a

pentru

c ă f ă c u

s e m

o

f ă g

ă d u i n ţ ă

înaintea lui

D

umneze

u a

primit

s ă - i ia

. L-am p l

ă t i t p

e

in

giner

am ple

cat. Apo

i m-am

îndrept

at spre

o

c a s ă

de b ă t r â n

i a

biserici

i paroh

iale ş i

am dat

aco

lo restu

l de ban

i.

D u p ă

a c e a s t

ă

f a

p t ă

m-a

cuprins

o bucur

ie de

nedesc

ris o b

ucurie p

e care

nu o m

ai t r ă i s e

m

p â n ă

at

unci. D u p

ă d o u ă

zile

am

f ă c

u t

la

fel

cu

c e

i l a l ţ i b

ani dân

du-i u

nor

f u n

d a ţ i i

ale

Biseric

ii

n

oastre

la

d o u ă a s o

c i a ţ i i

mision

are di

n

81



Tesalonic din Patra. M-am îngrijit, desigur,

s ă

închid definitiv contul. Când i-am spus

o ţ i e i

mele

despre toate acestea,

ă a ş t e p t a m s ă

strige

ş i s ă

protesteze,

î n s ă

ea s-a uitat la mine

ş i

a spus doar

atât:

- Când te n t o v ă r ă ş e ş t i cu un nebun,

faci

ş i u

nebunii. Î n s ă aceste nebunii sunt bune, pentru c ă

v ă d

c ă te-au schimbat cu totul spre bine. E ş t i alt

om, Anastasie. S t r ă l u c e ş t i cu totul aceasta îmi

este de-ajuns, ba chiar îmi

r i s o s e ş t e .

«O

r e a c ţ i e fo rte b l â n d ă » am spus atunci în

sinea mea. Credeam

c ă

se va face mare scandal.

De î n d a t ă ce

Iannis-nebunul a aflat

ce

am

f ă c u t a început

s ă

se poarte ciudat. A pus la

casetofon

m u z i c ă

p o p u l a r ă l-a dat la maxim

ş i

a

început

ă

joace.

Î m p r e u n ă

cu el jucam

i

eu. Apoi

a scos din frigider o

s t i c l ă

de vin dulce din Cipru,

care se f o l o s e ş t e pentru Sfânta Î m p ă r t ă ş a n i e a

umplut o u ă pahare mici ş i a spus:

- Hai Anastasie, s ă p r ă z n u i m î m p r e u n ă cu

S f i n ţ i i ş i cu Îngerii. M u l t ă bucurie ai f ă c u t a s t ă z i

în Cer.

A s t ă z i

te„ai botezat din nou cu Duh Sfânt.

S l a v ă lui Dumnezeu Hristos,

d u p ă a c e a s t ă f a p t ă

a

ta, te-a ă c u t o s t a ş al

S ă u

în prima linie.

Eram cu a d e v ă r a t foarte fericit, a ş a cum nu

mai fusesem n i c i o d a t ă . Zburam de bucurie. Acest

praznic minunat, pe care î t r ă i a m

î m p r e u n ă

cu

fericitul, a alungat chiar

i

gândul ascuns poate,

viclean în p r i v i n ţ a

î n m u l ţ i r i i de zece ori a sumei

pe care o d ă d u s e m .

Ş i

nu numai

c ă

l-a

n d e p ă r t a t

ci

a ş a cum i-am m ă r t u r i s i t fericitului, ă

82



s i m ţ e a m

nevrednic pentru faptul

c ă î n d r ă z n i s e m

s ă f c

astfel de socoteli în

p r i v i n ţ a

banilor pe care

mi-i d ă r u i s e Domnul. Atunci am

î n ţ e l e s

ceea

ce

spune Sfântul

î m p ă r a t

ş

Prooroc David în Psal

mul 3=

«Al Domnului este p ă m â n t u l

ş i

plinirea

lui, lumea

ş i t o ţ i cei

ce locuiesc

în

ea. Acesta pe

m ă r i

l-a

întemeiat pe

el

ş i pe râuri

l-a

a ş e z a t

pe

el Cine se va

sui în

muntele Domnului

ş i cine

va

sta

în

locul cel sfânt al Lui? Cel nevinovat cu

mâinile

ş i

curat

cu

inima

care n-a luat

în

d e ş e r t

sufletul

ă u ş i

nu s-a

jur t

cu

v i c l e ş u g

aproapelui

s ă u Acesta va lua binecuvântare de la Domnul

milostenie de

la

Dumnezeu, Mântuitorul

ă w > 6

m n ţ e l e s atunci sensul cuvintelor pe care mi

le spunea mereu fericitul:

«Domnul

ă p a ş t e ş i

nimic nu-mi

va

lipsi»7

S i m ţ e a m în fiecare zi nevoia de a cugeta la

legea Domnului ă rugam s ă ă molipsesc

eu de nebunia pentru Hristos a lui Iannis. Aveam

s i m ţ ă m â n t u l

c ă

toate se

ă c u s e r ă

frumoase în casa

n o a s t r ă

În ziua

u r m ă t o a r e

l-am auzit pe Iannis cum

striga în gura mare pe s t r a d ă :

«Anastasie s-a

î m b r ă c a t

cu armura lui Hristos

ş i

a devenit

s t a ş

al celui Preaînalt».

Iar b ă c a n u l Pandelis fiind

g l u m e ţ din fire a spus: « U ş o r

bre nebunule, ca

s ă

nu cumva

s ă

ia

mitraliera

ş i s ă

se

r ă z b o i a s c ă

cu

turcii »".

6

Psalmul 23 1-5.

7 Psalmul 22

1.

83



- Îmi aduc aminte, îmi aduc aminte, a strigat

Pandelis.

Atunci o ţ i au început ă r â d ă .

Înainte, multe din cele pe care mi le spunea

fericitul le

n ţ e l e g e a m

g r e ş i t Î n s ă d u p ă

ce

Hristos

m-a f ă c u t o s t a ş

al S ă u

a ş a cum spune Sfântul

Apostol Pavel, am început

s ă

î n ţ e l e g noima

a d â n c ă a cuvintelor sale ş i ă rugam fierbinte

s ă

ă a s e m ă n lui. Pentru aceasta

îl

î n s o ţ e a m de

multe ori în spitale, unde

o b i ş n u i a

s ă - i

viziteze pe

cei

bolnavi.

Nici p â n ă

azi nu am î n ţ e l e s cum îi

g ă s e a pe cei

s ă r a c i ş i p ă r ă s i ţ i .

- Bunul meu Anastasie, acolo unde

î m p ă r ă -

ţ e ş t e durerea

Se

a f l ă

ş i

Hristos

ş i S f i n ţ i i S ă i .

Pentru aceasta vin aici.

O d a t ă

s t ă t e a m

l â n g ă

u ş a

s e c ţ i e i

de terapie

i n t e n s i v ă

a spitalului «Buna Vestire». Fericitul se

ruga cu metania, iar eu ă uitam la rudeniile

celor i n t e r n a ţ i în acea s e c ţ i e care a ş t e p t a u s ă

intre. Când a venit o a s i s t e n t ă le-a spus c ă pot

s ă intre, fericitul a ă r i t ca din arc.

- Hai, Anastasie,

s ă

mergem, a spus.

Credeam

c ă

mergem la vreun cunoscut de-al

s ă u

a ş a

c ă

l-am urmat n d a t ă . Ne-am pus halatele

m ă ş t i l e

necesare ş i am intrat într-un salon aflat

l â n g ă

biroul medicilor.

colo

era internat un iero

monah. Fericitul a a ş t e p t a t s ă plece d o u ă rudenii

de ale lui, apoi s-a plecat, i-a

s ă r u t a t

mâna

ieromonahului bolnav a scos pe ascuns din

buzunar

p u ţ i n ă a g h e a s m ă

pe care o

p ă s t r a

tot

deauna de la praznicul Botezului Domnului. I-a

8



umezit buzele cu p u ţ i n ă

v a t ă .

l-a stropit patul

î n c ă d o u ă

paturi ale altor bolnavi.

D e o d a t ă

l-am

v ă z u t

cum

î n g e n u n c h e a z ă

ş i cum ă

î n d e a m n ă

pe mine

s ă

fac

la

fel.

m

îngenuncheat

ş i

eu

g â n d i n d u m ă în a c e l a ş i timp c ă d a c ă ne vede

cineva î n d a t ă o s ă fim a l u n g a ţ i

a f a r ă . El

ş i - a f ă c u t

semnul Sfintei Cruci de mai multe ori d u p ă ce a

l ă s a t ieromonahului bolnav o i c o a n ă a Sfântului

Haralambie pe care totdeauna o purta cu el ş i a

a g ă ţ a t

alte

d o u ă

i c o n i ţ e

ale Maici Domnului la

c ă p ă t â i u l c e l o r l a l ţ i doi am

e ş i t .

Eram foarte curios

s ă

aflu de

ce

a înge

nuncheat. În timp

ce

urcam

s c ă r i l e ş i

ne duceam

s ă v i z i t ă m o

ă t r â n ă

l-am întrebat iar el mi-a

zis:

- Anastasie în vreme ce ne aflam la terapie

i n t e n s i v ă

a venit Sfântul Haralambie l-a

binecuvântat pe p ă r i n t e . Ş i ne-am învrednicit

noi de binecuvântarea acestui mare Sfânt.

- Cum de a venit Sfântul Haralambie nu alt

Sfânt sau Maica Domnului? am întrebat eu

ă r ă

s ă

ă

gândesc mult.

- Acest ieromonah a slujit

m u l t ă

vreme la

Biserica Sfântului Haralambie.

Eram din ce în ce mai cutremurat

f i i n d c ă

cu

ajutorul fericitului c o n ş t i e n t i z a m

l e g ă t u r a

t a i n i c ă

dintre Biserica biruitoare

ş i

cea l u p t ă t o a r e a

Domnului nostru Iisus Hristos.

B ă t r â n a

de

î n d a t ă

ce l-a v ă z u pe fericitul

lannis a zâmbit i a spus:

-

Ah

lannaki mereu te obosesc. Nu ă simt

bine

ă z â n d u t e c ă

vii aici în fiecare

zi.

8



-

Nu te n e c ă j

i d o

a m n ă H

risula.

Fiul t ă u

Iorgu

ă

trimite s ă - ţ i

ţ i n t o v ă

r ă ş i e

pen

tru

ă

el

este

ocupat cu copiii

ş i

n u are timp.

e

d e s c u r c ă

greu.

Mereu

îmi sp

une s ă - ţ i

transm

it

m u

l t ă s ă n ă

t a t e . L

a

f

el ş i

no

ra ş i

n

e p o ţ e i i

t ă i

Mâine

când o

s ă i e ş i

din

s

pital

o

s ă

te

întorci

la azil

au de g

ând s ă

te

viziteze

a

r ă s p

u n s

Ianni

s.

B ă t r â n a

s-a

bucurat.

D u p

ă c

um am

aflat m

ai

târziu de la o

a s i s t e n t ă

era cu to tul

p ă r ă s i t ă .

Acea

a s

i s t e n t ă

a

venit la

mine

mi-a vo

rbit cre

zând

ă

sun

t Iorgu

fiul b ă t r â n e

i .

Mi-a

spus ă

era

i n

t e r n a t ă

d

e aproa

pe o l u n

ă si

ngurul c

are se

inter

esa de e

a era lan

nis-neb

unul.

-

Dumne

zeu s ă - i

ajute pr

eotului

care î tr

imite

parohiei care

î

p l ă t e ş t e

ca

s ă

le

a d u c ă

m ân

gâiere b

olnavilo

r mi-a s

pus asis

tenta.

M-a

întreba

t

d a c ă

fa

c eu a c e

l a ş i lu

cru.

- Nu

nu am

venit a s t ă

z i î m p r

e u n ă

cu el ca s ă

vi

zitez pe

o

r u

d ă

de-a me

a am r ă s

p u n s e

u

f ă r ă

s ă

ă

gândes

c.

m n ţ e l e s

î n s ă

ă

prin tr-o

n o u ă

«nebunie»

acop

erea de

fapt sl

ujirea s

a n e ş t i u t

ă de n

imeni.

M erg

ând sp

re Biser

ica Sfân

tului H

aralamb

ie din

cartie

rul Ilisi

a ca s ă

aprind

em o

lumânar

e în

semn d

e

m

u l ţ u m i r

e i-

am spus

glumind

:

- lann

is ai m

ulte sluj

iri e ş t i

bine l ă t i t .

l

m-a privit mirat.

-

C â ţ

i

bani

p r

i m e ş t i

de

la paro

hie ca s ă

o faci

pe

asistent

ul medic

al? am

întrebat

.

A

tunci a

început

s ă r â

d ă .



- Trebuia Anastasie s ă m i iau o c a r t e l ă de

intrare l i b e r ă în spital. De altfel nu este o

m i n c i u n ă

ceea

ce

le-am spus a ş a cum crezi tu.

Parohia este casa Domnului este

„ ş a n t i e r u l

mân

tuirii sufletelor iar r ă s p l a t a celor ce l u c r e a z ă în

acest

„ ş a n t i e r

nu se s o c o t e ş t e în bani a ş a cum

cred m u l ţ i . Ei primesc ca r ă s p l a t ă darurile

Mângâietorului pentru care cu a d e v ă r a t , m r i t ă

s ă te s t e n e ş t i . Ş i pe mine nebunul t i c ă l o s u l m-a

rânduit Domnul printre cei cu salariu mare

d e ş i

nu sunt vrednic. Pentru aceasta ă nevoiesc

zi

noapte ca s ă

ă

a r ă t vrednic de darurile Sale a

spus ă c â n d u - ş i semnul Sfintei Cruci ş a d ă u g â n d :

- Doamne m i l u i e ş t e - l pe cel mai netrebnic

om care a trecut pe a ţ a p ă m â n t u l u i .

Nu

î n ţ e l e g e a m

bine felul

s ă u

de a gândi nici

nu puteam totdeauna

s ă

p ă t r u n d adâncimea

d u h o v n i c e a s c ă a cuvintelor sale.

V e d e ţ i ,

de a t â ţ i a

ani t ă c e a m parte din marea t a g m ă a c r e ş t i n i l o r

f o r m a l i ş t i , care se cred

d e ş t e p ţ i a ş a

cum trebuie

s ă fie

î n s ă

în realitate sunt

n i ş t e

somnambuli

c r e ş t i n i

numai cu numele.

Ş i

dintr-o

d a t ă ,

i a t ă m ă

nevoit

s ă

înot în larg

f ă r ă

ca în prealabil

s ă ă

antrenez pentru un astfel de înot.

m ajuns la Biserica Sfântului Haralambie

p u ţ i n înainte de Vecernie.

m

aprins

l u m â n ă r i ş

ne-am închinat la sfintele icoane. Fericitul m-a

rugat ă r ă m â n e m la Vecernie.

m

primit m-am

îndreptat spre s t r a n ă ,

ca s ă cânt.

El a ş a

cum

o b i ş n u i a ,

s t ă t e a în spate în partea d r e a p t ă . Când



am

i e ş i t

din b i s e r i c ă zâmbea, iar d u p ă

ce

ne-am

urcat în a ş i n ă a început ă cânte:

- Zece-zece, zece-zece urc

s c ă r i l e .

Pentru cei

doi ochi

ai

T ă i

ochi ai

T ă i

Hristoase ..

Apoi m-a întrebat uitându-se la mine:

- Anastasie, cât

fac

zece n m u l ţ i t cu

zece

- O u t ă Iannis, de

ce

întrebi?

- Sfântul Haralambie s-a bucurat c ă i-ai cân-

tat i o ă - ţ i dea a s t ă z i o u t ă de bucurii. Ş i î n c ă

ce

bucurii

Ce

bucurii a spus a început iar

s ă

cânte.

L-am

l ă s a t

la Kaminia, în Pireu, la casa lui

Iorgu, fiul

b ă t r â n e i

internate în spitalul «Buna

Vestire», pentru

c ă

voia, d u p ă cum spunea,

s ă - i

dea de ş t i r e despre s ă n ă t a t e a mamei sale. Apoi

m-am întors

a c a s ă .

- Unde ai umblat? D a c ă ai ş t i de când te caut?

De la prânz, de când ai plecat, nu ai dat m ă c a r un

telefon, a spus o ţ i a mea de n d a t ă

ce

m-a

ă z u t .

Li s-a întâmplat ceva copiilor?, am între

bat-o, î n ţ e l e g â n d din cuvintele ei c ă se întâmplase

ceva serios.

_ Ţ i - a m

spus

ă - ţ i

iei un telefon mobil, ca

s ă

te

g ă s e s c dar u nu vrei s ă ă

a s c u l ţ i . N u - ţ i

p a s ă de

ceea ce spun eu.

Îngrijorarea mea r e ş t e a

- Copiii sunt bine, m-a l i n i ş t i t ea ş i mi-a ă c u t

semn

s ă ă a ş e z .

M-a sunat

v ă r u l

meu Tanasis

din n s u l ă .

- Ce

ţ i - a

spus? A murit vreo r u d ă de-a

n o a s t r ă ?

am întrebat încurcat.

88



- Nu,

m ă i

Anastasie

O p r e ş t e - t e p u ţ i n

ş i

a s c u l t ă - m ă

M-a întrebat d a c ă vindem acel teren

pe care l-am primit

o ş t e n i r e

de la a t ă l meu.

-

De

ce?

Se

g â n d e ş t e

s ă - l

cumpere? Nu are

nici o valoare. D a c ă vrea, i-l d ă m degeaba. Ş i a ş a

nu aduce nici un folos, de vreme ce nu se poate

cultiva

ş i

nici m ă c a r m ă s l i n i nu p o ţ i planta pe el,

am spus eu i am dat ă m ă ridic.

- Ei e ş t i un nesuferit Nu este interesat ă r u l

meu,

ci

o mare companie

o t e l i e r ă ,

care ne

f e r ă

o

s u t ă de milioane de drahme".

Atunci,

t o ţ i

cei

ce

se aflau în i s e r i c ă au r ă m a s

u l u i ţ i .

M u l ţ i

î ş i

f ă c e a u semnul Sfintei Cruci. Unii

râdeau, iar l ţ i i plângeau. Anastasie a continuat:

Uimit, am strigat:

Cât?

- O s u t ă de milioane ·de drahme, poate chiar

ceva mai mult.

Atunci am început ă cânt:

- Zece-zece, zece-zece,

zece

ori zece

fac

o

s u t ă

pentru Tine Hristoase.

- Ce-ai

p ă ţ i t , m ă i

omule? a strigat

s o ţ i a

mea.

Eu vorbesc serios tu â n ţ i ?

În loc de r ă s p u n s , am alergat la iconostas ş i

am început s ă fac metanii. Ochii mi se u m p l u s e r ă

de lacrimi. S ă r u t a m icoana Sfântului Haralambie

ş i

m ă

gândeam la cuvintele lui Iannis despre cele

o s u t ă de bucurii. ă s i m ţ e a m ca b ă r b a t u l

idolatru al acelei sfinte femei

c r e ş t i n e .

T r e c u s e r ă

doar trei luni de când î m p ă r ţ i s e m la

f u n d a ţ i i

depunerile mele din a n c ă .

89



Î m p r e u n ă cu d u m n e a v o a s t r ă , P ă r i n t e Vasilie

ş bunii mei vecini ş c r e ş t i n i ,

a f l ă

a s t ă z i ş s o ţ i a

mea de

ce

am procedat

a ş a

atunci. În cele din

u r m ă

am vândut terenul cu

105

milioane de

drahme

304.000

de euro s t ă z i .

L-am a ş t e p t a t p â n ă seara târziu pe Iannis, ca

s ă - l

fac

p ă r t a ş al bucuriei mele, î n s ă la ora unu

d u p ă

miezul n o p ţ i i î n c ă nu se întorsese. L-am

g ă s i t în d u p ă a m i a z a zilei u r m ă t o a r e ş i-am spus

totul.

- Câte Psaltiri p o ţ i s ă

cumperi cu

a c e ş t i

bani,

Anastasie? m-a întrebat

el.

- O s ă umplem t o a t ă Atena, am

r ă s p u n s

râzând. Nu va lipsi din nici o c a s ă Psaltirea

ş

Noul Testament.

-Anastasie, Domnul a

v ă z u t

c ă

nu ai ascuns

î n l ă u n t r u l t ă u viclenie f a ţ ă de aproapele ş te-a

mobilizat n c ă de acum cinci ani, a spus el.

Nu mi-a explicat de ce î n s ă nici eu nu ă

îngrijesc s ă aflu. Pentru c ă important este s ă fiu

o s t a ş

al S ă u ş s ă port cu vrednicie toate armele

Sale.

Î n s ă

v-am obosit destul cu multa mea vorbire.

Cred c ă a venit vremea s ă citesc scrisoarea lui

lannis .

P ă r i n t e l e Vasilie s-a uitat la ceas s-a ridicat

î n d a t ă .

- Anastasie, cred

c ă

tot ceea

ce

ne-ai povestit

tu

p â n ă

acum se

r e g ă s e ş t e

ş în scrisoarea ferici

tului. Propun, a ş a d a r , pentru c ă lipsesc

m u l ţ i

c u n o s c u ţ i

prieteni, s ă nu fie c i t i t ă acum

90



scrisoarea lui Iannis ci când se va face parastasul

de patruzeci de zile când o

s ă

ne a d u n ă m

t o ţ i

ca

s ă cinstim pomenirea sa. Ce s p u n e ţ i ?

-

L a s ă - l

p ă r i n t e

s ă

c i t e a s c ă

scrisoarea acum.

Cine ş t i e cine mai t r ă i e ş t e p â n ă la parastasul de

patruzeci de zile a strigat atunci

ă c a n u l .

-

N i m ă n u i

nu-i mai p a s ă de mâncare. Putem

s ă m â n c ă m ş i peste o u m ă t a t e de o r ă a a d ă u g a t

domnul Apostol.

Nici

c e i l a l ţ i

nu erau de acord cu

p ă r i n t e l e

Vasilie care i-a f ă c u t atunci semn domnului

Anastasie ă continue.

Citirea testamentului lu

Iannis nebunul

- Î n ţ e l e g n e r ă b d a r e a de care sunt

u p r i n ş i cei

mai m u l ţ i dintre voi î n s ă î n ţ e l e g ş i pe ă r i n t e l e

Vasilie care se n g r i j e ş t e d u p ă cum mi se pare s ă

ţ i n ă a p r i n s ă f l a c ă r a c r e d i n ţ e i care se ascundea sub

masca nebuniei fericitului nostru frate. Vreau

n s ă

s ă

cred ă citirea scrisorii care

d u p ă

p ă r e r e mea

este u testament va deschide o

n o u ă p e r s p e c t i v ă

pentru cartierul nostru o n o u ă d i n a m i c ă pentru

Biserica

n o a s t r ă O r t o d o x ă

S ă nu u i t ă m c ă abia

acum a început prin redarea în scris a t r ă i r i l o r

a l e g ă t u r i i pe care fiecare dintre noi a avut-o cu

fericitul

s ă

se arate

f i n ţ e n i a v i e ţ i i

lui.

De altfel

ş t i ţ i c ă

S f i n ţ i i

î ş i

s ă v â r ş e s c lucrarea

în mult mai mare m ă s u r ă din Cer decât o

f ă c e a u

9



aici pe

p ă m â n t .

Ş i aceasta este o mângâiere atât

pentru mine,

s ă r m a n u l

care v ă vorbesc, cât ş i

pentru d u m n e a v o a s t r ă

t o ţ i .

Este mare lucru

s ă

p r i v e ş t i

spre Cer

ş i

s ă

te rogi lui Hristos prin

mijlocirea unui Sfânt, vecin

ş i

prieten al t ă u a

unui om al lui Dumnezeu.

cum

î n ţ e l e g sem

n i f i c a ţ i a î n t r u p ă r i i Domnului, a U n u i a - N ă s c u t Fiul

P ă r i n t e l u i nostru. Iannis cel n e î n v ă ţ a t m-a n v ă ţ a t

ceea

ce

nu au r e u ş i t s ă m ă

î n v e ţ e

zeci de

c ă r ţ i

la

ş c o a l ă

ş i

la universitate. Prin „nebunia lui Iannis

au început s ă

c a d ă solzii de pe ochii mei

ş i s ă m ă

i z b ă v e s c din întunericul a m ă g i r i i

ş i al

n e ş t i i n ţ e i

ca un elev, am început s ă

î n v ă ţ

ce

î n s e a m n ă

Hristos, s ă

î n ţ e l e g

a d e v ă r u l Dumnezeirii treimice,

s ă d e s c o p ă r

comorile ascunse ale Sfintei Ortodoxii

în Sfintele Slujbe privegheri, în Taina

M ă r t u

risirii ş i în cea a Sfintei Euharistii.

Apoi Anastasie a deschis scrisoarea ş i a

început ă c i t e a s c ă :

Bunul meu Anastasie

Când vei primi a c e a s t ă scrisoare

eu s ă

fiu

foarte- departe. N ă d ă j d u i e s c

s ă m ă

aflu în casa

lui Hristos pe Care L-am iubit mai mult decât

orice în lume. N ă d ă j d u i e s c ca prin milostivirea

Sa s ă m ă î n v r e d n i c e a s c ă de un c o l ţ i ş o r de Rai.

Îngerul meu ă z i t o r mi-a dat

de

ş t i r e c ă trebuie

s ă

plec i r Maica Domnului m-a

r e g ă t i t .

N u - ţ i ascund faptul c ă

m ă

tem s ă stau

înaintea scaunului de u d e c a t ă .

ă

tem

de

clipa

92



când Domnul va da p o r u n c ă Îngerului meu

p ă z i t o r

s ă c i t e a s c ă înaintea atâtor S f i n ţ i cartea

v i e ţ i i

mele. M ă r o ş e s c numai la gândul c ă din

c o p i l ă r i e

am fost cufundat în noroiul

ă r ă d e l e g i i

ş i

al ă c a t u l u i .

Dumnezeu

s ă

o o d i h n e a s c ă pe fericita mea

m a m ă care m-a

î n v ă ţ a t

s ă iubesc Biserica.

„Ianaki , îmi spunea,

„ca

s ă v o r b e ş t i cu Hristos,

trebuie s ă ai

i n i m ă

c u r a t ă . S ă o rogi, a ş a d a r pe

preadulcea

n o a s t r ă

M a i c ă

cea

care ne

o a r t ă

de

g r i j ă s ă nu uite, ca o S t ă p â n ă a Cerului, s ă

ş t e a r g ă din când în când inima ta, ca s ă fie

c u r a t ă .

S ă

o rogi s ă alunge

ş i

demonii din

cartierul nostru, pentru

c ă

s t r i c ă

l e g ă t u r a

n o a s t r ă

cu Hristos . Era

n e î n v ă ţ a t ă ca ş i

mine,

î n s ă

primise mare binecuvântare

de

la

Hristos,

Care

î

împlinea toate cererile.

Pe

t a t ă l meu mi-l amintesc foarte p u ţ i n . A

fost ucis în Epirul de Nord, în

r ă z b o i u l

cu italienii

din i940 Mama spunea c ă s-a jertfit ca s ă - ş i

salveze plutonul. M ă punea s ă citesc ş i s ă reci

tesc,

cu

u ţ i n a

mea

t i i n ţ ă

de

carte, scrisoarea pe

care

i o

trimisese statul major.

„ S ă

te asemeni,

Ianaki, t a t ă l u i t ă u care s-a jertfit pentru c e i l a l ţ i

ş i

a

c â ş t i g a t

un loc l â n g ă Hristos. Bucuria se

ascunde în e r t f ă

ş i

în s u f e r i n ţ ă . S ă te faci s t a ş al

lui Hristos. Atunci o ă devii

erou .

A ş a

am fost crescut,

în c r e d i n ţ a

lui Hristos.

Mama a fost cea care m-a î n v ă ţ a t s ă - i iubesc pe

S f i n ţ i

ş i pe Maica Domnului i s ă - i m u l ţ u m e s c în

fiecare

z

Îngerului meu p ă z i t o r .

„ D a c ă

î ai

93



prieteni pe Hristos ş i pe S f i n ţ i v i a ţ a devine

f r u m o a s ă . T r ă i e ş t i

în

Rai , spunea

ea.

Ş t i u Anastasie,

c ă

totdeauna ai vrut

s ă

a.fli

de

e

ă

purtam ciudat.

Ei

acum,

c ă

am plecat,

cred c ă a venit vremea s ă - ţ i spun. La vârsta

de

d o u ă z e c i

ş i doi

de

ani m-am dus

la o

priveghere

în

sat. m

mers

s ă

ă

rog pentru un prieten

de-al meu, care suferea

de

b o a l ă i n c u r a b i l ă ş i

nu mai avea n ă d e j d e

de

v i a ţ ă 1l chema Dimitrie

ş i

era din Ioannina. Absorbit

de

r u g ă c i u n e

ş i

de

plâns, nu am auzit când s-a

ă c u t

otpustul.

Cum

eram scund

ş i s t ă t e a m

îngenuncheat, preotul nu

m-a ă z u t

ş i

m-a închis

în

b i s e r i c ă .

Într-un mod n e o b i ş n u i t am continuat ă aud

psalmodii p â n ă

d i m i n e a ţ a .

D e o d a t ă am v ă z u t

intrând prin cupola bisericii

o

r a z ă

de

l u m i n ă

de

culoare a l b a s t r ă care s-a pogorât peste mine.

Credeam c ă s-a luminat

de

z i u ă ş i ă

întreb m

la e o r ă

se

t e r m i n ă privegherea. M-am uitat ă

v ă d

de

unde vine acea l u m i n ă a l b a s t r ă ş i atunci

L-am v ă z u t pentru prima d a t ă pe Domnul

nostru. S-a apropiqt

de

mine

i

Ş i - a

pus mâna pe

capul meu. M-a binecuvântat ş i apoi a intrat

în

Sfântul Altar. De atunci toate s-au schimbat. m

r ă m a s

în

uimire

m u l t ă

vreme. A ş fi vrut ă nu

ă mai trezesc ş i

s ă

v ă d

în

continuare acea

l u m i n ă .

Când mi-am venit

în

sine, m-am dus

în inte

icoanei Maicii Domnului,

ca s ă - i m u l ţ u m e s c

pentru c ă mi-a c u r ă ţ i t inima ş i m-a învrednicit

s ă - L

v ă d pe Domnul. Preadulcea M a i c ă mi-a

9



zâmbit. D i m i n e a ţ a a venit în b i s e r i c ă paracli

sierul.

Î n d a t ă

ce l-am v ă z u t , m-am speriat. Pe

grumazul ă u

s t ă t e a

un demon î n f r i c o ş ă t o r , care

î

t r ă g e a

de

cap

ca

ş i

cum ar

fi

vrut

s ă

i-l

d e s p a r t ă

de

trup. De î n d a t ă ce m-a v ă z u t ş i s-a

apropiat

de

mine, a

c ă z u t la

p ă m â n t iar

demonul a început s ă urle. L-am ridicat, l-am

însemnat cu semnul Sfintei Cruci ş i l-am uns cu

untdelemn de la candela lui Hristos. În acel ceas

a intrat

i

preotul. Demonul a început

s ă

strige:

, A l u n g ă - l , p ă r i n t e ,

pe nebunul s t a ă

l o v e ş t e ş i

m ă arde . S ă r m a n u l preot nu

î n ţ e l e g e a

ce se

î n t â m p l ă

ş i

m-a luat drept

o ţ .

A apucat un lemn

ş i a început s ă

m ă

l o v e a s c ă . Eu nu m-am

împotrivit. Doar îl binecuvântam i cântam. Asta

a fost.

Pe

de

o parte demonul pe

care·

î

adusese

paraclisierul, iar pe de a l t ă parte preotul cu

b ă t a i a . S-a adunat lume. Mie î n s ă nu-mi mai

p ă s a de nimic. Din acea zi am început s ă v ă d în

chip diferit

e ţ e l e

oamenilor

ş i

singurul lucru pe

care voiam

s ă - l fac era

s ă - i

însemnez

cu

semnul

Sfintei Cruci

i s ă

m ă

rog pentru

ei

A

înnebunit

ă r m a n u l

copil.

Cine

ş t i e ce i s-a

întâmplat? , spuneau oamenii. Când m-am întors

a c a s ă , i-am povestit mamei ce se întâmplase. Nu

puteam ă nu-i zic nimic, pentru c ă eram plin de

semne. Vezi tu,

ă r i n t e l e

avea m â n ă grea. Mama

mi-a spus

s ă

nu spun

n i m ă n u i

ce s-a întâmplat,

pentru

c ă

atunci va pleca dumnezeiescul Har

ş i

binecuvântarea lui Dumnezeu.

A c o p e r ă

cu nebu

nia comoara pe care ţ i - a dat-o Domnul, copilul

9



meu, ca s ă te î n v r e d n i c e ş t i într-o zi s ă ajungi

l â n g ă El. Maica Domnului mi-a auzit u g ă c i u n i l e

ş i

te-a chemat în oastea Fiului

ş i

Dumnezeului

ei.

Mare este Harul

ei ".

C â t ă

vreme am stat în sat, n-am mai vorbit

deloc. Numai ă rugam pentru fiecare c o n s ă -

tean în parte. O d a t ă o e t i ţ ă , pe nume Areti, s-a

î m b o l n ă v i t grav ş i mama m-a rugat s ă mergem

la casa bunicii

ei,

ca s ă o vedem. P ă r i n ţ i i ei

e m i g r a s e r ă

în Germania. Avea

f e b r ă

mare

ş i

b ă t r â n a nu

ş t i a ce s ă - i f a c ă .

Deasupra pernei

pusese icoana Sfintei Paraskevi.

Pe

când o p t e a m

o

r u g ă c i u n e ,

am

v ă z u t

intrând în

c a m e r ă

o

femeie

r u m o a s ă

care a atins a ţ a copilei. Apoi a

binecuvântat-o

ş i

ş i - a întors privirea spre mine.

,,Acum este bine, Iannis. Nu asta ai vrut? , mi-a

spus ea ş i a i s p ă r u t imediat.

Î n d a t ă Areti s-a sculat i a alergat în b r a ţ e l e

bunicii sale. Febra

d i s p ă r u s e .

,,Mi-e foame, bu

nico ". B ă t r â n a a r ă m a s u i m i t ă . „Cu p u ţ i n timp

în u r ă nu putea s ă stea nici în pat, iar acum

ce

se

î n t â m p l ă

cu

Pasbalina mea? , i-a spus mamei

mele, care o asculta

în t ă c e r e .

Bunica

f e t i ţ e i

a

povestit c e a s t ă întâmplare în tot satul. A a d ă u

gat ş i

n i ş t e

glume neghioabe.

„ S ă

ş t i ţ i c ă Iannis

este a d u c ă t o r de noroc. C ă c i de î n d a t ă ce a ă ş i t

în casa n o a s t r ă ,

n e p o ţ i c a

mea s-a

ă c u t

bine .

M-am s i m ţ i t încurcat. Îmi l ă c e a s ă merg pe

ogoare

ş i s ă

citesc Psaltirea ore în

ş i r ,,A

luat-o

razna. Nu-i trebuie mult omului ca s ă înnebu

n e a s c ă ,

murmurau oamenii prin sat. Într-o

zi,



i-am spus mamei

c ă

este vremea

s ă

p l e c ă m

de

aici. vedeam ă

s u f e r ă

din pricina bârfelor.

ş a c ă

am venit în acest cartier binecuvântat

al Atenei

la

începutul anului

1960

În primii ani

am stat cu chirie. Apoi cu ajutorul Domnului am

r e u ş i t s ă c u m p ă r ă m a c e a s t ă g a r s o n i e r ă vân

zând terenurile din sat. Acopeream cu nebunia

b o g ă ţ i a de daruri de la Domnul. Singurul lucru

care ă preocupa era ca în orice chip s ă - i fac

f e r i c i ţ i

pe

t o ţ i

oamenii. Dintr-o privire pe care o

aruncam vedeam rana f i e c ă r u i a

ş i

ă rugam

S f i n ţ i l o r

ş i

lui Hristos

s ă

o vindece pentru

ă a ş a

cum trupul

s u f e r ă de r ă n i

întocmai

a ş a

se

î n t â m p l ă

ş i

cu sufletul nostru. Sufletul omului se

r ă n e ş t e

ş i

se î m b o l n ă v e ş t e când t r ă i e ş t e departe

de

legea lui Dumnezeu

Cel

în Treime. Numai în

dragostea lui Hristos î ş i g ă s e ş t e fericirea sufletul

omului pentru c ă este ă c u t din a c e e a ş i „mate

rie . F ă r ă Hristos omul ajunge ca smochinul

neroditor.

F ă r ă

Hristos omul

t r ă i e ş t e

într-o

lume iluzorie din care nu poate

e ş i

Anastasie Hristos a altoit pomul acestui car

tier binecuvântat ş i se v ă d deja primele roade.

Îngerii Domnului p ă z e s c bine f l a c ă r a dreptei

c r e d i n ţ e pe care El a aprins-o ş i r ă c o r e ş t e

fiecare c a s ă . Iar a c e a s t ă c r e d i n ţ ă este darul lui

Dumnezeu pentru tot cartierul nostru binecu

vântat. Ea aduce binecuvântare tuturor. C â t ă

vreme am fost

â n g ă

voi m-am rugat pentru

o ţ i

În garsoniera mea se a f l ă cinci caiete cu toate

numele pe care le-am pomenit în r u g ă c i u n i l e

9



mele.

S ă i le

dai lu

i Cons

tantin

ş i Kater

inei

m o ş t e n

i r e de

la min

e î m p r e

u n ă

cu contra

ctul

pentru

noua l o c

u i n ţ ă

în care vo

r locui

d u p ă

ce

se

c ă s ă t o r e s c .

Este vorba despre apartam entul

de

la

e

tajul al

treilea

care s

e g ă

s e ş t e chiar

vizavi

de

c a s ă

ş

i

ca

re a fo s

t c u m p ă

r a t

cu

b

ani de

la vecini

i

n o

ş t r i î n

s t ă r i ţ i c

are au

vru t s ă

- ş i d e p u n

ă eco

no

miile

la banca

din C

er ş i

s ă - ş i

p ă s t r e z

e

ano

nimatu

l. Î m p r e u

n ă

cu contrac

tul s ă

le dai ş

plicul care se

a f l ă

în

primul sertar.

C o n ţ i n e

bani

pentru

cheltu

ielile pe

care o

s

ă le

a i b

ă l n

unta

lor ş i p

entru în

fierea î

n g e r a ş u

l u i de l

a Spitalu

l de

copii

care

s u f e r ă d

e sindro

mul Do

wn.

s ă - l

vindece

cu

d

ragoste

a lor.

Dumini

ca t r e c

u t ă

m

-am în

tâlnit

cu Iorg

u

cel care i-a

dus l

ui

Constantin lucrurile

cu

camionul

s ă u

.

El a prim it

s ă

le fie

n a ş

de

cununie.

r f

i

b

ine

ca

î n g

e r a ş u l

ca

re s u f e r

ă în

sp

ital

s ă fie bot

ezat de

domnu

l

Ap

ostol c

are vre

me de

m u l ţ i an

i mi-a

r ă b d a t

neb

uniile a

ş a cum

a f ă c u t

ş i bunul

Pandeli

s.

Î

n a c

e l a ş i serta

r se m a

i a f l ă

ş contr

actul

garsonierei pe

care

am prim it-o

m o

ş t e n i r e

de la

mama

. S ă fac

i tot

ce este n

ecesar

pentru

a fi

î

n s c r i s ă

în paro

hia n o a s t r

ă

r

fi foarte

bine s ă - i

spui

p ă r i

n t e l u i Vasil

ie

s ă - l roage

pe gin

erele t ă u

care

este doc

tor ş i p

e

fiica

ta s ă o

o l o s e

a s c ă

ca

d

ispensa

r de

d o u ă - t r e

i

ori p

e s

ă p t ă m â n

ă ca

s

ă

n

u

s

e m

ai o b o

s e a s c ă

vecin

ii n o ş t

r i în v â r s

t ă ş i

p ă r i n ţ i

i cu copii m

ici ă

m e a r

g ă

l

Spi

talul IKA

. Iar

pe Miha

il fiul

t ă u

s ă

- l rog

i din pa

rtea me

a s ă ap

rovizion

eze g ra

tuit

9



cartierul cu medicamente, ca un farmacist ce

este.

Tu bunul meu Anastasie

m-ai

urmat cu

c r e d i n ţ ă

în ultimii doi

ni

i

i

cunoscut nebuniile

mele.

Ai

binecuvântarea

lui

Hristos

ş i

a mea

s ă

faci

ş i

tu asemenea

nebunii. S ă

nu

u i ţ i

în vizitele

tale la spitale

s ă - l iei ş i

pe

Dimitraki cu

tine.

S ă

însetezi d u p ă

Dumnezeu

ş i s ă L i u b e ş t i

mult pe

Hristos.

R u g a ţ i v ă

t o ţ i

pentru mine nebunul

ş i

s ă

p ă z i ţ i

zi

ş i noapte darurile cu care Domnul a

înzestrat cartierul nostru.

ă p ă s t r a ţ i taina

mea.

V ă rog pe t o ţ i

s ă

ă i e r t a ţ i pentru u p ă r ă r i l e

pe care

vi

le-am

ă c u t

cu

nebuniile

mele.

S ă i t i ţ i

în fiecare

zi

Psaltirea

s ă v ă m ă r t u r i s i ţ i ş i s ă

a v e ţ i

totdeauna

l â n g ă

voi Sfânta

S c r i p t u r ă

ca

s ă L i u b i ţ i

pe Dumnezeu.

Vecinul vostru cel nebun

Iannis.

L i n i ş t e a

care a urmat

d u p ă

citirea scrisorii

ş i

ochii

î n l ă c r i m a ţ i

ai celor p r e z e n ţ i dovedeau c ă

Sfântul era i el de

f a ţ ă

în i s e r i c ă a ş a cum a spus

p ă r i n t e l e

Vasilie, care a luat cuvântul

n d a t ă d u p ă

Anastasie.

Nebunia lui Iannis ascundea darurile Sfân

tului Duh

v i r t u ţ i l e

sufletului s ă u

î n s ă a r ă t a

orbirea de care eram

ţ i n u ţ i ei

mai

m u l ţ i

dintre

noi ş i în primul rând eu.

A c e a s t ă

orbire, din

p ă c a t e se

d a t o r e a z ă l e g ă t u r i i

noastre superficiale

99



cu Dumnezeu

cel

în Treime comuniunii noastre

superficiale

ş i

foarte s ă r a c e tipiconale

ş i

de

s u p r a f a ţ ă cu Cerul.

În anii

ce

vor urma,

m u l ţ i

c r e d i n c i o ş i

m i ş c a ţ i

de egoism ş i de curiozitate, vor încerca

s ă

se

intereseze de cartierul nostru,

s ă

ne c u n o a s c ă

personal, s ă

v a d ă

casa lui Iannis-nebunul ş i pe

prietenii

s ă i .

Toate acestea î n s ă ne vor aduce

numai tulburare ş i probleme ş i ne vor arunca în

s l a v ă

d e ş a r t ă .

e

aceea,

s ă

p ă s t r ă m

cu

a c e e a ş i

nebunie taina Sfântului nostru în inimile noastre

ş i s ă

p ă z i m

b o g ă ţ i a

pe care ne-a

l ă s a t - o

d u p ă

cuvioasa lui adormire.

ă s c h i m b ă m

cartierul

ş i

parohia

n o a s t r ă

urmând nebunului Iannis s ă

c o n t i n u ă m

cu acrivie lucrarea lui Hristos.

e

altfel, domnul Anastasie s-a angajat

s ă

adune m ă r t u r i i l e scrise ale e x p e r i e n ţ e l o r noastre

ale tuturor. În viitor, ş i atunci când Iannis va

î n g ă d u i aceasta, aceste t r ă i r i vor ajuta ca f l a c ă r a

C r e d i n ţ e i Ortodoxe, pe care a aprins-o p u r t ă t o r u l

de l u m i n ă al Domnului nostru, s ă se a p r i n d ă ş i în

alte cartiere, în

t o a t ă - A t e n a ş i

în întreaga lume.

ă

avem binecuvântarea lui .

1



În lo de

epilog

te

a d e v ă r a t

c ă publicarea unor fragmente

din

i a ţ a

lui lannis-nebunul în ziarul ortodox

„Stâlpul Ortodoxiei

ş

pe pagina de internet

www

orthodoxia.gr au contribuit la trezirea

interesului unui mare n u m ă r de cititori. T o ţ i au

cerut s ă afle mai multe despre v i a ţ a acestui om

sfânt. u cerut m ă n u n t e

ş

date suplimentare.

Important este nu atât locul ş timpul când a

t r ă i t

a ş a

cum a spus un

s t a r e ţ

cât

v i a ţ a

sa în

Hristos dragostea

f a ţ ă

de aproapele

ş f a ţ ă

de

Ortodoxie

ş

cât suntem de

d i s p u ş i

noi

c r e ş t i n i i

s ă mergem pe calea pe care a urmat-o Iannis

nebunul a d i c ă cea a r u g ă c i u n i i neîncetate a

p o c ă i n ţ e i

ş

a dragostei dezinteresate. Însem

n ă t a t e

nu are atât locul unde a

t r ă i t

Sfântul cât

deschiderea inimii noastre f a ţ ă de Dumnezeu

A t o t ţ i i t o r u l .

Pentru c ă lannis-nebunul ar putea

foarte bine s ă fie ş cum spune acest s t a r e ţ

vecinul nostru colaboratorul nostru prietenul

nostru chiar r ă j m ş u l nostru.

Singurul lucru care ni se cere

n o u ă

în primul

rând este s ă ne îngrijim cum ş când ne vom

întâlni cu robul Domnului ca s ă vorbim

î m p r e u n ă

1 1



cu l despre Hristos ş s ă - l

u r ă

în dumne

z e i e ş t i l e ş c e r e ş t i l e sale

u i ş u r i

...

D o r i n ţ a

ş n ă d e j d e a

n o a s t r ă

este ca a c e a s t ă

m i c ă

lucrare prima despre

v i a ţ a

nebunului pen

tru

Hristos Ioannis

s ă

contribuie la aprinderea

din nou a

f l ă c ă r i i

Sfintei noastre C r e d i n ţ e Orto

doxe care va î n c ă l z i inimile noastre armoni

zându-le cu cereasca f r e c v e n ţ ă a

T a t ă l u i ş

a

Fiului a Sfântului Duh. Amin.

~

.

·

1 2



UPRINS

Prolog ........................................................................... 7

Primii ani ..................................................................... 9

Furtuna .......................................................................

ă r t u r i s i r e

..................................................................

6

P e r i p e ţ i i l e

sale la Spitalul de Copii .............................17

Întoarcerea lui Dimitraki ............................................

21

A revenit zâmbetul ..................................................... 23

O

ă r t u r i s i r e m i n u n a t ă ............................................. 5

Palme binecuvântate ............................................... 26

Scrisoarea

e c o m a n d a t ă

a lui Iannis ......................... 28

Scrisoarea lui lannis nebunul ....................................

3

M ă r t u r i s i r e a lui Constantin ....................................... 37

O h

. l . 39

n acnma 1 ....................................................... .

Plicuri de binecuvântare ............................................ 42

Demonul .................................................................... 43

Katerina

l e g ă t u r a

ei cu nebunul Domnului.. ....... 47

Elefteria cea

„ î n r o b i t ă

............................................... 54

Domnul Anastasie

i

nebunul Iannis ......................... 62

M

· · t

ti n

ţ i ·

66

na n e ves rea un 1 ....................................... .

Referiri la minuni. ..................................................... 7

Citirea testamentului lui Iannis-nebunul ...................

9

În

loc de epilog ..........................................................

1 1

1 3

dionisios a. makris - iannis cel nebun pentru hristos

Documents