părintele ioannis romanidis - nebun din dragoste pentru hristos

8/10/2019 Printele Ioannis Romanidis - Nebun Din Dragoste Pentru Hristos

1/31

Printele Ioannis Romanidis nebun din dragoste pentru Hristos

n teologia actual, Printele Ioannis Romanidisreprezint un fenomen pe ct deuimitor, pe att de nsemnat. Dumnezeu la ales i la cules tocmai din ndeprtatuli deertul trm al !mericii pentru al rsdi n curile "casei Domnului# din

$recia, unde, cu mn tare, a%ea s ntoarc slbita crm a &rtodo'ieicontemporane, btut de %nturi potri%nice i tras de curenii reci airaionalismului apusean, ctre iz%oarele autentice ale teologiei patristice.

Printele Gheorghios Metallins, profesor emerit al Facultii de Teologie din Atena,avea s dea o important mrturie despre dnsul: Fr a trece cu vederea contribuiaaltor mari teologi ai notri, ndrznesc s vorbesc despre epoca de dinainte i de dupRomanidis.

Vom ncerca, n rndurile ce urmea!, s descoperim, pe ct ne este cu putin, cteva dinurmele pailor acestui nenfricat Proroc al zilelor noastre care, ca un alt Ilie, a

denunat, fr team i sfidnd moartea, nc(inrile la dumnezeii strini din c(iarluntrul "noului Israil)

"n isihast n #e$ %or&

#scut din prini capadocieni, a cror 'ogat i mndr motenire avea s(o poarte,Printele )oannnis va a*unge n America la vrsta de numai dou luni i *umtate, odatcu emigrarea familiei, crescnd n Manhattan(ul #e$ %or&(ului+ Va studia la un colegiucatolic, apoi la faculti protestante, su' ndrumarea unor profesori renumii+ n ciudatuturor acestor condiii neprielnice, trecerea lui prin sita cunoaterii academice nua fcut dect si aprind mai tare dorul dup autentica &rtodo'ie, pe care ocunoscuse de*a de mic, de la prinii si, i carel nrobise, n adevratul sens alcuvntului.
http://www.familiaortodoxa.ro/2014/10/28/parintele-ioannis-romanidis-nebun-din-dragoste-pentru-hristos/http://www.familiaortodoxa.ro/2014/10/28/parintele-ioannis-romanidis-nebun-din-dragoste-pentru-hristos/http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/10/19/conferinta-de-la-iasi-a-ips-hierotheos-vlachos-despre-viata-si-teologia-parintelui-ioannis-romanidis-video-si-text-prima-parte/http://www.cuvantul-ortodox.ro/wp-content/uploads/2014/11/JSRomanides_r.jpghttp://www.familiaortodoxa.ro/2014/10/28/parintele-ioannis-romanidis-nebun-din-dragoste-pentru-hristos/http://www.familiaortodoxa.ro/2014/10/28/parintele-ioannis-romanidis-nebun-din-dragoste-pentru-hristos/http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/10/19/conferinta-de-la-iasi-a-ips-hierotheos-vlachos-despre-viata-si-teologia-parintelui-ioannis-romanidis-video-si-text-prima-parte/


2/31

-iografii si aveau s se ntre'e, pe 'un dreptate:

n ce privete tradiia ascetic, se pune ntrebarea: de unde a nvat Romanidisisihasmul? Aa cum am remarcat anterior, tia s oloseasc metaniile i Ru!ciunealui Iisus nc dinainte de a veni n "recia.A nvat acest lucru de la Florovski?

Posibil, dar Florovski nu este cunoscut ca isiast. !e la "e#endor$$? i acest lucru ar $iposibil, dar mai degrab este puin probabil.#e pare c l$a nvat de la mama sa,%vlamp&a. %ra o emeie oarte evlavioas, iar dup moartea soului ei s$a cutmonahie la 'nstirea #ntului Ioan %van!helistul din #urot(. )recum se vede, aavut o mare nrurire asupra vieii duhovniceti a lui Romanidis. A nvatspiritualitatea isihasmului de la mama sa, iar teolo!ia de la proesorii si.

.espre mama sa tim c a fost o femeie cu via sfnt, crescut ntr(o atmosferfilocalic, de mic rugndu(se cu /ugciunea lui )isus, pe care o spunea astfel: !oamne%isuse &ristoase, Fiul lui !umnezeu 'pe inspira(ie), miluie*te+m 'pe epira(ie)0+ Avea sse nvredniceasc de mari harisme+

"A dobndit harisma Ru!ciunii min*ii +i harisma strvederii. u mare simplitate, ipovestea #tare*ului )aisie A!hioritul cum l vedea ru!ndu$se n chilia sa din #ntul'unte. -i #tare*ul )aisie adu!a: 'aica %vlamp&a are televi/or duhovnicesc0. ndera ntrebat despre e1perien*ele sale duhovnice+ti, rspundea: 2oat lumea vede a+a.%u de mic vedeam #in*i0.

Vlstarul unei asemenea 'inecuvntate seve nu putea fi dect 'inecuvntat+ Motenireaprimit de la mama sa l(a ferit pe Printele )oannis de toate nruririle nefaste ulterioare,deoarece temelia isiast pe care crescuse a $ost cu mult mai tare dec-t oricare altein$luen(e.%ste important c nici mcar n prele!erile sale universitare nu cea

reerire n special la ceea ce studiase la cele mai nalte institu*ii occidentale, de+icuno+tea toate curentele protestante +i papistae ptrunse n teolo!ia ortodo1.

3o!ma trebuie s a4un! via

!*uns apoi n $recia pentru pregtirea tezei sale de doctorat, a%ea s triasc osurpriz de proporii. +radiia patristic, pe care se atepta s o gseasc "la eaacas# la acultatea de +eologie din !tena, a*unsese doar o umbr anemic aade%ratei teologii, purtnd rnile adnci ale scolasticii apusene. .in acel moments+a dedicat cu r-vn misionar transmiterii tradi(iei nipticea Prinilor isihati,scond(o din rafturile 'i'liotecii i transformnd(o n via:

1


3/31

Acuma, noi credem c

avem do!mele 5 )rimul #inod %cumenic /ice6, al 3oilea6, al 2reilea6 5 +i, ntr$adevr, acestea sunt nv*turile do!matice ale 7isericii8 iar noi avem impresia cadevrul ne va mntui, n sensul c trebuie s primim noi n liter toate do!mele#inoadelor %cumenice i e suicient ca s putem i liberi +i s dobndim mntuirea.Asta$i o n*ele!ere papista despre primirea do!melor.

n credin*a ortodo1 5 cutai, dac vre*i, la #imeon 9oul 2eolo!, i$o s !sii maimulte despre aceasta 5 do!ma trebuie s a4un! via.3o!ma trebuie s a4un!e1perien*. 3o!ma trebuie nv*at empiric.Primim mai nt-i dogma, a*a, cerebral, cape+o lec(ie la coal, *i n momentul n care am primit+o, trebuie s transpunem aceastlec(ie n eperien(.3o!ma trebuie s a4un! via.

-u alte cu%inte, dup n%tura %ang(eliei, !postolilor i /finilor Prini,drumul fiecrui dreptcredincios n 0iseric trebuie s fie naintarea de la treaptacuririi la cea a luminrii i apoi a ndumnezeirii.2rice alt parcurs se dovedetesuperficial, moralist, fariseic, urmtor doar n e3terior nvturii Mntuitorului, 4are petoi ne(a chemat nu mai pre*os de ndumne!eire i sfinire: 5Fi(i, dar, voi desv-r*i(i,precum atl vostru /el ceresc desv-r*it este Matei 6:78+

0i care+i scopul nevoin(ei? 1copul nevoin(ei este etrem de simplu. /iti(i toate troparele,citi(i slu2ba 3otezului, citi(i troparele 3isericii din 1ptm-na "are, din toat perioadade la Pa*te p-n la /incizecime, citi(i toate cr(ile liturgice cu luare+aminte.are$i

scopul? #copul este cur*irea +i luminarea min*ii.

-i nc un lucru. re+tinismul e1ist pentru unicul scop de a$i trece pe oameni princur*ire +i a$i clu/i spre luminare. %1ist cumva alt scop al 7ote/ului? Acesta estescopul. Alt scop nu e1ist.

America 9 noua 5pustie0 contemporan
http://www.cuvantul-ortodox.ro/wp-content/uploads/2014/11/%CF%80%CE%B1%CF%84%CE%AD%CF%81%CE%B5%CF%82-%CF%84%CE%B7%CF%82-%CE%95%CE%BA%CE%BA%CE%BB%CE%B7%CF%83%CE%AF%CE%B1.jpg


4/31

ntors n !merica dup susinerea tezei de doctorat, l %a ntlni aici pe unul dinucenicii lui $(eron Ios1f, Printele Pantele1mon, de la care afl mai multe desprepractica Rugciunii minii.;n acelai timp, sufer v!nd seculari!area predominantn America, afirmnd ntr(o scrisoare cstarea 7isericii noastre de aici aduce cu stareaunui mort care$+i d ultima sulare+ Tocmai de aceea e!it s se rentoarc n Grecia,

simind c este de datoria lui s transmit tradi 3e asta n Apus a ncetat via*a de nevoin*. 9ici nu mai postesc, nicinu prea se mai roa!. aut acum doar ericirea.

)ar rspunsul Printelui Teoclit nu se las ateptat:

=, preaiubite )rinte> # ne ru!m, s ne ru!m, s ne ru!m. 9iciodat=rtodo1ia nu a ost mai ncercat ca n /ilele noastre.9umai o putere de #usmai poate s pun capt naintrii rului celui nvemntat n hainaevlaviei. 9umai 3omnul va putea s s+ie sacul0 vostru +i s v ncin! cuveselie.

Terapeutica ortodo3

;n @B, Printele )oannis /omanidis se rentoarce n Grecia, odat cu numirea sa pepostul de Profesor de .ogmatic al Facult


5/31

ntr$o /i ntr/iasem cteva minute +i cursul ncepuse ca de obicei. Am a4uns n a*aslii cu rsularea tiat, dar mi$a ost imposibil s mai intru. oridorul +i scrile deaar erau pline de studen*i de la alte acult*i ndeosebi de la @ilosoie, 3rept +i'edicin.


6/31

4rmtor 5arelui$rigorie Palam6, nc din %remea predrii tezei sale de doctorat duce o lupt aprigcu raionalismul infiltrat n teologia ortodo', fapt care, n mod e%ident, a%ea siaduc dea lungul carierei nu doar contro%erse i mpotri%iri n mediul academic7ortodo'89, ci c(iar ade%rate prigoane asupra sa. :o%ete fr cruare tot censeamn cu%nt lipsit de %ia, ndeprtnd, cu mn sigur de c(irurg, tot esutulmort din teologia actual3

!ac nu eist eperien( a unui lucru, las+l 5 e specula(ie. 0i, dac especula(ie, nu putem s stm i s ne batem capul cu specula(ia unuia *i aaltuia. ite, s /icem c proesorul care pred teolo!ie speculea/. #unt euobli!at acuma s dau e1amene pe ba/a specula*iei proesorului +i s$o iaudrept do!m? 3e ce? %ste o aberaie. 9u$i a+a?.

4ci teologia ortodo3 tre'uie s se ntemeie!e nu pe speculaie raional, precumfilosofia, ci pe /evelaie, cu alte cuvinte pe e3periena vederii lui .umne!eu:

a s teolo!hiseasc, omul trebuie s aib e1perien*a teolo!iei, nu doar s !ndeascasupra ei.a s ie teolo!, nu poate pur i simplu s !ndeasc teolo!ia, s$iidentiice !ndirea cu teolo!ia, nu> Ba dobndi e1perien*a dac a4un!e teolo!. Ba treceprin cur*ire, va a4un!e la luminare, +i abia atunci este teolo!, cnd are luminare.

C
http://www.cuvantul-ortodox.ro/wp-content/uploads/2014/11/biserica-palama_sfantul-Grigorie.jpg


7/31

Da vederea lui .umne!eu se a*unge prin curirea minii de gnduri i prin lucrarea/ugciunii minii, cu a*utorul unui Printe duhovnicesc purttor al tradiiei isihaste:

-i care este lucrarea )rintelui duhovnicesc? Acolo unde n crbuni e1ist o micscnteie, iei oalele, suli, +i n scurt timp se aprinde ocul. Asta$i lucrarea )rintelui

duhovnicesc./el care este luminat *i, tocmai pentru c este luminat, *tie s+l lumineze *ipe altul, l ia, ia i sc-nteia pe care o are n el *i o prescimb n $oc, dup care acelapoate urca i p-n la ndumnezeire.

Aceasta este lucrarea 7isericii. 3ar, dup cum a evoluat 7iserica, n loc sie un sobor de )rin*i duhovnice+ti 5 cum ar i un spital, care are, s /icem,cinci/eci de medici 5, au trecut dou mii de ani +i a rmas spitalul rdoctori, de i nc se mai numesc doctori cei care sunt n spital, cu toate cnu mai vindec pe nimeni. %1ist pericolul s a4un!em n situa ia asta, +isin!urul lucru care ne mai poate scpa este ntoarcerea la )rin*ii 7isericii.

.octorul cel fr de argini al teologiei noastre

Printele Ioannis Romanidis a%ea s treac la Domnul la ; noiembrie


8/31


9/31

Tre'uie accentuat urmtorul aspect:crucea, care este asumat de fiecare urmtor allui Hristos, nu reprezint, aAa cum mul@i cred, di%ersele probleme pe care omul lentlneAte n %ia@+ .impotriv, crucea este o ncleAtare acti% pe care fiecarecredincios Aio asum pentru a pstra pn la moarte ascultarea fa@ de %oia luiDumnezeu, prin care a*unge la ndumnezeire.

5ntuirea fiin@elor umane nu const doar n rstignirea Domnului pentru ele i ndo'ndirea roadelor Iertfei de pe 4ruce pentru satisfacerea dorin


10/31

pentru mul(ime, sau dac nu, s $ie *i el nimicit mpreun cu eiE=fntul 4lement al/omei,4pistola %+a ctre /orinteni6+

Tot astfel este i iubirea cu totul lipsit de egoism a lui Pa%el, iu'ire care se vede atuncicnd Apostolul !ice:

ci a+ i dorit s iu eu nsumi anatema de la ;ristos pentru ra*ii mei, cei de unneam cu mine, dup trupE/omani @, +

Iubirea deplinnu este doar mai presus de orice din lumea interesului pentru propriapersoan, dar, totodat mai presus c(iar Ai de gri*a pe care o are prietenul luiDumnezeu pentru mntuirea proprie, atunci cnd se pune problema mntuiriicelorlal@i.

Din aceast iubire lipsit de egoism a ndumne/eiriiAi din prietenia cu Dumnezeu senaAte ndrzneala /fin@ilor naintea lui DumnezeuB=fin


11/31

latinii cuget, ci iubirea celor care se afl n theosis, iubire care nu caut folosul supropriu ci este rstignit pentru aproapele, precum Hristos /a rstignit +

@aptele bune nu sunt suficiente prin ele nsele ca sl pregteasc pe om s: %adpe Dumnezeu ca lumin. aptele bune luate separat, despr@ite de (ar, sunt frunzele

unui smoc(in uscatcare nu aduce ca rod iu'irea ndumne!eirii n JristosK sunt un drumgreit care nu duce la ntmpinarea Mirelui cu candelele aprinse cu lumina dumne!eietiislave i a dumne!eietii ;mpr


12/31

va pierde= iar cel ce *i ur*te su$letul n lumea aceasta l va pstra pentru via(a ve*nicE)oan 1, 17(16+

2ricine reuete s se cur


13/31

A42/."D 2/T2.24=) 9 VAT)4A#-alamand, Di'an, iunie @@, de pr+ )oannis =+ /omanidis

Publicat in +H&:&$I! Periodicul 0isericii $reciei, E&: EI ;FFG, 2r.

?, paginile >==

)+ )ntroducere

;9 Reprezentanti a noua 0iserici &rtodo'e au semnat un acord cu reprezentanti aiEaticanului,cuprins intr(un document intitulat Cniatismul, calea de unire a trecutului,si cautarea actuala pentru comuniune deplinaJ,produs de mem'rii .ialogului2rtodocsi(Vatican, la a V))(a sedinta plenara din >


14/31

))+ Asa(!isa =chismaCG

9 In spatele acestui acord se afla e'perti :atini Cromanocatolici, n.t. familiari cucercetarile contemporane asupra naturii militare, politice si sociale a sc(ismei curomanii rasariteni, pe care franLii si aliatii lor au pro%ocato deliberat + .octrina a*ucat rolul principalei arme fran&o(latine impotriva romanilor rasariteni, pricinuind

revolte in randul romanilor apuseni impotriva opresiunii teutone >7?+ .esigur ca Datiniide la -alamand nu au simtit nevoia sa a'orde!e acest tip de cercetare+

K9 Ignorand cele de mai sus, ortodocsii de la 0alamand leau facut pe plac :atinilor,alaturandulise in folosirea conte'tului propagandei medie%ale ranLolatinedespre sc(isma,cu un continut mai mult sau mai putin ortodo3, o com'inatie ce adominat o lunga perioada scolile ortodo3e+

Acest acord evita, astfel, implicatiile faptului ca incepand din secolul al (lea, Fran&o(latinii si(au do'andit, de o'icei, succesiunea apostolica prin e3terminarea predecesorilorlor romani(apuseni, celti si sa3oni, reducand romanii din apus la statutul de ser'i si tarani

ai feudalismului Fran&+ Acest lucru s(a petrecut nu numai in Galia, ci si in )talia de nord,Germania, Anglia, )talia de sud, =pania si Portugalia+

8 #asterea civili!atiei Fran&ilor este descrisa intr(o scrisoare a =fantului -onifaciu catrePapa aharia E#atione Graecus >6? din 7+ ranLii iau indepartat din 0isericaranciei pe toti episcopii Romani, pana in anul KK;, si sau facut pe ei insisi episcopisi administratori clericali ai acesteia. Au impartit proprietatea -isericii in fiefuri, ce aufost acordate ca 'eneficii corespun!atoare rangului in piramida vasalitatii medievale+Acesti episcopi Fran&i nu au avut Arhiepiscop si nu s(au intrunit in sinod, vreme de 8B deani+ Hi sunt, cu cuvintele =f+ -onifaciu, @mireni lacomi, clerici adulterini si betivi, carelupta intr+o oaste inarmata pana in dinti si care, cu propriile maini, ii ucid atat pe

crestini, cat si pe pagani+0 >C?F9 De*a, in >F? si =F, ranLii ii condamnasera pe romanii rasariteni ca fiindCereticisi CeliniJ, la sinoadele de la ranLfurt si !ac(en, cu alte cu%inte, cuaproape


15/31

B Apoi, Fran&ii i(au impartit si pe Parintii /omani vor'itori de greaca si vor'itori delatina, in asa(numitii Parinti Datini si Greci, si apoi s(au alipit de cei asa(!isi Datini+!stfel, au creat iluzia ca traditia lor franLolatina este parte a unei traditiinesc(imbate si neintrerupte, aceeasi cu cea a Parintilor Romani %orbitori de latina +.eoarece romanii apuseni inro'iti devenisera ser'i si tarani ai feudalismului Fran&o(latin,

au incetat sa mai dea capi si Parinti ai -isericii, ci doar la cativa sfinti stiuti+;;9 In timpul anilor ;==F;=?K, franLolatinii au inc(eiat eliminarea Romanilor&rtodocsi din 0iserica Eec(ii Rome si, in cele din urma, sau asezat in locul lor,in%entand astfel papalitatea de astazi.

1 Fran&ii secolului al 8(lea si(au inceput ere!ia anti(/omana cu disputa icoanelor siapoi a lui 0FilioQue0, pe vremea cand erau niste 'ar'ari iliterati+ Papii Romei de maiapoi au protestat. .ar inca nu i(au osandit pe fran&i+ =i(au inchipuit ca, in cele din urma,ii vor convinge, asa cum face cineva cu un copil incapatanat+ Romanii Eec(ii si 2oiiRome nu au banuit insa ca ranLii pro%ocau in mod deliberat sc(isma dintre ei si

romanii liberi, ca parte a permanentei lor strategii defensi%e impotri%a ImperiuluiRoman de Rasarit si a propriilor planuri de cucerire a lumii.

Papii /omei nu au avut nici o alta alegere decat sa tolere!e tirania Fran&ilor, ininteresul usurarii poverii fratilor lor romani apuseni inro'iti si in cel al asigurarii li'ertatiilor, precum si celei a cetatenilor romani ai =tatelor Papale+

;?9 Insa papa Ioan al EIIlea al Romei a luat parte la al &ptulea /inod cumenic,din >F, in 2oua Roma C-onstantinopol, n.t., unde au fost osandite ereziileranListe asupra icoanelor si cea a lui #ilioOue#, fara ai numi, totusi, pe eretici, deteama represaliilor.C>

6 2 data cu aparitia .ecretaliilor Pseudo()sidoriene in 86B, Papii /omei au inceput sase simta indea*uns de puternici pentru a cere cu agresivitate conducerii Fran&iste saaccepte standarde de comportament civili!ate+ .ar aceste eforturi s(au intors pana laurma impotriva lor+ ranLolatinii au reactionat in forta la popularitatea acestordecretalii, alungandui pe Romani de la conducerea politica si bisericeasca a Romeisi a statelor papale.Fran&o(latinii si(au inceput atacul final impotriva li'ertatii siromanitatii papalitatii intre @(BB si au incheiat inro'irea papalitatii romane si ali'ertatii statelor papale, intre BB@ si B7C >8?+ Dupa aceasta data, totii Papii suntmembri ai nobilimii ranLolatine, ce foloseau denumirile de Papa al Romei siPapalitate Romana pentru ai face sa creada in continuare pe romanii apuseni ca au

un Papa Roman.C .in toate cele de mai sus, ar tre'ui sa fie clar faptul ca sta'ilirea datei schismei inB67, intre distinctiile contrafacute ale @Rasaritului recsi ale@Apusului atin, nueste corecta+ /c(isma a a%ut loc intre ranLolatini, pe deo parte, si Romaniiapuseni si rasariteni, pe de alta. In ;=? sa petrecut doar una dintre manifestariletarzii ale unei sc(isme ce e'ista de*a, din >F?, %remea in care ranLii au decis sa o

6


16/31

pro%oace intre ei si asazisii J$reci#, din moti%e politice +-iserica Vechii /ome aluptat eroic sa ramana unita cu #oua /oma >4onstantinopolul, n+t+?, pana in anul BB@+

.in anul 8B@ incoace, Fran&ii nu s(au a'atut niciodata de la po!itia ca /omanii/asariteni, adica asa(!isii OGreci0, sunt eretici+ Pana in anul BB@, -iserica Vechii /ome

a re!istat cu indar*ire acestei politici Fran&iste premeditate, care pana la urma a fostimpusa cu forta+

8 Faptul ca aceasta traditie a continuat pana in mi*locul secolului al 1B(lea era foarteevident in timpul tineretii scriitorului acestor randuri+ )n cartile Datine de apologetica,ortodocsii erau descrisi cu vehementa ca fiind eretici si fara sfinti+ Desigur, acest lucrudin pricina disputei @ilioDue, care a izbucnit puternic inaintea celui deal optulea/inod cumenic, din >F. .e aici, si supo!itia ca ortodocsii nu au avut Parinti ai-isericii dupa =f+ )oan .amaschin Ecca+ C6(7@ si =f+ Teodor =tuditul E6@(81C+ >@?

@ .ar Fran&o(latinii si Papalitatea lor si(au continuat cuceririle insotite de e3terminarea

siRsau inlaturarea episcopilor si a egumenilor 2rtodocsi, si de reducerea credinciosilor lastatutul de ser'i si tarani, prin lipsirea lor deplina de orice proprietate+ -uceritoriimusulmani, nici cei arabi, nici cei turci, nu au facut niciodata asa ce%a.


17/31

)))+ Hclesiologie

1 #ici din secolul al (lea pana in anul B67, si nici dupa, episcopii si papii Fran&o(latini nu au avut nici cea mai mica cunostiinta, sau vreun interes, in ceea ce privestetamaduirea personalitatii omului prin curatirea si luminarea inimii si proslavireEindumne!eire 9 theosis+i au inca o intelegere magica a succesiunii apostolice, pecare au acceptato si multi ortodocsi, din %remea asaziselor reforme ale lui Petru cel5are.


18/31


19/31

impartasit este necreat+rezia :atina ce sustine ca (arul impartasit este creat nu afost inca respinsa de Eatican.

)V+ ORatiuneade$a i0 a "niatismului incetea!a sa e3iste

G;9 Reprezentantii Eaticanului au propus aceasta pozitie generica si ortodocsii de la0alamand au acceptato.2ricum, se presupune ca ortodocsii de la -alamand erau nistee3perti, care stiau ca propunerea aceasta a fost facutain conte'tul ambelor dogme:atine referitoare la papa, si oficial, de asemenea, in conte'tul tuturor -onciliilorcumenice ale Eaticanului. Dar pozitia ortodo'a in aceasta disputa nu reiese din

acest acord+ Astfel, se creea!a impresia ca ortodocsii, cel putin implicit, au acceptatdogma latina despre papa, ca si pe cele ale tuturor 4onciliilor Hcumenice ale Vaticanului+

G


20/31

pentru refuzul intercomuniunii si al concelebrarii Ccu romanocatolicii esteintoleranta.

7 Mai este posi'il ca, la un moment dat, papa sa nu mai numeasca un succesor pentrucel putin unul dintre arhiepiscopii sau chiar patriarhii sai uniati curenti, si sa ase!e

credinciosii sai "niati locali su' conducerea spirituala a arhiepiscopului sau patriarhuluiortodo3 local, drept incercare+

G9 Incepand din ;F> 7cel putin9, N-- 7-onsiliul 5ondial al 0isericilor9 a culti%atcu gri*a si cu un mare succes o imaginea ortodocsilor ce ii infatiseaza ca lipsinduledragostea crestina, din pricina refuzului comuniunii cu ceilalti. "n refu! pro'a'il alortodocsilor, de a accepta "niatii su' unul dintre arhiepiscopii sau patriarhii lor, poatedeveni parte a unei practici asemanatoare deai descrie pe ortodocsi ca fiind nisteade%arati bigoti, mai ales din moment ce, in acest ca!, ei ar refu!a comuniunea si con(cele'rarea cu un cler ale carui taine le recunoaste pe deplin+

C Acum ca acordul de la -alamand a devenit candidat la o continuare a >conciliului?Vatican )) si in urma caruia "niatismul nu va mai avea nici un motiv pentru a e3ista,ortodocsii %or fi confruntati cu consecintele refuzului lor neincetat de a a%eacomuniune cu :atinii si 4niatii.

G>9 aptul cel mai interesant este ca, potri%it acordului de la 0alamand, tainele sunt%alide, indiferent daca sunt acceptate > sau


21/31

Ea Prin !cri%ie,o persoana este primita prin botez, mirungere si marturisireacredintei &rtodo'e, insotita de respingerea greselilor de dinainte+

E' Prin Iconomie,o persoana este primita prin mirungere,marturisirea credintei2rtodo3e si respingerea greselilor de dinainte+

GF9 2ici una din aceste doua modalitati de a intra in 0iserica nu este, in sine, o*udecata a %aliditatii sau a ne%aliditatii sacramentelor 0isericii de origine, de %remece nu e'ista taine in afara +rupului lui Hristos+ 2 persoana este fie un madular alTrupului lui Jristos, prin 'ote!ul lui in .uhul, adica luminarea siRsau proslavireaEindumne!eirea in Jristos, fie este inca stadiul de curatire, prin 'ote!ul lui cu apa spreiertarea pacatelor si in curs de a deveni un madular al Trupului lui Jristos si templu al.uhului =fant+ 4ineva poate fi un credincios intru Jristos, fara a apartine nici uneia dinaceste doua categorii+ Acest lucru este adevarat si pentru ortodocsii nominali+ Hste lalatitudinea fiecarui sinod de episcopi ortodocsi sa hotarasca starea fiecaruia dintregrupurile celor ce cauta partasie in Trupul lui Jristos+

7B /eferitor la tamaduirea prin curatire, luminare si indumne!eire, nu e3ista nici odiferenta intre Datini si ma*oritatea protestantilor, din moment ce ei nu sunt anga*ati inaceasta tamaduire,care nu are nimic de a face cu misticismul+ Ducru adevarat si pentruortodocsii nominali+ Motivul pentru cresterea numarului celor din urma Emai ales dinvremea lui Petru cel Mare este ca profesorii facultatilor ortodo3e nu mai cunosteau, simulti inca nu cunosc, aceasta traditie -i'licaRPatristica a tamaduirii si, prin urmare, tindsa copie!e din lucrari ne(patristice sau ne(ortodo3e, pentru a(si scrie manualele+Rezultatul a fost aparitia unei grup numeros de clerici care nu mai %ad nici odiferenta ma*ora intre intelegerea :atina si cea &rtodo'a a +ainelor in cadrul+rupului lui Hristos.

7 )ntre'area fundamentala care se pune este clara3

%ste do!ma E o protectie impotriva ipote/elor alsilor tamaduitori si G o calau/a catretamaduirea oerita de curatire si luminarea inimii si indumne/eire theosis, sau nu?

71@1a se cerceteze insa omul pe sine si asa sa manance din paine si sa bea din paar./aci cel ce mananca si bea cu nevrednicie, osanda isi mananca si bea, nesocotind trupul!omnului. !e aceea, multi dintre voi sunt neputinciosi si bolnavi si multi au murit.0 'B/or. BB7DE+G).4u alte cuvinte, cineva se cercetea!a pe sine pentru a vedea daca este unmadular al Trupului lui Jristos aflat in starea de luminare ES+ Altfel, el se impartaseste

din paine si din pahar Ocu nevrednicie0 'B /or. BB7DC).Intrun astfel de situatie, acelaeste inca Jneputincios# sau Jbolna%# si c(iar Jmort# du(o%niceste 7; -or. ;;3G=9, dee'. nu ia parte intru in%ierea persoanei launtrice si astfel inca nu se impartaseste lau(aristie spre %iata in Hristos, ci mai degraba spre *udecata. @/aci de ne+am $i2udecat noi insine, nu am mai $i 2udecati. !ar, $iind 2udecati de !omnul, suntempedepsiti, ca sa nu $im osanditi impreuna cu lumea 'B /or. BB7B+D).In starile deluminare si indumnezeire, o persoana este in%atata intru du(ul ei de catre Insusi

1


22/31

Hristos. !ceasta este tamaduirea pe care Pa%el o descrie in detaliu in E or. EG$EL:EE. C;=

V)+ #u tre'uie facuta confu!ie intre formulari ale dogmei si taina lui .umne!eu

?G9 -ondamnarea ereziilor, prin formulari dogmatice ale /inoadelor cumenice si:ocale, a fost facuta doar pentru al pastra pe credincios in interiorul acesteitraditii, a tamaduirii in Hristos. Aceste formulari nu au nimic in comun cu analogia$ideisi analogia entisaugustiniana si fran&o(latina, adica cu speculatiile teologice sifilosoficeintemeiate pe o presupusa similaritate intre creat si necreat+ 4redinta intr(oasemenea similaritate a fost caracteristica de 'a!a a ere!iilor, devenind o'isnuita siprintre unii ortodocsi+/ingurul scop al formularilor dogmatice este acela de a slu*i latamaduirea sufletului omenesc intru si prin Hristos Insusi.

V))+ Tainele

??9 Doctrinele franLolatine despre sacramente 7taine9 si (arul creat sunt intemeiatepe Hristologia lui !ugustin si pe cautarea acestuia dupa fericirea neoplatonica.Hl arespins, fara sa stie, identificarea lui Jristos cu )ngerul vechi testamentar al lui.umne!eu, 4el 4e este, .umne!eul lui Avraam, )saac si )acov 4are )(a aparut lui Moisein tufisul ce ardea, si )mparatul =lavei, .omnul =avaot, Pantocratorul, si )ngerul de Mare=fat 4are s(a aratat proorocilor Vechiului Testament, identitate definita la primul si celde(al doilea =inod Hcumenic+ Augustin a fost indrumat gresit sa creada ca aceastaidentificare a fost doar invatatura ereticilor arieni+ Hl nu a stiut ca aceasta a fost si

invatatura Parintilor de la cel dintai si cel de(al doilea =inod Hcumenic+ )n timp ce arieniisi eunomienii credeau ca acest .omn si )nger al =lavei a fost creat de .umne!eu, Parintii2rtodocsi stiau, din propria lor proslavire intru Jristos si din -i'lie, ca Hl este Fiulnecreat al lui .umne!eu si de o fiinta cu Tatal =au+ Da aceasta necunoastere a identificariilui Jristos cu )mparatul =lavei vechi(testamentar, Augustin a mai adaugat si cautarea sapersonala dupa fericirea neo(platonica, care nu are nimic de a face cu proslavireadumne!eiasca a apostolilor si proorocilor+

11


23/31

76 Augustin este parintele invataturii ciudate a fran&o(latinilor, conform careia.umne!eu aduce la e3istenta creaturi pentru a fi va!ute si au!ite de prooroci si deapostoli, si pe care Hl le trece inapoi in ine3istenta, dupa fiecare revelatie anume>?+!stfel, inaintementionatul Inger al lui Dumnezeu %ec(i testamentar si focul dintufisul ce ardea, stalpul de foc si norul, pasarea de la botezul lui Hristos, sla%a si

legea lui Dumnezeu din ambele +estamente, si c(iar limbile de foc de la Rusalii, sepresupune ca au fost aduse toate la e'istenta si apoi scoase din e'istenta. 4u altecuvinte, sim'olurile lingvistice folosite de cei ce au scris -i'lia pentru a indicaproslavirileRrevelatiile si lucrarea harului lui .umne!eu sunt transformate in creaturivremelnice, care intra si ies din e3istenta+ )ntr(adevar, pentru fran&o(latini aceasta sepresupune a fi cea mai *oasa forma de revelatie, care este inlocuita de revelatiile divinefacute direct intelectului+

?K9 !ceasta a fost in%atatura lui Earlaam din -alabria, care %enise din !pus,de%enind ortodo' fara a cunoaste credinta 0isericii in aceste probleme. .upa disputecu monahii ortodocsi, aparand aceste po!itii fran&o(latine, invataturile sale au fost

osandite la =inodul Hcumenic al noualea >1?, de la 4onstantinopol, din 7 >=inoadelepalamite, n+t+?+Putin mai tarziu, a de%enit cunoscut faptul ca in%ataturile sale erau defapt originalitatile lui !ugustin, urmate de catre intreaga 0iserica ranLolatina.Hste vadit faptul ca din aceasta pricina, si nu doar din cau!a lui 0FilioQue0, a fost ase!atAugustin la marginea autoritatii patristice+ )n contrast, -iserica ser'ea!a pra!nicul =f+Grigorie Palama in a doua .uminica a Postului Mare, ca a doua .uminica a 2rtodo3iei,pentru rolul covarsitor avut impotriva ere!iilor fran&o(latine ale lui Varlaam si cu scopulde a(i ocroti pe credinciosi in drumul lor spre harul necreat, prin curatirea, luminarea siproslavirea lor intru Jristos+ !stfel, ei de%in dumnezei prin (ar, si il %ad pe Dumnezeuin :ogosul :ui intrupat si prin /fantul Du(.

#2TH

>? Pentru surse documentate cu detalii ale uciderii episcopilor si egumenilor celti sisa3oni, si inlocuirea lor cu no'ili din regatele Fran&iste al Franciei, adica Galia,Germania si )talia, ve!i Auguste ThierrN, O&istoire de la /onHuete de lIAngleterre par les

1


24/31

1? )'id+, vol+ 1, pp+66, CC EBC8, , 76, 87 EBB(B1,16 EB6(BC, 17B(171EB81, (C EB88(B8@K vol+ , pp+ 6, 77, 7 EB(7B+ Ve!i si I+ =+ /omanides,

O/urc 1#nods and /ivilization, in Theologia, Atena, vol+ C, nr+ , @@1, p+ 71(718+

>? )n adaugire la lucrarea mentionata in nota >?, ve!i I+ =+ /omanides, @Franks,Romans, Feudalism and !octrine, an interpla# betJeen teolog# and societ#,0 JolN4ross 2rthodo3 Press, -roo&line, Massachusetts @81+

>7? )'id+, pp+ (7+

>6? Adica un locuitor al provinciei romane Magna Graecia, din )talia de sud

>C? Migne P D, 8@, 77K Mansi 1, (7+

>? I+ =+ /omanides, OFran&s, /omans, Feudalism and .octrine,0 pp+ @(1B+

>8? )'id+, pp+ 1B(8+

>@? Ve!i, de e3emplu, vol+ 1, pp+ 7(7@, de F+ 4aNre, A+ A+ Manual of PatrologN andJistorN of TheologN, EHnglish version, Tournai vol , @6, vol 1, @7B+ )ncepand de lapag+ 6 a vol+ 1 si mai departe, ni se spune despre "rmasii =colastici ai Parintilor si apoide Marii "rmasi ai Parintilor iar, in sfarsit, incepand de la pagina CC, ni se spune despreO!ecaderea enerala a 1colasticismului

>B? Ve!i studiul la care se refera nota >?>? Ve!i, de e3emplu, lucrarea sa!e rinitate, 4artile )) si )))+

>1? .upa Degea /omana+

#ursa: (ttp3MMsaraca.ort(odo'p(otos.comMbibliotecaMbalamandromanides.(tm

9ota noastra:

)n conte3tulparticiparii patriarhale la adunarea sincretista =antU Hgidio de la

Munchen, a fost readus in prim(plan un mai vechi Acord incheiat intre uneledelegatii ale 'isericilor ortodo3e Eprintre care si delegatia -2/ si romano(catolici:Acordul de la 7alamand, care face si su'iectul articolului de mai sus+

Punctul esential si controversat al acestui Acord este nr+ 7:

17
http://saraca.orthodoxphotos.com/biblioteca/balamand_romanides.htmhttp://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/09/18/asteptand-sinodul-pan-ortodox-patriarhiile-isi-continua-jocurile-de-putere-patriarhul-daniel-promoveaza-noul-ecumenism-al-caritatii-drept-cale-pentru-realizarea-comuniunii-fraterne-cu-catoli/http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/09/18/asteptand-sinodul-pan-ortodox-patriarhiile-isi-continua-jocurile-de-putere-patriarhul-daniel-promoveaza-noul-ecumenism-al-caritatii-drept-cale-pentru-realizarea-comuniunii-fraterne-cu-catoli/http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/09/28/ips-serafim-joanta-la-radio-vatican-totul-este-aproape-comun-intre-ortodocsi-si-catolici-scopul-ecumenismului-este-unirea-bisericilor-crestine/#comment-37816http://saraca.orthodoxphotos.com/biblioteca/balamand_romanides.htmhttp://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/09/18/asteptand-sinodul-pan-ortodox-patriarhiile-isi-continua-jocurile-de-putere-patriarhul-daniel-promoveaza-noul-ecumenism-al-caritatii-drept-cale-pentru-realizarea-comuniunii-fraterne-cu-catoli/http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/09/18/asteptand-sinodul-pan-ortodox-patriarhiile-isi-continua-jocurile-de-putere-patriarhul-daniel-promoveaza-noul-ecumenism-al-caritatii-drept-cale-pentru-realizarea-comuniunii-fraterne-cu-catoli/http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/09/28/ips-serafim-joanta-la-radio-vatican-totul-este-aproape-comun-intre-ortodocsi-si-catolici-scopul-ecumenismului-este-unirea-bisericilor-crestine/#comment-37816


25/31

;?. Potri%it celor spuse mai nainte, 0iserica &rtodo' Ai 0iserica -atolicse recunosc reciproc ca 0isericisurori, responsabile mpreun demen@inerea 0isericii lui Dumnezeu n credincioAie fa@ de planul di%in..up cuvintele papei )oan(Paul )), efortul ecumenic al -isericilor(surori din/srit i Apus, 'a!at pe dialog i rugciune, caut o comuniune perfect itotal, care s nu fie nici a'sor'


26/31

nu este cea mai potri%ita si de succes cale de a obisnui oameni intrun spiritsincretist sau, cel putin, unionist.

/amane, asadar, un alt o'iectiv, mai realist, mai pragmatic: a descura*afidelitatea acri%ica fata de curatia si integritatea ortodo'iei, a descura*a

raportarea onesta si ferma dar in du(ul dragostei la catolicism ca la oerezie+ 2 apropiere, asadar, care nu mai fortea!a institutional, nici nu

'ruschea!a prin Ogesturi profetice0, ci care asteapta sa se forme!e o aglutinarela firul ier'ii, cum a descris noul ecumenism al caritatii insusi PF .aniel+Asadar,o strategie a Jpasilor marunti# adoptata, parese, si de Eatican.

Pericolul cel mai mare, in acest sens, nu pare a fi semnarea unilaterala avreunui document unionist sau o inter(comuniune fortata ortodocsi(catolici,inter(comuniunea ramanand insa o'iectivul declarat al demersurilorecumeniste+ Asta mai ales in conte3tul actual, cand este vi!i'il un *oc de putere

intre patriarhiile ortodo3e in care relatia cu papa constituie, se pare, una dinmi!e+Daca una din patriar(iile ortodo'e ar forta intercomuniunea,unilateral, cu Papa, atunci ar pierde negresit locul tinut pana atunci inlumea ortodo'a. Prefera, mai degraba, sa *ongleze cu relatiile ecumenistesi cu apropierea de Papa in asa fel incat sa obtina a%anta*e de prestigiu, deinfluenta, de putere din !pus pe care sa le foloseasca in relatiile cu celelaltepatriar(ii.

4are ar fi pericolul, atunci

Am inceput mica noastra nota aducand aminte de adunarea sincretista de laMunchen din acest an, organi!ata de Ocomunitatea =ant Hgidio0+ =eful acesteia,!ndrea Ricardi, a facut intr(un anume conte3t o afirmatie care, pro'a'il,constituie strategia Oecumenismului caritatii0 si a Opasilor marunti0:

Pe vremuri se vorbea despre mo*tenirea comun a trecutului. !ar acum,pentru nt-ia dat,se vorbe+te despre a+teptarea noastr mpreun, pe viitor,a lui 'esia +i a sr+itului de veac.

Da ntre'area dac n


27/31

legitime una fa


28/31

Iubirea lui Dumnezeu, chinurile iadului si eshatonul:diferente intre ortodoxie si catolicism (Pr. IoannisRomanides)

=lava lui .umne!eu, iu'irea lui .umne!eu i chinurile )adului+ Taina 4rucii i a ;nvieriieste slava n care .umne!eu locuiete, >slava? care este din venicie nainte de lume icare ptrunde toate lucrurile pe ct le este lor dat cu putiniu'itoare? a lui .umne!eu, care nu caut ale sale i depete orice atri'ut material ie3perien


29/31


30/31

Prima nviere, a doua nviere i Iudecata par


31/31

Pr+ )oannis /omanides 9 .ogmatica Patristic 2rtodo3+ 2 e3punere concis, edituraHcclesiast, 1B, traducere de .rago .sc

părintele ioannis romanidis - nebun din dragoste pentru hristos

Documents