Dinamica procesului de modernizare in Romania, explicata de specialisti: la fiecare 30 de ani ,,rasturnam lumea"

Sebastian Dan,

Cele doua secole si jumatate ale modernizarii (de la sfarsitul secolului al XVIII-lea la inceputul secolului al XXI-lea) au transformat profund Romania, dintr-o tara preponderent rural-agrara, cu un regim politic si economic feudal, intr-o tara cu pronuntate atribute ale industrializarii si urbanizarii, cu un regim politico-economic capitalist, care importa modelele occidentale.

Intregul proces a cunoscut evolutii contradictorii, cu multe reculuri si rupturi istorice, dar si cu multe "salturi pozitive". Perioadele 1774 - 1829, 1866 -1918 / 1940 - 1947 pana in 1989 si de la revolutia din decembrie pana in prezent reprezinta deopotriva repere ale rupturii de "vechea ordine", dar si initierea unor reconstructii radicale a societatii. 

Romania a trecut prin opt mari perioade istorice. Dupa un calcul simplu, intre primele semne ale modernizarii - 1774 si 2015 fiecare perioada sau ciclu a avut o durata de aproximativ 30 de ani. Cu alte cuvinte, la romani, la aproximativ 30 de ani se "rastoarna lumea".

 ,,Putem vorbi de proces de modernizare din momentul in care ne-am nascut ca popor crestin, in conditiile in care aveam pe meleagurile noastre pe Andrei (increstinatorul romanilor), Apostolul Pavel si Apostolul Filip, in timp ce popoarele din jurul nostru s-au crestinat cu multe secole dupa - rusii, sec. IX prin cei doi conducatori de

trib Iaroslav si Sviatoslav: bulgarii in sec. IX prin Boris, sarbii in secolul al X-lea prin Neemia si ungurii in sec. XI prin Stefan. Este semnificativ ca am avut reprezentanti din Dacia crestina la toate cele sapte  Sinoadele Ecumenice, incepand cu cel de la Niceia din 325, Constantinopol 381, Efes, 431, Calcedon 451, Constantinopol 553, Constantinopol 680-681, Niceia 787). Evolutia istorica a poporului roman in perioada <<mileniului negru>> nu poate fi contestata si aceasta o dovedesc monumentalele cercetari facute de Hadrian Daicoviciu, Vasile Parvan (Getica), I.G. Coman (Parintii protocrestini)", ne spune preot prof. dr. Vasile Oltean, directorul primei Scoli Romanesti din Scheii Brasovului.

Acesta a mai precizat ca, in perioada ,,slavonismului cultural" (sec. XI-XVI), cand oficial si in biserica se folosea limba romana, asistam la un fenomen de involutie spirituala pentru poporul roman, dar odata cu aparitia tiparului (sec. XVI), mai intai la Targoviste (1508) si apoi pentru prima data in limba romana la Brasov prin diaconul Coresi, este momentul izbanzii definitive a limbii romane in cultura romaneasca, tiparul fiind pentru toate tarile lumii moment de evolutie spirituala, plasand umanismul la noi in contextul in care si tarile europene reuseau acelasi lucru. Momentul urmator la reprezentat iluminismul declansat de Scoala Ardeleana in veacul al XVII-lea, cand se trece la grafia latina, definitivata prin legea semnata de Alexandru Ioan Cuza la 1862. Abia dupa aceste evenimente se poate vorbi de un proces de modernizare a Romaniei.

Prima etapa:  1774 - 1848

Incitatia modernitatii generata de marile schimbari la nivel european a structurilor de organizare a statului genereaza aparitia unei crize in societatea romaneasca, criza  generata de confruntarea cu civilizatia occidentala, atat in viata economica, cat si in cea politica, precum si in ordonarea valorilor dominante. Astfel, conceptul de ,,modernizare" capata la nivel european doua valente: nasterea unei civilizatii materiale prospere in Occident si replica pe care ,,restul lumii", inclusiv Tarile Romane, o construiesc la acest proces originar.

Prin aceasta ultima valenta se dovedeste existenta unui ,,etern" decalaj intre Europa Occidentala structurata pe educatie, principii si valori specific unor modele ,,urbane", civilizate si restul natiunilor - in special al celor din estul Europei - natiuni preponderent agrare.

De ce sfarsitul secolului XVIII ca debut al modernizarii societatii romanesti>

In opinia istoricilor, anul 1774 marcheaza debutul unor schimbari fundamentale in Principate, desi nu are loc ,,nicio batalie de proportii, nicio ruptura radicala cu trecutul",  totusi acest an marcheaza o mare cotitura istorica: in 1774 Rusia si Turcia - aflate la sfarsitul unui razboi de 6 ani (Pacea de la Kuciuk - Kainargi) - prin care Rusia obtine dreptul de a apara Principatele impotriva incalcarii autonomiei lor de catre Imperiul Otoman. Aceasta produce o diferentiere, precum si o fragmentare a puterii dominatoare care permite o interventie progresiva a Rusiei in Principate din care nu poate rezulta decat subminarea puterii turcesti. In aceeasi perioada se infiinteaza primele scoli domnesti (Iasi, Bucuresti). In acelasi an - 1774 - ajunge domn al Tarii Romanesti Alexandru Ipsilanti, care initiaza opt ani de ,,reforme luminate", aceasta fiind, de fapt, initierea primelor reforme politice.

,,In 1779, apare tiparitura <<Carte de rogaciuni>>, redactata de catre un calugar roman din Transilvania - tiparita in alfabetul latin, nu in cel chirilic. Este momentul decisiv in care distingem afirmarea individualitatii etnice si a legaturilor organice cu Europa a romanilor. De remarcat ca incepand cu anul 1724, protopopul Florea Baran scrie 24 scrisori cu grafie latina, in corespondenta cu Cristov Voicu, aflat la Viena pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntau romanii din Schei, care prin <<eroul national>> Ilie Birt dorea sa infiinteze <<Republica Schei>>. Odata cu acest moment se declanseaza o puternica modificare a mentalitatii romanilor: se deschide procesul integrarii in Europa. Trebuie sa facem o distinctie clara intre integrare ca proces adaptativ la un sistem de reguli si norme si occidentalizare ca si act pur imitativ al unor obiceiuri sau moravuri specifice", precizeaza directorul Primei Scoli Romanesti.

Introducerea Regulamentelor Organice in Muntenia si Moldova incepand cu 1831 si 1832, iar in Transilvania

Regulamentul Organic emis de mitropolitul Andrei Saguna, in anul 1864, au creat, cel putin teoretic, premisele accelerarii operei de modernizare prin introducerea unor institutii noi guvernate de principii moderne, precum separarea puterilor in stat sau egalitatea in fata obligatiilor. In realitate, Regulamentele Organice nu au fost puse in practica in buna masura diin cauza intereselor strategice ale puterii care avusese de fapt un cuvant decisiv in elaborarea lor, si anume Imperiul tarist.

Cu alte cuvinte, modernizarea societatii romanesti este permisa de Rusieo doar in masura in care aceasta nu contravine intereselor sale in Peninsula Balcanica si in Principate. Imperiul tarist, aflat inca de la jumatatea secolului al XVIII-lea in ofensiva spre Constantinopol, era interesat sa-si asigure siguranta liniilor de aprovizionare si de comunicatie si de aceea controlul asupra Principatelor s-a tradus sub forma unui ,,protectorat" cat se poate de apasator.

Nu poate fi neglijata nici contributia pe care revolutia de la 1821 condusa de Tudor Vladimirescu  a avut-o in promovarea unei miscari de modernizare a constiintei nationale prin carturari care vehiculau spatiile romanesti, ignorand granitele dintre cele trei tinuturi romanesti si emitand marturii ale unitatii nationale. S-a nascut o noua generatie de carturari, a caror contruibutie este impresionanta. (Golestii, Vacarestii s.a.). Brasovul in aceasta perioada a fost gazda tuturor romanilor care paraseau Moldova si Muntenia, pentru a se refugia la Brasov (peste 800 munteni, numai in urma revolutiei lui Vladimirescu). Atunci se refugia  la Brasov Anton Pann, poetii Vacaresti, mitropolitul Dionisie Lupu, printul Grigore Brancoveanu.

A doua etapa: 1848 - 1866

Opozitia impotriva regimului regulamentar inteles ca instrument al Rusiei se va coagula in cadrul Partidei Nationale, o grupare eterogena si lipsita de un program coerent de actiune, dar care a adunat energiile liberale in deceniul care a premers revolutiei de la 1848. In acest context, apare generatia pasoptista, care a organizat revolutia si care a avut un rol activ in realizarea dublei alegeri de la 1859 a contribuit in mod deosebit la declansarea unui fenomen spiritual, care a permis deschiderea de scoli elementare si gimnazii in otot spatiul romanesc, dupa modelul francez. 

Momentul Unirii si al aparitiei statului modern roman in forma sa clasica, desavarsita in 1918, a generat o atmosfera de entuziasm fara precedent in istoria romanilor, temperata insa destul de repede datorita chiar provocarilor care s-au aflat in fata elitei politice si fata de care se impunea un raspuns. Alexandru Ioan Cuza, principele ales la 5 si 24 ianuarie, si-a indreptat atentia asupra a doua obiective majore: pe de-o parte consolidarea unirii si recunoasterea sa pe plan international, iar pe de alta, adoptarea unor masuri cu caracter modernizator in interior. Aceasta modernizare presupunea dizolvarea discrepantelor in ceea ce privea organizarea interna a celor doua regiuni, Moldova si Muntenia, dar si apropierea Principatelor Unite de lumea occidentala si iesirea de sub influenta lumii orientale.

In aparenta, obiectivul generos al modernizarii era acceptat de toate grupurile politice, neconstituite inca in partide, iar domnitorul si-a asumat inca de la inceput rolul de lider, de initiator al unor masuri asteptate si atat de necesare. Incontestabil, Al. I. Cuza a fost cel care a avut initiativa de a pune in practica un program ambitios de reforme in toate domeniile, de la invatamant, administratie, justitie si armata pana la proprietatea asupra pamantului, drepturi civile si civice. Introducerea unor institutii de tip occidental oferea modernizarii, vazuta ca un fenomen general, complex si integrator, premisele reusitei. Lovitura de stat de la 2 mai 1864 in urma careia a fost suprimata Constitutia, dizolvat Parlamentul si instaurata cenzura l-a adus pe Cuza in faza opozitiei celor care il votasera in 1859. Pretextul loviturii de stat l-a constituit refuzul unei parti a marilor proprietari de a accepta reforma agrara preconizata de domnitor. 

A treia etapa: 1866 - 1914

Aducerea pe tronul Principatelor Unite a printului Carol de Hohenzollern-Sigmaringen intr-o atmosfera externa si interna complicata punea in aplicare unul din principiile convenite in cadrul Adunarilor ad-hoc convocate cu aproape un deceniu in urma, acela al domniei unui principe strain. 

Momentul 1866 este important deoarece reprezinta un jalon al modului in care elita politica romaneasca grupata in jurul domnitorului intelegea sa realizeze modernizarea societatii romanesti. Constitutia a fost o sinteza a documentelor cu caracter constitutional de pana atunci, de la memoriile boieresti de dupa 1822, Regulamentele Organice, Conventia de la Paris, Statutul dezvoltator si proiectul de constitutie elaborat de Comisia centrala de la Focsani, pana la Constitutia belgiana, cea mai liberala din Europa epocii, care a fost luata ca model si nu copiata pur si simplu cum se crede indeobste. Dorinta de a da forma si continut unui sistem bazat pe principiile liberalismului, pe respectarea stricta a proprietatii private, a drepturilor si libertatilor cetateanului, a separarii puterilor si guvernarii reprezentative, si pe considerarea natiunii ca singura detinatoare a puterii totale, indica de fapt obiectivul pe care opera de modernizare dorea sa-l atinga.

,,Modernizarea presupunea in primul rand sincronizarea institutiilor romanesti cu cele europene si depasirea distantei care separa, din acest punct de vedere, Romania de Europa. In al doilea rand, era necesara construirea unei mentalitati noi, in concordanta cu principiile care puneau in miscare institutiile despre care am vorbit, adica era nevoie de constientizarea aplicarii acestora in conditiile concrete ale societatii romanesti. Cei care s-au angajat sa patroneze opera de modernizare, liberali si conservatori deopotriva, au facut dovada ca inteleg si isi asuma raspunderea, politica dar si civica, a necesitatii parcurgerii distantei care separa Romania de Europa occidentala. Sensul modernizarii era clar formulat si el viza un drum european pe care romanii s-au incadrat, cu inerentele ramaneri in urma, poticniri sau chiar nereusite", ne explica preot. prof. d. Vasile Oltean.

In timpul domniei regelui Carol I, pe langa infaptuirea Independentei de la 1878, procesul de modernizare al Romaniei a avut cea mai mare dinamica, materializata prin constituirea noului sistem legislativ-institutional al economiei, ca o premisa, conditie absoluta a intemeierii si functionarii organismului economic modern; acesta insemna statuarea juridica a proprietatii private in locul celei feudale, a libertatii pietei, productiei si circulatiei produselor si valorilor in tot spatiul european.

De asemenea, din legislatia si institutiile noi, cu rol stimulator, trebuie mentionate: legislatia reformelor agrare care au inlaturat proprietatea feudala si dependenta taranimii clacase; desfiintarea breslelor medievale; statuarea, prin Constitutia de la 1866, a principiilor de drept, a libertatii si egalitatii cetatenilor in desfasurarea oricaror

activitati economice; adoptarea Codului Civil si Codului Comercial, de sorginte franceza si italiana, care reglementau democratic multitudinea de relatii social-economice ale cetatenilor.

Tot acum s-au infiintat institutiile vitale functionarii vietii publice si economice - ministerele: de finante, de lucrari publice, de agricultura, comert, industrie etc. si s-au format Camere de comert si industrie ca reprezentare a intereselor acestor noi categorii sociale si sau infiintat burse de marfuri si valori etc. si, nu in ulitmuil rand, se adopta sistemul monetar national al leului.

Alta masura de modernizare a vietii economice pe vrema lui Carol I a fost adoptarea sistemului universal zecimal de masuri si greutati; pana atunci in tara se foloseau zeci de masuri arhaice, diferite in zone si provincii - ocaua, banita, vadra, stanjenul, prajina etc., care ingreunau evaluarea si circulatia marfurilor. Infrastructura moderna cuprindea mai multe ramuri: constructia cailor ferate, a mijloacelor si cailor de comunicatie - telegraf, telefon, posta - a mijloacelor de transport naval - fluvial si maritim, a porturilor la Dunare si Marea Neagra, a silozurilor si magaziilor de marfuri, construirea drumurilor si a podurilor.

Un sector cheie in modernizarea si dezvoltarea tarii l-a constituit industria mecanizata. Dupa obtinerea independentei statului, pentru stimularea creatiei industriale, guvernul liberal promoveaza doua serii de masuri: prima, in anul 1886 de protectie, prin taxe vamale ridicate la importul fabricatelor industriale intre 7-40% din valoare, pentru a apara piata si industria interna de invazia marfurilor straine foarte ieftine, care blocau initiativele industriale locale. A doua serie de masuri - aprobata in anul 1887 - privea incurajarea industriei mecanizate; legea prevedea ca orice fabrica noua care folosea un capital, autohton sau strain, de minimum 50 de mii de lei si masini perfectionate beneficia de urmatoarele avantaje: 5 ha de pamant oferite gratuit de la stat, scutire pe 15 ani de orice impozite la stat si comuna, reducerea cu 40% a tarifelor de transport a marfurilor pe calea ferata, scutire de taxe vamale la importul masinilor necesare fabricii si a materiilor prime care nu se gaseau in tara si altele.

Un domeniu care a prefacut viata si aspectul oraselor a fost urbanizarea moderna. In orasele mari se pietruiesc strazile, se traseaza trotuare, se introduce iluminatul electric in locul lampilor cu petrol, se introduce apa curenta prin conducte in locul celei din fantani, se construiesc sisteme de canalizare.

A patra etapa: 1914 - 1947

Cel mai important moment este cu siguranta realizarea Marii Uniri de la 1918 si realizarea Romaniei Mari. Aceasta a fost urmata de Constitutia din 1923. Aceasta era o actualizare a celei din 1866. Principiul pe care s-a actualizat Constitutia privea noua situatie a Romaniei de dupa Primul Razboi Mondial, adaptarea la principiile societatii democratice ale vremii si modificari limitate, astfel incat sa se pastreze cat mai mult din textul existent.

,,Constitutia stipula de la inceput ca Romania este stat national unitar si indivizibil, al carei teritoriu este inalienabil. Cu privire la drepturile cetatenilor, se facea referire la conditiile specifice democratiei: garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, fara deosebire etnica, de limba sau religie, egalitatea cetatenilor in societate si inaintea legilor, libertatea constiintei si intrunirilor, dreptul de asociere, secretul corespondentei, inviolabilitatea domiciliului. Acum s-a instituit votul universal, egal, direct, obligatoriu si secret. Militarii si femeile, ca in toate tarile europene din acea vreme, nu puteau sa-si exprime o optiune politica in fata urnelor", ne spune sociologul brasovean Aurelian Danu. 

Statul, economia si clasa de mijloc se consolideaza, Romania anului 1938 fiind "granarul europei". Dintr-o tara mica, Romania ajunsese un stat cu marime medie in Europa (locul 8 dupa numarul de locuitori si locul 10 dupa suprafata). Romania a cunoscut mari progrese pe toate planurile - cultural, politic, economic, un dinamism cu adevarat remarcabil, care demonstra in mod graitor vocatia constructiva si inteligenta poporului roman.

Cel de-al doilea Razboi Mondial pune capat brutal proiectului liberal de modernizare a Romaniei

Modelul de modernizare propus de comunistii romani (indeosebi intre 1948-1965) preia modelul stalinist de modernizare al anilor '30 din URSS.

Directivele date spre indeplinire de Comintern Anei Pauker cuprindeau zece puncte, dupa cum urmeaza:

Desavarsirea reformei agrare prin confiscarea marilor mosii si ruinarea mosierilor. Desfiintarea armatei in forma ei actuala si crearea unei armate noi. Lichidarea tuturor bancilor prin atacuri impotriva Partidului National Liberal, ai carui membri sunt proprietarii celor mai multe dintre ele. Micile gospodarii taranesti trebuie desfiintate pentru a-i lipsi pe taranii mici proprietari de pamant de masini si vite. Acesta va deschide calea spre absorbirea lor in sistemul colectivist. Abdicarea regelui si exilul familiei regale. Suprimarea treptata a firmelor de import-export, care fac afaceri cu SUA, Marea Britanie si indreptarea exportului Romaniei spre Uniunea Sovietica si tarile de sub dominatia sovietica. Suprimarea partidelor istorice, prin arestarea, uciderea si rapirea membrilor lor. Crearea unei organizatii de politie, intemeiata pe o ,,militie populara" de tipul NKVD. Indreptarea populatiei rurale spre industrie. Dezvoltarea intreprinderilor de industrie in Romania. Nici unui strain, cu exceptia celor din tarile de sub influenta sovietica nu i se va permite intrarea in Romania. ,,Toate aceste <<interventii>> produc mutatii de proportii. Statul isi asuma un rol dominant si se substituie intru totul cu partidul. Acest model stalinist de modernizare a inregistrat un esec drastic. Rezultatul este o societate descentrata, o succesiune de identitati traumatice, difuze, instabile. Asa s-a ajuns la nasterea omului nou. Acesta traieste pretutindeni, alaturi de noi si, in doze diferite,in fiecare dintre noi si astazi", concluzioneaza sociologul brasovean Aurelian Danu.