dictionar francez roman

675
FRANC ROM à prep. la, cu, spre, catre, in a abaisser a (se) lasa in jos, a (se) cobori, a reduce, abandon s.m. abandonare, parasire, renuntare/ abandonner a abandona, a parasi, a renunta la, a ceda, a lasa abasourdir vt. a asurzi (pe cineva)/ a ului, a consterna abat-jour sm. abajur abats sm.pl. maruntaie (de vita, de pasare) abattage sm. doborire, taiere / abattement sm. vlaguire, istovire/ deprimare abattis sm.pl. maruntaie de pasare, potroace abattre vt. a dobori/ a rapune, a ucide, a omori, a istovi abbaye, abei sf. manastire abbdication sf. abdicare abbé sm. abate, staret abbesse sf. stareta abdiquer vt. a abdica abeille sf. albina aberration sf. aberatie abêtir vt.,vr. a (se) indobitoci, s (se) timpi abêtissment sm. indobitocire, timpire abîmer vt. a strica, a deteriora/ vr. a se scufunda, abnégation sf. abnegatie aboiement sm. latrat abois sm.pl. (in expr) être aux abois = a fi incoltit, abolir vt. a aboli, a abroga, a suprima (o lege/hotarire) abolition sf. abolire abominable adj. oribil, monstruos abomination sf. mirsavie, ticalosie, nelegiuire abondamment adv. din belsiug, din plin abondance sf. abundenta, belsiug/ abondant, ante adj. abundent; imbelsugat abonder vi. a fi din belsug; a abunda abonnement sm. abonament abonner vt.,vr. a (se) abona abord sm.sg. (in expr.) aborder vi. (mar.) a acosta/ vt. a captura (o nava), aboutir vi. (urmat de prep. à sau dans) a duce, aboutissment sm. rezultat, reusita aboyer vi. a latra abrégé sm. rezumat, compediu abrégement sm. prescurtare abréger vt. a prescurta, a rezuma abreuver vt. a adapa, a imbiba, (fig.) a coplesi/ abreuvoir sm. adapatoare

Upload: davidbvoct

Post on 26-Oct-2015

904 views

Category:

Documents


4 download

DESCRIPTION

dictionar francez roman

TRANSCRIPT

Page 1: Dictionar Francez Roman

FRANC ROM

à prep. la, cu, spre, catre, in a

abaisser a (se) lasa in jos, a (se) cobori, a reduce,

abandon s.m. abandonare, parasire, renuntare/

abandonner a abandona, a parasi, a renunta la, a ceda, a lasa

abasourdir vt. a asurzi (pe cineva)/ a ului, a consterna

abat-jour sm. abajur

abats sm.pl. maruntaie (de vita, de pasare)

abattage sm. doborire, taiere /

abattement sm. vlaguire, istovire/ deprimare

abattis sm.pl. maruntaie de pasare, potroace

abattre vt. a dobori/ a rapune, a ucide, a omori, a istovi

abbaye, abei sf. manastire

abbdication sf. abdicare

abbé sm. abate, staret

abbesse sf. stareta

abdiquer vt. a abdica

abeille sf. albina

aberration sf. aberatie

abêtir vt.,vr. a (se) indobitoci, s (se) timpi

abêtissment sm. indobitocire, timpire

abîmer vt. a strica, a deteriora/ vr. a se scufunda,

abnégation sf. abnegatie

aboiement sm. latrat

abois sm.pl. (in expr) être aux abois = a fi incoltit,

abolir vt. a aboli, a abroga, a suprima (o lege/hotarire)

abolition sf. abolire

abominable adj. oribil, monstruos

abomination sf. mirsavie, ticalosie, nelegiuire

abondamment adv. din belsiug, din plin

abondance sf. abundenta, belsiug/

abondant, ante adj. abundent; imbelsugat

abonder vi. a fi din belsug; a abunda

abonnement sm. abonament

abonner vt.,vr. a (se) abona

abord sm.sg. (in expr.)

aborder vi. (mar.) a acosta/ vt. a captura (o nava),

aboutir vi. (urmat de prep. à sau dans) a duce,

aboutissment sm. rezultat, reusita

aboyer vi. a latra

abrégé sm. rezumat, compediu

abrégement sm. prescurtare

abréger vt. a prescurta, a rezuma

abreuver vt. a adapa, a imbiba, (fig.) a coplesi/

abreuvoir sm. adapatoare

Page 2: Dictionar Francez Roman

abréviation sf. prescurtare, abreviere

abri sm. adapost, (in expr.) à l'abri = la adapost

abricot sm. caisa

abricotier sm. caisa

abriter vt. vr. a (se) adaposti

abrogation sf. abrogare

abroger vt. a abroga, a aboli, a suprima

abrutir vt., vr. a (se) timpi, a (se) indobitoci

abrutissement sm. timpire, indobitocire

absence sf. absenta, lipsa

absent, ente adj. smf. absent

absenter vr. a absenta, a lipsi

absinthe sf. (bot.) pelin

absolu, ue adj. absolut, total/ sm. (cu art. hot.) absolutul

absolument adv. (in mod) absolut, cu desavirsire, neaparat,

absorber vt. a absorbi, a suge, (fam.) a bea si a minca/

absoudre vt. a achita (un acuzat), a ierta

abstenir vr. a se abtine

abstention sf. abtinere

abstraction sf. abstractie, abstractiune

abstrait, aite adj. abstract

abstraitement adv. (in mod) abstract

absurde adj., sm. absurd

absurdité sf. absurditate

abus sm. abuz; exces

abuser vi. (cu prep. de) a abuza (de ceva)/ vt. a insela,

abusif, ive adj. abuziv

abusivenment adv. (in mod) abuziv

acacia sm. salcim

académicien, ienne smf. academician

académie sf. academie

acajou sm. (bot.) acaju, mahon, lemn de acaju, de mahon

acariâtre adj. artagos, ursuz, morocanos

accablant, ante adj. coplesitor, apasator; insuportabil

accabler vt. a coplesi, a impovara

accalmie sf. acalmie; ragaz

accaparer vt. a acapara

accapareur, euse smf. acaparator

accéder vi (cu prep. à) a ajunge, a patrunde, a parveni

accélérateur, trice adj. accelerator, de accelerare/ sm. accelerator

accélérer vt., vi. a accelera

accent sm. accent

accentuation sf. accentuare

accentuer vt. a accentua

acceptable adj. acceptabil, satisfacator

Page 3: Dictionar Francez Roman

acceptation sf. acceptare; consimtire

acceptation sf. acceptatie, acceptiune, inteles (al unui cuv.)

accepter vt. a accepta; a consimti

accés sm. intrate, acces/cale acces, intrare si iesire,

accesible adj. accesibil

accessoire adj. accesoriu, secundar, (fig.) neglijabil/

accident sm. accident, intimplare

accidenté, ée adj. (despre drumuri) accidentat,

accidentel, elle adj. accidental, intimplator

accidentellement adv. accidental, intimplator, din intimplare

acclamation sf. aclamare; aclamatie, ovatie

acclamer vt. a aclama, a ovationa

acclimatation sf. aclimatizare, adaptare

acclimater vt. a aclimatiza, a adapta/ vr. a (se) obisnui,

accointances sf.pl. legaturi, relatii, raporturi

accolade sf. imbratisare, acolada (semn grafic)

accommodant, ante adj. intelegator, binevoitor, conciliant

accommoder vt. a adapta, a potrivi, (despre alimente)

accompagnateur, trice: smf. (muz.) acompaniator

accompagnement sm. (muz.) acompaniament

accompagner vt. a insoti, a intovarasi, a conduce (pe cineva),

accompli, ie adj. desavirsit, perfect, indeplinit, realizat,

accomplir vt. a indeplini, a face oa actiune pina la capat,

accord sm. acord, intelegere,

accorder vt. a armoniza, a potrivi, a acorda (ceva cuiva),

accordeur sm. acordor (de instrumente muzicale)

accoster vt. a acosta, a opri (pe cineva), (mar.) a acosta

accouchement sm. actiunea de a naste, nastere

accouder vr. (cu prep. à, sur) a se rezema pe coate

accountumer vt., vr. a (se) obisnui, a (se) deprinde

accourir vi. a veni in fuga mare

accoutrement sm. imbracaminte caraghioasa

accréditer vt. a acredita, a imputernici,

accroc sm. agatare, ruptura

accrocher vt. a agata, a tirna, a rupe prin agatare,

accroire (faire) vt. a spune gogosi

accroissement sm. crestere, sporire, marire, inmultire

accroître vt., vr. a creste, a (se) mari, a spori

accroupir vr. a se aseza pe vine, a se chirci

accueil sm. primire, intimpinare

accueillant, ante adj. primitor, afabil

accueillir vt. a primi, a intimpina

accumulateur sm. acumulator, baterie

accumuler vt., vr. a (se) acumula, a (se) stringe

accusation sf. acuzare, acuzatie

Page 4: Dictionar Francez Roman

accusé, ée smf. acuzat, pirit, inculpat/ adj. pronuntat,

accuser vt. a acuza, a invinui, a accentua,

acharnement sm. indirjire, patima, inversunare

acharner vr. a se indirji, a se inversuna

achat sm. cumparaturi, tirguiala

acheminer vt., vr. a (se) indrepta (spre)

acheter vt. a cumpara

acheteur, euse smf. cumparator

achevé, ée adj. desavirsit, perfect

achévement sm. terminare, desavirsire

achever vt., vi. a termina, a sfirsi, a ispravi (ceva),

acide adj. acru, acid/ sm. acid

acier sm. otel

aciérie sf. otelarie

acompte sm. acont, arvuna

acquéreur sm. achizitor, cumparator

acquérir vt. a dobindi, a obtine, a achizitiona, a cumpar/

acquiescement sm. consimtire, acceptare

acquiescer vi. a consimti, a accepta

acquisition sf. dobindire, achizitie, achizitionare, cumparare

acquit m. chitanta, descarcare

acquitement sm. achitare

acquitter vt. a achita (un inculpat), a achita, a plati/

acrobatie sf. acrobatie

acte sm. act (document), act (actiune), (teatru) act

acteur, trice smf. actor

actif, ive adj. activ/ sm. (cu art.) activul (financiar)

action sf. actiune, fapta, act/ actiune (judecatoreasca),

actionner vt. a actiona, a pune in miscare,

activement adv. (in mod) activ

activer vt. a activa, a grabi; a stimula

activiste smf. activist

activité sf. activitate

actualiser vt. a actualiza

actualité sf. actualitate, sf.pl. jurnal (cinema, radio, tv)

actuel, elle adj. actual

actuellement adv. in prezent, acum

acuité sf. ascutime, acuitate, agerime, intensitate,

adage sm. maxima, proverb

adaptable adj. adaptabil

adaptation sf. adaptare

adapter vt., vr. a (se) adapta, a (se) potrivi

adapteur, trice smf. autor al unei adaptari

addition sf. (mat.) adunare, nota de plata la restaurant,

additionner vt. (mat.) a aduna, a adauga

Page 5: Dictionar Francez Roman

adepte smf. adept

adéquat, ate adj. adecvat, potrivit, corespunzator

adhérence sf. aderare, aderenta

adhérer vi. (cu prep. a adera, a se alaturaà

adhésion sf. adeziune, consimtamint

adieu intej. sm. adio, ramas bun

adjectif sm. (gram.) adjectiv

adjudant sm. plutonier, adjudant-chef=plutonier major,

adjuger vt. adjudecare (la o vinzare publica),

admettre vt. a admite, a accepta; a permite

administrateur, trice: smf. administrator

administratif, ive adj. administrativ

administration sf. administrare, administratie

administrer vt., vr. a (se) administra, a (se) gospodari

admirable adj. admirabil, minunat

admirablement adv. (in mod) admirabil

admirateur, trice smf. admirator

admiration sf. admiratie

admirer vt. a admira

admission sf. admitere

adolescence sf. adolescenta

adolescent, ente adj. smf. adolescent

adonner vr. (cu prep. à) a se consacra, a se dedica

adopter vt. a adopta, a infia,

adoptif, ive adj. adoptiv

adoption sf. adoptare

adorateur, trice smf. adorator

adoration sf. adoratie, adorare

adosser vt. (cu prep. contre, à) a sprijini, a rezema,

adoucir vt. a atenua, a modera, a estompa,

adresse sf. adresa (la domiciliu), indeminare, dibacie,

adresser vt.,vr. a (se) adresa

adroit, oite adj. indeminatic, dibaci, abil

adroitement adv. cu indeminare, cu abilitate

aduite adj. smf. adult

adulation sf. adulare, lingusire

aduler vt. a adula, a lingusi

advenir v.impers. a se intimpla, a surveni

adversaire smf. adversar

adversité sf. imprejurari vitrege, nenorocire

ædéme [e-] m. (med.) edem

æil m. ochi, cautatura, mugure, gaura;

æillade f. ocheada

æillet m. garoafa, gaurice

æilletonner vt. a curata de lastari, a lastari

Page 6: Dictionar Francez Roman

aérer vt., vr. a (se) aerisi

aérien, ienne adj. aerian, vaporos, diafan

aérodrome sm. aerodrom

aérodynamique adj. aerodinamic, sf. aerodinamica

aéronautique adj. aeronautic, sf. aeronautica

aéronaval, ale (m.pl. als) adj. aeronaval, sf. aeronautica navala

aéroport sm. aeroport

æsophage /é-/ m. esofag

æuf /euf/ m. ou, germene

æuvre f. munca, lucrare, opera, fapta; m. opera unui

affabilité sf. afabilitate, amabilitate, curtoazie

affable adj. afabil, amabil, curtenitor

affaiblir vt., vr. a slabi, a diminua

affaiblissement sm. slabire, diminuare, istovire

affaire sf. chestiune, problema, caz, proces, afacere,

affairé, ée adj. aferent, agitat

affaisser vr. (despre drumuri, terenuri) a se surpa,

affamé, ée adj. smf. infometat, flamind

affecter vt. (despre lucruri) a afecta, a destina,

affecteux, euse adj. afectuos, calduros

affection sf. afectiune, dragoste

affectionner vt. a iubi, a indragi

affectueusement adv. (in mod) afectuos, cu afectiune

affermir vt., vr. a (se) intari, a (se) consolida

affermissement sm. intarire, consolidare

affiche sf. afis

afficher vt., vr. a (se) afisa

affinité sf. afinitate

affirmatif, ive adj. afirmativ

affirmation sf. afirmare

affirmativement adv. (in mod) afirmativ

affirmer vt. vr. a (se) afirma

affliction sf. mihnire, intristare adinca

affliger vt., vr. a (se) mihni, a (se) indurera

affluence sf. afluenta, aglomeratie

affluent sm. afluent

affolé, ée adj. innebunit, scos din minti

affoler vt. a scoate din minti, a innebuni/

affranchir vt. a elibera, a franca, a timbra (o scrisoare),/

affranchissement sm. eliberare, francare, timbrare (a unei scrisori

affreusement adv. ingrozitor, oribil

affreux, euse adj. ingrozitor, infiorator, oribil

affront sm. jignire, insulta, ofensa

affronter vt. a infrunta (un adversar, un pericol)/

affût sm. afet (de tun), (loc de) pinda

Page 7: Dictionar Francez Roman

afin de loc. prep. (urmata de infinitiv) ca sa, pentru a

afin que loc. conj. (urmata de conjunctiv) ca sa

africain, aine adj. african, smf. (cu maj.) african (locuitor)

agaçant, ante adj. agasant, enervant

agacement sm. enervare, iritare

agacer vt. a agasa, a enerva, a irita

âge sm. virsta, epoca preistorica; perioada istor.,ev.

âgé, ée adj. virstnic, batrin, in virsta, in virsta de

agence sf. agentie

agencement sm. aranjare, imbinare

agencer vt. a imbina, a aranja, a combina

agenouillement sm. ingenunchiare

agenouiller vr. a ingenunchea

agent sm. agent, factor

agglomération sf. aglomeratie

aggraver vt.,vr. a (se) agrava, a (se) inrautati

agile adj. sprinten, suplu

agilement adv. cu agilitate, (in mod) sprinten

agilité sf. agilitate, sprinteneala

agir vi. a actiona, a influenta (pe cineva),

agitation sf. agitatie, neliniste

agiter vt. a agita, a clatina, a scutura/ vr. a se agita,

agneau sm. miel

agnelet sm. mielusel

agonie sf. agonie

agonisant, ante adj., smf. muribund

agoniser vi. a agoniza, a trage sa moara

agraire adj. agrar

agrandir vt.,vr. a (se) mari, a (se) dezvolta, a(se)extinde

agrandissement sm. marire, extindere, copie fotografica marita

agréable adj. placut

agréablement adv. (in mod) placut

agréer vt. a accepta, a incuvinta

agresseur sm. agresor

agressif, ive adj. agresiv

agression sf. agresiune, atac

agricole adj. agricol

agriculteur sm. agricultor

agriculture sf. agricultura

agripper vr. a se agata, a se prinde (de)

aguets sm.pl. (in expr.) a fi (a sta) la pinda, a pindi

ahuri, ie adj. aiurit, zapacit, uluit

ahurissant, ante adj. uluitor, uimitor

aide sf. ajutor (dat cuiva)/ smf. ajutor (per.care ajut

aider vt. a ajuta, a da ajutor/ vi. (cu prep. à)

Page 8: Dictionar Francez Roman

aïeul, eule (aïeuis, eules: smf. bunic

aïeux sm.pl. stramosi

aigle smf. vultur, acvila, sf.pl. stindard cu acvila

aigre adj. acru, intepator

aigreur sf. acrime, acreala

aigrir vt.,vi.,vr. a(se)acri, a (se) inacri, a(se)altera

aigu, uë adj. ascutit, patrunzator, ager, violent, acut

aiguillage sm. schimbarea macazului (la o linie ferata),

aiguille sf. ac de cusut, macaz, ac (de cale ferata),

aiguilleur sm. acar

aiguillonner vt. a imboldi (vitele), (fig.) a stimula

aiguiser vt. a ascuti (un virf, un tais), (fig.) a atita,

ail (pl. ails) sm. usturoi

aile f. aripa

ailé, ée adj. inaripat

ailleurs adv. intr-alta parte, altundeva

aimable adj. amabil, binevoitor

aimant, e adj. iubitor, m. magnet (si fig.)

aimanter vt. a magnetiza

aimer vt. a iubi, a-i placea

aine f. vintre

ainé adj. nascut mai inainte, mai in virsta;

ainesse f. primogenitura

ainsi adv. astfel, conj. asadar/ ~ que precum si,

air m. aer, vint, infatisare, fel, (muz.) arie;

airain m. bronz (poet.), dangat de clopot/

aire f. (agr.) arie, suprafata

airelle f. un fel de afina

aisance f. usurinta, indestulare,

aise adj. multumit, bucuros; f. satisfactie, comoditate

aisé, e adj. usor, (fig.) instarit

aisselle f. subsuoara

ajourer vt. a ajura

ajournement m. aminare

ajourner vt. a amina

ajouter vt. a adauga

ajuster vt. a ajusta, a tinti, a aranja

alambiquer vt. a alambica (si fig.)

alanguir vt. a (se) molesi

alarme f. alarma, (fig.) neliniste

alarmer vt. vr. a (se) alarma

albanais, e adj. mf. (cu maj.) albanez, m. limba labaneza

albâtre m. albastru

albumineux, euse adj. albuminos

alcali m. alcaliu

Page 9: Dictionar Francez Roman

alcaloide m. alcaloid

alcooliser vt. a adauga alcool (intr-un lichid)

alcôve f. alcov

aldéhyde m. aldehida

aléatoire adj. riscant, hazardat

alêne f. sula

alentour adv. in jur; m.pl. imprejurimi

alerte f. alarma, adj. sprinten; interj. atentie !

alerter vt. a da alarma

alezan m. adj. roib

algèbre f. algebra

algérien, enne adj.mf. algerian, f. stofa vargata multicolora

algue f. alga

alibi m. alibi

aliboron m. magar, (fig.) gagauta

aliénation f. instrainare, nebunie

aliéner vt. a instraina, a aliena

aligner vt., vr. a (se) alinia

alimenter vt. a alimenta

alinéa m. alineat

alitement m. punere la pat (a unui bolnav), zacere

aliter vt. a aseza la pat; vr. a zacea la pat

alizé adj.m. (vint) alizeu

allaitement m. alaptare

allaiter vt. a alapta

allécher vt. a ademeni

allée f. alee

allégation f. alegatie

allégement m. usurare

alléger vt. a usura, (fig.) a alina

allégorie f. alegorie

allégresse f. veselie

alléguer vt. a alega

allemand, e adj. mf. german; m. limba germana

aller vt. a merge, a se duce, a junge (la),

alliage m. aliaj

alliance f. alianta, casatorie, verigheta

allié, e adj.mf. aliat

allier vt. vr. a (se) alia, a (se) uni

allocation f. alocatie

allocution f. alocutiune

allonger vt. a lungi, vr. a creste, a se intinde

allouer vt. a aloca

alltesse f. alteta

allumage m. aprindere

Page 10: Dictionar Francez Roman

allumer vt., vr. a (se) aprinde (si fig.)

allumette f. chibrit

allure f. mers, infatisare

allusion f. aluzie

alluvion f. aluviune

almanach /-na m. almanah

aloi m. soi, calitate, titlu (la un metal pretios)

alors adv. atunci/

alouette f. ciocirlie

alourdir vt. a ingreuia

alourdissement m. ingreuiere

alphabet m. alfabet, abecedar

alpinisme m. alpinism

altération f. alterare, denaturare, falsificare

altérer vt. a altera, a denatura, a falsifica, a inseta

alternatif, ive adj. f. alterantiv(a)

alterner vt.,vi. a alterna

altier, ère adj. semet

altitude f. altitudine

aluminium m. aluminiu

alun m. alaun

alunir vt. a aseleniza

alvéole m. alveola

amabilité f. amabilitate

amadouer vt. a imbuna (prin lingusiri)

amaigrir vt. a slabi

amaigrissement m. slabire

amande f. migdala, miez (de simbure)

amandier m. migdal

amant, e mf. iubit, amant, ibovnic

amarre f. parima

amarrer vt. a amara, a lega cu parime

amas m. gramada

amasser vt. a ingramadi, a stringe

amateur m.adj. amator

amazone f. amazoana

ambages f.pl. ocolisuri

ambassade f. ambasada, solie

ambassadeur, drice basador, sol

ambiance f. ambianta

ambigu, ë adj. ambiguu, echivoc

ambiguïté ambiguitate

ambitieux, euse adj. mf. ambitios

ambition f. ambitie

ambitionner vt. a rivni (la)

Page 11: Dictionar Francez Roman

ambre m. chihlimbar

ambroisie f. ambrozie

ambulance f. ambulanta

ambulant, e adj. ambulant

âme f. suflet (si fig.), locuitor

amélioration f. imbunatatire

améliorer vt.,vr. a (se) imbunatati

aménagement m. amenajare

aménager vt. a amenaja

amende f. amenda

amender vt. a imbunatati (pamintul), a aduce un amendament

amener vt. a aduce, a pricinui, vr. (pop.) a veni

aménité f. blindete

amer, ère adj. amar; m. infuzie amara

américain, e adj. american

amerrir vt. a ameriza

amertume f. amarala, (fig.) amaraciune

ameublement m. mobilier

ameutement m. asmutire

ameuter vt. a asmuti

ami, e mf.adj. prieten, adj. prietenesc

amiante m. azbest

amineir vt.vr. a (se) subtia

amirauté f. amiralitate

amitié f. prietenie, pl. cuvinte prietenoase

ammoniac m. amoniac (gaz)

ammoniaque f. amoniac (solutia)

amocher vt. (pop.) a desfigura

amoindrir vt.vr. a (se) misca

amoindrissement m. micsorare

amollir vt. a inmuia, a molesi

amollisement m. inmuiere, molesire

amonceler vt.,vr. a (se) ingramadi

amont m. amonte

amorce f. momeala (si fig.), (fig.) inceput

amorcer vt. a momi (si fig.), (fig.) a incepe

amorphe adj. amorf, (fig.) moale, inert

amortir vt. a amortiza (si fin.)

amortisseur m. amortizor

amour m. iubire, dragoste

amouracher (s) vr. a se indragosti

amoureaux, euse adj. mf. indragostit

amourette f. dragoste trecatoare

amovible adj. amovibil

amphibie adj. m. amfibiu

Page 12: Dictionar Francez Roman

amphithéâtre m. amfiteatru

amphitryon m. amfitrion, gazda

ample adj. amplu, vast, (fig.) amanuntit

ampleur f. amploare

amplificateur, trice m. adj. amplificator

amplifier vt. a amplifica, (fig.) axagera

amplitude f. amplitudine

ampoule f. bec, fiola, basica

amputer vt. a amputa

amusement m. amuzament

amuser vt.vr. a (se) amuza

amygdale f. amigdala

an m. an /

anachronisme m. anacronism

anagramme f. anagrama

analogue adj. analog

analphabète adj.mf. analfabet

analphabètisme m. analfabetism

analyse f. analiza

analyser vt. analiza

anarchie f. anarhie

anarchique adj. anarhic

anarchiste m. anarhist

ancestral, e adj. ancestral, stramosesc

ancêtre m. stramos

ancien, enne adj. vechi, batrin, fost, m.pl. scriitori antici

ancienneté f. vechime

ancre f. ancora

ancrer vt.vi. a ancora; vt.vr. a (se) fixa

andouille f. caltabos, (fig.pop) natarau

âne, esse mf. magar, (fig.) neghiob

anéantir vt. a nimici, (fig.) a zdrobi

anéantissement m. nimicire, (fig.) zdrobire

anémique adj. mf. anemie

ânerie f. anestezie

ange m. inger / être aux ~s=a fi in al noulea cer

angélique adj. ingeresc

anghine f. anghina

anglais, e adj. englez(esc); mf. englez; m. limba engleza

angle m. unghi, colt

angoisse f. neliniste

angoisser vt. a nelinisti, a ingrijora

anguille f. tipar

angulaire adj. unghiular, colturos

anguleux, euse adj. cu unghiuri, cu colturi, (fig.) aspru

Page 13: Dictionar Francez Roman

anicroche f. (fam.) piedica, chichita

animal, e adj. animalic; m. animal, (fig.) dobitoc

animation f. animatie

animer vt,vr. a (se) insufleti (si fig.);

animosité f. animozitate

anis m. anason

ankylose f. anchiloza

annales f.pl. anale

anneau m. inel, cerc

année f. an

annelé, e adj. inelat

annexe f. anexa

annexer vt. a anexa

annihiler vt. anihila

anniversaire m. aniversare

annonce f. anunt

annoncer vt. a anunta, a aduce la cunostiinta

annoter vt. a adnota

annuaire m. anuar

annuel, elle adj. anual

annulaire adj.m. (degetul) inelar

annuler vt. a anula

anoblir vt. a innobila

anoblissement m. innobilare

anode f. anod

anodin, e adj. (med.) calmant, (fig.) inofensiv

ânonner vi. ingaima

anonyme adj. mf. anonim

anse f. toarta, golf mic

antagonique adj. antagonic

antagonisme m. antagonism

antan (d') loc.adj. de altadata

antartique adj. antarctic

antécédent, e adj. antecedent

antédiluvien, enne adj. antediluvian, (fig.) demodat

antenne f. antena

antérieur, e adj. anterior

anthologie f. antologie

anthracite m. antracit; adj. invar. gri inchis

anthropophagie f. antropofagie, canibalism

antibiotique m. antibiotic

antichambre f. anticamera

anticipation f. anticipare, anticipatie

anticiper vt.,vi. a anticipa

anticléricalisme m. anticlericalism

Page 14: Dictionar Francez Roman

anticolonialiste adj.m. anticolonialist

anticonstitutionnel, elle: adj. anticonstitutional

anticorps m. anticorp

antidater vt. antedata

antidote m. antidot

antiesclavagiste adj.m. antisclavagist

antifasciste mf.adj. antifascist

antilope f. antilopa

antimilitarisme m. antimilitarism

antinévralgic

antiparti adj.m. antipartinic

antipathie f. antipatie, nepotrivire

antipode m. antipod, (fig.) contrariu

antiquaire m. anticar

antique adj. antic, stravechi, (fig.) demodat;

antiquité f. antichitate; pl. opera de arta antice

antireligieux, euse adj. antireligios

antirévolutionnaire adj.m. contrarevolutionar

antiseptique adj. antisepric

antithèse f. antiteza

antonyme adj.m. antonim

antre m. pestera, vagauna

anxiété f. anxietate, ingrijorare

aorte f. aorta

août m. august

apache m. apas

apaisement m. potolire, linistire

apaiser vt. a potoli, a linisti

apathie f. apatic

à-pen-près m. aproximatie

apercevoir vt. a zari, vr. a baga de seama

aperçu m. rezumat, apreciere rapida

apéritif m. bautura (luata ca aperitiv)

apeurer vt. a speria

aphone adj. afon

aphte m. afta

apiculteur m. apicultor

apitoiement m. induiosare

apitoyer vt.,vr. a (se) induiosa

aplanir vt. a nivela, a aplana

aplatir vt. a turti; vr. (fig.) a se injosi

aplatissement m. turtire, (fig.) injosire

aplomb m. directie verticala, fel de a cadea

apocalypse f. apocalips

apocryphe adj.m. (document) apocrif

Page 15: Dictionar Francez Roman

apogéee m. apogeu

apolitique adj. apolitic

apologétique adj.f. apologetic(a)

apologiste m. apologet

apophyse f. apofiza

apostiller vt. a pune o apostila

apostolique adj. apostolic

apostrophe f. apostrof

apothéose f. apoteoza

apôtre m. apostol

apparaître m. vi. a (a)parea

apparat m. stralucire, mare pompa

appareil m. aparat

appareiller vt. a imperechea; vi. (mar.) a pregati de plecare

apparemment adv. in aparenta, pe cit se pare

apparence f. aparenta

apparenter vt.,vr. a (se) inrudi

apparier vt. a imperechea

apparition f. aparitie, aratare

appartement m. apartament

appartenir vi. a apartine; vr. a fi independent

appas m.pl. farmece

appât m. momeala, (fig.) atractie

appâter vt. a momi, a indopa (pasari), (fig.) a atrage

appauvrir vt. a saraci, a secatui

appauvrissement m. saracire, secatuire

appel m. chemare, (jur.) apel

appelation f. denumire

appeler vt.,vr. a (se) chema, a (se) numi,

appendice m. apendice, anexa

appentis m. sopron, polatra

appesantir vt. a ingreuia; vr. a se lasa cu toata greutatea,

appétence f. dorinta, pofta

appétissant, e adj. apetisant

appétit m. pofta

applaudir vt. a aplauda; vi. a aproba; vr. a se felicita

applaudissement m. aplaudare; pl. aplauze

application f. aplicare, aplicatie, silinta

appliquer vt. a aplica, vr. a-si da osteneala

appointemets m. pl. leafa (a unui functionar)

apport m. aport, contributie

apporter vt. a aduce, a procura

apposer vt. a aplica, apune (o semnatura)

appréciation f. apreciere

apprécier vt. a aprecia

Page 16: Dictionar Francez Roman

appréhender vt. a se teme de, a inhata, a aresta

appréhesion f. teama, frica nedeslusita

apprendre vt. a invata, a afla, a comunica (cuiva)

apprenti, e mf. ucenic, (fig.) incepator

apprentissage m. ucenicie

apprêt m. apret, scrobeala; pl. pregatiri

apprêter vt. a pregati, a apreta; vr. a fi gata de

apprivoiser vt.vr. a (se) imblinzi, vr. a se obisnui cu

approbation f. aprobare

approchant, e adj. foarte asemanator, adv. aproximativ

approche f. apropiere; pl. imprejurimi

approcher vt.,vr. a (se) apropia

approfondir vt. a adinci, (fig.) a aprofunda

approfondissement m. adincire, (fig.) aprofundare

approprier vt. a apropia, a adapta; vr. a-si insusi

approvisionnement m. aprovizionare

approximation f. aproximatie

appruver vt. a incuvinta

appui m. sprijin

appuyer vt.vr. a (se) sprijini; vi. a apasa,

âpre adj. aspru; (fig.) aprig, lacom

après prep. dupa; adv. pe urma, dupa (aceea)

après-demain adv.m.invar. poimiine

après-guerre m.f. perioada postbelica

après-midi m. dupa-amiaza

âpreté f. asprime (si fig.)

à-propos m.invar. apropo, scriere de circumstanta

apte adj. apt, capabil de

aptitude f. aptitudine

aquarelle /-koua/ f. acuarela

aquatique /-koua/ adj. acvatic

aqueduc m. apeduct

aquilin /-ki/ adj. acvilin

aquilon /-ki/ m. vint puternic (din nord)

arabe adj.mf. arab, m. limba araba

arabesque f. arabesc

arabique adj. arabesc

arable adj. arabil

arachide f. arahida

araignée f. paianjen

arbisseau, arbuste m. copacel

arbitrage m. arbitraj

arbitraire adj. arbitrar

arbitre m. arbitru

arborer vt. a arbora

Page 17: Dictionar Francez Roman

arboriculture f. pomicultura

arbre m. arbore (si mec.), pom

arcade f. arcada

arcane m. mister, lucru ascuns

arc-bouter vt. a sustine un zid cu un arc de sprijin;

arc-en-ciel m. curcubeu

archaique /-ka/ adj. arhaic

archange /-kanj'/ m. arhanghel

arche f. arca, arcada

archéologie /-ké-/ f. arheologie

archéoloque /-ké/ m. arheolog

archer m. arcas

archet m. arcus

archevêque m. arhiepiscop

archipel m. arhipeleag

architecte m. arhitect

architecture f. arhitectura

archives f.pl. arhive

arçon m. ombilic

arctique adj. arctic

ardemment adv. cu infocare

ardent, e adj. arzator, (fig.) inflacarat

ardeur f. arsita, (fig.) inflacarare

ardoise f. ardezie, tablita de scris

ardu, e adj. abrupt, (fig.) anevoios

are m. ar

arène f. arena

arête f. os (de peste), barba a spicului, muchie

argent m. argint, bani

argenté, e adj. argintat, argintiu

argenterie f. argintarie

argile f. argila

argileux, euse adj. argilos

argot m. argou

arguer vi. a conchide

argumenter vi. a argumenta

aria m. (fam.) belele; f. (muz.) arie

aridité f. ariditate, uscaciune

aristocratie f. aristocratie

arithmétique adj. aritmetic(a)

armateur m. armator

armature f. armatura

arme f. arma; pl. cariera militara, scrima, emblema

armée f. armata (si fig.)

armement m. armament, inarmare

Page 18: Dictionar Francez Roman

arménien, enne adj. mf. armean; m. limba armeana

armer vt. a inarma, a arma (o nava)

armistice m. armistitiu

armoire f. dulap

armoiries f.pl. armoarii, emblema

armure f. armura

aromate m. mirodenie

aromatique adj. aromatic

arôme m. aroma

arpège m. arpegiu

arpent m. pogon

arpenter vt. a masura suprafata unui teren,

arquer vt. a arcui, vi.vr. a se incovoia

arrachage m. smulgere, smuls

arrache-pied loc.adv. neintrerupt

arracher vt.vr. a (se) smulge (si fig.)

arrangement m. aranjare, aranjament

arranger vt. a aranja, a rindui; vr. a se aranja,

arrestation f. arestare

arrêt m. oprire, statie, (jur.) hotarire;

arrêté m. decizie, sentinta

arrêter vt. a opri, a aresta, a fixa, a incheia (un tirg),

arrhes f.pl. arvuna, (fig.) zalog

arrière m. dos, partea dinapoi, (sport) fundas;

arriéré, e adj. intirziat, (fig.) inapoiat; m. restanta

arrière-coeur f. curtea din dos

arrière-garde f. ariergarda

arrière-goût m. gust lasat de un aliment

arrière-grand-mère f. strabunica

arrière-grand-père m. strabunic

arrière-pensée f. gind ascuns

arrière-petit-fille f. stranepoata

arrière-petit-fils m. stranepot

arrière-petits- enfants: m.pl. stranepoti

arrivage m. sosire (de vapoare, marfuri), marfa sosita

arrivée f. sosire

arriver vi. a veni, a sosi (fig.) a parveni;

arriviste m. arivist

arrogance f. aroganta, trufie

arroger (s) vr. a-si aroga, a-si lua (un drept)

arrondir vt. a rotunji

arrondissement m. rotunjire, raion (administrativ)

arrosage m. stropire, stropit

arroser vt. a stropi, a uda

arrosoir m. stropitoare

Page 19: Dictionar Francez Roman

art m. arta, maiestrie

artère f. artera (si fig.)

arthritisme m. artritism

artichant m. anghinare

article m. articol (si gram.), marfa

articulation f. articulare, articulatie

articuler vt. a articula, a pronunta

artifice m. artificiu, siretic

artificiel, elle adj. artificial

artificieux, euse adj. siret, viclean

artilerie f. artilerie

artilleur m. artilerist

artisan m. mestesugar, (fig.) fauritor

artiste m. adj. (de) artist

artistique adj. artistic

aryen, enne adj.mf. arian

asbeste m. azbest

ascendance f. ascendenta

ascendent, e adj. ascendent; m. autoritate; m.pl. ascendenta

ascenseur m. ascensor

ascension f. ascensiune

ascète m. ascet

aseptique adj. aseptic

asile m. azil, adapost

asperge f. sparanghel

asperger vt. a stropi

aspérité f. asprime (si fig.)

asphalte m. asfalt

asphyxie f. asfixie

asphyxier vt. asfixia

aspirant, e adj. (persoana) care aspira

aspirateur m. aspirator

aspiration f. aspirare, aspiratie

aspirer vt. a aspira; vi. a nazui

assagir vt.vr. a (se) cuminti

assaillir vt. a asedia, a ataca

assainir vt. a asana, a purifica

assainissement m. asanare, (fig.) purificare

assaisenner vt. a da gust (mincarii), a condimenta

assant m. asalt

assassin, e adj.m. asasin

assassinat m. asasinat

assassiner vt. a asasina, (fig.) a plictisi

assdemblage m. imbinare, asamblare

assécher vt. a seca

Page 20: Dictionar Francez Roman

assemblée f. adunare

assembler vt. a aduna, a imbina

assener vt. a trage (o lovitura puternica)

assentiment m. consimtamint

asseoir vt.vr. a (se) aseza

assertion f. asertiune

asservir vt. a aservi, a subjuga

asservissement m. subjugare

assesseur m. asesor

assez adj. destul

assidu, e adj. asiduu, zelos

assiduité asiduitate, zel

assiégé, e adj. mf. asediat

assiéger vt. a asedia (fig.) a plictisi

assiette f. farfurie, pozitie

assignation f. (jur.) citatie, alocatie

assigner vt. (jur.) a cita, a aloca, a fixa

assimiler vt. a asimila; vr. a se compara

assis, e adj. asezat, (fig.) slabit; f. fundatie;

assitance f. asistenta, ajutor

assiter vi. a fi de fata; vt. a sprijini, a da ajutor

association f. asociere, asociatie

associer vt.vr. a (se) asocia

assoiffé, e adj. insetat (si fig.)

assoler vt. a cultiva in asolamente

assombrir vt.vr. a (se) intuneca (si fig.)

assommer vt. a omori (cu o lovitura puternica),

assommoir m. bita, (fam.) circiuma

assortiment m. asortiment, asortare

assortir vt.vr. a (se) asorta; vt. a aproviziona

assoupir vt.vr. a atipi; vt. (fig.) a alina

assourdir vt. a asurzi, a inabusi (un sunet)

assouvir vt. a potoli

assouvissement m. potolire

assujettir vt. a supune, a constringe, a fixa

assujettissement m. supunere, inrobire, constringere

assumer vt. a-si asuma

assurance f. siguranta, incredere, (ec.) asigurare

assurément adv. (de)sigur, cu singuranta, bineinteles

assurer vt.vr. a (se) asigura

asthénie f. astenie

asthme m. astma

asticoter vt. (fam.) a sicii

astiquage m. lustruire, lustruit

astiquer vt. a lustrui

Page 21: Dictionar Francez Roman

astre m. astru

astreindre vt. a constringe; vr. a se supune

astringent, e adj. astringent

astuce f. siretenie, viclenie, siretlic

astucieux, euse adj. siret, viclean

asymétrie f. asimetrie

athée adj. mf. ateu

athénée m. ateneu

athlète m. atlet

atmosphère f. atmosfera

atoll m. atol

atome m. atom

atomique adj. atomic

atomiseur m. pulverizator

atours m.pl. vesminte, gateala

atout m. atu, avantaj

âtre m. vatra

atroce adj. atroce, crud

atrocité f. atrocitate, cruzime

atrophie f. atrofie(re)

attabier (s) vr. a se aseza la masa

attache f. legatura, clema, incheietura, atas; pl. relatii

attachement m. atasament, afectiune

attacher vt. a lega, a da (importanta), vi. a se lipi;

attaque f. atac

attaquer vt. a ataca; vr. (fam.) a se inhama (la o treaba)

attarder vt.vr. a intirzia

atteindre vt.vi. a ajunge, a atinge

atteinte f. lovitura, (fig.) neajuns

attelage m. inhamare, atelaj

atteler vt. a inhama (si fig.)

attendir vt.vr. a (se) fragezi, (fig.) a (se) induiosa

attendre vt. a (se) astepta; vi. a avea nevoie de

attendrissement m. induiosare

attendu prep. dat fiind

attent, e adj. alaturat

attentat m. atentat

attente f. asteptare

attenter vi. a atenta

attentif, ive adj. atent

attention f. atentie

attentisme m. (pol.) tergiversare

atténuation f. atenuare, scadere

atténuer vt. a atenua

atterrer vt. a consterna, (fig.) a zdrobi

Page 22: Dictionar Francez Roman

atterrir vi. a ateriza, a acosta

atterrissage m. aterizare, acostare

attester vt. a atesta, a lua ca martor

attibuer vt.vr. a (-si) atribui

attiédir vt. a incalzi, (fig.) a domoli

attifer vt.vr. a (se) inzorzona

attirail m. instrumentar, (fam.) catrafuse

attirance f. atractie

attirer vt. atrage

attiser vt. a atita (focul) (si fig.)

attisoir m. vatrai

attitude f. atitudine

attraction f. atractie, atragere; pl. (spectacol de) varietat

attrait m. atractie, inclinatie; pl. nuri

attrape f. capcana, pacaleala

attraper vt. a prinde, a capata (o boala), a pacali,

attrayant, e adj. atragator

attribute m. insusire, atribut

attribution f. atribuire, atributie

attrister vt.vr. a (se) intrista

attroupement m. ingramadire

au vezi à

aubaine f. chilipir, pleasca

aube f. zori

auberge f. han

aubergine f. patlagica vinata

aubergiste m. hangiu

aucun, e adj.nehot.pron.nehot. nici un(ul); pl. unii

aucunement adv. nicidecum

audace f. indrazneala

audacieux, euse adj. mf. (om) indraznet

au-dedans adv. inauntru

au-dehors adv. in afara

au-dessous adv. dedesubt

au-dessus adv. deasupra

au-devant adv. inaintea, in intimpinarea

audience f. audienta

auditeur, trice mf. ascultator

audition f. audiere, auditie

auditoire m. auditoriu

auge f. copaie, jgheab

augmentation f. marire, sporire

augmenter vt.vi. a (se) mari, a spori

augure m. augur, prevestire

auguste adj. maiestos, august

Page 23: Dictionar Francez Roman

aujourd'hui adv. astazi

aumône f. pomana

aune m. arin, f. cot (de pinza)

auparavant adv. mai inainte

auprés adv. apropape / ~ de (pe) linga

auquel pron.rel. caruia

auréole f. aureola

auriculaire adj. auricular; m. degetul mic

aurochs / ô-rok/ m. bour

aurore f. aurora (fig.) zori

auspice m. auspiciu

aussi adv. de asemeni, la fel de; conj. de aceea

aussitôt adv. imediat

austère adj. auster

austérité f. austeritate, severitate

australien adj. mf. australian

autant ad. la fel (cu), tot atit

autel m. altar

auteur m. autor

authenticité f. autenticitate

auto f. (fam.) automobil

autobiographie f. autobiografie

autocar m. autocar

autochtone /-tok/ adj.m. autohton

autocrate m. autocrat

autocritique adj. f. autocritic(a)

autodidacte adj.m. autodidact

autographe adj.m. autograf

automate m. automat (si fig.)

automatique adj. automat

automatiser vt. automatiza

automne /-ton/ m. toamna

automobile f. automobile

autoportrait m. autoportret

autorail m. automotor

autoriser vt. a autoriza; vr. a se sprijini pe

autoritaire adj. autoritar

autorité f. autoritate, pl. autoritati

autorization f. autorizatie, autorizare

autosuggestion f. autosugestie

autour adv. imprejur, (fam.) cam, m. erete /

autre adj.nehot.pron.nehot. alt(ul)

autrefois adv. odinioara, altadata

autrement adv. altminteri, astfel, altadata, odinioara

autrichien, enne adj.mf. austriac

Page 24: Dictionar Francez Roman

autruche f. strut

autrui pron.nehot. altul

auvent m. streasina (la usa, fereastra)

aux vezi à

auxiliaire adj. auxiliar

auxquels, auxquelles vezi auquel

avachir (s) vr. a se labarta (fam.) a se molesi

aval m. aval (si fin.)

avalanche f. avalansa

avaler vt. a inghiti (si fig.)

avance f. avans, inaintare, iesind; pl. (fig.) avansuri

avancement m. avansare, inaintare

avancer vt. a intinde (un brat), a grabi, vr. a inainta;

avanie f. ofensa publica

avant prep. inainte, adv. inainte, tirziu,

avantage m. avantaj

avantageux, euse adj. avantajos, care vine bine, fudul

avant-bras m.invar. antebrat

avant-coureur adj.m. (fig.) prevestire

avant-derniere, ère adj. mf. penultim

avant-garde f. avangarda

avant-hier adv. alaltaieri

avant-première f. avampremiera

avant-projet m. anteproiect

avant-propos m.invar. cuvint inainte, prefata

avant-scène f. avanscena

avare adj.mf. zgircit

avarice f. zgircenie

avarier vt. a avaria

avec prep. (impreuna) cu; fata de, in pofida, o data cu

avenant, e adj. placut, amabil; m. clauza

avènement m. venire (la putere)

avenir m. viitor

aventure f. aventura, intimplare

aventureaux, euse adj. aventura

aventurer vt. a risca, vr. a se aventura

aventurier, ère mf. aventurier

avenue f. cale

avérer (s) vr. a se vadi

averse f. aversa

aversion f. aversiune

avertir vt. a avertiza

avertissement m. avertisment

aveu m. marturisire, recunoastere

aveuglant, e adj. orbitor

Page 25: Dictionar Francez Roman

aveugle adj.mf. orb, / en ~ = orbeste

aveuglement m. orbire (si fig.)

aveugler vt. a orbi (si fig.)

aveuglette (à l'~) loc. adv. pe dibuite, (fig.) la nimereala

aviateur, trice mf. aviator

aviation f. aviatie

avide adj. avid

avidité f. aviditate

avilir vt.vr. a (se) deprecia, a (se) injosi

avilissement m. injosire, degradare

aviron m. visla

avis m. parere, aviz, incunostiintare

aviser vt. a aviza, a instiinta, vi. a chibzui;

aviver vt. a inviora, a reimprospata

avoine f. ovaz

avoir vt. aux. a avea, vt. a-i fi, a obtine

avoisinier vt. a se invecina cu

avorter vi. a avorta, (fig.) a da gres

avorton m. avorton, stirpitura

avoué m. (un fel de) avocat

avouer vt. a marturisi, a recunoaste

avril m. aprilie

axe m. ax(a)

axer vt. axa

axiome m. axioma

azote m. azot

aztèque adj. aztec

azuré, e adj. azuriu

azyme adj. (in expr.) pain ~ azima

baba adj. (fam.) uluit B

babeurre m. zer

babil m. trancaneala, ginguri

babiller vi. a trancani

babine f. babina, (fam.) buze

babiole f. jucarica, (fig.) fleac

babord m. babord

babouche f. papuc

babouiner vi. a se maimutari

bac m. bac, pod plutitor

baccalauréat, (fam.) bac(hot): m. bacalaureat

baccarat m. (cristal) bacara

bacchanale f. (fam.) petrecere zgomotoasa, orgie

bacchante f. bacanta, (fig.) femeie desfrinata

bâche f. prelata

bachelier, ère mf. bacalaureat

Page 26: Dictionar Francez Roman

bachoter vi. (fam.) a se pregati in pripa (pentru un examen

bachotter vi. (pop.) a trisa

bacille m. bacil

bâclage m. treaba data peste cap, rasoleala

bâcler vt. a zavori, a da rasol

badaud, e mf. adj. nataflet

badauderie f. nerozie

baderne f. (mar.) impletitura de protectie, (fig.) hodorog

badigeonner vt. a spoi, (med.) a bandaja

badin, e adj. mf. sugubat, f. bagheta, nuia

badinage m. gluma

badiner vi. a glumi

badinerie f. gluma, copilarie

bæuf m. bou, carne de vaca;

bafouer vt. a batjocori

bafouillage m. (fam.) biiguiala

bafouiller vt. (fam.) a biingui

bâfre, bafrée f.(pop.) chiolhan

bâfrer vt.vi. (pop.) a infuleca

bagage m. bagaj

bagarre f. taraboi, incaierare

bagatelle f. fleac

bagnard m. ocnas

bagne ocna

bagnole f. (pop.) hodoroaga, automobil

bagout m. (fam.) limbutie, logoree

bague f. inel

baguenauder vi. a-si pierde timpul (cu fleacuri)

baguer vt. a insaila

baguette f. betisor, bagheta

bah ! interj. as !

bahut m. sipet, (arg.) scoala

bahuter vi. (arg.scolar) a face taraboi

bai, e adj. murg; f. golfulet, ochi (la fereastra etc.),

baigner vt.vr. a (se) scalda, vi. a fi cufundat

baigneur, use mf. persoana care se scalda, baies

baignoire f. cada, benoar

bail m. contract de inchiriere

baille f. hirdau, (arg.mar.) apa

bâillement m. cascat

bailler vt. (inv.) a da

bâiller vi. a (se) casca, a se intredeschide

bailleur, eresse mf. (inv.) persoana care inchiriaza

bâillon m. calus

bâillonnement m. punerea unui calus, (fig.) cenzurare

Page 27: Dictionar Francez Roman

bâillonner vt. pune calus

bain vt. baie; pl. localitate balneara

bain-marie m. sistem de incalzire a anumitor preparate

baionette f. baioneta

baisemain m. sarutarea miini

baiser vt. a saruta; m. sarut(are)

baiseur, euse mf. pupacios

baisse f. scadere (a apei, a actiunilor etc.)

baisser vt.vr. a (se) lasa in jos; vi. a scadea, a slabi

bajoue f. falca (la animale), obraz flasc (la oameni)

bakélite f. bachelita

balade f. (fam.) hoinareala

balader (se) vr. (fam.) a hoinari, a se plimba

baladin m. saltimbanc

balafre f. cicatrice (pe obraz)

balai m. matura

balance f. balanta, (fig.) cumpana

balancement m. leganare (fig.) sovaiala

balancer vt.vr. a (se) legana; vt. a cintari; vi. a sovai;

balançoire f. leagan, balansoar, (fig.fam.) palavre

balayage m. maturat

balayer vt. a matura (si fig.)

balayeur, euse mf. maturator, f. masina de maturat (strazile)

balayures f.pl. gunoi (adunat la maturat)

balbutiement m. bilbiiala

balbutier vt.vi. a (se) bilbii

balbutieur, euse mf. bilbiit, gingav

baldaquin m. baldachin

baldeuse f. carucior (al negustorilor ambulanti),

baleine f. balena

baleinière f. baleniera

balèze adj. (pop.) mare si puternic(fizic.); mf. huiduma

balistique adj. f. balistic (a)

baliverne f. baliverna

ballade f. balada

ballast m. balast

balle f. minge, glont, hoaspa, balot, (pop.) cap

ballerine f. balerina

ballet m. balet

ballon m. balon, minge

ballonnement m. umflare, balonare

ballonner vt. a umfla, a balona

ballot m. balot, (fig.) prostanac

ballottage m. balotaj

ballottement m. hitinare

Page 28: Dictionar Francez Roman

ballotter vt.vi. a (se) hitina; vt. a face balotaj

balnéaire adj. balnear

balocher vi. (pop.) a taia frunza la ciini

balourd, e adj. greoi; mf. tontalau

balourdise f. grosolanie

balsamique adj. calmant

balthasar, balthazar m. (pop.) chiolhan

bambin m. copilas

bambochade f. (fam.) chefulet

bamboche f. paiata, (pop.) chef

bambou m. bambus, (fam.) insolatie

bamboula f. dans al negrilor

ban m. notificare, surgiun, aplauze in cadenta

banaliser vt. a banaliza

banalité f. banalitate

banane f. banana, (fig. pop.) tinichea, medalie

banban adj. mf. (pop.) sont

banc m. banca, banc (de nisip, de pesti etc.)

bancaire adj. bancar

bancal, e, bancroche adj. mf. (persoana) cu picioare strimbe

bandage m. bandaj, legare, pansare

bande f. fisie, banderola, legatura, straif, ceata

bandeau m. legatura (de legat la ochi)

bandelette f. bentita

bander vt. a lega, a bandaja, a incorda un arc;

bandouilière f. banduliera

bank-note f. bancnota

banlieue f. suburbie, mahala

banner vt. a acoperi cu prelata, cu o tenda

banni, e adj. exilat, proscris; (adj.) inlaturat

bannière f. baniera, (pop.) camasa, (fig.) flamura, grupare

bannir vt. a exila, a proscrie, (fig.) a inlatura

banque f. (fig.) banca

banqueroute f. bancruta

banquet m. banchet

banqueter vi. a benchetui

banquette f. bancheta

banquier f. bancher

banquise f. banchiza

banuissement m. exilare, proscriere, (fig.) inlaturare

baptême m. botez

baptiser vt. a boteza

baptismal, e adj. de botez

baquet m. hirdau

baragouin m. (fam.) vorbarie stilcita, bolboroseala

Page 29: Dictionar Francez Roman

baragouiner vt. vi. a vorbi stilcit, a bolborosi

baraque f. baraca

baraquement m. baracament

baraterie f. (mar.) frauda, hotie

baratin m.(pop.) vorbe mincinoase, gogosi

baratte f. putina

barbant, e adj. (pop.) pisalog, insistent

barbare adj. mf. barbar, salbatic, (om) necivilizat,

barbe f. barba, (pop.) plictiseala

barbeau m. mreana, albastren (pop.) sustinator

barbelé, e adj. ghimpat

barber vt.vr. a (se) plictisi

barbiche f. barbuta

barbier m. barbier

barbon m. mos, uncheas

barbotage m. balaceala, (pop.) furt

barboter vi. a se balaci, a balmaji, (pop.) a fura

barbouillage, barbouillis - m. mizgaleala, (fig.) balmajeala

barbouiller vt. a mizgali, a pata (un caiet, o carte)

barbu, e adj. barbos; f. calcan, mic

bard m. targa (pentru transportat materiale)

barde m. bard, f. feliuta de slanina

bardeau m. sindrila

barder vt. a transporta materiale cu targa,

barème m. barem

barge f. slep

barguignage m. codeala

barguigner vi. a se codi

baril m. butoias

barileur m. dogar

barioler vt. a impestrita

baromètre m. barometru

baron, onne mf. baron

baroque adj. m. (stil) baroc

barouf, baroufle m. (pop.) zarva, taraboi

barque f. barca

barrage m. baraj

barre f. bara, drug

barreau m. vergea, barou

barrer vt. a bara, a taia, a inchide;

barrette f. (un fel de) boneta, brosa lunga

barricade f. baricada

barricader vt.vr. a (se) baricada

barrière f. bariera

barrique f. butoi

Page 30: Dictionar Francez Roman

barrir vi. (despre elefant, rinocer) a mugi

baryton m. bariton

baryum /-om/ m. bariu

bas m. ciorap

bas, basse adj. ascund, scazut, josnic; adv. jos, incet;

basalte m. bazalt

basané, e adj. bronzat

bas-bleu m. scriitoare pedanta

basculer vi. a se legana; vt.vi. a (se) rasturna

base f. baza (si chim.) temelie

baser vt.vr. a (se) baza

bas-fond m. teren scufundat, prag (de mare);

basilic m. busuioc, sarpe legendat

basilique f. bazilica

basque f. pulpana; adj. mf. basc

bas-relief m. basorelief

basse-cour f. curte de pasari, oratanii

bassesse f. josnic

bassin m. lighean, bazin

bassine f. lighean cu toarte

bassinet m. lighenus, bazinet

bastonnade f. chelfaneala

bas-ventre m. vintre

bât m. samar

bataclan m. (fam.) calabalic

bataille f. batalie

batailler vi. a se bate, (fig.) a polemiza

bataillon m. batalion

bâtard, e adj. mf. bastard; f. scriere bastarda

bateau m. nava

bateler vt. a transporta cu vaporul; vi. a face ghidusii

bateleur, euse mf. mascarici

batelier, ère mf. barcagiu

bâter vt. a pune samarul

bathyscaphe m. batiscaf

bâtiment m. cladire

bâtir vt. a construi, a insaila

bâtisse f. zidarie, constructie

bâtisseur m. constructor

bâton m. baston, bita, batou

bâtonner vt. a ciomagi, a sterge un (text)

batraciens m.pl. batracieni

battage m. batut (al laptelui etc.), treierat

battant m. limba (de clopot), canat, adj.

batte f. mai, scindura de spalat rufe, batere, amestecat

Page 31: Dictionar Francez Roman

battement m. bataie (a inimii, de aripa etc.)

batterie f. baterie

batteur, euse mf. treierator; f. batoza, m. bataus

batteuse

battre vt. a bate, a lovi, a scutura (un flacon),

battu, e adj. batut, batatorit (si fig.);

baudet m. magar, (fig.) dobitoc

baudruche f. basica (de oaie etc.), tipla

bauge f. birlog (de mistret), vizuina (de veverita),

baume m. balsam

bauxite f. bauxita

bavard, e adj. mf. vorbaret

bavardage m. vorbarie, sporovaiala

bavarder vi. a sporovai

bave f. bale

baver vi. a-i curge bale

bavette, bavoir m. barbita (pentru copii)

baveux, euse adj. balos

bayadère f. baladera

bayer vi. a sta gura-casca

bazar m. bazar (si fig.)

bazarder vt. (pop.) a vinde de urgenta

béant, e adj. larg deschis, (fig.) uluit, stupefiat

béat, e adj. linistit, bisericos, (peior.) prostesc

beau (bel), beile adj. frumos

beaucoup adv. mult

beau-fils m. fiu vitreg, ginere

beau-frère m. frate vitreg, cumnat

beau-père m. tata vitreg, socru

beautè f. frumusete

beaux-arts m.pl. belle-arte

beaux-parents m.pl. parinti vitregi, socri

bébé m. prunc

bec m. plisc (si fig.) (fam.) bot, gura

bécan f. (fam.) bicicleta

bécarre m. becar

bécasse f. becata

bec-de-lièvre m. buza de iepure

bêchage m. sapare, sapat

béche f. cazarma

bécher vt. a scapa, (pop.) a forfeca (pe cineva)

bêcheur, euse mf. (pop.) birfitor, fudul

bécot m. (fam.) pupic

bécoter vt. (fam.) a pupa

becqueter vt. a da cu ciocul, a ciuguli (si fig.)

Page 32: Dictionar Francez Roman

bedaine f. (fam.) burduhan

bedeau m. paraclisier, om de serviciu (la o universitate)

bedonner vi. (fam.) a face burta

bée adj. f. cascata

bégayer vi. a se bilbii, a gingavi

bégniement m. bilbiiala, gingavit

bègue adj. mf. bilbiit, gingav

bégueter vi. (despre capre) a behai

béguin m. scufita (fig.fam.) dragoste trecatoare

beige adj. bej

beigne f. (fam.) scatoalca

beitôt adv. curind

béjaune m. pui (de vrabie etc.), (fig.) boboc

bêlement m. behait

bêler vi. a behai

belette f. nevastuica

belge adj. mf. belgian

beliadone f. beladona

bélier m. berbec (si inv.mil)

bélière f. talanga, belciug

bélître m. golan

bellâtre adj. mf. increzut datorita frumusetii sale,

belle-fille f. fica vitrega, nora

bellement adv. fara sovaiala, fara mofturi; interj.

belle-mère f. mama vitrega, soacra

belles-lettres f.pl. beletristica

belle-soeur f. sora vitrega, cumnata

belligérant, e adj. mf. beligerant

belliqueux, euse adj. razboinic

bellot, otte adj. frumusel

belluaire m. imblinzitor (de fiare)

belvédère m. foisor

bénédiction f. binecuvintare

bénéfice m. beneficiu

bénéficier vi. a beneficia

benêt adj. m. nataflet

bénin, igne adj. blind, (med.) benign

bénir vt. a binecuvinta

benjamin m. prislea

benne f. vagonet ( de mina), bena

benoît, e adj. (inv.) blind

benzine f. benzen

béquele f. (fam.) fatarnicia

béquille f. cirja

bercail m. tirla, (fig.) casa parinteasca

Page 33: Dictionar Francez Roman

berceau m. leagan

bercement m. leganat, leganare

bercer vt. a legana (si fig.)

berceuse f. cintec de leagan

béret m. bereta

berge f. mal abrupt

berger, ère mf. pastor, f. fotoliu incapator

bergerie f. stina, (lit.) pastorala

berine f. pierdere vremelnica a vederii

berne f. aruncare in sus (cu o patura)

berner vt. a arunca in sus (cu o patura), a insela

béryl m. beril

besace f. traista

besacler, ère mf. cersetor

besoaneaux, euse adj. mf. nevoias

besogne f. treaba

besoin m. nevoie

bestiaux m.pl. bétail m. vite

bestiole f. ginganie

bête f. animal, bestie; adj. prost

bêtise f. prostie, fleac

betterave f. sfecla (de zahar)

beuglant m. (pop.) santan

beuglante f. (pop.) slagar

beuglement m. muget, zbierat (al unui cintaret)

beugler vi. a mugi, a zbiera (cintind)

beurre m. unt

beurrer vt. a unge cu unt

beurrier, ère adj. untos; m. untiera

bévue f. gogomanie

bey m. bei

biais m. directie oblica, (fig.) ocolis; adj. piezis

biaiser vi. a merge piezis (fig.) a o lua pe ocolite

bibelet m. bibelou

bible f. biblie

bibliographie f. bibliografie

bibliophile m. bibliofil

bibliothècaire m. bibliotecar

bibliothèque f. biblioteca

bicéphale adj. m. (animal) bicefal

biceps /-seps/ adj.m. biceps

biche f. caprioara

bichonner vt. dichisi, a dezmierda; vr. a se cirlionta

bicoque f. maghernita

bicyclette f. bicicleta

Page 34: Dictionar Francez Roman

bidet m. calut, bideu

bidonville m. cartier de maghernite

bief m. scoc, bief

bielle f. biela

bien m. bine(le), bun, avere; adv. bine, mult (mai),

bien-être m. bunastare

bienfaisance f. binefacere

bienfaisant, e adj. binefacator

bienfait m. binefacere

bienfaiteur, trice mf. binefacator

bien-fondé m. temeinicie

bienséant, e adj. cuvincios

bienveillant, e adj. binevoitor

bienvenu, e adj. mf. (oaspete) benevenit;

bière f. bere, cosciug

biffer vt. a sterge (cu creionul etc.)

bifurcation f. bifurcare, bifurcatie

bifurquer vt.vi.vr. a (se) bifurca

bigame adj. mf. bigam

bigarré, e adj. baltat

bigarreau m. cireasa pietroasa

bigarrer vt. a impestrita

bigarrure f. aspect pestrit (si fig.)

bigle adj. mf. sasiu

bigot, e mf.adj. bigot

bigoudi m. bigudiu

bijou m. bijuterie

bijouterie f. magazin de bijuterii

bijoutier, ère mf. bijutier

bilan m. bilant

bilboquet m. (un fel de) hopamitica

bile f. fiere, (fig.) minie

billard m. biliard

bille f. bila, (pop.) cap

billebaude f. (in expr.) à la ~ alandala

billet m. bilet

billion m. bilion

billot m. butuc

binage m. prasila, prasire

biner vt. a prasi

binette f. sapaliga (fam.) mutra

binocle m. lornion

binôme m. binom

biographie f. biografie

biologiste m. biolog

Page 35: Dictionar Francez Roman

biophysique f. biofizica

bioxyde m. bioxid

bipède adj.mf. biped

birbasse f. (arg.) babatie

birbe m. (arg.) bosorog

bis, e adj. cenusiu; adv.m. bis

bisaieul, e mf. strabunic

bisbille f. (fam.) ciondaneala

biscornu, e adj. de forma neregulata, (fig.) straniu

biscotte f. piscot, pesmet

biscuit m. biscuit, portelan nesmaltuit

biscuiterie f. fabrica de biscuiti

bise f. crivat, (fam.) sarut

biseau m. margine (a oglinzii etc.), taiata oblic

bismuth /-mut/ m. bismut

bison m. bizon

bissac m. traista

bissectrice f. bisectoare

bisser vt. bisa

bistouri m. bisturiu

bistre adj.invar.m. (culoarea) brun-inchis

bistrot m. (pop.) crismar, circiumioara, bistrou

bitume m. bitum

bivouac m. bivuac

bizarre adj. bizar

bizarrerie f. bizarerie

blafard, e adj. alburiu, palid

blague f. punga pentru tutun, gluma

blaguer vi. a glumi; vt. a ironiza

blagueur, euse adj. mf. (om) glumet, mucalit

blair m. (pop)

blaireau m. bursuc, pamatuf (de barbierit), pensula

blâme m. dezaprobare

blâmer vt. a dezaproba

blanc, blanche adj. alb, (fig.) nevinovat; m. culoarea alba,

blanc-bec m. boboc, incepator

blanchâtre adj. alburiu

blancheur f. albeata, (fig.) neprihanire

blanchir vt. a inalbi, a spala (rufe), (fig.) a dezvinovati

blanchissage m. spalat (al rufelor)

blanchisserie f. spalatorie

blanchisseuse f. spalatoreasa

blanc-seing m. hirtie semnata in alb

blandices f.pl. nuri

blanquette f. ciulama

Page 36: Dictionar Francez Roman

blasement m. blazare

blaser vt. a blaza

blason m. blazon

blasphème m. hulire, blestem

blasphémer vt.vi. a huli, a blestema

blatte f. libarca. gindac

blazan, e adj. (despre cai) pintenog

blé m. griu

blême adj. foarte palid

blêmir vi. a pali

blende f. blenda

blennorragie f. blenoragie

bléser vi. a vorbi peltic

blessé, e adj. mf. ranit, (fig.) (om) jignit

blesser vt.vr. a (se) rani; vt. a supara, a jigni

blessure f. rana, (fig.) jignire

blet, ette adj. rascopt

bleu, e adj. albastru; m. (culoarea) albastru, albastreala

bleuâtre adj. albastrui

bleuet, bluet m. albastrea

bleuir vt. vi. a (se) invineti (de frig)

bleuté, e adj. albastru

bleuter vt. a albastri

blindage m. blindare, blindaj

blinder bt. blinda

bloc m. bloc, (fam.) inchisoare

blockbouler vt. (fam.) a trinti (la examen),

blockhaus m.invar. cazemata

bloc-notes m. carnetel

blocus /-kuss/ m. blocada

blond, e adj.mf. blonda; f. (un fel de) dantela

blondir vi. a deveni galben; vt. a rumeni (in grasime)

bloquer vt. a bloca

blottir (se) vr. a se ghemui, a se cuibari

blouse f. bluza

blouser vt. (fig.fam.) a pacali; vr. a gresi,

blue-jean /blou- djinn/: m. pantaloni strimti de doc

bluette f. scinteie (fig.) foc de paie,

bluff /bleuf/ m. (angl.) bluf

bluter vt. a cerne (faina)

bobard m. (fam.) minciuna, gogoasa

bobèche f. talger (de sfesnic)

bobine f. mosor, bobina (pop.) mutra caraghioasa

bobo m. (fam.) buba

bocage m. cring, desis

Page 37: Dictionar Francez Roman

bocal m. borcan

boche adj.m. (peior.) neamt

bock m. tap (de bere)

bohème mf. boem, f. boema (literara etc.)

boire vt. a bea, (despre hirtie) a suge; m. baut(ul)

bois m. lemn, padure, coarne

boisé, e adj. impadurit

boiser vt. a impaduri, a captusi cu lemn

boisseau m. oboroc (pentru masurat cereale)

boisselerie f. dogarie, obiecte lucrate de dogar

boisson f. bautura

boîte f. cutie, (fam.) local (de noapte)

boiteaux, euse adj. mf. schiop

boîter vi. a schiopata

bol m. castronas, bol. cocolos

bolchevik mf. bolsevic

bolchevique adj. bolsevic

boléro m. bolerou

bolet m. minatirca

bolide m. bolid

bombance f. chiolhan

bombardier vt. a bombarda, (fig.) a numi deodata(intr-un post

bombe f. bomba (pop.) chef

bomber vt.vi. a (se) bomba

bon, bonne adj. bun; adv. bine; m. partea buna, bon;

bonasse adj. bleg

bonbon m. bomboana

bonbonnière f. bomboniera

bond m. salt

bonde f. cep

bondé, e adj. plin, intesat, ticsit

bondir vi. a sari

bonheur m. fericire

bonhomie f. cumsecadenie

bonhomme m. om cumsecade, unchias, omulet; adj. blajin

boni m. beneficiu

bonifier vt. a imbunatatii (un teren), vr. a se ameliora

boniment m. reclama desantata

bonjour m. buna ziua

bonnet m. boneta, scufie, ciur (la rumegatoare)

bonneterie f. industrie de tricotaje, comert cu tricotaje

bonsoir m. buna seara

bonté f. bunatate; pl. amabilitati

boom /boum/ m. (ec.) avint

bord m. margine, bor (la o palarie); tarm, bordura

Page 38: Dictionar Francez Roman

bordage m. bordare, tivire

border vt. a tivi, (despre un vas) a trece pe linga tarm

bordereau m. borderou

bore m. (chim.) bor

borgne adj.mf. (fig.) (loc) prost intretinut, suspect

borne f. borna (si electr.), limita

borné, e adj. marginit

borner vt. a margini

bosquet m. tufis

bosse f. cocoasa, ridicatura (de teren), (fig)inclinatie

bosseler vt. a lucra in relief (un vas de metal),

bosser vt. (pop.) a trudi

bossu, e mf. adj. cocosat

bot, e adj. (despre picior, mina) inchircit

botanique adj.f. botanic(a)

botaniste mf. botanist

botte f. cizma, legatura (de marar etc.),

botteler vt. a stringe (intr-o legatura), a inmanunchia

botter vt. a incalta cu cizme

bottier m. cizmar

bottine f. gheata

boucan m. (fam.) taraboi, zarva

bouchage m. astupare

bouche f. gaura, deschizatura; pl. gura (a unui fluviu)

bouchée f. inghititura

boucher vt. a astupa; m. macelar (si fig.)

boucherie f. macelarie, (fig.) macel

bouchon m. dop, circiuma, somiog

boucle f. catarama, bucla, meandra (a unei ape)

boucler vt. a incatarama, a bucla,

bouclier m. scut (si fig.)

bouddhisme m. budism

bouder vi. a sta imbufnat; vt. a face mutre (cuiva)

bouderie f. imbufnare

boudin m. clatabos

boudiné, e adj. (fam.) imbracat cu haine strimte

boudoir m. budoar

boue f. noroi (si fig.), namol, m. tap, barbuta

bouée f. geamandura

boueux, ense adj. noroios

bouffée f. suflu (de aer), rotocol (de fum),

bouffer vi. a se umfla; vt. (pop.) a hali

bouffi, e adj. buhait

bouffissure f. buhaiala

bouffon, onne adj. comic; m. bufon

Page 39: Dictionar Francez Roman

bouffonnerie f. caraghioslic, bufonerie

bouge m. casa murdara, cocioaba

bougeoir m. sfesnic cu toarta

bouger vt.vi. a (se) misca

bougie f. luminare, bujie

bougonner vi. a mormai

bougre, esse mf. (pop) tip

bougrement adv. (pop.) grozav de

bouillant, e adj. clocotit, (fig.) clocotitor

bouilleur m. povarna, velinta

bouilli m. rasol

bouillie f. terci

bouillir vi. a fierbe (si fig.)

bouilloire f. vas (pentru fiert apa)

bouillon m. supa, clocot, basicuta;

bouillonner vi. a da in clocot

bouillotte f. termofor

boulanger, ère mf. brutar

boulangerie f. brutarie

boule f. bula, bulgare, (pop.) capatina

bouleau m. mesteacan

bouler vi. a se rostogoli

boulet m. ghiulea

boulette f. bula mica, cocolos (de carne, de paste etc.),

boulevard m. bulevard

bouleversant, e adj. tulburator

bouleverser vt. a ravasi (si fig.)

boulier m. (un fel) de abac

boulingrin m. peluza

boulon m. bulon

boulot, ette adj.mf. grasun; m. (pop.) munca

bouquer vi. (fig.) a constringe (la ceva)

bouquet m. buchet, (la vin) aroma

bouquetière f. florareasa, buchetiera

bouquin m. carte veche, tap batrin, iepure mascul

bouquiner vi. a cerceta carti vechi, (arg. acolar) a citi

bouquiniste m. anticar

bourbe f. mocirla (si fig.)

bourbeux, euse adj. mocirlos

bourbier m. smirc, (fig.) afacere proasta

bourbillon m. virf (al unui furuncul)

bourdalou m. panglica (de palarie)

bourde f. (fam.) minciuna gogonata

bourdon m. toiag, bondar

bourdonnement m. zumzet, zbirniit

Page 40: Dictionar Francez Roman

bourdonner vi. a zumzai, a zbirnii

bourg m. tirg

bourgade f. tirgusor

bourgeois, e mf. burghez

bourgeoisie f. burghezie

bourgeon m. mugure, cos (pe fata)

bourgeonner vi. a inmuguri, a fi plin de cosuri

bourlinguer vi. (fig.pop.) a se speti muncind, a calatori mult

bourrade f. lovitura brusca, (fig.) cuvinte aspre

bourrasque f. vijelie scurta, (fig.) val de furie

bourre f. cilti, fultuiala, (fig.) umplutura

bourreau m. calau

bourrèlement m. durere chinuitoare, chin

bourrelet m. sul (de pus la ferestre etc.)

bourrelier m. selar

bourrer vt. a umple (cu cilti), a indopa,

bourriche f. cos (pentru peste)

bourrique f. magarita, (fig.) dobitoc

bourriquet m. magarus

bourru, e adj.mf. (om) ursuz

bourse f. punga (de bani), bursa (si fin.)

boursier, ère mf. bursier, jucator la bursa, adj. de bursa

boursoufler vt.vr. a (se) umfla

boursouflure f. umflatura, (fig.) emfaza

bousculade f. inghesuiala, imbulzeala

bousculer vt.vr. a (se) inghesui; vt. a rasturna,

bouse f. balega

boussole f. busola

bout m. capat, virf, bucatica

boutade f. vorba de spirit muscatoare

bouteille f. sticla, butelie

boutique f. pravalie

boutiquier, ère mf. mic negustor, pravalias

boutoir m. rit (de mistret)

bouton m. boboc (de floare), cos (pe fata), buton

boutonner vi. a imboboci; vi. a imbumba (nasturi)

boutonnière f. butoniera

bouture f. butas

bouverie f. staul (pentru boi)

bouvier m. vacar, (fig.) necioplit

bouvillom m. juncan

bouvreuil m. (ornit.) botgros

bovin, e adj. bovin

bovinés, bovins m.pl. bovine

box m. boxa (de grajd)

Page 41: Dictionar Francez Roman

boxe f. box

boxer vi. a boxa

boxeur m. boxer

boyard, boïard m. boier

boyau m. mat, furtun, transee (in zigzag),

boycottage m. boicotare, boicot

boycotter vt. a boicota

brabant m. plug intorcator

bracelet m. bratara

braconnage m. braconaj

braconnier, ère m. braconier

braguette f. slit (la pantaloni)

braie f. (inv.) scutec; pl. (inv.) nadragi

braillard, e brailleur, euse: adj. mf. zurbagiu

brailler vi. a zbiera

braiment m. zbierat (al magarului)

braire vi. (despre magar) a zbiera

braise f. jeratic

braiser vt. a frige la foc domol

brame, brament m. boncaluit (al cerbului)

bramer vi. (despre cerbi) a boncalui

brancard m. targa, huluba

brancardier m. brancardier

branchage m. ramuris, gramada de craci

branche f. ramura, brat (al unui fluviu); bransa

branchement m. bransament

branchies f.pl. branhii

brandir vt. a agita in aer (o sabie etc.)

brandon m. somoiog aprins, lemn care arde

branle m. oscilare (fig.) impuls

branler vt.vi. a (se) clatina

branque m. (un fel de) ciine de vinatoare;

branquer vt. a atinti (privirea etc.); vi. a lua virajul

bras m. brat (si fig.)

braser vt. a suda (doua piese metalice)

brasier m. jar, carbuni aprinsi

brasiller vi. (despre mare) a scinteia;

brassage m. brasaj (fig.) amestec

brasse f. masura de lungime, stil de inot

brassée f. un brat de

brasser vt. a prepara (bere), a rascoli (amestecind)

brasserie f. berarie

brasseur m. berar

bravache m. fanfaron

bravade adj.m. viteaz; adj. cumsecade

Page 42: Dictionar Francez Roman

braver vt. a infrunta, a brava

bravo ! interj.,m. bravo

bravoure f. vitejie

brebis f. oaie

brèche f. spartura

bréchet m. iades

bredouillage, bredouillement: m. biiguiala

bredouille f. mart (la table)

bredouiller vi. a bingui, vt. a ingaima

bref, ève adj. scurt, concis; adv. pe scurt

breloque f. breloc

brème f. platica

brésiller vt. a vopsi cu bacan, a pulveriza

bretelle f. bretea

bretteur m. spadasin

breuvage m. bautura

breveter vt. a breveta

bréviaire m. breviar

bribe f. firimituri, ramasite

bric-à-brac m.invar. (magazin cu) marfuri de ocazie

bricole f. chinga, curea (a hamalului),

bricoler vi. (fam.) a-si cistiga existenta prin meserii

bricoleur, euse mf. peroana care practica meserii variate

bride f. friu, brida

bridgeur, euse mf. jucator de bridge

brièveté f. concizie

brigand m. tilhar

brigandage m. tilharie

brigue f. intriga

brillamment adv. (in mod) stralucit

brillant, e adj. stralucit; m. stralucire, briliant

briller vi. a straluci (si fig.)

brimade f. renghi (jucat nou-venitilor)

brimbaler vt. balangani

brimborion m. fleac

brimer vt. a juca un renghi

brin m. fir (de iarba etc.), (fig.) pic

brinder vt. a pune friu (unui cal), (fig.) a infrina

brindille f. ramurica

bringue f. (pop.) chef, destrabalare

brioche f. brisca, cozonac, (fig.fam.) gafa

brique f. caramida

briquet m. bricheta (pentru tigari)

briquetier m. caramidar

briquette f. bricheta (de carbune)

Page 43: Dictionar Francez Roman

bris m. spargere

brise f. briza

brise-glace m.invar. spargator de gheata

briser vt. a sparge, a rupe, (fig.) a fringe;

briseur, euse mf. spargator

brisure f. spartura

britannique adj. britanic

broc m. cana

brocanter vi. a face comert (cu curiozitati, antichitati etc

brocard m. (fam.) batjocura

broche f. frigare, brosa, fus; pl.(vin.) colti de mistret

brocher vt. a tese cu fir (o stofa), a brosa (un volum),

brochet m. stiuca

brochette f. frigaruie

brochure f. brosare, brosura

brodequin m. bocanc

broder vt. a broda (si fig.)

broie f. melita

brome m. brom

bronche f. bronhie

broncher vi. a se poticni, (fig.) a gresi

bronssage m. periere

bront m. lastar

bronze m. bronz

bronzer vt. (despre soare) a bronza

brosse f. perie, pensula

brosser vt. a peria, a picta la repezeala,

brou m. coaja (de nuca)

brouette f. roaba (pentru transport)

brouhaha m. harmalaie

brouillamini m. (fam.) confuzie

brouillard m. ceata

brouille f. vrajba, cearta

brouiller vt. a amesteca, a invrjbi, a bruia;

brouillon, onne adj. mf. zapacit; m. ciorna

brouillonner vt. a scrie repede, a mizgali

broussailles f.pl. maracini

brousse f. hatis, sihla

brouter vt. a paste

broutille f. vreasc, (fig.) bagatela

broyer vt. a macina

bru f. nora

bruine f. burnita

bruiner v.impers. a burnita

bruire vi. a fosni, a fremata

Page 44: Dictionar Francez Roman

bruissement m. fosnet, freamat

bruit m. zgomotos, zvon

brûlage m. ardere

brûlant, e adj. arzator (si fig.)

brûlé, e adj. ars, bronzat, (fam.despre oameni) demascat;

brûle-pourpoint (à) loc. adv. pe neasteptate

brûler vt. a arde, (despre ardei etc.) a pisca;

brûlet m. nava incendiatoare,

brûlure f. arsura

brume f. negura, ceata groasa, (fig.) melancolic

brumeux, euse adj. negros, cetos

brun, e adj. mf. bru(et)

brunir vt. (despre sare) a innegri,

brunissoir m. instrument pentru lustruit metale

brusque adj. brusc, aspru

brusquer vt. a brusca

brusquerie f. bruschete

brut, e adj. f. brut(a)

brutaliser vt. a brutaliza

brutalité f. brutalitate

bruyamment adv. (in mod) zgomotos

bruyant, e adj. zgomotos

bruyère f. balarie

buanderie f. spalatorie

bubon m. gilca

buccal, e bucal

bûche f. buturuga, (fig.) dobitoc

bûcher m. rug; vt.(pop.) a ciomagi,

bûcheron m. taietor de lemne

bûcheur, euse mf. (fam.) (om) truditor, (om) zelos

bucolique adj. bucolic

budget m. buget

buéee f. abur (depus pe geam)

buffet m. bufet, (pop.) stomac

buffetier, ère mf. bufetier

buffle m. bivol

buffletin m. malac

bufflonne f. bivolita

buire f. cana (de metal)

buis m. (bot.) merisor

buisson m. tufis

buissonnier, ère adj. care sta in tufis

bulbe m. bulb (si anat.)

bulgare adj. bulgar, bulgaresc, mf. bulgar

bulldozer m. buldozer

Page 45: Dictionar Francez Roman

bulle f. basica (de aer), bula (papala), pecete

bulletin m. buletin

bulleux, euse adj. basicat

bure f. dimie, put (de mina)

bureau m. birou

bureaucrate m. birocrat

bureaucratique adj. birocratic

burin m. instrument pentru gravat

buriner vt. a grava, (pop.) a trudi neincetat

burlesque adj.,m. (genul) burlesc

burnous m. burnuz

buse m. balena (pentru corset)

buse f. (un fel de) soim, (fig.) netot, scoc (de moara)

busqué, e adj. coroiat, incovoiat

busquer vt.a pune balene(la un corset),a incovoia, a curba

buste m. bust

but m. scop (sport) gol

buté, e adj. (fig.) incapatinat

buter vi. a se sprijini, a se impiedica, a tinde;

butifolage m. zburdalnicie, zbintuiala

butifoler vi. a face zburdalnicii

butin m. prada (luata de la inamic)

butiner vi.vt. a lua prada, a stringe provizii

butoir m. (ferov.) tampon

butte f. movila

butteur, buttoir m. rarita

butyrique adj. butiric

buvable adj. potabil

buvard adj. m. (hirtie) sugativa

buverie f. chef

buvetier, ère mf. persoana care tine un bufet cu racoritoare

buvette f. chisc cu racoritoare

buveur, euse mf. bautor

buvoter vi. a sorbi

byzantin, e adj.mf. (locuitor) din Bizant

ça pron. dem. (fam.) asta C

çà adv. aici; interj. hai(de)!

cabale f. cabala (si fig.)

cabane f. coliba, cabana

cabanon m. coliba mica, celula (pentru nebunii furiosi).

cabaret m. circiuma, cabaret.

cabaretier, ère m. f. circiumar.

cabas m. cos (de papura).

cabinet m. cabinet, birou, guvern; pl. closet.

câble m. cablu.

Page 46: Dictionar Francez Roman

câbler vt. a face un cablu, a telegrafia (prin cablu).

caboche f. (fam.) scafirlie, cui cu maciulia lata.

cabosse f. vinataie, cucui, fructul arborelui de cacao.

cabot m. (fam.) potaie.

cabotin, e m.f. cabotin.

caboulot m. boxa (pentru cai), (pop.) taverna.

cabrer (se) vr. a se cabra, (fig.) a se revolta.

cabriole f. salt sprinten (al calului)

cabriolet m. cabrioleta.

cacaoyer, cacaotier m. arbore de cacao.

cacarder vi. a gigii.

cachalot m. casalot.

cachater vt. a pecetlui, a lipi (o scrisoare)

cache f. ascunzatoare.

cache-cache m. (jocul) de-a v-ati ascunselea.

cachemire m. casmir.

cache-nez m. invar. fular

cacher vt. vr. a (se) ascunde

cachet m. pecete, nota originala, caseta, bon de plata

cachette f.ascunzatoare

cachot m. carcera

cachotterie f. (fam.) secret (facut dintr-un fleac).

cachottier, -ère adj. misterios; m.f.persoana care umbla cu mistere

cacophonie f. cacofonie

cactus, cactier m. cactus

cadavéreux, euse, adj. cadaveric

cadavérique adj. cadaveric

cadavre m. cadavru

cadeau m. dar

cadenas m. lacat

cadenasser vt. a incuia (cu un lacat).

cadence f. cadenta, ritm

cadencer vt. a cadenta, a ritma

cadet, ete adj. mai tinar, (fig.) mai neisemnat; m.f. mezin;

cadinal, e adj., m. cardinal

cadmium /-om'/ m. cadmiu

cadre m. cadru, rama, ambianta; pl. cadre

cadrer vi. a cadra, a se potrivi

caduc, uque adj. caduc

cælentérés /sé-lan-/ m.pl. celenterate

cæur m. inima (si fig.), (la cartile de joc) cupa,

caf(é)ier m. arbore de cafea

cafard, e adj. (fam.) ipocrit; m. libarca, (fig.fam) plictis

café m. (bob de) cafea, cafenea; adj. invar. cafeniu

cafetiére f. vas (pentru facut cafea)

Page 47: Dictionar Francez Roman

cage f. colivie, cusca, (fig.fam.) puscarie

cageot m. lada cu plasa (pentru transportul pasarilor,

cagnard, e adj., m.f. (fam.) puturos

cagneux, euse adj. m.f. (persoana) cu picioare in X

cagot, e adj., m.f. ipocrit

cagoule f. cagula, gluga

cahier m. caiet

cahin-caha loc. adv. tiris-grapis

cahot m. hurducatura, (fig.) hop

cahoter vi. a fi hurducat; vt. a zdruncina

cahute f. coliba mica , bordei

caille f. prepelita

caillé m. caseina, lapte covasit

cailler vt. a inchega, a coagula

caillette f. cheag (al rumegatoarelor), palavragioaica

caillot m. cheag (de singe)

caillou m. pietricica

cailloutis m. pietris, presarare de pietris

caisse f. lada, casa (de bani), toba, caroserie

caissier, ère m.f. casier

cajoler vt. a maguli, a alinta

cajolerie f. magulire, alintare

calamité f. calamitate

calandre f. calandru, ciocirlan

calcaire adj. calcaros; m. calcar

calciner vt. a calcina

calcium /-om / m. calciu

calculateur, trice adj. calculat; m.f. calculator

calculer vt. a calcula

cale f. pana (de lemn), cala

calé adj. (fam) toba (de carte)

calebasse f. (bot.) tigva

calèche f. caleasca

caleçon m. izmana

calembour m. calambur

calendrier m. calendar

calepin m. carnetel (pentru notat), maculator

caler vt.a propti cu o pana(de lemn); vi.a se opri brusc

calfater vt. a calafatui

calfeutrer vt. a astupa (o crapatura);

calibre m. calibru, (fig.) soi

calice m. caliciu

califourchon (à loc.adv. calare (pe un scaun etc.)

caligraphie f. caligrafie

câlin, e adj.m.f. (om) dragastos, (persoana) care dezmiarda

Page 48: Dictionar Francez Roman

câlinerie f. dezmierdare

calleux, euse adj. (despre miini) batatorit, (anat.) calos

calmaïeu m. (fig.) lucrare literara plata, piatra fina

calmant adj.m. calmant

calme adj.m. calm

calmer vt.vr. a (se) calma

calomniateur, trice m.f.adj. calomniator

calomnier vt. a calomnia

calorifère m. calorifer

calot m. (fam.) chipiu (politienesc)

calotte f. calota, tichie, bolta (a cerului),

calque m. calc, copie servila

calquer vt. a calchia, a imita fidel

calvaire m. calvar

calville m. mar cretesc

camarade m. tovaras, camarad, coleg

camaraderie f. tovarasie, camaraderie

cambrer vt. a arcui

cambrioler vt. a face o spargere

cambrioleur, euse m.f. spargator

cambrure f. arcuire

cambuse f. (mar.) magazie pentru provizii

camélia m. camelie

camelot m. vinzator ambulant

camelote f. marfa de duzina

camionnette f. camioneta

camionneur m. camionagiu

camisole f. camizol

camomille f. musetel

camoufler vt. a camufla

camp m. tabara, lagar

campagnard, e adj. taranesc, rustic; m.f. taran

campagne f. cimo(ie), asezare rustica, campanie

campanile m. campanila, clopotnita

campement m. campament, tabara

camper vi. a campa; vt. a instala (o tabara),

camphre m. camfor

camus, e adj. cirn

canaille f. canalie, gloata

canaillerie f. mirsavie

canalisation f. canalizare

canaliser vt. a canaliza

canapé m. canapea

canard m. rata, stire mincinoasa, nota stridenta

canarder vt. a trage cu arma (dintr-o ascunzatoare);

Page 49: Dictionar Francez Roman

canari m. canar

cancan m. birfa, (un fel de) dans

cancaner vi. a macai, (fam.) a birfi

cancre m. crab, (fam.) elev lenes

candeur f. candoare

candi adj. m. (despre zahar) candel

candir (se) vr. (despre zahar) a se cristaliza

cane f. rata

caner vi. (pop.) a da inapoi (in fata unei primejdii)

caneton m. boboc de rata

canette f. ratusca, sticla (pentru bere), cilindru

canevas m. canava, (top.) canevas

canicule f. arsita

canif m. briceag

canin,e adj. ciinesc; adj. f. (dinte) canin

caniveau m. jgheab (de piatra)

canne f. tresrie, baston

cannelle f. canea, scortisoara

cannelure f. canelura

cannette f. canea

cannlbale adj. m.f. canibal

canon m. tun, teava a unei arme, (bis.) canon, chin

canonique adj. canonic

canonnade f. canonada

canonner vt. a trage cu tunul

canonnier m. tunar

canot m. barca

canotage m. canotaj

canoter vi. a vislii

canotier m. vislas, palarie (cu boruri drepte)

cantaloup /-lou m. cantalup

cantate f. cantata

cantatrice f. cintareata (de opera)

cantharide f. cantarida

cantinier, ère m.f. cantinier

cantonade f. culisa

cantonnement m. cantonament

cantonner vt. a cantona; vi. a intra in cantonament;

cantonnier m. cantonier

caoutchoue /-tchou m. cauciuc

caoutchouter vt. a cauciuca

cap m. cap, promotoriu

capable adj. capabil

capacité f. capacitate (si fig.)

capcuhon m. capison

Page 50: Dictionar Francez Roman

cape f. capa

capharnaüm /-na-om m. harababura

capillaire adj. capilar

capitaine m. capitan

capital, e adj. capital, principal; m. esential(ul),

capitalisme m. capitalism

capitaliste m., adj. capitalist

capiteux, euse adj. (despre bauturi) care se suie la cap

capitonner vt. a capitona

capituler vi. a capitula

capon, onne adj., m.f. fricos

capot adj. invar. (fig.) perplex; m. manta cu gluga,

capote f. manta cu gluga, palarie de dama,

capoter vi. (despre vehicule) a se rasturna;

câpre f. capera

caprice m. capriciu

capricieux, euse adj. m.f. capricios

capsuler vt. a capsula

capter vt. a capta

capteux, euse adj. inselator

captif, ive adj. m.f. captiv

captiver vt. a captiva

captivité f. captivitate

capture f. captura, capturare

capturer vt. a captura

caquet m. cotcodacit

caqueter vi. a cotcodaci, (fig.) a flecari

car conj. caci; m. autocar

caracan m. constringere, (pop.) gloanba

caraco m. bluza (purtata peste fusta)

caracoler vi. ( despre cai) a se invirti (in cerc), a topai

caractère m. caracter (si tipogr.) caracteristica

caractèriser vt., vr. a (se) caracteriza

caractèristique adj. f. caracteristic(a)

caramel m. zahar ars, caramela

carbone m. carbon

carbonique adj. carbonic

carboniser vt. a carboniza

carburateur m. carburator

carburation f. carburatie

carcasse f. carcasa, schelet (al unei nave etc.),

carde f. darac, carda

carder vt. a daraci, a carda

cardiaque adj., m.f. cardiac

carême m. postul Pastelui

Page 51: Dictionar Francez Roman

carence f. lipsa, carenta

carène f. carena

caresse f. mingiiere

caresser vt. a mingiia (si fig.)

cargaison f. incaracatura (a unei nave)

cargo m. cargobot

carguer vt. (mar.) a stringe pinzele

caricaturer vt. a face caricaturi, (fig.) a caricaturiza

carier vt., vr. a (se) caria

carillon m. sunet armonios (al clopotelor), (fig.) zarva

carillonner vi. a trage clopotele, a face zarva;

carlingue f. carlinga

carnage m. masacru

carnassier, ère adj. carnivor; m.pl.carnivore;

carnation f. carnatie

carotte f. morcov

carotter vt. (fam.) a escorta

caroube f. roscova

carpe f. crap; m. (anat.) crap

carpette f. covoras

carquois m. tolba (cu sageti)

carré, e adj. patrat, (despre umar) lat,

carreau m. patratel, dala, ochi (de geam), caro

carrefour m. rascruce (si fig.)

carreler vt. a pardosi (cu dale)

carrément adv. de-a dreptul, ritos

carrer vt. a ridica la patrat; vr. a se aseza comod,

carrière f. cariera (de piatra etc), profesiune

carrosse m. radvan, careta

carrosserie f. caroserie

carrousel m. parada de cavalerie, calusei

carrure f. latime (a spatelui)

cartable m. bloc de desen, ghizodan

carte f. harta, carte (de joc, de vizita etc.),

cartel m. (ec.pol.) cartel

cartellsation f. cartelare (a unor intreprinderi)

cartésianisme m. cartezianism, filosofia lui Descartes

cartilage m. cartilaj

cartilagineux, euse adj. cartilaginos

cartographie f. cartografie

carton m. carton (si pict.) cutie de carton, harta mica

cartonnage m. obiect din carton, cartonare

cartonner vt. a cartona

cartouche f. cartus; m. (arhit.) cartus

cartouchière f. cartusiera

Page 52: Dictionar Francez Roman

cas m. caz (si gram.), imprejurare

casanier, ère m.f., adj. (persoana) care sta mereu in casa

casaque f. cazaca

cascader vi. a cadea in cascade

case f. coliba, raft

caser vt. a pune intr-un raft, (fam.) a baga

caserne f. cazarma

casque m. casca

casquette f. sapca

cassant, e adj. fragil, (fig.) poruncitor

cassation f. casatie, casare

casse f. spargere (de sticlarie), obiecte sparte,

cassé, e adj. batrin, infirm

casse-cou m. invar. loc primejdios, persoana temerara

casse-croute m. invar. masa frugala

casse-noisettes m. invar. spargator de alune

casse-noix m. invar. spargator de nuci

casse-pierres m. invar. concasor

casser vt., vi., vr. a (se) sparge, a (se) rupe,

casserole f. cratita

casse-tête m. invar. maciuca, (treaba care cere)

cassette f. caseta

casseur, euse m.f. spargator (de piatra etc.)

cassonade f. zahar semirafinat

cassure f. spartura

castagnettes f.pl. castanite

caste f. casta

castrer vt. a castra

casuel, elle adj., m. (venit) intimplator

cataclysme m. cataclism

catacombes f.pl. catacombe

catafalque m. catafalc

catalogue m. catalog

cataloguer vt. a cataloga

catalyser vt. a cataliza

catapultaje m. catapultare

cataracte f. cataracta (si med.)

catarrhe m. catar, guturai

catastrophe f. catastrofa

catéchisme m. catehism

catégorie f. categorie

catégorique adj. categoric

cathédrale f. catedrala

cathode f. catod

catholicisme m. catolicism

Page 53: Dictionar Francez Roman

catholique adj. m.f. catolic

cati m. apret (al unei stofe)

catimini (en) loc.adv. (fam.) pe furis

cauchemar m. cosmar

causalité f. cauzalitate

cause f. cauza, motiv

causer vt. a cauza; vi. a sta de vorba

causerie f. conversatie intima

causette f. (fam.) taifas

causeur, euse m.f. interlocutor placut, f. canapeluta

caustique adj. caustic (si fig.)

cauteleux, euse adj. viclean, perfid

cautériser vt. a cauteriza

caution f. cautiune, (fig.) garantie, garant

cautionner vt. a depune o cautiune, a garanta (si fig.)

cavalcade f. cavalcada

cavaler vi. vr. (pop.) a o sterge, vt. (pop.) a plictisi

cavalier, ère adj. de calarie,libertin,semet; m.calaret, cavaler

cave adj. scofilcit; f. pivnita, miza

caveau m. cavou

caver vt. a scobi, a roade

caverneux, euse adj. cavernos, (despre glas) grav

caviarder vt. a innegri un pasaj (cenzurat), a cenzura

cavité f. cavitate

ce pron. dem. (ceea) ce

ce (cet), catte adj. dem. acest

céans adv. (inv.) aici (inauntru)

ceci pron. dem. aceasta

cécite f. orbire

céder vt., vi. a ceda, a se pleca

cédille f. sedila

cédrat m. chitara

cédre m. cedru

cédule f. tidula, venituri impozabile

ceindre vt. a incinge, a inconjura

ceinture f. centura, cingatoare

ceinturom m. centirom

cela pron. dem. aceasta

céladon adj. invar., m. (culoarea) verde deschis

célébration f. celebrare

célébre adj. celebru

célébrer vt. a celebra, a sarbatori

célébrité f. celebritate, om renumit

celer vt. a tainui

céleri m. telina

Page 54: Dictionar Francez Roman

célérité f.iuteala, repeziciune

céleste adj. ceresc

célibataire adj., m.f. (persoana) necasatorita

celle, celles vezi celui

cellier m. crama

cellophane f. celofan

cellule f. celula

cellulose f. celuloza

celui pron. dem. acel(a)

celuloïd m. celuloid

cémenter vt. (metal) a oteli

cénacle m. cenaclu

cendre f. cenusa

cendré,e adj. cenusiu

cendrier m. cenusar, scrumiera

cendrillon f. cenusareasa

céne f. cina

cénobite m. schimnic

cens /sanss/ m. cens

censé, e adj. socotit (ca)

censément adv. in aparenta

censeur m. cenzor

censure f. cenzura, critica

censurer vt. a cenzura, a critica

cent num. card., m. o suta

centaine f. (vreo) suta

centenaire adj. , m. centenar

centiéme num. ord. al o sutelea; m. sutime

centime m. centima

centimétre m. centimetru

central, e adj., f. central(a)

centralisation f. centralizare

centraliser vt. a centraliza

centre m. centru

centrifuge adj. centrifug

centripéte adj. (in expr.) force ~ = forta centripeta

centuple adj., m. insutit

cep m. butuc (de vita de vie)

cépe m. minatarca

cependant adv. intre timp, in acest timp; conj. totusi

céphalopodes m.pl. cefalopode

céramique adj., f. (de) ceramica

cerbére m. (fig.) paznic crud

cerceau m. cerc (de joaca etc.)

cercle m. cerc (si fig.)

Page 55: Dictionar Francez Roman

cercler vt. a pune cercuri (unui butoi)

cercueil m. cosciug

céréale f. cereala

cérémonieux, euse adj. ceremonios

cerf m. cerb

cerfeuil m. (bot.) hasmatuchi

cerise f. cireasa

cerisier m. cires

cerne m. cearcan, inel (de copac)

cerner vt. a incercui, a impresura

certain, e adj. nehot. anumit, oarecare, singur; pron. nehot.

certainement adv. cu siguranta

certes adv. singur

certifier vt. a certifica

certitude f. certitudine

céruléen, enne adj. azuriu

cerveau m. (anat.) creier, (fig.) minte, capacitate

cervelet m. creierul mic

cervelle f. creier (materia), creier (de la macelarie),

ces vezi ce

cessation f. incetare

cesse f. oprire, contenire

cesser vt., vi. a inceta

cessez-le-feu m. invar. incetarea focului

cession f. cedare, cesiune

c'est-à-dire loc. conj. adica

cet, cette vezi ce

cétacés m.pl. cetacee

ceux vezi celui

chacal m. sacal

chacun, e pron. nehot. fiecare

chadouf m. cumpana (de fintina)

chaepentier m. dulgher

chæur /keur/ m. cor

chafouin, e adj., m. (om) viclean

chagrin, e adj. (in)trist(at); m. tristete, necaz,

chagriner vt. a intrista

chahuter vt., vi. a face taraboi

chai m. depozit (de bauturi)

chaîne f. lant, (fig.) sir, inlantuire

chainette f. lantisor

chaînon m. veriga

chair f. (anat.) carne, pulpa (de fruct)

chaire f. catedra, amvon

chaise f. scaun

Page 56: Dictionar Francez Roman

chaland m. slep., (inv.) cumparator, musteriu

châle m., adj. sal

chaleur f. caldura, (si fig.)

chaleurex, euse adj. calduros (si fig.)

châlit m. stinghie (de pat), prici

chaloupe f. salupa

chalumeau m. pai (pentru bauturi), (un fel de) fluier

chalut m. navod de forma conica

chamailler vr. a se ciondani, a se parui

chamarrer vt. a inzorzona

chambard m. (fam.) zarva, harababura, protest

chambarder vt. (fam.) a se intoarce cu susul in jos

chambellan m. sambelan

chambranle m. pervaz (de usa etc.)

chambre f. camera (si pol., fot.) cavitate

chambrette f. camaruta, odaita

chameau m. camila, (pop.) persoana antipatica

chamois m. (piele de ) capra salbatica; adj.galben-deschis

champ m. cimp (si fig.)

champagne m. sampanie

champignon m. ciuperca

champion m. campion, aparator

championat m. campionat

chance f.noroc; pl.sanse

chanceler vi. a se clatina, (fig.) a sovai

chancelier m. cancelar

chancellerie f. cancelarie

chanceux, euse adj. norocos, hazardat

chancir vi. a se mucegai

chandail m. pulover

chandelier m. sfesnic, luminarar

chandelle f. luminare

change m. schimb

changement m. schimbare

changer vt., vi. a (se) schimba; vr. a-si schimba (rufele)

chanoine m. canonic

chanson f. cintec

chansonnette f. sansoneta

chant m. cint(ec), cant

chantage m. santaj

chanteau m. bucata (de material, de piine)

chantepleure f. stropire, robinet, pilnie (cu coada lunga)

chanter vt., vi. a cinta

chanterelle f. coarda cea mai subtire (a unui instrument),

chanteur, euse adj. care cinta; m.f. cintaret, dizeur

Page 57: Dictionar Francez Roman

chantier m. santier

chantonner vi. a fredona (o melodie)

chantre m. dascal, (fig.) bard

chanvre m. cinepa

chaos m. haos

chaotique adj. haotic

chaparder vt. (fam.) a ciordi

chapardeur, euse adj., m.f. (persoana) care ciordeste

chapeau m. palarie

chapelain m. capelan

chapelet m. sirag de matanii, (fig.) sir

chapelier, ère m.f. palarier

chapelle f. capela

chapellerie f. industrie de palarii, comert cu palarii

chapelure f. pesmet (din piine uscata)

chaperon m. scufita, insotititoare (a unei tinere)

chapêtre adj. cimpenesc

chapiteau m. capitel

chapitrer vt. a certa aspru

chapiutre m. capitol, subiect (in discutie)

chapon m. clapon

chaque adj., nehot. fiecare, orice

char m. car, tanc

charabia m. bolboroseala

charade f. sarada (si fig.)

charançon m. garagarita

charbon m. carbune, dalac

charbonner vt. a carboniza; vi. a arde mocnit

charbonnier, ère m.f. carbunar, m. cargobot (pentru carbuni)

charcuter vt. a ciopirti (si fig.)

charcuterle f. cirnatarie, mezelarie

charcutier m. cirnatar, mezelar

chardon m. scaiete

chardonneret m. sticlete

charge f. incarcatura, sarcina, taxa, functie, caricatura

chargement m. incarcare, incarcatura

charger m. a incarca, a insarcina (pe cineva), a exagera,

chargeur m. incarcator

chariot m. caruta, car (la masina de scris)

charitable adj. milos

charité f. mila, milostenie

charivari m. galagie, muzica discordanta

charlatan m. sarlatan

charlatanerie f. sarlatanie

charmant, e adj. fermecator

Page 58: Dictionar Francez Roman

charme m. carpen, farmec, (fig.) vraja; pl. nuri

charmer vt. a vraji (si fig.), a alina

charmeur, euse m.f., adj. (om) fermecator; m. vrajitor

charnel, elle adj. carnal, senzual, trupesc

charnier m. osuar, carnaj

charnière f. balama

charnu, e adj. carnos

charogne f. hoit

charpente f. sarpanta, cherestea, (fig) schema (a unei lucr.

charrete f. sareta

charretier m.carutas

charrier vt. a duce (cu caruta), (despre ape)a cara cu sine

charroi m. carausie

charron m. rotar

charrue f. plug

charte f. carta

chas /châ/ m. ureche (a Unui ac)

chasse f. vinatoare, vinat, gonire

châsse f. racla, rama

chasser vt. a vina, a (iz)goni, a bate (nu cui);

chasseur, euse m.f. vinator

chassie f. urdoare

châsssis m. cercevea, sasiu

chaste adj. cast, curat

chasteté f. castitate

chasuble f. patrafir

chat, chatte m.f. pisica

châtai, e adj. castaniu; m. culoarea castanie

châtaigme f. castana, (pop.) lovitura de pumn

châtaignier m. castan

château m. castel

châtelain, e m.f. castelan

chat-huant m. (ornit.) ciuf

châtier vt. a pedepsi, (fig.) a cizela

châtiment m. pedeapsa

chaton m. pisoi, montura (a unei pietre pretioase),

chatouillement m. gidilare, gidilat, (fig.) magulire

chatouiller vt. a gidila, (fig.) a maguli

chatouillex, euse adj. gidilicios, (fig.) susceptibil

chatoyer vi. (despre pietre pretioase tesaturi), a sclipi

châtrer vt. a castra

chatterie f. pisiceala, alintare

chaud, e adj. cald, calduros, aprig, recent; m. caldura;

chaudière f. caldare, cazan mare

chaudron m. ceaun

Page 59: Dictionar Francez Roman

chaudronnier, ère m.f. caldarar, cazangiu

chauffage f. incalzire, incalzit

chauffer vt., vi. a (se) incalzi; vt. (fam.) a grabi

chauffeur m. fochist, sofer

chauler vt. a ingrasa (pamintul), a stropii (pomii)

chaumer vt., vi. a dezmiristi

chaumière f. coliba (cu acoperis de paie)

chaune m. paie, miriste, (poet.) coliba

chausse f. sadila; pl. pantaloni

chaussée f. sosea

chausser vt., vi. a incalta, (despre pantofi) a-i veni bine

chaussette f. soseta

chausson m. pislar, papuc de pisla

chaussure f. incaltaminte

chauve adj. chel

chauve-souris f. (zool.) liliac

chauvin, e m.f., adj. sovin

chaux f. var

chavaleresque adj. cavaleresc

chavalerie f. (ist.) cavalerime, cavalerism

chavirer vi. (despre un vehicul) a se rasturna,

chef m. (inv.), cap, sef, conducator

chemin m. drum, cale (si fig.)

chemineau m. om care cauta de lucru (pe drumuri) cersind

cheminée f. vatra, horn, semineu

cheminer vi. a merge, (fig.) a progresa

cheminot m. feroviar

chemis f. camasa, invelitoare (de carte)

chenal m. senal

chenapan m. snapan

chêne m. stejar

chenille f. omida, senila, janilie

chenu, e adj. carunt, (fig.) albit (de zapada)

cheptel m. septel

chèque m. cec

cher, ère adj. drag, de pret; adv. scump;

chercher vt. a cauta; vr. a se analiza

chercherur, euse m.f. cautator, cercetator

chéri, e adj. iubit

chérir vt. a indragi, a iubi mult

cherté f. scumpete

chérubin m. lieruvim, (fig.) copilas frumos

chétif, ive adj. plapind, (fig.) slab

cheval m. cal

chevalet m. sevalet

Page 60: Dictionar Francez Roman

chevalier m. cavaler (si ist.)

chevauchée f. cavalcada

chevaucher vi. a calari, a se suprapune (in parte);

cheveau m. (fir de) par

chevelet m. capatii

chevelu, e adj. paros, latos

chevelure f. parul de pe cap (in totalitatea lui)

cheville f. glezna, cui, cep

chèvre f. capra, capra (de taiat lemne)

chevreau m. ied, sevro

chèvrefeuille m. caprifoi

chevreuil m. (zool.) caprior

chevrier, ère m.f. pastor (de capre)

chevron m. (constr.) caprior

chevrotant, e adj. (despre glas) tremurat

chevroter vi. a vorbi tremurat

chez prep. la, pe vremea

chic m., adj. sic; interj. frumos (din partea lui)

chicane f. siciiala, chichita

chicaner vi. a umbla cu chitibusuri; vt. a sicii

chiche adj. carpanos

chichi m. (fam.) furlandiseala

chicorée f. cicoare

chicot m. ciot (de copac, de dinte spart etc.)

chien, enne m.f. ciine, cocos (al unei arme)

chiendent m. (bot.) pir, (fig.) necaz

chiffe f. cirpa (si fig.)

chiffon f. cirpa, zdreanta

chiffonnage, chiffonnement: m. mototolire

chiffonner vt. a mototoli, (fig.) a contraria

chiffonnier m. peticar, scrin mic

chiffrer vi. a calcula (cu cifre), a se cifra

chignon m. coc

chimère f. himera

chimiste m. chimist

chimpazé m. cimpanzeu

chiner vt. (text) a tarca, a vrista,

chinois, e adj. chinez(esc); m.f. (cu maj.) chinez;

chiourme f. grup de ocnas

chiper vt. (fam.) a sterpeli

chipoter vi. (inv.fam.) a se mocai (la mincare, treaba),

chique f. tutun (de mestecat)

chiqué m. (pop.) bluf, cacialma

chiquenaude f. bobirnac

chiquer vt., vi. a mesteca (tutun), (fam.) a hali

Page 61: Dictionar Francez Roman

chiromancie /ki-/ f. chiromantie

chirurgie f. chirurgie

chirurgien m. chirurg

chiuffre m. cifra, cifru, monograma (brodata etc.)

chlore /klor/ m. clor

chloroforme /klo-/ m. cloroform

chlorophyle f. clorofila

choc m. lovitura, soc, ciocnire

chocolat m. ciocolata

choir vi. a cadea

choisir vt. a alege

choix m. alegere

choléra m. holera

chômage m. somaj

chômer vi. a nu lucra (in zi de sarbatoare), a soma

chômeur, euse m.f. somer

chope f. halba (de bere)

chopine f. tap (de bere)

choquer vt. a izbi, a lovi, (fig.) a contraria,

chorégraphic /ko-/ f. coregrafie

chorus /ko-rus/

chose f. lucru

chou m. varza, funda, (un fel de) prajitura

choucroute f. varza acra

chouette f. cucuvea; adj. (pop.) strasnic

choyer vt. a ingriji cu drag, a rasfata

chrestomathie /krès-/: f. crestomatie

chrétien, enne adj., m.f. crestin

chrétienté /kré-/ f. crestinatatea

christianisme /kris-/: m. crestinism

chrome /krom/ m. crom

chromoithographie /kro-/: f. cromolitografie

chronique /kro-/ adj., f. cronic(a)

chroniqueur /kro-/ m. cronicar

chronologie /kro-/ f. cronologie

chronomètre /kro-/ m. cronometru

chrysalide /kri-/ f. crisalida

chrysantème /kri-/ m. crinzantema

chuchoter vi. a susoti

chuinter vi. a (vorbi) suiera(t)

chut! interj. liniste

chute f. cadere, cascada, (fig.) esec

ci adv. aici; pron. dem. a(cea)sta

ciboule, ciboulette f. arpagic

cicatriser vt. a cicatriza (si fig.)

Page 62: Dictionar Francez Roman

cicérone m. ghid

cidre m. cidru

ciel m. cer, polog (la un pat), climat

cierge m. faclie de ceara

cigale f. greier

cigare m. tigara (de foi)

cigarette f. tigara

cigogne f. barza

ciguë f. cucuta

cil m. geana, cil

cilice m. haina de par de capra

ciller /si-yé/ vt., vi. a clipi

cime f. pisc (de munte), virf (de copac)

cimenter vt. a cimenta (si fig.)

cimeterre m. iatagan

cimetière m. cimitir

cimier m. creasta (de coif)

cinéma(tographe) m.cinema(tograf)

cinglé, e adj. (pop.) trasnit

cingler vi. a naviga (spre); vt. a biciui (si fig.)

cinq num.card., m. (cifra) cinci; num. ord. al cincilea

cinquantaine f. (cam) cincizeci, cincizeci de ani

cinquante num. card. cincizeci; num. ord. al cinzecilea

cinquantenaire adj., m.f. (persoana) de cincizeci de ani;

cinquantième num. ord. al cinzecilea; m. cincizecia parte

cinquième num. ord. al cincilea; m. a cincea parte, cincime;

cintre m. arc (de bolta), umeras (de haine)

cintrer vt. a arcui, a bolti

cirage m. crema (de ghete), vaxuire

circoncslon f. circumcizie

circonférence f. circumferinta

circonflexe adj. circumflex

circonscription f. circumscriptie, (geom.) circumscriere

circonscrire vt. a circumscrie

circonstance f. circumstanta

circonvenir vt. a duce (cu vorba)

circonvolution f. circumvolutie

circuit m. circuit, ocol

circulaire adj., f. circular(a)

circulation f. circulatie

circulatoire adj. circulator

circuler vi. a circula

circumspection f. circumspectie, discretie

cire f. ceara

cirer vt. a cerui, a vaxui (ghete)

Page 63: Dictionar Francez Roman

cireur, euse m.f. lustragiu

cireux, euse adj. de ceara, ceros

cirque m. circ

cirrhose f. ciroza

cisailler vt. a taia (cu foarfecele de gradina)

cisailles f. pl. foarfece (de gradina)

ciseau m. dalta; pl. foarfece

ciseler vt. a daltui, a cizela

ciselure f. daltuire, cizelare

citadelle f. citadela

citadin, e m.f. orasan

citation f. citatie, citat

cité f. cetate, (vechiul) oras

citer vt. a cita

citerne f. cisterna

cithare f. titera

citoyen, enne m.f. cetatean

citoyenneté f. cetatenie

citron m. lamiie, adj. invar. galben (ca lamiia)

citronnier m. lamii

citrouille f. dovleac

civet m. mincare (de iepure, rata etc.) cu rapagic

civière f. targa

civil, e adj. civil, (inv.fig.) politicos; m. civil

civilisateur, trice adj., m.f. civilizator

civilisation f. civilizatie

civiliser vt. a civiliza

civilité f. curtoazie, politete

civique adj. civic

clabauder vi. (fig.) a face gura, a ponegri

claie f. sita, impletitura de nuiele

clair, e adj. luminos, limpede, clar, deschis (la culoare);

clairière f. luminis, poiana

clair-obscur m. clar-obscur

clairon m. goarna, trimbita

claironner vi. a suna goarna, trimbita; vt. (fig.) a trimbita

clairsemé, e adj. rar, razlet(it)

clairvoyant, e adj. clarvazator, perspicace

clamer vt. a striga (tare)

clameur f. strigat (puternic), zgomot (mare)

clandestinité f. ilegalitate

clapier m. boxa pentru iepuri (de casa)

clapotement, clapotis: m. clipocit (al valurilor)

clapoter vi. a clipoci

clappement m. plescait (din limba)

Page 64: Dictionar Francez Roman

claque f. palma (trasa cuiva), galerie(tocmita sa aplaude

claquemurer vt., vr. a (se) inchide (intr-o camera)

claquer vi. a clantani (din dinti), a pocni, a aplauda,

clarifier vt. a limpezi (si fig.), a purifica

clarinette f. clarinet(ist)

clarté f. limpezime, (si fig.) lumina

classe f. clasa, categorie, contingent

classement m. clasificare, clasament

classer vt. a clas(ific)a

classeur m. clasor

classique adj. clasic

claudication f. schiopatare

claudiquer vi. a schiopata

clause f. clauza

claustrer vt. a inchide (intr-o minastire), a claustra

clavicule f. clavicula

clavier m. claviatura, inel de metal (pentru prins cheile)

clayonnage m. cleionaj, impletitura de nuiele

clef, clé f. cheie (si muz., fig.); adj. esential

clémence f. indurare, mila, blindete (fig.)

clément adj. indurator, milos, (fig.) blind

clerc m. cleric, secretar (de avocat), carturar

clergé m. cler

cliché m. cliseu, (fig.) loc comun

client, e m.f. client, pacient

clientèle f. clientela

cligner vt., vi. a clipi (din ochi)

clignoter vt., vi. a clipi (des), a pilpii

climat m. clima, climat

climatique adj. climat(er)ic

clin (d'æil) m. clipire

clinique adj., f. clinic(a)

clinquant m. ornament stralucitor (pe o rochie),

clique f. clica

cliqueter vi. a zdrangani

cliquetis m. zdranganit, zornait

clisser vt. a inveli o sticla(intr-o impletitura de nuiele

cloaque m. cloaca (si fig.)

clochard, e m.f. (fam.) vagabond

cloche f. clopot, palarie cu borurile lasate; adj. clos

clocher m. clopotnita, parohie; vi. a schiopata (si fig.)

clocheton m. clopotnita mica

cloison f. perete subtire, membrana

cloissone, e adj. separat in compartimente, cloazonat;

cloître m. minastire

Page 65: Dictionar Francez Roman

cloîtrer vt. a inchide (intr-o minastire);

clopin-clopant loc. adv sontic-sontic

cloque f. basica (de arsura)

cloquer vt., vi. a (se) inchde, (fig.) a incheia

clos, e adj. inchis; m. loc imprejmuit

clôtre f. imprejmuire, inchidere

clou m. cui, (fig.) punct de atractie,

clouer vt. a tintui (si fig.)

clouté, e adj. cu cuie

clouter vt. a pune cuie

clown /kloun/ m. clovn

clownerie f. clovnerie

club /kleub/ m. (angl.) club

clystère m. (inv.) clisma

coagulation f. coagulare

coaguler vt., vr. a (se) coagula

coaliser (se) vr. a se coaliza

coalition f. coalitie, coalizare

coaper vt. a taia (o piine) (si fig.), a croi,

coassement m. oracait

coasser vi. a oracai

cobaye /-bay'/ m. cobai

cobra m. cobra

cocagne f. (in expr.)

cocaine f. cocaina

cocarde f. cocarda, insigna

cocasse adj. (pop.) ridicol

coccyx m. coccis

coche m. postalion, vapor remorcat de cai;

cocher m. vizitiu; vt. a insemna pe raboj

cochère adj.f. (in expr.)

cochet m. cocosel

cochinelle f. (entom.) buburuza

cochon m. porc (si fig.)

cochonnaille f. (pop.) afumatura de porc

cochonner vt. (pop.) a lucra murdar, neingrijit

cochonnerie f. porcarie

coco m. (nuca de )cocos, bautura, (fam.) individ

cocon m. (entom.) gogoasa

cocorico m. cucurigu

cocotte f. cratita, femeie de moravuri usoare

cocu, e adj., m.f. (fam.) (sot) incornorat, inselat

cocufier vt. (pop.) a pune coarne, a insela

code m. cod, regulament

codicille m. codicil

Page 66: Dictionar Francez Roman

codifier vt. a codifica

coefficient m. coeficient

coéquipier, ère m.f. coechipier

coexistence f. coexistenta

coexister vi. a coexista

coffre m. cufar, lada

cognac m. coniac

cognassier m. guturai

cognat /kogh-na/ m. ruda de singe

cognée f. secure

cogner vt., vr. a (se) bate, a (se) izbi; vi. a ciocani

cohabiter vi. a locui impreuna

cohérence f. coerenta

cohésion f. coeziune

cohue f. multime ingramadita, harmalaie

coi, coite adj. linistit

coïcider vi. a coincide

coiffe f. obiect care acopera capul femeilor (palarie etc

coiffé, e adj. coafat

coiffer vt. a pune ceva pe cap (palarie etc.), a coafa;

coiffeur, euse m.f. coafor

coiffure f. obiect care acopera capul (palarie, sapca, etc.

coin m. colt, ungher, ic (pentru lemne), (fig.) pecete

coincer vt. (despre lemne) a fixa cu pene,

coïncidence f. coincidenta

coing m. gutuie

coke m. cocs

coktail /-tèl/ m. (angl.) cocteil

col m. git (de sticla etc.), guler, (geogr.) pas

colchique m. brindusa

colère f. minie, furie

coléreux, euse adj. minios, irascibil

colibacille m. colibacil

coliffchet m. fleac, moft, bibelou

colimaçon m. melc

colin-maillard m. (jocul) de-a baba- oarba

colique f. colica

colis m. colet

collaborateur, trice m.f. colaborator

collaboration f. colaborare

collaborer vi. a colabora

collage m. lipitura, (fig.) legatura nelegitima

collant, e adj. lipicios, colant, (fig.fam.) nedorit

collatéral, e m.f. ruda (prin alianta)

collation f. gustare (usoara), colationare

Page 67: Dictionar Francez Roman

collationner vt. a colationa

colle f. clei, lipici, (fig.fam.) intrebare (incuietoare

collecte f. colecta

collecteur m. adj. colector

collectif, ive adj. colectiv

collection f. colectie

collectionneur, euse m.f. colectionar

collectiouner vt. a colectiona

collectivisation f. colectivizare

collectiviser vt. a colectiviza

collectiviste adj., m.f. colectivist

collectivité f. colectivitate

collège m. colegiu, liceu

collégien, enne adj. de colegiu; m.f. elev (de liceu)

collègue m. coleg

collement m. lipire

coller vt. a incleia, a (a)lipi, a inchide gura (cuiva),

collerette f guleras

collet m. guler, pelerina, lat (pentru vinat)

colleter vt. a lua de guler; vr. a se incaiera

collier m. colier, zgarda

colline f. colina

collision f. ciocnire (si fig.)

colloque m. colocviu, convorbire

collusion f. cirdasie

colmater vt. a fertiliza (prin aluviuni)

colombe f. (poet.) porumbel

colombier m. hulubaraie

colon m. colon(ist), fermier, copil

côlon m. (anat.) colon

colonialisme m. colonialism

colonialiste adj., m.f. colonialist

colonisation f. colonizare

coloniser vt. a coloniza

colonnade f. colonada

colonne f. coloana

colorer vt., vr. a (se )colora

colorier vt. a colora (un desen etc.)

coloris m. colorit, (fig.) stralucire (a stilului)

colossal, e adj. colosal

colosse m. colos

colphane f. saciz

colporteur m. vinzator ambulant, colportor

coltiner vt. a duce o greutate (pe cap, pe umeri)

coltineur m. persoana care poarta greutati

Page 68: Dictionar Francez Roman

colza m. rapita

coma m. coma

combat m. lupta

combativité f. combativitate

combattant, e adj., m.f. combatant

combattre vt., vi. a (se) lupta, a combate

combien adv. cit (de), in ce cantitate

combinaison f. combinatie (si fig.), combinezon, salopeta

combiner vt. a combina

comble m. acoperis, culme (si fig.);

combler vt. a umple (cu virf), a satisface din plin

combustible adj., m. combustibil

combustion f. combustie

comédien, enne adj. de comedie; m.f. comedian

comestible adj. comestibil; m.pl. alimente

comète f. cometa

comique adj., m. comic

comité m. comitet

comma m. (muz.) coma, (tipogr.) doua puncte

commandant m. comandant

commande f. comanda

commandement m. comanda, ordin, comandament

commander vt., vi. a comanda, a ordona, a porunci;

commandeur m. comandor

comme adv. ca (si) cit, cum, conj. deoarece, cind

commémoration f. comemorare

commémorer vt. a comemora

commencement m. inceput

commencer vt., vi. a incepe

commensal, e m.f. comesean

comment adv. cum pentru ce; interj. ce!;

commentaire m. comentariu

commenter vt. a comenta

commérage m. birfa

commerçant, e adj. care face comert; m.f. comerciant

commerce m. comert, negustorime,

commercer vi. a face comert

commère f. cumatra (si peior.)

commettre vt. a comite, a savirsi, a compromite;

comminatorie adj. amenintator

commis m. functionar comercial

commisération m. comisar, membru (al unei comisii)

commissariat m. comisariat

commission f. comitere, comisie, insarcinare, comision

commissionnaire m. curier, comisionar, misit

Page 69: Dictionar Francez Roman

commode adj., f. comod(a)

commodité f. comoditate, avantaj; pl. placeri

commotion f. comotie

commuer vt. a comuta (o pedepsa etc.)

commun, e adj. comun, obisnuit;

communal, e adj. comunal

communauté f. comunitate

commune f. comuna

communément adv. de obicei, in general

communicatif, ive adj. comunicativ

communication f. comunicatie, comunicare

communier vi. a (se) impartasi (si fig.)

communion f. impartasanie, comuniune (de idei)

communiqué m. comunicat

communiquer vt. a comunica, a transmite; vi. a comunica cu

communisme m. comunism

communiste adj., m.f. comunist

commutateur m. comutator

commutation f. comutare

compagne f. insotitoare, sotie, tovarasa

compagnie f. companie (si mil.), societate, cird

compagnon m. companion, calfa, camarad, tovaras

compagnonnage m. breasla (de calfe), stagiu de calfa

comparaison f. comparatie

comparaître vi. a se infatisa

comparer vt. a compara

comparse m. figurant (la teatru)

compas m. compas, (mar.) busola

compassé, e adj. masurat cu compasul, (fig.) riguros, tacticos

compassion f. mila

compatable adj., m. contabil

compatible adj. compatibil

compatir vi. a compatimi

compatriote m.f. compatriot

compendieux, euse adj. (inv.) rezumat, laconic

compensation f. compensare, compensatie

compenser vt. a compensa

compérage m. intelegere, cirdasie

compère m. cumatru, complice

compétence f. competenta

compétition f. competitie

compilation f. compilatie

complainte f. doina

complaire vi., vr. a (se) (com)placea

complaisance f. complezenta, politete

Page 70: Dictionar Francez Roman

complément m. completare, (gram.) complement

complémentaire adj. de completare, complementar

complet, ète adj. complet, m. costum

complexe adj., m. complex

complexé, e adj., m.f. (persoana) care are complexe

complice m.f. complice

complicité f. complicitate

complimenter vt. a complimenta

compliquer vt., vr. a (se) complica

comporter vt., vr. a (se) comporta

composant, e adj., m. component

compositeur, trice m.f. compozitor

composition f. compozitie, compunere, acord, tranzactie

compote f. compot

compotier m. compotiera, fructiera

compréhension f. intelegere

comprendre vt. a cuprinde, a intelege

compresse f. compresa

compression f. comprimare (si fig.), compresie, (fig.)oprimare

comprimer vt. a comprima, (fig.) a infrina

compromettre vt., vr. a (se) compromite

compromission f. compromitere

comptabilité f. contabilitate

comptant adj., adv. pesin; m. numerar, bani gheata

compte m. socoteaala, (fig.) profit, cont

compte-gouttes m. invar. pipeta

compter vt. a socoti, a numara; vi. a conta,a avea de gind

compte-rendu m. dare de seama

compteur m. contor

comptine f. (la jocurile de copii) numaratoare

comptoir m. tejghea, camera de comert

compulser vt. a verifica (registre etc.)

comte, esse m.f. conte

concasser vt. a zdrobi, a marunti

concasseur m. concasor

concéder vt. a acorda, a ceda, a concesiona

concentration f. concentrare, concentratie

concentrer vt., vr. a (se) concentra; vt.a stapini (minia etc

concentrique adj. concentric

conception f. conceptie, concepere

concerner vt. a privi, a fi in legatura cu

concert m. concert, (fig.) acord

concerter vt. a pregati, a organiza; vr. a se pune de acord

concession f. concesi(un)e, loc de veci

concessionnaire m.f. concesionar

Page 71: Dictionar Francez Roman

concevoir vt. a zamisli, a concepe (o idee etc.)

concierge m.f. portar (al unui imobil)

conciergerie f. functia de portar

concile m. conciliu

conciliabule m. conciliabul

conciliateur, trice m.f. arbitru, mediator

conciliation f. conciliere, impaciuire

concilier vt. a pune de acord; vr. a dobindi (consideratie)

concis, e adj. concis

concision f. concizi(un)e

concitoyen, enne m.f. concetatean

concluant, e adj. concludent

conclure vt. a incheia (pace etc.), a conchide; vi. a opina

conclusion f. incheiere (a pacii etc.), concluzie

concombre m. castravete

concordance f. concordanta

concorde f. concordie

concourir vi. a contribui, a conlucra, a concura

concours m. concurs, coincidenta, ajutor, sprijin

concret, ète adj. concret

concrétion f. inchegare, concretiune

concrétiser vt. a concretiza

concubin, e m.f. concubin

concurence f. concurenta

concurrent, e adj., m.f. concurent

concussion f. furt (de bani publici)

condamnation f. condamnare

condamné, e m.f., adj. condamnat

condamner vt. a condamna, a interzice, a bara (o usa)

condenser vt., vr. a (se) condensa

condescendance f. condescendenta

condescendant, e adj. condescendent

condisciple m. coleg (de studii)

condition f. conditie, categorie (sociala)

conditionnel, elle adj. conditionat; m. (modul) conditional

conditionner vt. a conditiona

condoléances f.pl. condoleante

condominium /-om'/ m. dominatie (in comun)

conducteur, trice m.f., adj. conducator, conductor

conduire vt., vi. a conduce; vr. a se comporta

conduit m. canal, conducta

conduite f. conducere, conduita, conducta

cône m. con

confection f. confecti(onar)e

confectionner vt. a confectiona

Page 72: Dictionar Francez Roman

confédération f. confederatie

conférence f. conferinta

conférencier, ère m.f. conferentiar

conférer vi. a discuta (despre o afacere); vt. a conferi

confesser vt. a marturisi; vr. a se spovedi

confession f. marturisire, spovedanie

confetti m. invar. confeti

confiance f. incredere

confidence f. confidenta

confidentiel, elle adj. confidential

confier vt.a incredinta; vr.a se increde, a face confidete

configurer vt. a da forma

confiner vi. a se invecina; vt.a surghiuni; vr.a se retrage

confins m.pl. hotare

confire vt. a conserva (in zahar), a mura

confirmation f. confirmare

confirmer vt. a confirma

confiscation f. confiscare

confiserie f. cofetarie, dulciuri

confiseur, euse m.f. cofetar

confisquer vt. a confisca

confit, e adj. conservat (in zahar), murat, (fig.) plin de

confiture f. dulceata

conflagration f. conflagratie

conflit m. conflict

confluence f. confluenta

confluent m. confluenta

confluer vi. (despre ape) a se varsa una intr-alta

confondre vt. a amesteca, a confunda, a umili, a coplesi;

conformation f. conformatie

conforme adj. conform (cu)

conformer vt. a fasona, a adapta; vr. a se conforma

conformité f. conformitate, analogie

confortable adj. confortabil

confrère m. confrate

confrontation f. confruntare

confronter vt. a confrunta

confus, e adj. incurcat, confuz

confusion f. incurcatura, confuzie

congé m. concediu, concediere, permis (de transport)

congédier vt. a concedia (un om de serviciu),

congeler vt., vr. a ingheta

congénère adj. de acelasi gen

congestion f. congestie

congestionner vt. a congestiona

Page 73: Dictionar Francez Roman

conglomérer vt. a stringe la un loc

congolais, e adj., m.f. (cu maj.) congolez

congratuler vt. a felicita

congre m. tipar de mare

congrès m. congres

congressiste m.f. congresist

congru, e adj. precis, potrivit

conifère m. conifer

conique adj. conic

conjecture f. presupunere

conjoindre vt. a uni, a casatori

conjoint, e adj. unit; m.f. sot

conjonctif, ive adj. care leaga, (gram. anat.) conjunctiv;

conjonction f. conjunctie

conjoncture f. conjunctura

conjugaison f. conjugare

conjuguer vt. a uni, a conjuga

conjuration f. complot; pl. rugaminti staruitoare

conjurer vt. a conjura, a hotari, a preintimpina;

connaissance f. cunostinta, cunoastere

connaissement m. (mar.) conosament

connaisseur, euse m.f. cunoscator

connexe adj. care e in legatura, unit

connexion f. conexiune

connître vt., vr. a (se) cunoaste

connivance f. complicitate

connsone f. consoana

conquérant, e adj., m.f. cuceritor

conquérir vt. a cuceri (si fig.)

conquête f. cucerire

consacrer vt., vr. a (se) consacra

consciemment adv. (in mod) constient

consciencieux, euse adj. constiincios

conscient, e adj. constient

conscrit m. recrut, (fig.) ageamiu

consécration f. consacrare

consécutif, ive adj. consecutiv

conseil m. sfat, consiliu

conseiller vt. a sfatui

conseiller, ère m.f. consilier

consentement m. consimtamint

consentir vi. a consimti; vt. a autoriza

conséquence f. consecinta, importanta

conséquent, e adj. consecvent

conservateur, trice adj., m.f. conservator

Page 74: Dictionar Francez Roman

conservation f. pastrare

conservatoire m. conservator; adj. menit sa pastreze

conserve f. conserva; pl. ocheleri cu lentile colorate

conserver vt., vr. a (se) pastra

conserverie f. fabrica de conserve

considérable adj. considerabil

considération f. consideratie, considerent

considérer vt. a considera, (fig.) a aprecia, a cumpani

consignation f. consignatie

consigne f. ordin, (mil.) consemnare, birou pentru bagaje

consigner vt. a depozita, a consemna (si mil.)

consistance f. consistenta, (fig.) tarie

consister vi. a consta in

consolation f. consolare

console f. consola

consoler vt., vr. a (se) consola

consolidation f. consolidare

consolider vt. a consolida

consommateur, trice m.f. consumator

consommation f. consumatie, consumare

consommé, e adj. consumat, desavirsit; m. fiertura concentrata

consommer vt. a consuma, a cheltui, a savirsi;

consomption f. epuizare (progresiva)

consonance f. consonanta

consort adj., m. consort; m.pl. asociati

consortium /-syom'/ m. consortiu

conspirer vi. a conspira; vt. a planui

conspuer vt. a batjocori (in public)

constamment adv. in mod constant

constance f. statornicie

constant, e adj. statornic, singur; f. constanta

constatation f. constatare

constater vt. a constata

constellation f. constelatie

consteller vt. a insela

consternation f. consternare

consterner vt. a consterna

constipation f. constipatie

constiper vt. a constipa

constituer vt. a alcatui, a constitui

constitution f. constitutie, constituire, instituire

constructeur, trice m.f., adj. constructor

construction f. constructie, construire

construire vt. a construi

consultation f. consult(atie), consultare

Page 75: Dictionar Francez Roman

consulter vt., vi. a consulta

consumer vt. (despre foc) a distruge, a arde;

contacter vt. a intra in contact cu

contagieux, euse adj. molipsitor; m.f. bolnav contagios

contagion f. molipsire

contamination f. contaminare

contaminer vt. a infecta, a contamina (si fig.)

conte m. povestire (scurta), basm, (fig.) nascocire

contemplation f. contemplare, contemplatie

contempler vt. a contempla

contemporain, e adj., m.f. contemporan

contempteur, trice m.f. defaimator

contenance f. capacitate, intindere, (fig.) atitudine

contenir vt. a contine, a include; vt., vr. a (se) infrina

content, e adj. multumit

contentement m. multumire

contenter vt., vr. a (se) multumi

contentieux, euse adj. litigios; m. contencios

contenu, e adj. continut, (fig.) retinut; m. continut

conter vt. a povesti

contestable adj. contestabil

contestation f. contestatie

conteste (sans) loc. adv. fara discutie

contester vt. a contesta; vi. a discuta

conteur, euse adj. care povesteste; m.f. povestitor, palavragiu

contigu, ë adj. alaturat

continence f. abstinenta

continent, e adj. abstinent; m. continent

contingent, e adj. posibil; m. (mil.) contingent

continu, e adj. continuu

continuation f. continuare

continuel, elle adj. continuu

continuer vt., vi. a continua

continuité f. continuitate

continûment adv. in mod continuu

contor m. contur

contorsion f. contorsiune

contourner vt. a contura, a inconjura

contrabalancer vt. a contrabalansa, (fig.) a compensa

contrabandier, ère adj., m.f. contrabandist

contraction f. contractare, contractie, contragere

contractuel, elle adj. contractual

contradiction f. contradictie, contrazicere

contraindre vt. a constringe, a infrina; vr. a se retine

contrainte f. constringere, stinghereala, piedica

Page 76: Dictionar Francez Roman

contraire adj. opus, potrivnic, daunator

contrarier vt. a contraria, a supara, a se opune

contrariété f. necaz, suparare

contraste m. contrast

contraster vi. a contrasta

contrat m. contract, acord

contravention f. contraventie

contre prep. (in) contra, linga, aproape de;

contre-attaque f. contraatac

contrebande f. (marfa de) contrabanda

contrebas (en) loc. adv. de sus in jos, la un nivel inferior

contrebasse f. contrabas(ist)

contrecæur (à) loc. adv. in sila

contrecoup m. contralovitura

contrediere vt., vr. a (se) contrazice

contrée f. tinut

contre-espionnage m. contraspionaj

contrefaçon f. contrafacere

contrefaire vt. a contraface, a imita

contrefait, e adj. contrafacut, diform

contre-fil m. sens opus

contrefort m. contrafort

contremaître, esse m.f. contramaistru

contremander vt. a contramanda

contremarque f. contramarca

contre-mesure f. contramasura

contre-offensive f. contraofensiva

contrepartie f. (fig.) contrariu

contre-pied m. (fig.) contrariu

contrepoids m. contragreutate, (fig.) compensare

contre-poil (à) loc. adv. in raspar

contrepoint m. contrapunct

contrepoison m. antidot

contreproject m. contraproiect

contreproposition f. contrapropunere

contre-révolution f. contrarevolutie

contre-révolutionnai re: adj., m. contrarevolutionar

contreseing m. contrasemnatura

contresens m. sens contrar

contresigner vt. a contrasemna

contretemps m. contratimp (si muz.)

contre-torpilleur m. contratorpilor

contre-valeur f. contravaloare

contrevenir vi. a contraveni

contrevent m. oblon (la o fereastra)

Page 77: Dictionar Francez Roman

contribuable adj. care plateste impozite; m.f. contribuabil

contribuer vi. a contribui

contribution f. contributie, impozit

contrister vt. a intrista profund

contrition f. regret profund, cainta

contrôle m. control

contrôler vt. a controla

contrôleur, euse m.f. controlor

controrde m. revocare a unui ordin

controuver vt. a scorni

controverser vt., vi. a polemiza

contrûcter vt., vr. a (se) contracta; vt. a capata

contumace f. conttumacie

conturière f. croitoreasa

convaincant, e adj. convingator

convaincre vt. a convinge

convaincu, e adj. convins

convalescence f. convalescenta

convalescent, e adj., m.f. convalescent

convenable adj. convenabil, potrivit

convenance f. utilitate, convenienta; pl. (buna-)cuviinta

convenir vi. a stabili (de comun acord), a marturisi,

convention f. invoiala, conventie

conventionel, elle adj. conventional

convergence f. convergenta

converger vi. a fi convergent

conversation f. conversatie

converser vi. a conversa

conversion f. convertire, conversiune

converti, e adj., m.f. convertit

convertir vt., vr. a (se) converti

converture f. cuvertura, patura, prelata, camasa

conviction f. convingere

convier vt. a pofti, a imbina

convive m. comesean

convocation f. convocare

convoi m. convoi (funebru, de masini etc.), tren

convoiter vt. a dori (mult), a jindui

convoitise f. dorinta arzatoare, lacomie

convoler vi. (iron.) a se casatori

convoquer vt. a convoca

convoyer vt. a escorta (pe cineva ocrotindu-l)

convulsé, e adj. convulsionat

convulsion f. convulsie

coopérateur, trice m.f. cooperator

Page 78: Dictionar Francez Roman

coopération f. cooperatie, cooperare

coopérative f. cooperativa

coopérer vi. a coopera

cooptation f. cooptare

coopter vt. a coopta

coordination f. coordonare

coordonner vt. a coordona

copain, copine m.f. (fam.) camarad, prieten

copartager vt. a imparti (cu altii)

copeau m. aschie (de lemn, metal)

copier vt. a copia, (fig.) a imita

copieux, euse adj. imbelsugat

coposer vt. a compune, a aranja; vi. a face o tema

copra(h) m. miez de nuca de cocos

copropriétaire m.f. copropietar

copulation f. imperechere

coq m. cocos, (mar.) bucatar

coq-à-l'âne m. vorbire incoerenta, biiguiala

coqetier m. negustor de oua, paharut (pentru ou)

coque f. coaja (de ou), carcasa (de vapor, avion),

coquelicot m. mac

coqueluche f. tuse convulsiva, (fig.) vedeta

coquerico, cocorico m. cucurigu

coquet, ette adj., m.f. cochet

coqueter vi. a cocheta

coquetterie f. cochetarie

coquillage m. scoica, cochilie (de scoica)

coquille f. scoica, cochilie, coaja goala(de ou,de nuca etc

coquin, e m.f. nemernic

coquinerie f. nemernicie

cor m. corn (de cerb), (muz.) corn, batatura(la picior

corail m. margean

corailleur m. pescuitor de margean

corbeau m. corb, (fig.) om hraparet

corbeille f. cos, rond (de flori)

corbillard m. dric

cordage m. fringhie (de manevrat), cordaj

corde f. fringhie, coarda (si muz.),

cordeau m. sfoara (pentru aliniat)

cordelière f. snur gros (folosit la cingatoare)

corder vt. a rasuci (un fir etc.), a lega (cu o fringhie)

cordial, e adj. reconfortant, cordial; m. tonic

cordier m. fringhie, miner (al unui instrument cu coarde)

cordon m. snur, panglica (la decorati etc.),

cordonnerie f. cizmarie

Page 79: Dictionar Francez Roman

cordonnet m. fir de matase (pentru brodat)

cordonnier m. cizmar

coréen, enne adj., m.f. (cu maj.) coreean; m. limba coreeana

coriace adj. (despre carne) tare (ca o talpa),

cornac m. ingrijitor de elefanti, (fig. fam.) calauza

corne f. corn (de animale, vinatoare), colt (al lunii),

cornée f. cornee

corneille f. cioara

cornemuse f. cimpoi

corner vi. a suna din corn, (despre urechi) a vijii;

cornet m. cornet (si anat.), trompeta mica

corniche f. cornisa

cornichon m. castravecior

cornier, ère adj. de colt; f. coltar (de metal), dolie

cornouiller m. (bot.) corn

cornu, e adj. cornut, (fig.) extravagant; f. retorta

corole f. corola

corollaire m. corolar

corosif, ive adj., m. coroziv

corporation f. corporatie

corporel, elle adj. corporal, trupesc

corps m. corp (si mil. constr. fiz. chim. astron. etc.),

corpulent, e adj. corpolent

corpusculaire adj. corpuscular

correborer vt. a intari, a sprijini (o idee)

correct, e adj. corect

correcteur, trice m.f. corector

correction f. corectie, corectura, corectitudine

correctionnel, elle adj. de corectie; f. tribunal corectional

corrélation f. corelatie

correspondance f. corespondenta

correspondant, e adj., m. corespondent

correspondre vi. a corespunde, a coresponda

corridor m. coridor

corrigé m. tema scolara corectata

corriger vt., vr. a (se) corecta; vt. a pedepsi

corroder vt. a roade, a coroda

corroi m. tabacire, tabacit

corrompre vt. a altera, a corupe

corrosion f. coroziune

corroyage m. tabacarie

corroyer vt. a tabaci, a ciopli (un lemn)

corrupteur, trice adj., m.f. corupator

corruption f. alterare, coruptie

corsage m. corrsaj, bust

Page 80: Dictionar Francez Roman

corsaire m. corsar

corsé, e adj. consistent, intarit, (fig.) scabros

corser vt. a intari, a da consistenta;

corvée f. corvoada

coryphée m. conducator (de balet, de cor etc.),

cosaque m.f. (cu maj.) cazac, f. cazaceasca

cosmétique adj., m. (produs) cosmetic

cosmique adj. cosmic

cosmonaute m. cosmonaut

cosmopolite m.f., adj. cosmopolit

cosse f. pastaie

cossu, e adj. cu multe pastai, (fig.) instarit

costaud adj., (pop.) zdravan, solid

costume m. costum

costumer vt. a costuma

cotation f. cotare

cote f. cota, (fig.) apreciere

côte m. latura, parte, f. coasta

coteau m. costisa, colina

côtelette f. cotlet

coter vt. a cota, a aprecia

coterie f. clica

cothurne m. coturn

côtier, ère adj. (nav.) de coasta; m. vas (de coasta)

cotignac m. peltea de gutui

cotisation f. cotizare, cotizatie

cotiser vi. a cotiza; vr. a se asocia (pentru a cotiza)

coton m. bumbac, vata

cotonnade f. tesatura de bumbac

cotonnier, ère adj. de bumbac; m.f. muncitor bumbacar; m. bumbac

côtoyer vt. a naviga pe linga coasta, (fig.) a fi vecin cu

cotredit (sans) loc. adv. neindoios

coup m. lovitura, rana, dusca, detunatura, actiune

coupable adj., m.f. vinovat

coupage m. taiere, amestec (de vinuri)

coupant, e adj. taios (si fig.); m. tais

coupe f. cupa, croiala, taiere (a parului,

coupe-george m. invar. loc periculos

coupe-jarret m. tilhar

coupe-papier m. invar. cutitas (de taiat hirtie)

couper, euse m.f. persoana care croieste

couple f. pereche (de obiecte); m. cuplu

coupler vt. a imperechea, a cupla

couplet m. cuplet

coupole f. cupola

Page 81: Dictionar Francez Roman

coupon m. cupon, talon

coupure f. taietura (si fig.)

cour f.curte (si jur.)

courage m. curaj

courageux, euse adj. curajos

couramment adv. curgator, curent, in general

courant, e adj. care alearga, care curge, in curs, obisnuit;

courbe adj., f. curb(a)

courber vt., vr., vr. a (se) curba

courbettes f.pl. (fig.) temenele

courbure f. curbura

coureur, euse m.f. (bun) alergator, dezmatat

courge f. dovleac

courgette f. dovlecel

courir vi. a alerga (si fig.), (fig.) a zbura,

couronne f. coroana, (fig.) cununa

couronnement m. incoronare, (fig.) incununare

couronner vt., vr. a (se) incorona, (fig.) a (se) incununa,

courrier m. curier, corespondenta

courroie f. curea

courroucer vt., vr. a (se) minia

courroux m. minie

cours m. curs (si fin.), bulevard

course f. alergare, alergatura, cursa, mers (al soarelui

court, e adj., adv. scurt; (angl.) teren de tenis

courtaud, e adj., m.f. scund

court-circuit m. scurt-circuit

courtepointe f. macat

courtilière f. coropisnita

courtisan m. curtean, curtezan, (fig.) lingusitor

courtiser vt. a fi curtenitor, a lingusii

courtois, e adj. curtenitor

courtoisie f. curtoazie

couru, e adj. cu cautare

cousin, e m.f. var, (fig.) cumatru

cousiner vi. a trai in buna intelegere

coussin m. perna

coussinet m. pernita, cuzinet

cousu, e adj. instarit, putred (de bogat)

coût m. cost

couteau m. cutit

coutelas m. cutit mare (de macelar)

coutelier m. cutitar, fabricant de cutite

coûter vi. a costa (si fig.); v.impers. (fig.) a durea

coûteux, euse adj. costisitor

Page 82: Dictionar Francez Roman

coutil /-ti/ m. dril

coutume f. obicei, cutuma

coutumier, ère adj. obisnuit

couture f. croitorie, cusatura, cicatrice

couturier m. croitor (de dama)

couvaison f. clocire

couvée f. ouale clocite o data, pui nascuti o data,

couvent m. manastire

couver vt. a cloci (si fig.), (fam.) a cocolosi;

couverele m. capac

couvert, e adj. acoperit (si fig.), imbracat, impadurit;

couveuse f. closca, clocitoare

couvre-chef m. (fam. iron.) acoperitoare (palarie, basca etc.)

couvre-lit m. cuvertura

couvreur m. tiglar

couvrir vt. a acoperi (si fig.), a parcurge (o distanta),

crac interj. pir

crachat m. scuipat

crachement m. scuipare

cracher vt., vi. a scuipa

crachoir m. scuipatoare

craie f. creta

crailler vi. a cirii

craindre vt. a se teme

crainte f. teama

craintif, ive adj. temator, sperios

cramoisi, e adj. stacojiu

crampe f. crampa, circel

crampon m. crampon (si fig.), (bot.) circel

cramponner vt., vr. a (se) agata; vr. a se crampona

cran m. crestatura, (fam.) indrazneala, (fig.) treapta

crâne m. craniu; adj., m. indraznet

crâner vi. (fam.) a se grozavi

crapaud m. broasca riioasa, (fam.) strengar

crapule f. desfriu, tagma desfrinatilor, (fig.) secatura

craquelin m. biscuit crocant, (fig.) (om) neputincios

craquelure f. crapatura (a vopselei)

craquement m. piriit(ura)

craquer vi. a pirii, (fam.) a incepe sa se prabuseasca

crasse f. murdarie, jeg, (fig.) zgircenie, (pop.) renghi;

crasseux, euse adj. jegos, (fig.) zgircit

cratère m. crater

cravache f. cravasa

crayeux, euse adj. cretos

crayon m. creion, (fig.) fel de a desena

Page 83: Dictionar Francez Roman

crayonner vt. a creiona (si fig.)

créance f. crezare, creanta

créandicer, ère m.f. creditor

créateur, trice m.f., adj. creator

création f. creatie, creare

créature f. creatura (si peior.)

crécelle f. morisca, (fig.fam.) gura sparta

créche f. iesle, cresa

crédit m. credit (si fig.)

créditer vt. a credita

credo m. invar. crez

crédule adj. credul

crédulité f. credulitate

créer vt. a crea

crémaillère f. polita (de bucatarie)

crémation f. incinerare

crématoire adj. (in expr.) four ~ = crematoriu

créme f. smintina, crema (si fig.); adj. invar. crem

crémerie f. laptarie

crémier, ère m.f. propietar al unei laptarii

créneau m. crenel

créneler vt. a crenela

créole adj., m.f. creol

créosote f. creozot

crépe m. crep, val de doliu; f. clatita

créper vt. a increti (un material), a tapa (parul)

crépi m. tencuiala

crépine f. franj

crépir vt. a tencui

crépitation, crépitement: m.f. trosnet

crépiter vi. a trosni

crépu, e adj. cret

crépusculaire adj. crepuscular

créte f. creasta (de cocos, de munte etc.)

crétin, e m.f. cretin (si fig.)

crétois, e adj., m.f. (cu maj.) cretan

crétonne f. creton

creusage, creusement m. sapare, sapat

creuser vt. a scobi, a sapa, (fig.) a aprofunda;

creux, euse adj. scobit, gaunos; m. scobitura, gol

crevasse f. crapatura

crevasser vt. a face crapaturi; vi., vr. a (se) crapa

crève-cæur m. invar. necaz mare

crever vt. a sparge, a crapa; vi. a se sparge, a crapa,

crevette f. creveta

Page 84: Dictionar Francez Roman

cri m. strigat, tipat, (fig.) glas

criailler vi. (fam.) a zbiera

criant, e adj. strigator

criard, e m.f., adj. (persoana) care tipa; adj. tipator

crible m. ciur

cribler vt. a cerne, (fig.) a ciurui

cric / krik/ interj. hirst

cric /kri/ m. cric

criée f. vinzare la licitatie

crier vt., vi. a striga, a tipa

crime m. crima

criminel, elle adj., m.f. criminal

crin m. par lung si aspru (de cal)

crinière f. coama (de cal), (fam.) par abundent

crique f. golf mic

crise f. criza

crispation f. crispare, (fig.) impacienta

crisper vt. a crispa, (fig.) a impacienta

crissement m. scrisnire, scrisnet, scirtiit

crisser vi. a scrisni (din dinti), a scirtii (sub talpi)

cristallin, e adj. asemenea cristalinului, cristalin; m. (anat.)

cristalliser vt., vi., vr. a (se) cristaliza

critère m. criteriu, norma de apreciere

criterium /-om/ m. criteriu, competitie sportiva

crïtique adj., m. critic; f. critica

critiquer vt. a critica

critiquer m. om care critica mereu vesnic nemultumit

croasser vi. a croncani

croc /kro/ m. cirlig, cange; pl. dinti lungi si ascutiti

croc-en-jambe /krok/ m. piedica (pusa cu piciorul)

crochet m. cirlig, croseta, speraclu, ocol,

crocheter vt. a croseta, a forta o broasca (cu un speraclu)

crocheteur m. hamal, (fig.) bruta

crochu, e adj. incirligat, coroiat

crocodile m. crocodil

croire vt., vi. a crede (in ); vr. a se crede

croisade f. cruciada

croisé m. cruciat

croisement m. rascruce, incrucisare (de specii etc.)

croiser vt., vr. a (se) incrutisa, a (se) intilni;

croiseur m. crucisator

croisière f. croaziera

croisillon m. brat (al crucii)

croissance f. crestere

croissant m. semiluna, corn (din aluat)

Page 85: Dictionar Francez Roman

croître vi. a creste

croix f. cruce

croquant, e adj. crocant, nenorocit

croque-mitaine m. bau-bau

croque-mort m. (fam.) cioclu

croquer vi., vt. a rontai; vt. a schita repede (un desen)

croquette f. chifteluta (de carne, peste etc.)

croquis m. crochiu

crosse f. crosa (si sport etc.), pat (al pustii)

crotte f. balega (a unor animale), noroi

crotter vt., vr. a (se) murdari cu noroi

crouler vi. a se prabusi, a se narui

croupe f. crupa

croupetons (à) loc.adv. ghemuit, pe vine

croupion m. noada, tirtita

croupir vi. a se cloci, a se bihli, (fig) a se complace(in

croustiller vi. a rontai, a minca pe fuga

croûte f. crusta, (fig. peior.) pictura neizbutita

croûton m. coltuc (de piine), cruton, (fig.) nating

croyance f. credinta, convingere

croyant, e adj., m.f. credincios

cru, e adj. necopt (si fig.), crud, brutal, pe sleau;

cruauté f. cruzime

cruche f. urcior, (fig.) prostanac

cruchon m. cainta

crucifiement, crucifixion: m.f. crucificare, rastignire

crucifier vt. a crucifica, a rastigni

crudité f. cruditate; pl. cruditati, (fig.)cuvinte obscene

crue f. crestere (a unei ape)

cruel, elle adj. crud

crûment adv. in fata, verde

crustacés m.pl.crustacee

crypte f. cripta

cryptogame adj., f. criptogama

cubain, e adj., m.f. (cu maj.) cubanez

cube m., adj. cub

cubique adj. cubic

cucurbitacées f.pl. cucurbutacee

cueillaison, cueille f. culegere, cules (al fructelor)

cueillette f. cules

cueillir vt. a culege, (fam.) a aresta

cuiller, cuillère f. lingura

cuillerée f. o lingura de

cuir m. piele (de animal)

cuirasse f. platosa, cuirasa

Page 86: Dictionar Francez Roman

cuirassée, e adj. acoperit cu o cuirasa, (fig.) calit;

cuirasser vt. a prevedea cu o cuirasa; vr. (fig.) a se cali

cuire vt., vi. a (se) coace; vi. (fig.) a ustura;

cuisant, e adj. care se coace repede, (fig.) usturator

cuisine f. bucatarie, bucate, (fam.) uneltire

cuisiner vi. a gati (bucate); vt. (fam.) a interoga

cuisiner, ère m.f. bucatar; f. plita

cuisse f. coapsa, pulpa

cuissot m. ciosvirta (de carne)

cuistre m. pedant, caraghios

cuiter(se) vr. (pop.) a se imbata

cuivre m. arama

cul m. (vulg.) sezut, fund (de dimigeana etc.)

culasse f. chiulasa

culbute f. tumba, rasturnare (si fig.)

culbuter vt. a rasturna (si fig.); vi. a se da tumba

culinaire adj. culinar

culminer vi. a culmina

culot m. (fam.) (despre un copil) cel mai mic

culotte f. chiloti

culpabilité f. vinovatie

culte m. cult

cultivateur, trice m.f., adj. cultivator

cultivé, e adj. cultivat (si fig.)

cultiver vt. a cultiva

cultural, e adj. referitor la cultura pamintului

culture f. cultivare, cultura (si fig.)

culturel, elle adj. cultural

cumin m. chimen

cumuler vt., vi. a cumula

cupidité f. lacomie

curable adj. curabil

curateur, trice m.f. curator

cure f. (inv.) grija, cura

curé m. preot, paroh

cure-dent m. scobitoare

curer vt. a curata, a razui

curette f. razuitor, chiureta

curieux, euse adj., m.f. curios; m. partea curioasa

curiosité f. curiozitate; pl. ciudatenii

cursif, ive adj. cursiv, (fig.) rapid; f. scriere cursiva

cutané, e adj. cutanat

cuve f. putina

cuvée f. o putina de

cuver vi. a fermenta;

Page 87: Dictionar Francez Roman

cuvette f. lighean, chiuveta

cyanhydrique adj. cianhidric

cyanure m. cianura

cybernétique f. cibernetica

cyclamen /-mèn/ m. ciclama

cycle m. ciclu

cyclique adj. ciclic

cyclisme m. ciclism

cycliste m.f., adj. ciclist

cyclone m. ciclon

cyclope m. ciclop

cygne m. lebada

cylindre m. cilindru

cylindrique adj. cilindric

cymbale f. chimval

cynégétique adj. cinegetic

cynique adj., m. cinic

cynisme m. cinism

cyprés m. chiparos

cyrilique adj. chirilic

cystite f. (med.) cistita

czar m. tara

dablia m. dalie D

dactylo(graphe) m.f. dactilograf

dactylo(graphie) f. dactilografie

dactylographier vt. a dactilografia

dada m. calut, (fig.) manie

dadais m. natarau

dague f. daga, pumnal

daigner vi. a binevoi

daim m. (zool.) caprior, (piele de) antilopa

dais m. baldachin, bolta

dallage m. pavare, pavaj

dalle f. lespede

daller vt. a pava

dalmate adj. dalmat; m. limba dalmata

damas /-mâ/ m. (text.) damasc, sabie de Damasc

damasser vt. a da aspect de damasc (unei tesaturi)

dame f. doamna, (la carti) dama, (la sah.) regina;

damé, e adj., m.f. (om) damnat, blestemat

damnation f. afurisenie, blestem

damner vt. a afurisi, a blestema

damoiseau m. (fam.) domnisor, coconas

dandin m. gagauta

dandiner vi., vr. a (se) legana in mers

Page 88: Dictionar Francez Roman

dandy m. filfizon

danger m. primejdie

dangereux, euse adj. primejdios

danois, e adj., m.f. (cu maj.) danez; m. limba daneza,

dans prep. dupa, peste, in, aproximativ

danse f. dans (pop.) perdaf

danser vi., vt. a dansa

danseur, euse m.f. dansator

dansotter vi. (fam.) a topai

danubien, enne adj. dunarean

dard m. sageata, limba (a sarpelui), ac (de insecta),

darder vt. a sageta, a trimite cu putere,

dare-dare loc.adv. repejor

date f. data

dater vt., vi. a data; vi. a se invechi

datte f. curmala

dattier m. curmal

dauber vt. a burdusi; vt., vi. a frige inabusit (carne),

dauphin m. (zool.) delfin,

davantage adv. mai mult

de prep. (prin contractarea unui art. hot. devine du,

dé m. dagetar, zar

dè prep. chiar de la

déambuler vi. a se plimba

débâcle f. dezghet, (fig.) prabusire, ruina

déballage m. despachetare

déballer vt. a despacheta, (fam.) a-si racori inima,

débandade f. debandada

débandader vt. a dezlega; vr. (despre timp) a se imblinzi,

débaquement m. debarcare

débarbouiller vt., vr. a (se) spala pe fata;

débarcadère m. debarcader

débardeur m. hamal

débarquer vt., vi. a debarca

débarras m. debara, (fig.) usurare

débarrasser vt., vr. a (se) debarasa

débat m. dezbatere

débâtir vt. a darima, a desaila

débattre vt. a dezbate; vr. a se zbate

débauchage m. concediere a unui lucrator, ademenire a unui

débauche f. orgie, (fig.) exces

débauché, e adj., m.f. dezmatat, desfrinat

débaucher vt. a concedia, a corupe, a perverti

débilité f. debilitate

débiliter vt., vr. a (se) debilita

Page 89: Dictionar Francez Roman

débiner vt. (pop.) a birfi; vr. (pop.) a se cara

débit m. vinzare, debit (de tutun), datorie,

débiter vt. a vinde cu amanuntul, a debita, (fig.) a turui

débiteur, euse m.f. palavragiu

débiteur, trice m.f. datornic, debitor

déblai m. debleu, darimaturi

déblayer vt. a libera (locul), (fig.) a pregati (terenul)

débloquer vt. a debloca

déboire m. gust rau (al unei bauturi), (fig.) deceptie

déboisement m. despadurire

déboiser vt. a despaduri

déboitement m. scrintitura

déboiter vt. a scrinti, a scoate un obiect din locul sau

débonnaire adj. blajin

débordement m. revarsare, (fig.) desfriu

déborder vi. a se revarsa, a deborda; vt. a depasi,

débouché m. iesire, debuseu

débouchement m. destupare

déboucher vt. a destupa; vi. (despre un riu) a se varsa (in)

déboucler vt. a desface (parul, o catarama)

déboulonner vt. a desuruba

débourber vt. a curata de noroi

débours m. (inv.) bani cheltuiti (din punga)

débourser vt. a plati, a cheltui

debout adv. in picioare; interj. sculati!

déboutonner vt., vr. a (se) descheia;

débraillé, e adj. sleampat; m. tinuta neglijenta

débrayer vt. a debreia; vi. (fig.) a face greva

débrider vt. a scoate friul, (fig.fam.) a da rasol

débris m.pl. ramasite, resturi

débrouillard, e adj., m.f. descurcaret

débrouiller vt., vr. a (se) descurca; vt. a lamuri

débtant, e m.f. debitant

début m. inceput, debut

débuter vi. a incepe, a debuta

deçà adv. (in expr.)

décacheter vt. a desface (un plic etc.)

décadence f. decadenta

décaisser vt. a scoate din lada, a plati

décalage m. decalaj, decalare

décamper vi. a ridica tabara, (fig.) a spala puitna

décanter vt. a decanta

décapitation f. decapitare

décapiter vt a decapita

décati, e adj. (fig.fam.) trecut

Page 90: Dictionar Francez Roman

décaver vt. a decava, a ruina

décéder vi. a deceda

décèlement m. descoperire, dezvaluire

déceler vt. a descoperi, a dezvalui

décembre m. decembrie

décemment adv. cuviincios

décence f. cuviinta

decendre vi. a cobori, a trage (la un hotel),

décennie f. deceniu

décentraliser vt. a descentraliza

décentrer vt. a descentra

décerner vt. a decerna

décevant, e adj. care dezamageste

décevoir vt. a dezamagi, a deceptiona

déchainement m. dezlantuire

déchaîner vt., vr. a (se) dezlantui

décharge f. descarcatura, (jur.) dezvinovatire,

déchargement m. descarcare

décharger vt. a descarca (si fig.);

décharné, e adj. descarnat, slabit

déchaumage, déchaussement: m. descaltare

déchausser vt., vr. a (se) descalta

déche f. (pop.) lipsa (de bani), mizerie

déchéance f. decadere

déchet m. rebut, deseu

déchiffrage, déchiffrement: m. descifrare

déchiffrer vt. a descifra, a descurca

déchiqueter vt. a rupe bucatele, a ciopirti

déchirant, e adj. sfisietor

déchirer vt. a sfisia, a rupe

déchoir vi. a decadea

déchu, e adj. decazut

décidé, e adj. hotarit, fixat

décidément adv. (in mod.) hotarit, sigur

décider vt., vr., vi. a (se) hotari

décimer vt. a decima

décisif, ive adj. hotaritor, (despre glas) taios

décision f. hotarire, decizie

déclamateur, trice adj., m.f. declamator

déclamer vt., vi. a declama

déclarer vt., vr. a (se) declara, a (se) da pe fata

déclasser vt. a declasa

déclenchement m. declansare

déclencher vt. a declansa, a pune in miscare

déclinaison f. declinare, declinatie

Page 91: Dictionar Francez Roman

décliner vt. a declina, a refuza (o functie etc.);

déclive adj. in panta

déclouer vt. a scoate cuiele

décocher vt. a trage (cu arcul), (fig.) a lansa

décoction f. decoct

décoiffement m. ciufulire

décoiffer vt. a despieptana, a ciufuli

décoller vt. a dezlipi; vi. a decola, a se urni

décolleter vt. a decolta

décollté m. decolteu

décolorer vt. a decolora

décombres m.pl. darimaturi

décommander vt. a decomanda

décompléter vt. a descompleta

décomposer vt., vr. a (se) descompune

décomposition f. descompunere

décompter vt. a deconta, (fig.) a pierde din sperante

déconcerter vt. a deconcerta, a zapaci

déconfit, e adj. descumpanit

déconfiture f. infringere, faliment

décongeler vt. a dezgheta

décongestioner vt. a descongestiona

déconseiller vt. a povatui (pe cineva) sa nu faca ceva

déconsidération f. desconsiderare

déconsidérer vt., vr. a (se) desconsidera

déconsu, e adj. descusut, incoerent

décontenancement m. descumpanire

décontenancer vt. a descumpani

décontracté, e adj. relaxat

déconvenue f. esec, dezamagire

décorateur, trice m.f. decorator

décoratif, ive adj. decorativ

décoration f. decoratie, decorare

décorer vt. a impodobi, a decora

décortiquer vt. a decortica

découdre vt. a descoase, a sfisia (prada);

découler vi. a decurge

découper vt. a taia, a decupa;

découplé, e adj. bine facut (ca statura)

découpure, découpe f. taietura, decupare

découragement m. descurajare

décourager vt., vr. a (se) descuraja

découvert, e adj. descoperit, gol

découverte f. descoperire

découvrir vt., vr., vi. a (se) descoperi;

Page 92: Dictionar Francez Roman

décrasser vt., vr. a (se) curata de murdarie,

décrépitude f. decrepitudine, ramolisment

décréter vt. a decreta

décrire vt. a descrie

décrocher vt. a desprinde (din cui), a ridica (receptorul),

décroiser vt. a decrucisa

décroissance décroissement: mf. descrestere, diminuare

décroître vi. a descreste

décrotter vt. a curata (de noroi), (fig.) a ciopli

décrottoir m. razuitoare (pentru noroi)

déçu, e adj. deceptionat

décuplement m. inzecire

décupler vt., vi. a inzeci

dédaigner vt. a dispretui

dédaigneux, euse adj. dispretuitor

dédain m. dispret

dedans adv. inauntru; m. interior

dédicace f. dedicatie

dédier vt. a dedica, a consacra

dédire vt. a dezavua; vr. a se dezice

dédommagement m. despagubire

dédommager vt. a despagubi

dédoubler vt. a imparti in doua, a scoate o captusala

déduction f. deductie, scadere

déduire vt. a deduce, a scadea (din ceva)

déesse f. zeita

défaçtonner (se) vr. a se deforma

défaillance f. slabiciune, lesin

défaillir vi. a slabi, a lesina

défaire vt. a desface, a lua puterile, a birui;

défaite f. infringere

défaitisme m. defetism, renuntare la lupta

défalquer vt. a defalca, a reduce

défaut m. lipsa, defect, (jur.) neprezentare

défaveur f. dizgratie

défavorable adj. neprielnic

défectif, ive adj. (gram.) defectiv

défection f. defectiune, parasire (a luptei etc.)

défectueux, euse adj. defectuos

défenedre vt., vr. a (se) apara; vt. a interzice

défeneur, eresse m.f. (jur.) pirit

défense f. aparare, interzicere, colt (de elefant etc.);

défenseur m. aparator

défensif, ive adj., f. defensiv(a)

déférence f. respect

Page 93: Dictionar Francez Roman

déférer vt. (jur.) a deferi, a conferi;

déferier vi. (despre valuri) a se sparge cu zgomot

déferrer vt., vr. a (se) despotcovi,

défeuiller vt., vr. a (se) desfrunzi

défi m. sfidare

défiance f. neincredere

défiant, e adj. suspicios

déficeler vt. a desface (o sfoara)

déficience f. deficienta

déficitaire adj. deficitar

défier vt. a provoca, a sfida;

défigurer vt. a desfigura, (fig.) a deforma realitatea

défilé m. defileu, defilare

défiler vt. a desira; vi. a defila;

défini, e adj. definit

définir vt. a defini, a caracteriza, a stabili limite

définitif, ive adj. definitiv

déflagration f. deflagratie, aprindere brusca

défleurir vi. a(-si) pierde florile;

défloraison f. cadere a florilor (unei plante)

défonçage, défoncement: m. desfundare, aratura adinca

défoncer vt. a desfunda, a ara adinc

déformation f. deformare, deformatie

déformer vt., vr. a (se) deforma

défraîchir vt. a face sa piarda prospetimea;

défrayer vt. a suporta cheltuielile,

défrichement, défrichage: m. defrisare, teren destelenit

défricher vt. a desteleni, (fig.) a descilci

défriper vt. a netezi (haine etc.)

défriser vt. a descreti (parul),

défroncer vt. a descreti ( cute, sprincene)

défroque f. boarfe

défroqué adj. m. (preot) raspopit

défunt, e adj., m.f. raposat

dégagement m. degajare, coluar

dégager vt. a degaja, a emana, a scoate din gaj,

dégaine f. (fam.) alura caraghioasa

déganter vt., vr. a(-si) scoate manusile

dégarnir vt. a despodobi, a dezgoli; vr. a se (dez)goli

dégât m. stricaciune, paguba

dégel m. dezghet

dégeler vt., vi., v.impers. a (se) dezgheta

dégénérer vi. a degenera

dégingandé, e adj. (fam.) deselat

dégivrer vt. a dezgheta (un frigider etc.)

Page 94: Dictionar Francez Roman

déglacer vt. a descleia

déglutir vt. a inghiti

dégobiller vt., vi. (pop.) a varsa, a vomita

dégommer vt. a dezlipi, (fam.) a scoate din piine

dégonfler vt. a dezumfla; vr. (fig.) a bate in retragere,

dégorger vt. a vomita, a desfunda, (tehn.) a curata;

dégouliner vi. (pop.) a picura

dégourdir vt. a dezmorti, a incalzi usor,

dégoût m. dezgust, scirba

dégoûtamment adv. in mod scirbos

dégoûtant, e adj., m.f. dezgustator

dégoûter vt. a dezgusta, a scirbi

dégoutter vi. a picura

dégradation f. deteriorare, (mil.) degradare, (fig.) injosire

dégrader vt. a deteriora, (mil.) a degrada, (fig.) a injosi

dégrafer vt., vr. a (se) descheia

dégraisser vt. a degresa, a scoate petele de grasime

dégré m. grad, treapta

dégrévement m. degrevare

dégrever vt. a degreva

dégringolade f. (fam.) pravalire, (fig.) decadere

dégringoler vi. a se pravali, (fig.) a decadea;

dégriser vt., vr. a (se) dezmetici (dupa un chef) (si fig.)

dégrossir vt. a subtia, (fig.) a slefui

déguchir vt. a indrepta (o suprafata),

déguenillé, e adj., m.f. zdrentaros

déguerpir vi. a o sterge; vt. (jur) a renunta(la o mostenire

dégueulasse adj. (pop.) murdar, scirbos

déguisement m. deghizare

déguiser vt., vr. a (se) deghiza; vr. a se ascunde

déguster vt. a savura

déhanchement m. deselare, mers leganat

déhancher (se) vr. a se legana din solduri

déharnacher vt. a deshama (si fig.)

dehors adv. afara; m. exterior(ul); pl. aparente

déjà adv. deja, inca de pe acum

déjeuner m. prinz; vi. a prinzi

déjouer vt. a zadarnici

delà prep. (in expr.)

délabrer vt., vr. a (se) deteriora

délacer vt., vr. a(-si) desface sireturile

délai m. aminare, ragaz

délaissement m. delasare, abandonare

délaisser vt. a delasa, (jur.) a abandona

délassement m. odihna, destindere

Page 95: Dictionar Francez Roman

délasser vt., vr. a (se) odihni

délateur, trice m.f. denuntator

délaver vt. a decolora

délayer vt. a dilua, (fig.) a lungi (vorba)

délecter vt., vr. a (se) delecta

délégation f. delegatie, imputernicire

délégué, e m.f., adj. delegat

déléguer vt. a delega, a imputernici

délétère adj. daunator, (fig.) corupator

délibérant, e adj. deliberant

délibératif, ive adj. deliberativ

délibération f. chibzuinta

délibérément adv. (in mod) hotarit, deliberat

délibérer vi. a chibzui, a hotari sa

délicat, e adj. delicat; m.f. nazuros

délicatese f. delicatete, debilitate

délice m., f.pl. deliciu

délicieux, euse adj. delicios

délictuex, euse adj. delictuos

délié, e adj. mititel, subtire, (fig.) subtil

délier vt. a dezlega (si fig.), a elibera

délimiter vt. a delimita

délinquant, e m.f. delicvent

délirer vi. a delira, (fig.) a aiura

délit m. delict

délivrance f. eliberare

délivrer vt. a elibera, a livra

déloger vi. a parasi (o locuinta); vt. (fam.) a izgoni

déloyal, e adj. necinstit

delta m. delta

déluge m. potop

déluré, e adj. vioi, dezghetat

délustrer vt. a scoate lustrul

démailler vt. a desira (o impletitura)

démailloter vt. a desfasa (un prunc)

demain adv. miine

démancher vt. a desface minerul, (fig.) a disloca

demande f. cerere, interbare, chemare

demander vt. a cere, a intreba, a chema

démangeaison f. mincarime

démanger vt. a provoca mincarime

démantelor vt. a darima (zidurile unei cetati)

démantibuler vt., vr. a(-si) rupe falca

démantir vt. a lua gajul inapoi; vr. a se lipsi (de)

démaquiller vt. a demachia

Page 96: Dictionar Francez Roman

démarcation f. demarcare, demarcatie

démarche f. mers, interventie

démarquer vt. a scoate marca, a plagia

démarrer vt., vi. a demara, (fig.fam.) a se urni

démasquer vt. a demasca

demaurer vi. a locui, a ramine

démêlé m. cearta

démêler vt. a descurca, (fig.) a discerne;

démembrer vt. a dezmembra

déménager vt., vi. a (se) muta

démence f. nebunie

démener (se) vr. a se zbate, (fig.) a-si da toata osteneala

dément, e adj., m.f. nebun

démenti m. dezmintire

démentir vt., vr. a (se) dezminti

démesuré, e adj. nemasurat, exagerat

démettre vt. a scrinti (un os etc.), a demite;

démeublé, e adj. fara mobila

demeurant, e adj. care ramine; m. persoana ramasa in viata

demeure f. locuinta

demi, e adj. jumatate; m. jumatate, halba,

demi-cercle m. semicerc

demi-finale f. senifinala

demi-frère m. frate vitreg

demi-heure f. jumatate de ora

demi-jour m. clarobscur, lumina de amurg

démilitariser vt. a demilitariza

demi-mot (â) loc. adv. din doua-trei vorbe

demi-sæur f. sora vitrega

démission f. demisie

démissionner vt. a demisiona

demi-ton m. semiton

démocrate adj., m.f. democrat

démocratie f. democratie

démocratique adj. democratic

démodé, e adj. demodat

démographie f. demografie

demoiselle f. domnisoara, (zool.) libelula

démolation f. darimare

démolir vt. a darima, (fig.) a cotonogi

démolition vt. a demonetiza

démonstratif, ive adj. demonstrativ

démonstration f. demonstratie, demonstrare, (fig.) dovada

démontable adj. demontabil

démonter vt., vr. a (se) demonta; vt. a buimaci

Page 97: Dictionar Francez Roman

démontrer vt. a demonstra

démoraliser vt. a demoraliza

démordre vi. a da drumul (din dinti), (fig.) a se dezice

démunir vt. a lipsi (de); vr. a se lasa fara

démuseler vt. a scoate botnita

dénaturation f. denaturare

dénaturer vt. a denatura

dénégation f. tagaduire

déniaiser vt., vr. (fig.fam.) a (se) destepta, a(se)dezgheta

dénicher vt. a lua (dintr-un cuib), (fig.) a dibui;

dénier vt. a tagadui

dénigrement m. ponegrire

dénigrer vt. a ponegri

déniveler vt. a denivela

dénombrer vt. a face o numaratoare, a face recensamintul

dénominateur m. nemuritor

dénomination f. (de)numire

dénommer vt. a (de)numi

dénoncer vt. a denunta, a anula

dénonciation f. denuntare, anulare

dénoter vt. a denota, a vadi

dénouement m. deznodamint

dénourer vt. a deznoda, a dezlega (si fig.)

denrée f. marfa, produs alimentar

densité f. densitate

dent f. dinte, (geogr.) colt, (fig.) muscatura

dentelé, e adj. dantelat, dintat

dentelle f. dantela

dentier m. proteza (dentara)

dentiste m.f. dentist

dentition f. dentitie

dentrifice adj., m. (pasta) de dinti

dénuder vt. a dezgoli, a descoji

dénué, e adj. lipsit de, fara

dénuement m. lipsa, saracie

dépanner vt. a depana

dépaqueter vt. a despacheta

dépareiller vt. a descompleta

déparer vt. a uriti, a lipsi de podoabe

déparier vt. a desperechea

départ m. plecare, inceput, separare

département m. departament

départir vt. a separa, a imparti; vr. a renunta

dépassement m. depasire

dépasser vt. a depasi

Page 98: Dictionar Francez Roman

dépayser vt. a lua din locul de bastina, a dezradacina,

dépecer vt. a taia in bucati

dépêche f. scrisoare, telegrama, depesa

dépêcher vt. a expedia, (fam.) a termina repede, a omori;

dépeigner vt. a despieptana

dépeindre vt. a zugravi, a descrie

dépendamment adv. in mod dependent

dépendance f. dependenta; pl. dependinte

dépendre vi. a depinde (de); vt. a desprinde, a da jos

dépens m.pl. cheltuieli

dépense f. cheltuiala, camara pentru provizii

dépenser vt., vr. a (se) cheltui

dépérir vi. a slabi, a se prapadi

dépérissement m. slabire, pieire (lenta)

dépeupler vt. a depopula

déphasé, e adj. (fig.) care a pierdut contactul cu realitatea

dépiécer vt. a sfirteca

dépilage dépilation: mf. depilare

dépilatoire adj., m. depilator

dépiler vt. a depila

dépister vt. a depista

dépit m. ciuda

dépiter vt., vr. a (se) inciuda

déplacement m. deplasare

déplacer vt., vr. a (se) deplasa

déplaire vi. a displacea; vr. a nu se complacea(intr-un loc

déplaisant, e adj. dezagreabil

déplaisir m. neplacere

déplanter vt. a rasadi, a dezradacina (si fig.)

déplier vt. a dezdoi, a desface (ceva)

déploiement m. desfasurare

déplorer vt. a deplinge, a compatimi

déployer vt. a desfasura, a etala

déplumer vt. a jumuli; vr. (fam.) a cheli

dépolir vt. a lua lustrul

dépopulation f. depopulare

déportation f. deportare

déporter vt. a deporta

déposer vt. a depune, a pune jos, (fig.) a destitui;

déposition f. depozitie, destituire

déposséder vt. a deposeda

dépôt m. depunere, depozit, depou, inchisoare

dépouille f. piele nepirlita, ramasite pamintesti, recolta;

dépouillement m. jupuire, despuiere, pradare

dépouiller vt. a jupui, a despuia, a prada;

Page 99: Dictionar Francez Roman

dépourvu, e adj. lipsit

dépravation f. depravare

déprécier vt. a deprecia

déprédation f. pradre, delapidare

dépression f. depresiune, deprimare

déprimer vt. a deprima

depuis prep. incepind din; adv. de atunci

député m. deputat

déraatiser vt. a deratiza

déraciner vt. a dezradacina

déraillement m. deraiere

dérailler vi. a deraia (si fig.)

déraisonner vt. a vorbi brambura

dérangement m. deranjament, dezordine

déranger vt. a deranja, a strica

déraper vi. a derapa

dérayure f. hat, razor

derechef adv. din nou

dérégler vt. a deregla, a abate (de la drumul drept)

dérider vt. a descreti (fruntea), a inveseli

dérisoire adj. derizoriu

dérison f. deridere, bataie de joc

dérivation f. derivare, derivatie

dérive f. deriva

dériver vt. a deriva, a abate; vi. a proveni din

derme m. derma

dernier, ère adj., m.f. ultimul, cel din urma, (fig.) josnic

dérobade f. chiul

dérober vt. a sterpeli, a ascunde, a sustrage;

déroger vi. a deroga, a incalca (legea)

dérouiller vt. a scoate rugina, (fig.) a dezmorti, a ciopli;

déroulement m. desfasurare, evolutie

dérouler vt., vr. a (se) desfasura

déroute f. deruta, infringere

dérouter vt. a deruta, a abate (din drum)

derrière prep. inapoi, dupa; adv. in urma, in spate;

des vezi de

désabuser vt., vr. a (se) trezi la realitate

désaccord m. neintelegere

désaccorder vt., vr. (muz.) a (se) dezacorda,

désaccoutumer vt., vr. a (se) dezobisnui

désæuvré, e adj. inactiv, lipsit de ocupatie

désæuvrement m. inactivitate, lipsa de ocupatie

désaffectation f. schimbare a destinatiei (unei cladiri)

désaffecter vt. a schimba destinatia (unei cladiri)

Page 100: Dictionar Francez Roman

désaffection m. pierdere, incetare a afectiuni

désaffectionner vt. a pierde afectiunea (pentru);

désagréable adj. neplacut

désagréger vt. a dezagrega

désagrément m. neplacere

désaltérer vt. a potoli (setea, dorintele);

désappauvrir vt. a (iz)goni saracia

désappointement m. dezamagire

désappointer vt. a dezamagi

désapprendre vt. a uita (ceva invatat), a se dezmata

désapprouver vt. a dezaproba

désarçonner vt. a azvirli de pe sa, (fig.) a descumpani

désarmement m. dezarmare

désarmer vt., vi. a dezarma (si fig.)

désarroi m. dezordine, zapaceala, invalmasala

désarticuler vt. a dezarticula

désassambleur vt. a demonta (un asamblaj)

désassiéger vt. a ridica asediul

désassocier vt. a desfinta o asociatie; vr. a se dezagrega

désassortir vt. a desperechea (ceva asortat)

désastre m. dezastru

désastreux, euse adj. dezastruos

désavantage m. dezavantaj, detriment, paguba

désavantager vt. a dezavantaja

désaveu m. retractare

désavouer vt. a tagadui, a dezaproba

désaxer vt. a dezaxa

desceller vt. a desigila

descendance f. descendenta, posteritate

descendant, e adj., m.f. descendent

descente f. coborire, (jur.) descindere

descriptif, ive adj. descriptiv

description f. descriere

désemballer vt. a despacheta

désembellir vt., vt. a (se) uriti, a (se) sluti

désembourber vt. a scoate din noroi, (fig.) a civiliza

désemparer vi. a parasi un loc; vt. a strica,

désenchaîner vt. a elibera din lanturi

désenchanter vt. a deziluiona

désencombrer vt. a curata, a degaja

désenfler vt., vi. a (se) dezumfla

désenterrer vt. a dezgropa

déséquilibrer vt., vr. a (se) dezechilibra

désert, e adj., m. pustiu

déserter vt. a parasi; vi. a dezerta

Page 101: Dictionar Francez Roman

déserteur f. parasire, dezertare

désespérance f. deznadejdie

désespérément adv. la desperare

désespérer vt., vi. a despera; vr. a cadea prada deznadejdii

désespoir m. desperare

déshabillé m. neglijeu

déshabiller vt., vr. a (se) dezbraca

déshabiteur vt., vr. a (se) dezobisnui

désherber vt. a plivi

désherité, e m.f. dezmostenit

désheriter vt. a dezmosteni

déshonnête adj. necinstit

déshonneur m. dezonoare

déshonorer vt., vr. a (se) dezonora

désignation f.desemnare, indicare

désigner vt. a desemna, a indica, a insemna

désillusion f. deziluzie, deceptie

désillusionner vt a deziluziona, a deceptiona

desinée f. soarta

désinence f. desinenta

désinfecter vt., vr. a (se) dezinfecta

désinfection f. dezinfectare, dezinfectie

désintégrer vt., vr. (a se) dezintegra

désintéresser vt. (jur.) a despagubi; vr. a se deinteresa

désintoxiquer vt. a dezintoxica

désinvolture f. naturalete, degajare

désir m. dorinta

désirer vt. a dori

désireux, euse adj. dornic

désister (se) vr. a renunta (la un drept)

désobéir vi. a nu asculta

désobéissance f. neascultare

désobliger vt. a jigni

désolation f. dezolare

désoler vt. a devasta; vt., vr. a (se) intrista

désolidariser vt., vr. a (se) desolidariza

désopiler vt. a stirni risul

désordonné, e adj., m.f. dezordonat

désordre m. dezordine; pl. tulburari

désorganisation f. dezorganizare

désorganiser vt. a dezorganiza

désorienter vt. a dezorienta

désormais adv. de acum (inainte)

désosser vt. a scoate oasele (la peste etc.)

despote m. despot; adj. despotic, tiranic

Page 102: Dictionar Francez Roman

despotisme m. despotism

desquels, desquelles vezi duquel

dessaisir vt. a deposeda; vr. a renunta

dessaler vt. a desara, (fig., pop.) a ciopli

dessangler vt. a deschinga

desse adj. compact, dens

dessèchement m. uscare, secare, (fig.) lipsa de sensibilitate

dessécher vt., vr. a (se) usca, a (se) ofili

dessein m. scop, intentie

desseler vt. a deseua

desserre f. dezlegare, desfacere a pungi (de bani)

desserrer vt. a desclesta, a da drumul (dintr-o strinsoare)

dessert m. desert

desservir vt. a stringe masa, a deservi

dessiller vt. (fig.) a deschide ochii

dessin m. desen

dessinateur, trice m.f. desenator

dessiner vt. a desena; vr. a se contura

dessous adv. dedesupt; prep. sub; m. dedesubt;

dessus adv. deasupra; prep. deasupra, peste;

destinataire m. destinatar

destination f. destinatie

destiner vt. a destina

destituer vt. a destitui

destitution f. destituire

destructeur, trice adj., m.f. (om) distrugator

destructif, ive adj. destructiv

destruction f. distrugere

désuétude f. desuetudine

désunir vt. a dezbina

détachement m. indepartare, nepasare, detasament

détacher vt. a indeparta, a dezlega, a reliefa,

détail m. detaliu, enumerare detailata

détailler vt. a detalia, a vinde cu amanuntul,

détaler vt. a stringe marfa expusa;

détecter vt. a detecta, a descoperi

détective m. detectiv

déteindre vt., vi. a (se) decolora; vi. (fig.) a inriuri

dételer vt. a deshama

détendre vt., vr. a (se) destinde

détenir vt. a detine, a pastra, a tine inchis(un condamnat

détente f. tragaci, descarcare, destindere

détention f. detinere, detentiune

détenu, e adj., m.f. detinut

déterer vt. a dezgropa, (fig.) a descoperi ceva rar

Page 103: Dictionar Francez Roman

détériorer vt. a deteriora, a degrada

déterminer vt. a determina, (gram.) a lamuri (un sens)

déterminisme m. determinism

détestable adj. detestabil

détester vt. a detesta, a uri

détonant, e adj. detunator, exploziv

détonation f. detunatura

détoner vi. a detona

détonner vi. a distona

détorde vt., vr. a (se) dezrsuci

détour m. intorsatura, ocol, (fig.) subterfugiu

détourner vt. a abate, (jur.) a delapida, a denatura

détracteur, trice m.f. defaimator

détraquement m. detracare

détraquer vt. a detraca, a strica

détremper vt. a inmuia, a descali (un metal)

détresse f. mizerie, nenorocire, primejdie

détriment m. paguba, detriment

détritus m. ramasita, deseu

détroit m. (geogr.) trecatoare, strimtoare

détromper vt. a deschide ochii (cuiva)

détrôner vt. a detrona

détrousser vt. a desufleca (o mineca etc.), a jefui

détruire vt. a distruge

dette f. datorie, indatorire

deuil m. (imbracaminte de) doliu, perioada doliului

deux num. card., m. (cifra) doi; num. ord. al doilea;

deuxième num.ord., m. (etajul) al doilea

dévaine f. ghinion

dévaler vt., vi. a cobori

dévaliser vt. a devaliza, a prada

dévaloriser vt. a devaloriza, a cobori valoarea (unui lucru)

dévaluer vt. a cobori cursul (unei monede)

devancer vt. a o lua inainte, a intrece

devancier, ère m.f. precursor

devant adv. in fata; prep. inaintea; m. partea din fata

devanture f. vitrina, fatada

dévastateur, trice adj., m.f. devastator

dévaster vt. a devasta, a pustii

développement m. desfasurare, dezvoltare, developare

développer vt., vr. a (se) desfasura, a (se) dezvolta;

devenir vi. a deveni; m. devenire

dévergondage m. dezmat

dévergonder (se) vr. a se dastrabala

devers prep. spre, catre

Page 104: Dictionar Francez Roman

déverser vi. a se apleca; vt. a face sa se scurga, a varsa

dévêtir vt., vr. a (se) dezbraca

dévêtissement m. (jur.) cedare

déviation f. deviatie, deviere

déviationnisme m. (pol.) dezviationism

dévider vt. a depana, (fig.) a descurca

dévier vi., vt. a devia

devin, eresse m.f. ghicitor

deviner vt., vr. a (se) ghici

devinette f. ghicitoare

devis m. deviz

dévisager vt. a privi pe cineva (cu insistenta)

devise f. deviza (si fin.)

déviser vi.(pop.) a sta la taifas

dévisser vt. a desuruba

dévoilement m. dezvaluire

dévoiler vt., vr. a (se) dezvalui

devoir m. datorie, tema; pl. omagii, onoruri; vt.a datora

dévolu, e adj. cuvenit (de drept); m. (relig.) pretentie,

dévorer vt. a sfisia, a inghiti, (fig.) a mistui

dévot, e m.f., adj. pios, bigot

dévotion f. pietate, devotiune

dévoué, e adj. devotat

dévouement m. devotament

dévouer vt. a inchina; vr. a se devota

dévoyé, e adj. ratacit

dextérité f. indeminare

dia interj. hais

diabète m. diabet

diable m. drac; interj. drace !

diablerie f. dracovenie, rautate

diablesse f. dracoaica

diablotin m. dracusor (si fig.)

diabolique adj. diabolic

diacre m. diacon

diadème m. diadema

diaggamme m. diagrama

diagonal, e adj., f. diagonal(a)

dialectique adj., f. dialectic(a)

dialogue m. dialog

diamètre m. diametru

diantre interj. la naiba!

diapason m. diapazon, (fig.) ton, nivel

diaphane adj. diafan, transparent

diaphragme m. diafragma

Page 105: Dictionar Francez Roman

diaprer vt. a impestrita, a smalta

diarrhée f. diaree

dictateur m. dictator

dictature f. dictatura

dictée f. dictare

dicter vt. a dicta, a impune

diction f. dictiune

dictionnaire m. dictionar

didactique adj., f. didactic(a)

dièse m. (muz.) diez

diète f. dieta, regim

dieu m. zeu, idol, Dumnezeu

diffamation f. defaimare

diffamer vt., vr. a (se) defaima

différemment adv. in alt fel, in mod diferit

différence f. diferenta, deosebire

différencier vt. a diferentia, (mat.) a calcula diferentiala;

différend m. diferend

différent, e adj. diferit; pl. diversi, unii

différer vt. a amina; vi. a se deosebi (unul de altul),

difficile adj. greu, pretentios, cusurgiu

difficulté f. greutate, obiectie

difforme adj. diform, pocit

difformité f. diformitate

diffraction f. difractie

diffus, e adj. difuz, imprastiat

diffuser vt. a difuza, (fig.) a imprastia

diffusion f. difuzare, raspindire, prolixitate

digérer vt. a digera, (fig.) a inghiti (un afront)

digestif, ive adj. digestiv

digne adj. demn, grav

dignitaire m. demnitar

dignité f. demnitate, gravitate

digression f. digresiune

digue f. dig, (fig.) obstacol

diktat m. dictat, lucru impus

dilacérer vt. a sfisia in bucati

dilapider vt. a delapida

dilatation f. dilatare, dilatatie

dilater vt., vr. a (se) dilata

dilemme m. dilema

dilettante m. diletant

diligemment adv. cu sirguinta, cu grija

diligence f. sirguinta, grija, diligenta

diligent, e adj. sirguincios, grijiuliu

Page 106: Dictionar Francez Roman

diluer vt. a dilua, (fig.) a atenua

dimanche m. duminica

dîme f. disma

dimension f. dimensiune

diminuer vt. a micsora, a scadea, a reduce; vi.a se micsora

diminution f. micsorare, scadere

dinde f. curca, (fig.) toanta

dindon m. curcan, (fig.) tont

dindonneau m. pui de curca

dindonner vt. (fam.) a duce de nas

diner vi. a cina; m. cina, dineu

diorama m. diorama

diphtérie f. difterie

diphtongue f. diftong

diplomate m. diplomat

diplomattique adj. diplomatic, referitor la diplomatie

diplôme m. diploma

dire vt., vr. a(-si) spune; m. spusa (cuiva)

direct, e adj. direct; m. (la box) directa

directeur, trice m.f., adj. director, conducator; f. (geom.) linie

direction f. directie, conducere

dirigeant, e adj., m.f. conducator

diriger vt. a conduce, a indrepta

discernement m. discernamint, deosebire

discerner vt. a deosebi

disciple m. discipol

discipliner vt., vr. a (se) disciplina

discontinuité f. discontinuitate

discordant, e adj. discordant

discorde f. discordie

discothèque f. discoteca

discourir vi. a vorbi (despre), (fig.) a palavragi

discours m. vorbire, discurs

discourtois, e adj. nepoliticos

discracier vt. a dizgratia

discracieux, euse adj. dizgratios

discrédit m. discreditare

discréditer vt. a discredita

discret, ète adj. discrtet, rezervat

discrétion f. discretie

discrimination f. discriminare

discriminer vt. a face discriminare, a spera

disculper vt. a dezvinovati

discussion f. discutie, dezbatere

discuter vt. a discuta, a dezbate

Page 107: Dictionar Francez Roman

disette f. lipsa, foamete

diseur, euse m.f. recitator

disgrâce f. dizgratie, nenorocire

disjoindre vt., vr. a (se) separa

dislocation f. dislocare, luxatie, (fig.) dezmembrare

disloquer vt., vr. a (se) dizloca, (fig.) a (se) dezmembra

disparaître vi. a disparea

disparate adj. disparat, razlet

dispendieux, euse adj. costisitor

dispensaire m. dispensar

dispense f. dispensa

dispenser vt. a scuti, a distribui; vr. a se sustrage

disperser vt., vr. a (se) raspindi, a (se) dispera

dispersion f. raspindire, dispersie

disponible adj. disponibil

dispos, e adj. (bine) dispus, vioi

disposer vt. a dispune, a pregati; vi. a dispune (de);

disposition f. dispozitie, aranjament; pl. inclinatie

disproportion f. disproportie

dispute f. cearta, controversa, disputa

disputer vt., vr. a(-si) disputa, a (se) certa;

disqualifier vt., vr. a (se) descalifica

disque m. disc, placa

dissection f. disecare, disectie (si fig.)

dissemblabe adj. deosebit, care nu seamana

dissemblence f. deosebire, lipsa de asemanare

disséminer vt., vr. a (se) imprastia

dissension f. disensiune

disséquer vt. a diseca (si fig.)

dissertation f. disertatie

disserter vi. a face o disertatie

dissidence f. disidenta

dissident, e adj., m.f. disident

dissimulation f. disimulare, tainuire

dissimuler vt. a ascunde, a tainui; vr. a seascunde (si fig.)

dissipation f. imprastiere, risipa, neatentie

dissiper vt. a imprastia, a risipi

dissocier vt. a disocia, a separa

dissolution f. dizolvare, descompunere (si fig.)

dissolvant, e adj., m. dizolvant

dissonance f. disonanta

dissoudre vt., vr. a (se) dizolva

dissuader vt. a face (pe cineva) sa-si schimbe hotarirea

distance f. distanta, la distanta (de), (fig.) distant

distillation /-ti-la-/: f. distilare

Page 108: Dictionar Francez Roman

distiller /-ti-lé/ vt. a distila

distinct, e adj. distinct

distinction f. distingere, distinctie, eleganta

distinguer vt., vr. a (se) distinge

distraction f. neatentie, amuzament, sustragere

distraire vt., vr. a (se) distra, a (se) sustrage

distrait, e adj. distrat

distribuer vt. a distribui

distribution f. distributie, distribuire, aranjament

dit, e adj. zis, hotarit, (de)numit

dithyrambe m. ditiramb, (fig.) tamiiere

divagation f. deviere, devigatie, ratacire

divaguer vi. a devia, a divaga, a bate cimpii

divergence f. divergenta

divergent, e adj. divergent

diverger vi. (despre linii) a se indeparta una de alta

divers, e adj. divers, deosebit; pl. unii

diversion f. diversiune, distragere

diversité f. diversitate

divertir vt., vr. a (se) distra

divertissement m. divertisment

dividende m. dividend, (mat.) deimpartit

divinateur, trice adj., m.f. ghicitor

diviniser vt. a diviniza

divinité f. divinitate

diviser vt. a imparti, a dezbina

diviseur m. (mat.) impartitor, divizor

divisible adj. divizibil

division f. impartire, dezbinare, diviziune

divorce m. divort, despartire

divorcer vi. a divorta

divulguer vt. a divulga

dix num. card., m. decar, ziua a zecea (a lunii)

dix-huit num. card. optsprezece; num. ord.al optsprezecelea

dixième num. ord. al zecelea; m. zecime

dix-neuf num.card. nouasprezece; num.ord.al nouasprezecelea

dix-sept num.card. saptesprezece; num. ord. al

dizaine f. (vreo) zece

docilité f. docilitate, supunere

dock m. doc

docker m. docher

docteur m. doctor, invatat

doctoresse f. doctorita

documentaire adj., m. documentar

documenter vt., vr. a (se) documenta

Page 109: Dictionar Francez Roman

dodeliner vt. a legana; vi. a-si legana (capul)

dodo m. somn, patut

dodu, e adj. bucalat, durduliu

doge m. doge

dogmatique adj. dogmatic

dogme m. dogma

doigt m. deget

doléances f.pl. doleanta, plingere

domaine m. domeniu

dôme m. dom

domestique adj. de casa; m.f. sluga; m. personal casnic

domestiquer vt. a domestici

domicile m. domiciliu

domicilier vt. a domicilia; vr. a-si stabili domiciliul

dominant, e adj. dominant, caracteristic; f. trasatura majora,

dominateur, trice adj. dominator, autoritar

domination f. dominare

dominer vt., vi., vr. a (se) domina, a (se) stapini

dominical, e adj. duminical

dommage m. paguba, dauna

dompter vt. a subjuga, a imblinzi

dompteur, euse m.f. imblinzitor

don m. dar, aptitudine

donateur, trice m.f. donator

donation f. donatie

done conj. deci, oare

donée f. data (a unei probleme etc.)

donner vt., vr. a (se) da, a (se) darui; vi. a produce,

dont pron, rel. al carui, de(spre) care, din care,

dorénavant adv. de acum inainte

dorer vt. a auri, (fig.) a da stralucire

dorloter vt. a alinta

dormant, e adj. (despre ape) statator; m. (constr.) toc

dormeur, euse adj. care doarme; m.f. somnoros; f. dormeza

dormir vi., vt. a dormi

dortoir m. dormitor (comun)

dorure f. aurire

dos m. spate, dos, cotor (de carte), verso

dosage m. dozare, dozaj

dose m. doza

doser vt. a doza

dossier m. spatar, dosar

dot f. dota, zestre

dotation f. dotare, inzestrare, utilare

doter vt. a dota, a da dota

Page 110: Dictionar Francez Roman

douairière f. vaduva de neam, (fig.) hoasca

douane f. vama

douanier, ère adj. vamal; m. vames

double adj., adv. dublu, indoit; m. dublu, duplicat,

doublé m. duble (metal aurit sau argintat)

doublement m. dublare, indoire; adv. dublu, in doua feluri

doubler vt. a dubla, a captusi, a ramine repetent,

doublure f. captuseala, (teatru) dublura

doucement adv. incet, usurel, cu blindete, (fig.) din umbra;

doucereux, euse adj. dulceag, mieros

douceur f. dulceata, blindete; pl. dulciuri,

douche f. dus

doucher vt., vr. a face dus; vt. (fam) a calma entuziasmul

douer vt. a inzestra

douillet, ette adj. molcut, gingas; f. pufoaica

douleur f. durere

douloureux, euse adj. dureros

doute m. indoiala, banuiala

douter vi. a se indoi

douteux, euse adj. indoielnic, echivoc

douve f. doaga

doux, douce adj. dulce, blind, lin, (despre metale) maleabil;

douzaine f. duzina, (vreo) doisprezece

douze num. card. doisprezece; num. ord.al doisprezecelea

doyen m. decan

dragée f. drageu, alica

dragon m. balaur, (mil.) cavalerist,

drague f. (mec.) draga, plasa conica (de pescuit)

draguer vt. a draga

drainer vt. a drena

dramatique adj. dramatic, (fig.) emotionant

dramaturge m. dramaturg

drame m. drama

drap m. cearceaf, postav

drapeau m. steag

draper vt. a drapa, (fig.) a zeflemisi; vr. a se drapa,

draperie f. draperie, postavarie

drapier m. postavar

drastique adj., m. (purgativ) drastic

drêche f. borhot

dressage m. ridicare, dresare, dresaj

dresser vt. a ridica, a intocmi (un act), a dresa,

dresser, euse m.f. imblinzitor, dresor

drogue f. drog, medicament

droguer vt. a droga, a indopa cu medicamente;

Page 111: Dictionar Francez Roman

droguerie f. drogherie

droguiste m.f. droghist

droit, e adj. drept, direct, vertical, (fig.) sincer;

droiture f. dreptate, echitate

drôle adj. caraghios, ciudat; m. pehlivan

drôlerie f. caraghioslic, pozna

dromadaire m. dromader

dru, e adj. des, stufos, (fam.) voinic; adv. des

du vezi de

dû m. ceea ce se cuvine, drept(uri)

dualité f. dualitate

dubitatif, ive adj. dubitativ

duc m. duce

duché m. (ist.) ducat

duchesse f. ducesa

duègne f. insotitoare, babornita

duel m. duel

dûment adv. cum se cuvine, in regula

dune f. duna

duo m. duo, duet

duodénum /-nom'/ m. (anat.) duoden

dupe f. persoana pacalita; adj. inselat, pacalit

duper vt. a pacali, a insela

duperie f. potlogarie, inselatorie

duplicata m. invar. duplicat

duplicité f. duplicitate

duquel pron. rel. al carui

dur, e adj. tare, aspru, greu; adv. din greu;

durabilité f. trainicie

durable adj. trainic

durant prep. in timpul, tot timpul

durcir vt., vr., vi. a (se) intari

durée f. durata

durer vi. a dura, a rezista

dureté f. duritate, tarie, asprime

durillon m. batatura

duvet m. puf, tulei

dynamite f. dinamita

dynamiter vt. a pune dinamita

dynamo f. dinam

dynastie f. dinastie

dynastique adj. dinamic; f. dinamica

dysenterie f. dezinterie

dyspepsie f. dispepsie

dystrophie f. distrofie

Page 112: Dictionar Francez Roman

eau f. apa, (fig.) sclipire (a unei nestemate) E

eau-de-vie f. rachiu, tuica

eau-forte f. apa-tare, acvaforte

ébahir vt. a ului

ébahissement m. uluire

ébats m.pl. zburdalnicii

ébattre (s') vr. a se zbengui

ébaubir (s') vr. a se minuna, a ramine cu gura cascata

ébauchage m. schitare

ébauche f. schita

ébaudir vt. a inveseli

ébène f. abanos

ébéniste m. ebenist

éberluer vt. a ului

éblouir vt. a lua ochii, (fig.) a orbi

éblouissement m. orbire momentana, (fig.) admiratie

éborgner vt. a chiori

ébouillantage m. oparire

ébouillanter vt. a opari

éboulement m. naruire, surpare, surpatura

ébouler vt., vi., vr. a (se) narui, a (se) surpa

éboulis m. grohotis

ébouriffer vt. a ciufuli (parul), (fig.) a nauci

ébrancher vt. a taia ramurile (unui copac)

ébranlement m. punere in miscare, zdruncinare,

ébranler vt., vr. a (se) zdruncina, a (se) clatina

ébrèchement m. stirbire

ébrécher vt. a stirbi (si fig.)

ébrouer (s') vr. (despre un cal) a sforai (de spaima),

ébruiter vt. a raspindi (o noutate)

ébullition f. fierbere, (fig.) agitatie

écacher vt. a sfarima (o nuca)

écæurant, e adj. scirbos, gretos

écæurement m. scirbire, ingretosare, scirba, greata

écæurer vt. a scirbi, a ingretosa

écaille f. solz, carapace, baga

écaillement m. curatire de solzi (a pestelui), coscovire

écailler vt. a scoate (solzii, carapacea); vr. a se coscovi

écailleux, euse adj. solzos

écale f. coaja tare (de aluna etc.)

écaler vt. a dezghioca

écalure f. pielita (de aluna, nuca etc.)

écarlate adj. stacojiu; f. culoarea stacojie

écarquiller vt. a departa mult

écart m. departare, salt lateral, abatere,loc indepartat

Page 113: Dictionar Francez Roman

écartèlement m. sfisiere, rupere (in bucati)

écarteler vt. a sfisia (in bucati)

écartement m. (in) departare, ecartament

écarter vt., vr. a (se) (in)departa (si fig.)

ecballium /-om'/ m. (bot.) plesnitoare

ecclésiastique adj. ecleziastic; m. cleric

écervelé, e adj. smintit

échafaud m. esafod

échafaudage m. esafodaj, schelarie, gramada, (fig.) retea (de

échafauder vi. a ridica o schela; vt. a ingramadi

échalas m. arac, (fig.) prajina (de om)

échancrer vt. a rascroi

échancrure f. rascroiala, (geogr.) golfulet

échange m. schimb

échanger vt. a schimba

échanson m. paharnic

échantilion m. esantion

échantillonner vt. a taia (un esantion)

échappatoire f. (portita de) scapare

échappée f. scapare, deschizatura ingusta

échappement m. scapare, esapament

échapper vi. a scapa (si fig.); vr. a evada

écharde f. ascihie (intrata in piele)

écharner vt. a raziu carnea (de pe piei)

écharpe f. esarfa

écharper vt.a scarmana (lina), a rani grav,a taia in bucati

échasses f.pl. piciorange

échassiers m.pl. ordinul piciorangelor

échaudé, e adj. oparit, fript; m. gogoasa (de aluat)

échauder vt. a opari, (fig.) a arde (la socoteala),

échauffement m. incalzire, incingere (a cerealelor),

échauffer vt., vr. a (se) incalzi (si fig.)

échauffourée f. incaierare

échéance f. scadenta (si fig.)

échéant, e adj. ajuns la scadenta

échec m. esec; pl. (joc de) sah

échelle f. scara (si fig.)

échelon m. treapta (si fig.), esalon

échelonner vt. a esalona

écheniller vt. a curata de omizi

écheveau m. scul

écheveler vt. a ciufuli

échine f. sira spinarii

échiner vt. a rupe sira spinarii, a bate mar, a omori;

échinodermes /-ki-/ m.pl. echinoderme

Page 114: Dictionar Francez Roman

échiquier m. tabla de sah

écho /-ko-/ m. ecou (si fig.)

échoir vi. a se intimpla, (despre un termen) a expira

échoppe f. dugheana, cutitas pentru gravat

échouer vi. a esua (si fig.); vt. a face sa esueze;

éclaboussement m. improscare

éclabousser vt. a improsca (cu noroi), a lua ochii (cu luxul)

éclaboussure f. improscatura (de noroi)

éclair m. fulger, strafulgerare, (bucat.) ecler

éclairage m. luminat, (fig.) unghi de vedere

éclaircie f. spartura (de nori), luminis,

éclaircir vt., vr. a (se) lumina, a (se) clarifica,

éclaircissement m. clarificare

éclairé, e adj. (despre un om) luminat

éclairement m. luminare

éclairer vt., vr. a lumina (si fig.); vt. (mil.) a cerceta

éclaireur m. (mil.) cercetas

éclanche f. ciozvirta (de berbec)

éclat m. ciob, zgomot infernal, stralucire, schija

éclatant, e adj. stralucitor, rasunator

éclatement m. spargere, izbucnire, explozie

éclater vi. a se sparge, a izbucni, a straluci

éclectique adj., m.f. eclectic

éclipser vt. a eclipsa, (fig.) a umbri; vr. a disparea

éclopé, e adj. schilod

éclore vi. (despre pui) a iesi din ou,

éclosion f. iesire din ou, deschidere (a unui mugure),

écluser vt. a pune o ecluza

école f. scoala

écolier, ère m.f. scolar

éconduire vt. a concedia (un inoportun),

économe m.f., adj. econom

économique adj. economic(os)

économiser vt. a economisi

écope, escope f. caus

écoper vt. a goli de apa; vi. (fam.) a incasa (o cearta)

écorçage m. jupuire (de scoarta), cojire

écorcer vt. a jupui (de scoarta), a coji

écorchement m. jupuire (a unui animal)

écorcher vt. a jupui (si fig.), a zdreli,

écorchure f. zgirietura

écorner vt. a rupe coarnele, a rupe colturile

écornifler vt. a trai pe spinarea cuiva

écossais, e adj., m.f. (cu maj.) scotian; m. stofa ecosez

écosser vt. a desface (o pastaie)

Page 115: Dictionar Francez Roman

écosson m. stema, placuta de metal (la o incuietoare)

écot m. trunchi cu ramurile taiate, cota-parte

écoulement m. scurgere, desfacere rapida (a unei marfi)

écouler vt. a desface repede (o marfa);

écource f. scoarta, coaja, (fig.) aparenta

écourter vt. a scurta, a reteza

écoute f. ascultare

écouter vt., vr. a (se) asculta; vt. a pleca ureche la

écouter, euse m.f. (inv.) ascultator; m. receptor

écrabouiller vt. (fam.) a zdrobi

écrasement m. zdrobire

écraser vt. a zdrobi (si fig.), a impovara

écrémage m. smintinire, smintinit

écrémer vt. a smintini, (fig.) a lua ce e mai bun

écrémeuse f. masina (de smintinit)

écrevisse f. rac

écrin m. scrin (pentru bijuterii)

écrire vt. a scrie, (fig.) a intipari (pe figura etc.)

écrirer (s') vr. a tipa

écrit m. act, conversatie scrisa; pl. scrieri (ale cuiva

écriteau m. tablita (cu un anunt)

écriture f. scriere, scris

écrivailler vi. (fam.) a scrie prost

écrivain m. scriitor

écrou m. piulita (la un surub), luarea in evidenta

écrouelles f.pl. scrofule

écrouer vt. a lua in evidenta (un detinut)

écrouir vt. a bate la rece (un metal)

écroulement m. prabusire

écrouler (s') vr. a se prabusi

écroûter vt. a scoate coaja

écru, e adj. neprelucrat

écu m. scut, scud (moneda); pl. bani

écueil m. colt de stinca (la suprafata apei),

écuelle f. blid

éculer vt. a scilcia

écume f. spuma, pleava (fig.)

écumer vt. a lua spuma; vi. a face spuma,

écumoire f. lingura (pentru luat spuma)

écurer vt. a curata (o fintina)

écureuil m. veverita

écurie f. grajd

écurter vi. a rigii

écuyer m. scutier, profesor de echitatie,

eczéma m. eczema

Page 116: Dictionar Francez Roman

éden /-dèn-/ m. eden

édente, e adj. stirb

édicter vt. a promulga (o lege)

édificateur m. constructor

édification f. edificare (si fig.)

édifice m. edificiu

édifier vt. a construi, a lamuri

édit m. edict

éditer vt. a edita

éditeur, trice adj. care editeaza; m.f. editor

édition f. editare, editie

éditorial, e adj., m. editorial

édredon m. plapuma de puf

éducateur, trice m.f., adj. educator

éducation f. educatie, educare

édulcorer vt. a indulci (si fig.)

éduquer vt. a educa

effacer vt. a sterge (si fig.), a depasi;

effarer vt. a inspaiminta

effaroucher vt. a pune pe fuga, a speria

effectif, ive adj., m. efectiv

effectuer vt. a efectua

efféminé, e adj. efeminat

effervescence f. efervescenta, (fig.) fierbere

effet m. efect, impresie; pl.(fin. mil.) efecte

effeuiller vt., vr. a (se) desfrunzi; vt. a rupe petalele

efficace adj. eficace

efficacité f. eficacitate

efficience f. eficienta

effigie f. efigie

effilé, e adj. subtirel

effilocher vt., vr. a (se) destrama

efflanqué, e adj. slabanog

effleurer vt. a atinge usor, (fig.) a pomeni in treacat

effluve m. efluviu, emanatie

effondrement m. prabusire

effondrer vt., vr. a (se) prabusi

efforcer (s') vr. a se stradui

effort m. sfortare, efort

effraction f. (jur.) efractie

effrayer vt., vr. a (se) speria

effréné, e adj. neinfrinat, nemasurat

effritement m. sfarimare, macinare

effriter vt., vr. a (se) sfarima, a (se) macina;

effroi m. groaza, spaima

Page 117: Dictionar Francez Roman

effronté, e adj., m.f. nerusinat

effronterie f. nerusinare

effroyable adj. inspaimintator

effusion f. efuziune, revarsare

égaiement m. inveselire

égal, e adj. egal, constant, neaccidentat; m. egal(ul)

également m. egalare; adv. inmod egal

égaler vt. a egala, a fi egal cu, a considera egal

égalisation f. egalizare

égaliser vt. a egaliza, a nivela

égalité f. egalitate, nivelare, uniformitate

égard m. atentie, consideratie

égarement m. ratacire (si fig.)

égarer vt., vr. a (se) rataci (si fig.)

égayer vt. a inveseli, a cruta (un copac)

égide f. scut, (fig.) protectie

églantier m. maces

églantine f. trandafir salbatic

église f. biserica

égoïsme m. egoism

égoïste adj., m.f. egoist

égoliser (s') vr. a ragusi strigind

égorger vt. a taia beregata, a omori, (fig.) a jecmani

égout m. canal de scurgere, (fig.) cloaca

égoutter vt., vr. a (se) scurge; vt. a stoarce (rufe)

égratigner vt. a zgiria, (fig.) a intepa

égratignure f. zgirietura, (fig.) intepatura

égrenage m. dezghiocare a boabelor (de pe spic, cocean etc.

égrener vt. a dezghioca boabe (de pe spic, cocean etc.),

égrillard, e adj. hazos

égrugeoir m. (bucat.) piulita

égruger vt. a pisa in piulita

égyptien, enne adj., m.f. (cu maj.) egiptean

éhonté, e adj., m.f. nerusinat

élaborer vt. a elabora

élaguer vt. a taia (craci uscate),

élan m. elan (si zool.)

élancement m. junghi, durere ascutita

élancer vt. a arunca; vi. a zvicni; vr. a se avinta

élargir vt. a largi (si fig.), a da drumul (unui detinut)

élargisement m. largire, eliberare (a unui detinut)

élasticité f. elasticitate (si fig.)

élastique adj., m. elastic

électeur, trice m.f. alegator, elector

élection f. alegere

Page 118: Dictionar Francez Roman

électricien adj., m. electrician

électricité f. electricitate

électrification f. electrificare

électrifier vt. a electrifica

électrique adj. electric

électriser vt. a electriza (si fig.)

électro-aimant m. electromagnet

électrocardiogramme m. electrocardiograma

électrocution f. electrocutare

électrode f. electrod

électrolyse f. electroliza

électronique adj., f. electronic(a)

électrotéraphie f. electroterapie

élégamment adv. in mod elegant

élégance f. eleganta, distinctie

élégant, e adj., m.f. elegant, sclivist

élélevation f. ridicare, ridicatura (de teren),

élément m. element

élémentaire adj. elementar

éléphant m. elefant

élevage m. crestere (a animalelor)

élévateur, trice adj., m. elevator

élève m.f. elev, discipol

élever vt. a ridica, a inalta, a creste, a educa;

éleveur, euse m.f. crescator (de animale)

élider vt. a elida

éligible adj. eligibil

élimer vt. a roade (o haina)

éliminer vt. a elimina

élinination f. eliminare

eliptique adj. eliptic

élire vt. a alege, a vota

élision f. eliziune, suprimare

élite f. elita

elle pron. pers. (pe) ea, ei

ellipse f. elipsa (si gram.)

élocuence f. elocventa, darul vorbirii

éloge m. elogiu

élogieux, euse adj. elogios

éloignement m. indepartare

éloigner vt., vr. a (se) indeparta; vt. a respinge (o idee)

éloquement adv. in mod elocvent

éloquement, e adj. elocvent

élu, e m.f. ales

élucider vt. a lamuri

Page 119: Dictionar Francez Roman

élucitadion f. elucidare

élucrubration f. elucubratie, aberatie

éluder vt. a evita

élytre m. elitra

émacié, e adj. sfrijit

émail m. smalt, email

émailler vt. a smaltui (si fig.), a emaila, a presara

émanation f. emanatie, emanare

émancipation f. emancipare

émanciper vt., vr. a (se) emancipa; vt. a elibera

émaner vi. a emana, a exala, a decurge

émarger vt. a taia (marginile), a iscali (un act);

émasculer vt. a casra, (fig.) a slabi

emballage m. ambalaj

emballer vt. a ambala, (fig.) a entuziasma, a mustra;

embarcadère m. ambarcader, peron

embarcation f. ambarcatie

embardée f. schimbare brusca a directiei (unui vehicul etc.

embarquement m. imbarcare

embarquer vt., vi., vr. a (se) imbarca; vt. a antrena

embarras m. incurcatura, nehotarire, lipsa de bani;

embarrasser vt. a incurca (si fig.), a impiedica

embauchage, embauche f. angajare (de lucratori)

embaucher vt. a angaja (lucratori), a ademeni

embaumer vt., vi. a parfuma; vt. a imbalsama (un mort)

embeille f. inseninare (dupa ploaie)

embellir vt., vi. a (se) infrumuseta

embellissement m. infrumusetare

emberlificoter vt. (pop.) a incurca, a atrage intr-o cursa

embêter vt., vr. (fam.) a (se) plictisi de moarte

emblée (d') loc.adv. dintr-o data

emblème m. emblema, stema

embonpoint m. rotunjire (a trupului)

emboucher vt. a duce la gura un instrument muzical

embouchure f. gura (la un fluviu), mustiuc

embouîtage m. imbucare, imbracaminte (de carte)

embouîter vt. a imbuca

embourber vt., vr. a (se) ingloba,

embourgeoisement m. imburghezire

embourgeoiser (s') vr. a se imburghezi

embout m. virf de metal (la un baston, umbrela etc.)

embouteillage m. imbuteliere, blocare (a vehiculelor)

embouteiller vt. a trage in sticle, a bloca circulatia

embranchement m. ramificare, rascruce, increngatura

embrasement m. incendiu mare, vilvataie

Page 120: Dictionar Francez Roman

embraser vt. a aprinde (si fig.), a incendia

embrassaude embrassement: m. imbratisare

embrasure f. deschizatura (a unei usi, ferestre etc.),pervaz

embrayage /-brè-/ m. ambreiere, ambreiaj

embrayer vt. a ambreia

embrocher vt. a pune la frigare, (fam.) a strapunge cu sabia

embrouillage, embrouillement: m. incurcatura, zapaceala

embrouiller vt., vr. a (se) incurca, a (se) zapaci

embrsser vt. a imbratisa (si fig.), a saruta

embrumer vt. a invalui in ceata, (fig.) a intrista

embrun m. cer intunecat, ploaie de stropi

embryon m. embrion (si fig.)

embu, e adj. culoare stearsa

embûche f. capcana

embuer vt. a aburi

embuscade f. ambuscada

embusquer vt., vr. a (se) aseza in ambuscada;

éméché, e adj. (fam.) pilit (de bautura)

émeraude f. smarald

émergence f. iesire (la suprafata)

émerger vi. a iesi (la suprafata)

émeri m. smirghel

émerillonné, e adj. vioi

émérite adj. experimentat, emerit

émerveiller vt., vr. a (se) minuna

émétique adj., m. vomitiv

émettre vt. a emite, a formula (o ipoteza etc.);

émeute f. rascoala

émiettement m. farimitare

émietter vt. a farimita

émigration f. emigrare, emigratie, migratiune (a pasarilor)

émigrer vi. a emigra

émincer vt. a taia in feliute

éminence f. ridicatura, (fig.) superioritate (morala),

éminent, e adj. (despre un loc) ridicat, (fig.) eminent

émissaire m. emisar

émission f. emitere, emisi(un)e

emmagasiner vt. a inmagazina (si fig.)

emmaillotement m. infasare (a unui prunc)

emmailloter vt. a infasa (un prunc), a lega fedeles

emmancher vt. a pune un miner, (fig.) a porni

emmanchure f. rascroiala (a minecii)

emménager vi. a se instala (intr-o locuinta noua), a se muta

emmener vt. a duce cu sine

emmêter vt. a amesteca, a incurca

Page 121: Dictionar Francez Roman

emmieller vt. a unge cu miere, a pune miere

emmitonner vt. a infasura in ceva moale,

emmitoufler vt., vr. a (se) incotosmana

emmurer vt. a zidi de viu (un condamnat etc.)

émoi m. tulburare, emotie

émoillient, e adj., m. emoilent

émolument m. profit, avantaj; pl. leafa

émotif, ive adj. emotiv

émotion f. emotie

émotionner vt., vr. a (se) emotiona

émotter vt. a marunti (bulgari)

émouchoir m. aparatoare de muste

émoudre vt. a ascuti (la tocila)

émouleur m. tocilar

émoulu, e adj. ascutit

émousser vt. a toci, (fig.) a inmuia

émoustiller vt. (fam.) a produce veselie

émouvant, e adj. emotionant

émouvoir vt., vr. a (se) tulbura; vt. a instiga

empaillage, empaillement: m. impaiere

empailler vt. a impaia

empaler vt. a traga in teapa

empaqueter vt. a impacheta

emparer (s') vr. a pune mina, a acapara,

empâter vt. a umple cu coca, a indopa (o pasare),

empaumer vt. (fig.fam.) a subjuga

empêchement m. piedica, obstacol

empêcher vt. a impiedica; vr. a se abtine

empeigne f. caputa (de pantof)

empennage m. ampenaj

empereur m. imparat

empeser vt. a scrobi

empester vt., vi. a imputi, (fig.) a umple (de rele)

empêtrer vt. a impiedica (picioarele),

emphase f. emfaza

emphysème m. enfizem

empiècement m. platca

empierrer vt. a pietrui

empiétement m. incalcare

empiéter vi. a incalca (o proprietate), (fig.) a uzurpa

empiffrer (s') vt., vr. (pop.) a (se) ghiftui

empiler vt., vr. a (se) ingramadi (in teanc)

empire m. imperiu, (fig.) stapinire, autoritate

empirer vt., vr. a (se) inrautati

empirique adj. empiric, bazat pe experienta; m. sarlatan

Page 122: Dictionar Francez Roman

emplacement m. amplasament, asezare

emplâtre m. plasture, (fig.fam.) moliu, (pop.) scatoalca

emplette f. tirguiala

emplir vt. a umple

emploi m. folosire, slujba

employé, e adj. folosit; m. slujbas

employer vt., vr. a (se) folosi

employeur, euse m.f. patron

empocher vt. a viri in buzunar,

empoignade f. cearta cu bataie

empoigner vt. a inhata, (fam.) a aresta, (fig.) a emotiona

empois m. scrobeala

empoisonnement m. otravire, (fam.) necaz

empoisonner vt. a otravi (si fig.)

empoisser vt. a da cu smoala

empoloter vt. a face ghem

emporté, e adj. violent, iute (la minie)

emportement m. violenta, minie

emporter vt. a lua, a duce, a birui, a rapune,

empoté, e adj. (fam.) neindeminatic

empourprer vt. a impurpura

empreindre vt. a imprima (si fig.)

empreintre f. amprenta (si fig.)

empressement m. graba, zel

empresser (s') vr. a se grabi, a fi zelos

emprise f. (jur.) acaparare, (fig.) influenta

emprisonnement m. intepenire

emprisonner vt. a intemnita

emprunt m. imprumut (facut de cineva)

emprunter vt. a imprumuta (de la cineva)

ému, e adj. emotionat

émulation f. intrecere

émule m. concurent, rival

émulsion f. emulsie

en prep. in, in calitate de, ca, din, de;

encadrement m. incadrare, bordura, chenar

encadrer vt. a incadra

encager vt. a baga in colivie, (fam.) a baga la zdup

encaissement m. incasare

encaisser vt. a pune intr-o lada, a incasa (si fig.)

encan m. licitatie, mezat

encanailler vt. a face sa se inhaiteze; vr. a se inhaita

en-cas m.invar. (un fel de) umbrela, gustare

encastique f. ceara (de parchet etc.)

encastrer vt. a incastra

Page 123: Dictionar Francez Roman

enceindre vt. a inconjura (cu un zid)

enceinte f. loc imprejmuit, incinta; adj.,

encens m. tamiie, (fig.) tamiiere

encenser vt. a tamiia (si fig.)

encensoir m. cadelnita

encéphale m. encefal

encercler vt. a incercui

enchaîner vt. a inlantui, (fig.) a subjuga

enchantement m. farmec, incintare

enchanter vt. a fermeca, a incinta

enchanter, eresse adj. fermecator; m.f. vrajitor

enchâsser vt. a incrusta, (fig.) a intercala

enchère f. (supra)licitatie

enchérir vi. a se scumpi, (fig.) a depasi;

enchérissement m. scumpire

enchevêtrement m. incurcatura, incilceala

enchevêtrer vt. a pune (un capastru);

enchifrènement m. infundare (a nasului)

enclaver vt. a inchide, a cuprinde (un teritoriu intr-altul

enclin, e adj. predispus la

enclore vt. a imprejmui

enclos m. loc imprejmuit

enclume f. nicovala (si anat.)

enclyclopédie f. enciclopedie

encoche f. crestatura

encoignure /-ko-/ f. ungher

encoller vt. a incleia

encolure f. grumaz (de cal), rascroiala (a hainei la git)

encombre m. (in expr.) sans ~ = fara neplaceri

encombrement m. inghesuiala (care impiedica trecerea)

encombrer vt. a impiedica (trecerea), a incarca (memoria)

encontre de (à l') loc.prep. in sens invers

encore adv. inca, mai, din nou, pina acum, macar; interj.

encouragement m. incurajare

encourager vt. a incuraja

encourir vt. a risca, a se expune

encrasser vt., vr. a (se) murdari

encre f. cerneala

encrier m. calimara

encroûter vt., vr. a (se) acoperi cu o coaja;

endettement m. indatorare

endetter vt., vr. a (se) indatora

endeuiller vt. a indolia, a intrista

endêver vi. (fam.) a muri de ciuda

endiablé, e adj. indracit

Page 124: Dictionar Francez Roman

endiguement, endigage: m. indiguire

endiguer vt. a zagazui

endimancher vt., vr. a (se) gati sarbatoreste

endive f. andiva

endoctriner vt. a indoctrina

endolorir vt. a face dureros, (fig.) a indurera

endommager vt. a pagubi, a strica

endormir vt., vr. a adormi (si fig.); vt. a potoli (o durer

endosser vt. a pune o haina (pe spate), (fig.) a-si lua

endroit m. loc, fata (a unei stofe)

enduire vt. a unge

enduit m. unsoare, spoiala

endurance f. putere de a indura

endurcir vt., vr. a (se) intari, (fig.) a (se) oteli,

endurer vt. a indura

énergique adj. energie

énervement m. enervare

énerver vt. a enerva

enfance m.f. copilarie

enfant m.f. copil

enfantement m. nastere, (fig.) creare

enfanter vt. a naste, (fig.) a crea

enfantillage m. manifestare copilaroasa

enfantin, e adj. copilaros

enfariner vt. a presara cu faina

enfer m. iad

enfermer vt. a incuia, a inchide, a contine

enferrer vt. a strapunge; vr. (fig.) a se incurca in minciu

enfieller vt. a invenina

enfiévrer vt. a provoca febra, (fig.) a infierbinta

enfilade f. anfilada, sir

enfiler vt. a insira (pe o ata), (fam.) a imbraca,

enfin adv. in sfirsit, pe scurt

enflammer vt. a da foc; vt., vr. (fig.) a (se) inflacara

enfler vt., vi. a (se) umfla; vt. a exagera, a se grozavi

enflure f. umflatura, (fig.) emfaza

enfocement m. infundare, infigere, fortare

enfoncer vt. a infunda, a infige, a forta (o usa);

enfouir vt. a baga in pamint, a ingropa (si fig.);

enfourcher vt. a incaleca

enfourchure f. bifurcare

enfourner vt. a pune la cuptor, (pop.) a inghiti pe nerasufl

enfreindre vt. a incalca (o dispozitie)

enfuir (s') vr. a fugi, a se scurge

enfumer vt. a afuma

Page 125: Dictionar Francez Roman

engagé m., adj. (soldat) angajat voluntar;

engagement m. angajare, angajament, amanetare

engager vt., vr. a (se) angaja (si fig.);

engainer vt. a baga (in teaca), a infasura

engeance f. lifta, soi rau

engelure f. degeratura

engerder vt. a genera, a naste

engin m. instrument, mecanism

englober vt. a ingloba

engloutir vt. a inghiti

engloutissement m. inghitire

engluer vt. a incleia, a prinde pasarele, (fig.) a ademeni

engorger vt. a infunda, a gitui

engouement m. obstruare, (fig.) entiziasm netarmurit

engouer vt. a obstrua; vr. a se entuziasma (pentru)

engouffrer vt. a inghiti (si fig.); vr. a navali puternic

engoulevent m. pitigoi

engourdir vt. a amorti, a intepeni

engourdissement m. amortire, intepenire

engrais m. ingrasamint

engraissement, engraissage: m. ingrasare

engraisser vt., vi. a (se) ingrasa

engranger vt. a insiloza

engrenage m. angrenaj (si fig.)

engrener vt., vr. a (se) angrena

engueulade f. (pop.) bruftuiala

engueuler vt. (pop.) a bruftui

enguirlander vt. a impodobi cu ghirlande, (fig.) a lua la refec

enhardir vt. a insufla curaj; vr. a prinde curaj

enharnacher vt. a pune hamurile, (fig.) a impopotona

énigmatique adj. enigmatic

enivrement m. imbatare (si fig.)

enivrer vt., vr. a (se) imbata (si fig.), a (se) exalta

enjambée f. pas mare (facut peste ceva)

enjamber vt. a face un pas mare (peste);

enjeu m. miza

enjoindre vt. a ordona, a prescrie

enjôler vt. (fam.) a cuceri (cu vorba etc.)

enjoliver vt. a infrumuseta

enjoué, e adj. vesel, dragalas

enjouement m. dragalasenie

enjuguer vt. a injuga

enlacer vt. a lega (sireturi etc.), (fig.) a imbratisa

enlaidir vt., vi. a (se) uriti

enlaidissement m. uritire

Page 126: Dictionar Francez Roman

enlèvement m. luare, ridicare, rapire

enlever vt. a lua, a ridica, a scoate (o pata), a rapi,

enliser vt., vr. a (se) impotmoli (si fig.)

enluminer vt. a decora cu motive in culori vii (o carte etc.

ennemi, e m.f., adj. dusman

ennoblir /an-no-/ vt. a innobila

ennoblissement /an-no-/: m. innobilare

ennuager (s') vr. a se innora

ennui m. plictiseala, necaz

ennuyer vt., vr. a (se) plictisi

ennuyeux, euse adj. plictisitor, suparator

enomourer (s') vr. a se indragosti

énoncé m. enunt(are)

énoncer vt. a enunta

enorgueillir vt. a face sa se mindreasca; vr. a se mindri

énormité f. enormitate

enquérir (s') vt a se informa

enquête f. ancheta, cercetare

enquêter vi. a ancheta, a face cercetari

enquêteur, euse m.f. anchetator

enraciner vt., vr. a (se) inradacina

enrager vi. a deveni furios

enraiement, enrayement: m. frinare

enrayer vt. a frina (si fig.); vr.a se opri

enregistrement m. inregistrare, registratura

enregistrer vt. a inregistra

enrhumer vt. a imbolnavi de guturai; vr. a capata guturai

enrichir vt. a imbogati (si fig.)

enrichissement m. imbogatire

enrober vt. a inveli (o marfa)

enrôlement m. inrolare

enrôler vt., vr. a (se) inrola

enrouement m. raguseala

enrouer vt. a face sa raguseasca

enrouiller vt., vr. a rugini

enroulement m. infasurare

enrouler vt. a infasura

ensaigne f. firma, steag, (fig.) pecete; m. portdrapel,

ensanglanter vt. a insingera

enseignant, e adj. care preda

enseignement m. invatamint, precept, invatatura

enseigner vt. a invata (pe cineva), a arata

ensemble adv. impreuna; m. ansamblu

ensemencement m. insamintare

ensemencer vt. a insaminta

Page 127: Dictionar Francez Roman

enserrer vt. a cuprinde, a stringe (tare)

ensevelir vt. (fig.) a inmorminta, (fig.) a ascunde;

ensevelissement m. inmormintare

ensiler vt. a insiloza

ensoleillé, e insorit

ensorceler vt. a vraji (si fig.)

ensorcellement m. vraja, vrajire (si fig.)

ensuite adv. apoi

ensuivre (s') vr., v.impers. a rezulta

entaille f. taietura (mare), crestatura

entamer vt. a incepe, a taia (prima bucata), a infiripa

entassement m. indramadire, gramada

entasser vt. a ingramadi

entendement m. inteligenta, intelegere

entendre vt. a auzi, a asculta, a pricepe, a avea intentia,

entendu, e adj. stabilit, priceput

entente f. intelegere, pricepere, acord intre natiuni

enter vt. a grefa (si fig.), a sprijini pe,

enterrement m. inmormintare (si fig.)

enterrer vt., vr. a (se) inmorminta (si fig.)

en-tête m. antet

entêté, e adj., m.f. incapatinat

entêtement m. incapatinare

entêter vt. a ameti (cu parfumuri); vr. a se incapatina

enthousiasme m. entuziasm

enthousiasmer vt., vr. a (se) entuziasma

enthousiaste adj., m.f. entuziast

enticher vt. a face sa tina mortis; vr. a tine mortis

entier, ère adj. intreg, deplin, necastrat; m. intreg

entité f. entitate

entoiler vt. a fixa pe pinza (o harta etc.)

entonner vt. a varsa in butoi, (fig.) a inghiti, a intona

entonnoir m. pilnie

entorse f. scrintitura, (fig.) deformare

entortiller vt. a rasuci, (fig.) a relata confuz, a suci cuiva

entour m. (in expr.) à l'~ = in preajma,

entourage m. anturaj

entourer vt., vr. a (se) inconjura; vt. (fig.) a covirsi

entournure f. rascroiala (a subratului)

entracte m. antract

entraide f. (intr)ajutorare

entraider (s') vr. a se intrajutora

entrailles f.pl.maruntaie, (fig.) simtaminte

entrain m. antren, veselie

entraînement m. chemare, antrenament

Page 128: Dictionar Francez Roman

entraîner vt. a atrage dupa sine; vt., vr. a (se) antrena

entraîneur m. antrenor

entraîneuse f. animatoare (intr-un local)

entrave f. piedica

entraver vt. a impiedica

entre prep. intre, in

entrebâillement m. intredeschidere

entrebâiller vt. a intredeschide

entrechat m. (balet) saritura

entrechoquer vt., vr. a (se) ciocni (unul de altul)

entrecôte f. antricot

entrecouper vt. a intretaia, a intrerupe

entrecroiser vt., vr. a (se) incrutisa

entre-deux m.invar. obiect situat intre doua lucruri,

entre-deux-guerres f. sau m. invar. perioada dinte cele doua razboaie

entrée f. intrare, inceput, antreu, (bucat.) felul intii

entrefaites (sur ces): loc.adv. in acest moment

entrefilet m. articol mic (de ziar)

entrelacement m. impletire, incolacire

entrelacer vt. a impleti, a incolaci

entrelarder vt. a impana (cu slanina), (fig.fam.) a presara

entremêler vt. a amesteca

entremets m. fel de mincare (servit inainte de desert)

entremetteur, euse m.f. mijlocitor

entremettre (s') vr. a mijloci

entremise f. mijlocire

entreposer vt. a pune (in antrepozit)

entrepôt m. antrepozit

entreprenant, e adj intreprinzator

entreprendre vt. a intreprinde, (fig.) a lua peste picior,

entrepreneur, euse m.f. antreprenor

entreprise f. intreprindere, antrepriza

entrer vi. a intra (si fig.); vt. a baga, a introduce

entresol m. mezanin

entre-temps m. interval

entretenir vt. a intretine; vr. a sta de vorba (cu cineva)

entretien m. intretinere, conversatie

entre-tuer (s') vr. a se ucide reciproc

entre-voir vt a intrevedea, (fig.) a prevedea

entrevue f. intrevedere

entrouvrir vt., vr. a (se) intredeschide

énumération f. enumerare

énumérer vt. a enumera

envahir vt. a cotropi, a napadi

envahissement m. cotropire, napadire

Page 129: Dictionar Francez Roman

envahisseur m. cotropitor

envaser vt., vr. a (se) innmoli

enveloppe f. invelis, anvelopa, plic, (fig.) aparenta

enveloppement m.infasurare, acoperire

envelopper vt. a infasura, (fig.) a invalui, a cuprinde,

envenimer vt., vr. a (se) invenina

envergure f. intindere (a pinzei unui vas,

envers prep. fata de; m. dos. contrariu

envi (à l') loc. adv. care mai de care

enviable adj. (demn) de invidiat

envie f. invidie, dorinta

envier vt. a invidia, a dori grozav

envieux, euse adj., m.f. invidios

envîron adv. aproximativ; m.pl.imprejurimi

environner vt. a inconjura

envisager vt. a privi (in fata), (fig.) a avea in vedere

envoi m. trimitere, obiect expediat

envol m. zbor, (fig.) elan

envoler (s') vr. a -si lua zborul

envoûtement m. vrajire, (fig.) subjugare

envoûter vt. a vraji, (fig.) a subjuga

envoyé m. trimis, sol

envoyer vt. a trimite; vr. (pop.) a da pe git

envoyeur, euse m.f. expeditor

enzyme m. enzima

épais, aisse adj. gros, de(n)s, (fig.) grosolan;

épaisseur f. grosime, desime, (fig.) incetineala

épaissir vt., vi., vr. a (se) ingrosa, a (se) indesi

épaississement m. ingrosare, indesire

épanchement m. scurgere, (fig.) efuziune

épancher vt. (poet.) a turna; vr. a-si spune pasul

épandage m. raspindire (a ingrasamintelor)

épandre vt. a raspindi (ingrasamintele),

épanouir vt. a face sa infloreasca; vr. (despre o floare)

épanouissement m. inflorire (si fig.)

épargne f. economie (facuta de cineva)

épargner vt. a economisi, a scuti, (fig.) a cruta

éparpillement m. imprastiere, risipire

éparpiller ct. a imprastia, a risipi

épars, e adj. imprastiat (pe ici pe colo), in dezordine

épatant, e adj. (fam.) grozav, nemaivazut

épaté, e adj. (in expr) nez ~ = nas turtit

épater vt. (fam.) a da gata, a ului; vr. a fi uluit

épaule f. umar, spata

épauler vt. a rupe umarul, a pune la umar (pusca),

Page 130: Dictionar Francez Roman

épaulette f. epolet

épave f. epava (si fig.)

épée f. sabie, spada

épeler vt. a silabisi, a buchisi

épellation f. silabisire, buchiseala

éperdu, e adj. nebun (de emotie), nebunesc

éperdument adv. nebuneste

éperon m. pinten

éperonner vt. a da pinteni, (fig.) a imboldi

épervier m. uliu

épeuré, e adj. infricosat

éphèbe m. efeb

éphémère adj. trecator; m. (entom.) efemera

épi m. spic

épice f. mirodenie

épicer vt. a aroma (cu mirodenii), (fig.) a da gust

épicerie f. bacanie

épicier, ère m.f. bacan

épidémie f. epidemie

épidémique adj. epidemic

épiderme m. epiderma

épier vi. a da in spic; vt. a iscodi

épierrer vt. a curata de pietre (un drum etc.)

épiglotte f. epiglota

épigramme f. epigrama

épigraphe f. epigraf

épilation f. depilare

épilepsie f. epilepsie

épileptique adj., m.f. epileptic

épiler vt. a depila

épilogue m. epilog

épiloguer vi. a cauta nod in papura, a critica

épinard m. spanac

épine f. spin, coloana vertebrala

épineux, euse adj. spinos (si fig.)

épingle f. ac cu gamalie, ac de cap, cirlig de rufe

épingler vt. a prinde cu ace, (fig.fam.) a aresta

épinière adj., f. (in expr.) molle ~ = maduva spinarii

épique adj. epic

épisode m. episod

épisodique adj. epistolar

épitaphe f. epitaf

épithélium /-om'/ m. epiteliu

épîthéte f. epitet

épître f. epistola

Page 131: Dictionar Francez Roman

éploré, e adj. scaldat in lacrimi

éplucher vt. a curata de coaja (legume etc.),

épluchure f. coaja curatata (a unei legume)

épointé, e adj. (despre animale) beteag

épointer vt. a rupe virful (unui creion)

éponge f. burete

éponger vt., vr. a (se) sterge (cu un burete)

époque f. epoca

épouiller vt. a despaduchea

époumoner (s') vr. a-si sparge pieptul (repetind un lucru)

épousailles f.pl. ceremonia casatoriei, cununie

épouser vt. a lua in casatorie, a lua forma (unui lucru),

épousseter vt. a sterge de praf

époussette f. pamtuf (de sters praful)

épouvantable adj. inspaimintator

épouvantail m. sperietoare (de ciori), (fig.) gogorita

épouvante f. spaima, groaza

épouvanter vt. a inspaiminta

époux, épouse m.f. sot

éprendre (s') vr. a se indragosti

épreuve f. incercare, proba, teza;

épris, e adj. indragostit, iubitor de

éprouver vt. a incerca, a indurera, a suferi

éprouvette f. eprubeta

épucer vt. a purica

épuisement m. istovire, secare

épuiser vt., vr. a (se) istovi, a seca

épuration f. epurare, purificare

épurer vt. a epura, a purifica

éqivoque /-ki-/ adj., f. echivoc

équarrir vt. (constr.) a imparti in patrate,

équarrissage m. impartire in patrate, ecarisaj

équateur /-koua-/ m. ecuator

équation /-koua-/ f. ecuatie

équerre f. echer

équestre /-kes-/ adj. ecvestru

équilibrage m. echilibrare

équilibre m. echilibru

équilibrer /-ki-/ vt. a echilibra

équinoxe /-ki-/ m. echinoctiu

équipage m. echipaj, (inv.) trasura (de lux)

équipée f. nazbitie, escapada

équipement m. echipare, echipament

équiper vt. a echipa

équitable adj. echitabil

Page 132: Dictionar Francez Roman

équitation /-ki-/ f. echitatie

équité /-ki-/ f. echitate

équivalence /-ki-/ f. echivalenta

équivaloir /-ki-/ vi a echivala

érable m. artar

érafler vt. a zgiria usor, a atinge usor

éraflure f. zgirietura usoara

éraillé, e adj. (despre ochi) injectat, (despre glas) hiriit

érailler vt. a destrama (o tesatura)

ère f. era

érection f. ridicare, instituire, erectie

éreintant, e adj. istovitor

éreiter vt. a slei (de puteri),

ergot m. pinten (de pasare), ciot (de ramura)

ergoter vi a sicii (pentru fleacuri)

ergoteur, euse adj., m.f. circotas, chitibusar

ériger vt. a ridica, a inalta, a institui;

ermitage m. schit

ermite m. schimnic

éroder vt. a produce eroziuni

érosion f. eroziune

érotique adj. erotic

errant, e adj. ratacitor

errata m. invar. erata

erremens m.pl. obiceiuri zilnice

errer vi. a rataci de colo colo, (fig.) a se insela

erreur f. eroare; pl. ratacir (ale tineretii)

erroné, e adj. gresit

éructation f. rigiiala

érudit, e adj., m.f. erudit

érudition f. eruditie

éruption f. eruptie

érysipèle m. erizipel

ès prep. (in titluri) in

esbroufe f. (fa.) sclifoseala, ifose

esbroufer vt. (fam.) a-si da ifose

escabeau m. scaun (de bucatarie)

escadrille f. escadrila

escalade f. asalt, catarare, escaladare

escalader vt. a sui, a se catara (pe), a escalada

escalavage m. sclavie

escalier m. scara

escalope f. felie prajita (de carne, peste)

escamotage m. escamotare (si fig.)

escamoter vt. a escamota (si fig.)

Page 133: Dictionar Francez Roman

escampette f. (fam., in expr.) prendre la poudre d'~ =

escapade f. chiul (de la o treaba), escapada

escarbille f. scinteie (da la locomotiva)

escarboucle f. (un fel de) piatra pretioasa

escargot m. melc (cu cochilie)

escarmouche f. lupta usoara, incaierare

escarpe m. tilhar

escarpé, e adj. abrupt, (fig.) anevoios

escarpin m. pantof decoltat

escarpolette f. leagan, scrinciob

escgriffe m. (fam.) lungan

escient (à bon) loc. adv. cu buna stiinta

esclaffer (s') vr. a bufni in ris

esclandre m. taraboi, scandal

esclavagiste m.f., adj. sclavagist

esclave adj., m.f. sclav

escompte m. scont

escompter vt. a sconta (si fig.)

escorter vt. a escorta

escourgée f. girbaci

escrime f. scrima

escrimer vi. a face scrima; vr. a se zbuciuma (in van)

escroc /-kro-/ m. escroc

escroquer vt. a escroca

escroquerie f. escrocherie

espace m. spatiu, rastimp

espacement m. spatiere

espacer vt. a rari, a spatia

espadrille f. espadrila

espagnol, e adj. spaniol(esc); m.f. (cu maj.) spaniol;

espagnolette f. miner (pentru inchis fereastra) , cremona

espalier m. spalier

espèce f. specie, fel, (peior.) creatura; pl. bani gheata

espérance f. speranta; pl. perspective banesti

espérer vt., vi. a spera

espiègle adj. zburdalnic, sugubat

espièglerie f. zburdalnicie

espion, onne m.f. spion

espionnage m. spionaj

espionner vt. a spiona

espoir m. speranta

esprit m. suflet, spirit (si lingv.), duh, sens, haz,

esquille vt. (fam.) a istovi, a desfinta (criticind)

esquisse f. schita, schitare (a unui zimbet)

esquisser vt. a schita, a incepe

Page 134: Dictionar Francez Roman

esquiver vt. a evita; vr.a se eschiva

essai m. incercare, analiza, eseu

essaim m. roi (de albine), (fig.) cird, roi

essaimer vi. a roi, (fig.) a emigra

essayage m. incercare, proba (la o haina)

essayer vt. a incerca, a proba (o haina); vi.,

essayeur, euse m.f. persoana care face probele (la o haina)

essayiste m. eseist, autor de eseuri

essence f. esenta (si fig.), benzina

essentiel, elle adj., m. esential(ul)

essieu m. osie

essor m. (avintare in) zbor, (fig.) elan, progres

essorer vt. a stoarce (rufe etc.)

essoreuse f. masina de stors rufele

essouffer vt. a taia respiratia

essuie-glace m. stergator (al parbrizului)

essuie-mains m. invar. prosop

essuie-pieds m. invar. pres, stergator (de picioare)

essuyer vt. a sterge, a usca, (fig.) a suporta

est /èst/ m. est

estacade f. estacada

estafette f. stafeta

estafilade f. cicatrice mare (pe fata)

estaminet m. (un fel de) cafenea

estampe f. stampa

estampille f. stampila

estampiller vt. a stampila

esthète m. estet

esthéticien, enne m.f. estetician

esthétique adj., f. evaluare, apreciere

estime f. stima, consideratie

estimer vt. a stima, a evalua; vt., vr. a (se) considera

estival, e adj. de vara, varatic

estoc m. sabie lunga si subtire

estocade f. lovitura de sabie, (fig.) lovitura puternica

estomac m. stomac

estomaquer vt. (fam.) a surprinde (neplacut);

estomper vt. a estompa, (fig.) a voala

estragon m. tarhon

estropié, e adj., m.f. schilod

estropier vt. a schilodi, (fig.) a stilci

estuaire m. estuar

esturgeon m. sturion

et conj. si

étabir vt. a stabili, a capatui, a instala;

Page 135: Dictionar Francez Roman

étable f. staul

établi m. masa de lucru (a unui mestesugar)

établissement m. stabilire, capatuire, instaurare, asezare

étage m. etaj, (fig.) categorie

étager vt. a etaja

étagère f. etajera

étai m. proptea (de lemn), (fig.) sprijin

étaiement, étayage m. proptire, (fig.) sprijinire

étain m. cositor

étal m. butuc (de macelar), macelarie

étalage m. galantar, (fig.) etalare

étale adj. (despre ape) nemiscat, calm;

étaler vt. a expune, a intinde, a desfasura,

étalon m. etalon, cal (de prasila), armasar

étamer vt. a cositori

étamine f. etamina, (bot.) stamina

étanche adj. inchis, impermeabil, etans

étancher vt. a opri, a potoli (setea), a etansa

étang m. elesteu

étape f. etapa

étarnglement m. sugrumare, gituire

état m. stare, stare sociala, cariera, stat (de salarii

étatiser vt. a etatiza

étau m. menghina

étayer vt. a propti, (fig.) a sprijini

été m. vara (anotimpul)

éteignoir m. instrument pentru stins (o luminare),

éteindre vt., vr. a (se) stinge, a (se) potoli

étendard m. stindard

étendre vt., vr. a (se) intinde; vt. a desfasura,

étendue f. intindere, durata, (fig.) importanta

éternel, elle adj. vesnic; m. etern(ul); (pl.bot.) imortele

éterniser vt., vr. a (se) eterniza; vr.

éternité f. vesnicie

éternuement m. stranut

éternuer vt. a stranuta

étêter vt. a taia virful (unui copac etc.)

éther m. eter

éthéré, e adj. eterat, aerian

éthique adj., f. etic(a)

ethnographie f. etnografie

éthylène m. etilena

étincelant, e adj. scinteietor (si fig.)

étinceler vi. a scinteia (si fig.)

étincelle f. scinteie (si fig.)

Page 136: Dictionar Francez Roman

étincellement m. scinteiere

étiolement m. ofilire (si fig.)

étioler vt., vr. a (se) ofili

étique adj. slab, costeliv

étiqueter vt. a eticheta

étiquette f. eticheta, protocol

étirage m. intindere, lungire

étirer vt. a intinde, a lungi; vr. (fam.) a se intinde

étoffe f. stofa (si fig.), material

étoffer vt. (fig.) a imbogati

étoile f. stea (si fig.)

étoiler vt. a instela

étonnamment adv. uluitor

étonnant, e adj. uimitor

étonner vt., vr. a (se) mira; vt. a produce crapaturi

étouffement m. inabusire, asfixie

étouffer vt. a inabusi; vi. a se inabusi, a se asfixia

étouffoir m. (fam.) incapere neaerisita

étoupe f. cilti

étouper vt. a astupa cu cilti

étourderie f. nesabuinta, zapaceala

étourdi, e adj., m.f. (om) nesabuit, distrat

étourdir vt. a nauci, a zapaci,

étourdissement m. zapaceala, ameteala

étourneau m. sturz, (fig.) tinar descreierat

étrange adj. ciudat, straniu

étranger, ère adj., m.f. strain; m. strainatate

étrangler vt. a sugruma, (fig.) a gitui; vi. a fi sugrumat

être vi. a fi, a se afla; v.aux. (pentru formarea

étreindre vt. a stringe (puternic), (fig.) a gitui

étreinte f. strinsoare (puternica)

étrenne f. dar (de Anul nou), saftea

étrenner vt. a innoi; vi. a face saftea

êtres m.pl. unghere (a unei case)

étrier m. scara (la sa), (anat.) scarita

étrille f. tesala

étriller vt. a tesala, (fig.) a ciomagi, (fam.) a jecmani

étriper vt. a scoate maruntaiele

étriqué, e adj. strimt

étroit, e adj. ingust, strimt, (fig.) limitat, strins

étroitesse f. ingustime, strimtime (si fig.)

étude f. studiu, studiere, clasa, birou (de avocat etc.)

étudiant, e m.f. student

étudier vt. a studia, a examina; vr. a se stradui

étui m. toc (pentru ochelari etc.)

Page 137: Dictionar Francez Roman

étuve vt. a fierbe inabusit, a spala usor (o rana)

étymololgie f. etimologie

eucalyptus m. eucalipt

euchariste /-ka-/ f. euhariste

euh interj. cum! hm!

eunuque m. eunuc

euphémisme m. eufemism

euphonie f. eufonie, armonie a sunetelor

européen, enne adj., m.f. (cu maj.) european

eux pron. pers. (pe) ei, lor

évacuation f. evacuare

évacuer vt. a evacua

évader (s') vr. a evada, a scapa

évaluation f. evaluare

évaluer vt. a pretui

évangélique adj. evanghelic

évangile m. evanghelie (si fig.)

évanouir (s') vt. a lesina, a disparea

évanouissement m. lesin, disparitie

évaporation f. evaporare

évaporer vt., vr. a (se) evapora; vr. (fig.) a disparea

évaser vt. a largi (o deschizatura)

évasif, ive adj. evaziv

évasion f. evadare, evaziune

évêché m. episcopie, episcopat

éveil m. desteptare, alarma

éveiller vt. a destepta (si fig.)

événement m. eveniment

évent m. alterare (a vinului)

éventail m. evantai

éventaire m. taraba (atirnata de git)

éventer vt. a expune la vint, a vintura; vr. a-si face

éventrer vt. a spinteca (burta), a deschide (cu forta)

éventualité f. eventualitate

éventuel, elle adj. eventual

évêque m. episcop

évertuer (s') vr. a se stradui

évidement m. golire, (med.) evidare

évidemment adv. evident

évidence f. evidenta

évider vt. a goli, (med.) a evida

évincement m. izgonire

évincer vt. a izgoni, a deposeda

éviter vt. a ocoli, a evita

évocation f. evocare

Page 138: Dictionar Francez Roman

évoluer vi. a evolua

évolution f. evolutie

évoquer vt. a evoca

ex pref. ex-, fost

exacerber vt. a exacerba

exaction f. spoliere

exactitude f. exactitate, punctualitate

exagération f. exagerare

exagérer vt. a exagera

exaltation f. exaltare

exalter vt., vr. a (se) exalta

examen m. examen, examinare

examinateur, trice m.f. examinator

examiner vt. a examina, a cerceta

exaspération f. exasperare

exaspérer vt. a exaspera, a irita la culme;

exaucement m. implinire (a unei rugaminti)

exaucer vt. a implini (o rugaminte)

excavation f. excavare, excavatie

excéder vt. a intrece, (fig.) a plictisi; vr. a se istovi

excellemment adv. excelent

excellence f. superioritate, excelenta

exceller vi. a excela

excentricité f. excentricitate

excentrique adj., m.f. excentric

excepté prep., adj. (in) afara de

excepter vt. a excepta

exception f. exceptie

exceptionnel, elle adj. exceptional

excès m. exces

excessif, ive adj. excesiv

excitation f. excitatie, excitare

exciter vt. a excita, (fig.) a stirni

exciure vt., vr. a (se) exclude

exclamation f. exclamatie, exclamare

exclamer (s') vt. a protesta exclamind, a exclama

exclusif, ive adj. exclusiv

exclusion f. excludere

exclusivité f. exclusivitate

excommunication f. excomunicare

excommunier vt. a excomunica

excrétion f. excretie

excroissance f. excrescenta

excursion f. excursie, (fig.) digresiune

excuse f. scuza, iertare

Page 139: Dictionar Francez Roman

excuser vt., vr. a (se) scuza

exécrable adj. detestabil

exécrer vt. a detesta

exécutant m. interpret, executant

exécuter vt. a indeplini, a interpreta,

exécuteur, trice m.f. executor

exécution f. executare, executie

exégèse f. exgeza

exégète m. exeget

exemplaire adj., m. examplar

exemple m. exemplu

exempt, e adj. /èg-zan/ scutit, ferit

exempter vt. /èg-zan-té/ a scuti, a feri

exemption /èg-zan-sayon/: f. scutire

exercer vt. a exercita, a exersa; vr. a face exercitii

exercice m. exercitiu, exercitare

exergue m. loc de inscriptie (pe o medalie)

exgeant, e adj. pretentios

exgence f. pretentie, necesitate

exger vt. a pretinde, a cere

exhalaison f. exalatie

exhaler vt. a exala; vr. a se raspindi

exhaussement m. inaltare (a unei case etc.)

exhausser vt. a inalta (o casa etc.)

exhéréder vt. a dezmosteni

exhiber vt., vr. a (se) exhiba, a (se) afisa

exhibition f. exhibare, expunere (voita)

exhibitionniste m. exhibitionist

exhorter vt. a indemna

exhumer vt. a dezgropa (si fig.)

exigu, ë adj. mic, strimt

exil m. exil(are)

exiler vt., vr. a (se) exila

existant, e adj. existent, care traieste

existence f. existenta, mod de trai

exister vi. a exista, a trai

exlié, e m.f. exilat

exode m. exod

exonérer vt. a scuti (de impozit etc.), a degreva

exorciser vt. a exorciza

exorcisme m. descintec

exotique adj. exotic

expansif, ive adj. care se raspindeste, (fig.) expansiv

expansion f. expansiune (si fiz., pol.)

expansivité f. expansivitate

Page 140: Dictionar Francez Roman

expatrier vt. a exila; vr. a se expatria

expectative f. expectativa

expectorer vt. a expectora

expédient, e adj. util; m. expedient

expédier vt. a expedia (si fig.), a lichida (in graba)

expéditeur, trice adj., m.f. expeditor

expéditif, ive adj. iute

expédition f. expediere, expeditie, copie (a unui act)

expéditionnaire m. expeditor, copist (de acte); adj. expeditionar

expérience f. experienta

expérimentation f. experimentare

expérimenter vt. a experimenta

expert, e adj., m. expert

expertise f. expertiza

expiation f. ispasire

expirant, e adj. care expira (la un termen), care e pe moarte

expiration f. expiratie, expirare

expirer vt. a expira (aer); vr. a muri; a ispasi

explication f. explicare, explicatie

explicite adj. explicit, clar

expliquer vt., vr. a (se) explica

exploitation f. exploatare, exploatatie

exploiter vt. a exploata

explorateur, trice m.f. explorator

exploration f. explorare

explorer vt. a explora, a scruta

exploser vi. a exploda

explosif, ive adj., m. exploziv

explosion f. explozie (si fig.)

expolit m. fapta vitejeasca, isprava, (jur.) somatie

exportation f. export(are)

exporter vt. a exporta

exposant, e m.f. expozant

exposé m. expunere

exposer vt., vr. a (se) expune

exposition f. expunere, expozitie

exprès, esse adj. expres, lamurit; adv. dinadins, anume

express m. (tren) expres, rapid

expressément adv. in mod expres, lamurit

expressif, ive adj. expresiv

expression f. expresie (si mat.), exprimare

exprimer vt., vr. a (se) exprima; vt. a presa (o lamiie etc

expropier vt. a expropia

expropriateur, trice m.f. expropriator

expropriation f. expropiere

Page 141: Dictionar Francez Roman

expulser vt. a expulza

expulsion f. expulzare

expurger vt. a elinina (ceea ce e rau)

exquis, e adj. delicios, distins, fin

exquisément adv. delicios

exsangue adj. lipsit de singe, palid

exsudation f. transpiratie, mustire

exsuder vi. a iesi prin pori; vt. a elinina prin pori

extase f. extaz

extasier (s') vr. a se extazia, a admira

extenseur adj. care intinde; m. extensor (si sport.)

extensibile adj. extensibil

extensif, ive adj. extensiv

extension f. extensi(un)e, extindere

exténuation f. extenuare

exténuer vt., vr. a (se) istovi

extérieur, e adj., m. exterior; m.pl. exterioare (de film)

extérioriser vt. a exterioriza

extincteur m. stingator (de incendiu)

extinction f. stingere, (fig.) lichidare, anulare

extirpation f. extirpare, stirpire (si fig.)

extirper vt. a extirpa, a stirpi (si fig.)

extorquer vt. a extorca

extorsion f. extorcare

extra m., adj.invar. (lucru) iesit din comun, suplimenta

extraction f. extractie, (fig.) origine

extrader vt. a extrada

extradition f. extradare

extraire vt. a extrage

extrait m. extras, extract, esenta (de parfum)

extraordinaire adj. extraordinar

extra-systole f. (med.) extrasistola

extravagance f. extravaganta

extravagant, e adj. extravagant

extravaser (s') vr. (despre lichide etc.) a se risipi

extrême adj. extrem, excesiv, grav; m. extrema

extrême-onction f. maslu

extrêmié f. extremitate, capat; pl. acte de violenta,

extremination f. exterminare

extreminer vt. a extermina; vr. a se omori cu firea

extrêmisme m. extremism

extrêmiste adj., m.f. extremist

extrinsèque adj. extrinsec, conventional

exubérance f. exuberanta

exubérant, e adj. supraabundent, exuberant

Page 142: Dictionar Francez Roman

exulter vi. a exulta

fable f. fabula, (fig.) nascocire F

fabricant m. fabricant

fabrication f. fabricatie, fabricare

fabrique f. fabrica, fabricatie, nascocire

fabriquer vt. a fabrica, (fig.) a nascoci

fabuleux, euse adj. fabulos, (fig.) uimitor

façade f. fatada, (fam.) chip, (fig.) aparenta

face f. fata, aspect, cap (la moneda)

facétie f. gluma, farsa

facétieux, euse adj., m.f. glumet, poznas

facette f. fateta

fâcher vt., vr. a (se) supara

facheux, euse adj. suparator, neplacut

facile adj. usor, amabil

facilité f. usurinta, usurare; pl. inlesniri

faciliter vt. a usura, a inlesni

façon f. fel, mod, croiala; pl. mofturi

faconde f. limbutie

façonner vt. a fasona, (fig.) a forma

facteur m. factor

factice adj. (fig.) artificial

factieux, euse m.f., adj. razvratitor

faction f. factiune, garda

factionnaire m. santinela

facture f. factura, executie, calitate

faculté f. facultate, insusire

fadaise f. nerozie, platitudine

fade adj. searbad

fadeur f. serbezeala

fagot m. manunchi de vreascuri, (pop.) camarad

fagotage m. legatul vreascurilor, (fig.) treaba de mintuial

fagoter vt. a face o legatura de vreascuri;

faible adj. slab, subred, (fig.) ingaduitor;

faiblesse f. slavbiciune (si fig.), lesin, lipsa de consiste

faiblir vi. a slabi, a se molesi

faïence f. faianta

faille f. falie

failli, e m.f., adj. falit

faillir vi. a lipsi de la, a fi pe punctul de

faillite f. faliment

faim f. foame, (fig.) pofta

faîne f. (bot.) jir

fainéant, e m.f., adj. trindav

fainéantise f. trindavie

Page 143: Dictionar Francez Roman

faire vt. a face, a pune sa se faca, a confectiona,

faire-part m. invar. invitatie (de nunta etc.)

faisan m. fazan

faisceau m. manunchi, fascicul; pl. fascie

fait m. fapt, caz, actiune

faîte m. virf, culme (si fig.)

fait-tout m. invar. oala-minune

faix m. povara, incarcatura

falaise f. faleza, tarm abrupt

fallacieux, euse adj. inselator

falloir v.impers. a trebui, a fi nevoie de

falot, e adj. (despre oameni) sters, hitru; m. lanterna

falsification f. falsificare

falsifier vt. a falsifica

famé, e adj. (in expr.) bien (mal) ~ = cu renume bun

famélique adj. hamesit

fameux, euse adj. renumit, vestit

familiariser vt., vr. a (se) familiariza, a (se) obisnui

familiarité f. familiaritate, obisnuinta, intimitate

familier, ère familiar, osisnuit; m. intim, de-al casei

famille f. familie

famine f. foamete

fanal m. felinar mare

fanatique m.f., adj. fanatic

faner vt. a vintura finul; vt., vr. a (se) ofili

fanfare f. fanfara

fanfaron, onne m.f., adj. laudaros

fanfaronnade f. laudarosenie

fanfreluche f. zorzoane, (fig.) bagatela

fange f. mocirla (si fig.)

fantaisie f. fantezie, capriciu

fantaisiste m., adj. (pictor, scriitor) fantezist

fantasque adj. plin de fantezie, capricios, bizar

fantassin m. infanterist

fantastique adj., m. (genul) fantastic

fantoche m. (fig.) om de paie

fantôme m. fantoma; adj. inexistent

faon m. pui de caprioara

faquin m. secatura

faramineux, euse adj. (fam.) uluitor

faraud, e m.f., adj. filfizon

farce f. umplutura, farsa, renghi; adj. invar.

farceur, euse m.f. farsor, poznas

farcir vt. a umple (si fig.)

fard m. fard, (fig.) prefacatorie

Page 144: Dictionar Francez Roman

fardeau m. povara, greutate

farder vt., vr. a (se) farda; vt. (fig.) a infrumuseta,

farfadet m. spiridus

farfouiller vt., vi. a cotrobai

farine f. faina

fariner vt. a presara cu faina

farineux, euse adj. fainos

farouche adj. salbatic, cumplit

fascicule m. fascicula

fascinant, e adj. fascinant, fermecator

fascine f. manunchi (de vreascuri)

fascisme m. fascism

fasciste m.f., adj. fascist

faste m. fast, pompa

fastidieux, euse adj. plictisitor, anost

fastueux, euse adj. fastuos, pompos

fat m. gagauta; adj. nerod, infumurat

fatalité f. fatalitate, ursita

fatidique adj. fatidic, profetic

fatigant, e adj. obositor, plictisitor

fatigue f. oboseala, truda

fatiguer vt., vr. a (se) obosi, a (se) plictisi;

fatras m. harababura

fatuité f. suficienta, infumurare

faubourg m. cartier marginas; pl. populatia suburbiilor

fauchage m. cosit

faucher vt. a cosi, (fig.) a secera, a distruge,

faucheur, euse m.f. cosas, secerator; f. seceratoare mecanica,

faucille f. secera

faucon m. soim

faufiler vt. a insaila, (fig.) a strecura; vi.

faune m. faun; f. fauna

faunesque adj. de faun

faunique adj. referitor la fauna

faussaire m. falsificator, excroc

fausser vt. a falsifica, a denatura, a incalca;

fausset m. cep, falset

fausseté f. falsitate, prefacatorie

faute f. greseala, vina, cusur

fauter vi. (pop.) a o scrinti

fauteuil m. fotoliu

fauteur, trice m.f. atitator, uneltitor

fautif, ive adj. vinovat, eronat

fauve adj. rosiatic, salbatic; m. culoare rosiatica,

fauvette f. pitulice

Page 145: Dictionar Francez Roman

faux f. coasa

faux col m. guler tare

faux frère m. tradator, ipocrit

faux, fausse adj. fals, grasit, simulat; m. fals; adv. fals

faux-fuyant m. subterfugiu

faux-monnayeur m. falsificator de bani

faux-semblant m. prefacatorie

faveur f. favoare, bunavointa, panglica ingusta

favorable adj. favorabil, binevoitor

favori, ite adj., m.f. favorit; m.pl. favoriti (pe obraji)

favoriser vt. a favoriza, a inlesni

fébrite adj. febril, infrigurat

fécondation f. fecundare, fecundatie

féconder vt. a fecunda

fécondité f. fecunditate, rodnicie, fertilitate

fécound, e adj. fecund, rodnic, fertil

fécule f. fecula

fédéraliser vt., vr. a (se) federaliza

fédératif, ive adj. federativ

fédération f. federatie

fédéré, e adj. federat, unit; m. membru al unei federatii

fée f. zina

féerie f. feerie

feindre vt. a se preface, a simula

feint, e adj. prefacut, inchipuit; f. prefacatorie,

fêlé, e adj. crapat, (despre glas) dogit, (fam.) scrintit,

félicitation f. felicitare, urare

félicité f. fericire, multumire deplina

féliciter vt., vr. a (se) felicita

félin, e adj., m. felin

félon, onne adj., m.f. tradator, (om) neloial

félonie f. tradare

fêlure f. crapatura, (fig.fam.) scrinteala

femelle f. femela

féminin, e adj., m. (genul) feminin

féminiser vt., vr. a (se) femiiniza, a (se) efemeia

femme f. femeie, sotie

fenaison f. (epoca) cosit(ului)

fendage m. despicare

fendeur m. taietor de lemne

fendoir m. satir

fendre vt. a despica, a crapa, a spinteca, (fig.) a rupe

fenêtre f. fereastra

fenouil m. marar

fente f. despicatura, crapatura, fandare

Page 146: Dictionar Francez Roman

féodal, e adj., m. feudal

féodalité f. feudalitate

fer m. fier, pumnal; pl. forceps, lanturi, catuse

fer-blanc m. tinichea

ferblantier m. tinichigiu

férié, e adj. de sarbatoare

férir vt. (inv.) (in expr.) sans coup ~ = fara a recurge

fermage m. arenda

ferme adj., adv. tare, ferm, hotarit; f. ferma, arenda;

fermentation f. fermentare, dospire, (fig.) fierbere

fermenter vi. a termenta, a dospi, (fig.) a fierbe

fermer vt. a inchide, a incheia; vi. a se inchide

fermet m. ferment, drojdie

fermeté f. trainicie, soliditate, fermitate, tarie (morala

fermeture f. inchidere, inchizatoare

fermier, ère m.f. arendas, fermier

féroce adj. feroce, crud, cumplit

férocité f. ferocitate, cruzime

ferraille f. fiare vechi

ferrer vt. a fereca, a potcovi

ferronnerie f. confectionarea de obiecte de fier, lucratura

ferroviaire adj. feroviar

ferrugineux, euse adj. feruginos

ferrure f. ferecatura, potcovire

fertile adj. fertil, rodnic, manos

fertiliser vt. a fertiliza

fertilité f. fertilitate

féru, e adj. (despre animale) lovit, ranit,

férule f. nuia (pentru pedepsit elevii), (fig.) tiranie

ferveur f. ardoare, rivna

fesse f. fesa

fessée f. bataie la fund

fesser vt. a bate la fund

festin m. ospat

festivité f. festivitate, serbare

fétchisme m. fetisism

fête f. sarbatoare, serbare, onomastica

fêter vt. a sarbatori, a face o primire buna cuiva

fétiche m. fetis

fétidité f. duhoare

fétu m. pai, (fig.) fleac

feu, e adj. raposat; m. foc, incendiu, foc de arma, sclip

feuillage m. frunzis

feuille f. frunza, foaie, petala, ziar

feuillet m. fila, foios (al rumegatoarelor)

Page 147: Dictionar Francez Roman

feuilletage m. prajitura cu foi

feuilleter vt. a rasfoi

feuilleton m. foileton

feuler vt. (despre tigru) a rage

feutre m. (palarie de) fetru, pisla

feutré, e adj. de pisla, de fetru

fève f. (bot.) bob

février m. februarie

fez m. fes

fi ! interj. ptiu !

fiacre m. birja

fia-fla m. invar. (fam.) parada, ostentatie

fiançailles f.pl. logodna

fiancé, e adj. logodit; m.f. logodnic

fibreux, euse adj. fibros

ficeler vt. a lega cu sfoara

ficelle f. sfoara, (fig.) siretlic

fiche f. fisa, stecar

ficher vt. a infige, a bate, a atinti (privirea), a azvir

fichier m. fisier

fichtre ! interj. drace !

fichu, e adj. afurisit, prapadit, pocait; m. batic

fictif, ive adj. fictiv

fiction f. fictiune

fidèle adj., m. credincios

fidélité f. fidelitate, devotament

fiduciaire adj. fiduciar

fief m. feuda

fieffé, e adj. (fam.) inveterat

fiel m. fiere, (fig.) amaraciune

fielleux, euse adj. (amar) ca fierea, veninos

fiente f. balega, gainat

fier (se) vr. a se increde (in)

fier, ère adj. mindru, falnic, (fam.) mare; m. mindru

fierté f. mindrie, noblete, ingimfare

fièvre f. febra, infrigurare

fièvreux, euse adj. febril, infrigurat

fifre m. (cintaret din) fluier

figer vt. a inchega, (fig.) a impietri, a incremeni

fignoler vt. a finisa, a pune la punct

figue f. smochina

figuier m. smochin

figure f. fata, infatisare, atitudine, (geom.) figura

figurer vt. a infatisa, a reprezenta; vi. a figura, a face

fil m. fir, ata, sirma, tais, sir

Page 148: Dictionar Francez Roman

filandière f. femeie care toarce, torcatoare

filandreux, euse adj. atos, (fig.) intortocheat

filature f. filatura, filare, urmarire (de catre politie)

file f. rind, sir

filer vt. a toarce, a rasuci, a urmari pe cineva;

filet m. firicel (si fig.), plasa, navod, fileu, muschi

filiation f. filiatie

filière f. filiera (si fig.)

fille f. fata, fiica, prostituata

fillette f. fetita

filleul, e m.f. fin

film m. film

filou m. pungas

fils m. fiu

filtre m. filtru

filtrer vt. a filtra; vi. a se infiltra

fin f. sfirsit, incetare, scop

fin, e adj. fin, subtire, delicat, siret, (despre ploaie)

finale m. final; f. finala

finalité f. finalitate, scop

finance f. finante, financiari

financer vt. a finanta

financier, ère adj. financiar; m. om de finante

finaud, e adj., m.f. smecher

finesse f. finete, subtirime, siretenie

fini, e adj. sfirsit, desavirsit, finisat, epuizat;

finir vt. a termina, a ispravi; vi. a se sfirsi, a incet

finissage m. finisaj

finlandais, e adj., m.f. (cu maj.) finlandez

finnois, e adj. finic; m. limba finlandeza

fioriture f. infloritura, ornament

fissure f. fisura

fiston m. (pop.) fiu

fixation f. fixare, intepenire

fixe adj. fix, intepenit, exact

fixer vt., vr. a (se) fixa; vt. a intepeni

fixité f. fixitate

flageller vt. a flagela, (fig.) a biciui

flageoler vi. a-i tremura (picioarele)

flagorner vt. (fig.) a tamiia

flagrant, e adj. flagrant, vadit

flair m. miros fin, (fig.) perspicacitate

flairer vt. a mirosi, (fig.) a adulmeca

flamand, e adj., m.f. (cu maj.) flamand

flambeau m. torta, faclie

Page 149: Dictionar Francez Roman

flambée f. vilvataie

flamber vt. a trece prin flacara, (fam.) a topi; vi. a ard

flamboyant, e adj. stralucitor, (despre stil) flamboaiant

flamboyer vi. a arde cu flacara vie, a straluci

flamme f. flacara, vapaie, stralucire, (fig.) pasiune

flan m. tarta, matrita

flanc m. partea corpului de la coaste la solduri, pintec

flancher vi. (pop.) a ceda, a renunta

flâner vi. a hoinari, a umbla haihui

flânerie f. hoinareala

flanque f. baltoaca

flanquer vt. a azvirli, a trinti, a margini pe o latura

flasque adj. moale, flescait

flatter vt. a mingiia, (fig.) a maguli; vr. a-si face iluz

flatterie f. lingusire

flatteur, euse adj., m.f. lingusitor

fléau m. imblaciu, tija orizontala a unei balante,

flèche f. sageata

fléchir vt. a indoi, (fig.) a induiosa; vi. a se incovoia,

flegme m. flegma, (fig.) singe rece

flemme f. (pop.) trindavie; m.f. puturos

flétrir vt. a ofili, a infiera, a dezonora; vr. a se ofili

flétrissure f. ofilire, infierare, dezonorare

fleur f. floare (si fig.)

fleurette f. floricica, (fig.) cuvinte galante

fleurir vi. a inflori (si fig.); vt. a impodobi cu flori

fleuriste m.f., adj. florar

fleuve m. fluviu, (fig.) torent

flexible adj. mladios

flexion f. flexiune, mladiere, indoire

flibustier m. pirat

flic m. (pop.) curcan, vardist

flirter vi. a flirta

flocon m. smoc, fulg (de zapada, cereale)

floraison f. inflorire

florissant, e adj. infloritor

flot m. val, flux, (fig.) multime

flottage m. plutarit

flottant, e adj. plutitor, filfiitor, larg, (fig.) sovaitor

flotte f. flota, (pop.) lacarie

flotter vi. a pluti, a filfii, (fig.) a sovai;

flotteur m. plutas, dop al unei undite, flotor

flottile f. flotila

flou, e adj. imprecis, vaporos; m. aspect vag

fluctuant, e adj. oscilant

Page 150: Dictionar Francez Roman

fluet, ette adj. firav, plapind

fluide adj., m. fluid

flûte f. fault(ist), fluier, pahar (cu picior),

flûte, e adj. subtiratic

flûtiste m.f. faultist

foi f. credinta, incredere, religie, crezare

foie m. ficat

foin m. fin; interj. la naiba !

foire f. tirg, iarmaroc

fois f. data, oara

foison f. belsug

foisonnement m. inmultire exagerata, misunare

foisonner vi. a se inmulti exagerat, a abunda, a misuna

folâtre adj. nebunatic, zburdalnic

folâtrer vi. a face zburdalnicii

folie f. nebunie, nazbitie, manie

folklore m. folclor

folliculaire m. scrib, gazetaras

fomentateur, trice m.f. atitator, instigator

fomenter vt. a atita

foncé, e adj. intunecat (la culoare)

foncer vt. a pune fund, a intuneca (o culoare), a sapa;

foncier, ère adj. funciar, (fig.) temeinic; m. impozit funciar

foncièrement adv. absolut, cu desavirsire

fonction f. functie, intrebuintare, slujba

fonctionnaire m.f. functionar

fonctionnement m. functionare

fonctionner vi. a functiona

fond m. fund(al), fond

fondamental, e adj. fundamental, temeinic

fondant, e adj. care se topeste in gura; m. (bomboana) fondan

fondateur, trice m.f., adj. intemeietor

fondation f. temelie, intemeiere

fondé, e adj. intemeiat, autorizat;

fondement m. fundament, temei, baza

fonder vt. a pune temelia, a intemeia

fonderie f. topitorie, turnatorie

fondeur adj., m. topitor, turnator

fondre vt. a (con)topi, a turna (metale); vi. a se topi

fondrière f. hirtoapa, teren mlastinos

fonds m. teren, capital, fond (al unei biblioteci),

fontaine f. fintina, (fig.) sursa

fonte f. topire, turnare, fonta

fonts m.pl. cristelnita

footballeur m. fotbalist

Page 151: Dictionar Francez Roman

forage m. foraj

forain, e adj. strain, de bilci; m.pl. comedianti

forban m. corsar, (fig.) escroc

forçat m. ocnas

force f. forta, tarie, (fig.) rezistenta, iscusinta;

forcé, e adj. fortat, inevitabil

forcément adv. prin forta lucrurilor, neaparat

forcené, e adj., m.f. turbat, dezlantuit

forcer vt. a forta, a sili, a sparge (o usa), a incalca (

forer vt. a fora, a gauri

forèt m. burghiu, sfredel

forêt f. padure (si fig.)

foreur, euse adj. care foreaza; m. sondor; f. foreza

forfait m. nelegiuire, invoiala

forfanterie f. laudarosenie

forge f. forja, potcovarie

forger vt. a forja, (fig.) a fauri, a nascoci;

forgeron m. fierar

forgeur m., adj. m. forjor, (fig.) fauritor, nascocitor

formaliser (se) vr. a se ofensa

formalité f. formalitate

formation f. formare, formatie

forme f. forma, chip, maniera, aparenta;

formel, elle adj. categoric, formal, de forma

former vt., vr. a (se) forma; vt. a concepe

formidable adj. formidabil

formulaire m. formular

formuler vt. a formula

fors prep. (inv.) in afara de

fort, e adj. puternic, tare, solid, anevoios, mare; m. for

forteresse f. fortareata

fortification f. fortificatie, intarire (a organismului etc.)

fortifier vt., vr. a (se) fortifica, a (se) intari

fortiori (à) loc. adv. cu atit mai mult

fortune f. soarta, noroc, avere

fortuné, e adj. norocos, fericit, instarit

fosse f. groapa, sant, mormint, cavitate

fossé m. sant

fossette f. gropita

fossile m. fosila; adj. fosil

fossoyeur m. gropar

fou (fol), folle adj. nebun, extrem; m. nebun, mascarici

foudre f. trasnet; m. (iron.) as

foudroyant, e adj. fulgerator

foudroyer vt. a trasni, a fulgera (cu privirea)

Page 152: Dictionar Francez Roman

fouet m. bici, (fig.) stimulent, (bucat.) tel

fouetter vt., vi. a biciui

fougére f. feriga

fougue f. inflacarare, impetuozitate

fougueux, euse adj. inflacarat, impetuos

fouille f. sapatura, perchezitie

fouiller vt. a face sapaturi, a perchezitiona; vi. a scotoc

fouillis m. harababura

fouine f. dihor, (fig.) (om) viclean

foulard m. fular

foule f. multime, gloata

fouler vt. a calca in picioare, a luxa, (fig.) a strivi

foulure f. scrintitura, luxatie

four m. cuptor, (fig.) esec

fourbe adj., m.f. viclean

fourberie f. viclenie

fourbir vt. a curata, a lustrui (o arma)

fourbu, e adj. sfirsit (de oboseala)

fourche f. furca, bifurcare

fourcher vi. a se despica, a se bifurca,

fourchette f. furculita, iades

fourgon m. furgon, vatrai

fourmi f. furnica

fourmilière f. furnicar, musuroi

fourmiller vi. a furnica, a misuna

fournaise f. cuptor mare, (fig.) dogoare

fourneau m. plita

fourni, e adj. aprovizionat, stufos

fournir vt. a furniza, a aproviziona; vi. a avea grija de

fournisseur m. furnizor

fourniture f. furnitura

fourrage m. nutret

fourrager vi. a stringe nutret, a cotrobai; vt. a pustii

fourré, e adj. imblanit, gros, umplut; m. desis

fourreau m. teaca, furou

fourrer vt. a imblani, a baga, a indesa;

fourrure f. (haina de) blana

fourvoyer vt. a rataci, a induce in eroare; vr. a se insela

foutre vt. (pop.) a (a)zvirli, a da (o palma);

foutu, e adj. afurisit, curatat

foyer m. vatra, camin, foaier, focar

fracas m. vuiet, bubuit, (fig.) zarva

fracasser vt. a face tandari; vr. (despre oase) a se fringe

fraction f. fringere, fracti(un)e

fractionnaire adj. fractionar

Page 153: Dictionar Francez Roman

fractionniste adj. fractionist, dizident

fracturer vt. a fractura, a sparge

fragile adj. fragil

fragilité f. fragilitate

fragmenter vt. a fragmenta

fraîcheur f. racoare, prospetime

fraîchir vi. v. impers. a se racori

frais, fraîche adj. racoros, proaspat, fraged, recent;

fraisage m. sfredelire, strunjire

fraise f. fraga, prapur, burghiu, (tehn.) freza

fraiser vt. a sfredeli, a strunji

fraiseur, euse m.f. frezor; f. (tehn.) freza

framboise f. zmeura

franc, franche adj. liber, sincer, veritabil; m. franc (moneda);

français, e adj., m.f. (cu maj.) francez; m. limba franceza

franchir vt. a sari (peste), a trece (peste),

franchise f. (ist.) scutire (de impozit), sinceritate

franc-tireur m. franctiror

frange f. ciucure, breton

frappant, e adj. izbitor

frappe f. batere (a monedei, la masina)

frapper vt. a lovi, a bate (si fig.), a frapa (o bautura),

frasque f. trasnaie

fraternel, elle adj. fratesc

fraterniser vi. a fraterniza

fraternité f. fratie, infratire

fratricide adj., m.f. fratricid

fraude f. frauda

frauder vt., vi. a comite o frauda

frauduleux, euse adj. fraudulos

frayer vt. a deschide (un drum); vi. (fig.) a fi in

frayeur f. spaima, groaza

fredaine f. strengarie, nebunie (a tineretii)

fredonner vt., vi. a fredona

frein m. friu, frina

freiner vt., vi. a frina

frelater vt. a falsifica, (fig.) a denatura

frêle adj. fragil, firav

frelon m. bondar

freluquet m. filfizon

frèmir vi. a fremata, a se ingrozi

frémissant, e adj. frematator

frémissement m. freamat, fior

frêne m. frasin

frénétique adj. frenetic

Page 154: Dictionar Francez Roman

fréquence f. frecventa

fréquent, e adj. frecvent

fréquenter vt. a frecventa

frère m. frate

frèrot m. fratior

fresque f. fresca

fréter vt. a navlosi

frétillant, e adj. neastimparat, zglobiu

frétiller vi. a se zvircoli, a se foi

fretin m. plevusca, (fig.) om de nimic

friable adj. friabil

friand, e adj. pofticios, lacom de

friandise f. gust pentru mincaruri alese; pl. dulciuri,

fric m. (pop.) gologani

fricassée f. tocana, (fig.) talmes-balmes

friche f. pirloaga

fricot m. (pop.) tocana

fricoter vi. (pop.) a se imbuiba, a specula; vt. a gati

friction f. frecare, frictie, frictiune

frictionner vt. a frictiona

frieasser vt. a face tocana, a toca (o avere)

frigidaire m. frigider

frigorifier vt. a congela

frileux, euse adj. (despre persoane) friguros

frimas m. chiciura

frimousse f. (fam.) mutrisoara

fringant, e adj. sprinten, spilcuit

fringuer vi. a topai; vt. (pop.) a imbraca

friper vt. a boti, a uza, (pop.) a minca cu lacomie

friper, ère m.f. telal

fripon, onne m.f. escroc, pisicher; adj. smecher

fripouille f. lichea

frire vt., vi. a (se) praji

frise f. friza

friser vt. a ondula, (fig.) a atinge usor, a fi foarte

frisette f. cirliont

frisson m. frison, fior

frissonner vi. a avea frisoane, (fig.) a se infiora

frisure f. frizura, freza, coafura

frit, e adj. fript, prajit; f. cartof prajit

friture f. prajire, substanta cu care se prajeste,

frivolité f. frivolitate

froc m. rasa calugareasca

froid, e adj. rece; m. frig, raceala (si fig.)

froideur f. raceala, indiferenta

Page 155: Dictionar Francez Roman

frôier vt. a atinge usor, a fi aproape de

froisser vt., vr. a (se) boti, a (se) ofensa

fromage m. brinza

fromet m. griu

fronce f. incretitura, cuta

froncer vt. a increti, a incrunta (sprincenele)

frondaison f. perioada infrunzirii, frunzis

fronde f. prastie, fronda

fronder vt. a trage cu prastia, a face opozitie

front m. frunte, front, nerusinare

frontière f. granita

frontispice m. frontispiciu

frottement m. frecare, contact

frotter vt. a freca, a frictiona, a cerui (parchetul),

frotteur, euse m.f. parchetar

frou-frou m. fosnet (de tesatura), zumzet

froussard, e m.f., adj. (pop.) fricos

frousse f. (pop.) groaza

fructifier vi. a frucfica, a rodi

fructueux, euse adj. fructuos, rodnic

fruit m. fruct, rod, rezultat

fruitier, ère adj. fructifer; m. loc de conservare a fructelor;

frusques f.pl. (pop.) boarfe, vechituri

fruste adj. (fig.) aspru, necioplit

frustrer vt. a frustra

fugace adj. trecator

fugitif, ive adj. fugitiv; m.f. fugar

fugue f. (muz.) fuga, (fam.) escapada

fuir vi. a fugi, a curge; vt. a evita

fuite f. fuga, scurgere

fulgurant, e adj. fulgerator, violent

fulminer vi. a exploda, (fig.) a tuna si a fulgera

fumée f. fum; pl. (fig.) fumuri

fumer vi. a fumega, (pop.) a bufni; vt. a (a)fuma,

fumet m. aroma (de carne, de vin)

fumeur, euse m.f. fumator

fumeux, euse adj. fumegos, neclar

fumier m. gunoi, balegar

fumiste m. sobar, (fig. pop.) mistificator, farsor

fumisterie f. meseria de sobar, (fig.pop.) mistificare, farsa

fumoir m. fumoar

funèbre adj. funebru, trist

funérailles f.pl. funeralii

funeste adj. funest, fatal

fur m. (in expr.) au ~ et à mesure = pe masura ce

Page 156: Dictionar Francez Roman

furet m. dihorul alb, (fig.) persoana iscoditoare

fureter vi. (fig.) a iscodi, a cotrobai

fureur f. furie, patima, (fig.) turbare

furibond, e adj. furios, turbat (de minie)

furie f. furie, pasiune

furieux, euse adj. furios, violent

furoncle m. furuncul

furtivement adv. pe furis

fuseau m. fus

fusée f. racheta, fus (de ceas), izbucnire

fuselage m. fuselaj

fuser vi. a se topi (de caldura), a pirîi, a izbucni

fusible adj. fuzibil

fusil m. pusca, puscas, cremene

fusillade f. impuscatura, executie prin impuscare

fusiller vt. a impusca, a executa prin impuscare

fusion f. fuziune, (con)topire

fusionner vt., vi. a fuziona, a (se) contopi

fustiger vt. a biciui (si fig.)

fût m. trunchi (de copac), pat (de arma), butoi

futaie f. codru, copac mare

futilité f. inutilitate, frivolitate

futur, e adj. viitor; m. viitor (si gram.)

fuyant, e adj. care fuge, care dispare, (despre frunte)

fuyard, e adj., m.f. fugar

gabardine f. (impermeabil de) gabardina

gabarier m. proprietar de gabara, hamal in port

gabarit m. gabarit

gabegie f. potlogarie, gestiune frauduloasa

gabelou m. slujbas vamal

gaber vt., vr. a-si ride de cineva

gâche f. zavor, lopata (pentru tencuit, pentru cuptor)

gâcher vt. a stinge (varul), (fig.) a strica, a irosi

gâchette f. tragaci, piedica (a zavorului)

gâcheur, euse m.f. zidar prost, (fig.) incurcatura

gâchis m. tencuiala, (fig.) incurcatura

gaffe f. (mar.) cange, gafa (si fig.)

gaffer vt. (mar.) a prinde cu gafa; vi. (fig.) a face

gaffeur, euse m.f. (fam.) persoana care face gafe

gaga m.f., adj. (fam.) (om) ramolit

gage m. gaj, marturie; pl. leafa (primita de personalul

gager vt. a pune prinsoare, a garanta prin gaj, a plati

gageure f. (inv.) prinsoare

gagnant, e m.f., adj. cistigator

gagne-pain m. invar. mijloc de trai, sustinator (al unei

Page 157: Dictionar Francez Roman

gagner vt. a cistiga, a merita, a ajunge, a contracta (

gagneur, euse m.f. cistigator

gai, e adj. vesel, placut

gaieté f. veselie

gaillard, e adj. vesel, vioi, voinic; m. om energic,

gain m. cistig

gaine f. teaca, corset, suport (al unei statui etc.)

gala m. gala

galamment adv. (in mod) curtenitor

galant, e adj. curtenitor; m. indragostit

galanterie f. politete curtenitoare, cadouri mici

galantine f. (un fel de) piftie

galaxie f. galaxie

galbe m. contur, (arg.) sic

gale f. riie, (fig.fam.) scorpie

galène f. galena

galère f. galera; pl. condamnare la galere, munca silnica

galerie f. galerie, culoar, chibiti

galérien m. condamnat la galere, ocnas

galet m. pietricica rotunda (de pe litoral),

galetas m. mansarda, locuinta mizerabila

galette f. placinta, (pop.) gologani

galeux, euse adj., m.f. riios

galimatias m. balmajeala, incurcatura

galle f. (bot.) gogoasa

gallicisme m. galicism

gallinacés m.pl. galinacee

galoche f. sabot

galonner vt. a pune galoane

galoper vi. a galopa; vt. a mina in galop,

galopin m. baiat folosit pentru comisioane,

galvaniser vt. a galvaniza (si fig.)

galvauder vt. a strica, (fig.fam.) a necinsti, a injosi;

gambader vi. a topai, (fig.) a se agita

gambette m. (pop.) picior

gamelle f. gamela

gamin, e m.f. strengar

gaminerie f. strengarie

gamme f. gama

gammé, e adj. incirligat

ganache f. (fig. fam.) prostovan

gangrène f. cangrena, (fig.) coruptie

gangrener vt., vr. a (se) cangrena

ganse f. siret, cordon

gant m. manusa

Page 158: Dictionar Francez Roman

ganter vt., vr. a (se) inmanusa; vt. (fig.) a conveni

garage m. garaj

garagiste m. garagist

garant, e m.f. garant; m. garantie

garantie f. garantie

garantir vt. a garanta, a apara de

garce f. (fam.) femeie stricata

garçon m. baiat, burlac, lucrator, picol

garçonne f. fata baietoasa, tinara emancipata

garçonnière f. baietoi, garsoniera

garde f. paza, garda, seama, garda (a unei sabii),

garde-cendre m. cenusar

garde-fou m. balustrada, parapet

garde-malade m.f. infirmier

garde-manger m. dulap (pentru alimente)

garder vt. a pastra, a pazi, a ingriji (de);

garderie f. camin (de copii)

garde-robe f. garderoba

gardien, enne m.f. paznic, pastor; adj. pazitor

gardon m. babusca, ocheana

gare f. gara; interj. in laturi !

garer vt. a gara; vr. a pune la adapost

gargariser (se) vr. a face gargara, (fig. fam.) a se desfata

gargote f. birt

gargouille f. jgheab (de piatra)

garnement m. derbedeu

garni, e adj. mobilat, prevazut (cu), garnisit;

garnir vt. a prevedea (cu), a garnisi, (fam.) a intesa;

garnison f. garnizoana

garotter vt. a lega strins

garrot m. graban, legatura pentru compresiune a unei arte

gars m. (fam.) baiat, tinar

gasconnade f. laudarosenie

gasilleur, euse adj. m.f. risipitor

gaspiliage m. risipa

gaspiller vt. a risipi

gastéropodes m.pl.gasteropode

gastrique adj. gastric

gâteau m. prajitura; adj. invar. (fam.) indulgent

gâte-métier m. meserias care strica pretul

gâter vt. a strica, a rasfata

gâterie f. rasfat

gâteux, euse adj., m.f. (om) ramolit

gauche adj. sting, (fig.) neindeminatic; f. mina stinga,

gaucher, ère m.f., adj. stingaci

Page 159: Dictionar Francez Roman

gaucherie f. stingacie

gauchir vi. a se scoroji, a se abate (de la);

gauchisme m. stingism

gauchissement m. scorojire

gaude f. terci (pentru porci)

gaudriole f. gluma deocheata

gaufrage m. aplicarea de modele in relief (pe stofa)

gaufre f. fagure (de miere)

gaufrer vt. a aplica modele in relief (pe stofa, piele etc

gaule f. prajina, trestie (pentru undita)

gauler vt. a da jos fructe cu prajina

gaurgouillement m. gilgiit

gausser (se) vr. a-si bate joc

gaver vt., vr. a (se) indopa

gaze f. (text.) gaz

gazéifier vt. a gazifica, a face apa gazoasa

gazelle f. gazela

gazer vt. (text.) a acoperi cu gaz, (fig.) a pune perdea

gazette f. gazeta, (fig.) palavragiu

gazeux, euse adj. gazos

gazonner vt. a pune gazon

gazouillement m. ciripire, susur

gazouiller vi. a ciripi, a susura

geal m. gaita

géant, e m.f., adj. urias

géhenne f. gheena, (fig.) supliciu

geindre vi. a geme, (fam.) a se vaicari

gel m. inghet, ger

gelée f. inghet, piftie, jeleu

geler vt. a ingheta; vi. a fi inghetat;

gelure f. degerare, degeratura

géminer vt. a grupa cite doua, a ingemana

gémir vt. a geme, a se tingui

gémissement m. geamat, tinguiala

gemme f. gema, mugure, rasina (de brad);

gênant, e adj. jenant, suparator

gencive f. gingie

gendarme m. jandarm (si fig.)

gendarmer (se) vr. a-si iesi din fire nemotivat, a se impotrivi

gendarmerie f. jandarmerie

gendre m. ginere

genê m. (bot.) grozama

gêne f. jena, greutate, (fig.) sfiala, lipsa de bani

généalogie f. genealogie

géner vt., vr. a (se) jena; vt. (fig.) a chinui

Page 160: Dictionar Francez Roman

général, e adj., m. general(ul); m. (mil.) general

généralité f. generalitate, majoritate

généralliser vt., vr. a (se) generaliza

génération f. generatie, generare

généreux, euse adj. generos, fertil

générosité f. generozitate

genèse f. geneza

génétique adj., f. genetic(a)

genévrier, genièvre m. ienupar

génie m. geniu (si mil.), duh, inclinatie

génisse f. junca

génitif m. genitiv

genou m. genunchi, (pop.) craniu chel

genouillère f. genunchiera

genre m. gen (si gram.), neant, gust

gens m.pl. lume, oameni; f. ginta

gent, e adj. (inv.) dragalas; f. neam

gentiane f. gentiana

gentil, ille adj. amabil, agreabil, (fam.) considerabil

gentilhomme /-ti-yom'/: m. gentilom

gentillesse f. amabilitate

gentiment adv. amabil, (iron.) frumos

génuflexion f. ingenunchiare; pl. linguseli

géographique adj. geografic

géogrphie f. geografie

geôle /jol'/ f. temnita

geôlier /jô-/ m. temnicer, paznic

géologique adj. geologic

géometrique adj. geometrie

gérance f. gerare, administrare

géranium /-om'/ m. muscata

gérant m. gerant, admninistrator

gerbe f. jerba, snop

gerber vt. a face snopi, a ingramadi; vi. a tisni in jerb

gercement m. crapare, crapatura

gercer vt., vi. (despre piele) a plesni

gerçure f. plesnitura (a pieii etc.)

gérer vt. a gera, a administra

germain, e adj. de frate, germanic

germe m. germene (si fig.)

germer vi. a germina, a incolti

germination f. germinatie, germinare, dezvoltare latenta

gérondif m. (modul) gerunziu

gésier m. pipota

gésir vi. a zacea, (fig.) a consta

Page 161: Dictionar Francez Roman

gestation f. gestatie, sarcina

geste m. gest; f. poem epic (in evul mediu)

gesticuler vi a gesticula

gestion f. gestiune

gestionnaire m. gestionar

geyser /je-zèr/ m. gheizer

ghetto m. ghetou

giaour m. ghiaur

gibbosité f. cocoasa

giberne f. cartusiera, ranita

giberner vt. (pop.) a plictisi, a bate la cap

gibet m. spinzuratoare

gibier m. vinat

giboulée f. ploaie scurta, uneori cu grindina

giboyeux, euse adj. bogat in vinat

gicler vi. a improsca

gifle f. palma (trasa cuiva), (fig.) afront

gifler vt. a palmui

gigantesque adj. gigantic

gigogne f. (in expr.) mère Gigogne = mama cu multi copii

gigot m. pulpa (de animal), jigou

gigoter vi. (fam.) a se bitii, a topai

gilet m. jiletca, vesta

gille m. paiata, gogoman

gimblette f. colac

ginguet, ette adj. acriu, ieftior, superficial

girafe f. girafa

girandole f. sfesnic cu mai multe brate

giratoire adj. giratoriu

girofle m. (in expr.) clous de ~ = cuisoare

giroflée f. micsunea

giron m. poala, (fig.) sin

girouette f. sfirleaza (pentru vint), (fig.) persoana care-s

gisement m. zacamint

gitan, e m.f. tigan

gîte m. culcus, vizuina iepurelui

gîter vi. a ramine (peste noapte);

givre m. chiciura

glabre adj. spin, imbreb, foarte tinar

glace f. gheata, inghetata, oglinda, (fig.) raceala

glacé, e adj. inghetat, glasat, (fig.) rece

glacer vt. a ingheta, a glasa, (fig.) a inspaiminta

glacier m. ghetar, vinzator de inghetata

glacière f. ghietarie, racitor, serbetiera

glacis m. panta usoara

Page 162: Dictionar Francez Roman

glaçon m. sloi de gheata, (fig.) persoana rece, indiferen

gladiateur m. gladiator

glaïeul m. gladiola

glaire f. secretie mucilaginoasa

glaise f. huma

glaive m. spada

gland m. ghinda, pompon

glane f. legatura (de spice, pere etc.)

glaner vt. a culege spicele ramase dupa recolta,

glapir vi. a scheuna, (fig.) a se pitigaia

glapissement m. scheunat, (fig.) pitigaila

glauque adj. verde-albastrui

glèbe f. bulgar de pamint, glie

glissade f. (a)lunecare, dare pe gheata, sanius,

glisser vi. a (a)luneca, a se da pe gheata, a trece usor (

glisseur, euse m.f. persoana care se da pe gheata

globe m. glob

globule m. globula

gloire f. glorie, persoana celebra, (peior.) orgoliu

glorieux, euse adj. glorios, celebru, (peior.) infumurat;

glorifier vt. a glorifica; vr. a se fali

gloriole f. glorie desarta

glose f. glosa, (fam.) interpretare rau-voitoare

glossaire m. glosar

glotte f. glota

glouglou m. gîlgîit (al unui lichid), tipat al curcanului

glouglouter vi. (despre curcan) a tipa

gloussement m. cotcodacit

glousser vi. a cotcodaci

glouton, onne adj., m.f. lacom, mincacios

gloutonnerie f. lacomie

glu f. clei, (fig.) lipici

gluant, e adj. cleios, (fig.) persistent

glucose m. glucoza

gluer vt. a da cu clei, a naclai

glycérine f. glicerina

glycine f. glicina

glycogène m. glicogen

gnangnan m.f., adj. invar. (fam.) moliu

gneiss m. gnais

gnome m. (om) pitic

go (tout de) loc. adv. fara menajamente, direct

goal /gôl/ m. (sport) poarta, gol, portar

gobelet m. pahar (fara picior)

gobelin m. goblen, tapiserie, spiridus

Page 163: Dictionar Francez Roman

gobelotter vi. (fam.) a sorbi

gober vt. a inghiti pe nemestecate, (fig.) a crede orice

godailler vi. (fam.) a chefui

godelureau m. fante

goder vi. a face cute

godet m. paharel, cuta

godiche m.f., adj. nataflet

godillot m. (pop.) pantof grosolan

godiveau m. parisoara (de carne)

gogo m. gogoman

goguenard, e adj., m.f. glumet

goguette f. gluma

goinfre m. mincau

goitre m. gusa

goitreux, euse adj., m.f. gusat

golf m. (sport) golf

golfe m. (geogr.) golf

gomme f. guma, (fig.) infumurare

gommer vt. a unge cu clei, a sterge cu guma

gommeux, euse adj. care produce guma; m.f. infumurat

gond m. tîtîna

gondement m. bombaneala, bubuit, vuiet

gondoler vi. a se coscovi, (mar.) a se legana;

gonflage, gonflement m. umflare

gonfler vt., vi., vr. a (se) umfla

goret m. purcel

gorge f. git, gitlej, bust, sant (intr-o scindura),

gorgée f. inghititura, dusca

gorger vt., vr. a (se) indopa;

gorille m. gorila

gosier m. gitlej, (fig.) voce

gosse m.f. (fam.) pusti

gothique adj., m. (stil) gotic; f. scriere gotica

gouailler vt., vi. (fam.) a zeflemisi

goudron m. gudron

goudronner vt. a gudrona

gouffre m. prapastie, viltoare

goujat m. badaran

goujon m. (constr.) ghermea, (iht.) porcusor

goujonner vt. (pop.) a duce de nas

goulot m. git (de sticla)

goulu, e m.f., adj. mincacios

goulûment adv. lacom

goupiller vt. (pop.) a pune la cale

goupillon m. sfestoc, perie (pentru sticle)

Page 164: Dictionar Francez Roman

gourd, e adj., f. natinga; f. tigva, plosca (pentru apa)

gourdin m. bita, retevei

gourmade f. pumn (tras cuiva)

gourmand, e adj., m.f. mincacios, gurmand

gourmander vt. a certa aspru

gourmandise f. lacomie, mincare aleasa

gourme f. bube dulci

gourmé, e adj. (fig.) scortos

gourmer vt. a pune struna (la cai), a cara la pumni

gourmet m. priceput intr-ale mincarii

gourmette f. struna (la cai)

gousse f. pastaie, catel (de usturoi)

gousset m. scobitura (la subsoara), buzunar (de vesta)

goût m. gust, savoare, placere, (pop.) iz

goûter vt. a gusta, a aprecia, a se bucura (de);

goutte f. picatura, (med.) guta

goutter vi. a picura

gouttière f. streasina

gouvernail m. cirma, (fig.) conducere

gouvernant, e adj. care guverneaza; f. guvernanta;

gouvernement m. guvern(are), givernamint

gouverner vt. a guverna, a conduce (o nava)

gouverneur m. guvernator, preceptor

grabat m. pat desfundat

grabuge m. (fam.) cearta

grâce f. gratie, favoare, iertare, gratiere

gracier vt. a gratia

gracieux, euse adj. gratios, amabil, gratuit

grade m. grad, treapta

gradin m. graden

graduel, elle adj. gradat, treptat

graduer vt. a grada, (fig.) a spori in mod gradat

graillon m. ramasite (de mincare), miros de untura incinsa,

grain m. graunte, bob (de strugure etc.), aversa,

graine f. saminta

graissage m. grasaj, gresare

graisse f. grasime, untura

graisser vt. a unge, a gresa; vi. (despre vin) a se altera

graisseux, euse adj. unsuros, patat cu grasime

graminées f. pl. graminee

grammaire f. gramatica

grammairien, enne m.f. gramatician

gramme m. gram

granade f. granada, rodie

granadier m. grenadier, rodiu

Page 165: Dictionar Francez Roman

grand, e adj. mare (si fig.), inalt, puternic;

grand-chose m. invar. (construit ci neg.) nu mare lucru,

grandelet, ette adj. marisor

grandement adv. din belsug, foarte mult, (fig.) cu noblete

grandeur f. marime, maretie, (fig.) orgoliu, marie

grandiloquement, e adj. grandilocvent

grandir vi. a creste; vt. a mari, (fig.) a da maretie

grand-mère f. bunica

grand-père m. bunic

grands-parents m.pl. bunici

grange f. sura, hambar

granule m. granula

granuler vt. a granula

graphique adj., m. grafic

graphite m. grafit

grappe f. ciorchine (si fig.), legatura (de ceapa etc.)

grappiler vi. a aduna ciorchinii ramasi dupa cules;

grappin m. ancora mica, cange

gras, asse adj. gras, unsuros, patat cu grasime, gros;

grassement adv. (fam.) pe picior mare, cu generozitate

grasseyement m. graseiere

grasseyer vi. a graseia

grassouillet, ette adj. grasun

gratifier vt. a gratifica

gratin m. (bucat.) crusta ramasa pe fundul tigaii,

gratiner vt. a pune la rumenit;

gratis /-tiss/ adv. gratis, gratuit

gratitude f. gratitudine

gratte-ciel m. invar. zgiriie-nori

gratte-pieds m. invar. razatoare (de noroi)

gratter vt. a razui, a scarpina, a ricii,

gravats, gravois m.pl. moloz

grave adj. grav, important

graveler vt. a asterne pietris

graver vt. a grava, (fig.) a intipari

graveur m. gravor

gravier m. pietris

gravir vt. a urca cu greu

gravité f. gravitate (si fig.)

graviter vi. a gravita, a tinde (spre)

gré m. voie, plac

grec, grecque adj. grec(esc); m.f. (cu maj.) grec; m. limba grea

gredin, e m.f. nemernic

greffe f. grefa (la tribunal), altoi, altoire, (med)grefa

greffer vt. a grefa, a altoi

Page 166: Dictionar Francez Roman

greffier m. grefier

grège adj. (in expr.) soie ~ = matase bruta

grêle adj. inalt si subtire, (fig.) fragil, pitigaiat;

grêler v. impers. a cadea grindina;

grêlon m. bob de grindina

grelot m. zurgalau, (fam.) dirdiiala

grelotter vi. a dirdii

grenat m. granat; adj. invar. rosu-inchis

grenier m. pod, hambar, (fig.) grinar

grenouille f. broasca

grenu, e adj. grauntos

grès m. gresie

grésil /-zil/ m. mazariche, grindina marunta

grésiller v. impers. a cadea grindina; vt. a face sa se

grève f. plaja, greva

grever vt. a greva, a incarca

gréviste adj., m.f. grevist

gribouillage m. (fam.) pictura proasta, mizgalitura

gribouille m. (fam.) natarau

gribouiller vt., vi. (fam.) a mizgali

grief, ève adj. (inv.) grav; m. (inv.) prejudiciu, plingere

grièvement adv. grav, greu

griffe f. gheara, apostila, (bot.) bulb,

griffer vt. a apuca cu ghearele, a zgiriia

griffonnage m. mizgalitura

griffonner vt. a scrie necitet, a desena in graba

grignoter vt. a rontai, (fig. fam.) a cistiga,

grigon m. coltuc (de piine)

gril /gril'/ m. gratar

grillade f. (friptura la) gratar

grillage m. grilaj, frigere

grille f. gratii, gratar (de soba etc.)

griller vt. a frige pe gratar, a praji, a pune gratii; vi.

grillon m. greier

grimace f. strimbatura, (fig.) prefacatorie; pl. nazuri

grimacer vi. a se strimba, (fig.) a face nazuri

grimage m. fard, grima

grimaud, e adj. posac; m. scriitor prost

grimer vt., vr. a (se) farda, a (se) grima

grimper vi., vt. a se catara

grimpeur, euse adj. catarator

grincement m. scrisnire, scirtiit

grincer vi. a scrisni, a scirtii

grincheux, euse adj., m.f. uricios

griotte f. visina

Page 167: Dictionar Francez Roman

griottier m. visin

grippe f. gripa, (fig.) antipatie

gripper vt. a zgiria (cu ghearele), a inhata, a sterpeli;

gris, e adj. gri, cenusiu, (fig.) posomorit, ametit (

grisâtre adj. in tonuri cenusii

griser vt,. vr. a (se) ameti (si fig.)

grisonnant, e adj. care incarunteste

grisonner vi. a incarunti

grisou m. grizu

grive f. sturz

grivois, e adj. trivial, desucheat; m. persoana desucheata

grogner vi. a grohai, (fam.) a bombani

grognon, onne adj. care mormaie, care bombane; m.f. persoana

groin m. rit, (fig. fam.) mutra fioroasa

grommeler vi,. vt. a mormai

gronder vi. a bombani, a bubui, a vui; vt. a dojeni

gronderie f. dojana

gros, osse adj. gros, mare, grosolan, important,

groseille f. coacaza

groseillier m. coacaz

grossesse f. sarcina (a femeii)

grosseur f. grosime, tumoare

grossier, ère adj. grosolan, (fig.) mojic

grossièreté f. grosolanie, (fig.) mojicie

grossir vt. a ingrosa, a spori, (despre o lupa) a mari;

grotesque adj., m. grotesc

grotte f. grota, pestera

grougnement m. grohait, bombanit

grouillement m. colcaiala, foiala

grouiller vi. a colcai, a misuna; vr. (pop.) a se misca

groupe m. grup(a), ceata

groupement m. grupare

grouper vt., vr. a (se) grupa

gruau m. arpacas

grue f. cocor, macara, (fam.) femeie deocheata

grumeau m. cocolos, cheag

grumeler (se) vr. a se face cocoloase

gucule f. bot, (pop.) leoarba, mutra

gué m. vad; interj. iac-asa !

guéer vt. a trece printr-un vad, a spala rufe (in apa cu

guenille f. zdreanta; pl. haine vechi, zdrente

guenon f. maimuta (femela), (fig.) pocitanie

guêpe f. viespe

guêpier m. viespar

guère adv. de loc, citusi de putin

Page 168: Dictionar Francez Roman

guèret m. tarina

guèrilla f. razboi de partizani

guèrir vt., vi., vr. a (se) tamadui

guérison f. tamaduire, vindecare (si fig.)

guérite f. ghereta

guerre f. razboi

guerrier, ère adj. de razboi, razboinic; m. razboinic

guerroyer vi. a se face razboi

guet m. pinda, paza

guet-apens /ghe-ta-pan/: m. capcana, ambuscada

guêtre f. ghetra, jambiera

gueulard, e m.f., adj. guraliv, scandalagiu

gueuler vt., vi. (pop.) a racni

gueuleton m. (pop.) chiolhan

gueux, euse adj., m.f. sarantoc, calic, nemernic

gui m. visc

guichet m. ghiseu, vizeta

guide m. ghid; f. dirlog

guider vt. a ghida, (fig.) a conduce

guidon m. ghidon

guigne f. (un fel de) cireasa, (fam.) ghinion

guigner vi. a privi cu coada ochiului; vt. (fam.) a rivni

guignol m. teatru de marionete

guignon m. ghilimea

guilleret, ette adj. bine dispus, indraznet

guillotine f. ghilotina

guillotiner vt. a ghilotina

guimbarde f. caruta hodorogita, (fam.) chitara proasta

guindier vt. a ridica (cu o macara),

guingois m. deviere

guipure f. (un fel de) dantela

guirlande f. ghirlanda

guise f. chip, maniera

guitare f. chitara

guitariste m.f. chitarist

gustation f. (de)gustare

gutrer vt. a pindi

gutta-percha /-ka/ f. gutaperca

guttural, e adj. gutural

gymnase m. gimnaziu

gymnastique adj., f. gimnastic(a)

gynécée m. (bot.) pistil

gynécologie f. ginecologie

gynécologue, gynécologiste: m. ginegolog

gypse m. ghips

Page 169: Dictionar Francez Roman

gypseux, euse adj. care contine ghips, asemanator cu ghipsul

habile adj. indeminatic, abil, siret, apt de a

habileté f. indeminare, abilitate, siretenie

habiliter vt. a da dreptul de a

habillement m. imbracare, imbracaminte

habiller vt. a imbraca, (fig.) a sta (bine sau rau),

habit m. costum; pl. haine

habitant, e m.f. locuitor, (fig.) chiriasi

habitat m. suprafata locuita (de o populatie etc.), salas,

habitation f. locuinta

habiter vt., vi. a locui, a salaslui

habiteur vt., vr. a (se) obisnui, a (se) deprinde

habitude f. obisninta

habitué, e adj. deprins cu; m.f. obisnuit

habituel, elle adj. obisnuit

hâblerie f. palavrageala

hâbleur, euse adj., m.f. palavragiu

hachage, hachement m. tocare, tocat

hache f. topor, barda

hacher vt. a toca, (fig.) a ciopirti, a nimici

hachis m. tocatura (de carne), satir

hachurer vt. a hasura

hagard, e adj. buimac, buimacit, ratacit

haïdouk, heïduque m. haiduc

haie f. gard (de maracini), (fig.) sir (de oameni)

haillon m. zdreanta

haine f. ura

haineux, euse adj. dusmanos

haïr vt., vr. a (se) urî

haïssable adj. demn de ura

haïtien, enne adj., m.f. (cu maj.) haitian

hâle m. arsita, bronzare (a pielii)

hâlé, e adj. ars de soare

haleine f. rasuflare

haler vt. a trage la edec

hâler vt. a bronza (pielea)

halètement m. gifiiala, gifiit

haleter vi. a gifii

hall m. hol

halle f. hala

hallier m. hatis, pazitor (al unei hale)

hallucination f. halucinatie

halte f. halta, oprire; interj. stai !

haltère m. haltera

haltèrophile m. halterofil

Page 170: Dictionar Francez Roman

hameau m. catun

hameçon m. cirlig (al unditei)

hampe f. coada (de steag, de pensula)

hamster m. hirciog

hanche f. sold

handicaper vt. a handicapa, (fig.) a dezavantaja

hanneton m. carabus, (fig.) zevzec

hanter vt. (inv.) a vizita fracvent, (fig.) a obseda

hantise f. frecventare, (fig.) obsesie

happer vt. a inghiti (cu lacomie), a inhata;

haquet m. teleaga

harangue f. cuvintare, (fam.) predica

haranguer vt. a tine o cuvintare

haras m. herghelie

harasser vt. a extenua

harcèlement m. hartuire, siciiala

harceler vt. a hartui, a sicii

harde f. haita, turma (de animale salbatice)

hardes f.pl. boarfe

hardi, e adj. indraznet, obraznic

hardiesse f. indrazneala, obraznicie

hardiment adv. cu indrazneala, fara inconjur

hareng m. scrumbie, hering

hargne f. artag

hargneux, euse adj. artagos

haricot m. fasole

haridelle f. gloaba

harmonica m. armonica

harmonie f. armonie, (fig.) buna intelegere

harmonieux, euse adj. armonios

harmoniser vt., vr. a (se) armoniza

harmonium /-om'/ m. armoniu

harnachement m. harnasament, (fig. fam.) impopotonare

harnacher vt. a inhama, (fig. fam.) a impopotona

harnais m. ham

harpagon m. zgircit

harpe f. harpa

harper vt. a inhata

harpie f. harpie, (fig.) zgriptoroaica

harpon m. harpon

harponner vt. a prinde cu harponul, (fig.) a inhata, a arest

hart f. curmei, streang, spinzuratoare

hasard m. intimplare, noroc

hasarder vt. a risca; vr. a se expune la

hasardeux, euse adj. care risca, riscant

Page 171: Dictionar Francez Roman

hase f. iepuroaica

hâte f. graba

hâtelle f. frigaruie

hâter vt,. vr. a (se) grabi

hâtif, ive adj. timpuriu, pripit

hauban m. cablu (la o macara, la un mcatarg etc.)

hausse f. (tehn.) obiect care serveste la inaltat, creste

haussement m. urcare

hausser vt., vi. a (se) ridica; vt. a inalta; vi. a creste

haut, e adj. inalt, ridicat, superior, stravechi, arogant,

hautain, e adj. trufas, arogant

hautbois m. oboi, oboist

haut-de-forme m. joben

haute fréquence f. inalta frecventa

haute tension f. inalta tensiune

hautement adv. pe fata, deschis

hautesse f. altete, inaltime

hauteur f. inaltime, colina, (fig.) trufie, aroganta

haut-fait m. fapta eroica

haut-le-cæur m. invar. greata, (fig.) dezgust

haut-le-corps m. invar. tresarire, cabrare (a calului)

haut-parleur m. difuzor

havane adj. maro-deschis; m. tigara de foi

hâve adj. palid, jigarit

havir vt. a pirpali

havre m. (geogr.) port (natural)

havresac m. traista

heaume m. coif

hebdomadaire adj. saptaminal; m. hebdomadar

hébergement m.gazduire

héberger vt. a gazdui

hébéter vt. a nauci

hébétude f. nalucire

hébraïque adj. ebraic

hébreu adj. evreiesc; m. (cu maj.) evreu; m. limba ebraic

hectare m. hectar

hein interj. (h)ai !

hélas interj. vai !

héler vt. a striga (de departe)

hélice f. elice

hélicoptère m. elicopter

heliène m.f. (cu maj.) elen, grec

hélium /-om'/ m. heliu

hellénique adj. elenic, grecesc

helvétique adj. elvetic

Page 172: Dictionar Francez Roman

hémicycle m. hemiciclu

hémione m. (zool.) hemion, colun

hémisphère m. emisfera

hémoptysie f. hemoptizie

hémorragie f. hemoragie

hémorroïdes f.pl. hemoroizi

henné m. arbust care da o vopsea rosie

hennir vi. a necheza

hennissement m. nechezat

hépatique adj., m.f. hepatic

héraldique adj., f. heraldic(a)

héraut m. (ist.) crainic

herbacé, e adj. ierbos

herbage m. ierburi, pasune

herbe f. iarba

herbeux, euse adj. ierbos

herbier m. ierbar

herboriser vt. a culege plante pentru studiu

herboriste m. vinzator de plante medicinale

herbu, e adj. acoperit cu iarba

herculéen, enne adj herculean

hère m. (om) prapadit

héréditaire adj. ereditar

hérédité f. ereditate

hérésie f. erezie, eroare

hérétique adj., m.f. eretic

hérisser vt. a zbirli, a acoperi (cu lucruri ascutite);

hérisson m. arici, (fig.) om ursuz

héritage m. mostenire

hériter vi., vt. a mosteni

hérittier, ère m.f. mostenitor

hermaphrodite adj., m.f. hermafrodit

hermétique adj. ermetic (si fig.)

héroïne f. eroina, (farm.) heroina

héroïque adj. eroic, (med.) drastic

héroïsme m. eroism

héron m. bitlan

héros m. erou

herse f. grapa

herser vt. a grapa

hésitation f. sovaire

hésiter vi. a sovai

hetman m. hatman

hêtraie f. faget

hêtre m. fag

Page 173: Dictionar Francez Roman

heu interj. he !

heur m. noroc, sansa

heure f. ora, ceas

heureusement adv. in chip fericit, din fericire

heureux, euse adj., m.f. fericit, norocos; adj. nimerit

heurter vt. a ciocni, (fig.) a rani; vi. a ciocani (

heurtoir m. ciocan (de batut in poarta), (ferov.) tampon

hexagone m. hexagon

hiatus /-tuss/ m. hiat, (fig.) pauza

hibernation f. iernat

hiberner vi. a hiberna

hibou m. bufnita, (fig.) om ciufulit

hic m. (fam.) chichita

hideur f. hidosenie

hideux, euse adj. hidos

hier adv. ieri, recent

hiérarchie f. ierarhie

hiérarchique adj. ierarhic

hiéroglyphe m. hieroglifa

hilare adj. ilar(iant)

hilarité f. ilaritate, veselie

hindou, e adj., m.f. (cu maj.) hindus, indian

hippique adj. hipic

hippisme m. hipism

hippodrome m. hipodrom

hippopotame m. hipopotam

hircin, e adj. de tap

hirondelle f. rindunica

hirsute adj. zbirlit, (fig.) posac

hispanique adj. hispanic, spaniol(esc)

hisser vt., vr. a (se) ridica, a (se) inalta, a(se)cocota

histoire f. istorie, povestire, brasoava, patanie

historien, enne m.f. istoric

historier vt. a istorisi cu amanunte

historiette f. istorioara, anecdota

historiographe m. istoriograf

historique adj. istoric; m. istoric (al unui fapt etc.)

histrion m. comediant, (fig.) cotcar

hiver m. iarna

hiverner vi. a ierna

hobby m. marota

hobereau m. soim mic, (fig.) nobil de tara

hoche f. crestatura pe raboj, bresa

hochement m. clatinare

hochequeue m. codobatura

Page 174: Dictionar Francez Roman

hocher vt. a clatina, a scutura

hochet m. jucarioara, fleac

holà interj. stai !

hollandais, e adj., m.f. (cu maj.) olandez

holocauste m. jertfa, victima sacrificata, ofranda

homard m. homar

homélie f. predica (si fig.)

homéopathie f. homeopatie

homérique adj. homeric

homicide m. omucidere, ccriminal; adj. ucigator

hommage m. omagiu

homme m. om, barbat, sot

homogène adj. omogen

homogénéité f. omogenitate

homographe adj., m. omograf

homologue adj. omolog

homologuer vt. a omologa

homonyme adj., m. omonim

hongrois, e adj. unguresc; m.f. (cu maj.) ungur;

honnête adj. cinstit, cumsecade, convenabil

honnêteté f. cinste, amabilitate

honneur m. onoare, faima; pl. onor(uri)

honnir vt. a face de rusine (in public)

honorabilité f. cinste, onorabilitate

honorable adj. onorabil, stimabil

honoraire adj. onorar, onorific; m.pl. onorar(iu)

honorer vt. a onora, a cinsti

honorifique adj. onorific

honte f. rusine, dezonorare

honteux, euse adj. rusinos, rusinat; m.f. sfios

hôpital m. spital

hoquet m. sughit

hoqueter vi. a sughita

horaire adj., m. orar

horde f. hoarda

horgole f. orgoliu

horion m. ghiont

horizon m. orizont

horizontal, e adj., f. orizontal(a)

horloger m. ceasornicar

horlogerie f. ceasornicarie

hormis prep. (in) afara de, exceptind

horreur f. oroare, scirba, grozavie, (fam.) persoana urita

horrfier vt. a ingrozi, a scirbi

horrible adj. ingrozitor

Page 175: Dictionar Francez Roman

horripiler vt. a infiora, (fig.) a scoate din sarite

hors prep. (in) afara (de)

hors-bord m. invar. (mar.) zburator

hors-d'æuvre m. invar. aperitiv

hors-la-loi m. tilhar

horticulteur m. horticultor

hospice m. ospiciu, azil

hospitalier, ère adj. primitor

hospitaliser vt. a spitaliza

hospitalité f. ospitalitate

hostie f. cuminecatura

hostile adj. dusmanos

hostilité f. dusmanie

hôte, euse m.f. gazda, oaspete

hôtel m. hotel, casa mare

hôtelier, ère m.f., adj. hotelier

hôtellerie f. pensiune, restaurant elegant

hotte f. cos (de purtat in spinare)

houblon m. hamei

houe f. sapaliga

houille f. huila

houiller, ère adj. bogat in huila; f. mina de huila

houle f. hula, (fig.) agitatie

houlette f. botau, cirja episcopala

houleux, euse adj. furtunos

houppe f. pamatuf, mot, smoc, ciucure

houpper vt. a face ciucuri

hourdage, hourdis m. zidarie grosolana

hourra m., interj. ura !

houspiller vt. a chinui

housse f. husa

houssine f. joarda, nuia (de batut covoare)

houx m. (bot.) ilex

hoyau m. tirnacop

hublot m. (mar.) hublou

huche f. copaie (de framintat piinea), capistere

hue interj. die !

huée f. haituiala, huiduiala

huer vt. a huidui; vr. (despre bufnita) a tipa

huile f. ulei, untdelemn, esenta (de parfum)

huileux, euse adj. uleios

huilier m. otetar (pentru untdelemn si otet);

huis m. (in expr.) à ~ clos = cu usile inchise

huissier m. usier, portarel, aprod

huit num. card., m. (cifra) opt; num. ord. al optulea;

Page 176: Dictionar Francez Roman

huitaine f. (vreo) opt, opt zile

huitième num. ord. al optulea; m. optime

huître f. stridie, (fam.) neghiob

humain, e adj. omenesc, milos; m.pl. oamenii

humaniser vt., vr. a (se) umaniza, a (se) imblinzi

humanisme m. umanism

humanitaire adj. umanitar

humanité f. omenire, omenie

humble adj. umil, modest, respectuos; m. persoana umila

humer vt. a sorbi, a adulmeca

humester vt., vr. a (se) umezi; vt. a inmuia

humeur f. umoare, dispozitie, toana

humide adj. umed; m. umiditate

humidité f. umezeala

humiliant, e adj. umilitor

humiliation f. umilire, injosire, umilinta

humilier vt., vr. a (se) umili, a (se) injosi

humilité f. umilinta

humoriste m. umorist

humoristique adj. umoristic

humour m. umor

hune f. (mar.) gabie

huppe f. mot, pupaza

huppé, e adj. motat, (fam.) de vaza

hure f. cap (de porc, stiuca etc.)

hurlement m. urlat, urlet

hurler vi. a urla; vt. a cinta tare

hurluberlu m. descreierat

hussard m. husar

hussite m. husit

hutte f. coliba

hutter (se) vr. a-si face o coliba, a se aseza intr-o coliba

hyalin, e adj. ca sticla

hybride adj. hibrid, corcit; m. hibrid, corcitura

hybridité f. hibriditate

hydrante m. hidrant, gura de apa

hydrate m. hidrat

hydraulique adj., f. hidraulic(a)

hydravion m. hidroavion

hydre f. hidra

hydrique adj. hidric

hydrocarbure m. hidrocarbura

hydrogène m. hidrogen

hydrographie f. hidrografie

hydrolyse f. hidroliza

Page 177: Dictionar Francez Roman

hydromel m. hidromel

hydrosphère f. hidrosfera

hydrothérapie f. hidroterapie

hyène f. hiena

hygiène f. igiena

hygiènique adj. igienic

hymen /-mèn/, hyménée: m. (poet.) casatorie

hymne m. imn

hyperbole f. hiperbola, exagerare

hyperhyroïdie f. hipertiroide

hypersonique adj. supersonic

hypertrophie f. hipertrofie

hypnose f. hipnoza, fascinatie

hypnotiser vt. a hipnotiza, a fascina; vr. a-si concentra

hypnotiseur m. hipnotizator

hypocondrie f. ipohondrie

hypocrisie f. ipocrizie

hypocrite adj., m.f. ipocrit

hypose f. (bot.) isop

hypoténuse f. ipotenuza

hypothécaire adj. ipotecar

hypothèque f. ipoteca

hypothéquer vt. a ipoteca

hypothèse f. ipoteza

hypothétique adj. ipotetic

hystérie f. isterie

hystérique adj., m.f. isteric

iambe m. iamb

ibérique adj. iberic

iceberg /aïs'-bèrg'/ m. aisberg

ice-cream /aïs'-krim m. (angl.) inghetata

ichtyologie /ik-/ f. ihtiologie

ici adv. aici

icitateur, trice adj., m.f. incitartor, instigator

icône f. icoana

iconographe m. iconograf

iconostase f. iconostas

ictère m. icter, galbinare

idéalisation f. idealizare

idéaliser vt. a idealiza

idéalisme m. idealism

idéaliste m.f., adj. idealist

idée f. idee, parere, conceptie

identification f. identificare

identifier vt., vr. a (se) identifica

Page 178: Dictionar Francez Roman

identique adj. identic

identité f. identitate

idéologie f. ideologie

idéologue m. ideolog

idiome m. idiom

idiotie f. idiotie

idiotisme m. (lingv.) idiotism

idoine adj. convenabil, capabil de

idolâtre adj., m.f. idolatru

idolâtrer vt. a idolatriza

idolâtrie f. idolatrie

idole f. idol

idylle f. idila

if m. (bot.) tisa

ignare adj., m.f. nestiutor, incult

igné, e /igh-/ adj. (produs) de foc

ignifuger vt. a face neinflamabil

ignition f. (tehn.) ardere

ignoble adj. josnic

ignomine f. josnicie

ignominieux, euse adj. josnic

ignorance f. ignorare, ignoranta, nestiinta

ignorer vt. a ignora, a nu sti

il pron. pers. el

ile f. insula

iles m.pl. oase iliace

iliaque adj. illiac

illégal, e adj. ilegal

illégalité f. ilegalitate

illégitime adj. nelegitim, nejustificat

illégitimité f. nelegitimitate

illettré, e adj., m.f. analfabet

illicite adj. ilicit, nepermis

illico adv. (fam.) imediat

illimité, e adj. nelimitat, nemarginit

illisible adj. necitet

illogisque adj. nelogistic

illuminer vt. a lumina (si fig.)

illusion f. iluzie, amagire

illusionner vt., vr. a (se) iluziona, a (se) amagi

illusionniste m. iluzionist

illusoire adj. iluzoriu, amagitor

illustration f. ilustratie, ilustrare

illustre adj. ilustru

illustrer vt. a ilustra; vr. a se remarca

Page 179: Dictionar Francez Roman

ilot m. ostrov, insulita

ilote m. ilot, sclav

ilumination f. iluminare, (fig.) inspiratie

image f. imaginatie, reprezentare, icoana, asemanare

imagé, e adj. (despre stil) plin de imagini

imagerie f. comert cu imagini colorate, cu icoane

imaginaire adj. imaginar, inchipuit

imagination f. imaginatie, imaginare, inchipuire

imaginative f. (fam.) facultatea de a imagina

imaginer vt., vr. a(-si) imagina, a(-si)inchipui

imbattable adj. de nebatut, imbatabil

imbécillité f. imbecilitate, neghiobie

imberbe adj. imberb

imbiber vt. a imbiba

imbibition f. imbibare

imbrication f. suprapunere partiala (ca a tiglelor)

imbroglio /in-bro-lyo/: m. incurcatura

imbu, e adj. imbibat

imbuvable adj. de nebatut

imitateure, trice adj., m.f. imitator

imitation f. imitare, imitatie

imiter vt. a imita

immaculé, e adj. nepatat (si fig.)

immanence f. imanenta

immangeable /in-/ adj. de nemincat

immanquable /in-/ adj. inevitabil, de negresit

immatériel, elle adj. imaterial

immatriculation f. imatriculare

immatriculer vt. a inmatricula

immaturité f. lipsa de maturitate (si fig.)

immédiat, e adj. nemijlocit, imediat

immémorial, e adj. imemorial

immense adj. imens

immensité f. imensitate

immerger vt. a scufunda (intr-un lichid)

immérité, e adj. nemeritat

immersion f. scufundare (intr-un lichid)

immeuble m., adj. imobil

immigration f. imigratie

immigrer vi. a imigra

imminence f. iminenta, amenintare directa

imminent, e adj. iminent

immiscer vt., vr. a (se) amesteca

immixtion f. imixtiune

immobile adj. nemiscat, (fig.) neclintit

Page 180: Dictionar Francez Roman

immobilier, ère adj. imobiliar

immobilisation f. imobilizare

immobiliser vt. a imobiliza

immobilité f. imobilitate

immodéré, e adj. lipsit de moderatie

immodeste adj. lipsit de modestie

immodestie f. lipsa de modestie

immolation f. jertfire, masacrare

immoler vt. a jertfi, a masacra

immonde adj. murdar, (fig.) mirsav

immondices f.pl. gunoaie

immoralité f. imoralitate

immortaliser vt. a imortaliza

immortalité f. nemurire

immortel, elle adj. nemuritor; f. siminoc

immuable adj. imuabil, de neschimbat

immunisation f. imunizare

immuniser vt. a imuniza

immunité f. scutire (de impozit), imuniatate

impact m. ciocnire

impair, e adj. impar, fara pereche; m. (fam.) gafa

impardonnable adj. de neiertat

imparfait, e adj. nedesavirsit; m. (timpul) imperfect

imparité f. neparitate

impartialité f. impartialitate, nepartinire

impartir vt. a distribui, a acorda

impasse f. fundatura, (fig.) impas

impassibilité f. nepasare

impassible adj. nepasator, impasibil

impatiemment adv. cu nerabdare

impatience f. nerabdare

impatient, e adj. nerabdator, nelinistit

impatienter vt., vr. a (se) impacienta

impatroniser (s') vr. a se impune ca stapin, a se introduce

impayable adj. nepretuit, (fig.) caraghios, comic

impayé, e adj. neplatit

impeccable adj. impecabil, fara cusur

impedimenta m.pl. impedimente

impénétrable adj. de nepatruns

impénitent, e adj. perseverent in greseala

impératif, ive adj. poruncitor; m. (modul) imperativ

impératrice f. imparteala

imperceptible adj. imperceptibil

imperdable adj. de nepierdut

imperfectible adj. de neperfectionat

Page 181: Dictionar Francez Roman

imperfection f. imperfectiune

impérial, e adj. imperial; f. imperiala (a unui autobuz)

impérialisme m. imperialism

impérialiste m., adj. imperialist

impérieux, euse adj. imperios

impérissable adj. nepieritor

impéritie f. nepricepere, neindeminare

imperméabile adj., m. impermeabil

imperméabilisation f. impermeabilizare

imperméabiliser vt. a face impermeabil

impersonnel, elle adj. impersonal

impertinemment adv. cu impertinenta

impertinence f. impertinenta

impertinent, e adj., m.f. impertinent

imperturbable adj. imperturbabil, neclintit

impétrer vt. a obtine (o slujba, o favoare)

impétueux, euse adj. impetuos, (fig.) violent

impétuosité f. impetuozitate

impie adj., m.f. nelegiuit, necredincios

impiété f. nelegiuire

impitoyable adj. nemilos, necrutator

implacabilité f. caracter implacabil

implacable adj. implacabil, neinduplecat

implantation f. implantare, implantatie

implanter vt., vr. (fig.) a (se) introduce

implication f. implicare, implicatie, amestec

impliquer vt. a implica

imploration f. implorare, rugaminte staruitoare

implorer vt. a implora, a ruga staruitor

impoli, e adj. nepoliticos; m. mojic

impoliment adv. (in mod) nepoliticos

impolitesse f. nepolitete, necuviinta

impondérable adj. imponderabil

impopulaire adj. nepopular

impopularité f. lipsa de popularitate

importance f. importanta, infumurare

important, e adj. important, increzut; m. partea importanta

importateur, trice adj., m.f. importator

importation f. import(are)

importer vi., v. impers. a avea importanta, a conta;

importun, e adj. plictisitor, nepotrivit, suparator;

importuner vt. a stingheri

importunité f. caracter inoportun

imposable adj. impozabil

imposant, e adj. impunator

Page 182: Dictionar Francez Roman

imposer vt. a impune (si fin.); vr. a se afirma

impossibilité f. imposibilitate

impossible adj., m. imposibil(ul)

imposteur m. impostor, sarlatan

impôt m. impozit

impotent, e m.f., adj. impotent

impracticable adj. impracticabil

imprécation f. imprecatie, injurie

imprécis, e adj. neprecis

imprécision f. imprecizie

imprégnation f. impregnare

imprégner vt. a impregna, a imbiba

imprenable adj. inexpugnabil

impresario m. impresar

impression f. (in)tiparire, imprimare, impresie

impressionnable adj. impresionabil

impressionner vt. a impresiona

impressionnisme m. impresionism

imprévisible adj. de neprevazut

imprévision f. neputinta de a prevedea

imprévoyance f. lipsa de prevedere

imprévoyant, e adj. neprevazator

imprévu, e adj., m. neprevazut(ul)

imprimé adj. imprimat, tiparit; m. tiparitura

imprimer vt. a (in)tipari, a imprima, (fig.) a inspira

imprimerie f. imprimerie, tipografie

imprimeur adj., m. tipograf

improbable adj. improbabil

improbation f. dezaprobare

improbité f. lipsa de probitate

improductif, ive adj. neproductiv

improductivité f. lipsa de productivitate

impromptu /im-promp'-tu/: adj. invar. nepregatit;

imprononçable adj. de nepronuntat

impropre adj. impropriu

impropriété f. caracter impropriu

improuvable adj. de nedovedit

improvisateur, trice adj., m.f. improvizator

improvisation f. improvizare, improvizatie

improviser vt., vi. a improviza

improviste (à l') loc. adv. pe nepusa masa, prin surprindere

imprudemment adv. in mod imprudent

imprudence f. imprudenta

imprudent, e adj., m.f. imprudent

impudemment adv. cu neobrazare

Page 183: Dictionar Francez Roman

impudence f. neobrazare

impudent, e adj., m.f. nerusinat

impudeur f. indecenta

impudique adj. nerusinat

impuissance f. neputinta

impuissant, e adj., m.f. neputincios

impulsif, ive adj., m.f. impulsiv, necugetat

impulsion f. impuls

impulsivité f. impulsivitate

impunément adv. nepedepsit

impuni, e adj. nepedepsit

impunité f. nepedepsire, (jur.) impunitate

impur, e adj. impur, (fig.) destrabalat

impureté f. impuritate, (fig.) destrabalare

imputation f. imputare, imputatie

imputer vt. a imputa (si cont.)

imputrescible adj. inabordabil

inabrité, e adj. neadapostit

inaccentué, e adj. neaccentuat

inacceptable adj. inacceptabil

inacceptation f. neacceptare

inaccessible adj. inaccesibil

inaccoutumé, e adj. neobisnuit

inachevé, e adj. neispravit

inactif, ive adj. inactiv

inaction f. lipsa de actiune, de lucru

inactivité f. lipsa de activitate

inactuel, elle adj. care nu e actual

inadapté, e adj., m.f. (persoana) care nu se adapteaza

inadéquant, e adj. neadecvat

inadmissible adj. inadmisibil

inadvertance f. lipsa de atentie, inadvertenta

inaliènable adj. inalienabil

inaltèrable adj. inalterabil

inamovible adj. inamovibil

inanimé, e adj. neinsufletit

inanité, e f. zadarnicie, desertaciune

inanition f. inanitie

inapaisé, e adj. nepotolit

inaperçu, e adj. neobservat

inappétence f. lipsa de pofta de mincare

inapplicable adj. inaplicabil

inappréciable adj. neinsemnat, (fig.) de nepretuit

inapprivoisé, e adj. neimblinzit

inapte adj., m. inapt

Page 184: Dictionar Francez Roman

inaptitude f. inaptitudine

inarticulé, e adj. nearticulat

inassouvi, e adj. nepotolit

inatentif, ive adj. neatent

inattaquable adj. inatacabil

inattendu, e adj. neasteptat

inattention f. neatentie

inauguration f. inaugurare

inaugurer vt. a inaugura

inauthentique adj. neautentic

inavouable adj. de nemarturisit

inca adj. referitor la incasi

incalculable adj. incalculabil

incandescence f. incandescenta, (fig.) inflacarare

incandescent, e adj. incandescent, (fig.) inflacarat

incantation f. vraja

incapable adj. incapabil

incapacité f. incapacitate

incarcération f. intemnitare

incarcérer vt. a intemnita

incarnat, e adj. de culoarea pielii

încarnation f. incarnare

încarner vt., vr. a (se) incarna

incartade f. jignire, extravaganta

incassable adj. incasabil

incendiaire m. incendiator; adj. incendiar, atitator

incendie m. incendiu, (fig.) razvratire

incendier vt. a incendia, (fig.) a atita (spiritele)

incertain, e adj. nesigur, schimbator; m. partea nesigura

incertitude f. nesiguranta, indoiala

incessamment adv. neintirziat, fara incetare

incessant, e adj. neincetat

inceste m. incest; adj., m. (om) incestuos

inchangé, e adj. neschimbat

incidemment adv. incidental, din intimplare

incidence f. incidenta

incident, e adj. incident, (fig.) intimplator; m. incident

incidentel, elle adj. incidental

incinération f. incinerare

incinérer vt. a incinera

inciser vt. a face o incizie

incisif, ive adj. taios; f., adj. (dinte) incisiv

incision f. incizie

incitation f. incitare

inciter vt. a incita

Page 185: Dictionar Francez Roman

incivilité f. nepolitete

inclément adj. neinduratuor

inclinaison f. inclinare, (astron.) inclinatie

inclination f. inclinare, (fig.) inclinatie

incliner vt., vi., vr. a (se) inclina;

inclure vt. a include

inclus, e adj. inclus

inclusion f. includere

inclusivement adv. inclusiv

incoercible adj. incoercibil

incognito adv. incognito

incohérence f. incoerenta

incohérent, e adj. incoerent

incollable adj. (fam.) care nu poate fi incuiat (

incolore adj. incolor, (fig.) sters

incomber vi. a reveni (cuiva)

incombustible adj. care nu arde

incomestible adj. care nu poate fi mincat

incommensurable adj. nemesurat

incommode adj. incomod, suparator

incommoder vt. a incomoda, a deranja

incommodité f. stinghereala, neplacere

incomparable adj. incomparabil

incompatibilité f. incompatibilitate

incompatible adj. incompatibil

incompétent, e adj. incompetent

incomplet, ète adj. incomplet

incompréhensible adj. de neinteles

incompréhension f. incapacitate de a intelege

incompressible adj. de necomprimat, incompresibil

incompris, e adj., m.f. neinteles

inconduite f. purtare urita

inconfort m. lipsa de confort

incongru, e adj. necuviincios

incongruité f. necuviinta

inconnu, e adj., m.f. necunoscut; f. (mat.) necunoscuta

inconsciemment adv. (in mod) inconstient

inconscience f. inconstienta

inconscient, e adj. inconstient; m. (psih.) inconstientul

inconséquence f. inconsecventa

inconséquent, e adj. inconsecvent

inconsidéré, e adj. nesocotit

inconsistance f. inconsistenta

inconsistant, e adj. inconsistent

inconsolable adj. de nemingiiat

Page 186: Dictionar Francez Roman

inconsolé, e adj. neconsolat

inconstance f. inconstanta

inconstitutionel, elle: adj. contrar constitutiei

incontinence f. incontinenta (si med.)

incontinent, e adj. nestapinit; adv. numaidecit

incontrôlable adj. de necontrolat

inconvenable adj. de neinchipuit, straniu

inconvenance f. necuviinta

inconvenant, e adj. necuviincios

inconvénient m. inconvenient

incoordination f. lipsa de coordonare

incorporation f. incorporare

incorporer vt. a incorpora

incorrect, e adj. incorect, necinstit

incorrection f. incorectitudine

incorrigible adj. incorigibil

incorruptibilité f. incoruptibilitate

incorruptible adj. incoruptibil

incrédule adj. neincrezator; m. incredul, (relig.) necredinc

incrédulité f. incredulitate, necredinta

increvable adj. care nu poate plesni, (pop.) neobosit

incrimination f. incriminare, invinuire

incriminer vt. a incrimina, a invinui

incroyable adj. de necrezut

incroyant, e m.f., adj. (relig.) necredincios

incrustation f. incrustare, incrustatie

incruster vt., vr. a (se) incrusta; vr. (fam.) a nu se mai

incubation f. incubatie

inculpation f. inculpare

inculpé, e m.f. inculpat

inculper vt. a inculpa

inculquer vt. a intipari in minte

inculte adj. (agr.) necultivat, (fig.) neingrijit, incult

incultivable adj. de necultivat

incurable adj. nevindecabil

incurie f. neglijenta (crasa)

incursion f. incursiune

incurver vt. a indoi dinafara inauntru

indébrouillable adj. de nedescurcat

indécemment adv. (in mod) indecent

indécence f. indecenta

indéchiffrable adj. indescifrabil

indéchirable adj. care nu se desira

indécis, e adj. nehotarit, nesigur

indécision f. nehotarire

Page 187: Dictionar Francez Roman

indéclinable adj. indeclinabil

indécrottable adj. care nu se poate curata de noroi,

indéfectible adj. neclintit

indéfini, e adj. nedefinit, (gram.) nehotarit

indéfiniment adv. (in mod) nedefinit

indéfinissable adj. care nu poate fi definit

indéfrichable adj. (agr.) de nedestelenit

indéfrisable adj. care nu se descreteste; f. ondulatie permanen

indélébile adj. de nesters

indélicat, e adj. nedelicat

indélicatesse f. nedelicatete

indemne /-dèmn'/ adj. nevatamat

indemniser vt. a acorda o indemnizatie, a despagubi

indémnité /-dem-/ f. indemnizatie, despagubire

indéniable adj. de netagaduit

indépendamment de loc. prep. independent de

indépendance f. independenta

indépendant, e adj. independent

indescriptible adj. de nedescris

indésirable adj., m. nedorit

indestructible adj. indestructibil

indéterminable adj. de nedeterminat

indétermination f. nedeterminare

indéterminé, e adj. nedeterminat

index /-déks/ m. index, indice, deget aratator

indexer vt. a face un index, a introduce intr-un index

indicateur, trice adj., m. indicator

indicatif, ive adj. care indica; m. (modul) indicativ

indication f. indicatie, indicare

indice m. indiciu, (mat. ec.) indice

indicible adj. inexprimabil

indien, enne adj., m.f. (cu maj.) indian; f. (text.) indian

indifféremment adv. (in mod) indiferent

indifférence f. indiferenta

indifférent, e adj. indiferent

indifférer vt. (fam.) a lasa rece, indiferent

indigence f. saracie lucie, lipsa

indigène adj., m.f. bastinas

indigent, e m.f., adj. nevoias

indigeste adj. indigest, (fig.) greoi

indigestion f. indigestie

indignation f. indignare

indigne adj. nedemn

indigner vt., vr. a (se) indigna

indignité f. lipsa de demnitate. mirsavie

Page 188: Dictionar Francez Roman

indigo m. (culoarea) indigo

indiquer vt. a indica, a arata

indiscipline f. indisciplina

indiscret, ète adj., m.f. indiscret

indiscrétion f. indiscretie

indiscutable adj. indiscutabil

indispensable adj. indispensabil

indisposé, e adj. indispus

indisposer vt. a indispune, (fig.) a face nefavorabil

indisposition f. indispozitie

indissoluble adj. indisolubil

indistinct, e /-tikt'-/: adj. nelamurit, neclar

individu m. individ

individualisation f. individualizare

individualiser vt. a individualiza

individualité f. individualitate

individuel, elle adj. individual

indivis, e adj. (jur.) indiviz

indivisible adj. indivizibil

indivision f.indiviziune

indochinois, e adj., m.f. (cu maj.) (locuitor) di Indochina

indocile adj., m.f. nesupus

indolence f. nepasare

indolore adj. nedureros

indomptable /-don-ta-/: adj. de neimbinzit

indompté, e /-don-té/: adj. neimblinzit

indonésien, enne adj., m.f. (cu maj.) indonezian; m. limba indonezi

indu, e adj. nepotrivit, (jur.) nedatorat;

indubitable adj. neindoielnic

induction f. inductie (si electr.)

induire vt. a induce (si electr.), a indemna, a conchide

indulgence f. ingaduinta

indulgent, e adj. ingaduitor

indûment adv. pe nedrept, nepotrivit

industrialisation f. industralizare

industrialiser vt., vr. a (se) industrializa

industrie f. (inv.) profesiune, industrie, expedient

industriel, elle adj. industrial; m. industrias

industrieux, euse adj. harnic

inébranlable adj. de nezdruncinat, neclintit

ineffable adj. inexprimabil

ineffaçable adj. de nesters

inefficace adj. ineficace

inefficacité f. ineficacitate

inégal, e adj. inegal, (despre un teren) accidentat,

Page 189: Dictionar Francez Roman

inégalité f. inegalitate, neregularitate (a unui teren)

inélégance f. lipsa de eleganta

inéligible adj. neeligibil

inéluctable adj. ineluctabil, inevitabil

inemployé, e adj. nefolosit

inénarrable adj. de nepovestit

inepte adj. inept, stupid

ineptie /-sî/ f. ineptie, stupiditate

inépuisable adj. inepuizabil

inertie /sî/ f. inertie, (fig.) apatie

inespéré, e adj. nesperat, neasteptat

inesthétique adj. inestetic

inestimeble adj. de nepretuit

inévitable adj. inevitabil

inexactitude f. inexactitate

inexaucé, e adj. neimplinit

inexcusable adj. de nescuzat

inexécuté, e adj. neexecutat

inexécution f. neexecutare

inexistant, e adj. inexistent

inexistence f. inexistenta

inexorable adj. neinduplecat

inexpérience f. lipsa de experienta

inexpérimenté, e adj. neexperimentat

inexpiable adj. de neispasit

inexplicable adj. de neexplicat

inexpliqué, e adj. neexplicat

inexploité, e adj. neexploatat

inexploré, e adj. neexplorat

inexpressif, ive adj. inexpresiv

inexprimable adj. inexprimabil

inexpugnable /-pugh-nabl'/: adj. inexpugnabil

inextensible adj. inextensibil

inextinguible /-ghu-ibl'/: adj. de nestins, (fig.) de nepotolit

inextricable adj. de nedescurcat

infaillibilité f. infailibilitate

infaillible adj. infailibil

infaisable adj. care nu se poate face

infamant, e adj. degradant

infâme adj. infam, murdar; m. ticalos

infanticide m. pruncucidere, pruncucigas

infatigable adj. neobosit

infatuation f. ingimfare, infumurare

infatuer vt., vr. a (se) infumura

infécond, e adj. steril

Page 190: Dictionar Francez Roman

infect, e adj. infect, (fig.) abject

infecter vt. a infecta, a corupe, a face sa miroase urit

infectieux, euse adj. infectios

infection f. infectie, duhoare

inféoder vt., vr. a (se) infeuda, a (se) inrobi

inférer vt. a conchide

inférieur, e adj., m.f. inferior

infériorité f. inferioritate

infertile adj. neroditor

infester vt. a infesta, a pustii, a bintui

infidèle adj. infidel, inexact; m. (bis.) necredincios

infidélité f. infidelitate, inexactitate

infiltration f. infiltrare, infiltratie

infiltrer (s') vr. a se infiltra, (fig.) a se insinua

infini, e adj., m. infinit(ul)

infiniment adv. infinit, foarte

infinité f. infinitate

infinitif, ive adj. infinitival; m. (modul) infinitiv

infirmation f. infirmare

infirmer vt. a infirma

infirmier, ère m.f. infirmier

infirmité f. infirmitate

inflammable adj. inflamabil, (fig.) care se inflacareaza iute

inflammation f. inflamare, inflamatie

inflammatoire adj. inflamator

inflation f. inflatie

infléchir vt., vr. a (se) indoi

inflexible adj. inflexibil, neinduplecat

inflexion f. inflexiune, indoire

infliger vt. a aplica (o corectie)

influençable adj. influentabil

influence f. influenta (si fig.)

influencer vt. a influenta

influenza f. gripa

influer vi. a influenta

informateur, trice m.f. informator

information f. informare, informatie

informe adj. inform, grosolan

informer vt., vr. a (se) informa; vi. (jur.) a cerceta

infortune f. nenorocire, ghinion; pl. necazuri

infortuné, e adj., m.f. nefericit

infracteur m. infractor

infraction f. infractiune

infranchissable adj. de netrecut

infrangible adj. care nu poate fi sfarinat

Page 191: Dictionar Francez Roman

infra-son m. infrasunet

infrastructure f. (ec.) baza

infroissable adj. care nu se boteste

infructueux, euse adj. infructuos

infus, e adj. innascut

infuser vt. a face o infuzie, a introduce (un lichid)

infusible adj. care nu se poate topi

infusion f. infuzie

ingambe adj. (fam.) iute de picior, vioi

ingénier (s') vr. a se stradui

ingénieur m. inginer

ingénieux, euse adj. ingenios, dibaci

ingéniosité f. ingeniozitate

ingénu, e adj. ingenuu, candid; f. ingenua

ingénuité f. ingeniutate, candoare

ingérence f. ingerinta, amestec (in treburile cuiva)

ingérer vt. a ingera; vr. a se amesteca (in treburile cuiv

ingestion f. ingerare

ingrat, e m.f. ingrat; adj. neplacut, nerecunoscator, arid

ingratitude f. nerecunostinta

inguérissable adj. fara leac

ingurgiter vt. a inghiti cu lacomie

inhabile adj. neindeminatic

inhabilité f. lipsa de indeminare

inhabitable adj. de nelocuit

inhabité, e adj. nelocuit

inhabituel, elle adj. neobisnuit

inhalation f. inhalare, inhalatie

inhaler vt. a inhala

inhérent, e adj. inerent

inhiber vt. a inhiba

inhibition f. inhibitie

inhumain, e adj. inuman

inhumanité f. neomenie

inhumation f. inhumare

inhumer vt. a inhuma

inimaginable adj. de neinchipuit

inimitable adj. de neimitat

inimitié f. dusmanie

inintelligent, e adj. neinteligent

inintelligible adj. de neinteles

inintéressant, e adj. neinteresant

ininterrompu, e adj. neintrerupt

inique adj. nedrept

iniquité f. nedreptate (mare)

Page 192: Dictionar Francez Roman

initial, e adj., m.f. initial(a)

initiateur, trice adj., m.f. initiator

initiation f. initiere

initié vt. a initia

injecter vt., vr. a (se) injecta

injection f. injectare, lichid injectat

injonction f. ordin categoric

injure f. injurie, (fig.) vatamare

injurier vt. a insulta

injurieux, euse adj. insultator

injuste adj. nedrept

injustice f. nedreptate

inlassable adj. neobosit

inné, e adj. innascut

innerver vt. a inerva (un organ)

innocence f. nevinovatie

innocent, e adj. nevinovat; m. inocent, prostanac

innocenter vt. a declara inocent

innombrable adj. nenumarat

innommable adj. care nu poate fi numit, (fig.) dezgustator

innovateur, trice adj., m.f. inovator

innovation f. inovatie

innover vi. a face o inovatie

inobservation f. nerespectare (a unei legi)

inoccupation f. lipsa de ocupatie

inoccupé, e adj. neocupat

inoculation f. inoculare

inoculer vt. a inocula

inodore adj. inodor

inofensif, ive adj. inofensiv

inondation f. inundatie

inonder vt. a inunda, (fig.) a potopi

inopérable adj. care nu poate fi operat

inopérant, e adj. fara efect

inopiné, e adj. inopinat

inopportun, e adj. inoportun

inorganique adj. anorganic

inoubliable adj. de neuitat

inouï, e adj. nemaiauzit

inqualifiable adj. incalificabil

inquiet, ète adj. nelinistit, ingrijorat

inquiétant, e adj. nelinistitor, ingrijorator

inquiéter vt.,vr. a (se) nelinisti, a (se) ingrijora;

inquiétude f. neliniste, ingrijorare

inquisiteur m. inchizitor; adj., m. scrutator

Page 193: Dictionar Francez Roman

inquisition f. inchizitie, perchezitie arbitrara

insaissable adj. insesizabil

insalissable adj. care nu se poate murdari

insalubrité f. insalubritate

insanité f. nerozie

insatiable adj. nesatios

insatisfaction f. lipsa de satisfactie

insatisfait adj. nesatisfacut

insciement adv. fara stire

inscription f. inscriere, inscriptie

inscrire vt., vr. a (se) inscrie

insécable adj. care nu se poate taia

insecte m. insecta

insécurité f. lipsa de securitate

insémination f. fecundare artificiala

insensé, e m.f., vt. a face insensibil

insensible adj. insensibil

insensiblilité f. insensibilitate

inséparable adj. inseparabil

insérer vt. a insera

insertion f. inserare, insertie

insideux, euse adj. insidios, siret

insigne adj. remarcabil; m. insigna, insemn

insignifiance f. neinsemnatate

insignifiant, e adj. neinsemnat

insinuation f. insinuare

insinuer vt., vr. a (se) insinua; vt. a introduce (cu grija

insipide adj. insipid (si fig.)

insistance f. insistenta

insister vi. a insista

insociable adj. nesociabil

insolation f. insolatie

insolemment adv. (in mod) obraznic

insolence f. obraznicie

insolent, e m.f., adj. obraznic

insoler vt. a expune la soare

insolite adj. neuzitat, nepotrivit

insolubiliser vt. a face insolubil, nedizolvabil

insoluble adj. insolubil, de nerezolvat

insolvable adj. insolvabil

insondable adj. de nepatruns

insonnieux, euse, insomniaque: adj. , m.f. (persoana) care sufera de

insonore adj. nesonor, care inabusa zgomotul

insonorisation f. lipsire de sonoritate, insonorizare

insonoriser vt. a lipsi de sonoritate, a insonoriza

Page 194: Dictionar Francez Roman

insonorité f. lipsa de sonoritate

insouciance f. nepasare

insouciant, e adj. nepasator

insoumis, e adj., m. nesupus

insoumission f. nesupunere

insoupçonnable adj. de nebanuit

insoutenable adj. de nesustinut, de nesuportat

inspecter vt. a inspecta, a examina atent

inspecteur, trice m.f. inspector

inspiration f. inspirare, inspiratie

inspirer vt., vr. a (se) inspira; vt. a insufla (curaj etc.

instabilité f. instabilitate

instable adj. instabil

installateur m. instalator

installation f. instalare, instalatie

installer vt., vr. a (se) instala

instamment adv. staruitor

instance f. insistenta, (jur.) instanta

instant, e adj. insistent; (jur.) instanta

instantané, e adj., m. instantaneu

instar de (à l') loc. prep. in felul

instauration f. instaurare

instaurer vt. a instaura

instigateur, trice m.f. instigator, atitator

instigation f. instigare, atitare

instiller /-ti-lé/ vt. a instila

instinct m. instinct

instinctif, ive adj. instinctiv

instituer vt. a institui

institut m. institut

instituteur, trice m.f. invatator

institution f. institutie, instituire

institutionnel, elle adj. referitor la institutii

instructeur m. instructor

instructif, ive adj. instructiv

instruction f. instrictie (si jur.), instruire, invatamint;

instruire vt. a instrui (si jur.), a invata

instrumenter vi. (jur.) a intocmi acte publice, (muz.) a orches

instrumentiste m. instrumentist

insu m. (in expr.) à l'~ de = fara stirea

insubordination f. neascultare

insubordonné, e adv. nedisciplinat

insuccés m. insucces

insuffisamment adv. insuficient, neindestulator

insuffisance f. insuficienta, incapacitate

Page 195: Dictionar Francez Roman

insuffisant, e adj. insuficient, incapabil

insufflation f. insuflare, (med.) insuflatie

insuffler vt. a insufla (si med.), (fig.) a inspira

insulaire adj., m. insular

insulte f. insulta

insulter vt. a insulta, a ataca; vi. a-si bate joc

insupportable adj. de nesuportat

insurgé, e adj., m.f. rasculat

insurger (s') vr. a se rascula

insurmontable adj. de netrecut

insurrection f. rascoala, insurectie

insurrectionnel, elle: adj. insurectional

intangible adj. intangibil

intégration f. integrare

intègre adj. integru

intégrer vt. a integra

intégrité f. integritate

intellect m. intelect

intellectuel, elle adj., m.f. intelectual

intelligemment adv. (in mod) inteligent

intelligence f. inteligenta

intelligible adj. inteligibil

intempérance f. necumpatare, (fig.) exces

intempérant, e adj. necumpatat

intempérie f. intemperie, vreme rea

intempestif, ive adj. intempensiv, nepotrivit

intemporel, elle adj. atemporal

intenable adj. de nementinut, de neaparat, (fam.) de nesupor

intendance f. intendenta

intendant m. intendent

intense adj. intens

intensification f. intensificare

intensifier vt. a intensifica

intensité f. intensitate

intenter vt. a intenta

intention f. intentie

interaction f. interactiune

intercalation f. intercalare

intercaler vt. a intercala

intercéder vi. a starui (in favoarea cuiva)

intercepter vt. a intercepta

interception f. interceptie

intercession f. mijlocire, interventie

interclesse m. pauza (intre doua ore de curs)

intercurrent, e adj. care survine intre timp

Page 196: Dictionar Francez Roman

interdépendance f. interdependenta

interdiction f. interzicere, interdictie

interdire vt. a interzice, a surprinde

interdit, e adj. interzis, surprins; m. interdictie

intéressé, e adj., m.f. interesat

intéresser vt., vr. a (se) interesa

intérêt m. interes, dobinda

intérieur adj. intern, interior; m. interior, camin, inter

intérim (par) loc. adv. in mod provizoriu

interissable adj. nesecat, (fig.) inepuizabil

interjection f. interjectie

interligne m. spatiu alb intre doua rinduri scrise

interlocuteur, trice m.f. interlocutor

interlope adj. interlop, suspect

interloquer vt. a ului, a surprinde

intermède m. intermediu, divertisment

intermédiaire adj., m. intermediar

interminable adj. interminabil

intermittence f. intermitenta

intermittent, e adj. intermitent

international, e adj. international

internationalisme m. internationalism

internationaliste m.f., adj. internationalist

interne adj., m. (elev) intern

interner vt. a interna

interpellation f. interpelare

interpeller vt. a interpela

interpénétrer (s') vr. a se intrepatrunde

interplanétaire adj. interplaneter

interpolation f. interpolare

interpoler vt. a interpola

interposer vt., vr. a (se) interpune; vt. (fig.) a interveni

interprétation f. interpretare

interpréte m. interpret

interprèter vt., vr. a (se) interpreta

interrègne m. interregn

interrogateur, trice adj. intrebator; m. examinator

interrogation f. interogare, intrebare

interrogatoire m. interogatoriu

interroger vt. a interoga, a intreba

interrompre vt., vr. a (se) intrerupe

interrupteur, trice adj., m. intrerupator

interruption f. intrerupere

intersection f. intersectie

interstellaire adj. interstelar

Page 197: Dictionar Francez Roman

interstice m. spatiu intermediar, interstitiu

interurbain, e adj. interurban

intervalle m. interval

intervenir vi. a interveni

intervention f. interventie

interventionnisme m. interventionism, amestec in treburile interne

intervertir vt. a interverti

interview /-viou-/ f. interviu

interviewer /-viou-veur/: m. persoana care ia un interviu

interviewer /-viou-vé/: vt. a lua un interviu

intestin, e adj. intern; m. intestin

intime adj., m. intim

intimer vt. a chema in judecata, a notifica cu autoritate

intimidateur, trice adj. care intimideaza

intimidation f. intimidare

intimider vt. a intimida

intimité f. intimitate

intitulé m. titlu (al unei carti, al unui capitol etc.)

intituler vt., vr. a (se) intitula

intolérance f. intoleranta ( si med.)

intonation f. intonare, intonatie

intoxication f. intoxicare, intoxicatie

intoxiquer vt. a intoxica

intra-atomique adj. cuprins in atom

intraduisible adj. de netradus

intraitable adj. neinduplecabil, intratabil

intramusculaire adj. intramuscular

intransigeance f. intransigenta

intransigeant, e m.f., adj. intransigent

intransitif, ive adj. intranzitiv

intransmissible adj. de netransmis

intravenieux, euse adj. intrevenos

intrépide adj. intrepid, indraznet

intrépidité f. intrepiditate, indrazneala

intrigant, e m.f., adj. intrigant

intrigue f. intriga

intriguer vt. a intriga (pe cineva); vi. a umbla cu intrigi

intrinsèque adj. intrinsec

introductif, ive adj. introductiv

introduction f. introducere

introduire vt., vr. a (se) introduce

introniser vt., vr. a (se) inscauna (si fig.)

introspection f. introspectie

introuvable adj. de negasit

intrus, e m.f., adj. intrus

Page 198: Dictionar Francez Roman

intuitif, ive adj. intuitiv; m. persoana care intuieste

intuition f. intuitie

inusable adj. care nu se uzeaza

inusité, e adj. neuzitat

inutile adj. inutil

inutilité f. inutilitate; pl. lucruri inutile

invaincu, e adj. neinvins

invalide adj., m. invalid

invalider vt. a invalida

invalidité f. invaliditate

invariable adj. invariabil

invasion f. invadare, invazie

invective f. invectiva

invectiver vt., vi. a invectiva

invendable adj. de nevindut

inventaire m. inventar

inventer vt. a inventa

inventeur, trice m.f. inventator, descoperitor

inventif, ive adj. inventiv

invention f. inventie, nascocire, descoperire

inventorier vt. a face inventarul

invérifiable adj. de neverificat

inversable adj. de nerasturnat

inverse adj., m. invers(ul), opus(ul)

inverser vt. a inversa

inversion f. inversiune, inversare

invertébré, e adj., m. nevertebrat

invertir vt. a rasturna (intr-o ordine opusa)

investigation f. investigatie

investir vt. a investi, a asedia

investissement m. investitie, asediere

invétéré, e adj. inveterat

invincibilité f. invincibilitate

invincible adj. invincibil

inviolabilité f. inviolabilitate

inviolable adj. inviolabil

invisibilité f. caracter invizibil

invisible adj. invizibil

invitation f. invitare, invitatie

invite f. indemn

invité, e m.f. invitat

inviter vt., vr. a (se) invita

invocation f. invocare, invocatie

involuntaire adj. involuntar

invoquer vt. a invoca, a chema (in ajutor)

Page 199: Dictionar Francez Roman

invraisemblable adj. neverosimil

invraisemblance f. caracter neverosimil

invulnérabilité f. invurnerabilitate

invulnérable adj. invulnerabil

iode m. iod

ioniser vt. a ioniza

iota m. (fig.) iota

iouler vi. a hauli (pe munte)

irakien, enne adj., m.f. (cu maj.) irakian

iranien, enne adj., m.f. (cu maj.) iranian

irascibilité f. irascibilitate

irascible adj. irascibil

ire f. (poet.) miine

iris /-riss/ m. iris (si bot.)

iriser vt., vr. a (se) iriza

ironique adj. ironic

ironiser vi. a ironiza

irrachetable adj. de nerascumparat

irradiation f. iradiere, iradiatie

irradier vi., vr. a iradia; vt. a supune unor radiatii

irraisonné, e adj. nechibzuit

irrationel, elle adj. irational

irréalisable adj. irealizabil

irréalité f. caracter ireal

irréconciliable adj. de neimpacat

irréductible adj. ireductibil

irréel, elle adj. ireal

irréfléchi, e adj. necugetat

irréfutable adj. de necombatut

irrégularité f. neregularitate

irrégulier, ère adj. neregulat; m.partizan care coopereaza cu armt

irrémédiable adj. iremediabil

irrémissible adj. de neiertat

irremplaçable adj. de neinlocuit

irréparable adj. ireparabil

irréprochable adj. ireprosabil

irrésistible adj. irezistibil

irrésolu, e adj. nehotarit

irrésolution f. nehotarire

irrespectueux, euse adj. nerespectuos

irresponsabilité f. lipsa de responsabilitate

irresponsable adj. iresponsabil

irrétrécissable adj. care nu intra la spalat

irréverence f. lipsa de respect

irréversible adj. ireversibil

Page 200: Dictionar Francez Roman

irrévocable adj. irevocabil

irrigation f. irigare, irigatie

irriguer vt. a iriga

irritable adj. iritabil

irritation f. iritare, iritatie

irriter vt. a irita, (fig.) a stirni

irruption f. izbucnire

isabelle adj. invar. cafeniu-deschis

islam(isme) m. islamism

isochrone adj. izocron

isolateur, trice adj., m. izolator

isolation f. (tehn.) izolare

isolationnisme m. politica de izolare

isolement m. izolare

isoler vt. a izola

isomorphisme m. izomorfism

isoscèle adj. isoscele

isotope m. izotop

israélite adj., m.f. (cu maj.) israelit

issu, e adj. proveenit (din); f. iesire (si fig.), rezulta

isthume m. istm

italien, enne adj., m.f. (cu maj.) italian; m. limba italiana

item adv. in afara de, in plus

itinéraire m. intinerar

itou adv. (fam.) asisderea

ivaire f. neghina (si fig.)

ivoire m. fildes, (fig.) albeata (a gitului)

ivre adj. beat (si fig.)

ivresse f. betie, imbatare

ivrogne, esse adj., m.f. betiv

ivrognerie f. betie

jable m. gardina

jabot m. gusa (de pasare), jabou, (pop.) burduhan

jabotage m. (fam.) trancaneala

jaboter vi., vt. (fam.) a trancani

jacasser vi. a flecari, (despre pasari) a ciripi

jachère f. pirloaga

jacinthe f. zambila

jacquerie f. rascoala taraneasca, razmerita

jactance f. infatuare, fanfaronada

jade m. jad

jadis /-diss/ adv. odinioara, altadata

jaillir vi. a tisni, a izvori

jaillissement m. tisnire

jalouser vt. a fi gelos (pe), a invidia

Page 201: Dictionar Francez Roman

jalousie f. gelozie, invidie, jaluzea

jaloux, ouse adj. gelos, invidios, dornic; m.f. gelos

jamais adv. niciodata, cindva

jambe f. gamba, picior

jambon m. sunca

janissaire m. inicer

janvier m. ianuarie

japonais, e adj., m.f. (cu maj.) japonez; m. limba japoneza

jappement m. (s)chelalaiala, (s)chelalait

japper vt. a (s)chelalai

jaquete f. jacheta

jard m. grohotis

jardin m. gradina

jardinage m. gradinarit

jardiner vi. a gradinari

jardinier, ère m.f. gradinar; f. ladita cu flori; adj. de gradina

jargon m. jargon, sisiit (al giscanului)

jargonner vi. (fam.) a vorbi in jargon,

jarre f. urcior

jarret m. partea din spate a genunchiului

jarretelle, jarraetière: f. jartiera

jars m. giscan

jaser vi. a flecari, a birfi, (despre pasari) a ciripi,

jasmin m. iasomie

jasper vt. a impestrita

jatonner vi. a indica un traseu cu tarusi; vt. a jalona

jatte f. strachina

jauge f. masura (pentru lichide), capacitate (a unei nav

jauger vt. a masura capacitatea (unei nave),

jaune adj., m., adv. galben

jaunir vt. a vopsi in galben; vi. a se ingalbeni

jaunisse f. icter, galbinare

jaunissement m. ingalbenire

jaunnätre adj. galbui

javeau m. ostrov

javelot m. sulita

je pron. pers. eu

jeannot m. (fam.) natarau

je-m'en-fichisme m. invar. (pop.) nepasare

jersey m. jerseu

jet m. aruncare, tisnitura, crestere rapida (

jetée f. dig

jeter vt. a arunca, a varsa (lacrimi), a pune (o temelie

jeton m. fisa, jeton

jeu m. joc, mod de a juca, mod de a functiona,

Page 202: Dictionar Francez Roman

jeudi m. joi

jeun (à) loc. adv. pe stomacul gol

jeune adj., m.f. tinar

jeûne m. post

jeûner vi. a posti

jeunesse f. tinerete, tineret

joaillerie /jo-a-yié-/: f. magazin de bijuterii, bijuterie

joaillier, ère m.f. bijutier

jobard, e m.f., adj. (fam.) nerod

jobarder vt. (pop.) a trage pe sfoara

jocasse f. sturz

jockey m. jocheu

jocrisse m. nerod

joie f. bucurie, veselie, placere

joindre vt. a uni, a adauga; vi. a se uni, a se asocia,

joint, e adj. unit, impreunat; m. articulatie

jointure f. imbinare, incheietura

joli, e adj. dragut, agreabil, amuzant, considerabil

joliment adv. frumusel, dragut, (fam.) foarte

jonc m. stuf, papura, trestie

jonchaie f. stufaris

jonchée f. flori (presarate pe jos), morman

joncher vt. a presara (flori), a acoperi

jonction f. jonctiune, unire

jong /jou/ m. jug (si fig.)

jongler m. a jongla, (fig.) a se juca (cu)

jongleur m. jongler

jonquille f. narcisa galbena

joue f. obraz, falca

jouer vi. a se juca, a cinta (la un instrument),t

jouet m. jucarie, (fig.) (obiect de) batjocura

joueur, euse m.f. jucator; adj. jucaus

joufflu, e adj. bucalat

jouir vi. a se bucura de, a beneficia de

jouissance f. placere, folosinta

jouisseur, euse m.f. juisor

joujou m. jucarie

jour m. zi, lumina, deschizatura, viata, (fig.) aspect

journal m. ziar

journalier, ère adj. zilnic; m. zilier

journaliste m. ziarist

journée f. zi, salariu (munca) pe o zi

jouter vi. a se lupta, a se intrece (cu cineva)

jouvence f. (inv.) junete

jouvenceau, celle m.f. (fam.) baietan, fetiscana

Page 203: Dictionar Francez Roman

jovialité f. veselie, jovialitate

joyau m. bijuterie, (fig.) comoara

joyeux, euse adj. vesel, voios

jubilé m. jubileu

jubiler vi. a jubila

jucher vt., vi., vr. a (se) cocota

judaïsme m. iudaism

judas m. tradator, ferestruica (intr-o usa)

judiciare adj. judiciar

judicieux, euse adj. judicios

juge m. judecator

jugement m. judecata, sentinta, rationament

juger vt. a judeca, a crede, a considera

jugulaire adj. jugular; f. curelusa de piele (a unei casti)

juguler vt. a sugruma, a opri, (fig.) a plictisi

juif, ive adj. evreiesc; m.f. (cu maj.) evreu

juillet m. iulie

juin m. iunie

juke-box m. tonomat

jumeau, elle adj. geaman; f.pl. binoclu

jumelage m. ingemanare, (fig.) asociere (a doua orase etc.)

jument f. iapa

jumuler vt. a ingemana, (fig.) a asocia (doua orase etc.)

jungle /jongl'/ f. jungla

jupe f. fusta

jupon m. jupon, (fig.) femeie

juré, e adj. jurat, declarat; m. jurat

jurement m. juramint, injuratura

jurer vt. a jura; vi. a injura, a nu se potrivi

juridiction f. jurisdictie

juridique adj. juridic

juriste m. jurist

juron m. injuratura

jury m. juriu

jus /ju/ m. suc

jusque prep. pina (la), pina (si)

juste adj. drept, exact, legitim, (

justement adv. pe drept, tocmai (pe cind)

juste-milieu m. calea de mijloc

justesse f. justete, exactitate

justice f. justitie, dreptate

justicier adj., m. (persoana) care vrea sa faca dreptate

justification f. justificare, dovada

justifier vt., vr. a (se) justifica; vt. a dovedi

jute m. iuta

Page 204: Dictionar Francez Roman

juter vi. a lasa zeama

juteux, euse adj. zemos

juvénilité f. caracter juvenil

juxtaposer vt., vr. a (se) juxtapune

kaki adj. kaki

kaléidoscope m. caleidoscop

kamikaze m. pilot care se arunca cu avionul sau asupra

kandjar, kangiar m. hanger

kangourou m. cangur

kantisme m. doctrina lui Kant, kantianism

kaolin m. caolin

karpatique adj. carpatic, referitor la Carpati

kayak m. caiac

kéfir m. chefir

képi m. chipiu

kératine f. cheratina

kérmès m. (bot.) cirmiz

kermesse f. chermesa

khan m. han (tatar)

kidnapper vt. a rapi o persoana pentru a-i cere rascumparare

kidnapping m. rapire

kif-kif adj. invar. (fam.) asemanator

kilo(gramme) m. kilogram, chil

kilométrage m. kilometraj

kilomètre m. kilometru

kilométrique adj. kilometric

kilowatt m. kilowatt

kimono m. chimono

kinesthésie f. chinestezie

kiosque m. chiosc

kirsch m. visinata

klaxon m. claxon

klaxonner vi. a claxona

knock-out m. invar. cnocaut; adj. doborit

knout m. cnut

kolkhoze m. colhoz

kolkhozien, enne adj., m.f. colhoznic

konzern m. concern

kopeck m. copeica

koulak m. chiabur

kraal m. sat (in Africa de Sud)

krach /krak/ m. (fin.) crah

kreutzer m. creitar

kummel m. lichior de chimen

kwas m. cvas

Page 205: Dictionar Francez Roman

kyrielle f. (fam.) pomelnic, sir

kyste m. chist

kystique adj. chistic

la art. hot. f.; pron. pers. o. pe ea

là adv. acolo, (fig.) acest punct, astfel

label m. eticheta

labeur m. munca (grea)

laboratoire m. laborator

laborieux, euse adj. harnic, trudnic

labour m. aratura, ogor arat

labourage m. arat, aratura

labourer vt. a ara, a brazda (si fig.)

laboureur m. plugar

labyrinthe m. labirint

laçage, lacement m. snuruit

lacer vt. a snurui, a stringe sireturile

lacération f. sfisiere

lacérer vt. a sfisia

lacet m. siret, snur, lat, serpentina

lâchage m. abandonare

lâche adj. neincordat, moale, (fig.) las; m. las

lâcher vt. a desface, a scapa, a descarca, (fig.) a paras

lâchete f. lasitate

lacis m. retea (de fire)

laconique adj. concis, succint

lacrymal, e adj. lacrimal

lacrymogène adj. lacrimogen

lacs /lâ/ m. snur, lat (pentru pasari), (fig.) cursa

lactation f. lactatie, alaptare

lacté, e adj. ca laptele, laptos

lactique adj. lactic

lactose m. lactoza

lacune f. lipsa, gol, intrerupere

lacuneux, euse adj. cu lacune

lacustre adj. lacustru

ladre m., adj. lepros, (fig.) carpanos, zgircit

ladrerie f. (inv.) lepra, (fig. fam.) zgircenie

lai, e m.f., adj. mirean

laïc, laïque m.f., adj. laic

laïche f. (bot.) rogoz

laïciseer vt. a laiciza

laid, e adj. urit, diform; m. partea urita

laideron, onne m.f. fata (femeie) foarte urita

laideur f. uritenie

laidir vi. a se uriti

Page 206: Dictionar Francez Roman

laie f. mistreata, poteca (intr-o padure)

lainage m. tesatura din lina, lenaj

laine f. lina

laineux, euse adj. linos, de lina

lainier, ère adj. de lina

laisse f. zgarda

laisser vt. a lasa, a uita, a parasi, a permite, a inceta

laisser-aller m. invar, neglijenta, delasare

laisser-passer m. invar. permis de libera trecere

lait m. lapte

laitage m. produse lactate

laitance, laite f. lapti

laiterie f. laptarie

laiteux, euse adj. laptos

laitier, ère adj. de lapte; m.f. laptar; f. vaca de lapte

laiton m. alama

laitonnage m. alamire

laitue f. laptuca

laïus m. (arg. scolar) discurs, predica

laize f. latime (a unei stofe)

lama m. (zool.) lama, preot budist

lambeau m. zdreanta, fisie (de carne), (fig.) fragment,

lambin, e adj. mocait, moale

lambiner vi. a-si irosi timpul, a se mocai

lambris m. lambriu

lambrisser vt. a acoperi cu lambriuri

lame f. lama, tais, talaz, (fig.) spadasin

lamelle f. lamela, foita

lamentable adj. lamentabil

lamenter vi. a boci; vr. a se lamenta

laminer vt., vr. a (se) lamina

lamineur adj., m. laminator

laminoir m. laminor

lampadaire m. lampadar

lampalissade f. adevar la mintea cocosului

lampant, e adj. lampant

lampasser vi. (fam.) a pili, a trage la masea

lampée f. (fam.) dusca

lamper vt. (fam.) a trage la masea

lampiste m. lampist, (fam.) functionar subaltern

lampyre m. licurici

lance f. lance, robinet (la un furtun)

lancée f. aruncare

lancement m. lansare

lance-pierre m. invar. prastie

Page 207: Dictionar Francez Roman

lancer vt. a arunca, a slobozi, a face cunoscut, a pune (

lance-raquettes m. invar. aruncator de proiectile autopropulsate

lancette f. lanteta

lanceur, euse m.f. aruncator, persoana care lanseaza

lancier m. lancier

lanciner vi. a produce junghiuri, (fig.) a chinui

landau m. landou

lande f. landa, baragan, ciulini

landier m. pirostrie

langage m. limbaj, grai

lange m. scutec, fasa

langer vt. a infasa

langoureux, euse adj. languros, gales

langouste f. langusta

langue f. limba, limbaj

languer f. lincezeala, tinjeala

languir vi. a lincezi, a tinji

languissamment adv. alene, gales

languissant, e adj. linced, gales, (fig.) care se stinge

lanière f. curea, fisie

lant, e adj. lent, incet; f. lindina

lanterne f. felinar, lanterna

lanterner vi. a-si pierde timpul (cu fleacuri);

lanturelu m. zapauc

lapement m. lapait

laper vi. a lapai

lapereau m. pui de iepure

lapidaire m. slefuitor de pietre pretioase; adj. concis

lapider vt. a lapida, a azvirli cu pietre,

lapin, e m.f. iepure (de casa),

lapinière f. crescatorie de iepuri, cotet pentru iepuri

lapis-lazuli /-piss/ m. lapislazuli

lapon, e adj., m.f. (cu maj.) lapon

laps /lapss/ m. lacheu, (fig.) om slugarnic

laque f. lac (de lustruit)

laquelle vezi lequel

laquer vt. a lacui

larbin m. (peior.) sluga

larcin m. furtisag, obiect furat, (fig.) plagiat

lard m. slanina

lardage m. impanare cu slanina

larder vt. a impana cu slanina, (fig.) a strapunge,

lardon m. bucatica de slanina, (fig.) sarcasm, (pop.)tinc

large adj. larg, lat, mare, (fig.) bogat, generos; m. la

largesse f. larghete, darnicie; pl. daruri

Page 208: Dictionar Francez Roman

larguer vt. (mar.) a desfasura (o pinza), (fig.) a parasi;

larigot loc. adv. (in expr.) boire à tirer-~ = a bea zdrav

larme f. lacrima, (fig.) picatura

larmier m. streasina, parte a ochiului (aflata inspre nas)

larmoiement m. lacrimare, smiorcaiala

larmoyant, e adj. plingacios

larmoyer vi. a plinge

larron m. hot

larronner vi. a face pe hotul, a ciordi

larve f. larva, spectru

laryngite f. laringita

larynx m. laringe

las, lasse adj. obosit, plictisit;

lascif, ive adj. lasciv

lascivité f. lascivitate

lasser vt. a obosi, a plictisi; vr. a-si da osteneala,

lassitude f. oboseala, (fig.) plictiseala

lasso m. lasou

latence f. stare latenta

latin, e adj. latin(esc); m.f. (cu maj.) latin;

latinité f. latinitate

latitude f. latitudine

latrines f.pl. latrina

latte f. sipca

laudatif, ive adj. laudativ

lauréat, e adj., m.f. laureat

laurier m. laur; pl. (fig.) glorie

lavable adj. care se poate spala

lavabo m. lavabou

lavage m. spalat, spalare, spalatura

lavallière f. lavaliera

lavande f. lavanda

lavasse f. (pop.) zeama lunga, ploaie torentiala

lave f. lava

lavement m. spalatura

laver vt., vr. a (se) spala; vt. (fig.) a sapuni, (pop.)

lavette f. spalator de vase (de sirma etc.)

lavoir m. spalatorie (publica)

laxatif, ive adj., m. laxativ

layette f. rufarie (pentru un nou-nascut)

le art. hot. m.;pron. pers. il, pe el

lé m. latime (a unei stofe)

lèche f. felioara subtire (de piine), (pop.) linguseala

lècher vt., vr. a (se) linge; vt. a lingusi

lècherie f. (fam.) lacomie

Page 209: Dictionar Francez Roman

leçon f. lectie, invatatura

lecteur, trice m.f. cititor, lector (universitar)

lecture f. citire, lectura

légaliser vt. a legaliza

légalité f. legalitate

légataire m. legatar

légation f. legatie

légendaire adj. legendar

légende f. legenda, inscriptie

léger, ère adj. usor, slab, frugal, (fig.) nesocotit, vioi,

légèrement adv. usor, sprinten, (fig.) nesocotit

légèreté f. usurinta, sprinteneala, (fig.) nesocotinta

légiférer vi. a legifera

légion f. legiune, multime

légionnaire m. soldat roman, membru al Legiunii de onoare

législateur, trice m.f., adj. legislator

législatif, ive adj. legislativ

législation f. legislatie

légitimation f. legitimare

légitime adj. legitim, indreptatit

légitimer vt. a legitima, a indreptati

legs /lé/ m. (jur.) legat

léguer vt. (jur.) a lasa prin testament

légume m. leguma;

légumier, ère adj. de legume

légumineux, euse adj. leguminos

lendemain m. ziua de miine, ziua urmatoare, (fig.) urmare

léninisme m. leninism

léniniste adj., m.f. leninist

lénitif, ive adj., m. calmant; m. (fig.) indulcire

lenteur f. incetineala, (fig.) greutate de intelegere

lentille f. linte, lentila; pl. pistrui

léonin, e adj. de leu, (fig.) inegal (ca impartire)

lèpre f. lepra, (fig.) viciu

lèpreux, euse m.f., adj. lepros

lequel pron. rel. care

lergeur f. largime, latime

les art. hot. pl.; pron. pers. îi, le, pe ei, pe ele

lèse adj. f. (in expr.) ~-majesté = lezmajestate

léser vt. a leza, a jigni

lésine f. avaritie, calicie

lésiner vi. a se calici

lésion f. leziune, (fig.) paguba

lesquels, lesquelles vezi lequel

lessive f. lesie

Page 210: Dictionar Francez Roman

lessiver vt. a spala cu lesie

lessiveuse f. masina de spalat rufe

leste adj. usor, vioi, prompt, (fig.) indraznet, indecen

lester vt. a incarca cu lest; vr. (fig. fam.) a se imbuib

léthargie f. letargie

léthargique adj. letargic, (fig.) amortit;

lettre f. litera, scrisoare; pl. literatura

lettré, e adj., m.f. (om) stiutor de carte; m.f. literat

leucocyte m. (med.) leucocita

leur adj. pos., pron. pos. al lor; pron. pers. îi, le

leurre m. momeala (si fig.)

leurrer vt. a momi, a amagi; vr. a se legana (in iluzii)

leurs adj. pos. lor

levage m. ridicare

levain m. plamada (de piine), (fig.) saminta

levant m. rasarit; adj. m. care rasare

levée f. ridicare, incoltire, percepere (a unei dari etc

lever vt. a ridica, a inalta, a percepe (o dare etc.),

levier m. pirghie

léviger vt. a pulveriza (prin dizolvare într-un lichid).

lèvre f. buza; pl. margini

levrette f. ogarca

lévrier m. ogar, (fig.) copoi

levure f. drojdie de bere, maia

lexicographe m. lexicograf

lexique m. lexic(on)

lézard m. sopârla

lézarde f. fisura (într-un zid)

lézarder vt., vr.a (se) produce crapaturi; a hoinari

liaison f. legatura, relatie, jonctiune

liant, e adj. mladios, (fig.) blând, sociabil; m. liant

liard m. gologan

liarder vi. a se zgârci (la bani)

liardeur, cuse m. f. zgârcit, mate-fripte

liasse f. vraf (de hârti)

libanais, e adj., m.f. (cu maj.) libanez

libation f. libatie

libelle m. pamflet

libeller vt. a redacta (o cerere etc.)

libellule f. libelula

libéral, e adj.liberal, generos, liber

libéraliser vt. vr. a (se) face mai liberal

libéralité f. liberalitate, generozitate

libérateur,trice adj., m.f. eliberator

libération f. (e)liberare

Page 211: Dictionar Francez Roman

libérer vt., vr. a (se) libera, a (se) elibera

liberté f. libertate

libertin, e m.f., adj. libertin

libidineux, euse adj. libidinos

libraire m. librar

librairie f. librarie

libre adj. liber, desantat

libre-échange m. (ec.) liberul schimb

libre-service m. autoservire

libretto m. libret

lice f. arena, catea de vînatoare, speteaza

licence f. libertate, autorizatie, licenta (universitara)

licencié, e m.f., adj. licentiat

licenciement m. concediere

licencier vt. a concedia

licencieux, euse adj. licentios, imoral

lichen /-ken/ m. lichen

licher vt. (pop.) a bea

licite adj. permis, legal

licorne f. animal fantastic cu un singur corn

licou, licol m. capastru

lie f. drojdie (si fig.)

lie-de-vin adj. invar. rosu-închis

liège m. pluta

lien m. legatura (si fig.)

lier vt., vr. a (se) lega, a (se) uni

lierre m. iedera

lieu m. loc, tinut, rang, descendenta

lieue f. leghe

lieutenant m. locotenent

lièvre m. iepure

ligaturer vt. a lega, a uni

lige adj. (fig.) devotat

lignage m. rasa, neam

ligne f. linie, sir, undita, descendenta

lignée f. neam, descendenta

ligner vt.a linia

ligneux, euse adj. lemnos

lignite m. lignit

ligoter vt. a lega fedeles

ligue f. liga, complot

liguer vt.,vr.a (se) uni într-o liga

lilas m. liliac (arbustul); adj. invar. liliachiu

lilial, e adj. ca crinul

limace f. melc (fara cochilie)

Page 212: Dictionar Francez Roman

limaçon m. melc (si anat.)

limage m. pilire, pilit

limaille f. pilitura (de fier etc.)

limbe m. (bot.) limb

lime f. pila (de unghii etc.)

limer vt. a pili, (fig.) a slefui (o poezie etc.)

limier m. copoi (si fig.)

limite f. limite, margine

limiter vt., vr. a (se) limita, a (se) restrînge

limitrophe adj. limitrof

limon m. noroi,(un fel de) lamîie, (fig.) plamada

limonier m. lamâi

limousine f. limuzina

limpide adj. clar, transparent

limpidité f. limpezime

lin m. pânza de in

linceul m. giulgiu

linéaire adj. liniar

linge m. lenjerie, rufa

lingére lenjereasa

lingérie lenjerie

lingot m. lingou

linguistique adj., f. lingvistic(a)

liniment m. alifie

linoléum /-om'/ m. linoleum

linot m., linotte f. (ornit.) cânepar

linotype f. linotip

linteau m. usor la o usa

lion, onne m.f. leu

lionceau m. pui de leu

lippe f.buza inferioara,

lippu, e adj. buzat

liquéfier vt., vr. a (se) lichefia

liqueur f. licoare, lichior

liquidation f. lichidare

liquide adj., m. lichid

liquider vt. a lichida, (fig.) a omorâ

liquoreux, euse adj. ca lichiorul

lire vt. a citi, (fig.) a descifra

lis,lys m. crin

liséré m. gaitan

liseron m. (bot.) volbura

liseur, euse m.f. cititor pasionat; f. lizeuza

lisible adj. citet

lisiére f. liziera, margine (a unei paduri etc.)

Page 213: Dictionar Francez Roman

lisse adj. neted si lucios

lit m. pat, asternut, strat, albie (a unui rîu)

litanies f. pl. litanie, (fig.) discurs plictisitor

liteau m. vizuina lupului, chenar colorat la rufarie)

litée f. puii fatati o data

literie f. asternut (de pat)

litharge f. (chim.) litarga

lithographie f. litografie

litiére f. asternut de paie (al animalelor), lectica

litige m. litigiu

litigieux, euse adj. litigios

litre m. litru

littéraire adj. literar

littéral, e adj. literal

littérateur m. literat

littérature f. literatura

littoral m. litoral; de lânga tarm

litutgie f. liturghie

lividité f. paloare

livraison f. livrare, fascicula a unui periodic)

livre m. carte, livra

livrée f. livrea, servitorime

livrer vt., vr. a (se) preda; a da, a angaja, a ceda,

livret m. livret, libret

livreur m. cel care elibereaza marfurile cumparate

lobe m. lob

local, e adj., m. local

localiser vt., vr. a (se) localiza

localité f. localitate

locataire m. locatar

location f. de închiriere, chirie

locomotion f. locomotie

locution f. locutiune

logarithme m. logaritm

loge f. coliba. cabana, loja (de portar, de teatru)

logement m. locuinta

loger vi. a locui; vt. a da cu chirie, a gazdui;

logicien, enne m.f. logician

logique adj., f. logic(a)

logis m. locuinta

loi f. lege, regula, norma

loin adv. departe

lointain, e adj. îndepartat; m. departare

loir m. harciog

loisible adj. îngaduit

Page 214: Dictionar Francez Roman

loisir m. ragaz

lombaire adj. lombar

lombes m. pl. sale

long, longue adj. lung, îndelungat; adv. mult, lung;

longe f. curea (pt. legat un cal)

longer vt. a merge de-a lungul

longeron m. grinda mica

longévité f. longevitate

longitude f. longitudine

longtemps adv. mult timp

longueur f. lungime, durata, (fig.) taraganeala

longue-vue f. luneta

lopin m. bucata

loquace /-koua-/ adj. limbut

loque f. zdrenta (si fig.)

loquet m. clanta

loqueteux, euse adj. zdrenturos

lorette f. curtezana

lorgner vt. a privi (cu coada ochiului, cu lornieta),

lorgnette f. lornieta, binoclu mic

lorgnon m. lornion

loriot m. (ornit.) grangur

lors adv. atunci

lorsque conj. (atunci) cand

losange m. romb

lot m. parte, loz, soarta

loti, e adj. distribuit

lotion f. spalare, lotiune

lotir vt. a împarti (în loturi), a înzestra

louange f. lauda, elogiu, proslavire

louanger vt. a lauda, a proslavi

louche adj. sasiu, (fig.) suspect; m. suspect; f. polonic

loucher vi. a privi crucis, (fig.) a pofti la

louer vt. a închiria; vt., vr. a (se) lauda

loufoque adj., m.f. (pop.) (om) tâcnit

loup, louve m.f. lup

loupe f. lupa, excrescenta

loup-garou m. vârcolac, (fig.) om ursuz

lourd, e adj. greu, grav, greoi

lourdaud, e m.f. persoana greoaie

lourdeur f. greutate, încetineala

loustic m. hâtru

loutre f. lutra, haina de lutru

louveteau m. pui de lup

louveterie f. vânatoare de lupi

Page 215: Dictionar Francez Roman

louvoyer vi. a naviga în zigzag, (fig.) a o lua pe departe

loyal, e adj. sincer, cinstit

loyauté f. sinceritate, cinste

loyer m. chirie

lubie f. (fam.) toana

lubricité f. lubricitate

lubrifier vt. a lubrifia

lucarne f. lucarna, ferestruica (la pod)

lucide adj. lucid

lucideté f. luciditate, claritate în gândire

luciole f. licurici

lucratif, ive adj. lucrativ,banos

lucre m. profit

luette f. (anat.) omusor

lueur f. licarire, lumina slaba

luge f. saniuta

luger vi. a se da cu saniuta

lugubre adj. lugubru

lui pron. pers. (pe) el, lui, îi

luire vi. a licari, a luci

lumiére f. lumina, zi, (fig.) lamurire,

lumignon m. luminita, muc (de lumâmare)

lumineux, euse adj. luminos, (fig.) inteligent

lunatique adj. capricios, fantastic; m. lunatic

lundi m. luni

lune f. luna, (fig.) capriciu

lunette f. luneta; pl. ochelari

lurette f. (în expr.)

luron, onne m.f. persoana vesela

lustral, e adj. care purifica

lustre m. lustru, luciu, lampa, interval de cinci ani,

lustrer vt. a lustrui, a da luciu

lut m. lut

luth /lut/ m. lauta

lutin, e adj. vioi, zburdalnic; m. spiridus

lutiner vt. a tachina;vi. a face zburdalnicii

lutrin m. strana

lutte f. lupta, (fig.) disputa

lutter vi. a lupta

lutteur m. luptator

luxation f. luxatie

luxe m. lux

luxer vt. a luxa

luxueux, euse adj. luxos

luzerne f. lucerna

Page 216: Dictionar Francez Roman

lycée m. liceu

lycéen, enne m.f. licean

lymphatique adj., m.f. limfatic, (fig.) molâu

lymphe f. limfa

lynchage m. linsaj

lyncher vt. a linsa

lynx m. linx

lyre f. (muz.) lira

lyrique adj., m. (poet.) liric

lyrisme m. lirism

ma adj., pos. f. a mea

maboule, e adj., m.f. (pop.) tâcnit

macabre adj. macabru

macaron m. pricomigdala

macaroni m., invar. macaroana, (pop.) macaronar

macaronique adj. burlesc

macédoine f. (bucat.) ghiveci, (fig.) amestec(atura)

macédonien, enne adj., m.f. (cu maj.) macedonian

macération f. macerare, maceratie; pl. (fig.) mortificare

macérer vt. a macera, (fig.) a mortifica

mâchefer m. zgura de fier

mâcher vt. a mesteca

mâchicoulis m. meterez

mâchiller vt. a mesteca încet, a morfoli

machin, e m.f. (pop.) cutare, (fam.) asta, aia

machinal, e adj. masinal

machination f. uneltire, masinatie

machine f. masina, masinarie

machiner vt. a unelti, a masina

machinerie f. masinarie

machinisme m. masinism

machiniste m. masinist

mâchoire f. falca, (fig.) imbecil

mâchonnement m. molfaiala

mâchonner vt. a molfai

mâchurer vt. a mânji, a ferfeniti

maçon m. zidar, constructor, mason

maçonner vt. a zidi, a construi

maçonnerie f. zidarie, masonerie

macque f. melita

maculage m. mâzgalirem, mâzgalitura

maculature f. maculatura, mâzgalitura

maculer vt. a pata, a mânji

madame f. doamna, cucoana

mademoiselle f. domnisoara

Page 217: Dictionar Francez Roman

madré, e adj. (fig.) siret

madrépores m.pl. colonie de polipi

madrier m. blana (de lemn), bârna

mæurs /meurss/ f. pl. obiceiuri

magasin m. magasin, depozit (de marfuri)

magasinage m. înmagazinare, depozitare

magasinier m. magaziner

magazine m. (angl.) periodic ilustrat

mage m. mag, astrolog

magicien, enne m.f. magician

magique adj. magic, (fig.) feeric

magister /-jiss-tèr/ m. (înv.) învatator (de la tara)

magistral, e adj. magistral, pedant

magma f. magma

magnanerie f. crescatorie de viermi de matase

magnanime adj. marinimos

magnat /magh-na/ m. magnat

magnésium /-zi-om`/ m. magneziu

magnétique adj. magnetic, fascinant

magnétiser vt. a magnetiza, a fascina

magnéto f. (electr.) magnetou

magnificence f. maretie; pl. darnicie

magnifique adj. maret, (fam.) grazav

magnitude f. (astron.) magnitude

magot m. maimuta fara coada, (fig.) urâciune,

magyar, e /-ji-/ adj., m.f. (cu maj.) maghiar

mahométan, e ad., m.f. mahomedan

mai m. (luna) mai

maie f. covata, paner

maigre adj. slab, sarac, (fig.) mic, neântemeiat;

maigrelet, ette adj. slabut

maigreur f. slabiciune, (fig.) saracie

maigrir vi., vt. a slabi

maille f. ochi (la o împletitura etc.),

maillechort m. alpaca

mailler vt. a ridica ochiur ( pentru o împletitura);

maillet m. (tehn.) mai

maillon m. ochi mic (la o împletitura)

maillot m. scutec, maiou

main f. mâna

main d`æuvre f. mâna de lucru, manopera

mainmise f. (jur.) sechestrare, sechestru

maint, e adj. nehot.nenumarat

maintenent adv. acum

maintenir vt., vr. a (se) mentine; vt. a sustine

Page 218: Dictionar Francez Roman

maintien m. mentinere, tinuta, stapânire de sine

maire m. primar

mairie f. primarie

mais conj. dar, ci

maïs m. porumb

maison f. casa, întreprindere, personal casnic, familie;

maisonnée f. (fam.) totalitatea persoanelor dintr-o casa

maisonnette f. casuta

maître m. stapân, maestru, profesor, sef;

maîtresse f. stapâna

maîtrise f. stapânire (de sine), maiestrie

maîtriser vt., vr. a (se) stapâni

majesté f. maiestate

majesteux, euse adj. maiestuos

majeur, e adj. mai mare, major, important;

majolique f. (arte) majolica

major m. major de administratie, medic militar

majoration f. majorare, sporire

majorer vt. a majora, a spori

majorité f. majoritare, majorat

malade m.f., adj. bolnav

maladie f. boala, (fig.) pasiune

maladif, ive adj. bolnavicios

maladresse f. stângacie

maladriot, e adj., m.f. stângaci

malaisé, e adj. dificil, anevoios

malandrin m. haimana, borfas

malappris, e adj. m.f. prost crescut

malaria f. malarie

malaxer vt. a freca ( unt, prafuri etc.), a masa

malchance f. ghinion

malchanceux, euse adj., m.f. ghinionist

mâle adj. barbatesc, (fig.) puternic;

malédiction f. blestem, nenorocire

maléfice m. vraja funesta

maléfique adj. funest, cu influenta nefasta

malembouché, e adj., m.f. (om) rau de gura

malemort f. moarte tragica

malencontreux, euse adj. neplacut

malentendu m. neântelegere, interpretare gresita

malfaçon f. executie defectuoasa

malfaisant, e adj. raufacator, vatamator

malfaiteur, trice m.f. raufacator

malfamé, e adj. rau famat, cu reputatie proasta

malgache adj., m.f. (cu maj.) (locuitor) din Madagascar

Page 219: Dictionar Francez Roman

malgré adv. fara voie, în ciuda

malhabile adj. stângaci

malheur m. nenorocire, ghinion

malheureux, euse adj., m.f. nenorocit, ghinionist

malhonnête adj. necinstit

malhonnêteté f. necinste, necuviinta

malice f, rautate, gluma rautacioasa

maliceux, euse adj., m.f. rautacios

malignité f. rautate, înclinatie spre rau

malin, igne adj. rau(tacios), malign, siret,

malingre adj. pricajit

malle f. cufar, valiza

malléable adv. maleabil (si fig.)

malletier m. lucrator de cufere

mallette f. cufaras, valijoara

malmener vt. a ocarâ, a brutaliza

malotru, e m.f. adj. mitocan

malpropre adj. murdar (si fig.)

malpropreté f. murdarie (si fig.)

malsain, e adj. nesanatos (si fig.)

malséance f. necuviinta

malséant, e adj. necuviincios

malsonnant, e adj. neplacut la auz, (fig.) necuviincios

malt m. (angl.) malt

malthusianisme m. malthusianism

maltôtier m. (iron.) perceptor

maltraiter vt. a maltrata

malveillamment adv. cu rea-vointa, (în mod) rau voitor

malveillance f. rea-vointa

malveillant, e adj., m.f. rau-voitor

malversation f. deturnare de fonduri

maman f. (fam.) mamica

mamelle f. mamela

mamelon m. sfârc (al sânului), colina

m'amie, ma mie f. draguta, iubita

mammifére adj., m. pl. mamifere

mammouth /mam'-mout'/ m. mamut

mamours m.pl. mângâieri

manæuvrable adj. manevrabil

manæuvre f. manevrare, manevra (si fig.); m. salahor

manæuvrer vt., vi. a manevra; vi. (fig.) a trage sforile

manant m.(înv.) satean, (peior.) badaran

manche m. mâner; f. mâneca,

manchette f. manseta

manchon manson

Page 220: Dictionar Francez Roman

manchot, e adj., m.f. ciung, (fig.) neândemânatic

mandant m. alegator

mandat m. mandat

mandataire m. mandatar

mandehou, e adj., m.f. (cu maj.) (lociutor) din Manciuria

mander vt. (înv.) a comunica (în scris), a chema

mandibule f. mandibula, falca

mandragore f. matraguna

mandrin m. (tehn.) mandrina

manège m. manrj, (fig.) comportare vicleana

manèger vt. a dresa (un cal), (fig.) a da lectii de viata

manette f. maneta

manganèse m. mangan

mangeable adj. care se poate mânca

mangeaille f. (fam.) crapelnita

mangeoire f. troaca

manger vt. a mânca (si fig.) a consuma;

mangerie f. masa care dureaza mult, îmbuibare

mange-tout m. invar. (fam.) mâna-sparta

mangeur, euse m.f. mâncacios, (fig.) risipitor

maniable adj. maniabil, (fig.) suplu

maniaque adj. m.f. maniac

maniement m. mânuire, pipaire

manier vt. a mânui, a pipai; m. pipaitul

manière f. mod, fel, maniera; pl. maniere, fite

maniéré, e adj. manierat, (fig.) afectat

manifestant, e m.f. manifestant

manifestation f. manifestare, manifestatie

manifeste adj. evident; m. manifest

manifester vt., vi., vr. a (se) manifesta

manigance f. tertip, masinatie

manigancer vt. a pune la cale

manille m. (text.) manila

manipulation f. manipiulare, (fig.) manevra

manipuler vt. a manipula, a tranzita

manivelle f. manivela

manne f. mana, hrana abundenta, cos mare

mannequin m. manechin, (fig.) om de paie

manoir m. conac

manomètre m. manometru

manouvrier m. (înv.) hamal

manquant, e adj., m.f. (om) care lipseste, absent

manque m. lipsa, manco

manquement m. lipsa, încalcare (a datoriei)

manquer vi. a duce lipsa de, a lipsi, a aluneca, a gresi,

Page 221: Dictionar Francez Roman

mansuétude f. blândete

manteau m. mantou, manta

mantile f. sal de dantela

manucure f. manichjiurista

manuel, elle adj., m. manual

manufacture f. manufactura

manuscrit adj., m. manuscris

manutention f. manutanta, administrare

mappemonde f. mapamond

maquereau m. scrumbie, (fig.) peste

maquette f. macheta

maquignon m. geambas, (fig.) misit

maquignonner vt. a ascunde cusururile (unui cal),

maquillage m. machiere, machiaj

maquiller vt., vr. a (se) machia; vt. (fig.) a denatura

maquis m. maracinis, miscare de rezistenta (în Franta),

maquisard m. luptator din miscarea de rezistenta

maraîcher, ère adj. de zarzavat; m.f. zarzavagiu

marais m. mlastina, gradina de zarzavat

marasme m. lâncezeala, (fig.) marasm

marasquin m. lichior de cirese amare

marâtre f. mama vitrega

maraud, e m.f. secatura

marauder vt. a ciordi, a sterpeli

maraudeur m. borfas, sofer care practica autostopul

marbre m. (obiect, statuie de ) marmura

marbrer vt. a marmora

marbrier, ère adj. de marmura; m. cioplitor în marmura

marbrure f. vinisoare (pe piele, hârtie etc.) asemanatoare

marcassin m. mistret tânar

marchand, e m.f. negustor; adj. comercial

marchander vt. a(se) tocmi; vi. a ezita

marchandise f. marfa

marche f. mers, mars, (si muz.), treapta, (fig.) progres,

marché m. târg, (si fig.) piata, (fig.) conventie

marchepied m. treapta (la un vehicul, la o estrada),

marcher vi. a merge, a functiona, (fig.) a prospera;

marcottage m. butasire

marcotte f. butas

mardi m. marti

mare f. balta

marécage m. smârc, mlastina

marécageux, euse adj. mlastinos

maréchal m. maresal,

maréchaussée f. jandarmerie

Page 222: Dictionar Francez Roman

marée f. maree, (fig.) multime

marelle f. sotron,

marge f. margine, bordura, (fig.) latitudine

margelle f. ghizd (la o fântâna)

margot f. palavragioaica

margotin m. legatura de vreascuri

marguerite f. margareta

mari m. sot, barbat

mariage m. casatorie, unire

marié m. mire

marier vt., vr. a (se) casatori, a (se) uni

marin, e adj., f. marin(a); m. marinar

mariner vt. (bucat.) a marina

marinier, ère adj. marinaresc; m. pilot (pe un vas fluvial)

marionnette f. marioneta (si fig.)

maritime adj. maritim

maritorne f. (fam.) femeie urâta si jegoasa

marivaudage m. limbaj pretios

marjolaine f. marghiran

marli m. usna

marmaille m. liota de copii

marmitage m. (fam.) bombardament

marmite f. (o) oala (de)

marmiter vt. (fam.) a bombarda

marmiton m. rândas (la bucatarie)

marmonner vt. a bombani

marmot m. (fam.) plod

marmotte f. (zool.) marmota

marmotter vt. a mormai

marne f. marna

marocain, e adj., m.f. (cu maj.) marocan

maronner vi. (fam.) a murmura, a bombani

maroquin m. marochin, (fam.) portofoliu ministerial

maroquinerie f. marochinarie

marotte f. marota

maroufle m. topârlan

marquage m. marcaj

marquant, e adj. marcant

marque f. (în)semn, marca, urma, (fig.) dovada, vaza

marquer vt. a însemna, a înfiera, a lasa urme, a arata;

marqueterie f. marchetarie

marquis, e m.f. marchiz; f. (constr.) marchiza

marraine f. nasa

marrant, e adj. (pop.) caraghios

marre adv. (în expr., pop.)

Page 223: Dictionar Francez Roman

marrer (se) vr. (pop) a se strica de râs

marri, e adj. (înv.) (în)tris(at)

marron m. castana, pocnitoare, (pop.) ghiont;

marron, onne m.f. (înv.) sclav fugit; adj. (fig.) neoficial,

marronier m. castan altoit

mars m. martie

marsouin m. marsuin, (fig.) aschimodie

marsupiaux m. pl. marsupiale

marteau m. ciocan, (iht.) rechin-ciocan, (anat.) ciocanas

marteler vt. a ciocani, (fig.) a rosti raspicat

martial, e adj. martial, razboinic

martien, enne /-si-in/, m.f., adj. martian

martinet m. (un fel de) gârbaci, ciocan hidraulic

martin-pêcheur m. pescarus de apa dulce

martre f. jder

martyr, e m.f., adj. martir

martyre m. martiriu

marveille f. minun(ati)e

marveilleux, euse adj. minunat, surprinzator; m. supranatural(ul),

marxisme m. marxism

marxiste adj., m.f. marxist

mas /mass/ f. casuta de tara (în sudul Frantei)

mascarade f. mascarada, (fig.) prefacatorie

mascotte f. (fam.) talisman, mascota

masculin, e adj.,m. (genul) masculin

masque m. masca, persoana mascata, (fig.) expresie

masquer vt., vr. a (se) masca, a (se) ascunde

massacrant, e adj. moracanos, extrem de plictisitor

massacre m. masacru, masacrare

massacrer vt. a masacra (si fig.)

massage m. masaj

masse f. gramada, masa, multime, baros

massepain m. martipan

masser vt., vr. a (se) îngramadi; vt. a face masaj

masseur, euse m.f. masor

massier m. elev care strânge cotizatii (într-un atelier

massif, ive adj. masiv, de masa, (fig.) greu, grosolan;

massue f. maciuca

mastic m. chit (de lipit)

mastication f. mestecare

mastiquer vt. a chitui, a mesteca

mastoc /-stok/ adj. greoi, (pop.) badaran

masure f. cocioaba

mât m. catarg

mat /mat'/, e adj. fara luciu, sters, (despre sunete) surd;

Page 224: Dictionar Francez Roman

match /mat'-ch'/ m. meci

matelas m. saltea

matelasser vt. a matlasa

matelot m. marinar

mater vt. a face sah mat, (fig.) a îmblânzi

matérialisation f. materializare

matérialiser vt. a materializa

matérialisme m. materialism

matérialité f. materialitate

matériaux m.,pl. materiale (de constructie, etc.)

matériel, elle adj. m. material

maternel, elle adj. matern, din partea memei; f. gradinita

maternité f. maternitate, casa de nastere

mathématicien, enne m.f. matematician

mathématique adj. matematic, (fig.) exact; f.pl. matematica

matiére f. materie, (fig.) subiect

matin m. dimineata; adv. devreme

mâtin, e m.f. (fam.) smecher; m. dulau

matinée f. dimineata, matineu

mâtiner vt. a corci, (fam.) a dojeni aspru

matois, e adj., m.f. smecher

matou m. cotoi, (fig.) om încuiat

matraque f. baston de cauciuc

matriarcat m. matriarhat

matrice f. uter, matrice

matricer vt. a matrita

matricule f. registru; adj., m. (numar) matricol

matriculer vt. a înregistra, a înmatricula

matrone f. matroana

maturation f. maturizare

maturément adv. cu maturitate

maturité f. maturitate (si fig.)

maudire vt., vr. a (se) blestema

maudit, e adj., m.f. blestemat

maugréer vi. a bombani; vt. a profera insulte

maure, esque adj., m.f. (cu maj.) maur

mausolée m. mauzoleu

maussade adj. urâcios, îmbufnat

mauvais, e adj., rau, rautacios, prost, daunator; adv. urât

mauve adj., m.(culoarea) mov, f. nalba

maxillaire adj., m. maxilar

maxime f. maxima

maximum /-mom'/ adj., m. maximum

mayonnaise f. maioneza

mazette f. mârtoaga, (fig.) nepriceput

Page 225: Dictionar Francez Roman

mazout m. pacura, titei

me pron. pers. ma, îmi

méandre m. meandra (si fig.)

mec m. (arg.) întrtinut, individ

mécanicien, enne m.f., adj. mecanic

mécanique adj. mecanic, automat; f. mecanica, masina(rie)

mécaniser vt. a mecaniza, (pop.) a bate la cap

mécanisme m. mecanism, masinarie

mécaniste adj. mecanist

mécano m. (fam.) mecanic

mécène m. mecena

méchamment adv. cu rautate

méchanceté f. rautate

méchant, e adj. rau, prost, (fig.) muscator; m. om rau

méche f. fitil, muc (de lumânare etc.), scama, sfredel,

mécompte m. eroare de calcul, (fig.) dezamagire

méconnaissable adj. de nerecunoscut

méconnaissance f. ignorare, ne(re)cunoastere, nerecunostinta

méconnaître vt., vr. a nu (se) recunoaste

mécontent, e adj., m.f. nemultumit

mécontenter vt. a nemultumi

mécréant, e adj., m.f. (relig.) necredincios

médaille f. medalie

médaillon m. medalion (si pict.)

médecin m., adj. medic

médecine f. medicina, profesiunea de medic

médiation f. mediere, mijlocire

médiocre adj. mediocru

médiocrité f. mediocritate

médire vi. a vorbi de rau

médisance f. bârfa

médisant, e m.f., adj. bârfitor

méditation f. meditare, meditatie

méditer vt., vi. a medita

méditerranéen, enne adj. mediteranean

médius /-uss/ m. degetul mijlociu

médullaire adj. medular

méduser vt. (fam.) a încremeni

meeting /mi-tin'g/ m. miting

méfait m. fapta rea, ravagiu

méfiance f. neâncredere

méfiant, e adj., m.f. neâncrezator

méfier (se) vr. a nu avea încredere

mégarde (par) loc. adv. din neatentie

mégère f. mejera, femeie artagoasa

Page 226: Dictionar Francez Roman

mégir, mégisser vt. a argasi, a tabaci

mégissier m. persoana care argaseste, tabacar

mégot m. chistoc (de tigara)

meilleur, e adj., m. (cel) mai bun

mélancolique adj., m.f. melancolic

mélange m. amestecare, amestec(atura)

mélasse f. melasa, (pop.) nenorocire

mêlée f. lupta, încaierare, învalmaseala, (sport) meleu

mélèze m. (bot.) zada

méli - mélo m. (fam.) talmes-balmes

méllanger vt. a amesteca

mellification f. fabricare a mierii (de catre albine)

mélo(drame) m. melodrama

mélodieux, euse adj. melodios

melon m. pepene, melon (palaria), (fig.) natarau

membrane f. mambrana

membre m., adj. membru (si anat., mat. etc.)

membré, e adj. referitor la membre

membru, e adj. adj. cu membre puternice; m.f. persoana

même adj. nehot. acelasi, identic, însusi;

mémoire f. memorie, amintire; m. memoriu, cont;

mémorable adj. memorabil

mémorer vt. a memora

menaçant, e adj. amenintator

menace f. amenintare

menacer vt., vr. a (se) ameninta

ménage m. menaj, casnicie, pereche, gospodarie

ménagement m. gospodarie, crutare

ménager vt. a gospodari, (fig.) a economisi;

ménager, érc adj. gospodar, casnic, econom; gospodina, menajera

ménagerie f. menajerie

mendiant, e m.f., adj. cersetor

mendicité f. cersetorie

mendier vt. a cersi

menée f. uneltire

mener vt. a (con)duce, a trasa, (fig.) a administra

ménétrier m. lautar (de la tara)

meneur, euse m.f. conducator, cap ( al unui complot)

méninge f. meninge

ménisque m. menisc

menotte f. mânuta; pl. catuse

menotter vt. a pune catuse

mensonge m. minciuna, nascocire

mensonger, ére adj. mincinos, înselator

mensualité f. suma platita lunar

Page 227: Dictionar Francez Roman

mensuel, elle adj. lunar

mensuration f. masurare, masuratoare

mental, e adj. mintal

mentalité f. mentalitate

menterie f. (fam.) minciun(ic)a

menteur, euse m.f., adj mincinos

menthe /mant'/ f. menta

menthol /min-/ m. mentol

mention f. mentiune, mentionare

mentionner vt. a mentiona

mentir vi. a minti

menton m. barbie

mentor /min-/ m. mentor, preceptor

menu, e adj. mic, marunt; m. meniu, adv. marunt

menuiserie f. tâmplarie

menuisier m. tâmplar

méphistophélique adj. mefistofelic

méplat, e adj. de grosime inegala; m. plan al unei suprafete

méprendre (se) vr. a (se) însela

mépris m. dispret,

méprisant, e adj. dispretiutor

méprise f. eroare

mépriser vt., vr. a (se) dispretui

mer f. mare

mercanti m. speculant

mercantile adj. negustoresc

mercenaire adj., m. mercenar

merceriser vt. a merceriza

merci f. mila, iertare; m. multumitre;

mercier, ère m.f. negustor de maruntisuri

mercredi m. miercuri

mercure m. mercur

mercuriale f. mercurial, (fig.) mustrare

mercuriel, elle adj. cu mercur

merde f. (vulg.) excrement

mère f. mama, calugarita; adj. principal

méridien, enne adj., m. meridian; f. siesta

merise f.cireasa salbatica

mérite m. merit

mériter vt., vr. a merita

méritoire adj. meritoriu

merle m. mierla

merlin m. toporisca, ciocan (de abator)

mes adj. pos.pl.ai mei, ale mele

mésalliance f. mezalianta

Page 228: Dictionar Francez Roman

mésange f. pitigoi

mésaventure f. patanie

mésentente f. neântelegere

mésestimer vt., vr. a(se) subestima

mesquin, e adj. meschin, mic, neânsemnat, zgârcit

mesquinerie f. meschinarie, zgârcenie

message m. mesaj, comunicare, misiune

messager, ère m.f. mesager; adj. de posta

messagerie f. mesagerie

messe f. liturghie, (relig.) slujba

messier m. pândar, jitar

mesure f. masurare, masura, limita, moderatie

mesuré, e adj. masurat, (fig.) cumpatat

métailique adj. metalic

métallo m. (fam.) metalurgist

métalloïde m. metaloid

métallurgie f. metalurgie

métallurgique adj. metalurgic

métallurgiste m. metalurgist

métamorphose f. metamorfozare, metamorfoza

métamorphoser vt., vr. a (se) metamorfoza, a (se) schimba

métaphore f. metafora

métaphysique adj., f. metafizic(a)

métayage m. arenda în parte

métayer, ère m.f. arendas în parte

méteil m. amestec de faina de grâu cu secara

métempsycose f. metempsihoza

métèore m. meteor

métèorite f. meteorit

métèorologie f. meteorologie

métèque m. venetic, strain

mêter vt., vr. a (se) amesteca, a (se) uni;

méthane m. metan

méthiylique adj. metilic

méthode f. metoda

méthodique adj. metodic

méticuleux, euse adj. meticulos

méticulosité f. meticulozitate

métier m. meserie, profesiune, functie, razboi de tesut

métis /-tiss/, iss adj., m.f. metis, corcitura

métisser vt. a corci, a amesteca

métrage m. metraj

métre m. metru

métrer vt. a masura (cu metrul)

métrique adj., f. metric(a)

Page 229: Dictionar Francez Roman

métronome m. metronom

métropole f. metropola

métropolitain, e adj. de metropola; m. metro

métropolite m. mitropolit

mets m. bucate

mettable adj. (despre o haina) care se poate pune

metteur, euse m.f. peersoana care pune

mettre vt. a pune, a îmbraca, a baga, a presupune,

meuble adj. mobil; m. mobila, mobilier

meubler vt.,vr. a (se) mobila

meuglement m. muget

meugler vi. a mugi

meule f. piatra de moara, claie (de fân etc.)

meunerie f. morarit

meunier, ère m.f. morar

meurtre m. omor, ucidere

meurtrier, ére adj. ucigator, (fig.) distrugator;m.f. ucigas

meurtrir vt. a umple de vânatai, (fig.) a rani de moarte

meurtrissure f. vânataie

meute f. haita (si fig.)

mévente f. vânzare dificila

mexicain, e adj., m.f. (cu maj.) mexican

mi m. (muz) mi, (în compunere) jumatate

miasme m. duhoare

miaulement m. miorlaiala, miorlait

mica m. (mineral.) mica

miche f. pâine rotunda

micro(phone) m. microfon

microbe m. microb

microscope m. microscop

microsillon m. microsion

midi m. amiaza, sud, (cu maj.) tarile din sud

mie f. miez (de pâine), (fam.) prietena;

miel m. miere, (fig.) blândete

mielleux, euse adj. ca mierea, (fig.) mieros

mien, enne adj. pos., pron. pos. al meu; m.pl. (fig.)

mieux adv. mai bine, mai degraba; m. lucrul cel mai bun

miévrerie f. dragaleasenie afectata, fandoseala

mignard, e adj. dragalas

mignarder vt. a alinta; vr. a face mofturi

mignon, onne adj. dragut, micut; m. favorit; m.f. (fam.)

migraine f. migrena

migrateur, trice adj. migrator

mijaurée f. sclifosita

mijoter vt., vi. a fierbe înabusit; vi. (fig.) a prepara

Page 230: Dictionar Francez Roman

mil num. card. o mie

milan m. gaie

milice f. militie

milicien m. militian

milieu m. mijloc, mediu (social); pl. (fig.) cercuri

militaire adj. m. militar

militariser vt. a militariza

militer vi. a milita, a combate

mille nim. card. invar. o mie; m. mie, mila (marin)

millénaire adj. milenar; m. mileniu

millet m. mei

milliard /mi-li-ar/ m. miliard

milliardaire m.f. miliardar

milliéme num. ord. al miilea; m. miime

millier m. mie

million m. milion

millionnaire m. milionar

mime m. mim

mimer vt. vi. a mima

mimique adj., f. mimic(a)

mimosa m. mimoza

minable adj. care poate fi minat, (fig.fam.) jalnic

minauder vi. a se sclifosi

minauderie f. sclifoseala

mince adj. subtire, (fig.) firav

minceur f. subtirime

mine f. înfatisare, aspect, (mineral.)mina;

miner vt. a (sub)mina, (fig.) a macina încetul cu

minerai m. minereu

minéral, e adj., m. mineral

minet, ette m.f. (fam.) pisoi

mineur, eure adj.,m.f. minor; m. miner

minier, ére adj. minier

minime adj. minim

minimum /-mom'/ adj., m. minim(um)

ministére m. minister, functie, guvern

ministériel, elle adj. ministerial, al guvernului

ministre m. ministru

minium /-om'/ m. miniu

minois m. (fam.) mutrisoara

minorité f. minoritate

minoterie f. moara mecanica, comert cu faina

minuit m. miezul noptii

minute f. minut(a); interj. o clipa!

minutie f. minuozitate

Page 231: Dictionar Francez Roman

minutieux, euse adj. minutios

mioche m. (fam.) mucos

mirabelle f. corcodusa

miracle m. miracol, minune

miraculeux, euse adj. miraculos, minunat

mirage m. miraj

mire f. mira, tinta

mirer vt. a tinti, a râvni; vr. a se admira (într-o

mirifique adj. (fam.) minunat

mirobolant, e adj. (fam.) uluitor

miroir m. oglinda

miroitement m. ;glindire, scânteiere

miroiter vi. a oglindi, a scânteia

miroitier, ére m.f. negustor de oglinzi

misanthrope adj., m.f. mizantrop

mise f. punere, miza, îmbracaminte

miser vt. a miza

misérable adj., m.f. mizerabil, nevoias

misére f. mizerie, nimicnicie; pl. (fig.) mizerii

miséreux, euse adj., m.f. nevoias

miséricorde f. compasiune, iertare

miséricordeux, euse adj. milos(tiv), îndurator

misogyne adj., m. misogin

mission f. misiune

missionnaire m. misionar

missive f. scrisoare

mitaine f. mitena

mite f. molie

mi-temps f. (sport) repriza, pauza dintre reprize, jumatate

miteux, euse adj. amarât

mitiger vt. a tempera, a îndulci

mitonner vi. a gati la foc mic; vt. (fig.) a pregati cu

mitoyen, enne adj. care desparte doua lucruri

mitrailler vt. a mitralia

mitrailleur m. mitralior

mitrailleuse f. mitraliera

mitre f. (bis.) mitra

mi-voix (à) loc. adv. cu glas scazut

mixture f. amestec(atura)

mobile adj. mobil, (fig.) schimbator; m. mobil,

mobilier, ére adj. mibiliar; m. mobilier

mobiliser vt. a mobiliza

mobilité f, mobilitate

moche adj. (pop.) nasol

modalité f. modalitate

Page 232: Dictionar Francez Roman

mode f. moda, obicei; pl. atelier de îmbracaminte;

modelage m. modelaj

modéle m., adj. model

modeler vt., vr. a (se) modela, a (se) tempera

modérer vt., vr. a (se) modera, a (se) retine

moderne adj., m. modern; m. pl. moderni(i)

moderniser vt. ,vr. a (se) moderniza

modeste adj. modest, rusinos, simplu

modification f. modificare

modifier vt., vr. a (se) modifica

modique adj. neânsemnat

modiste f. modista

modulation f. modulatie

moduler vt. a modula

moelle f. maduva

moelleux, euse adj. cu maduva, moale

mofette f. mofeta

moi pron. pers. eu, mi(e), pe mine; m.(filoz.) eul

moignon m. ciot (al unui membru)

moindre adj. (cel) mai mic

moine m. calugar

moineau m. vrabie

moins adv. (cel) mai putin; prep. fara

moire f. moar

mois m. luna

moisir vt., vr. a (se) mucegai

moisissure f. mucegai

moisson f. seceris, recolta (si fig.)

moissonner vt. a secera, a recolta (si fig.)

moissonneur, euse m.f. secerator; f. seceratoare

moissonneuse- f. (tehn.) combina

moite adj. jilav

moiteur f. jilaveala

moitié f. jumatate, (fam.) sotie; adv. (pe) jumatate

moitir vt. a umezi

môle m. dig

molester vt. a maltrata, a chinui

mollasse adj., m.f. (fam.) molâu

mollesse f. moliciune

mollet, ette adj. moale; m. pulpa ( a piciorului)

molletiére f. moletiera

molleton m. molton

mollir vi. a se (în)muia

mollusques m.pl. moluste

molosse m. dulau

Page 233: Dictionar Francez Roman

môme m. (pop.) tânc, amanta

moment m. moment, prilej

momentané, e adj. momentan

momie f. mumie, momâie

momifier vt., vr. a (se) mumifica

mon adj. pos. m. al meu

monarchie f. manarhie

monarchique adj. monarhic

monarque m. monarh

monastére m. manastire

monastique adj. manastiresc, calugaresc

monceau m. morman

mondain, e adj., m.f. monden

mondanité f. mondenitate

monde m. lume, pamânt, societate, totalitatea tarilor,

monétaire adj. monetar

mongol, e adj., m.f. (cu maj.) mongol

moniteur, trice m.f. sfatuitor, monitor

monnaie f. moneda

monnayer vt. a bate moneda, a preface în bani

monnayeur m. persoana care lucreaza la baterea monedei

monocle m. monoclu

monogramme m. monograma

monographie f. monografie

monolithe m. adj. monolit

monologue m. monolog

monologuer vi. a monologa

monôme m. monom

monopole m. monopol

monopoleur, euse adj., m. monopolist

monopoliser vt. a monopoliza (si fig.)

monosyllabique adj. monosilabic

monotone adj. monoton

monseigneur m. monsenior, (arg.) speraclu

monsieur m.domn(ul)

monstre m. monstru; adj. (fam.) colosal

monstrueux, euse adj. monstruos, îngrozitor

monstruosité f. monstruozitate

mont m. munte

montage m. urcare, montare, montaj

montagnard, e adj. de munte; m.f. muntean

montagne f. muntr, gramada

montagneux, euse adj. muntos

montant, e adj. care urca, montan; m. cadru (al usii), total

mont-de-piété m. casa de amanet

Page 234: Dictionar Francez Roman

monte f. urcare, monta

monté, e adj. prevazut, montat, calare; f. urcus

monter vi., vt. a (se) urca, a (se) sui; vi. a se scumpi

monticule m. mun(ti)cel

montre f. ceas(ornic), mostra, vitrina

montrer vt., vr. a (se) arata; vt. a dovedi

monture f. animal ( de încalecat), montura

moquer (se) vr. a-si bate joc, a nu-i pasa

moquerie f. bataie de joc

moquette f. mocheta, (pop.) pacaleala

moqueur, euse adj. batjocoritor

moraillon m. încuietoare (la un cufar)

moral, e adj., m. moral(ul); f. morala, dojana

moraliser vt., vi. a moraliza, a dojeni

moraliste m.f. adj. moralist

moralité f. moralitate, scop, moralizator

moratoire adj. m. moratoriu

morbidité f. morbiditate

morbleu interj. la dracu!

morceau m. bucata, (si fig.) fragment

morceler vt., vr. a (se

mordant, e adj. muscator, caustic

mordiller vt. a musca usor

mordoré, e adj. cafeniu-auriu

mordre vt. a musca, a patrunde, a roade; vi. a se pricepe

morfondre vt. (despre umezeala etc.) a patrunde;

morgue f. morga, aroganta

moribond, e adj., m.f. muribund

moricaud, e adj., m.f. oaches

morne adj. abatut, posomorât

morose adj. posac, morocanos

morphine f. morfina

morphologie f. morfologie

mors m. zabala

morse m. morse, morsa

morsure f. muscatura

mort f. moarte, (fig.) durere mare

mort, e adj., m.f. mort

mortaise f. (tehn.) nut

mortel, elle adj. muritor, mortal, (fig.) de moarte,

mortelité f. mortalitate

morte-saison f. sezon mort

mortier m. mortar, mojar

mortification f. mortificare, (fig.) umilire

mortifier vt. a mortifica, a fragezi (carnea),

Page 235: Dictionar Francez Roman

mort-né, e adj., m. (copil) nascut mort

morue f. morua

morve f. rapciuga, muci

morveux, euse adj. rapciugos; m. mucos

mosafque f. mozaic

mosquée f. moschee

mot m. cuvânt, vorba, expresie, zicatoare

motaire adj., f. molar

moteur, trice adj., m. motor

motif m. motiv

motion f. motiune

motiver vt. a motiva, a justifica

moto(cyclette) f. motocicleta

motoriser vt. a motoriza

motte f. bulgare (de tarâna etc.), musuroi

motus /-tuss/ interj. mucles!

mou (mol), molle adj. moale, (despre timp) caldut; m. bojoc

mouchard m. spion, denuntator

moucharder vt., vi., vr. a (se) spiona, a (se) denunta

mouche f. musca, centru (al unei tinte), vaporas

moucher vt. a sterge la nas, a mucari, (fam.) a chelfani

moucheron m. musculita, muc (de lumânare), strengar

moucheter vt. a împestrita (o stofa)

mouchette f. muche (la o cornisa); pl. mucari

mouchoir m. batista, tulpan

moudre vt. a macina, a râsni

moue f. strâmbatura (de nemultumire)

mouette f. pescarus

moufle f. manusa (cu un deget); pl. scripete

mouillage m. (în)muiere

mouiller vt. a muia, a umezi

mouillette f. bucatica de pâine (de înmuiat în sos)

mouillure f. umezire, înmuiere

moujik m. (ist.) mujic

moulage m. turnare, mulaj, macinare

moule m. tipar, mulaj

mouler vt., vr. a (se) turna, a (se) mula;

mouleur adj., m. turnator

moulin m. moara, râsnita, (fig.) flecar

mouliner vt. a macina

moulu, e adj. macinat, (fig.) zdrobit (de oboseala)

moulure f. (arhit.) mulura

mourant, e adj., m.f. muribund; adj. (fig.) slab, stins

mourir vt. a muri, a se pierde; vr. a trage sa moara

mousse m. elev marinar; f. muschi, spuma, frisca;

Page 236: Dictionar Francez Roman

mousseline f, muselina

mousset a face spuma

mousseux, euse adj. , m. (vin) spumos

mousson f. muson

moustache f. mustata

moustachu, e adj. mustacios

moustique m. tântar

moût m. must

moutard m. (pop.) mucos

moutarde f. mustar

moutardier m. borcanas pentru mustar, fabricant de mustar

mouton m. (carne de ) oaie, berbec, (mar.) spuma alba

moutonner vt. a încreti (parul etc.); vt. (despre mare)

moutonnier, ére adj. cu spirit de imitatie

mouvant, e adj. miscator, instabil

mouvement m. miscare, animatie, fluctuatie (fig.) iesire

mouvementé, e adj. accidentat, (fig.) animat

mouvoir vt., vr. a (se) misca; vt. (fig.) a mâna

moyen, enne adj. mijlociu, mediocru; m. mijloc(ire), mod;

moyenâgeux, euse adj. medieval

moyennant prep. prin intermediul

moyeu m. butuc (la o roata), galbenus

mucilagineux, euse adj. mucilaginos

mucosité f. mucozitate

mue f. napârlire, piele lepadata ( de un animal),

muer vt. a napârli, a schimba (pielea, vocea)

muet, ette adj., m.f. mut

mufle m. bot, (fam.) mutra, badaran

muflerie f. badaranie

muflier m. gura-leului

mugir vi. a mugi, a vui

mugissement m. muget, vuiet

muguet m. lacrimioara

mulâtre, esse m.f. mulatru

mule f. catârca

mulet m. catâr, papuc (de femeie)

muletier m. conducator de catâri

mulot m. soarece de câmp

mulsion f. mulgere

multiple adj., m. multiplu

multiplicande m. deânmultit

multiplicateur m. înmultitor

multiplication f. înmultire

multiplicité f. multiplicitate

multiplier vt., vr., vi. a (se) înmulti

Page 237: Dictionar Francez Roman

multitude f. multime, sumedenie

municipalité f. municipalitate

municipe m. municipiu ( la romani)

munir vt. a aproviziona, a înzestra

munition f. munitie

muqueux, euse adj. mucos; f. mucoasa

mur m. zid, perete

mûr, e adj. copt, matur; f. duda

muraille f. zid gros; pl. metereze

murer vt. a zidi

mûrier m. dud

mûrir vt., vi. a (se) coace, (fig.) a (se) maturiza

murmure m. murmur, (fig.) pl

murmurer vi. a murmura, (fig.) a se plânge; vt. a sopti

musarder vi. a-si irosi timpul

musardise f. pierdere de timp

musc m. (parfum de) mosc

muscade f. nucsoara

muscat adj., m. muscat, m. vin tamâios

muscle m. muschi

musclé, e adj. musculos

musculaire adj. muscular

musculeux, euse adj. musculos

muse f. muza

museau m. bot

musée m. muzeu

museler vt. a pune botnita (si fig.)

museliére f. botnita

muser vi. a casca gura

musette f. cimpoi, traista (pentru cai), ranita

musicien, enne m.f. muzician, muzicant

musique f. muzica, orchestra

musqué, e adj. tamâios, parfumat cu mosc, (fig.) afectat

mutation f. mutatie, schimbare

mutilation f. mutilare

mutiler vt. a mutila

mutin, e adj. îndaratnic, smecher; m. razvratit

mutiner (se) vr. a se încapatâna, a se razvrati

mutinerie f. încapatânare, razvratire

mutualité f. reciprocitate

mutuel, elle adj. reciproc

myope adj., m.f. miop

myriapodes m. pl. miriapode

myrmidon m. napârstoc

myrrhe f. smirna

Page 238: Dictionar Francez Roman

myrte m. mirt

myrtille f. afina

mysotis /-zo-tiss/ m. nu-ma-uita

mystére m. mister

mystérieux, euse adj. misterios

mysticisme m. misticism

mystificateur adj., m. mistificator

mystification f. mistificare

mystifier vt. a mistifica, a însela

mystique adj., m. mistic

mythe m. mit

mythologie f. mitologie

mythologique adj. mitologic

nabot, e m.f. (peior.) napârstoc; adj. pitic

nacelle f. ambarcatiune mica, nacela

nacre f. sidef

nacrer vt. a da stralucirea sidefului

næud m. nod, ciot, articulatie, încolacitura, legatura

nage f. inot, natatie, vâslire

nageoire f. înotatoare (de peste), (arg.) brat

nageoter vi. (fam.) a înota prost

nager vi. a înota, a pluti, a vâsli, (fam.) a sovai;

nageur, euse m.f. înotator, vâslas

naguére adv. nu demult, de curând

naïade f. naiada

naïf, ive adj., m.f.naiv, credul

nain, naine m.f., adj. pitic

naissance f. nastere, neam, origine, punct de plecare

naissant, e adj. care se naste, în devenire

naître vi. a se naste, (fig.) a proveni, a izvorâ,

naïveté f. naivitate, credulitate

nankin m. manechin

nantir vt. a da amanet, a aproviziona cu; vr. a lua

nantissement m. amanetare, amanet

naphtaline f. naftalina

naphte m. titei

nappe f. fata de masa, întindere (de apa)

napperon m. servetel

narcisse m. narcisa

narcotique adj., m. narcotic

nargue m. sfidare; interj. nu mai pot!

narguer vt. a sfida (un pericol)

narine f. nara

narquois, e adj. rautacios, siret

narrateur, trice m.f. povestitor

Page 239: Dictionar Francez Roman

narratif, ive adj. narativ

narration f. povestire

narrer vt. a povesti

nasaliser vt. a nazaliza, a fornai

nasarde f. bobârnac

naseau m. nara (de animal)

nasillard, e adj., m.f. fonfait

nasiller vi. a fonfai

nasse f. vintir, (fig.) mreaja

natalité f. natalitate

natation f. natatie

natif, ive adj. originar, de fel, natural, nativ;

nation f. natiune, neam

nationalisation f. nationalizare

nationaliser vt. a nationaliza

nationalisme m. nationalism

nationalité f. nationalitate

natte f. coada (de par), împletitura, rogojina

natter vt. a împleti (parul), a acoperi cu rogojini

naturaliser vt. a încetateni, a aclimatiza, a împaia (un

naturaliste adj., m.f. naturalist

nature f. natura, fel, temperament, peisaj; adj. invar.

naturel, elle adj. natural, firesc, (despre copii) nelegitim;

naturellement adv. (în mod) natural, sincer, evident, (fam.)

naufrage m. naufragiu, (fig.) ruina

naufragé, e adj., m.f. naufragiat

naufrager vi. a naufragia, (fig.) a se ruina

nauséabond, e adj. gretos, dezgustastor

nausée f. greata, dezgust

nautique adj. nautic

nautonier m. cârmaci

navet m. nap, (arg.) gagauta

navette f. catuie, suveica

navigable adj. navigabil

navigateur, trice adj., m.f. navigator

naviguer vi. a naviga

navire m. nava, vapor

navrant, e adj. sfâsietor

navrer vt. a mâhni, a consterna

nazi, e adj., m.f. nazist

ne adv. nu

né, e adj. nascut

néanmois adv. cu toate astea, totusi

néant m. neant, nimic(nicie)

nébuleux, euse adj. nebulos; f. nebuloasa

Page 240: Dictionar Francez Roman

nécessaire adj. necesar, indispensabil; m. strictul necesar,

nécessité f. necesitate, nevoie, lipsa

nécessiter vt. a necesita, a implica

nécessiteux, euse adj., m.f. (om) nevoias

nécrologe m. necrolog

nef f. nava, naos

négatif, ive adj. negativ

négation f. negare, negatie

négligé m. neglijeu, neglijenta (în îmbracaminte)

négligemment adv. (în mod) neglijent, cu nepasare

négligence f. neglijenta, nepasare

negligent, e adj., m.f. neglijent, nepasator

négliger vt., vr. a (se) neglija

négoce m. negot, târg

négociant, e m.f. negutator, comerciant

négociateur, trice m.f. negociator

négociation f. negociere

négocier vi., vt. a negocia

négre, négresse adj., m.f. negru, persoana exploatata

négrier adj. referitor la comertul cu negri;

négrillon, onne m.f. copil de negru

neige f. zapada

neiger v. impers. a ninge

neigeux, euse adj. nins, acoperit cu zapada

nenni adv. (fam.)as!; m. refuz

nénuphar m. nufar

néo-impressionnisme m. neoimpresionism

néo-kantisme m. neokantism

néolitique m., adj. neolitic

néo-malthus(ian)ism m. neomalthusianism

néo-pythagorisme m. neopitagorism

néphrétique adj., m.f. nefritic

néphrite f. nefrita

népotisme m. favoritism

nerf /nér/ m. nerv, (fig.) vigoare, energie

nerveux, euse adj. privitor la nervi, nervos, viguros,energic

nervosité f. nervozitate

net, nette adj. curat, deslusit, cinstit, clar, net, limpede;

netteté f. curatenie, claritate

nettoieme nettoyage, m. curatare, curatenie

nettoyer vt. a curata, a lua tot

neuf num. card., m. (cifra) noua; num. ord. al noulea;

neuf, neuve adj. nou, inedit, neexperimentat; m. nou

neurasthénie f. neurastenie

neurologiste neurologue, m. neurolog

Page 241: Dictionar Francez Roman

neutralisation f. neutralizare

neutraliser vt., vr. a se neutraliza

neutralité f. neutralitate

neutre adj., m. (genul) neutru

neuviéme aum. ord. al noulea; m. noime, etajul noua;

névé m. zapada înghetata

neveu m. nepot

nez m. nas, miros, (fam.) chip, fler

ni conj. nici

niable adj. care poate fi negat

niais, e adj., m.f. nerod

niaiserie f. nerozie

nicaise m. gogoman

niche f. nisa, firida, cusca, sotie

nichée f. totalitatea pasarilor dintr-un cuib

nicher vi. a-si face ciub; vt. a plasa; vr. a se cuibari,

nickel m. nichel

nickeler vt. a nichela

nicodéme m. nataflet

nid m. cuib, vizuina, locuinta

nidifier vt. a construi un cuib

niéce f. nepoata

nielle f. (bot.) neghina

nier vt. a tagadui

nigaud, e m.f., adj. (fam.) neghiob

nihilisme m. nihilism

nimbe m. nimb

nimber vt. a aureola

nippes f.pl. toale

nippon, e adj., m.f. (cu maj.) nipon

nique f. (în expr.) faire la ~ à qn = a da cu tifla

nitouche f. (în expr.) sainte ` = ipocrita, prefacuta

nitre m. salpetru

nitrique adj., m.(în expr.) acide ~ = acid nitric

nitroglycerine f. nitroglicerina

niveau m. nivel, trepta, grad, teapa

niveler vt. a nivela, a neteza

nobilaire adj. nobiliar

noble adj., m.f. nobil, om distins; m. caracter nobil

noblesse f. nobilime, noblete, distinctie

noce f. nunta, nuntasi, chef

noceur, euse adj., m.f. chefliu

nocif, ive adj. nociv

nocturne adj. nocturn

nodulaire adj. plin de noduri, referitor la noduri

Page 242: Dictionar Francez Roman

Noël m. Craciun

noir, e adj. negru, obscur, întunecat, trist, cumplit,

noirâtre adj. negricios

noiraud, e adj., m.f. oaches

noirceur f. negreala, (fig.) mârsavie, melancolie

noircir vt., vr., vi. a (se) înnegri; vt. a ponegri

noircissement m. înnegrire

noise f. gâlceava, disputa

noisetier m. alun

noisette f. aluna; adj. de culoarea alunei

noix f. nuca, rotula (a genunchiului)

noliser vt. a afreta

nom m. nume, substantiv, reputatie

nomade adj., m.f. nomad

nombre m. numar, multime

nombreux, euse adj. numeros

nombril m. buric

nominatif, ive adj. continând nume; m. (gram.) nominativ

nomination f. numire

nommer vt., vr. a se numi; vt. a da un nume, a califica

non adv., m. nu

nonagénaire m.f., adj. nonagenar

non-agression f. neagresiune

nonce m. nuntiu

nonchalamment adj. indolent

nonchalant, e adj. nepasator, indolent

non-intervention f. neinterventie

nonne f. calugarita

nonobstant prep. în ciuda, cu toate acestea

nonpareil, eille adj. inegalabil, fara pereche

non-sens m. invar. absurditate

nord m. nord

nordique adj. nordic

normal, e adj. normal, obisnuit; f. (mat.) normala

norme f. principiu, regula

norvégien, enne adj., m.f. (cu maj.) norvegian

nos vezi notre

nostalgique adj. nostalgic

nota m. invar. nota, observatie

notabilité f. notabilitate, persoana de vaza

notable adj., m.f. notabil

notaire m. notar

notamment adv. mai ales, printe altele

notarié, e adj. întocmit la notariat

notation f. notatie, notare

Page 243: Dictionar Francez Roman

note f. însemnare, nota (diplomatica, muzicala etc.)

noter vt. a nota, a da o nota, a remarca

notice f. notita

notifier vt. a notifica

notion f. notiune

notionnel, elle adj. referitor la notiune

notoire adj. notoriu

notoriété f. notorietate, faima

notre pl. nos, adj. pos. nostru, noastra

nôtre pron.pos. al nostru, a noastra

Notre-Dame f. invar. Maica Domnului, madona

nouage m. înnodare, înnodat

nouer vt., vr. a (se) înnoda, a se lega

noueux, euse adj. noduros

nougat m. nuga

nouille f. taitei, (fam.) papa-lapte

nourrice f. doica, (fig.) grânar

nourricier, ére adj. hranitor, nutritiv

nourrir vt. a hrani, a alapta, a întretine, a nutri

nourrisson m. sugaci

nourriture f. hrana, mâncare

nous pron. pers. (pe) noi, noua, ne

nouveau (nouvel) nouvelle adj. nou, recent, novice; m. nou, noutate

nouveau-né m., adj. nou-nascut

nouveauté f. noutate, înnoire; pl. articole la moda

nouvelle f. veste, noutate, nuvela

novade f. înec

novembre m. noiembrie

novice m., adj. novice

noviciat m. noviciat, ucenicie

noyau m. sâmbure, nucleu, centru

noyé, e adj., m.f. înecat

noyer vt., vr. a se îneca; vr. a se scalda

nu, e adj. gol, nud

nuage m. nor

nuageux, euse adj. înnorat, nelamurit, neclar

nuance f. nuanta

nuancer vt. a anunta

nudité f. goliciune

nue nor/porter aux ~ s = a ridica în slavi

nuée f. nor gros, sumedenie, droaie

nuire vi. a vatama, a face rau

nuisible adj. vatamator

nuit f. noapte, întuneric

nuitamment adv. în timpul noptii

Page 244: Dictionar Francez Roman

nul, nulle adj. nehot. nici unul, nul; pron. nehot. numeni

nullité f. nulitate

nûment adv. pe sleau

numéraire m. numerar

numéral, e adj. numeral

numérateur m. numarator

numération f. numaratoare

numérique adj. numeric

numéro m. cufra, numar (al unui periodic, al unui

numéroter vt. a numerota

numismatique adj., f. a numerota

nuque f. ceafa, grumaz

nurse f. dadaca

nutritif, ive adj. nutritiv

nutrition f. nutritie

nymphe f.nimfa

ô interj. oh! ah!

oasis /-ziss/ f. oaza

obéir vi. a se supune, a asculta (de cineva)

obéissance f. supunere, ascultare

obéissant, e adj. supus, ascultator

obélisque m. obelisc

obérer vt., vr. a (se) îngloda în datorii

obése adj., m.f. obez

objecter vt. a obiecta, a contesta

objectif, ive adj., m. obiectiv

objection f. obiectie

objectivité f. obiectivitate

objet m. obiect, lucru, (fig.) scop

obligation f. obligatie, datorie

obligatoire adj. obligatoriu

obligé, e adj. obligat, îndatorat; m.f. obligat

obligeamment adv. (în mod) îndatoritor, cu amabilitate

obligeance f. amabilitate

obligeant, e adj. îndatoritor, amabil

obliger vt., vr. a (se) obliga, a (se) îndatora

oblique adj. oblic, piezis, (fig.) prefacut; f. linie

oblitérer vt. a oblitera, a sterge, a anula, (med.)

oblong, gue adj. lunguiet

obnubiler vt. a întuneca, a slabi (vederea etc.)

obole f. obol, contributie modesta

obscéne adj. obscen, necuviincios

obscur, e adj. obscur, confuz

obscurantisme m. obscurantism

obscurcir vt., vr. a (se) întuneca

Page 245: Dictionar Francez Roman

obscurcissement m. întunecare

obscurément adv. (în mod) obscur

obscurité f. obscuritate, (fig.) confuzie

obséder vt. a obseda, (fig.) a pisalogii

obséques f.pl. funeralii

obséquieux, euse adj. servil, slugarnic

obséquiosité f. servilitate, slugarnicie

observatoire m. observator (meteorologic, etc.)

observer vt. a respecta (o regula); vt., vr. a (se) observa

obssesion f. obsesie

obstacle m. obstacol, (fig.) dificultate

obstination f. încapatânare

obstiné, e adj., m.f. încapatânat; adj. îndârjit

obstinément adv. cu încapatânare, cu îndârjire

obstiner (s') vr. a se îcapatâna, a se îndârji, (fig.)

obstruction f. obstructie, împotrivire

obstruer vt. (med.) a astupa

obtenir vt. a obtine

obtention f. obtinere

obturer vt. a obtura

obtus, e adj. obtuz (si fig.), tocit

obus /-bu/ m. obuz

obvier vi. a preântâmpina

occasion f. ocazie, motiv

occasionner vt. a ocaziona

occident m. Occident, (cu maj.) tarile din Occident

occidental, e adj. din Occident; m. pl. (cu maj.) popoarele din

occlusion f. ocluzie, astupare

occulte adj. ocult, ascuns

occupation f. ocupatie, ocupare

occuper vt., vr. a(se) ocupa; vt. a locui, (fig.)

occurrence f. împrejurare

océan m. ocean, (fig.) noian, întindere mare

ocre f. adj. invar. ocru

octaédre m. octaedru

octave f. octava

octobre m. octombrie

octogénaire adj., m.f. octogenar

octrol m. concesie, atribuire, (înv.) acciz

octroyer vt. a concede, a acorda

oculaire adj., m. ocular

oculiste m. oculist

odalisque f. odalisca

ode f. oda

odeur f. miros

Page 246: Dictionar Francez Roman

odieux, euse adj. odios; m. mârsavie

odorat m. (simtul) miros(ului)

odorer vt. a simti miros de

odyssée f. (fig.) odisee

offense f. ofensa, jignire

offenser vt. a ofensa, a jigni; vr. a se supara

offenseur m. persoana care ofenseaza

offensif, ive adj., f. ofensiv(a)

offert, e adj. oferit

office m. functie, serviciu (si bis.), agentie; f. camara

officiel, elle adj. oficial

officier vi. (bis.) a oficia; m. functionar, ofiter

officieux, euse adj. oficios; m. om îndatoritor

officine f. farmacie, (fig.) oficina

offrande f. ofranda

offre f. oferta, obiect oferit

offrir vt., vr. a (se) oferi, a (se) prezenta

offusquer vt. a întuneca, a orbi, (fig.) a ofusca,

ogre, esse m.f. capcaun (si fig.)

oh interj. oh!, vai!

ohé interj. hei!

oie f. gâsca (si fig.)

oignon /o-nyon/ m. ceapa, bulb, batatura (la picior)

oindre vt. a unge, amirui

oint adj., m. uns

oiseau m. pasare, (fig.fam.) specimen

oiselet m. pasarica

oiselier m. negustor de pasari

oisif, ive m.f., adj. lenes

oisiveté f. lene, inactivitate

oison m. boboc (de gâsca), (fig.fam.) om marginit

oléagineux, euse adj. oleaginos, uleios

olfactif, ive adj. olfactiv

olfaction f. (simtul) miros(ului)

oligarchie f. oligarhie

olivâtre adj. masliniu

olive f. maslina; m., adj. invar. (de) culoarea maslinei

olivier m. (lemn) de maslin

olympiade f. olimpiada

olympien, enne adj. olimpian, (fig.) maiestuos, senin

ombrage m. umbrar, (fig.) banuiala

ombrager vt. a umbri, (fig.) a întuneca

ombrageux, euse adj. fricos, (fig.) banuitor

ombre f. umbra, întuneric, fantoma, (fig.) aparenta

ombrelle f. umbrela (de soare)

Page 247: Dictionar Francez Roman

omelette f. omleta

omettre vt. a omite, a neglija

omission f. omisiune, omitere

omnipotence f. omnipotenta

omnipotent, e adj. atotputernic

omoplate f. omoplat

on pron. nehot. se, cineva

once f. uncie, (fig.) dram, pic

oncle m. unchi,

onction f. ungere, miruire, (fig.) vorbire mieroasa

onctueux, euse adj. unsuros, gras, (fig.) mieros

onde f. unda, val, (poet.) apa

ondée f. rapaiala, aversa

ondoiement m. unduire

ondoyant, e adj. unduitor, (fig.) schimbator

ondoyer vi. a undui, a flutura

ondulation f. ondulatie, ondulare, unduire

onduler vi. a undui; vt. a ondula

onéreux, euse adj. oneros, apasator, costisitor

ongle m. unghie, gheara

onglier m. trusa (pentru unghii)

onguent m. unguent, alifie

onomastique adj. onomastic

onomatopée f. onomatopee

onyx m. onix

onze num. card., m. (cifra) unsprezece; num. ord.

onziéme num. ord. al unsprezecelea; m. unsprezecime,

opacité f. opacitate

opale f. opal

opalin, e adj. ca opalul, laptos

opaque adj. opac, (fig.) de nepatruns

opéra m. opera

opérateur, trice m.f. operator

opération f. operatie, actiune

opérer vt., vr. a (se) face, a (se) efectua, a (se) opera

opérette f. opereta

ophalmie f. oftalmie

ophalmologiste /ophtalmologue/ m.f. oftalmolog

opiner vi. a opina

opiniâtre adj. îndaratnic, persistent, perseverent

opiniâtreté f. îndaratnicie, perseverenta

opinion f. opinie, parere

opium /-om'/ m. opium

opportun, e adj. oportun

opportunisme m. oportunism

Page 248: Dictionar Francez Roman

opportunité oportunitate, prilej

opposant, e adj. care se opune, de opozitie; m.f. opozant

opposé, e adj. opus, contrar; m. opusul

opposer vt., vr. a (se) opune

opposition f. opozitie, contrast

oppresser vt. a apasa (puternic), (fig.) a chinui

oppresseur m., adj. m. asupritor

oppression f. apasare, asuprire

opprimer vt. a asupri

opprobre m. oprobriu, rusine

optatif, ive adj. care exprima o dorinta; m. (modul) optativ

opter vi. a opta

opticien m. optician

optimiste m.f., adj. optimist

option f. optare, optiune

optique adj., f. optic(a)

opulence f. (îm)belsug(are)

opulent, e adj. îmbelsugast; m. bogatas

or m. aur, (fig.) bogatie; conj. or, însa

oracle m. oracol, prorocire

orage m. furtuna, vijelie, (fig.) calamitate, zbucium

orageux, euse adj. furtunos, vijelios, (fig.) zbuciumat

oraison f. cuvântare

orange f. portocala; m., adj. invar. (de) culoarea

orangeade f. oranjada

oranger m. portocal; vt. a vopsi în portocaliu

orang-outan m. urangutan

orateur m. orator

oratoire adj. oratoric; m. paraclis

orbe m. (astron.) orbita, (poet.) glob, disc

orbite f. orbita (si anat.)

orchestre /-kés-/ m. orchestra

orchestrer vt. a orchestra

orchidée /-ki-/ f. orhidee

ordinaire adj. obisnuit, vulgar; m. obicei, masa zilnica

ordination f. hirotonisire

ordonnance f. rânduire, aranjare, ordin, reteta, ordonanta

ordonnancer vt. a ordonanta (o plata)

ordonnateur, trice adj., m.f. (persoana) care ordon(anteaz)a

ordonner vt. a rândui, a ordona, a hirotonisi, a prescrie

ordre m. rânduiala, ordine, succesiune, cin, decoratie,

ordure f. murdarie (si fig.). (fig.) gunoi

ordurier, ére afj. murdar, obscen

oreille f. ureche, auz, îndoitura (a paginii unei carti)

oreiller m. perna (de dormit)

Page 249: Dictionar Francez Roman

oreillette f. auricul

oreillons m.pl. oreion

ores adv. (înv.) acum

orfévre m. argintar, aurar

orfévrerie f. argintarie, aurarie

organe m. organ, voce, (fig.) publicatie

organique adj. organic

organisateur, trice m.f., adj. organizator

organisation f. organizatie, organizare, orânduire

organiser vt., vr. a (se) organiza

organisme m. organ(ism) , organizatie

organiste m. orgasnist

orge f. orz

orgelet m. (med.) urcior

orgue m. orga

orgueil m. orgoliu, mândrie

orgueilleux, euse adj., m.f. orgolios, mândru

orient m. Orient, (cu maj.) tarile din Orient

oriental, e adj. din Orient; m.pl. (cu maj.) popoarele din

orientation f. orientare, (fig.) directie

orienter vt., vr. a (se) orienta, a (se) îndrepta (si fig.)

orifice m. orificiu

originaire adj. originar, primitiv

original, e adj. original, ciudat; m. (manuscris, om) original

originalité f. originalitate, ciudatenie

origine f. origine, izvor, provenienta

originel, elle adj. originar

oripeau m. paieta, stofa cu motive din aur sau argint fals

orme m. ulm

ornamental, e adj. ornamental, de podoaba

ornement m. ornament, podoaba

ornementer, orner vt. a orna(menta), a împodobi

orniére f. dâra (de caruta), fagas, (fig.) rutina

ornithologie f. ornitologie

orpailleur m. cautator de aur (în râuri etc.)

orphelin, e m.f., adj. orfan

orphelinat m. orfelinat

orteil m. deget (de la picior)

orthodoxe adj.,m.f. ortodox

orthographe f. ortografie

orthographier vt. a scrie ortografic

orthopédie f. ortopedie

ortie f. urzica

os /oss/ m. os; pl. (poet.) oseminte

oscillation /os-si-la-/ f. oscilatie, oscilare, sovaiala

Page 250: Dictionar Francez Roman

oscille f. macris

osciller /os-si-lé/ vi. a oscila a sovai

osé, e adj. îndraznet, cutezator, obraznic

oser vt. a îndrazni, a cuteza

osier m. (nuia de) rachita

ossature f. osatura, schelet (si fig.)

osselet m. oscior, arsic

ossements m.pl.oseminte

osseux, euse adj. osos

ossifier vt. a osifica

ostentation f. ostentatie, laudarosenie

ostraciser vt. a ostraciza

ostracisme m. ostracizare

otage m. ostatic, zalog

otarie f. leu-de mare

ôter vt. a scoate, a lua; vr. a se scula (dintr-un loc)

otite f. otita

oto-rhino- -laryngologie: f. otorinolaringologie

ottoman, e adj. otoman; f. divan

ou conj. sau, ori

où adv. unde, încotro; pron. rel. în, (la) care

ouailles f.pl. enoriasi

ouais interj. ei drace!

ouate f. vata

ouater vt. a vatui

oubli m. uitare, ratacire (a mintii)

oublier vt. a uita, a nu se gândi, a nrglija;

oubliette f. temnita subterana

oublieux, euse adj. uituc

ouest m. vest

ouf interj. uf!

oui adv. , m. da!

ouï-dire m. invar. lucru auzit

ouïe f. (simtul) auzul(ui), branhie

ouïr vt. a auzi, a asculta, a audia

ouragan m. uragan

ourdir vt. a auzi (si fig.)

ourdissage m. urzeala (de tesatura)

ourdisseur, euse m.f. (muncitor) urzitor, (fig.) uneltitor

ourler vt. a tivi

ourlet m. tiv

ours /ourss/ m. urs (si fig.)

ourse f. ursoaica, (astron.) ursa

oursin m. arici-de-mare, blana de urs

ourson m. ursulet

Page 251: Dictionar Francez Roman

oust interj. afara!, sterge-o!

outarde f. dropie

outil m. unealta, (pop.) tont

outillage m. utilaj

outiller vt., vr. a (se) utila, a (se) înzestra

outrage m. ultraj, insulta, (poet.) vitregie

outrager vt. a ultragia, a insulta, (poet.) a degrada

outrance f. exagerare

outrancier, ére adj. exagerat, excesiv

outre f. burduf (pentru vin); prep. dincolo (de),

outré, e adj. exagerat, istovit, sleit (de puteri), (fig.)

outrecuidance f. impertinenta

outremer m. peruzea; loc. adv. d' ~ = de peste mari

outrepasser vt. a depasi

outrer vt. a exagera, a slei (de puteri), (fig.)

outre-tombe loc. adv. dincolo de mormânt

ouvert, e adj. deschis, (fig.) patrunzator, sincer, pe fata

ouverture f. deschizatura, (fug.) deschidere, propunere,

ouvrage m. lucru, lucrare, opera

ouvrager vt. a lucra cu migala

ouvrer vi., vt. a lucra

ouvreuse f. plasatoare (la teatru etc.)

ouvrier, ére m.f., adj. muncitor, lucrator

ouvrir vt. a deschide (si fig.), a strapunge, apropune;

ovaire m. ovar

ovale adj., m. oval

ovation f. ovatie

ovationner vt. a ovationa

ovin, e adj. ovin

ovule m. ovul

oxydation f. oxidare, oxidatie

oxyde m. oxid

oxyder vt., vr. a (se) oxida

oxygénation f. oxidare, oxigenare

oxygéne m. oxigen

oxygéner vt. a oxigena

ozokérite f. (chim.) ozocherita

ozone m. ozon

ozonisation f. ozonizare

ozoniser vt. a ozoniza

pacage m. pasune, izlaz

pacager vi. a duce la pasunat

pacha m. pasa

pachyderme /-chi-/ m. pahiderm

pacificateur, trice adj., m.f. pacificator

Page 252: Dictionar Francez Roman

pacifier vt. a pacifica

pacifique adj. pacific, pasnic

pacifiste m.f., adj. pacifist

pacotille f. marfa proasta

pacte m. pact, tratat

pactiser vi. a pactiza, (fig.) a se întelege

pactole m. izvor de bogatie

paf interj. pleosc!; adj. (pop.) beat

pagaie f. vâsla(nefixata)

pagaïe, pagaille pagaye f. vraiste

paganiser vi. a trai ca un pagân; vt. a pagâniza

page f. (o) pagina (de); m. copil de casa, paj

pagination f. paginare, paginatie

paginer vt. a pagina

pagne m. esarfa de pânza (în jurul soldurilor)

paie, paye /pé/, /pey'/ f. leafa, solda, plata, (fam.)

paiement, payement m. plata, suma platita

païen, enne adj., m.f. pagân, (fam.) nelegiuit

paillard, e m.f., adj. (persoana) care se culca pe paie,

paillasse f. saltea (de paie), (pop.) burta; m. paiata

paillasson m. rogojina, stergator (de rogojina)

paille f. pai(e), defect (al unui metal); adj. invar.

paillebart m. chirpici

pailler m. patul; vt. (hort.) a înveli cu rogojini,

pailleter vt. a împodobi cu paiete

paillette f. firicel de aur (în nisipul râurilor), paieta

paillis m. strat de paie (pentru apararea plantelor de

paillon m. împletitura de paie ( la sticle)

paillote f. coliba (de paie)

pain m. pâine, hrana

pair, e adj. par, cu sot; m. egal(itate); f. pereche

paisible adj. pasnic, linistit

paître vt. a paste; vi. a duce la pascut

paix f. pace, liniste

pal m. teapa

palabre f. dscutie îndelungata, palavre

palabrer vi. a tine discursuri, (fam.) a palavragi

palace m. (angl.)hotel (de lux)

palais m. palat, cerul gurii, (fig.) gust

palanche f. cobilita

palanque f. palanca

pale f. pala (a vâslei, a elicei etc.)

pâle adj. palid, (fig.) sters

palefrenier m. rândas (la cai)

palefroi m. (ist.) cal de parada

Page 253: Dictionar Francez Roman

paléolithique m., adj. paleolitic

paléontologie f. paleontologie

paléontologiste adj., m. paleontolog

paléozoïque m. adj. paleozoic

palet m. disc (de aruncat)

paletot m. palton

palette f. paleta ( de pictor, de ping-pong), lopatica

pâleur f. paloare

palier m. palier (si tehn.), (fig.) treapta

palinodie f. retractare

pâlir vi. a pali; vt. a face sa paleasca, a îngalbeni

palis m. par, uluca

palissade f. gard (de uluci), spalier

palissandre m. palisandru

palisser vt. a lega ramurile (de un spalier)

palliatif, ive adj. , m. paliativ

pallier vt. a scunde ( un defect), a molcomi ( o durere)

palme f. (ramura de) palmier, laba de cauciuc (pentru

palmé, e adj. (bot. zool.) palmat

palmipédes m. pl. palmipede

palombe f. porumbel gulerat

palonnier m. orcic

pâlot, otte adj. galbejit, ofilit

palpable adj. palpabil, evident

palper vt. a palpa, (fam.) a încasa bani

palpitation f. palpitatie

palpiter vi. a palpita, a tresalta

palsambleu interj. fir-ar sa fie!

pâmer (se) vr. a lesina

pâmoison f. lesin,

pampa f. pampas

pamphlet m. pamflet

pamphlétaire m. pamfletar

pamplemousse m. grepfrut

pampre m. ramura de vita cu fructe si frunze

pan m. bucata de zid, pulpana; interj. buf!

panacée f. panaceu

panache m. panas, penaj, (fig.) trâmba, stralucire

panacher vt. a garnisi cu pene, (fig.) a combina;

panade f. (pop.) mizerie

panader (se) vr. (fig.) a se umfla în pene

panais m. pastârnac

panama m. (palarie de ) panama

panaris m. panaritiu

panasserie f. produse de panificatie

Page 254: Dictionar Francez Roman

pancarte f. pancarta, afis

pandore m. (fam.) jandarm

panégyrique m. panegiric

paner vt. a da prin pesmet

panétiere f. desaga pentru pâine, dulapior pentru pâine

panic m. mohor

panier m. (un) cos (de)

panifier vt. a panifica

panique adj. (în expr.) terreur ~ = groaza subita;

panne f. osânza, catifea fina, zdreanta, rol

panneau m. panon, tablie, plasa (de prins iepuri),

panneton m. floare a cheii, mâner ( de fereastra)

panorama m. panorama

panoramique adj., m. (film) panoramic

pansage m. tesalare (a unui animal)

panse f. rumen (al rumegatoarelor), (fam.) burta

pansement m. pansare, pansament

panser vt. a pansa, a tesala

pansu, e adj. burduhanos

pantelant, e adj. gâfâind, palpitând înca(dupa moarte)

panteler vi. a gâfâi, a palpita, (fig.) a fi cu sufletul la

panthéisme m. panteism

panthéon m. panteon

panthére f. pantera

pantin m. marioneta (si fig.)

pantois adj., m. naucit

pantoufle f. papuc

panzer m. tanc, car blindat

paon, paonne /pan/, m.f. paun, (fig.) persoana înfumurata

paonner /pa-né/ vi. (fam.) a se împauna

papa m. tatic

papauté f. papalitate

pape m. papa

papelard,e adj., m.f. fatarnic

paperasse f. hârtoaga

paperassier, ére m.f. birocrat

papeterie f. papetarie, fabrica de hârtie

papetier, ére m. f. comerciant de hârtie, fabricant de hârtie

papier m. hârtie, polita; pl. acte, pasaport

papille f. papila

papillon m. fluture, papion, afis mic, (fig.) flusturatic

papillonner vi. (fig.) a zbura din floare-n floare

papillotant, e adj. sclipitor

papillote f. papiota (de ata), moate, bomboana învelita în

papilloter vt. a pune pe moate; vi. a clipi (din ochi),

Page 255: Dictionar Francez Roman

papotage m. (fam.) flecareala

papoter vi. (fam.) a flecari

papule f. bubulita

papyrus /-russ/ m. papirus

paquebot m. pachebot

pâquerette f. (bot.) paraluta

pâques m. Paste

paquet m. pachet

paquetage m. împachetare

paqueter vt. a împacheta

par prep. de (catre), prin, pe, din, de (catre), în,

parabole f. parabola (si geom.)

parachévement m. desavârsire

parachever vt. a desavârsi

parachute m. parasuta

parachuter vt. a parasuta

parade f. parada (si fig.), parare

parader vi. a manevra, (fig.) a se fali

paradis m. paradis, galerie (de teatru)

paradisier m. pasarea paradisului

paradoxe m. paradox

paraffine f. parafina

parage m. neam, origine; pl. regiune de tarm, meleaguri

paragraphe m. paragraf

paraître vi. a (a)parea, a fi publicat, a comparea,

parallèle adj., f. paralel(a); m. (geogr. lit.) paralela

parallélépipéde m. paralelipiped

parallélisme m. paralelism

parallélogramme m. paralelogram

paralyser vt. a paraliza, (fig.) a zadarnici

paralysie f. paralizie

paralytique adj., m.f. paralitic

parangon m. prototip, comparatie, nestemata (fara cusur)

paraphe, parafe m. parafa

parapher, parafer vt. a parafa

paraphrase f. parafraza, discurs lung, (fam.) rastalmacire

parapluie m. umbrela de ploaie

parasite adj., m. parazit

parasol m. umbrela de soare

paratonnerre m. paratrasnet

paravent m. paravan

parbleu interj. zau!

parc m. parc, ocol (pentru vite)

parcage m. parcare, tinerea în ocol (a oilor)

parce que loc. conj. pentru ca, deoarece

Page 256: Dictionar Francez Roman

parcelle f. parcela

parcellement m. parcelare

parchemin m. pergament; pl. (fam.) dilome universitare

parcheminé, e adj. ca pergamentul

parcimonieux, euse adj. zgârcit

parcourir vt. a parcurge (si fig.)

parcours m. parcurs

pardessus m. pardesiu

pardi, pardieu, pardienne/ interj. la naiba!

pardon m. iertare, scuza; pl. (bis.) indulgente

pardonnable adj. care se poate ierta, scuzabil

pardonner vt., vi. a ierta; vt. a scuza, vi. a cruta

pare-boue m. invar. aparatoare de noroi ( unei masini)

pare-brise m. invar. parbriz (al unei masini)

pare-feu m. invar. stingator de incendiu

pareil, eille adj. egal, asemenea; m. egal, seaman, lucru

parement m. podoaba, împodobire, perdea (de altar)

parent, e m.f. ruda; parinti, stramosi

parenté f. rude(nie), înrudire

parenthése f. paranteza (si fig.)

parer vt., vr. a (se) împodobi; vt. a para, a pregati,

paresse f. lene(vie)

paresser vi. a lenevi

paresseux, euse adj., m.f. lenes

parfaire vt. a perfectiona, a completa

parfait, e adj. perfect, complet; m. perfectiune, (gram.)

parfiler vt. a destrama, (fig.) a analiza în amanuntime

parfois adv. uneori, câteodata

parfumer vt., vr. a (se) parfuma

parfumeur, euse m.f. negustor de parfumuri, fabricant de parfumuri

pari m. pariu

parier vt. a paria

parieur, euse m.f. persoana care face un pariu

paritaire adj. la paritate

parité f. paritate

parjure m.f., adj. sperjur

parking m. loc de parcare (pentru masini)

parlant. e adj. graitor, vorbaret, sonor, foarte asemanator

parlement m. parlament

parlementaire adj., m. parlamentar

parlementer vi. a parlamenta, a duce tratative

parler vi., vr. a (se) vorbi; vi. (fig.)a impune;

parleur, euse adj., m.f. vorbitor; m. receptor (telefonic)

parloir m. vorbitor (al unui internat etc.)

parmesan m. parmesan

Page 257: Dictionar Francez Roman

parmi prep. dintre

parodier vt. a parodia, a imita

paroi f. perete

paroisse f. parohie

paroissien,enne m.f. enorias, (fam.) individ

parole f. vorba, darul vorbirii, timbru (al vocii)

paronyme m. paronim

paroxysme m. paroxism

parpaillot, e m.f. (fa,.) nelegiuit

parquer vt. a închide într-un tarc, a parca, a îngradi

parquet m. parchet (si jur.)

parqueteur m., adj. (persoana) care face parchetul

parqueur, euse m.f. îngrijitor al vitelor într-un tarc

parrain m. nas (de botez)

parricide m., adj. paricid

parsemer vt. a presara, a raspândi

part m. (jur.) prunc; f. parte, portie, cota-parte, loc

partage m. împarteala, partaj

partageable adj. care poate fi împartit

partager vt. a împarti, (fig.) a împartasi, a participa la,

partance f. pornire (a unei nave)

partant m. persoana care pleaca; conj. prin urmare

partenaire m. partener, asociat

parterre m. parter (la teatru), loc pentru cultivarea

parti m. partid, hotarâre, profit, partida

partial, e /-si-al/ adj. partinitor

participation f. participare

participe m. (modul) participiu

participer vi. a paticipa, a proveni din

particularité f. particularitate, amanunt

particule f. particula, particica

particulier, ére adj. specific, particular, special, separat,

partie f. parte, portiune, specialitate, partida (de joc)

partiel, elle /-si-él/ adj. partial

partir vi. a pleca, a porni, a începe, a iesi

partisan, e m.f. partizan, adept; adj. de partid, de partizani

partitif, ive adj., m. partitiv

partition f. împartire, partitura

partout adv. pretutindeni

parure f. podoaba, gateala, garnitura (de perle)

parution f. aparitie (a unei publicatii)

parvenir vi. a parveni, a ajunge

parvenu, e m.f. parvenit

parvis m. piata (în fata unei biserici)

parysillabe adj., m. parisilabic

Page 258: Dictionar Francez Roman

pas m. (urma de) pas (si geogr.), mers, prag (al usii)

passable adj. suportabil, pasabil

passade f. trecere rapida, (fig.) toana

passage m. (loc de) trecere, tranzitie, pasaj (dintr-o

passager, ére adj., m.f. pasager

passant, e m.f. trecator (de pe strada); adj. umblat

passe f. trecere, pasa, (mar.) senal, (tipogr.)

passé, e adj. trecut; m. trecut (si gram.); prep. dupa

passe-droit m. favoare, (înv.) nedreptate

passement m. ceapraz, firet

passementer vt. a pune ceaprazuri

passementerie f. (magazin de) ceaprazarie

passe-montagne m. caciulita (care acopera urechile si gâtul)

passe-partout m. invar. speraclu, (fig.) modalitate de a te

passe-passe m. invar. (fig.) înselatorie, cotcarie

passepoil m. vipusca, tiv

passeport m. pasaport

passer vi. a trece (si fig.), a traversa, a pasa,

passereau m. pasarica

passerelle f. pasarela, podet

passe-temps m. invar. distractie, ocupatie placuta

passeur m. luntras, podar

passible adj. (jur.) pasibil

passif, ive adj., m. (gram.fin.) pasiv

passion f. pasiune, suferinta

passionner vt. a pasiona, a inspira pasiune;

passivité f. pasivitate

passoire f. filtru, strecuratoare

pastel adj., m. (pict.) pastel; m. (bot.) drobusor

pastelliste m. pictor de pasteluri

pastéque f. pepene verde

pasteur m. pastor, pastor; adj. care practica pastoritul

pasteuriser vt. a pasteuriza

pastiche m. pastisa

pastille f. pastila, bomboana

pastoureau, elle m.f. ciobanas

patache f. (fam.) trasura hodorogita

patapouf m. (pop.) grasan, bufnitura

pataqués m. greseala de pronuntare

patate f. (fam.) cartof

patati, patata interj. tranca-fleanca!

patatras interj. zdronc!

pataud, e m.f. (fam.) om greoi

pataugeage m. balaceala (în noroi)

patauger vi. a se balaci (în noroi), (fig.) a se împotmoli

Page 259: Dictionar Francez Roman

patchouli /pat'-chou-/ m. paciulie

pâte f. coca, pasta, magiun, (fig.) fire

pâté m. pateu, (fig.) pata (de cerneala), grup de case

pâtée f. terci (pentru îndopat pasarile etc.)

patelin, ine m. (pop.) satuc, adj., m.f. pehlivan

patenôtre f. Tatal nostru, rugaciune mormaita, balmajeala;

patent, e adj. evident; f. (com.) patenta

patenter vt. a patenta

patére f. suport de perdea

paternel, elle adj. parintesc, din partea tatalui

pâteux, euse adj. pastos, cleios, (lit.) greoi

pathétique adj. patetic

pathogéne adj. patogen

patibulaire adj. de spânzuratoare

patiemment adv. cu rabdare

patience f. rabdare, perseverenta, pasienta

patient, e adj. rabdator; m.f. pacient

patienter vi. a avea rabdare

patin m. (sport) patina

patine f. cocleala, patina (a unui monument vechi)

patiner vi. a patina; vt. a acoperi cu o patina,

patineur, euse m.f. patinator

patinoire f. patinoar

pâtir vi. a suferi, a lâncezi

pâtis m. pasune, izlaz

pâtisser vt. a framânta aluatul; vi. a face prajituri

pâtisserie f. patiserie, prajitura

pâtissier, ére m.f. cofetar

pâtissoire f. masa (planseta) pentru prajituri

patois m. dialect, grai

patouiller vi. (fam.) a se balaci

pâtre m. pastor

patriarche m. patriarh (si fig.)

patrimoine m. patrimoniu

patriote m.f. patriot

patriotique adj. patriotic

patriotisme m. patriotism

patron, onne m.f. protector, patron; m. tipar, model

patronage m. protectie, patronaj

patronner vt. a proteja, a patrona, a croi (dupa model)

patronymique adj. patronimic

patrouille f. (mil.) patrula

patrouiller vi. a se balaci în noroi, a patrula;

patrouilleur m. (mil.) element component al unei patrule

patte f. laba, (fam.) mâna sau picior mare, picior

Page 260: Dictionar Francez Roman

pâturable adj. bun pentru pasunat

pâturage m. pasune, pasunat

pâture f. nutret, pasunat, (fig.) hrana

pâturer vi. a paste

paturon m. chisita (la cal etc.)

paume f. palma (a mâinii), (un fel dde ) oina

paumer vt. a lovi (cu palma), (pop.) a paierde

paupérisation f. (pol.) pauperizare

paupiére f. pleoapa

pause f. pauza

pauvre adj. sarac, biet, (fig.) slab; m. nevoias

pauvreté f. saracie, nevoie; pl. banalitati

pavage m. pavaj, pavare

pavaner (se) vr. a se umfla în pene

pavé m. pavea, pavaj

pavement m. pavare, pavaj (de lux)

paver vt. a pava

pavillon m. pavilion (si anat. mar.),chiosc, steag

pavois m. pavaza, scut, pavoaz

pavoiser vt. a pavoaza

pavot m. mac de gradina

payable adj. platibil

payer vt. a (ras)plati, a ispasi; vi. a fi rentabil;

payeur, euse m.f. persoana care face plati

pays m. tara, regiune, tarâm, (fig.) patrie, (fam.)

paysage m. peisaj

paysan, anne m.f. taran

paysannerie f. taranime

peau f. piele, coaja (de fruct)

peccadille f. greseala neânsemnata

péché m. pacat

pêche f. piersica, pescuit, cantitsatea de peste prins

pécher vi. a pacatui

pêcher vt. a pescui (si fig. fam.); m. piersic

pêcherie f. pescarie, loc bun de pescuit

pêcheur, euse m.f. pescar; adj. pescaresc

pécheur,eresse adj., m.f. pacatos

pécore f. (înv.) vita, (fam.) dobitoc

pécule m. mica suma economisita

pécuniaire adj. banesc

pédagogie f. pedagogie

pédagogue m. pedagog

pédale f. pedala, teava de orga, (fig.) ciclism

pédaler vi. a pedala, (pop.) a alerga

pédant, e adj., m.f. pedant

Page 261: Dictionar Francez Roman

pédestre adj. pedestru, pe jos

pédicure m.f. pedichiurist

pédoncule m. peduncul, (bot.) codita

pégre f. (arg.) drojdia societatii

peignage m. daracire, daracit

peigne m. pieptene, darac

peigner vt., vr. a (se) pieptana; vt. a daraci, (pop.)

peignoir m. halat (de baie) , capot

peinard, e adj. (pop.) cu calm, tacticos

peindre vt. a picta, a descrie

peine f. pedeapsa, suferinta, truda, necaz

peiner vt. a necaji; vt., vi. a (se) obosi; vi. a se

peint, e adj. pictat, zugravit

peintre m. pictor

peinture f. pictura, vopsea, zugravire (si fig.)

peinturlurer vt. (fam.) a zugravi în culori tipatoare

péjoratif, ive adj. peiorativ

pelage m. piele (a unui animal), jupuit (al pieilor)

pelé, e adj. chel, cojit. (fig.) arid; m. chel(bos)

pêle-mêle m. invar. harababura; adv. vaiste, în neorânduiala

peler vt. a razui (pieile), a jupui (de coaja);

pélerin, e m.f., pelerin(a)

pelisse f. suba

pelle f. lopata, lopatica

pelletée f. o lopata de, (fig.) o sumedenie

pelleterie f. blanarie, (magazin de) blanuri

pelletier, ére m.f. blanar

pellicule f. matreata, pelicula, pielita

pelote f. ghem, cocolos, pernita de ace

peloter vt. a face ghem, (pop.) a pipai, a burdusi,

peloton m. ghemotoc, pluton, roi

pelotonner vt., vr. a (se) face ghem

pelouse f. pajiste

pelu, e adj. paros

peluche f. plus

pelucher vi. a se scamosa

pelure f. coaja (de legume, fructe)

pénaliser vt. a penaliza

pénalité f. penalitate

penaud, e adj. rusinat, încurcat

penchant, e adj. înclinat (si fig.); panta, înclinatie(si fig)

pencher vt., vi., vr. a (se) înclina; vi. (fig.) a fi

pendable adj. (bun) de spânzurat

pendaison f. atârnare, spânzurare

pendant, e adj. care atârna; m. pereche (a unui lucru);

Page 262: Dictionar Francez Roman

pendeloque f. cercel lung, ciucure de cristal (al unui

pendentif m. pandantiv

penderie f. garderob

pendre vt., vr. a (se) spânzura; vt., vi. a atârna

pendu, e adj., m.f. spânzurat

pendule m. (fiz.)pendul; f. pendula

pêne m. zavor

pénétrant, e adj. patrunzator

pénétration f. patrundere, penetratie

pénétrer vt., vi. a patrunde; vt. a trece prin, (fig.)

pénible adj. greu, dureros, neplacut

péniche f. slep

péninsulaire adj. peninsular

pénitence f. penitenta, pocainta, pedeapsa

pénitent, e adj. pocait

penne f. pana (lunga) de pasare

pénombre f. penumbra

pensant, e adj. gânditor

pensée f. gând(ire), memorie, intentie, parere, cugetare,

penser vi. a se gândi, a medita, a baga de seama,

penseur, euse adj., m.f. gânditor

pensif, ive adj. gânditor

pension f. pensi(un)e, pension

pensionnaire m.f. pensionar, chirias într-o pensiune, intern

pensionner vt. a acorda o pensie, a pensiona

pensum /pin-som/ m. pedeapsa scrisa (data unui elev)

pentagone /pin-/ m. pentagon

pente f. panta, înclinare, (fig.) înclinatie

pépiement m. piuit

pépier vi. a piui

pépin m. sâmbure (al anumitor fructe), (fam.) cortel,

pépinière f. puiet, pepiniera (si fig.)

perçant, e adj. patrunzator, ascutit, (despre ochi) viu

perce f. burghiu

percée f. deschizatura, drum (deschis)

percement m. gaurire, strapungere, deschidere (a unui drum)

perce-neige f. invar. ghiocel

percepteur m. perceptor

perception f. percepere, perceptie (si fig.)

percer vt. a gauri, a strapunge, a deschide (un drum),

percevable adj. perceptibil

percevoir vt. a percepe, a sesiza

percher vi., vr. a (se) cocota; vt. a pune sus de tot

perchoir m. stinghie (pe care se cocota pasarile)

perclus, e adj. paralizat, olog

Page 263: Dictionar Francez Roman

percussion f. percutie (si muz.)

percuter vt., vi. a (se) ciocni

perdition f. pierdere (totala), (fig.) destrabalare

perdre vt., vr. a (se) pierde; vt. a strica, a nenoroci;

perdreau m. pui de potârniche

perdrix f. potârniche

perdu, e adj. pierdut, ruinat, disparut, îndepartat, (fig.)

pére m. tata, parinte, mos(neag), preot;

pérégrination f. peregrinare, pribegie

péremptoire adj. peremptoriu, hotarâtor

perfection f. perfeci(une), desavârsire, terminare completa

perfectionner vt. a perfectiona, a desavârsi

perfide adj., m.f. perfid

perforation f. perforare, perforatie

perforer vt. a perfora

performance f. performanta

péricarpe m. (bot.) pericarp

périclitation f. periclitare, primejduire

péricliter vi. a periclita, a fi în primejdie

péril /-ril'/ m. primejdie, ris

périlleux, euse adj. primejdios, riscant

périmer (se) vr. a se perima, a nu mai avea valoare

périmètre m. perimetru

périnée m. perineu

période f. perioada (si stil.), (mil.) stagiu, faza,

périodicité f. periodicitate

périodique adj. m. periodic

périoste m. periost

péripétie f. peripetie

periphérie f. periferie

périphrase f. perifraza

périple m. periplu

périr vi. a pieri (si fig.)

périssable adj. pieritoe, (despre marfuri) perisabil

périssoire f. caiac

péristyle m. peristil

péritoine m. peritoneu

perle f. perla (si fig.), margea, picatura transparenta

perler vt. a da forma unei perle, a decortica,

permanence f. permanenta, durata, garda (la spital)

permanent, e adj. permanent; f. (ondulatie) permanent(a);

perméable adj. permeabil, (fig.) receptiv

permettre vt., vr. a(-si) îngadui

permission f. permisi(un)e, îngaduinta

permutation f. permutare, permutatie, transfer(are)

Page 264: Dictionar Francez Roman

permuter vt. a permuta (si mat.), a transfera

pernicieux, euse adj. pernicios, daunator

péroné m. peroneu

péronelle f. (femeie) flecara, neroada

péroraison f. perorare, peroratie

pérorer vi. a perora

perpendiculaire adj., f. perpendicular(a)

perpétrer vt. a comite (cu premeditare)

perpétuation f. perpetuare

perpétuel,elle adj. perpetuu, vesnic, pe viata

perpétuer vt. a perpetua

perpétuite f. perpetuitate, vesnicie

perquisition f. perchezitie

perquisitionner vi. a perchezitiona

perron m. peron (în fata intrarii unei cladiri)

perroquet m. papagal (si fig.)

perruche f. femela a papagalului, (un fel de) papagal

perruquier m. peruchier

pers, e adj. verde-albastrui

persan, e adj. persan; m.f. (cu maj) locuitor al Iranului;

persécuter vt. a pesecuta, a chinui

persécuteur, trice adj., m.f. prigonitor

persécution f. persecutare, persecutie

persévéramment adv. (în mod) perseverent

persévérance f. perseverenta

persévérer vi. a persevera

persienne f. oblon

persiflage m. persiflare, ironizare

persifler vt. a persifla, a ironiza

persil /-si/ m. patrunjel

persistance f. persistenta, staruinta

persister vi. a persista, a starui

personnage m. persoana de vaza, personaj

personnaliser vt. a întru(chi)pa

personnalité f. personalitate; pl. aluzii jignitoare

personne f. persoana, constitutie (fizica);

personnel, elle adj. m. personal

personnifier vt. a personifica, a întruchipa

perspective f. perspectiva (si fig.)

persuader vt., vr. a (se) convinge; vr. a-si închipui

persuasion f. convingere

perte f. pierddere, distrugere, moarte

pertinence f. pertinenta, competenta

pertinent, e adj. pertinent, competent, nimerit

pertuis m. deschizatura, gâtuitura

Page 265: Dictionar Francez Roman

perturbation f. perturbare, perturbatie

péruvien, enne adj., m.f. (cu maj.) peruvian

pervenche f. (bot.) brebenoc; adj. albastru-deschis

pervers, e adj., m.f. pervers, vicios

perversité f. perversitate, viciiiu

pervertir vt., vr. a (se) perverti, a (se) corupe;

pervertissement m. pervertire, corupere

pesage m. cântarire, cântarit

pesamment adv. greoi

pesant, e adj. greu, greoi (si fig.), (fig.) apasator;

pesanteur f. greutate, gravitate, încetineala (a mintii)

pesée f. cântarire, obiect, céntarit, apasare

peser vt. a cântari; vi. a trage greu (la cântar),

pessimiste m.f., adj. pesimist

peste f. ciuma, (fig.) flagel, (fam.) copil zburdalnic

pester vi. a bombani, a dracui

pestiféré, e adj., m.f. ciumat

pestilentiel, elle adj. contagios, contaminat (de ciuma),

pet m. gaz intestinal, (pop.) bucluc

pétale m. petala

pétard m. pedarda, pocnitoare, (fig.) stire senzationala

pétarde f. serie de gaze intestinale, serie de detunaturi

pétaudiére f. (fam.) adunare zgomotoasa

péter a trage vânturi, a trosni, (fam.) a exploda

pétillement m. trosnet (al lemnelor în foc), scânteiere (a

pétiller vi. a trosni, a scânteia

pétiole /-si-/ m.. petiol

petiot, e adj. micut

petit, e adj. mic, nevârstnic, neânsemnat, (fig.) meschin

petit-beurre m. biscuit

petit-bourgeois adj., m.f. mic burghez

petitement adv. (pe) putin, moderat, modest, josnic

petitesse f. micime (si fig.), modicitate, josnicie

petit-fille f. nepoata (de fiu, de fiica)

petit-fils m. nepot (de fiu, de fiica)

pétition f. petitie

pétitionnaire m.f. petitionar

petit-lait m.zer

petit-maître petit-maîtresse m.f. tânar(a) fandosit(a)

petit-neveu m. stranepot

petit-niéce f. stranepoata

petit-pois m. mazare

pétri, e adj. framântat, (fig.) plin de

pétrification f. petrificare, lucru petrificat

pétrifier vt. a petrifica, a uimi

Page 266: Dictionar Francez Roman

pétrin m. copaie (pentru aluat)

pétrir vt. a plamadi, (fig.) a modela

pétrole m. petrol, gaz lampant

pétrolier adj. petrolier; m. petrolist, (vas) petrolier

pétulance f. vioiciune, neastâmpar

pétulant, e adj. vioi, neastâmparat

pétuma m. petunie

peu adv., m. putin

peuh interj. vax!

peuplade f. seminte, trib

peuple m. popor, multime

peuplé, e adj. populat

peuplement m. populare

peupler vt. a popula; vi. a se înmulti

peuplier m. plop

peur f. frica, spaima

peureux, euse adj., m.f. fricos

peut-être adv. poate; m. invar. (fig.) îndoiala, dubiu

phænix m. palmier pitic

phalange f. falanga (si anat.)

phanérogame adj., f. pl. fanerogam(e)

phantasme m. fantasma, aratare

pharaon m. faraon

phare m. far, (fig.) calauza

pharmacie f. farmacie

pharmacien, enne adj. m.f. farmacist

pharyngien, enne adj. al faringelui

pharynx m. faringe

phase f. faza (si astron.), perioada

phénix m. pasarea fenix, (fig.) persoana deosebita

phénol m. fenol

phénomène m. fenomen, lucru rar

philanthrope m.f. filantrop

philarmonique adj. (în expr.) société ~ = societate filarmonica

philatélie f. filatelie

philatéliste m. filatelist

philistin m. filistin

philologie f. filologie

philologue m. filolog

philosophe m.f., adj. filozof(ie)

philtre m. bautura vrajita

phlébite f. flebita

phlegmon m. flegmon

phobie f. fobie

pholosophie f. filozofie

Page 267: Dictionar Francez Roman

phonétique adj., f. fonetic(a)

phonique adj. fonic, sonor

phonographe m. fonograf

phoque m. foca

phosphore m. fosfor

phosphorescent, e adj. fosforescent

photo(graphie) f. fotografie

photocopie f. fotocopie

photogénique adj. fotogenic

photographe m. fotograf

photographier vt. a fotografia, (fig.) a descrie amanuntit

photographique adj. fotografic

photogravure f. fotogravura

photon m.(fiz.) foton

photosphére f. (astron.) fotosfera

photothéque f. fototeca

photoynthése f. fotosinteza

phrase f. fraza

phraséologie f. frazeologie

phraser vi. a vorbi afectat

phraseur, euse m.f. persoana care vorbeste afectat

phréatique adj. (în expr.) nappe ~ = pânza freatica

phtisie f. ftizie

phylloxéra m. filoxera

physicien, enne m.f. fizician

physico-chimie f. fizico-chimie

physiologie f. fiziologie

physionomie f. fizionomie

physionomiste m.f. fizionomist

physique adj., m. fizic; f. fizica

physocrate m.f., adj. fiziocrat

piaffement m. tropait pe loc

piaffer vi. (despre cai) a tropai pe loc, (fig.)

piaillement m. piuit

piailler vi. (despre pasari) a piui

piane-piane adv. (fam.) încetisor, domol

pianino m. pianina

pianiste m.f. pianist

piano m. pian; adv. (muz.) piano

pianoter vi. a zdrangani la pian

piaule f. (pop.) odaie

piaulement m. piuit, scâncit

piauler vi. a piui, a scânci

pic m. târnacop, pisc, (ornit.) ghionoaie

pichenette f. (fam.) bobârnac

Page 268: Dictionar Francez Roman

pichet m. urcior (pentru apa etc.)

pick-up /-eup/ m. invar. (angl.) picup

picorer vi. a piguli; vt. a ciuguli (de ici de colo)

picot m. aschie, ciocan (de pietrar), colt (de dantela)

picotement m. (senzatie de ) întepatura, piscatura

picoter vt. a întepa, a pisca, a ciuguli, (fam.) a tachina

pie f. cotofana, (fam.) femeie vorbareata;

piéce f. bucata, piesa, încapere, moneda, (gura de) tun,

pied m. picior, laba piciorului, poale (de munte etc.)

pied-à-terre m. invar. locuinta sezoniera

pied-de- biche m. picior curbat (de mobila), cleste (de dentist,

pied-droit m. stâlp de sustinere

piédestal piédouche m. piedestal, (fig.) suport

piége m. cursa, capcana (si fig.)

pie-griéche f. (ornit.) sfrâncioc, (fig.) femeie cicalitoare

pie-mére f. (anat.) pia-mater

pierraille f. bolovanis, morman de pietre

pierre f. piatra (si med.)

pierreries f.pl. pietre pretioase

pierreux, euse adj. pietros

pierrot m. Pierrot (masca), (pop.) vrabioi

piétaille f. (fam.) pedestrime

piété f. cucernicie

piéter vi. (despre pasarele) a topai

piétinement m. tropait, calcare în picioare

piétiner vi. a tropai; vt. a calca în picioare

piéton, onne m.f. pieton; adj. referitor la pietoni

piétre adj. prapadit, meschin

pieu m. par, stâlp, tarus

pieuvre f. caracatita

pieux, euse adj. pios, cucernic

pif m. (pop.) nas (mare)

piffrer, (se) vr. (pop.) a se ghiftui

pigeon m. porumbel; (fam.) fraier

pigeonnier m. porumbel

piger vt. (pop.) a se zgâi, a se captusi (cu o boala),

pigmantation f. pigmentare, pigmentatie

pignocher vi. (fam.) a mânca fara pofta

pignon m. pinion, (constr.) fronton

pilage m. pisare, pisat

pilastre m. pilastru

pile f. gramada, stâlp, pila, revers (al unei meonede),

piler vt. a pisa, (fam.) a chelfani

pileux, euse adj. pilos, referitor la parul de pa corp

pilier m. stâlp (si fig.), proptea

Page 269: Dictionar Francez Roman

pilissonnerie f. strengarie, obscenitate

pillage /pi-yaj'/ m. jaf, jefuire

pillard, e /pi-yar'/ m.f., adj. jefuitor, (fig.) plagiator

piller /pi-yé/ vt. a jefui, (fig.) a plagia

pilon m. pisalog (de lemn, metal), picior de lemn

pilonnage m. pisare, batatorie

pilonner vt. a pisa cu un pisalog, (mil.) a bombarda

pilori m. stâlp (al infamiei)

pilorier vt. a pune la stâlpul infamiei

pilotage m. pilotare, pilotaj

pilote m. pilot, cârmaci, (fig.) îndrumator; adj. pilot

piloter vt. a bate tarusi, a pilota (un avion,

pilotis m. ansamblu de pari (batuti în pamânt, pe fundul

pilou m. tesatura plusata de bumbac

pilule f. pilula

pimbêche f. femeie întepata si înfipta

piment m. ardei iute, (fig.) picanterie

pimenter vt. a ardeia, (fig.) a pipera, a face picant

pimpant, e adj. spilcuit, elegant

pinacle m. vârf (al unei cladiri), culme (si fig.)

pinçade f. ciupitura, piscatura

pince f. cleste, pensa (a unei rochii), stângere

pincé, e adj. (fig.) întepat, rece

pinceau m. pensula, (fig.) maniera de apicta, pictor

pincée f. cantitate care se poate lua cu trei degete,

pince-nez m. invar. ochelari (fara brate)

pincer vt. a ciupi, a pisca, a apuca (cu degetele),

pince-sans-rire m. invar. persoana care ironizeaza fara a avea

pincette f. penseta, vatrai

pinçon m. urma de piscatura

pingouin m. pinguin

pingre adj. (fam.) zgârcit

pinson m. cintezoi

pintade f, bibilica

pinte f. masura de capacitate pentru lichide ( a aprox.

pinter vt. a bea; vi. (pop.) a trage la masea

piochage m. sapat, sapare cu hârletul, (fig., fam.)

pioche f. hârlet

piocher vt. a sapa cu hârletul, (fam.) a roade (cartea),

pion m. (la sah) pion, (arg. scolar) pedagog

pionner vi. a face munca de pionierat

pionnier m. pionier (si fig.)

pioupiou m. (pop.) pifan

pipe f. pipa, conducta

pipée f. pridere a pasarilor (cu capcana), (fig.)

Page 270: Dictionar Francez Roman

pipelet m. (fam.) portar (al unui imobil)

pipe-line /païp'-laïn'/ m. (angl.) conducta (de petrol)

piper vt. a prinde pasari (cu capcane), (fig.) a însela

pipette f. pipeta

piquant, e adj. întepator, picant (si fig.); m. ac, ghimpe,

pique f. sulita; m. (la jocul de carti) pica

piqué, e adj. întepat, alterat, otetit, (fam.) tâcnit;

pique-assiette m. invar. linge blide

pique-nique m. picnic

pique-niquer vi. a participa la un picnic

piquer vt. a întepa, a ustura, a face o injectie,

piquet m. tarus, (mil.) pichet

piqueter vt. a marca cu tarusi

piquette f. tescovina, posirca

piqueur, euse m.f. lucrator care da tighel; m. supraveghetor

piqûre f. întepatura, piscatura, injectie, tighel

pirate m. pirat, vas de pirat

pire adj., m. (cel) mai rau

pirogue f. piroga

pirouette f. pirueta, (fig.) schimbare brusca (a parerii)

pis m. uger; adv. mai rau; m. lucrul cel mai rau

pisc m. chirpici

pisciculteur m. piscicultor

pissement m. urinare

pissenlit m. papadie

pisser vi., vt. a urina

pistache f. fistic

piste f. urma lasata de cineva, pista, poteca

pistolet m. pistol, (fam.) om bizar

piston m. piston, (fam.) protectie

pistonner vt. (fam.) a plictisi, a proteja (pe cineva)

pitance f. tain

piteux, euse adsj. trist, jalnic

pithécanthrope m. pitecantrop

pitié f. mila, compasiune

piton m. piton, vârf (de munte), (pop.) nas mare

pitoyable adj. milos, demn de mila, jalnic

pitre m. paiata (si fig.)

pittoresque adj. pitoresc

pituite f. flegma, mucozitate nazala

pivoine f. bujor

pivot m. pivot, (fig.) baza, suport

pivoter vi. a pivota

placard m. dulap (în perete), afis

placarder vi. a afisa, (fig.) a tintui la stâlpul infamiei

Page 271: Dictionar Francez Roman

place f. loc, slujba, piata, rang, oras fortificat

placement m. plasare, plasament, vindere, vânzare

placenta m. placenta

placer vt. a plasa, a pune, a vinde

placidité f. placiditate

placier, ére m.f. plasator de marfuri

plafond m. tavan, plafon

plafonner vt. a construi un tavan; vi. (fig.) a plafona

plafonnier m. plafoniera

plage f. plaja, (poet.) meleag

plaid /pléd/ m. pled

plaider vi., vt. a pleda

plaideur, euse m.f. persoana care pledeaza

plaidoirie f. playdoier m. pledoarie

plaie f. rana (si fig.), plaga

plaignant, e m.f. reclamant

plain, e adj. neted, plat

plaindre vt., vr. a (se) plânge; vr. a se vaita, a reclama

plaine f. câmp(ie), ses

plainte f. geamat, vaicareala, plângere, reclamatie

plaire vi., vr. v. impers. a (se) placea; vr. a-i placea,

plaisamment adv. (în mod) placut, caraghios

plaisance f. placere, distractie

plaisant, e adj. placut, amuzant, caraghios; m. mucalit,

plaisanter vi. a glumi; vt. a lua în râs (pe cineva)

plaisanterie f. gluma, bataie de joc, fleac

plaisantin m. hâtru

plaisir m. placere, amuzament, distractie, plac, prajitura

plaitif, ive adj. plângaret

plan, e adj. plan, neted; m. plan, proiect

planche f. scândura, plansa, brazda, pluta (la mot);

plancher m. planseu, podea

planchette f. scândurica, planseta

plane m. artar

planer vi. a plana (si fig.), a pluti (în aer), (fig.)

planéte f. planeta

planeur m. planor

planificateur m. planificator

planification f. planificare

planifier vt. planifica

planisphére m. planisfera

planning m. (angl.) planificare

planquer vt. (arg.) a pune la adapost

plant m. rasad, razor (plantat)

plantain m. platlagina

Page 272: Dictionar Francez Roman

plantaire adj. referitor la talpa piciorului

plantation f. plantare, plantatie

plante f. planta, talpa ( a piciorului)

planté,e adj. plantat, înfipt

planter vt. a planta, a împlânta, a fixa; vr. a se posta

planteur m. plantator

plantigrade adj., m. (animal) plantigrad

plantureux, euse adj. planturos, abundent, fertil, (fam.) gras

plaque f. placa, decoratie, tablita

plaquer vt. a placa (un metal, un jucator), a furnirui

plaquette f. placheta, placa comemorativa

plasma m. plasma

plasticité f. plasticitate

plastique adj., f. plastic(a); m. material plastic

plastronner vt. a pune un plastron; vi. a face pe grozavul

plat, e adj. plat (si fig.), neted, (despre un portofel)

platane m. platan

plateau m. platou, tal(g)er, tava

plate-bande f. (tehn.) platbanda, razor

plate-forme f. platforma, (fig.) întelegere

platiner vt. a platina

platitude f. platitudine, mârsavie

platonique adj. platonic

plâtrage m. obiect din ipsos, tencuire cu ipsos

plâtras m. moloz

plâtre m. (lucrare din) ipsos

plâtrer vt. a tencui cu ipsos

plâtrier m. lucrator în ipsos

plâtriére f. cariera de var

plausible adj. plauzibil

plébe f. plebe

plébéien, enne adj. plebeian; m.f. plebeu

plein, e adj. plin (si fig.), compact, încarcat, complet,

plein-emploi m. (ec. pol.) folosire deplina a mâinii de lucru

plénier, ére adj. plenar

plénipotentiaire m., adj. plenipotentiar

plénitude f. (de)plinatate, plenitudine

pléthore f. abundenta, surplus

pleurant, e adj. plângator;

pleurer vi. a (de) plânge; vt. a regreta

pleureur, euse adj. plângator; f. bocitoare

pleurnicher vi. a se smiorcai

pleurs m.pl. lacrimi

pleutre m. las

pleuvoir v. impers. a ploua; vi. a curge (si fig.)

Page 273: Dictionar Francez Roman

plévre f. pleura

plexus /-ksuss/ m. plex

pli m. cuta, rid, plic, ondulatie, îndoitura, (fig.)

pliant, e adj. pliant, (fig.) docil; m. scaun pliant

pliement m. îndoire

plier vt., vi. a (se) îndoi; vt. a încovoia, a face

plique f. ciuf slinos

plissage m. plisare

plissé, e adj. plisat, încretit; m. cuta, pliseu

plisser vt. a face pliuri; vi. a avea pliseuri

pliure f. faltuire (a hârtiei)

ploiement m. îndoire, încovoiere

plomb m. plumb. glont

plombage m. plumbuire, plombare

plomber vt. a plumbui, a plomba; vr. a se întuneca

plombier m. instalator

plongée f. (s)cufundare

plongeoir m. trambulina

plongeon m. plonjon, (ornit.) cufundar

plonger vt., vi., vr. a (se) (s)cufunda; vt. a baga,

plongeur, euse adj. scufundator; m. scafandru

ploutocratie f. plutocratie

ployer /ploi-ié/ vt., vi. a (se) încovoia; vt. (fig.)

pluie f. ploaie (si fig.)

plumage m. penaj (al unei pasari)

plumaison f. jumulire

plume f. pana, penita, (fig.) scriitor, stil

plumeau m. matura din pene

plumer vt. a jumuli

plumet m. pana de palarie

plumeux, euse adj. referitor la pene, acoperit cu pene

plumier m. penar

plupart f. cea mai mare parte, majoritatea

plural, e adj. multiplu

pluralité f. pluralitate, multiplicitate

pluriel, elle adj., m. plural

plurivalent, e adj. (chim.) polivalent

plus adv. (cel) mai mult, plus;m. maximum, (mat.) plus

plusieurs adj. nehot. pl. mai multi, câtiva;

plus-que-parfait m. mai mult ca perfect

plus-value f. plus valoare

plutôt adj. mai curând, de preferinta

pluvieux, euse adj. ploios

pneu m. pneu, scrisoare exprimata prin posta pneumatica

pneumatique adj., f. pneumatic(a)

Page 274: Dictionar Francez Roman

pochade f. pictura executata în graba

pocharder vt. (pop.) a îmbata

poche f. buzunar, punga, polonic (pentru supa), gusa

pocher vt. a învineti, a picta în graba, a face oua

pochette f. buzunaras, batista mica, vioara mica

pochoir m. carton decupat (folosit în (pictura)

poêle /poil'/ m. soba, postav (pentru acoperit sicriul)

poêler vt. a praji în tigaie

poêlier m. sobar

poêlon m. craticioara

poème m. poem

poésie f. poezie, arta de a scrie versuri

poète, poétese m. f. poet

poétique adj., f (arta) poetic(a)

poétiser vt. a poetiza, a idealiza; vi. a face versuri

poids m. greutate (si fig.) pondere, povara

poignant, e adj. sfisietor, cumplit

poignard m. pumnal

poignarder vt. a injunghia, (fig) a sfisia

poigne f. putere de stringere a miinii,(fig.fam) energie

poignée f.o mina de, un pumn de, miner, clanta

poignet m. incheietura a miinii

poil m, par, peri (de pe corp)

poiln, e adj. paros, acoperit cu par

poinçonner vt. a perfora, a marca (un metal pretios)

poinçonneur,euse m.f. persoana care perforeaza, taxator(de bilete)

poindre vi. a rasari, a miji, (despre plante) a incolti

poing m. pumn

point m. punct (si mat., muz., sport), impunsatura

pointe f. virf, limba de pamint care inainteaza in mare

pointer vt., vr. a (se) înalta; vt. a ridica în sus,

pointillé m. linie punctata, gravura în puncte

pointilleux, euse adj. irascibil, exigent

pointu, e adj. ascutit, tuguiat, (despre glas) pitigaiat

pointure f. masura (la încaltaminte, manusi etc.)

poire f. para, (fam.) natarau, (pop.) mutra

poireau m. praz

poirier m. par (pomul)

pois m. mazare

poison m. otrava (si fig.)

poissard, e adj. grosolan; f. (pop.) negustoreasa de peste

poisser vt. a unge cu smoala, a naclai, (arg.) a plictisi

poisseux, euse adj. naclait

poisson m. peste

poissonnerie f. pescarie

Page 275: Dictionar Francez Roman

poissonneux, euse adj. plin de peste

poissonnier, ére m.f. pescar, negustor de peste

poitrail m. piept al unui animal, curea (de ham), (un fel

poitrinaire m.f., adj. tuberculos

poitrine f. piept, plamâmi

poivre m. piper, (fig.) sare (a unei povestiri)

poivriére f. solnita pentru piper, pipernita

poivron m. ardei iute

poix f. smoala

polaire adj. polar

polariser vt. a polariza (si fig.)

pôle m. (geogr., fiz.) pol

polémique adj., f. polemica

polenta /-lén-/ f. mamaliga

poli, e adj. lustruit, slefuit (si fig.), politicos;

police f. politie, polita

policer vt. a îmblânzi moravurile, a civiliza

polichinelle m. marioneta cu doua cocoase

policier, ére m.f., adj. politist

policlinique f. clinica (administrata de oras)

poliomyélite f. poliomielita

polir vt. a lustrui, a slefui

polissage f. lustruire, slefuire

polisson, onne m.f. vagabond, puslama, strengar; adj. deocheat

polissonner vi. a vagabonda, a face strengarii, a vorbi

politesse f. politete

politicaillerie f. (fam.) politica meschina

politicard, e m.f. (peior.) politician intrigant

politicien, enne m.f. (peior.) politician

politique f. politica, (fig.) iscusit; om politic

politiquer vi. a discuta politica

politiser vt. a politiza

polka f. polca

pollen /-lén/ m. polen

pollinisation f. polenizare

polluer vt. a spurca, a profana

pollution f. spurcare, profanare, polutie

polonais, e adj., m.f. (cu maj.) polonea; m. limba poloneza

poltron, onne adj., m.f. las, fricos

poltronnerie f. lasitate, frica

polyandrie f. poliandrie

polyarthrite f. poliartrita

polycellulaire adj. pluricelular

polychrome adj. policrom

polyclinique f. policlinica

Page 276: Dictionar Francez Roman

polyédre adj. poliedric, poliedru

polygamie f. poligamie

polyglotte adj., m.f. poliglot

polygone m. poligon

polymériser vt. (chim.) a polimeriza

polymorphe adj. polimorf

polynôme m. polinom

polype m. polip (si med.)

polypier m. (zool.) colonie de polipi

polytechnicien m. politehnician

polytechnique adj. politehnic

polythéisme m. politeism

polyvalent, e adj. polivalent

pomiculteur m. pomicultor

pommade f. pomada

pommader vt. a pomada

pomme f. mar, maciulie (de baston)

pommé, e adj. de forma unui mar, (fig. fam.) desavârsit

pommeau m. maciulie (de baston)

pommele, e adj. (despre un cal) alb-cenusiu

pommette f. umar al obrazului

pommier m. mar

pompe f. (tehn.) pompa, fast

pomper vt. a pompa, (fig.) a absorbi, (pop.) a bea

pompeux, euse adj. pompos, fastuos, (despre stil) umflat

pompiste m. vânzator la o pompa de benzina

pompon m, ciucure (de lâna, de matase etc.)

pomponner vt. a âmpodobi cu ciucuri, (fig.) a gati; vr.

ponce f. piatra ponce, cerneala din negru de fum

poncer vt. a lustrui cu apiatra ponce

poncif m. (lit.) lucrare banala

ponction f. (med.) punctie

ponctuation f. punctuatie

ponctuel, elle adj. punctual, exact

ponctuer vt. a aplica punctuatia, a punctua, (fig.)

pondaison f. ouat (al pasarilor), perioada ouatului

pondérabilité f. ponderabilitate

pondération f. (fig.) achilibru, ponderatie

pondérer vt. a pondera, a echilibra

pondeur, euse adj. (despre pasari) oatoare, (fig. fam.) fecund

pondre vt. a oua, (fig. fam.) a crea

poney m. ponei

pongé m. tesatura fina de matase si lâna

pont m. pod, punte

ponte f. ouare, cantitatea de oua ouate

Page 277: Dictionar Francez Roman

ponter vi. a ponta, a miza

pontife m. pontif, (fam.) persoana care-si da importanta

pontifer vi. a oficia ca pontif, (fam.) a-si da importanta

pont-levis m. pod mobil (peste un sant)

pope m. popa

popeline f. poplin

popote f. popota, (fam.) bucatarie; adj. (peior.) casnic

populace f. (peior.) norod

populaire adj. popular; m. (peior.) plebe

populariser vt. a populariza

popularité f. popularitate

population f. populatie

populeux, euse adj. (foarte) populat

populisme m. poporanism

porcelaine f. portelan

porc-épic /por-ké-pik'/ m. (zool.) porc spinos, (fig.)

porche m. portic, pridvor

porcher, ére m.f. porcar

porcherie f. cocina de porci

pore m. por

poreux, euse adj. poros

pornographie f. pornografie

porphyre m. pofir

port m. (geogr.) port, defileu, (fig.) liman, purtare,

portage m. transport efectuat de hamali

portaif, ive adj. portativ, transportabil

portail m. portal

portant, e adj, care poarta, care sustine, intro anumita

porte f. poarta, usa, (fig) cale, (geogr.) trecatoare

porte- fenêtre f. usa-geam

porté, e adj. purtat, transportat, (fig) inclinat

porte-affiches m. invar. afisier

porte-aigle m. invar. stegar

porte-aiguilles m.invar. trusa cu ace de cusut

porte-avions invar. portavion

porte-bagages m. invar. port-bagaj

porte-billets m. invar. portofel

porte-bonheur m. invar. talisman

porte-cartes m. invar. portvizit (mil.) portharta

porte-cigares porte-cigarettesm. invar. porttigaret

porte-clefs m. invar. portchei

porte-couteau m. invar. suport pentru tacim

porte-crayon m. invar. suport pentru creioane

porte-drapeau m. invar. portdrapel

portefaix m. hamal salahor

Page 278: Dictionar Francez Roman

porte-feuille m. portofel, portofoliu

porte-greife m. (bot.) portaltoi

porte-habit m. umeras (de haine)

portemanteau m. cuier (de haine), cufar (de haine)

porte-mine m. invar. creion cu mina, creion automat

porte-monnaie m. invar. portmoneu

porte-parole m. invar. purtator de cuvânt

porte-plume m. invar. toc (pentru scris)

porter vt. a purta, a duce, a transporta, a îndrepte,

porte-savon m. invar. sapuniera

porte-serviettes m. invar. suport pentru prosoape

porteur, euse adj., m.f. purtator; m. hamal

porte-voix m. megafon

portier, ére m.f. portar; f. portiera, perdea (de pus la usa);

portillon m. portita

portion f. parte, portiune

portique m. portic

portrait m. portret, (fig.) asemanare mare, (pop.) mutra

portraitiste m.f. portretist

portugais, e adj., m.f. (cu maj.) portughez; m. limba

posage m. punere, instalare

pose f. punere, aseyare, (fig.) poza, afectare

posé, e adj. pus, grav, serios

poser vt. a (de)pune, a aseza, a instala, (fig.)

poseur, euse adj. afectat; m. lucrator care pune ceva,

positif, ive adj. pozitiv (si mat.), sigur; m. (fot. gram.)

position f. pozitie (si mil.), situatie, atitudine, rang,

positivisme m. pozitivism

possédé adj., m.f. posedat, apucat

posséder vt. a poseda, (fig.) a cunoaste (bine);

possesseur m. posesor

possessif m., adj. (gram.) posesiv

possession f. posedare, posesiune

possibilité f. posibilitate, putinta

possible adj., adv., m. posibil

postal, e adj. postal

poste f. poste (si invar.), vagon postal; m. post,

poster vt., vr. a (se) posta, a (se) palsa; vt. a trimite

postérieur adj. posterior, ulterior

postérité f. posteritate

postface f. postfata

posthume adj. postum

postiche adj. adaugat ulterior, (fig.) fals, artificial

postier, ére m.f. functionar la posta

postillon m. olacar, surugiu

Page 279: Dictionar Francez Roman

postsynchroniser vt. a postsincroniza

postulant, e m.f. solicitant (pentru o slujba)

postulation f. solicitare (a unei slujbe)

postuler vt. a solicita (o slujba)

posture f. atitudine, situatie

pot m. vas, oala, (la jocul de carti) pot

potable adj. potabil, (fam.) acceptabil

potache m. (fam.) liceean

potage m. ciorba

potager, ére adj. legumicol, comestibil; m. gradina de

potasse f. (chim.) potasa

potasseur m. (arg. scol.) a toci

potassium /-om'/ m. potasiu

poteau m. potou, stâlp

potée f. un vas de, o oala de , droaie

potelé,e adj. durduliu

potence f. spânzuratoare, streang

potentialité f, potentialitate

potentiel, elle adj., m. potential

poterie f. olarit, olarie, vesela

potiche f. vas (mare) de portelan (chinezesc, japonez)

potier m. olar

potin m. cancan, bârfa, zarva

potiner vi. a bârfi

potion f. portiune

potiron m. dovleac, (bot.) mânatarca

pou m. paduche

pouacre m.f., adj. (fam.) scârbos

poubelle f. lada de gunoi

pouce m. degetul gros (de la mâna), deget, (unitatea de

pouding /-diu'g/ m. puding

poudre f. pudra, praf, pulbere (si mil.)

poudrer vt. a pudra

poudrerie f. pulberarie

poudreux, euse adj. prafuit, prafos

poudriére f. depozit de munitii, pudriera

poudroiement m. prafuire

poudroyer vi. a fi plin de praf; vt. a prafui, a umple de

pouf interj. buf!; m. taburet rotund ccapitonat

pouffer vi. a pufni (în râs)

pouh interj. ptiu!

pouiller vt. a paduchea, a purica, a ocarâ

pouilleux, euse adj. paduchios, (fam.) mizer

poulailler m. cotet pentru gaini, (la teatru) galerie

poulain m. mânz

Page 280: Dictionar Francez Roman

poularde f. gaina îndopata

poule f. gaina, femela (la unele pasari), miza (la joc),

poulet m. pui de gaina, (fig.) scrisorica de dragoste,

pouliche f. iapa tânara

poulie f. (tehn.) scripete

pouliner vi. (despre iepe) a fata

poulpe m. caracatita

pouls /poû/ m. puls

poumon m. plamân

poupard m. copil bucalat, papusa înfasata

poupe f. (mar) pupa

poupée f. papusa (fig), (la tir) figurina fuior

poupin, e adj. rumen (la fata), fraged

poupon, onne m.f. prunc, copil dolofan

pouponner vi. (fam.) a se ocupa de un prunc

pouponnière f. salon de nou-nascuti

pour prep. pentru, in locul, ca (si), drept, la, catre,

pourboire m. bacsis

pourceau m. porc

pour-cent m. invar. procent

pourcentage m. procentaj

pourchaser vt a urmari (cu inversunare)

pourchaseur m. urmaritor

pourfendre vt. a spinteca

pourlécher vt., vr a(-si) linge (buzele)

pourparlers m. pl. convorbiri, tratative

pourpre f. purpura, (fig) imbujorare;

pourpré, e adj. purpuriu

pourquoi adv. conj. de (pentru) ce, din ce cauza;

pourri, e adj. putred, (fig) stricat

pourrir vt. a strica, a face sa putrezeasca

pourrissement m. (fig) degradare, stricare, deteriorare

pourriture f. putreziciune, putrezire, putregai,

poursuite f. urmarire; pl. insistentze

poursuivre vt. a urmari (si fig), a continua

pourtant adv. totusi, cu toate acestea

pourtour m. inconjur

pourvoi m. recurs

pourvoir vi. a prevedea, a procura, a veghea

pourvoyeur m. furnizor

pourvu que loc. conj. numai sa, cu conditia ca

pouse f. crestere, mladita

pousif, ive adj. (despre cai) cu respiratia grea,

pousin m. puisor (de gaina) copilas

poussée f. impingere, acces (si fig)

Page 281: Dictionar Francez Roman

pousse-pousse m. invar. ricsa

pousser vt. a impinge, a extinde (o cucerire)

poussière f. pulbere, praf (si fig)

poussiéreux, euse adj. prafuit, prafos

poutre f. grinda

pouvoir vt.,vr. a (se) putea; v. impers. a fi posibil;

practique adj. practic, destoinic, util f, practica,

practiquer vt. a practica, a profesa, a executa,

praesidium -om

prairie f, pajiste, fineata

pralin m. pamint ingrasat, glazura

praticable adj. practicabil

praticien, cnne m. f. practician

pré m. pajiste

préalable adj. m. (discutie) prealabil(a)

préalablement adv. in prealabil

préambule m. preambul

préau m. curte inchisa(a unei scoli, manastiri)

préavis m. preaviz

préavisier vt. a da preaviz

précaire adj. precar, subred, nesigur

précautinneux, euse adj. precaut

précaution precautie, prevedere

précautionner vt. a preveni; vr. a-si lua masuri de precautie

précciser vt. a preciza

précédement adv. mai inainte

précédent, e adj. m. precedent

précéder vt. a preceda, a merge inainte

préceller vi. (inv) a excela

précepte m. precept, povata

précepteur, trice m. f. preceptor, invatator

préche m. predica

précher vt, a predica, (fig) a recomanda

prêcheur, cuse adj, povatuitor, m.predicator

précieux, cuse adj. pretios, de pret

préciosite f. pretiozitate

precipice m. prapastie, ruina

précipitament adv. (in mod) precipitat, in mare zor

précipitatior precipitare, zor, (chim.) precipitatie

précipiter vt., vr. a (se) precipita, a (se) grabi; vt.

précis, e adj. precis, fix, hotarit, clar, m. manual

précision f. precizie

précompte m. antecalculatie

préconception f. idee preconceputa

préconçu, e adj. preconceput

Page 282: Dictionar Francez Roman

préconiser vt. a preconisa, a recomanda

précurseur adj, m. precursor, premergator

prédécesseur m. predecesor, inaintas

prédestination f. predestinare

prédestiner vt. a predestina, a urzi

prédéterminer vt. a predetermina

prédicable adj. (gram.) care se poate aplica cu referire la

prédicateur, trice m.f.predicator, propovaduitor

prédication f. predica, predicare

prédiction f. prevestire, prezicere

prédilcction f. predilectie, preferinta

prédire vt. a povesti, a prezice

prédisposer vt. a predispune

prédisposition f. predispozitie, inclinatie

prédominance predominanta, predominare, caracter predominant

prédominer vi. a (pre)domina, a prevala

préétablir vt. a prestabili

préexistence f. preexitenta

préfabrication f. prefabricare, prefabricatie

préface f. prefata

préférence f. preferinta, pl. favoruri

préférer vt. a prefera

préfet m. prefect

préfigurer vt. a prefigura, a schita dinainte

préfixation f. formarea (unui cuvnt) cu ajutorul prefixelor

préfixe m. prefix

préfixion f, (fur) fixare a unui termen, termen fixat

préformation f. predispozitie

prégnace f. pregnanta

préhension f. apucare

préhistoire preistorie

préhistorien, enne m.f. specialist in preistorie

préhistorique adj. preistoric

préjudice m. prejudiciu, paguba

préjudicier vi. a prejudicia

préjugé m. prejudecata, parere preconceputa

préjugér vi., vi. a aprecia dinainte

prélart m. prelata

prélasser (se) vr. a se lafai (intr-un fotoliu)

prélèvement m. extragere a unei parti (dintr-un tot)

prélever vt. a lua dinainte, a extrage o parte

préliminaire adj. preliminar; m. pl. preliminarii

prélude preludiu (si muz.)

préluder vi.a prelua (si muz.), (fig.) a pregati

prématuré, e adj. m.f. (copil) prematur

Page 283: Dictionar Francez Roman

préméditation f. premeditare

préméditer vt. a premedita

prémices f. pl. primele roade, trufandale, inceput

premier, êre adj. primul, initial, indispensabil, cel mai bun

premier-né adj. m. prim(ul) nascut

prémisse f. premisa

prémonitoire adj. prevestitor

prémunir vt, a feri; vr. a se apara (din timp)

prenable adj. care poate fi cucerit

prenant, e adj. care serveste la luat, la prins,

prendre vt. a lua, a apuca, a (sur)prindre, a presupune,

preneur, euse m.f. consumator, chirias; adj. care ia

prénom m. prenume

prénommé, e m.f. adj. (persoana) susnumit(a)

preoccuoation f. preocupare

préoccuper vt, vr. a (se) preocupa

préopiner vi. a-si da parerea inaintea cuiva

préparateur, trice m.f. preparator

préparatifs m. pl. preparative

préparation f. preparare, pregatire, preparatie, produs

préparatoire adj. preparator

préparer vt., vr. a (se) pregati

prépondérance f. preponderenta

préposé, e m.f. prepus

préposer vt. a insarcina cu o misiune

préposition f. prepozitie

préraphaélisme m. prerafaelism

prérogative f. prerogativa, privilegiu

près adv, aproape; prep. (pe) linga, in apropiere de,

présage m. prezicere, prevestire

presbyte m,f. adj. prezbit

presbytère m. prezbiteriu, casa parohiala

prescience f. cunoasterea viitorului

prescription f. (jur.) prescriere, prescriptie, ordin formal

prescrire vt. a prescrie, a ordona; (jur.) vr. a se prescrie

préséance f. prioritate

présence f. prezenta

présent, e adj. prezent; m. (timpul) prezent cadou; pl.

présentateur, trice m.f. prezentator

présentation f. prezentare

présenter vt., vr. a (se) prezenta, a (se) recomanda

préservateur, trice adj. care prezerva, apara

préservation f. prezervare, aparare

préserver vt. a prezerva, a apara

présidence f. functia de presedinte, presedentie

Page 284: Dictionar Francez Roman

président m. presedinte

présidentiel, elle adj. prezidential

présider vt. a prezida; vi. a supraveghea

présompteux, euse adj., m.f. înfumurat

présomptif, ive adj. prezumtiv

présomption f. prezumtie, presupunere, înfumurare

presqu île f. peninsula

presque adv. aproape, aproximativ

pressage m. presare, presat

pressant, e adj. urgent, insistent

presse f. teasc, tipar, presa

pressé, e adj. tescuit, presat, urgent, (mil.) împresurat,

presse-citron m. invar. storcatoare de lamâie

pressentiment m. presimtire, presentiment

pressentir vt. a presimti, a încerca sa ghicesti intentiile

presse-papiers m. invar. greutate care se pune peste hârtii

presser vt. a apasa, a tescui, a presa, a înghesui,

pression f. presiune, apasare, (fig.) constrângere

pressoir m. teasc

pressurage m. stoarcere, tescuire, (fig.) epuizare

pressurer vt. a stoarce, a tescui, (fig.) a epuiza

prestance f. prestanta

prestation f.prestare, prestaTIE

preste adj. sprinten; interj. iute!

prestesse f. sprinteneala

prestidigitateur m. prestidigitator

prestige m. prestigiu, (fig.) atractie

prestigieux, euse adj. cu prestigiu

présumé, e adj. presupus

présumer vt. a presupune; vi. a avea o parere prea buna

présupposer vt. a presupune

présupposition f. presupunere

présure f. cheag

prêt, e adj. pregatit, decis, dispus; m. (dare cu)

prêt-à-porter m. haina de gata

prétendant, e m.f. pretendent

prétendre vt. a pretinde, a sustine, a spera; vi. a aspira

prétendu, e adj. pretins, presupus, asa-zis

prétentaine f. (fam.) courir la ~ = a umbla teleleu

prétentieux, euse adj., m.f. pretentios; adj. înfumurat, afectat

prétention f. pretentie, înfumurare, afectare

prêter vt. a da cu împrumut, a atribui; vi. (despre o

prêteur, euse adj., m.f. (persoana) care da cu împrumut;

prétexter vt. a pretexta

prêtre m. preot

Page 285: Dictionar Francez Roman

prêtresse f. preoteasa (la antici)

prêtrise f. preotie

preuvre f. proba (si mat.), dovada

preux m. invar. viteaz

prévaloir vi. a prevala; vr. a se prevala, a trage folos din

prévariquer vi. a se lasa mituit

prévenance f. atitudine prevenitoare

prévenant, e adj. prevenitor

prévenir vt. a preântâmpina, a prevedea, a avertiza

préventif, ive adj. preventiv

prévention f. partinire, (jur.) preventie

préventorium /-om'/ m. preventoriu

prévenu, e adj. prevenit, învinovatit; m. detinut în

prévisible adj. previzibil

prévision f. previziune, prevedere

prévoir vt. a prevedea

prévoyance f. prevedere, bagare de seama

prévoyant, e adj. prevazator, prudent

prie-dieu m. invar. scaunel (pentru rugaciune)

prier vt., vi. a (se) ruga; vt. a insista

priére f. rugaciune, rugaminte, insistenta

prieur, e m.f. staret

prieuré m. staretie, schit

primaire adj. primar, elementar, simplist

primarité f. caracter primar

primauté f. întâietate

prime f. prima; adj. (înv.) cel dintîi, initial, (mat.)

primer vt. a întrece, a da o prima; vi. a avea întâietate

primesautier, ére adj. spontan

primeur f. noutate, prospetime; pl.trufandale

primevére f. ciubotica-cucului

primitif, ive adj. primitiv, stravechi; m. primitiv

primo adv. (mai) întâi

prince m. print, principe;

princesse f. printesa, principesa

princier, ére adj. princiar, somptuos

principal, e adj., m. prinvcipal; m. capital, director de

principauté f. principat

principe m. origine, principiu, element constitutiv

printanier, ére adj. primavaratic

printanisation f. (agr.) iarovizare

printemps m. primavara, (fig.) tinerete, (poet.) an

priorité f. prioritate, precadere

pris, e adj. luat, împrumutat, înghetat, (cu) prins,

priser vt. a evalua, a priza (tutun)

Page 286: Dictionar Francez Roman

prisme m. prisma (si fig.)

prison f. închisoare, detentiune

prisonnier, ére m.f. prizonier, detinut

privation f. privatiune, saracie

privauté f. familiaritate excesiva

privé, e adj. particular, privat, lipsit de; m. viata

priver vt., vr. a (se) priva, a (se) lipsi de

privilége m. privilegiu

privilégié, e m.f., adj. privilegiat

privilégier vt. aprivilegia

prix m. pret, valoare, premiu, rasplata

probabilité f. probabilitate

probable adj. probabil

probité f. probitate

problématique adj. problematic

probléme m. problema, chestiune

procédé m. procedeu

procéder vi. aproveni, a proceda

procés m. proces, (anat.) prelungire, evolutie

procession f. procesiune, cortegiu

processus /-suss/ m. dezvoltare, desfasurare

prochain,e adj. apropiat, (în)vecin(at), proxim; m. aproapele

proche adj. apropiat; adv. aproape; m.pl. rude;

prociamation f. proclamatie, proclamare

proclamer vt., vr. a (se) proclama; vt. a dezvalui

procréateur, trice m.f. procreator

procréation f. procreatie

procurer vt. a procura

procureur vt. a procura

prodigalité f. risipa

prodige m. minune; adj. (în expres.) enfant ~ = copil

prodigieux, euse adj. prodigios, considerabil

prodigue m.f., adj. risipitor

prodiguer vt. a risipi, a nu precupeti

producteur, trice m.f., adj. producator; m. producator de film

productif, ive adj. productiv

production f. producere, productie, prezentare (a unui

productivité f. productivitate, rentabilitate

produire vt., vr. a (se) produce; vt. a prezenta

produit m. produs (si mat.), beneficiu, vlastar

proéminence f. proeminenta, iesind

profanateur, trice adj., m.f. profanator

profanation f. profanare

profaner vt. a profana

proférer vt. a profera

Page 287: Dictionar Francez Roman

professer vt. a profesa, a preda, a declara (în public)

professeur m. profesor

profession f. profesie, declaratie (publica)

professionnel, elle adj. profesional; m. profesionist

professorat m. profesorat

profil m. profil

profiler vi., vr. a (se) profila

profit m. profit, folos

profitant, e adj. (fam.) economicos

profiter vi. a profita, a aduce venit, a folosi, a creste;

profiteur, euse m.f. profitor

profond, e adj. adânc (si fig.)

profondeur f. adâncime, (fig.) profunzime ( a unei idei),

profus, e adj. abundent

profusément adv. din abundenta

profusion f. abundenta

progéniture f. progenitura, (fam.) fiu, fiica

programme m. program. proiect

programmer vi. aprograma

progrés m. dezvoltare, progres

progresser vi. a se dezvolta, a progresa

progressif, ive adj. progresiv, progresist

progression f. progresie, (fig.) progres

progressiste m.f., adj. progresist

prohiber vt. a prohibi, a interzice

prohibition f. prohibitie, interzicere

proie f. prada, (fig.) victima

proiecteur m. proiector

project m. proiect (si tehn.)

projecter vt. a arunca, a proiecta (o lumina), a planui

projectile m. proiectil; adj. care arunca

projection f. aruncare, proiectare, proiectie

prolétaire adj., m. proletar

prolétariat m. proletariat

prolétarien, enne adj. (de) proletar

prolétarisation f. proletarizare

prolétariser vt. a proletariza

prolifération f. (biol.) proliferare, îmnultire

proliférer vi. (biol.) aprolifera, ase înmulti

prolifique adj. (biol.), prolific, fertil

prolixité f. prolixitate

prologue m. prolog

prolongation f. prelungire (în timp)

prolongement m. prelungire (în spatiu), continuare, urmare

prolonger vt. a prelungi

Page 288: Dictionar Francez Roman

promenade f. plimbare

promener vt., vr. a (se) plimba

promeneur, euse m.f. persoana care se plimba

promenoir m. loc de plimbare, promenada

promesse f. promisiune

prometteur, euse m.f., adj. (persoana) care promite

promettre vt. a promite, (fig.) a anunta; vr. a-si promite

promis, e adj. promis; m.f. logodnic

promiscuité f. promiscuitate

promontoire m. promontoriu

promoteur, trice m.f. initiator

promotion f. promovare, promotie

promouvoir vt. a promova

promptitude f. promptitudine

promu, e adj. promovat

promulgation f. promulgare

promulguer vt. a promulga

prôner vt. (relig.) a propovadui, (fig.) a proslavi;

pronon m. pronume

prononcé, e adj. apasat. pronuntat, clar, ferm

prononcer vt., vr. a se pronunta

prononciation f. pronuntare, pronuntie

pronostiquer vt. a pronostica

propagande f. propaganda

propagandiste adj., m.f. propagandist

propagation f. înmultire, (fig.) propagare

propager vt. a propaga

propension f. propensiune, (fig.) înclinatie

prophéte m. profet

prophétie f. profetie

prophétiser vr. a proroci

prophylaxie f. profilaxie

propice adj. propice, nimerit

proportion f. proportie

proportionnel, elle adj. proportional; f. reprezentare proportionala

proportionner vt. a proportiona, a mentine proportiile

propos m. vorba, hotarâre; pl. bârfeli

proposer vt., vr. a se propune, a se oferi; vr. a avea

proposition f. propunere, propozitie

propre adj. propriu, indicat, curat; m. aspect

proprement adv. curat, corect, în esenta, exact, pur si

propret, ette adj. curatel

propreté f. curatenie

propriétaire m.f. proprietar

propriété f. proprietate, însusire, (gram.) sens propriu

Page 289: Dictionar Francez Roman

propulser vt. a propulsa

propulsion f. propulsie

propylée m. (arhit.)propilee

proroger vt. a proroga

prosaïque adj. prozaic

prosaïser vt. a face prozaic

prosateur m. prozator

proscription f. proscriere, surghiunire, (fig.) abolire

proscrire vt. a proscrie, a surghiuni, (fig.) a aboli

proscrit, e m.f. proscris, surghiunit

prose f. proza

prosélyte m. prozelit

prospecter vt. a prospecta

prospection f. prospectare, prospectiune

prospectus /-tuss/ m. prospect

prospére adj. prosper

prospérer vi. a prospera

prospérité f. prosperitate

prosternation f. prosternare

prosterner vt.,vr. a (se) prosterna

prostituer vt., vr. a (se) prostitua; vi. (fig.) a înjosi,

prostitution f. prostitutie, prostituare

protagoniste m. protagonist, (fig.) promotor

protecteur, trice m.f., adj. protector

protection f. protectie, favoare

protectionnisme m. protectionism

protée m. persoana nestatornica, (zool.) proteu

protégé, e m.f. protejat, favorit

protéger vt. a proteja, a favoriza

protestant, e m.f., adj. protestant

protestation f. protest(are)

protester vi. a protesta, a dezaproba, a ncredinta (pe

prothése f. proteza (si lingv.)

protocolaire adj. protocolar

protocole m. protocol, proces-verbal

protoplasme m. potoplasma

prototype m. prototip

protozoaires m. pl. protozoare

protubérance f. protuberanta

prou adv. (în expr.) ni peu ni ~ = nici putin ,

proue f. prora

prouesse f. vitejie, isprava

prouver vt. a proba, a dovedi

provenance f. provenienta, marfa

provende f. (agr.) uruiala, merinde

Page 290: Dictionar Francez Roman

provenir vi. a proveni

providence f. providenta

providentiel, elle adj. providential, nesperat

provin m. butas

province f. (locuitorii din) provincie

provincial, e adj., m.f. provincial

provision f. provizie, (fin.) acoperire; pl. cumparaturi

provisoire adj. provizoriu; m. provizorat

provocant, e adj. provicator

provocateur, trice m.f., adj. provocator

provocation f. provocare

provoquer vt. a provoca

proximité f. proximitate

prude f. mironosita; adj. ipocrit, prefacut

prudemment adv. cu prudenta

prudence f. prudenta

pruderie f. ipocrizie, prefacatorie

prud'homme m. membru al unei comisii de împaciuire

prudhommesque adj. sententios, banal

pruine f. bruma (pe fructe)

prune f. pruna,

pruneau m. pruna uscata

prunelle f. (anat.) pupila

prunier m. prun

psalmodier vt., vi. a psalmodia, (fig.) a vorbi monoton

psaume m. psalm

psautier m. psaltire

pseudonyme m. pseudonim

psychanalyse /-ka-/ f. psihanaliza

psychiatrie /-kia-/ f. psihiatrie

psychique adj. psihic

psychologie /-ko-/ f. psihologie, psihic

psychologue /-ko-/ m.f. psiholog

psychose /-kôz-/ f. psihoza

psychothérapie /-ko-/ f. psihoterapie

puant, e adj. urât mirositor, împutit, (fig.) sfruntat

puanteur f. duhoare

pubére m.f., adj. puber

puberté f. pubertate

public, ique adj., m. public

publication f. publicare, publicatie

publiciste m. publicist

publicité f. publicitate

publier vt. a raspândi, a publica

puce f. purice

Page 291: Dictionar Francez Roman

pucelle f. fecioara

puceron m. paduche de copac

puddler vt. a transforma fonta în fier

pudeur f. pudoare, sfiala

pudibond, e a de o pudoare exagerata

pudique adj. pudic, sfios

puer vi. a duhni; vt. a mirosi tare (a ceva)

puérilité f. puerilitate

puff m. (înv.)anunt mincinos

puîné, e adj., m.f. (copil) al doilea nascut

puis adv. apoi, dupa aceea

puisard m. (un fel de ) ciutura, hazna

puiser vt., vi. a scoate apa (din fântâna), (fig.)

puisque conj. de vreme ce, întrucât

puissamment adv. cu putere, extrem de

puissance f. putere (si mat.), stat, autoritate, dominatie,

puissant, e adj. puternic, influent; m.pl. (în expr.)

puits m. put

pullulement m. înmultire raoida, misunare, viermuiala

pulluler vi. a se înmulti rapid, a misuna, a viermui

pulmonaire adj. pulmonar

pulpe f. pulpa (a unui fruct, a unui dinte)

pulpeux, euse adj. (despre fructe) carnos

pulsation f. pulsatie

pulvérisateur m. pulverizator

pulvérisation f. pulverizare

pulvériser vt. a pulveriza, (fig.) a face praf

punaise f. plosnita, pioneza

punch m. (angl.) punci (lovitura), lovitura puternica

puni, e adj., m.f. pedepsit

punir vt. a pedepsi

punissable adj. care merita o pedeapsa

punitif, ive adj. de pedepsire

punition f. pedeapsa, pedepsire

pupe f. pupa (la insecte)

pupille /-pil'/ m.f. pupul, (anat.) pupila

pupitre m. pupitru

pur, e adj. pur, curat, limpede, nealterat, neprihanit,

purée f. pireu, (arg.) ananghie

pureté f. puritate, neprihanire, nevinovatie

purgatif, ive adj., m. purgativ

purgatoire m. purgatoriu

purge f. purgativ, purgatie, (fig.) descotorosire

purger vt. a administra un purgativ, (jur.) a executa

purification f. purificare

Page 292: Dictionar Francez Roman

purifier vt. a purifica

purisme m. (lingv.) purism

puritain, e m.f., adj. puritan

purpurin, e adj. purpuriu

purulence f. purulenta

pus m. puroi

pusillanime adj. temator, becisnic

pusillanimité f. teama, becisnicie

pustule f. pustula

putain f. prostituata

putois m. dihor

putréfaction f. putrefactie, putrezire

putréfier vt. a putrezi; vr. a se descompune

putrescent, e adj. intrat în putrefactie

putrescible adj. supus putrefactiei

putride adj. putred, putregait

putridité f. putreziciune

putsch /poutch'/ m. (pol.) puci

puy m. vârf (de munte)

pygmée m. pitic, pigmeu

pyjama m. pijama

pylône m. pilon

pylore m. (anat.) pilor

pyramide f. piramida

pyrite f. pirita

pyrograver vt. a pirograva

pyrotechnie /-ték-/ f. pirotehnie

python m. (zool.) piton

pythonisse f. prezicatoare

quadragénaire m.f., adj. (persoana) de 40 de ani

quadrature f. cvadratura, problema de nerezolvat

quadriennal, e adj. care dureaza patru ani, din patru în patru

quadrilatéral, e adj. cu 4 laturi

quadrillage m. împartire în patratele

quadrille m. cadril

quadrillé, e adj., m. stofa cadrilata

quadriller vt. a cadrila, a îpânzii cu politisti

quadrimoteur adj., m.f. avion cu 4 motoare

quadrupéde adj. m. patruped

quadruple adj. împatrit; m. suma de 4 ori mai mare

quai m. chei, peron

qualificatif, ive adj., m. calificativ

qualification f. calificare

qualifier vt., vr. a se califica, a se considera, a se trata

qualité f. calitate, proprietate

Page 293: Dictionar Francez Roman

quand adv. (atunci) când

quant à loc. prep. cât despre

quant-é-soi m. invar. reticenta, retinere

quantième adj. (înv.) al câtelea; m. zi, data (a lunii)

quantitatif, ive adj. cantitativ

quantité f. cantitate, câtime, un numar (mare) de

quantum m. cuantum

quarantaine f. (vreo) patruzeci, carantina, (bot.) micsandra

quarante num. card. m. (cifra) patruzeci; num. ord. al

quarantiéme num. ord. al patruzecilea; m. a patruzecea parte

quart m. sfert, patrime, patrar, sticla de un sfert

quarte f. cvarta

quartette m. cvartet

quartier m. sfert, patrar, halca, cartier, carâmb, iertare

quartz m. cuart

quasi m. pulpa (de vaca); adv. aproape

quasimodo f. la Quasimodo = duminica Tomii

quaternaire adj. cuaternar

quatorze num. card. m. (cifra) patrusprezece; num. ord. al

quatorziéme num. ord. al patrusprezecelea; m. a patruzecea

quatrain m. catren

quatre num. card., m. (cifra) patru; m. ziua de patru

quatre-ving(s) num. card. optzeci; num. ord. al optzecilea

quatriéme num. ord. al patrulea; m. etajul patru; f. clasa a

quatuor m. cvartet

que pron. rel. (pe, în) care, când; pron. interog.

quel, quelle adj. interog. cine, cât care, ce

quelconque afj. nehot. oarecare, neânsemnat, mediocru

quelque adj. nehot. vreun, câteva; pl. unii; adv. aprox.

quelquefois adv. câteodata

quelqu'un, e pron. nehot. cineva, careva, vreunul;

quémander vt., vi. a solicita, a cersi

quémandeur, euse m.f., adj. persoana care solicita, persoana care

qu'en-dira-t-on m. invar. gura lumii

quenotte f. dintisor

quenouille f. furca de tors

querelle f. cearta, discutie

quereller vt., vr. a (se) certa

querelleur, euse m.f., adj. certaret

quérir vt. a cauta

qu'est-ce que pron. interog. ce?

qu'est-ce qui pron. interog. cine?

questeur m. chestor

question f. întrebare, problema, cazna, tortura

questionnaire m. chestionar

Page 294: Dictionar Francez Roman

questionner vt. a întreba

questure f. chestura

quête f. cercetare, cheta

quêter vt. a cauta; vi. a face cheta

quêteur, euse m.f., adj. persoana care face cheta

queue f. coada (de animal, de rochie etc.), tac, sir,

qui pron. rel. care, pe cine, ceea ce; pron. nehot.

quiconque pron. nehot. oricine, oricare

quiet adj. calm

quiétude f. calm, liniste

quille f. popic, chila

quiller vi. a ridica popicele; vt. a ochii, a tinti

quinaud, e adj. încurcat, rusinat

quincaillerie f. marchitanie

quincaillier, ére m.f. negustor de articole de fierarie

quinine f. chinina

quinquagénaire, e adj. m.f. persoana de 50 de ani

quinquennal, e adj. care dureaza 5 ani, din 5 în 5 ani

quinquina m. arbore de chinina

quint num. ord. al cincilea; m. cincime

quintal m. chintal

quinte f. cvinte, acces de tuse, capriciu, toana

quintessence f. chintesenta, extras

quintette m. cvintet

quinteux, euse adj. care are accese de tuse, capricios

quintuple adj.încincit; m. suma de 5 ori mai mare

quinzaine f. vreo cincisprezece, chenzina

quinze num. card. m. cifra cincisprezece; num. ord.

quinziéme num. ord. al 15 lea; m. a 15-a parte

quipriquo m. confuzie

quittance f. chitanta

quittancer vt. a da chitanta, a adeveri

quitte /kit'/ adj. chit, (fig.) achitqat, salvat

quitter vt. a parasi, a scuti de; vr. a se desparti

qui-vive? interj. cine este?; m. invar. (în expres.)

quoi pron. rel. care, ce; pron. interog. ce;

quoique conj. desi, cu toate ca

quolibet /ko-/ m. gluma nesarata

quorum /ko-rom'/ m. minim (legal) de voturi

quota /ko-/ m. cota, procentaj

quote-part f. cota-parte

quotidien, enne adj. m. cotidian

quotient m. (mat.) cât

quotité f. cota-parte, cotitate

rabâchage rabâchement m. pisalogeala

Page 295: Dictionar Francez Roman

rabâcher vt., vi. a pisalogi

rabais m. rabat

rabaissement m. scadere (a pretului), depreciere

rabaisser vt. a scadea, a deprecia; vr. a se înjosi

rabat m. plastron (purtat de judecatori)

rabat-joie m. invar. individ ursuz

rabattage m. gonire a vântului

rabattement m. scadere, reducere

rabatteur m. haitas

rabattre vt. a scadea, a reduce, a netezi, a goni, a umili;

rabattu, e adj. lasat în jos

rabbin m. rabin

rabibocher vt. a cârpi, a împaca

râble m. vatrai, spinare a unor animale

râblé, e adj. spatos

rabot m. rindea

raboter vt. a da la rindea, a finisa

raboteux, euse adj. noduros, necioplit; f. raboteaza

rabougri, e adj. pipernicit

rabouilleur, euse m.f. pescuitor, în ape tulburi

rabouter, raboutir vt. a pune cap la cap

rabrouer vt. a bruftui

racaille f. pleava a societatii

raccommodage m. reparare

raccommodement a. împacare

raccommoder vt. a repara, a cârpi, a împaca

raccourci, e adj. scurtat; m. prescurtare, scurtatura

raccourcir vt., vi. a se scurta

raccourcissement m. scurtare

raccroc m. noroc neasteptat

raccrocher vt. a agata, a atârna din nou, a pune receptorul

race f. rasa, neam, soi

racé, e adj. rasat, distins

rachant m. rascumparare

racheter vt., vr. a se rascumpara; vt. a cumpara din nou

rachitique adj. rahitic

racial, e adj. rasial

racine f. radacina(gram. si mat.), origine

racisme m. rasism

raciste m.f., adj. rasist

raclage m. razuire, raclaj

raclée f. chelfaneala, mardeala

racler vt. a razui

raclette f., racloir m. razuitoare

racolage m. agatare, agatat

Page 296: Dictionar Francez Roman

racoler vt. a prinde cu arcanul, a racola

racontar m. cancan

raconter vt. a povesti

racorder vt. a uni, a racorda

racornir vt., vr. a se învârtosa; vr. a se sfriji

rade f. rada

radeau m. pluta

radiant, e adj. care radiaza

radiateur m. radiator

radiation f. radiatie

radier vi. a radia, a straluci; vt. a sterge de pe lista

radieux, euse adj. radios

radio f.aparat de radio

radioactivité f. radioactivitate

radiodiffuzer vt. a radiodifuza

radiographie f. radiografie

radiologue radiologiste m.f. radiolog

radiophonique adj. radiofonic

radiothéraphie f. radioterapie

radis m. ridiche

radius m. osul radius

radotage m. flecareala

radoter vi. a flecari

radoteur, euse m.f., adj. flecar

radoub m. reparatie

radoucir vt., vr. a se îndulci, a se domoli

rafale f. rafala

raffermir vt. a întari

raffinage m. rafinare

raffinement m. rafinament, cautare subtila, exagerare

raffiner vt. a rafina; vi. a cauta cu subtilitate,

raffinerie f. rafinarie

raffoler vi. a se da în vânt dupa

rafistoler vt. a pungali

rafle f. ciorchine (fara boabe), jaf, razie

rafler vt. a jefui, a sparli

rafraîchir vt. a reânnoi, a rataci; vi. a pune la racit;

rafraîchissant, e adj. racoritor

rafraîchissement m. racoritoare, reâmprospatere; pl. bauturi

rage f. turbare, durere violenta, furie

rager vi. a turba

rageur, euse adj., m.f. om furios

ragot, e m.f., adj. om îndesat; m. bârfa

ragoût m. tacana

rai m. raza de lumina, spita de roata

Page 297: Dictionar Francez Roman

raid m. incursiune

raide adj. adj. rigid, abrupt, neânduplecat; adv. brusc

raideur f. rigiditate, înclinare ( aunei pante)

raidir vt., vr., vi. a se întepeni

raidissement m. întepenire

raie f. dunga, linie, carare, un fel de calcan

rail m. sina

railler vt. a zeflemisi; vi. a glumi; vr. a-si bate joc de

raillerie f. zeflemea, gluma

railleur, euse adj., m.f. om batjocoritor

rainette f. brotacel, mar renet

rainure f. (tehn.) gardin

raisin m. strugure

raison f. ratiune, judecata, argument, motiv

raisonnable adj. rational, moderat

raisonnement m. rationament

raisonner vi. a rationa, a judeca, a obiecta; vt. a întelege

rajeunir vt., vi., vr. a se întineri

rajeunissement m. întinerire

rajouter vt. a adauga din nou

rajuster vt. a potrivi din nou, a aranja preturile

râle(ment) m. horcait

ralentir vt., vi. a încetini

ralentissement m. încetinire

râler vi. a horcai, a protesta

ralliement m. raliere

rallier vt., vr. a ralia, a strânge rândurile

rallonge f. înnaditura, planseta (care alungeste masa)

rallonger vt., vi. a prelungi

rallumer vt. a reaprinde

ramage m. ciripit, crengi desenate (pe o stafa)

ramas m. adunatura (de obiecte)

ramassage m. strângere

ramassé, e adj. bondoc

ramasser vt. a aduna, a strânge, a ridica de jos;

ramassis m. adunatura

rame f. arac, vâsla, top de hârtie, sir de vagoane

rameau m. craca

ramener vt. a readuce, a reduce

ramer vi. a vâsli

rameur, euse m.f. vâslas

rameux, euse adj. ramuros

ramier m. frunzis, porumbel gulerat

ramification f. ramificare, ramificatie

ramifier vt., vr. a se ramifica

Page 298: Dictionar Francez Roman

ramollir vt., vr. a se înmuia; vi. a se ramoli

ramonage m. curatarea cosurilor de casa

ramoner vt. a curata un cos

ramoneur m. cosar

rampant, e adj. târâtor, slugarnic

rampe f. rampa

ramper vi. a se târâ, a se catara

ramure f. ramuris, coarne de cerb

rancæur f. ranchiuna, ura

rancart m. rebut

rance adj. rânced, m. râncezeala

rancir vi. a râncezi

rançon f. pret de rascumparare

rançonner vt. a jefui, a jecmani

rancune f. ranchiuna, pica

randonnée f. târcoala, calatorie

rang m. rang, demnitate, rând, sir

rangé, e adj. rânduit, aranjat, ordonat; f. rând, sirag

ranger vt. a rândui, a aranja, a trage la o parte;

ranimer vt. a reânsufleti, a redestepta

raout m. primire, receptie

rapace adj. rapace, lacom; m.pl. rapitoare

rapacité f. rapacitate, lacomie

rapatrier vt. a repatria

râpe f. razatoare, un fel de pila

râper vt. a razui, a hartani

rapetasser vt. a petici

rapetisser vt., vr. a se micsora

raphia m. rafie

rapide adj. iute, povârnis; m. repezis, tren rapid

rapidité f. iuteala

rapiécer vt. a petici, a cârpi

rapin m. pictor

rapine f. rapire, prada

rappareiller vt. a regasi perechea unui lucru

rappel m. rechemare, (mil.) semnal de adunare, reamintire

rappeler vt. a rechema, a readuce; vt., vr. a-si reaminti

rappliquer vi. a reveni

rapport m. raport, expunere, venit, legatura, punct de

rapporter vt. a readuce, a atribui, a produce (un venit),

rapporteur, euse adj. care pâraste; m. raportor

rapprendre vt. a învata din nou

rapprochement m. apropiere, împacare

rapprocher vt., vr. a se apropia; vr. a se asemana

rapsodie, rhapsodie f. rapsodie

Page 299: Dictionar Francez Roman

rapt m. rapire

raquette f. racheta

rare adj. rar

raréfaction f. rarefiere

raréfier vt. a rarefia

rareté f. raritate

ras, e adj. neted, plin, (despre par) ras; adv. marunt

rasade f. pahar plin ochi

raser vt. a rade, a distruge, a atinge usor, a pisalogi,

raseur, euse m.f. pisalog

rasoir m. brici; adj. plicticos

rassasiement m. saturare

rassasier vt., vr. a se satura; vt. a satisface

rassemblement m. adunare

rassembler vt. a aduna

rasseoir vt., vr. a se aseza din nou; vr. a-si reveni

rasséréner vt., vr. a se însenina (si fig.)

rassis, e adj. asezat din nou, veche, cumpanit

rassortir, réassortir vt. a asorta din nou, a aproviziona

rassurer vt. a linisti

rat m. sobolan, zgârie=brânza

ratatiner vt., vr. a se închirci

rate f. splina, femela sobolanului

raté m. ratat

râteau m. grebla

râtelage m. greblat

râteler vt. a grebla

râtelier m. iesle, rastel (pentru biciclete), dantura falsa

rater vi. (despre o arma) a nu lua foc; vi., vt. a rata

ratier m., adj. câine soricar

ratiére f. cursa de prins soareci

ratification f. ratificare

ratifier vt. a ratifica

ration f. ratie

rationalisation f. rationalizare

rationaliser vt. a rationaliza

rationnel, elle adj. rational

rationner vt. a face portii

ratisser vt. a grebla, (fam.) a ciordi

raton m. sobolan mic

rattacher vt. a lega din nou

rattraper vt. a prinde, a ajunge din urma, a recâstiga;

rature f. stersatura

raturer vt. a sterge, a rade

rauque adj. ragusit, aspru

Page 300: Dictionar Francez Roman

ravage m. pustiire, paguba

ravager vt. a pustii

ravalement m. restaurare, razuire (a unui zid), depreciere

ravaler vt. a înghiti din nou, a restaura, a deprecia;

ravaudage m. cârpire, cârpaceala

ravauder vt. a cârpi, a mustrului; vi. a bate apa în piua

rave f. nap

ravigoter vt. a reda pofta de mâncare, a da putere

ravin m. albie scobita de un torent, râpa

ravine f. torent

raviner vt. a face râpe

ravir vt. a rapi, a încânta

raviser vr. a se razgândi

ravissant, e adj. rapitor, încântator

ravissement m. rapire, încântare

ravitaillement m. aprovizionare (cu hrana)

ravitailler vt. a aproviziona

raviver vt. a atâta, a reânvia

ravoir vt. a avea din nou, a recapata

rayer vt. a trage dungi, a sterge, a exclude

rayon m. raza (si mat.), raion, raft, brazda

rayonnage m. brazdare, totalitatea rafturilor (unei

rayonne f. matase artificiala

rayonnement m. radiere, stralucire, influenta

rayonner vi. a radia, a straluci, a se raspândi

rayure f. dispozitie a dungilor unei stofe

raz m. curent marin puternuic într-o srtâmtoare

ré m. (muz.) re

réabonner vt. a abona din nou

réaccoutumer vt. a deprinde din nou

réacteur m. reactor

réactif m. reactiv

réaction f. reactiune

réactionnaire adj., m.f. reactionar

réadaptation f. readaptare

réadmettre vt. a admite din nou

réadmission f. o noua admitere

réaffirmer vt. a reafirma

réagir vi. a reactiona

réalisateur, trice adj. care realizeaza; m.f. realizator

réalisation f. realizare

réaliser vt. a realiza, a preface în bani, a pricepe

réalisme m. realism

réaliste adj., m.f. realist

réalité f. realitate

Page 301: Dictionar Francez Roman

réanimer vt. a reanima

réapparaître vi. a reaparea

réapparition f. reaparitie

réapprovisionner vt. a aproviziona din nou

réarmement m. reânarmare

réassigner vt. a rechema în judecata

réassorer vt. a reasigura

rebaptiser vt. a boteza adoua oara

rébarbatif, ive adj. respingator

rebâtir vt. a reconstrui

rebattre vt. a bate din nou, a repeta într-una

rebelle adj., m.f. rebel

rebeller (se) vr. a se razvrati

rébellion f. razvratire

rebiffer vr. a se zborsi, a se ratoi

reboiser vt. a reâmpaduri

rebondi, e adj. grasur

rebondir vi. a sari în sus, a se înviora

rebondissement m. saritura, înviorare

rebord m. margine, tiv

rebours m. raspar, sens contrar

reboutonner vt. a încheia din nou (în nasturi)

rebrousser vt. a lua în raspar, a zbârli

rebuffade f. primire ostila, refuz brutal

rebuter vt. a respinge

recaler vt. a trânti la examen

récapitulation f. recapitulare

récapituler vt. a recapitula

recauser vi. a discuta din nou

recéder vt. a ceda din nou

recel, recélement m. tainuire (de lucruri furate)

receler vi. a tainui

receleur, euse m.f. tainuitor

récemment adv. recent

recensement m. recensamânt

recenser vt. a recenza (populatia)

récépissé m. recipisa

réceptacle m. receptacul

récepteur, trice adj., m. receptor

reception f. receptie, receptionare

réceptionner vt. a receptiona

réceptivité f. receptivitate

récession f. regres

recette f. reteta

recevable adj. care poate fi admis

Page 302: Dictionar Francez Roman

receveur, euse m.f. încasator, perceptor

recevoir vt. a primi, a accepta, a admite un candidat,

rechange m. schimb

réchapper vt. a scapa teafar

rechargement m. reâncarnare

recharger vt. a reâncarca

réchaud m. resou

réchauffage m. reâncalzire

réchauffé m. lucru încalzit (din nou), lucru rasuflat

réchauffer vt. a încalzi, a înviora; vr. a-si încalzi

rechausser vt. a încalta din nou

rêche adj. aspru (la gust, la pipait)

recherche f. cautare, cercetare, afectare

recherché, e adj. cautat, afectat

rechercher vt. a cauta, a cerceta, a afecta

rechigner vi. a face nazuri, a se burzului

rechute f. recadere, revenire (a unei boli)

récidiver vi. a recidiva

réciprocité f. reciprocitate

réciproque adj., f. reciproc

récit m. poveste

récitatif m. recitativ

récitation f. recitare

réciter vt. a recita, apovesti

réclamation f. reclamatie

réclamer vt. a reclama, a cere insistent, a implora; vi. a

reclasser vt. a clasa din nou, a reâncadra

reclus, e adj., m.f. om care traieste retras, singuratic

réclusion f. recluziune

recoiffer vt. a pieptana din nou

recoin m. ungher

récoler vt. a verifica din nou, a reciti martorilor

recoller vt. a lipi din nou

récolte f. recolta, rezultat

récolter vt. a recolta, a culege

recommandation f. recomandare

recommander vt., vr. a se recomanda; vt. a expedia recomandat,

recommencement m. reâncepere

recommencer vt., vi. a începe din nou

récompense f. recompensa, daspagubire

récompenser vt. a rasplati, a despagubi

recomposer vt. a compune din nou

recompter vt. a socoti din nou

réconciliateur m.f. reconcialitor

réconciliation f.reconciliere

Page 303: Dictionar Francez Roman

réconcilier vt., vr. a reconcilia

reconduction f. reânnoire (a unui contract)

reconduire vt. a însoti (spre iesire), a da afara

reconduite f. însotire spre iesire

rèconfort m. îmbarbatare, consolare

réconforter vt. a îmbarbata, a consola

reconnaissance f. recunoastere (si mil.), recunostinta,

reconnaissant, e adj. recunoscator

reconnaître vt., vr. a se recunoaste

reconquérir vt. a recuceri, a recapata

reconsidérer vt. a reconsidera

reconsolider vt. a consolida din nou

reconstituant adj., m. fortifiant

reconstituer vt. a reconstitui

reconstitution f. reconstituire

reconstruire vt. a reconstrui

reconvertir vt. a reconverti

recopier vt. a recopia

recoquiller vt., vr. a se încolaci ca un melc

recorder vt. a lega din nou (cu o sfoara)

recorriger vt. a corecta din nou (o lucrare)

recors m. ajutor de portarel

recoudre vt. a coase din nou

recoupement m.. verificare (a unei stiri)

recouper vt. a taia din nou, a verifica

recourber vt. a încovoia din nou

recourir vi. a alerga din nou, a recurge la

recours m. recurs, refugiu, scapare

recouvrage m. acoperire, îmbracare

recouvrement m.. recapatare, regasire, încasare

recouvrer vt. a recapata, a încasa

recouvrir vt. a acoperi din nou

récréation f. odihna, recreatie

recréer vt., vr. a se recrea

récréer vt. a crea din nou

recrépir vt. a tencui din nou

récrier vr. a exclama, a repeta

récrimination f. recriminare

récriminer vi. a recrimina

récrire vt. a scrie din nou, a rescrie; vi. a raspunde la

recroqueviller (se) vr. a se usca, a se chirci

recru, e adj. frânt (de oboseala); f. recrut

recrudescence f. recrudescenta

recrutement m. recrutare

recruter vt., vr. a se recruta

Page 304: Dictionar Francez Roman

rectangle adj. cu unghiuri drepte; m. dreptunghi

rectangulaire adj. dreptunghiular

recteur m. rector

rectification f. rectificare

rectifier vt. a îndrepta, a rectifica

rectiligne adj. rectiliniu, drept

rectum m. rect

reçu m. chitanta

recueil m. reculegere

recueillement m. reculegere

recuellir vt. a culege, a strânge; vr. a se reculege

recuire vt. a coaace din nou

reculade f. dare înapoi, retragere

reculer vt. a trage înapoi, a amâna; vi. a da înapoi,

reculons (à) loc. adv. de-a-ndaratelea

récuperation f. recuperare

récupérer vt. a recupera; vr. a se despagubi

récurer vt. a curata un tacâm

récuser vt. a recuza; vr. a se declara incompetent

rédacteur, trice m.f. redactor

rédaction f. redactare, redactie

reddition f. predare

redécouvrir vt. a redescoperi

redemander vt. a cere din nou

rédempteur, trice adj., m.f. (persoana) care rascumpara;

rédemption f. rascumparare, mântuire

redevable adj. (în)dator(at)

redevance f. redeventa

redevenir vt. a redeveni

rédiger vt. a redacta

redire vt. a repeta, a marturisi; vi. a critica

rediseur, euse m.f. persoana care repeta acelasi lucru

redistribution f. reâmpartire

redite f. repetare inutila

redondant, e adj. (despre stil) supra încarcat

redonner vt. a da din nou, a înapoia; vi. areâncepe

redoublement m. dublare, sporire

redoubler vt. a înteti, a spori, a captusi, a repeta

redoutable adj. de temut

redoute f. reduta, (local de) petrecere

redouter vt. a se teme de

redressement m. redresare

redresser vt., vr. a se redresa

réduction f. reducere (mat. si chim.), supunere

réduire vt. a reduce, a transforma în, a distruge

Page 305: Dictionar Francez Roman

réduit m. colt retras, maghernita

réédifier vt. a recladi

rééditer vt. a reedita

réédition f. reeditare, editie noua

rééducation f. reeducare

rééduquer vt. a reeduca

réel, elle adj. real, adevarat; m. realul

réélection f. realegere

réélire vt. a realege

réensemencer vt. a însamânta din nou

réévaluation f. reevaluare

réévaluer vt. a reevalua

réexaminer vt. a reexamina

réexpédier vt. a expedia din nou

réexporter vt. a exporta din nou

refaire vt., vr. a se reface, a se restabili; vt. a drege,

réfection f. efacere, recladire

réfectoire m. refector

référence f. referinta, referire

référendum m. referendum

référer vi., vr. a se raporta, a se referi

refermer vt. a închide din nou

réfléchi, e adj. chibzuit, (gram.) reflexiv

réfléchir vt., vr. a se reflecta

réflecteur m. reflector

reflet m. reflectare, reflex

refléter vt., vr. a se reflecta

refleurir vi. a înflori din nou

réflexe m., adj. reflex

réflexion f. reflectare, reflexie

refluer vi. a se întoarce la punctul de plecare

refondre vt. a topi din nou, a reface complet

refonte f. retopire, refacere

réformateur, trice m.f., adj. reformator

réformation f. îndreptare, corectare

reformer vt. a forma din nou

réformer vt. a schimba forma, a reforma, a corecta;

refoulement m. comprimare, respingere, refulare

refouler vt. a comprima, a înabusi, a respinge

réfractaire adj. refractar

réfracter vt. a refracta

réfraction f. refractie

refrain m. refren

réfrigérant, e adj. racoritor; m. refrigerent

réfrigérateur m. frigider

Page 306: Dictionar Francez Roman

réfrigérer vt. a refrigera

refroidir vt., vi., vr. a se raci; vt. a potoli

refroidissement m. racire, raceala

refuge m. refugiu

réfugier vr. a se refugia

refus m. refuz

refuser vt. a refuza; vr. a-si refuza ceva, a nu consimti

réfutation f. respingere (argumentata)

réfuter vt. a respinge

regagner vt. a recâstiga, a se înapoia

regain m. otrava, înflorire

régal m. ospat, desfatare

régalade f. ospatare

régaler vt., vr. a se ospata; vt. a desfata

regard m. privire

regarder vt. a privi, a fi întors spre, a considera;

regarnir vt. a împodobi din nou

régence f. regenta

régénération f. regenerare

régénérer vt. a regenera, a reânnoi

régent, e m.f., adj. regent

régenter vt., vi. a conduce, a comanda

regimber vi. a se împotrivi

régime m. regim, regulament

région f. regiune, sfera de influenta

régir vt. a conduce, a administra, a impune, (gra.)

régisseur m. administrator

registre m. registru

réglage m. reglare, reglaj

règle f. rigla, regula, ordine, norma

réglement m. reglementare, regulament

réglementaire adj. reglementar

réglementer vt. a reglementa

régler vt. a linia, a reglementa, a pune în ordine,

régne m. domnie, regn

régner vi. a domni, a domina

regonfler vt., vi. a se umfla din nou

regorger vi. a deborda, a se revarsa, a avea din belsug

regratter vt. a razui din nou, a face reducere la maruntis

regreffer vt. a altoi din nou

régression f. regres

regrettable adj. regretabil

regretter vt. a regreta

regroupement m. regrupare

régulariser vt. a regulariza

Page 307: Dictionar Francez Roman

régularitasion f. regularizare

régularité f. regularitate

régulateur, trice adj. care regleaza; m. pendula

régulation f. reglare

régulier, ére adj. regulat, punctual

réhabilitation f. reabilitare

réhabiliter vt. a reabilita

réhabiteur vt. a relua o deprindere

rehaussement m. înaltare

rehausser vt. a înalta, a pune în evidenta

réimporter vt. a importa din nou

réimposer vt. a reimpune o taxa

réimprimer vt. a retipari

rein m. rinichi; pl. sale

réincarner vr. a se reâncarna

reine f. regina

réinscrire vt. a reânscrie

réinstaller vt. a reinstala

réintégration f. reintegrare

réintégrer vt. a reintegra

réintroduire vt. a reintroduce

réitérer vt. a repeta

rejaillir vi. a tâsni, a cadea asupra

rejet m. respingere, înlaturare, mladita

rejeter vt. a respinge, a arunca, a da ramuri noi; vr.

rejeton m. mladita, vlastar

rejoindre vt. a âmpreuna, a ajunge din urma

rejouer vt., vi. a cânta din nou

réjouir vt. a înveseli, a bucura, a placea; vr. a se

relâche m. ragaz, relas; f. escala, popas

relâchement m. destindere, slabire

relâcher vt., vr. a se destinde, a slabi; vt. a lasa liber;

relais m. releu

relancer vt. a arunca din nou, a urmari (vânatul), a hartui

relater vt. a relata

relatif, ive adj. relativ, care se refera

relation f. raport, relatie, relatare

relaxation f. relaxare

relaxer vt. a pune în libertate; vr. a se relaxa

relayer vt. a înlocui, a schimba; vr. a lucra cu schimbul

relégation f. expulzare

reléguer vt. a expulza, a îndeparta

relent m. duhoare, gust rau

reléve f. înlocuire

relevé, e adj. iesit din comun, distins, sublim, picat;

Page 308: Dictionar Francez Roman

relévement m. ridicare

relever vt. a ridica, a sufleca, a recladi, a însufleti,

relief m. relief

relier vt. a lega din nou, a lega (o carte), a uni

relieur, euse m.f. legator

religieux, euse adj. religios, pios; m.f. calugar

religion f. religie

religiosité f. religiozitate

reliquant m. rest, sechela

relique f. relicva

relire vt. a reciti

reliure f. arta de a lega carti, legatura a unei carti

relouer vt. a reânchiria, a sub închiria

reluire vi. a straluci

reluisant, e adj. stralucitor

remâcher vt. a mesteca din nou

remanier vt. a mânui din nou, a modifica

remarier vt., vr. a se recasatori

remarquable adj. remarcabil

remarque f. remarca

remarquer vt. a remarca, a observa, a însemna din nou

remballer vt. a împacheta din nou

remblai m. astupare a unei gropi, rambleu

remblayer vt. a stupa o groapa, a înalta un teren

remboîter vt. a pune la loc

rembourrer vt. a umple cu câlti

remboursement m. rambursare

rembourser vt. a rambursa

reméde m. remediu

remédier vi. a remedia

remembrer vt. a reconstitui o proprietate dezmembrata

remémorer vt., vr. a-si rememora

remérciement vt., vr. a-si rememora

remercier vt. a multumi, a concedia

remettre vt. a pune la loc, a pune din nou, a remite,

remeubler vt. a remobila, a schimba mobila

remilitariser vt. a remilitariza

réminiscence f. reminiscenta

remise f. punere la loc, remiterepredare, comision,

remiser vt. a pune la remiza

rémission f. iertare, emeliorare momentana

remmailler vt. a remaia

remonte f. remonta

remonter vi. a urca, a sui, a se ridica, a se întoarce

remontrance f. avertisment, mustrare

Page 309: Dictionar Francez Roman

remontrer vt. a arata din nou, a demonstra

remordre vt. a musca din nou

remords m. remuscare

remorque f. remorca

remorquer vt. a remorca

remorqueur m. remorcher

remoudre vt. a macina din nou

rémouleur m. tocilar

remous m. învolburare

rempart m. întaritura, meterez

remplacement m. înlocuire

remplacer vt. a înlocui, a succeda

rempli, e adj. plin. înfumurat; m. cuta (pentru scurtat

remplier vt. a face o cuta

remplir vt. a umple din nou; a îndeplini o functie,

remplissage m. umplere, umplutura

remployer vt. a întrebuinta din nou

remplumer vr. a-si înnoi penele; (fam. fig.) a se întrema

rempoisonner vt. a repopula cu peste

remporter vt. a lua înapoi, a ridica, a obtine

remprunter vt. a face din nou împrumut

remuant, e adj. neastâmparat, vioi

remue-ménage m. invar. deranj, harababura

remuement m. miscare, agitatie

remuer vt., vr., vi. a se misca; vt. a emotiona;

rémunération f. remuneratie

rémunérer vt. a remunera

renâcler vi. a sforai, a se da înapoi de la o treaba

renaissance f., adj. invar. renastere

renaître vi. a renaste

renard m. vulpe, om viclean

rencaisser vt. a pune din nou bani în casa

renchéri, e m.f., adj. om nazuros

renchérir vt., vr. a se scumpi; vi. a exagera

rencontre f. întâlnire, ocazie

rencontrer vt., vr. a se întâlni

rendement m. randament

rendez-vous m. întâlnire

rendormir vt., vr. a adormi din nou

rendosser vt. a îmbraca din nou

rendre vt. a înapoia, a duce,a reda, a preda, a vomita,

rendu, e adj. sosit, istovit, (lucru) înapoiat;

rêne f. hat; pl. frâne

renfermé, e adj. necomunicativ; m. miros greu

renfermer vt. a închide din nou, a contine; vr. a se închide

Page 310: Dictionar Francez Roman

renflammer vt. a aprinde din nou

renfler vt., vi. a se umfla

renflouer vt. a se despotmoli

renfoncer vt. a înfunda mai tare

renfort m. întarire, marire de forte

renfrogner vr. a se încrunta

rengagement m. reangajare, repunere în gaj

rengager vt., vi., vr. a se angaja din nou; vt. a pune din

rengaine f. eternul refren

rengainer vt. a vârâ din nou în teaca, a-si nghiti vorbele

rengorgement m. umflsre în pene, fudulire

rengorger (se) vr. a-si umfla pieptul, a se fuduli

reniement m. (re)negare

renier vt. a (re)nega

renifler vi., vt. a trage pe nas; vi. a face nazuri la

renne m. ren

renom m., renommée f. renume

renommer vt. a numi din nou

renoncement m. renuntare

renoncer vi. a renunta

renouer vt. a înnoda din nou; vi. a relua o legatura

renouveau m. reântoarcere a primaverii, reânnoire

renouveler vt., vr. a se reânnoi; vt. a reface, a reactualiza

rénovation f. reânnoire, renovare

rénover vt. a reânnoi, a renova

renseignement m. informatie, lamurire

renseigner vt., vr. a se informa; vr. a se lamuri

rente f. renta

rentier, ére m.f. rentier

rentraire vt. a stopa o tesatura

rentrée f. întoarcere, deschidere a scolilor, percepere

rentrer vi. a intra din nou, a se înapoia acasa,

rentrouvrir vt. a înfasura din nou

renvelopper vt. a înfasura din nou

renverse loc. adv. pe spate

renverser vt., vr., vi. a se rasturna; vt. a trânti,

renvoi m. înapoiere, destituire, a mânare, concediere,

renvoyer vt. a înapoia, a destirui, a amâna, a concedia

réoccuper vi. a reocupa

réorganisation f. reorganizare

réorganiser vt. a reorganiza

réorienter vt. a orienta într-o noua directie

réouverture f. redeschidere

repaire m. vizuina

repaître vt., vr. a se hrani

Page 311: Dictionar Francez Roman

répandre vt., vr. a se varsa, a se raspândi; vr. a da

reparaître vi. a reaparea

réparation f. reparatie

réparer vt. a repara, a îndrepta

reparier vi. avorbi din nou

repartie f. replica prompta

repartir vt. a replica prompt; vi. a pleca din nou,

répartir vt. a repartiza

répartition f. împartire, reparatie

repas m.. mâncare, masa (la o anumita ora)

repassage m. trecere din nou peste ceva, ascutire, calcat al

repasser vi. a trece din nou; vt. a traversa din nou,

repasseuse f. calcatoreasa

repaver vt. a pava din nou

repayer vt. as plati din nou

repêcher vt. a pescui din nou, a salva pe cineva

repeindre vt. a picta din nou

repentir m. cainta

repentir (se) vr. a se cai

repérage m. reperare

répercussion f. rasfrângere, repercusiune

répercuter vt. a rasfrânge; vr. a se repercuta

repére m. reper

repérer vt. a repera, a descoperi

repertoire m. repertoriu, caiet-registru

répéter vt., vr. a se repeta

répétiteur, trice m.f. meditator

répétition f. repetitie, repetare, meditare a unui elev

repeupler vt. a popula din nou

repiquer vt. a împunge din nou, a rasadi; vi. a reveni

répit m. ragaz

replacement m. punere la loc

replacer vt. a pune la loc, a reda o functie

replanter vi. palnta din nou

replâtrer vt. a tencui, a repara superficial, a cârpaci

replet, éte adj. durduliu

repli m. cuta dubla; pl. sinuozitati, ascunzisuri

replier vt. a împaturi din nou; vr. a se îndoi, a se curba

réplique f. replica

répliquer vt., vr. a replica

replisser vt. a plisa din nou

répondre vt., vr. a raspunde, a garanta; vi. a riposta,

réponse f. raspuns, riposta

reportage m. reportaj

reporter vt. a readuce, a muta; vr. a se referi la;

Page 312: Dictionar Francez Roman

repos m. odihna, liniste, ragaz

reposer vt. a aseza din nou, a calma; vi. a dormi,

repoussant, e adj. respingator

repousser vt. a împinge din nou, a respinge, a rezista,

répréhensible adj. blamabil, criticabil

reprendre vt. a lua din nou, a relua, a reangaja, a recapata

représailles f.pl. represalii

représentation f. reprezentare, reprezentatie

représenter vt. a prezenta din nou, a reprezenta; vi. a avea

répressif, ive adj. represiv

répression f. represiune

réprimande f. pedeapsa, mustrare

réprimander vt. a mustra, a dmonesta

réprimer vt. a reprima, a înnabusi

reprise f. reluare, repriza, cârpeala

repriser vt. a cârpi

réprobation f. dezaprobare

reproche m. repros

reprocher vt., vr. a-si reprosa

reproducteur, trice adj., m.f. reproducator

reproduction f. reproducere, reproducere

reproduire vt. a produce din nou, a imita; vr. a se reproduce

réprouver vt. a dezaproba

reps m. rips

reptation f. târâre

reptiles m.pl. reptile; m. persoana josnica

repu, e adj. ghiftuit; f. (în expres.)

républicain, e adj. m.f. republican

république f. republica

répudiation f. reputatie

répudier vt. a repudia, a respinge

répugnance f. aversiune, dezgust

repugnant, e adj. respingator, dezgustator

répulsion f. repulsie, dezgust

réputation f. reputatie

réputer vt. a considera, a avea reputatia

requérir vt. a cere, a pretinde

requête f. cerere, reclamatie

requin m. rechin

requinquer vt., vr. a se întoli

réquisition f. rechizitie

réquisitionner vt. a rechizitiona

réquisitoire m. rechizitoriu

resaler vt. a sara din nou

rescapé, e adj., m.f. (om) scapat (dintr-un accident)

Page 313: Dictionar Francez Roman

rescousse loc. adv. în ajutorul

réseau m. retea

résection f. rezectie

réservation f. rezervare

réserver vt. a rezerva; vr. a astepta

réservoir m. rezervor

résidence f. resedinta

résider vi. a rezida, a consta în

résidu m. ramasita, reziduu

résignation f. resemnare

résigner vt. a renunta; vr. a se resemna

resiliation f. reziliere

résilier vr. a rezilia

résille f. fileu pentru par

résine f. rasina

résineux, euse adj. rasinos

résistance f. rezistenta

résister vi. arezista

résolu, e adj. hotarât

résolument adj. cu hotarâre

résolution f. hotarâre, rezolvare, resorbtie

résonance f. rezonanta

résonnement m. rasunet

résonner vi. a rasuna

résorber vt., vr. a se resorbi

résorption f. resorbtie

résoudre vt., vr. a se transforma, a se hotarâ;

respectabilité f. respectabilitate

respectable adj. respectabil, considerabil

respecter vt., vr a (se) respecta

respectif. ive adj. respectiv

respectueux, euse adj. respectos

respiration f. respiratie

respirer vi., vt. a respira, a exprima

resplendissant, e adj. stralucitor

responsabilité f. responsabilitate

responsable adj. responsabil

ressaigner vt. a mai lua o data sânge (cuiva);

ressaisir vt. a redobândi, vr. a redeveni stapin pe sine

ressasser vt. a cerne din nou, a verifica in amanunt

ressemblance f. asemanare

ressemblant, e adj. asemanator

ressembler vi., vr. a se asemana

ressemelage m. pingelire

ressemeler vt. a pingeli

Page 314: Dictionar Francez Roman

ressemer vt. a semana din nou

ressentiment m. resentiment

ressentir vt. a (re)simti; vr. a se resimti

resserrer vt. a strige (mai mult), a inchide

ressort m. resort (si fig.), arc, (fig.) energie

ressortir vi. a iesi din nou, a reiesi, a fi resortul cuiva

ressortissant, e adj. de resort; m.f. conational

ressource f. resursa; pl. resurse, bogatii

ressusciter vt., vi. a reinvia

ressuyer vi. a usca

restant, e adj. ramas; m. ramasita

restaurateur, trice m.f. restaurator, birtas

restauration f. restaurare, restauratie

restaurer vt. a restaura; vr. a-si reface fortele

reste m. rest, ramasita, pl. ramasite pamintesti

rester vi. a ramine

restituer vt. a retabili (un text), a inapoia

restitution f. restabilire (a unui text), restituire

restreindre vt., vr. a (se) restrige

restriction f. restrictie

résulter vi. a rezulta

résumé m. rezumat

résummer vt., vr. a (se) rezuma

résurrection f. inviere

rétablir vt., vr. a (se) restabili; vr. a se insanatosi

rétablissement m. restabilire, insanatosire

retailer vt. a ascuti din nou

rétamer vt. a spoi din nou (o tingire)

retaper vt. a drege, a araja sumar; vr. a se insanatosi

retard m. intirziere

retardataire adj., m.f. (persoana) care intirzie

retardement m. intirziere, aminare

retarder vt. a intirzia, a amina, a incetini

retâter vt. a talona din nou; vi. a se infrupta din nou

reteindre vt. a revopsi

retendre vt. a intinde din nou

retenir vt. a(-si) retine; vr. a se agata, a se infrina

rétention f. retentie (si jur. med.)

retentir vi. a rasuna

retentissant, e rasunator, sonor

retentissement m. rasunet

retenu, e adj. retinut; f. retinere, moderatie, (mat.)

réticence f. reticenta

réticule m. fileu (de par), gentulita (de dama)

rétif, ive adj. indaratnic

Page 315: Dictionar Francez Roman

rétine f. retina

retiré, e adj. retras

retirer vt., vr. a (se) retrage; vt. a trage din nou

retomber vi. a recadea, a atirna, a reveni

retondre a tunde din nou

retorde vt. a rasuci

rétorquer vt. a combate (cu aceleasi argumente)

retors, e adj. rasucit, (fig.) viclean

retoucher vt., vi. a atinge din nou, a retusa

retour m. inapoiere, repetare, compensatie, vicistitudine

retourner vi. a se inapoia; vt. a intoarce (pe dos)

retracer vt. a trsa (din nou), a povesti; vr. a-si aminti

rétractation f. retractare

rétracter vt. a retracta; vr. a se dezice

retrait m. retragere, (then.) diminuare

retraite f. retragere (si mil.), pensionare, pensie, (lit.)

retranchement m. taiere, scoatere (a unei parti) retranchament

retrancher vt. a taia, a scoate (o parte);

retranscrire vt. a transcrie din nou

retransmettre vt. a retransmite

retransmission f. retransmisie

rétrécir vt. vi., vr. a (se) ingusta

rétrécissement m. ingustare

retremper vt. a inmuia din nou, a cali din nou

rétribuer vt. a retribui

rétribution f. retribuire, retributie

retroacif, ive adj. retroactiv

rétrocéder vt. a retoceda

rétrocession f. retrocedare

rétrogradation f. retrogradare

rétrograder vi. a regresa; vt. a retrograda

rétrogression f. regres

rétrospectif, ive adj. retrospectiv

retrousser vt. a ridica; vr. a-si sufleca

retrouver vt., vr. a (se) regasi

rétroversion f. rasturnare

rets rê

réunion f. reunire, reuniune

réunir vt., vr. a (se) reuni

réussir vi., vt, a reusi; vi. a se aclimatiza

réussite f. reusita

revacciner vt. a revaccina

revaloir vt. a plati cu acceasi moneda (cuiva)

revalorisser vt. a revaloriza

revanchard, e adj, m.f. (fam.) revanchard

Page 316: Dictionar Francez Roman

revanche f. razbunare, revansa

rêvaser vi. a visa (intr-un somn agitat), (fig.) a visa la

rêve m. vis (si fig.)

revêche adj. acru (si fig)

réveil m. desteptare

réveille-matin m. invar. ceas-desteptator

réveiller vi., vr. a (se) destepta (si fig.)

réveillon m. revelion

réveillonner vi. a petrece revelionul

révélateur, trice m. adj. (fot.) revelator

révéler vt., vr. a (se) revela

revenant, e adj. care revine, agreabil; m. stafie

revendication f. revendicare

revendiquer vt. a revendica

revendre vt. a revinde

revenir vi. a veni din nou, a-si reveni, a i se cuveni

revenu m. venit, profit

rêver vi., vt. a visa (si fig.);

réverbère m. felinar

reverdir vt. a revopsi in verde, a inverzi

révérence f. respect, reverenta

révérencieux, euse adj, reverentios

rêverie f. visare

revers m. dos (al unui lucru), rever(s), vicistudine

reversement m. rasturnare

reverser vt. a varsa din nou 2

revêtement m. (constr.) captuseala

revêtir vt. a imbraca (din nou), (constr.) a captusi

rêveur, euse adj. m.f. visator, ginditor

revient m.(in expr.) prix de ~ = pret de cost

revirement m. reviriment (si com.)

réviser, réviser vt. a revizui

réviseur m. revizor

revision, révision f. revizie, revizuire

revisionnisme m. revizionism

revisionniste adj. m.f. revizionist

revivifier vt. a reinsufleti

revivre vi.,vt. a retrai; vi. a reveni la viata

révocation f. revocare

revoir vt. a revedea; m. revedere

révoltant, e adj. revoltator

révolte f. revolta, rascoala

révolter vt.,vr. a (se) revolta

révolu, e adj. depasit

révolution f. revolutie (si astron.)

Page 317: Dictionar Francez Roman

révolutionnaire adj. m.f. revolutionar

révolutionner vt. a revolutiona

révoquer vt. a revoca, a anula

revue f. inspectie, revista

rez-de-chaussée m. invar. parter

rhabillage, rhabillement m. reparare

rhabiller vt., vr. a (se) imbraca din nou; vt. a repara

rhapsodie f. (muz.) rapsodie

rhéteur m. orator

rhétorique f. retorica

rhinocéros -ross

rhizome m. rizom

rhombe m. romb

rhum m. rom

rhumatisme m. reumatism

rhume m. guturai

riant, e adj. (su)rizator, vesel

ribambelle f. liota

ribaud, e adj. m.f. desfrinat

ric-(à)-rac loc. adv. (pop.) exact

ricanement m. rinjeala, rinjire

ricaner vi. a rinji

richard m.f. (fam.) bogatas

richesse f. bogatie, abundenta, fertilitate; pl. bogatii

ricocher vi. a ricosa

ricochet m. ricoseu

ride f. zbircitura, incretitura (a apei)

rideau m. perdea, cortina

rider vt, a zbirci, a increti (suprafata unei ape)

ridicule adj. ridicol; m. ridicol(ul), (om) ridicol

ridiculiser vt. a ridiculiza

rien pron. nehot. ceva, nimic; m. nimica toata, neant

rieur, euse adj., m.f. (om) care ride

rigidité f. ridigitate

rigolade fi. (pop.) gluma, distractie

rigole f. rigola, santulet

rigoler vi. (pop.)a se distra

rigoureux, euse adj. riguros, aspru

rigueur f. rigoare, asprime

rillettes f.pl. carne de porc tocata si prajita

rillons m.pl. jumari de porc

rimailler vt.,vi. a face versuri proaste

rimer vi. a rima, a face versuri; vt. a versifica

rinçage m. clatire, clatit

rincée f. (pop.) calcavura

Page 318: Dictionar Francez Roman

rincer vt. a clati

rinçur f. laturi (de la vase)

ripaille f. (fam.) chef, petrecere

riper vi. a razui (piatra)

riposter vi. a raspunde, a riposta

riquiqui adj. (fam.) mititel

rire vi. a ride; vr. a-si bate joc, a nu se sinchisi

risée f. hohot de ris, batjocura

risible adj. ridicol

risque m. pericol

risquer vt. a risca, a incerca (la voia intimplarii)

rissoler vt. a rumeni (carne etc.)

rite m. rit(ual)

ritournelle f. (fam.) sfat repetat

rituel, elle adj. ritual

rivage m. tarm

rivaliser vi. a rivaliza

rivalité f. rivalitate

rive f. mal

river vt. a mitui, a tintui

riverain, e adj. riveran

rivet m. nit

rivière f. riu, colier (de pietre pretioase)

rixe f. sfada, incaierare

riz ri orez

rizière f. orezarie

robe f. rochie, roba, coaja (la anumite plante)

robuste adj. robust, puternic

roc m. stinca

rocaille f. bolovanis, imitatie de stinca, de scoici

rocailleux, euse adj. bolovanos (si fig.)

rocambolesque adj. extraordinar

roche f. stinca, roca

rocher m. stinca ascutita

rocheux, euse adj. stincos

rococo m. (stilul) rococo; adj. invar. rococo, demodat

rodage m. rodaj

roder vt. a roda

rôder vi. a da tircoale

rognage m. roadere, stirbire

rogner vt. a taia, (si fig.) a stirbi

rognon m. rinichi (de animal)

rognure f. deseu (de hirtie)

rogue adj. arogant

roi m. rege

Page 319: Dictionar Francez Roman

rôle m. lista, rol (si com. jur.)

romain, e adj., m.f. (cu maj.) roman; f. cintar roman

roman, e adj. romanic; m. roman

romance f. romanta

romancier, ère m.f. romancier

romanesque adj. romantios

romaniser vt. a romaniza

romantique adj., m. (scriitor) romantic

romarin m. rozmarin

rompre vt., vi. vr. a (se) rupe; vt. a sparge, a strica

rompu, e adj. rupt, extenuat, deprins cu

ronce f. maracine, (fig.) asprime

ronchonner vi. (fam.) a mormai (printre dinti)

roncier m. maracinis

rond adj. rotund, (fam.) scurt si gros;

rond-de-cuir m. (fam.) birocrat

ronde f. (mil.) rond, scriere ronda, hora

rondeau m. (lit.) rondeu

rondelet, ette adj. rotunjor

rondelle f. rotocol, (then.) rondela

rondeur f. rotunjire, (fig,) sinceritate

rond-point m. rascruce de drumuri

ronflant, e adj. zgomotos, sforaitor (si fig,)

ronflement m. sforait

ronfler vi. a sforai (si fig.)

ronger vt. a roade, a macina

rongeur, euse adj. rozator; m.pl. rozatoare

ronron, ronronnemen m. tors (al pisicii)

ronronner vi. (despre pisica) a toarce

roquet m. potaie (si fig.)

rosace f. (arhit.) rozeta

rosaire m. sirag de matanii

rose f. trandafir, diamant plat, (arhit.)

roseau m. trestie, (fig.) persoana delicata

rosée f. roua

roseraire f. gradina de trandafiri

rosette f. trandafiras, nod (de panglica)

rosier m. trandafir (arbustiul)

rosir vi. a deveni roz

rosse f. gloaba, (si fig.) om rau

rosser vt. a cotonogi,

rossignol m. privighetoare

rossinante f. mirtoaga

rotation f. rotire, rotatie

rôti, rôt m. friptura

Page 320: Dictionar Francez Roman

rôtie f. bucata de piine prajita

rôtir vt., vi. vr. a (se) frige

rôtisserie f. locul unde se servesc fripturi

rôtisseur, euse m.f. grataragiu

rôtissoire f. gratar (pentru friptura)

roturier, ère adj. m.f. (om) de rind

rouage m. ansamblu de roti (al unui mecanism) (fig.)

rouble m. rubla

roucoulement m. uguit

roucouler vi. a ugui, (fig.) a gunguri

roue f. roata

roué, e adj. tras pe roata, frint (de oboseala), smecher

rouer vt. a trage pe roata

rouet m. virtelnita

rouge adj. rosu; m. culoarea rosie, ruj

rougeaud, e adj. rosu (la fata)

rougeola f. rujeola

rouge-rouge m. prigor

rougeur f. roseala

rougir vt.,vi. a (se) (in)rosi

rouille f. rugina

rouiller vt., vi. vr. a rugini (si fig.)

roulade f. rostogolire, rulada (si muz.)

roulant, e adj. rulant, continu (si fig.) foarte amuzant

rouleau m. sul, rulou, tavalog

roulenient m. rostogolire, uruit

rouler vt., vi. a (se) rostogoli, a trece cu un tavalog

roulette f. ruletà, rotitzà

roulier m. (inv.) càràus

roulis m. (mar.) ruliu

roulotte f. rulotà, remorcà amenajatà cu locuintà

roumain, e adj. român(esc); m.f. (cu maj.) român;

roupiller vi. (pop.) a trage un pui de somn

rouqvin, e adj. (fam.) roscovan

rouspéter vt. (fam.) a cricni

rouspéteur, euse m.f. persoana care cricneste

rousseur f. roseata

roussi m. miros de pirlit

roussir vt.,vi. a (se) pirli; vi. a deveni roscat

roussissement m. roussissure f. pirlire

route f. drum, rutà

routier, ère adj. rutier m. ciclist de fond,

routine f. rutinà

routinier, ère adj., m.f. (om) tipicar

rouvrir vt. a redeschide

Page 321: Dictionar Francez Roman

roux, rousse adj. m.f. (om) roscovan

royal, e adj. regal

royaliste adj., m.f. regalist

royaume m. regat

royauté f. regalitate

ruade f. zvirliturà de copità (a unui cal), (fig.)

ruban m. panglica

rubaner vt. a impodobi cu panglici

rubicond, e adj. rumen (la fatà)

rubis m. rubin

rubrique f. rubricà

ruche f. stup (si fig.) volan plisat

ruchée f. albinele dintr-un stup

rucher vt. a plisa (un volan de rochie etc.)

rude adj. aspru, gloduros, greu (fam.) de temut

rudesse f. asprime (si fig.)

rudoiement m. bruftuire

rudoyer vt. a bruftui

rue f. strada, (bot.) ruta

ruée f. imbulzeala, iures

ruelle f. straduta

ruer vi. (despre un cal) a zvirli din copite;

rugir vi. a rage, a racni

rugissement m. raget, racnet

rugueux, euse adj. ruinator

ruisseau m. piriu, rigola, riu

ruisseler vi. a curge in siroaie

ruissellement m. siroaie, sclipire orbitoare

rumeur f. zvon, rumuare

ruminant, e adj. care rumega; m.pl. rumegatoare

ruminer vt. a rumega, (si fig.); vi. a medita in tacere

ruse f. siretenie, siretlic

rusé, e adj., m.f. siret

ruser vi. a umbla cu siretlicuri

russe adj. rus(esc); m.f. (cu maj.) rus, limba rusa

rusticité f. rusticitate

rustique adj. rustic

rustre adj., m. badaran

rutillant, e adj. rosu aprins

rythme m. ritm, masura

rythmique adj. ritmic

sa adj., pos. f. a sa

sabbat m. sabat, vacarm

sable m. nisip

sabler vt. a presara nisip (fig.) a bea dintr-o inghitura

Page 322: Dictionar Francez Roman

sablére f. nisiparie, (constr.) cosoroaba

sablonneux, euse adj. nisipos

sabordage m. sabordare

saborder vt., vr. (mar.) a (se) scufunda

sabot m. sabot (si constr.), copita, titirez,

sabotage m. confectionarea sabotilor, (fig.) sabotaj

saboter vt. a confectiona saboti, (fig.) a sabota

sabotire, ière m.f. persoana care confectioneaza sau vinde saboti

sabouler vt. (fam.) a zgiltii

sabre m. sabie

sabrer vt. a da lovituri cu sabia, a taia in carne vie

sac m. sac (si anat.) pungà, ranità, jaf, pràdàciune

sacard m., adj. m. bogatan

saccade f. sacada

saccager vt. a prada, a putii, (fam.) a ravasi

saccharine f. zaharina

sacerdoce m. sacerdotiu, preotime

sachée f. un sac de

sachet m. saculet, saculeata

sacoche f. sacosa, tolba, ghiozdan

sacre m. ungere (a unui suveran etc.) consacrare

sacré, e adj. sfint, sfintit, sacru, hirotonist, (fam.)

sacrebleu interj. ei dracie!

sacrement m. taina bisericeasca, taina casatoriei

sacrer vt. a unge (un suveran); vi. a injura, a blestema

sacrifice m. sacrificiu, jertfa, jertfire; pl. privatiuni

sacrifier vt. a sacrifica, a jertfi, (fig.) a inchina

sacrilège m. sacrilegiu, pingàrire; adj. profanator,

sacristain m. paracliser

sacrum m. (osul) sacrum

sadique adj. m.f. sadic

sæur f. sora, calugarita

sæurette f. surioara

safran m. sofran

sagace adj. perspicace, istet

sagacité f. perspicacitate, istetime

sage adj. intelept, prudent, cumpàtat; m. intelept

sage-femme f. moasà

sagesse f. intelepciune, prudentà, cumpàtare

saignant, e adj. singerind

saignée f. luare de singe, singerare, (fam.) sacrificiu

saignement m. (s)curgere de singe, singerare

saigner vt. a lua singe, a tàia (un porc etc.) (fig.)

saillant, e adj. proieminent, (fig, fam.) frapant; m. iesind

saillie f. iesiturà, iesind, proeminentà, sàriturà

Page 323: Dictionar Francez Roman

saillir vi. a iesi in afarà, a iesi in relief, a tisni

sain, e adj. sanatos, salubru; m. slanina

saindoux m. untura de porc

saint, e adj. sfânt, sfintit, cucernic; m.f. sfânt, om

sainteté f. sfintenie

saisie f. sechestru, proprire, confiscare

saisir vt. a apuca, a înhata, a perpeli, a pune sechestru

saisissable adj. care poate fi sechestrat, sesizabil

saisissement m. înfiorare, uimire, emotie puternica

saison f. anotimp, vreme, perioada

saisonnier, ére adj. de ssezon; m.f.muncitor sezonier

saissisant, e adj. patrunzator, surprinzator, impresionant,

salade f. salata verde, talmes-balmes

saladier m. salatiera

salage m. sarare

salaire m. salariu, rasplata

salaison f.sarare, saratura

salariat m. situatie de salariat, totalitatea salariatilor

salarié, e adj.,m.f. salariat

salarier vt. a salariza

salaud m. netrebnic, om mârsav

sale adj. murdar, (culoare) spalacita, obscen,

salé, e adj. sarat, piperat (fam.), decoltat

saler vt. a sara, a vinde scump, a pedepsi aspru

saleté f. murdarie, obscenitate, mârsavie

saliére f. solnita

salin, e adj., f. salina

salir vt., vr. a se murdari; vt. a mânji, a necinsti

salissant, e adj. care se murdareste

salissure f. pata de murdarie

saliver vi. a saliva

salle f. (publicul dintr-o) sala, odaie

saloir m. putina cu saraturi

salon m. salon, (cu maj.) expozitie (de pictura);

salonet m. salonas

salonnier m. ziarist care face cronici despre expozitii

salope f. femeie îngalata, femeie stricata

saloper vt. a face un lucru de mântuiala

saloperie f. murdarie, lucru de calitate proasta,

salopette f. salopeta, sortulet de copii

salpêtre m. salpetru

saltimbanque m. saltimbanc, sarlatan mascarici

salubre adj. salubru

salubrité f. salubritate

saluer vt., vr. a saluta; vt. a aclama

Page 324: Dictionar Francez Roman

salut m. salut, mântuire, salvare

salutaire adj. salutar, salvator

salutation f. salutare

salvateur, trice adj., m.f. salvator

salve f. salva, ropot

samedi m. sâmbata

sanatorium m. sanatoriu

sanctifier vt. asanctifica, a consfinti, a celebra

sanction f. sanctionare, sanctiune, confirmare

sanctionner vt. a sanctiona, a aproba, a penaliza

sanctuaire m. sanctuar

sandale f. sandala

sandwich m. sandvis

sang m. sânge

sanglant, e adj. sângeros, însângerat, crâncen

sangle f. chinga

sangler vt. a strânge cu o chinga, a biciui

sanglier m. porc mistret

sanglot m. hohot de plâns

sangloter vi. a plânge în hohote

sangsue f. lipitoare

sanguin, e adj. sanguin; f. portocala rosie

sanguinaire adj. sângeros, crud

sanie f. puroi

sanieux, euse adj. purulent

sanitaire adj., m. sanitar

sans prep. fara

sans-fil m. invar. telegrafie fara fir

sans-genê m. invar. lipsa de politete, de jena

sansonnet m. graur, scrumbie

sans-souci adj., m.f. invar. care nu se sinchiseste de nimic

santé f. sanatate, toast

sape f. sapatura, sant, subminare

sapement m. sapare, sapat

saper vt. a sapa

sapeur m. genist

saphir m. safir

sapin m. brad, birja, cosciug

sapiniére f. bradet

saponifier vt. a saponifica

sarcastique adj. sarcastic

sarcelle f. lisita

sarclage m. plivire, plivit

sarcler vt. a plivi

sarcophage m. sarcofag

Page 325: Dictionar Francez Roman

sardine f. sardea

sardonique adj. batjocoritor

sarment m. curpen

sarrasin m. hrisca

sarriette f. cimbru

sas m. ciur, sas (la ecluza)

sassement m. cernere, cernut

sasser vt. a cerne, a purica

satanique adj. diabolic

satelite m. satelit

satiéte f. satietate, saturatie

satiner vt. a satina

satirique adj., m. (autor) satiric

satiriser vt. a satiriza

satisfaction f. satisfactie, multimire

satisfaire vt. a satisface; vi. a=si îndeplini

satisfaisant, e adj. satisfacator, multumitor

satisfait, e adj. satisfacut, multumit

satrape m. satrap

saturation f. saturatie

saturer vt. a satura

saturnales f.pl. saturnalii, orgii

satyre m. satir

sauce f. sos, zeama

saucer vt. a înmuia în sos, a uda leoarca, a certa aspru

sauciére f. sosiera

saucisse f. cârnat

saucisson m. salam

sauf prep. în afara de, cu exceptia

sauf, sauve adj. salvat, teafar

sauf-conduit m. permis de libera trecere

sauge f. salvie

saugrenu, e adj. bizar, sucit

saule m. salcie

saumâtre adj. salciu, amar

saumon m. somon

saumure f. saramura

saunier m. muncitor care extrage sarea din apa marii,

saupoudrer vt. a presara

saur adj. sarat si afumat

saure adj. sarg

sauriens m.pl. saurieni

saut m. salt, saritura, cascada

saute f. schimbare brusca

saute-mouton m. jocul de=a capra

Page 326: Dictionar Francez Roman

sauter vi. a sari, a exploda, a da faliment; vt. a sari

sauterelle f. lacusta

sauterie f. saritura, serata dansanta

sauteur, euse m.f., adj. saritor, om schimbator; f. tigaie

sautillement m. topaiala, topait

sautiller vi. a topai, a sari de la una la alta

sauvage adj. salbatic, necivilizat, crud, singuratic,

sauvageon m. puiet nealtoit, tânar impetuos

sauvagerie f. salbaticie

sauvegarde f. aparare, salvgardare

sauvegarder vt. a apara, a salvgarda

sauve-qui-peut m. invar. panica, învalmaseala

sauver vt. a salva, a cruta, a ascunde un defect,

sauvetage m. salvare

sauveur m. salvator, mântuitor; adj. m. de salvare

savammnet adv. (în mod) savant, cu pricepere

savane f. savana

savant, e adj., m.f. savant

savarin m. savarina

savate f. pantof uzat, papuc vechi, om nepriceput, cizma

savetier m. cizmar-cârpaci

saveur f. savoare

savoir vt. a sti, a cunoaste, a se pricepe, a se putea;

savoir vivre m. invar. cunoasterea bunelor maniere

savoir-faire m. invar. dibacie

savon m. sapun, perdaf

savonnage m. sapunire

savonner vt., vr. a se sapuni; vt. vt. a trage un perdaf

savonnerie f. fabrica de sapunuri

savonnette f. sapun de toaleta

savonneux, euse adj. ca sapunul

savourer vt. a savura

savoureux, euse adj. ca sapunul

saxophone m. saxofon

sbire m. zbir

scabreux, euse adj. periculos, riscant, scabros

scalper vt. a scalpa

scandale m. scandal

scandaleux, euse adj. scandalos

scandaliser vt., vr. a se scandaliza

scander vt. a scanda

scaphandre m. costum de scafandru

scaphandrier m. scafandru

scarabée m. scarabeu

scarifier vt. a scarifica

Page 327: Dictionar Francez Roman

sceau m. sigiliu, pecete

scélérat, e adj,m.f. ticalos

scélératesse f. ticalosie

scellage m. aplicarea sigiliului, pecetluire

sceller vt. a sigila, a pecetlui

scellés m.pl. sigilii

scénario m. scenariu

scéne f. scena, cearta

scénique adj. scenic

scénographe m. scenograf

sceptique m.f. adj. sceptic

schah, shah m. sah (al Persiei)

schéma m. schema, plan, proiect

schématique adj. schematic

schématiser vt. a schematiza

schisme m. schisma, sciziune

schist m. sist

schizophrénie f. schizofrenie

sciage m. taiere cu ferastraul

sciatique adj. m. nervul sciatic; f. sciatica

scie f. ferastrau, pisalog

sciemment adv. cu buna stiinta

science f. cunoastere, stiinta

scientifique adj. stiintific

scier vt. a taia cu ferastraul, a plictisi pe cineva

scierie f. joagar, fabrica de cherestea

scieur m. taietor cu ferastraul

scinder vt., vr. a se scinda

scintillant, e adj. scânteietor

scintiller vi. a scânteia

scion m. altoi, mladita, vlastar

scission f. sciziune, scizionare

scissionniste adj. m.f. scizionist

sciure f. rumegus, pilitura

sclérotique f. scerotica

scolaire adj. m. scolar

scolariser vt. a scolariza

scolarité f. scolaritate

scolastique adj. m. scolastic; f. filozofia scolastica

scolopendre f. scolopendra

scooter m. scuter

score m. scor

scorie f. zgura

scout m. cercetas

scribe m. scrib, copist

Page 328: Dictionar Francez Roman

scrofule f. scrofula

scrupule m. scrupul

scrupuleux, euse adj. scrupulos

scrupulosité f. scrupulozitate

scrutateur, trice adj. scrutator, cercetator; m. pers. însarcinata

scruter vt. a scruta, a cerceta

sculpter vt. a sculpta

sculpteur m. sculptor

scythique adj. scitic

se pron. pers. se, pe sine

séance f. sedinta

séant, e adj. decent; m. sezut

seau m. galeata, caldare

sébacé, e adj. sebaceu

sec, séche adj. sec, uscat, sterp; taios, nepasator;

sécable adj. care se poate taia

sécante f. secanta

sécateur m. foarfeca de gradina

sécession f. secesiune

sécher vt., vr. a seca, a se usca; vt. a zvânta; vi. a fi

sécheresse f. seceta, uscaciune, raceala

sécherie f. uscatorie

séchoir m. uscatorie, aparat de uscat

second, e adj. al doilea, secundar; m. al doilea, etajul

secondaire adj. secundar, mediu, accesoriu

seconder vt. a seconda, a sprijini

secouade f. scurtatura, scarmaneala

secouement m. scurtatura

secouer vt. a scutura, a zgâltâi, a zdruncina; vr. a se

secourable adj. care poate fi ajutat, milos

secourir vt. a ajutora; vr. a întrajutora

secours m. ajutorare; interj. au ~ = ajutor

secousse f. zdruncinatura, zguduitura

secret, éte adj. tainic; m. secret, tainita, discretie

secrétaire m. secretar, birou mic

sécréter vt. a secreta

sécrétion f. secretie

sectaire m. adj. sectar

secteur m. sector

section f. sectionare, sectiune

sectionnement m. sectionare, taiere

sectionner vt. a sectiona, a taia

séculaire adj. secular

sécularisation f. secularizare, laicizare

séculariser vt. a seculariza, a laiciza

Page 329: Dictionar Francez Roman

séculier, ére adj. m. laic

sécurité f. securitate, siguranta (a unei arme)

sédatif, ive adj. sedativ

sédentaire adj. m. om sedentar; adj. stabil

sédimentaire adj. sedimentar

séditieux, euse adj. seditios, razvratitor; m.f. razvratit

sédition f. seditiune, razvratire

séducteur, trice m.f. adj. seducator

séduction f. seductie, seducere

séduire vt. a seduce, a corupe

séduisant adj. seducator

segmantation f. segmentatie, segmentare

segmenter vt. a segmenta

ségrégation f. segregatie

ségrégationnisme m. politica de discriminare rasiala

seiche f. sepie

seigle m. secara

seign m. semnatura

seigneur m. senior, stapân, (relig.) Domnul

seigneurie f. pamânt seniorial, noblete

sein m. sân, piept, inima, interior

séismographe m. seismograf

seize num. card., m. saisprezece; num. ord. al

seiziéme num. ord. al saisprezecelea; m. saisprezecime

séjour m. sedere (într-un loc)

séjourner vi. a sedea un timp undeva

sel m. sare; haz, spirit; pl. saruri (de aspirat)

sélection f. selectie, selectionare, alegere

sélectionner vt. a selectiona, aalege

sélénium m. seleniu

selle f. sa; pl. scaun

seller vt. a înseua

sellerie f. selarie

sellete f. banca a acuzatilor

sellier m. selar

selon prep. potrivit, dupa

semailles f. pl. semanat, semanatura

semaine f. saptamâna, salariu saptamânal

sémantique adj. f. semantic

sémaphore m. semafor

semblable adj. asemanator, asemenea; m. semen, aproape

semblant m. aparenta

sembler vi., v. impers. a se parea

semelle f. talpa de pantof, caputa de ciorap, pas

semence f. samânta

Page 330: Dictionar Francez Roman

semer vt. a semana, a presara, a raspândi, a scapa

semestre m. semestru

semeur, euse m.f. semanator, propagator

semi-circulaire adj. semicircular

semi-conducteur m. semiconductor

sémillant, e adj. vioi, sclipitor

séminaire m. seminar (tatalitatea membrilor)

semis m. semanatura, câmp însamântat

sémite m.f. semit

semoir m.. sac cu seminte, semanatoare mecanica

semonce f. dojana, somatie

semoule f. gris

sempiternel, elle adj. vesnic

sénateur m. senator

séné m. siminichie

sénilité f. senilitate

sens m. simt, sens, directie, judecata

sensation f. senzatie

sensationnel, elle adj. senzational

sensé, e adj. cu bun simt, chibzuit

sensibilisation f. sensibilizare

sensibiliser vt. a sensibiliza

sensibilité f. sensibilitate, simtire

sensible adj. sensibil

sensiblerie f. sensibilitate afectata

sensitif, ive adj. senzitiv, miscator

sensoriel, elle adj. senzual

sente f. sentier m. poteca, cale

sentence f. sentinta

sentencieux, euse adj. sententios, afectat

senteur f. miros

sentiment m. sentiment, convingere, impresie

sentine f. fundul calei, mediu nesanatos

sentinelle f. santinela

sentir vt. a resimti, a mirosi, a suferi, a da impresia;

seoir vi. a fi situat, a sta bine; v. impers. a se

sépale m. sepala

séparation f. separare, separatie

séparer vt., vr. a se separa; vt. a împarti; vt. a divorta

sépia f. cerneala sepia, desen realizat în sepia

sept num. card., m. cifra sapte; num. ord. al saptelea;

septembre m. septembrie

septennal, e adj. septenal

septentrional, e adj. nordic; m. pl. nordicii

septiéme nim. ord. al saptelea; f. clasa a 7-a; m. septime,

Page 331: Dictionar Francez Roman

septique adj. septic

septuagénaire adj., m.f. septuagenar

sépulcre m. mormânt

sépulture f. loc de înmormântare

séquelle f. clica, sechela

séquence f. secventa

séquestre m. sechestru

séquestrer vt. a sechestra; vr. a se retrage

séraphin m. serafim

serein, e adj. senin, calm; m. racoare a serii

sérénite f. seninatate, calm

séreux, euse adj. seros

serf, serve adj. m.f. iobag

serfouette f. sapaliga

serge f. sserj

sergent m. sergent

sériciculture f. sericultura

sérier vt. a clasa, a aranja pe serii

sérieux, euse adj. serios, grav, adevarat; m. seriozitate,

serin m. canar, prostut

seriner vt. a mustrului

seringue f. seringa

seringuer vt. a injecta

serment m. juramânt, promisiune

sermon m. predica

sermonner vi. a tine o predica; vt. a mustra

sérosité f. serozitate

sérothérapie f. seroterapie

serpe f. cosor

serpent m. sarpe, fluier

serpenter vi. a serpui

serpilliére f. pânza de sac

serpolet m. cimbrisor

serrage m. strângere

serre f. strângere, presare, tarc, sera; pl. gheare

serré, e adj. strâns, des, riguros; adv. cu atentie,

serre-frein m. invar. frânar

serrement m. strângere

serrer vt., vr. a se strânge; vt. a presa

serrure f. broasca de usa

serrurier m. lacatus

sertir vt. a monta

sérum m. ser

servage m. iobagie, dependenta

servant adj. m. care serveste; m. servant

Page 332: Dictionar Francez Roman

servante f. slujnica

serveur, euse m.f. chelner, jucator care serveste

serviabilité f. serviabilitate

serviable adj. serviabil

service m. serviciu, functie, treaba, ajutor, fel de

serviette f. servet, servieta, prosop

servile adj. slugarnic

servilité f. slugarnicie

servir vt. a servi, a sluji; vi. a fi bun la ceva, a tine

serviteur m. servitor, slujitor

servitude f. robie, servitute

ses adj. pos. pl. ai sai, ale sale

sésame m. susan

séshage m. uscare

session f. sesiune

seuil, e m. prag

seul, e adj. unic, singur; m. unul singur

seulement adv. numai, însa, macar, abia

séve f. seva, vlaga

sévère adj. sever, riguros, serios

sévérité f. severitate, rigoare

sévices m. pl. maltratari

sévir vi. a pedepsi sever, a bântui

sevrage m. întarcare, întarcat

sevrer vt. a întarca, a lipsi

sexagénaire adj.m.f. sexagenar

sexe m. sex

sextuple adj. însesit; m. numar de sapte ori mai mare

sexuel, elle adj. sexual

seyant, e adj. care vine bine

shot m. sut

shrapnel m. srapnel

si m. (muz.) si; conj. daca, numai sa, în cazul

sibylle f. sibila, ghicitoare

sicaire m. ucigas, tocmit

siccatif, ive adj. m. sicatif

sidére, e adj. înmarmurit, uluit

sidérurgie f. siderurgie

siécle m. secol, epoca, vesnicie

siége m. scaun, sediu, asediu, sezut, centru

siéger vi. a face parte dintr-o adunare deliberativa,

sien, enne adj. pos., pron. pos. al sau; m. contributie

sifflant, e adj. suierator; f. consoana siflanta

sifflement m. fluierat, suierat

siffler vi., vt. a fluiera, a suierasifflet

Page 333: Dictionar Francez Roman

sifflet m. fluier; pl. fluieraturi

siffloter vi., vt. a fluiera încetisor

sigillé, e adj. pecetluit

signal m. semnal

signalement m. semnalment

signaler vt. a semnala, a atrage atentia; vr. a se

signataire m. semnatar

signature f. semnatura

signe m. semn

signer vt. a însemna; vr. a-si face semnul crucii

signet m. semn de carte

signifiance f. semnificatie indiciu

signifiant, e adj. semnificativ. important

significatif, ive adj. semnificativ

signification f. semnificatie, sens

signifier vt. a însemna, a face cunoscut

silence m. tacere, liniste, pauza

silensieux, euse adj. tacut, linistit

silex m. cremene

silhouette f. silueta, desen

sillage m. siaj

sillon m. brazda, ogor, dâra; pl. riduri

sillonner vt. a brazda

silo m. siloz

silôt adv. imediat, îndata

silure m. somn

simagrée f. maimutareala, mofturi

simiesque adj. de maimuta

similaire adj. similar, asemanator

similitude f. similitudine, asemanare, potrivire

simoun m. simun

simple adj. simplu, lesnicios, usor, neafectat, credul;

simplicité f. simplitate

simplification f. simplificare

simplifier vt. a simplifica

simulacre m. simulacru, prefacatorie

simulation f. simulare, prefacatorie

simuler vt. a simula, a se preface

simultané, e adj. simultan

sincére adj. sincer

sincérite f. sinceritate

singe m. maimuta, maimutoi, pocitanie, jupân

singer vt. a maimutari, a imita

singerie f. maimutareala, imitatie, fandosseala

singulariser vt., vr. a se deosebi, a se remarca

Page 334: Dictionar Francez Roman

singularité f. originalitate, ciudatenie

singulier, ére adj. neobisnuit, aparte, unic, ciudat;

singuliérement adv. deosebit, ciudat, foarte

sinistre adj. sinistru; m. calamitate

sinistré, e adj. , m.f. sinistrat

sinon conj. daca nu, în caz contrar, decât

sinueux, euse adj. sinuos

sinuosité f. sinuozitate

sinus m. sinus

siphon m. sifon, tub

sire m. senior

siréne f. sirena

siroter vt., vr. a sorbi putin câte o bautura

sirupeux, euse adj. siropos

sis, e adj. situat, amplasat

sismique, séismique adj. seismic

sismographe m. seismograf

site m.. priveliste, pozitie

situation f. situatie, pozitie, conditie

situer vt., vr. a se situa

six num. card. m. cifra sase; num. ord. al saselea;

sixiéme num. ord. al saselea; f. clasa a 6-a;

sixte f. sixta

ski m. schi

skieur, euse m.f. schior

slave adj. m.f. slav

smoking m. smoching

sobre adj. sobru, cumpatat, retinut

sobriété f. sobrietate, cumpatare, discretie

sobriquet m. porecla

soc m. brazdar

sociabilité f. sociabilitate

sociable adj. sociabil

social-démocrate adj. m.f. social democrat

socialisation f. socializare

socialiser vt. a socializa

socialisme m. socialism

socialiste adj., m.f. socialist

sociétaire m.f. societar

sociéte f. societate, orânduire sociala, asociatie

sociologisque adj. sociologic

socle m. soclu

socque m. încaltaminte de lemn, comedia

soda m. sifon de baut

sodium m. sodiu

Page 335: Dictionar Francez Roman

sofa m. canapea

soi pron. pers. sine

soi-disant adj. invar. pretins, chipurile, asa-zis

soie f. matase

soierie f. tesatura de matase, fabrica de matase

soif f. sete

soigné, e adj. îngrijit, curat

soigner vt., vr. a se îngriji; vt. a corcoli

soigneux, euse adj. grijuliu, îngrijit, meticulos

soin m. grija, îngrijire, meticulozitate;

soir m. seara

soirée f. seara, serata

soit conj. fie, sau, aprox., cam, sa presupunem;

soixante num. card. m. cifra 60; num. ord. al 60-lea

soixantiéme num. ord. al 60-lea; m. a 60-a parte

soja, soya m. soia

sol m. pamént, teren, sol

solaire adj. solar, de soare

solanacées f.pl. solanacee

soldatesque adj. soldatesc; f. soldatime

solde f. solda; m. sold

solder vt. a plati solda, a solda

sole f. sola

soleil m. soare

solennel, elle adj., m. caracter solemn

solennité f. solemnitate

solfége m. solfegiere, solfegiu

solfier vt. a solfegia

solidaire adj. solidar

solidariser (se) vr. a se solidariza

solidarité f. solidaritate

solide adj. solid, rezistent, consistent, dur, temeinic;

solidification f. solidificare

solidifier vt. , vr. a solidifica

solidité f. soliditate, consistyenta, temeinicie

soliloque m.. monolog

soliloquer vi. a monologa, a vorbi de unul singur

soliste adj. , m.f. solist

solitaire adj. solitar, singuratic; m. pustnic, diamant

solitude f. singuratate, loc singuratic

solive f. grinda

soliveau m. grinda mica, neispravit (om)

solliciter vt. a solicita, a îndemna, a invita, a provoca

solliciteur, euse m.f. solicitant

sollicitude f. solicitudine, preocupare

Page 336: Dictionar Francez Roman

solstice m. solstitiu

soluble adj. solubil

solution f. solutie, rezolvare, dizolvare

solutionner vt. a solutiona, a rezolva

solvable adj. solvabil

sombre adj. sumbru, întunecat, posomorît, culori închise

sombrer vi. a se scufunda, a se narui

sommaire adj. sumar, expeditiv; m. rezumat, sumar

sommation f. somatie, însumare

somme f. bête de ~ = animal de povara

sommeil m. somn, amorteala

sommeiller vi. a motai, a vegeta

sommeiller m. chelar

sommer vt. a soma, a avertiza, a însuma

sommet m. vârf, culme

sommier m. usor, somiera, catastif, cutia orgii

sommité f. vârf, somitate

somnambule m.f.adj. somnambul

somnifére adj. m. somnifer

somnolence f. somnolenta, toropeala

somnoler vi. a picoti

somptuaire adj. privitor la cheltuieli

somptueux, euse adj. somptuos; m. somptuozitate

son adj. pos. m. al sau

sondage m. sondare, sondaj

sonder vt. a sonda

sondeur m. sondor

songe m. vis, iluzie

songe-creux m. invar. pers. care se hraneste cu himere

songer vi. a se gândi, a visa

songerie f. visare

songeur, euse m.f. adj. visator

sonique adj. sonic

sonnaille f. talanga

sonnant, e adj. sunator, precis

sonné, e adj. exact, împlinit

sonner vi. a suna. a trâmbita; vt. a face sa sune,

sonnerie f. sonerie, chemare de goarna

sonnet m. sonet

sonnette f. clopotel, sonerie

sonore adj. sonor, sforaitor

sonoriser vt. a sonoriza

sonorité f. sonoritate

sophisme m. sofism

sophistication f. sifisticare, falsificare

Page 337: Dictionar Francez Roman

sophistique adj. f. sofistica

sophistiquer vt. a sofistica, a falsifica

soporifique adj.m. soporific

soprano m. soprana

sorbet m. bautura racoritoare

sorbetiére f. serbetiera

sorcellerie f. vrajitorie, farmec, descântec

sorcier, ére m.f. vrajitor

sordide adj. murdar, îngalat, josnic

sorgho m. sorg

sornette f. fleac, brasoava

sort m. soarta, întâmplare, sort, deochi

sortable adj. nimerit, convenabil

sortant, e adj. m. care iese

sorte f. fel, teapa, sort

sortie f. iesire

sortilége m. vraja, vrajitorie

sortir vi. a iesi, a scapa, a se îndeparta;

sos-chef m. subsef

soscription f. subscriere, semnatura, subscriptie

sot, sotte adj. prost, prostesc, zapacit; m. nerod

sottise f. prostie, actiune prosteasca, neghiobie,

sou m. gologan

soubassement m. partea de jos

soubresaut m. salt brusc, tresarire

soubrette f. fata în casa

souche f. bustean, sorginte, susa, horn, tâmpit

souci m. grija, preocupare, galbenea (bot.)

soucier (se) vr. a se preocupa; a-i pasa;

soucieux, euse adj. îngrijorat, grijuliu

soucoupe f. farfurioara

soudable adj. care se poate suda

soudain, e adj. brusc, neasteptat; adv. deodata

soudaineté f. bruschete, izbucnire neasteptata

soudard m. soldatoi

soude f. soda

souder vt. a suda

soudeur, euse m.f. sudor

soudoyer vt. a naimi

soudure f. sudura, sudare

soufflage m. suflare a sticlei

souffle m. suflu, rasuflare, adiere, emantie, inspiratie,

soufflé, e adj. care se umfle; m. sufleu

souffler vi. a rasufla; vt. a sufla, a atâta, a stinge,

soufflet m. foale, burduf, palma data cuiva, afront

Page 338: Dictionar Francez Roman

souffleter vt. a palmui, a ofensa

souffleur, euse m.f. muncitor sticlar, sufler, persoana care

souffrance f. suferinta

souffrant, e adj. suferind, rabdator

soufre m. sulf

soufretteux, euse adj. bolnavicios

soufrir vt. vr. a suferi; vt. a îndura, a admite;

souhait m. dorinta, urare

souhaitable adj. de dorit

souhaiter vt., vr. a dori, a ura

souiller vt. ,vr. a murdari, a pata

souillon m. pers. îngalata, fata care spala vasele

souillure f. pata

soûl adj. ghiftuit, beat; m. sat, ghiftuiala

soulagement m.. usurare

soulager vt. a usura, a da ajutor

soûlant, e adj. satios, plictisitor

soûler vt., vr. a se satura, a se îmbuiba, a se îmbata

soulevant, e adj. care ridica

soulévement m. ridicare, revolta

soulever vt. a se ridica, a rascula; vt. a stârni,

soulier m. pantof

soulignement m. subliniere

souligner vt. a sublinia

soumettre vt., vr. a se supune

soumission f. supunere, subordonare

soupape f. supapa

soupçon m. banuiala, cantitate infima

soupçonner vt. a banui; vr. a suspecta

soupçonneux, euse adj. banuitor

soupe f. supa

soupente f. debara

souper m. supeu, cina; vi. a supa, a cina

soupésement m. cântarire

soupeser vt. a cântari

soupiére f. castron de supa

soupir m. suspin, oftat, murmur, pauza (muz.)

soupirail m. rasuflatoare

soupirant, e adj. care suspina; m. adorator

soupirer vi. asuspina, a ofta, a duce dorul

souple adj, suplu, flexibil

souplesse f. suplete, flexibilitate

souquenille f. gioarsa

source f. izvor, sursa

sourcier, ére m.f. cercetator de izvoare

Page 339: Dictionar Francez Roman

sourcil m. sprânceana

sourciller vi. a încrunta sprâncenele

sourcilleux, euse adj. încruntat, trufas

sourd, e adj, surd, înabusit, neclar, ascuns; m.f. surd

sourdaud, e m.f. surd

sourdine f. surdina

sourd-muet sourd-muette m.f. surdo-mut

sourdre vi. a izvorâ

souriant, e adj. zâmbitor

souriceau m. soricel

souriciére f. cursa pentru soareci, capcana ( a politiei)

sourire vt. a zâmbi; m. zâmbet

souris f. soarece

sournois, e adj. viclean

sournoiserie f. viclenie

sous prep. sub, în, cu a jutorul, de, pe cu

sous-alimentasion f. sub-alimentare

sous-bail m. contract de subînchiriere

sous-commission f. subcomisie

souscripteur m. persoana care subscrie

souscrire vt. a semna, a subscrie, a adera; vi. a subscrie

sous-cutané, e adj. subcutanat

sous-développé, e adj. insuficient dezvoltat

sous-directeur m.f. subdirector

sous-emploi m. folosire incompleta a mâinii de lucru

sous-enginiéur m. subinginer

sous-entendre vt. a subântelege

sous-entendu adj., m. subânteles

sous-équipé adj. insuficient înzestrat cu mijloace tehnice

sous-estimer vt. a subestima

sous-évaluer vt. a subevalua

sous-inspecteur m. subinspector

sous-jacent, e adj. situat dedesubt

sous-lieutenant m. sublocotenent

sous-locataire m. subchirias

sous-location f. subânchiriere

sous-louer vt. a subânchiria

sous-main m. invar. mapa de birou

sous-marin, e adj.m. submarin

sous-multiple adj. m. submultiplu

sous-officier m. subofiter

sous-ordre m. invar. subaltern

sous-préfet m. subprefect

sous-production f. productie inferioara nevoilor consumatorilor

sous-produit m. produs secundar, subprodus

Page 340: Dictionar Francez Roman

sous-secrétaire m. subsecretar

soussigné, e a.f. adj. subsemnat

sous-sol m. subsol

sous-tendre vt. a subântinde

sous-tension f. subtensiune

sous-titre m. subtitlu

sous-titré adj. m. cu dialogurile traduse

soustraction f. sustragere, scadere

soustraire vt. a sustrage; vr. a scadea

sous-traiter vt. a ceda integral sau partial o afacere

sous-vêtement m. obiect de lenjerie de corp

soutache f. snur, gaitan

soutane f. sutana, functia de preot

soutenable adj. usor de îndurat, care poate fi sustinut

soutenance f. sustinere

soutenant adj., m.f. care sustine

souténement m. sustinere, spijin

souteneur m. sustinator

soutenir vt., vr. a sustine; a sprijini, a mentine;

soutenu, e adj. sustinut, distins

souterrain, e adj. subteran, ascuns; m. subterana, hruba

soutien m. sprijin, sustinator

soutirer vt. a pritoci, a sustrage

souvenir m. amintire, sivenir; v. impers. a-si aduce aminte

souvent adv. des

souverain, e adj. suveran, suprem, absolut; m.f. suveran,

souverainement adv. extrem de, definitiv

souveraineté f. suveranitate, teritoriul unui suveran

sovhoze m. sovhoz

soviet m. soviet

soviétique adj., m.f. (cu maj.) sovietic

soyeux, euse adj. matasos; m. fabricant de matase

spacieux, euse adj. spatios

spadassin m. spadasin

sparterie f. împletitura de rogoz sau fibre vegetale

spartiate adj. spartan, auster; m.f. (cu maj.) spartan

spasme m. spasm

spath m. spat

spathe f. panusa, spata

spatialité f. spatialitate

speaker m. crainic la radio, presedintele Camerei

spécialisation f. specializare

spécialiser vt. a specializa; vr. a se specializa

spécialiste adj., m.f. specialist

spécialité f. specialitate

Page 341: Dictionar Francez Roman

spécieux, euse adj. specios, amagitor; m. aparenta de adevar

spécification f. specificare, specificatie

spécificité f. specificitate

spécifier vt. a specifica

spécifique adj. m. specific; m. medicament propriu unei boli

spectacle m. spectacol

spectaculaire adj. spectaculos

spectateur, trice m.f. spectator

spectre m. stafie, spectru

spéculateur, trice m.f. speculant

spéculation f. specula, speculatie

spéculer vi. a specula, a face speculatii

speech m. cuvântare scurta

spéléologue m. speolog

spermaceti m. spermantet

sphére f. sfera, mediu

sphérique adj. sferic

sphinx m. sfinx, pers. enigmatica, fluture de noapte

spinal, e adj. referitor la sira spinarii

spinellé, e adj. tepos, spinos

spiral, e adj. în spirala; f. spirala

spiriteux, euse adj. spirtos; m. bautura spirtoasa

spiritualisation f. spiritualizare

spiritualiser vt. a spiritualiza, a distila

spiritualité f. spiritualitate

spirituel, elle adj. spiritual, de duh, înzestrat cu umor;

spleen m. plictis

splendeur f. splendoare

splendide adj. splendid

splénique adj. referitor la splina

spoliateur, trice adj.m.f. spoliator

spoliation f. spoliere

spolier vt. a spolia

spongieux, euse adj. spongios

spontané adj. spontan, spontaneu

spontanéité f. spontaneitate

sporadique adj. sporadic

spore f. spor

sportif, ive adj.m.f. sportiv

spoutnik m. sputnic, satelit artificial

squameux, euse adj. solzos, cu pielea cojita

square m. scuar

squelette m. schelet, schema

squelettique adj. scheletic

stabilisation f. stabilizare

Page 342: Dictionar Francez Roman

stabiliser vt. a stabiliza

stabilité f. stabilitate

stable adj. stabil, statornic

stade m. stadiu, stadion

stage m. stagiu, totalitatea avocatilor stagiari

stagiaire m.f.adj. stagiar

stagnation f. stagnare, lâncezeala

stagner vi. a stagna, a lâncezi

stalle f. stal, strana, boxa

stand m. stand, poligon

standardisation f. standardizare, sablonizare

standarliser vt. a standardiza, a sabloniza

staphylocoque m. stafilococ

station f. statiune, sedere

stationnaire adj. stationar; m.f. persoana ostila progresului

stationnement m. stationare

stationner vi. a stationa

statique adj. f. static

statisticien, enne m.f. statistician

statistique adj.f. statistica

statuaire adj. de sculptat; m. sculptor; f. sculptura

statue f. statuie, pers. rece

statuer vt. a statua, a hotarâ

statuette f. statueta

statutaire adj. statutar

stéle f. stela

stellaire adj. stelar, de stea

sténogramme m. stenograma

sténographe m.f. stenograf

sténographier vt. a stenografia

steppe f. stepa

steppique adj. de stepa

stère m. ster

stéréoscope m. stereoscop

stéréotype m. stereotip

stérilisation f. sterilizare

stériliser vt. a steriliza

stérilité f. sterilitate

sternum m. stern

sthénique adj. stenic

sthétoscope m. stetoscop

stigmate m. stigmat

stigmatisation f. stigmatizare

stigmatiser vt. a stigmatiza

stimulation f. stimulare

Page 343: Dictionar Francez Roman

stimuler vt. a stimula

stipe m. trunchi neramificat

stipendier vt. a stipendia

stipendité, e adj., m.f. stipendiat

stipulation f. stipulatie

stipuler vt. a stipula

stock m. stoc

stockage m. stocaj, stocare

stocker vt. a stoca

stoïcisme m. stoicism, dârzenie

stoïque adj.m. stoic

stomatologiste m.f. stomatolog

stoppage m. stopare a unei stofe

stopper vt. a stopa; vt., vi. a opri

store m. jaluzea

strangulation f. strangulare

strapontin m. strapontina

strass m. stras

stratagéme m. stratagema, tertip

strate f. strat

stratége m. magistrat suprem, conducator militar, strateg

stratification f. stratificare

stratifier vt. a stratifica

stratosphére f. stratosfera

streptocoque m. streptococ

stridence f. stridenta

striduler vi. a târâi

strie f. striatie, dunga

strier vt. a stria, a trage dunci, a zgâria

strontium m. strontiu

strophe f. strofa

structuratioin f. structurare

structure f. structura, mod de organizare

structurer vt. a structura

strychnine f. stricnina

stucateur m. lucrator în stuc

studieux, euse adj. studios

stupéfaction f. stupefactie, stupoare

stupéfait, e adj. stupefiat

stupéfiant, e adj.m. stupefiant

stupéfier vt. a stupefia

stupeur f. stupoare

stupide adj. stupid

stupidité f. stupiditate

style m. stil

Page 344: Dictionar Francez Roman

styler vt, vr. a se stila

stylet m. stilet

stylisation f. stilizare

styliser vt. a stiliza

stylo(graphe) m. stilou

su m. au vu et au ~ de tout le monde = în vazul si cu

suaire m. giulgiu

suant, e adj. transpirant, care musteste

suavité f. suavitate

subalpin, e adj. subalpin

subalterne adj.m.f. subaltern

subconscient, e adj.m. subconstient

subdiviser vt. a subâmparti

subdivision f. subdiviziune

subéreux, euse adj. de pluta

subir vt. a suferi, a suporta

subjectif, ive adj.m. subiectiv

subjectivisme m. subiectivism

subjonctif m. adj. subjonctiv

subjugation f. subjugare

subjuguer vt. a subjuga

sublimation f. sublimare

sublime adj.m. sublim

sublimé m. sublimat

sublimer vt., vr. a sublima; vt. a face sublim

sublunaire adj. între pamânt si luna

submerger vt. a inunda, a scufunda, a coplesi

submersible adj. care se poate scufunda, submersibil

submersion f. scufundare, inundare

subordination f. subordonare

subordonner vt., vr. a subordona

suborner vt. a ademeni

suborneur, euse m.f. adj. seducator, corupator

subreptice adj. ilicit, facut pe ascuns

subreption f. folosirea de mijloace ilicite

subroger vt. a substitui

subséquent, e adj. subsecvent, care urmeaza

subside m. impozit, subsidiu

subsidiaire adj. subsidiar, ajutator

subsistance f. subzistenta; pl. mijloace de trai

subsister vi. asubzusta, a dainui

substance f. substanta, materie

substantiel, elle adj. substantial

substantif m. substantiv

substituer vt. a substitui

Page 345: Dictionar Francez Roman

substitution f. substituire, substitutie

subterfuge m. subterfugiu

subtil, e adj. subtil, ager

subtilisation f. subtilizare, sterpelire

subtiliser vt. a subtiliza, a sterpeli; vi. a rationa cu

subtilité f. subtilitate

suburbain, e adj. suburban

subvenir vi. a se îngriji de

subvention f. subventie

subventionner vt. a subventiona

subversif, ive adj. subersiv

subversion f. tulburarea ordinii publice

subvertir vt. a tulbura ordinea publica

succédane m. succedaneu

succéder vi. a veni dupa, a mosteni; vr. a se succeda

succés m. succes

successeur m. succesor

successif, ive adj. siccesiv

succession f. succesiune, mostenire

succion f. sugere, supt

succomber vi. a sucomba, a fi coplesit, a ceda

succursale f. sucursala

sucement m. sugere

sucer vt. a suge, a sorbi, a stoarce

sucette f. suseta

sucrant, e adj. care îdulceste

sucre m. zahar

sucré, e adj. dulce, mieros

sucrer vt. a îndulci; vr. a-si lua partea leului

sucrerie f. rafinarie de zahar; pl. dulciuri

sucrier, ére adj. de zahar; m. zaharnita

sudation f. sudatie

suédois, e adj. m.f. suedez; m. limba suedeza

suée f. asudare, teama, corvoada

suer vi. a nadusi, a asuda, atranspira, a trudi

sueur f. naduseala, truda

suffire vi. a ajunge, a face fata; vr. a-si ajunge

suffisamment adj. suficient, destul

suffisance f. îndestulare, suficienta

suffisant, e adj. îndestulator, suficient;

suffixe m. sufix

suffocation f. sufocare, sufocatie

suffoquer vt. a înabusi

suffrage m. sufragiu, aprobare

suggérer vt. a sugera

Page 346: Dictionar Francez Roman

suggestif, ive adj. sugestiv

suggestion f. sugestie, sugerare

suggestionner vt. a sugestiona

suggestivité f. sugestivitate

suicide m. sinucidere

suicider (se) vr. a se sinucide

suie f. funingine

suif m. seu, perdaf

suiffer vt. a unge cu seu

suintement m. prelingere, picurare

suinter vi. a prelinge, a picura

suisse adj.m.f. (cu maj.) elvetian

suite f. suita, ceata, serie, urmare, înlantuire

suivant, e adj. urmator; f. subreta; m.pl. însotitori, alai

suivi, e adj. urmat, urmarit, frecventat, închegat

suivisme m. codism

suivre vt. a urma; vt. a urmari, a merge de-a lungul,

sujet, ette adj. supus, expus, înclinat spre; m.f. supus

sujétion f. supunere, subordonare

sulfureux, euse adj. sulfuros

sulfurique adj. sulfuric

superbe adj. superb; m. înfumurat; f, trufie

supercherie f. smecherie

superficialité f. superficialitate

superficie f. suprqfata

superficiel, elle adj. superficial

superflu, e adj. de prisos; m. prisos

superfluité f. inutilitate

superforteresse f. superfortareata

supérieur, e adj.m. superior

supériorité f. superioritate

superlatif, ive adj.m. superlativ

superphosphate m. superfosfat

superposer vt., vr. a suprapune

superposition f. suprapunere

superproduction f. supraproductie

superstitieux, euse adj. m.f. superstitios

superstition f. superstitie

superstructure f. supraetajare, suprastructura

supertin, e adj. extrafin

supplanter vt. a submina pentru a lua locul

suppléance f. suplinire, înlocuire

suppléant, e adj.m.f. supleant, suplinitor

suppléer vt. a adauga, a suplini, a înlocui; vi. a compensa

supplément m. supliment

Page 347: Dictionar Francez Roman

supplémentaire adj. suplimentar

supplication f. rugaminte

supplice m. supliciu

supplicier vt. a executa la moarte, a supune la chinuri

supplier vt. a implora

supplique f. plângere scrisa

support m. suport, sprijin

supporter vt. a suporta

supposer vt. a presupune

supposition f. presupunere, supozitie

suppositoire m. med. supozitor

suppöt m. sustinator, complice

supprimer vt. a suprima

supprossion f. suprimare

suppuration f. supuratie

suppurer vi. a supura

supputation f. calculare, calculatie

supputer vt. a calcula, a evalua

supraconduction f. supraconductibilitate

suprême adj. suprem, ultim

sur prep. pe, spre, deasupra, peste, din, despre,

sûr, e adj. sigur

surabondance f. supraabundenta, prisosinta

surabonder vi. a fi în abundenta, a prisosi

suractivité f. activitate accesiva

surajouter vt. a dauga în plus

suralgu, ë adj. foarte ascutit, foarte violent

suralimentation f. supraalimentare, supraalimentatie

suralimenter vt. a supraalimenta

suranné, e adj. perimat

surbassé, e adj. tesit, lasat în jos

surcharge f. supraâncarcare, suprasarcina

surcharger vt. a supraâncarca, a îpovara

surchauffe f. supraâncalzire

surchauffer vt. a supraâncalzi

surchoix m. calitatea întâi

surclasser vt. a depasi un adversar

surcompression f. supracomprimare

surcroit m. spor

surdité f. surzenie

surean m. soc

suréchauffé, e adj. supraâncalzit

surélévation f. supraetajare, scumpire

surélever vt. a supraetaja, a scumpi

surenchére f. supralicitatie

Page 348: Dictionar Francez Roman

surenchérir vi. a supralicita, a fagadui mai mult decât

surestimation f. supraestimare, suprapretuire

surestimer vt. a supraestima, a suprapretui

sûreté f. masura de siguranta, garantie

surexcitation f. surescitare

surexciter vt. a surescita

surface f. suprafata, aparenta

surfacer vt. a slefui

surfaire vt. a cere un pret exagerat, a lauda peste masura

surfil m. saia, sular

surfiler vt. a surfila

surfin, e adj. extrafin

surgir vi. a se ivi, a tâsni

surgissement m. ivire

surhausser vt. a înalta, a mari pretul

surhomme m. supraom

surhumain, e adj. supraomenesc

surintendant m. intendent general

suriouer vt. a închiria al pret de specula

surir vi. a se acri

sur-le-champ loc.adv. imediat

surlendemain, e m. poimâine

surmener vt. a surmena

surmontable adj. peste care se poate trece, care poate fi

surmonter vt. a trece peste, a fi situat deasupra, a învinge

surmulot m. sobolan

surnager vi. a înota la suprafata apei, a supravietui

surnaturel, elle adj., m. supranatural

surnom m. porecla

surnombre m. excedent

surnommer vt. a porecli

surnourrir vt. a supraalimenta

surnuméraire adj. supranumerar; m. angajat extrabugetar

suroffre f. supraoferta

surpasser vt. a se întrece, a depasi; vr. a ului

surpazer vt. a plati suprapret

surpeuplé, e adj. suprapopulat

surpeuplement m. suprapopulare

surplis m. stihar

surplomb m. iesind

surplomber vi. a avea un iesind; vt. a atârna peste

surplus m. surplus, excedent

surpopulation f. suprapopulatie

surprenant, e adj. surprinzator

surprendre vt., vr. a surprinde; vt. a uimi, a însela,

Page 349: Dictionar Francez Roman

surprise f. surpriza, surprindere, uimire

surproduction f. supraproductie

surproduire vt. a obtine o supraproductie

surréalisme m. suprarealism

sursaturation f. suprasaturatie, saturare

sursaut m. tresarire brusca

sursauteur vi. a tresari

surséance f. amânare de termen

surseoir vt., vr. a amâna

sursis m. amânare

surtaxe f. suprataxa

surtemps m. prelungirea zilei de munca peste limita

surtout m. surtuc, vas de metal; adv. mai ales

surtravail m. supramunca

surveillance f. supraveghere, paza

surveillant, e m.f. supraveghetor, pazitor

surveillier vt., vr. a supraveghea, a pazi

survendre vt. a vinde cu suprapret

survenir vi. a surveni

survente f. vânzare cu suprapret

survenue f. sosire neasteptata

survie f. supravietuire

survivance f. supravietuire, ramasita

survivant, e m.f. supravietuitor

survivre, e m.f. supravietuitor

survol m. zbor la mare înaltime

survoler vt. a zbura pe deasupra, a examina superficial

sus prep. pe, asupra; interj. haide!

susceptibilité f. susceptibilitate

susceptible adj. susceptibil, apt de

susciter vt. a suscita, a declansa

suscription f. adresa pe un plic

susdit, e adj., m.f. sus-numit

susmentionné, e adj. susmentionat

suspect, e adj.m.f. suspect

suspecter vt. a suspecta

suspendre vt. a suspenda, a întrerupe

suspendu, e adj. suspendat, atent, nehotarât

suspens (en) loc. adv. în suspensie, amânat temporar

suspense m. moment de încordare

suspension f. suspendare, suspensie

suspicion f. suspiciune

sustenter vt. a sustine

susurrement m. susur

susurrer vt., vi. a a susura

Page 350: Dictionar Francez Roman

suzerain, e adj., m.f. suzeran

svelte adj. zvelt

sveltesse f. zvelteta

sybarite m.f. sibarit

sycomore m. sicomor

sycophante m. denuntator, fatarnic

syllabe f. silaba

syllogisme m. silogism

sylphide f. silfida

sylvestre adj. de padure

sylviculture f. silvicultura

symbiose f. simbioza

symbole m. simbol

symbolique adj., m.f. simbolic

symboliser vt. a simboliza

symbolisme m. simbolism

symétrie f. simetrie

symetrique adj. simetric

symétrique adj. simetric

sympathique adj. simpatic; m. sistemul nervos simpatic

sympathisant, e m.f. simpatizant

symphatie f. simpatie

symphonie f. simfonie

symposion m. simpozion

symptomatique adj. simptomatic

symptôme m. simptom

synagogue f. sinagoga

synchrone adj. sincron

synchronique adj. sincronic

synchroniser vt. a sincroniza

syncope f. sincopa

syncrétisme m. sincretism

synderme m. piele artificiala

syndic m. sindic

syndical, e adj. sindical

syndicaliste adj., m.f. sindicalist

syndicat m. sindicat

syndiquer vt., vr. a se organiza în sindicat

syndrome m. sindrom

synecdoque f. sinecdoca

synode m. sinod

synonyme adj. m. sinonim

synoptique adj. m. sinoptic

synovie f. sinovie

syntaxe f. sintaxa

Page 351: Dictionar Francez Roman

synthése f. sinteza

synthétiser vt. a sintetiza

syphilis f. sifilis

systématique adj. sistematic; f. sistematizare

systématisation f. sistematizare

systématiser vt. a sistematiza

systéme m. sistem

systole f. sistola

szmphatiser vi. a simpatiza

sznthetique adj. sintetic

ta adj. pos. f. a ta

tabac m. tutun; adj. de culoarea tutunului

tabatiére f. tabachera

table f. masa, tabel, lista, placa de marmura

tableau m. pictura, tablou, lista, priveliste, aspect,

tablette f. polita mica, tableta, placa

tablier m. sort, usuta de soba

tabou adj. sfânt, tabu

tabouret m. taburet

tache f. pata, cusur

tâche f. obligatie, însarcinare

tacher vt. a pata

tâcher vi., vt. a încerca

tâcheron m. lucrator cu bucata

tacheter vt. a împestrita

tachycardie f. tahicardie

tacite adj. tacit

taciturne adj. taciturn

tact m. simtul tactil, tact

tacticien m. tactician

tactique adj.f. tactica

taffetas m. tafta

taie f. fata de perna, albeata la ochi

taillader vt. a taia fâsii, a cresta

taillandier m. lucrator de obiecte ascutite

taillant m. tais

taille f. taiere, tais, talie, statura

taillé, e adj. taiat, pregatit, croit

taille-crayon m. ascutitoare

tailleur m. taietor, croitor;

tailleuse f. croitoreasa

taillis m. crâng

tain m. amalgam de cositor cu argint viu

taire vt. a ascunde; vr. a tacea, a nu divulga

talentueux, euse adj. talentat

Page 352: Dictionar Francez Roman

taloche f. scatoalca

talocher vt. a trage palme

talon m. calcâi, toc, bucata de pâine, talon

talonner vt. a da pinteni, a urmari îndeaproape

talonnette f. taloneta

talus m. taluz, panta

tamanoir m. furnicar

tambour m. toba, tobosar

tambourin m. tamburina

tambouriner vt., vi. a bate toba

tambour-major m. tambur major

tamis m. sita

tamiser vi. a cerne

tampon m. dop, tampon

tamponner vt. a tampona

tan m. argaseala

tancer vt. a dojeni

tanche f. lin

tandis que loc. conj. pe când, în timp ce

tangage m. tangaj

tangent, e adj. f. tangent

tangible adj. tangibil

taniére f. vizuina

tank m. tanc

tannage m. argasire, tabacire

tanner vt. a argasi, a tabaci

tanneur m. adj. argasitor, tabacar

tant adv. atât de mult, de mare etc.,

tante f. matusa

tantiéme f. tantiema

tantôt adv. în curând, adineauri

taon m. taun

tapage m. galagie

tapageur, euse adj. zgomotos, tipator; m.f. galagios

tape f. palma data cuiva

tape-à-l'æil adj. m. invar. care sare în ochi

taper vt. a palmui, a bate la masina, a împrumuta bani

tapinois (en) loc. adv. pe furis, pe ascuns

tapir m. tapir; vr. a se tupila

tapis m. covor

tapisser vt. a tapisa

tapisserie f. tapiserie

tapissier, ére m.f. tapiter

tapon m. somoiog

tapoter vt. a bate usor cu palma

Page 353: Dictionar Francez Roman

taquet m. tarus

taquin, e adj. care tachineaza, sâcâitor

taquiner vt. a tachina, a sâcâi

taquinerie f. tachinerie, sâcâiala

tarabiscoter vt. a îpodobi excesiv

tarabuster vt. a dondani

tarauder vt. a sfredeli

tard adv. târziu; m. ora târzie

tardif, ive adj. tardiv

tardir vi. a întârzia; v. impers. a fi nerabdator

tare f. dara, tara

taré, e adj. viciat, corupt

tarentelle f. tarantela

tarer vt. a lua taraua

targette f. zavor

targuer (se) vr. a se fuduli

tarifer vt. a stabili un tarif

tarir vt. ,vr. a seca

tarissement m. secare

tarse m. tars

tarte f. tarta

tartine f. tartina, discurs interminabil

tartre m. tartru

tartufe m. fatarnic

tas m. gramada, vraf, multime

tasse f. o ceasca de

tasseau m. proptea

tasser vt. a îngramadi, a îndesa; vi. a îndesi; vr. a se

tâter vt. a pipai, a iscodi; vi. a gusta din; vr. a-si

tatillon, onne adj.m.f. care se ocupa cu fleacuri

tatillonner vi. a se ocupa cu fleacuri

tâtonner vi. a tatona

tâtons (à) loc. adv. pe dibuite

tatouage m. tatuare, tatuaj

tatouer vt. a tatua

taudis m. cocioaba

taupe f. cârtita

taupiniere f. maghernita

taureau m. taur

taux m. pret curent, procent, taxa

tavelure f. pata

taxateur m. taxator

taxation f. taxare

taxe f. taxa, impozit

taxer vt. a taxa, a califica drept

Page 354: Dictionar Francez Roman

tchéque adj.m.f. (cu maj.) ceh; m. limba ceha

te pron. pers. îti, tie

té m. teu

technicien, enne m.f. tehnician

technique adj. tehnic

teigne f. molie, chelbe, persoana nesuferita

teindre vt. a vopsi

teint, e adj. vopsit; m. ten; f. tenta, doza

teinter vt. a vopsi

teinture f. vopsea, tinctura

teinturier, ére m.f. boiangiu

tel, telle adj. asemenea, astfel, atât de; adj. nehot.

télé(vision) f. televizziune

télégramme m. telegrama

télégraphe m. telegraf

télégraphier vi. a telegrafia

téléguider vt. a teleghida

télépathie f. telepatie

téléphérique m. teleferic

téléphone m. telefon

télescope m. telescop

téléviser vt. a televiza

téléviseur m. televizor

tellement adv. pâna înt-atât, atât de

tellure m. telur

tellurique tellurien, enne adj. teluric

téméraire adj.m. temerar

témérité f. temeritate

témoignage m. marturie, dovada

témoigner vt. a da dovada de; vi. a depune marturie

témoin m. martor

tempe f. tâmpla

tempérament m. temperament

tempérance f. temperanta, cumpatare

tempérer vt. a tempera

tempête f. furtuna, izbucnire

tempêter vi. a face taraboi, a bruftui

tempéteux, euse adj. furtunos

temple m. templu

temporaire adj. temporar

temporal, e adj. referitor la tâmpla

temporel, elle adj. lumesc, temporal

temporisation f. temporizare, taraganare

temporiser vi. a temporiza, a taragana

temps m. timp, durata, ragaz, vreme

Page 355: Dictionar Francez Roman

tenable adj. care se poate mentine

ténacité f. tenacitate

tenailler vt. a strânge în cleste, a chinui

tenailles f.pl. cleste

tenancier, ére m.f. patron de hotel

tenant, e adj. séance ` e = pe loc

tendance f. tendinta

tendancieux, euse adj. tendentios

tendant, e adj. care tinde

tendoir m. frânghie pentru rufe

tendre adj. moale, fraged, tânar, tandru, deschis;

tendresse f. tandrete; pl. mângâiere

ténébres f. pl. întuneric, nestiinta

ténébreux, euse adj. tenebros, sumbru

teneur, euse m.f. detinator; f. cuprins al unui act

ténia m. tenie

tenir vt. a contine, a detine, a întretine, a îndeplini,

tennis m. tenis

tenon m. cep

tension f. tensiune

tentacule m. tentacul

tente f. cort

tenter vt. a întreprinde, a încerca, a ispiti;

tenture f. tapet, tapiserie

tenu, e adj. pastrat, ngrijit, obligat; f. îngrijire,

ténu, e adj. subtirel

ténuité f. subtirime

térébenthine f. terebentina

térébrant, e adj. perforant, sfredelitor

tergiversation f. tergiversare

tergiverser vi. a tergiversa

terme m. termen, sfârsit, scadenta; pl. raporturi,

terminaison f. sfârsit, terminatie

terminer vt. a termina

terminus m. punct extrem, capat

termite m. termita

terne adj. sters, palid

ternir vt. a întuneca, a terfeli

terrain m. teren

terrasse f. terasa

terrassement m. terasament

terrasser vt. a consolida, a doborâ

terrassier m. lucrator de terasamente

terre f. pamânt, tara, domeniu, teren agricol,

terre-plein m. pamânt batatorit, ridicatura de pamânt

Page 356: Dictionar Francez Roman

terrer vt. a aduce pamânt, a acoperi cu pamânt,

terreur f. teroare, groaza

terreux, euse adj. pamântos, pamântiu

terrible adj. teribil

terrier m. vizuina, câine de vânatoare

terrifier vt. a îngrozi

terrine f. strachina

territoire m. teritoriu

terroir m. ogor

terroriser vt. a teroriza

tertiaire adj. tertiar

tertre m. movila

tes adj. pos. pl. ai tai, ale tale

tesson m. ciob

test m. test, carapace

tester vi. a face testamentul; vt. a supune unui test

têtard m. mormoloc

tête f. cap, minte, fire, caracter, vârf, sef, început

tête-à-tête m. invar. întrevedere particulara între doua pers.

tête-bêche loc. adv. unul cu capul la picioarele altuia

tête-de-négre adj. maro închis

têtée f. supt

tétéphoner vt. a telefona

téter vt. a suge

tétin m. sfârc

tétine f. uger, tetina

téton m. tâta

tette f. sfârc al ugerului

têtu, e adj. încapatânat

texte m. text

textile adj. textil

textuel, elle adj. textual

thé m. ceai

théâtral, e adj. teatral

théâtre m. teatru, arta dramatica

théière f. ceainic

théme m. tema, retroversiune

théologie f. teologie

théologien m. teolog

théorème m. teorema

théorètique adj. contemplativ

théoricien, enne m.f. teorician

théorie f. teorie

théorique adj. teoretic

thérapeutique adj. f. terapeutic

Page 357: Dictionar Francez Roman

thermal, e adj. termal

thermique adj. termic

thermométre m. termometru

thermos f. termos

thésaurisation f. tezaurizare

thésauriser vi. a tezauriza

thése f. teza, lucrare scrisa

thomisme m. doctrina sf. Toma d'Aquino

thon m. ton

thoracique adj. toracic

thorax m. torace

thuya m. tuia

thym m. cimbru

thymus m. timus

thyroïde adj. tiroida

tiare f. tiara

ticket m. tichet

tiéde adj.adv. caldut; lipsit de entuziasm

tiédeur f. încalzire usoara; lipsa de înteles

tiédir vi. a deveni caldut; vt. a încalzi usor

tien, enne adj. pos. pron.pos. al tau; m.pl. ai tai

tiers, tierce adj. al treilea; m. treime, tert; f. terta

tige tulpina

tignasse f. claie

tigre, esse m.f. tigru

tigrer vt. a varga

tilde m. tilda

tilleul m. floare de tei

timbale f. timpan, cupa, pahar

timbalier m. timpanist

timbrage m. timbrare

timbre m. sunet, timbru

timbré, e timbrat

timbrer vt. a timbra

timide adj. timid

timidité f. timiditate

timon m. oiste

timoré, e adj. înfricosat

tintamarre m. taraboi

tintement m. dangat, tiuit al urechilor

tinter vt. a trage clopotul; vi. a suna, a tiui

tintouin m. bucluc

tique f. capusa

tiquer vi. a avea un tic, a exprima nemultumirea

tiqueté, e adj. împestritat

Page 358: Dictionar Francez Roman

tirage m. tragere, tiraj, piedica

tiraillement m. smuceala repetata; pl. hartuieli

tirailler vt. a smuci în repetate rânduri, a hartui; vt. a

tirailleur m. tiralior

tirant m. baiera, cordon, ureche de cizma

tiré, e adj. tras

tire-bouchon m. tirbuson

tire-d'aile (à) loc. adv. ca vântul

tirelire f. pusculita

tirer vt. a trage, a scoate, a întinde, a importa,

tiret m. cratima

tirette f. tablie, snur

tireur, euse m.f. tragator

tiroir m. sertar

tisane f. tisana

tison m. taciune

tisonner vi. a atâta focul

tisonnier m. vatrai

tissage m. tesere, tesut, tesatorie

tisser vt. a tese

tisserand tisseur m. tesator

tissu, e adj. tesut; m. tesatura, tesut

titanesque titanique adj. titanic

titiller vt. a gâdila

titre m. titlu

titrer vt. a titra

tituber vi. a se clatina pe picioare

titulaire adj.m.f. titular

titulariser vt. a numi ca titular

toast m. toast, bucata de pâine prajita

toaster vi. a toasta

tobbogan m. tobogan

tocsin m. semnal de alarma, toaca

toge f. toga, roba

tohu-bohu m. talmes balmes

toi pron. pers. tu, tie, pe tine

toile f. pânza, cort, vela

toilette f. toaleta, îmbracaminte

toiser vt. a masura

toison f. lâna, par

toit m. acoperis, casa

tôle f. tabla de acoperis, gherla, puscarie

tolérance f. toleranta

tolérer vt. a tolera

tôlerie f. tinichigerie

Page 359: Dictionar Francez Roman

tôlier m. adj. tinichigiu

tomate f. patlagea rosie

tombant, e adj. care cade

tombe f. mormânt

tombeau m. monument funerar, mormânt

tombée f. cadere

tomber vi. a scadea, a sosi pe neasteptate, a da peste,

tombereau m. tomberon

tombola f. tombola

tome m. tom

ton adj. post.m. al tau

tonalité f. tonalitate

tondaison f. tundere

tondeur. euse m.f. persoana care tunde; f. masina de tuns

tondre vt. a tunde, a jumuli

tonicité f. tonicitate

tonifier vt. a tonifica

tonique adj. m. tonic; f. silaba tonica

tonitruant, e adj. tunator

tonnage m. tonaj

tonne f. butoi mare, tona

tonneau m. butoi, rostogolire

tonnelier m. dogar

tonnelle f. bolta

tonner v. impers. a tuna; vi. a tuna si a fulgera, a

tonnerre m. tunet

tonsure f. tunsura, tunsoare

tonte f. tuns

tonton m. unchi, nene

topaze m. topaz

tope interj. bate palma!

toper vi. a bate palma în semn de acord

topinambour m. nap

topographie f. topografie

toponymie f. toponimie

toquade f. toana

toque f. toca

toquer (se) vr. a se îndragosti

torche f. torta

torcher vt. a sterge cu cârpa, a da peste cap o treaba

torchis m. chirpici

torchon m. cârpa de sters

tordant, e adj. caraghios, a muzant

tordre vt. a stoarce, a rasuci

torpeur f. toropeala

Page 360: Dictionar Francez Roman

torpille f. torpila

torpiller vt. a torpila

torpilleur m. torpilor

torréfier vt. a praji

torrent m. torent

torrentiel, elle adj. torential

torride adj. torid

tors, e adj. strâmb, sucit; m. tors al lânii

torse m. tors (anat.)

torsion f. rasucire, rasucit

tort m. nedreptate, paguba

torteux, euse adj. întortochiat, nesincer

torticolis m. întepenire a gâtului

tortiller vt. a rasuci; vi. a cauta subterfugii; vr. a se

tortionnaire adj. de tortura; m. calau

tortu, e adj. rasucit, strâmb; f. brasca testoasa

torturer vt. a tortura

torve adj. chiorâs

tôt adv. devreme, curând

total, e adj. m. total

totalisation f. totalizare

totaliser vt. a totaliza

totalité f. totalitate

toton m. titirez

toubib m. doctor

touchant, e adj. miscator; prep. cu privire la

touche f. a tingere, clapa, tusa, aspect

touche-à-tout m. invar. pers. care se amesteca în toate

toucher vt. a atinge, a încasa, a se învecina cu,

touer vt. a trage la edec

touffe f. tufa

touffu, e adj. des, stufos, încâlcit

toujours adv. întotdeauna, înca, în permanenta

touloupe f. cojoc

toupet m. smoc, mot, tupeu

toupie f. sfârleaza

tour f. turn, tura; m. înconjur, circumferinta,

tourbe f. turba, gloata

tourbillon m. vârtej, vâltoare

tourbillonner vi. a învolbura, a se învârteji

tourelle f. turnulet, turela

touriste m.f. turist

tourment m. chin, suferinta

tourmente f. vitejie, tulburari

tourmenter vt. a chinui, a agita; a se framânta, a se suci

Page 361: Dictionar Francez Roman

tournage m. slefuire, turnare a unui film

tourné, e adj. fermentat, bine facut; f. turneu, cinste

tournebroche m. dispozitiv de învârtit frigarea

tournemain (en un) loc. adv. într-o clipa

tourner vt. a învârti, a întoarce, a ocoli, a eluda,

tournerie f. strungarie

tournesol m. floarea soarelui, turnesol

tourneur, euse m.f. strungar

tournevis m.. susubelnita

tourniquet m. cruce mobila care nu lasa sa treaca o persoana

tournis m. capie

tournoiement m. învârtire

tournoyer vi. a se învârti

tournure f. întorsatura, aspect, turnura

tourte f. placinta rotunda, imbecil

tourterelle f. turturea

tous vezi tout

tousser vi. a tusi

tout, e adj. tot; adj. nehot. oricare, orice;

tout-à-l'égout m. invar. sistem de canalizare

toutefois adv. totusi

toute-puissance f. atotputernicie

toux f. tuse

toxique adj. m. toxic

tracas m. necaz, hartuiala

tracasser vt. a necaji, a hartui

trace f. urma semn ramas

tracé m. traseu

tracement m.. trasare

tracer vt. a trasa, a trage linii, a zugravii

trachée f. trahee

tract m. manifest

tractation f. negociere, târguiala

tracteur m. tractor

traction f. tragere, tractiune

tradition f. traditie

traditionnel, elle adj. traditional

traducteur, trice m.f. traducator

traduction f. traducere

traduire vt. a traduce, a exprima, a cita; vr. a se

traduisible adj. traductibil

trafiquant, e m.f. traficant, negustor

trafiquer vi. a trafica

tragédien, enne m.f. tragedian

tragique adj. tragic; m. genul tragic. tragic, autor

Page 362: Dictionar Francez Roman

trahir vt. a trada

trahison f. tradare

train m. mers, tren, galagie, convoi

traînage m. târâre, transport cu sania

traînant, e adj. care se târaste, taragant

traînard m. codas, om molâu

traîne f. trena

traîneau m. sanie

traînée f. dâra, târâtura

traîner vt. a târâ, a taragana, a trage, a duce cu sine;

traîneur, euse m.f. pers. ca re târaste

train-train m. rost, rutina

traire vt. a mulge

trait m. sulita, sleau, îngititura, trasatura,

traitable adj. cu care se poate trata, blând

traite f. mulgere, muls, etapa, polita, trafic

traité m. tratat, conventie

traitement m. tratare, primire, tratament, salariu

traiter vt. a trata, a primi, a expune; vi. a negocia,

traiteur m. restaurator, birtas

traître, esse adj.m.f. tradator, viclean

traîtrise f. tradare

trajectoire f. traiectorie

trajet m. traseu, drum

tralala m. zarva, ostentatie

tram(way) m. tramvai

trame f. urzeala, uneltire

tramer vt. a urzi, a unelti

tranchant, e adj. taios, tipator; m. tais

tranche f. felie, transa

tranché, e adj. distinct; f. transee; pl. colici

trancher vt. a taia, a reteza, a rezolva;

tranchoir m. tocator

tranquille adj. linistit

tranquillite f. liniste

transaction f. tranzactie

transatlantique m. transatlantic, sezlong

transborder vt. a transborda

transcription f. transcriere, transcriptie

transcrire vt. a transcrie

transe f. neliniste, transa

transférer vt. a transfera

transfert m. transferare

transfigurer vt., vr. a transfigura

transformation f. transformare

Page 363: Dictionar Francez Roman

transformer vt. a transforma

transfuge m. transfug

transfusion f. transfuzie

transgresser vt. a încalca o lege

transhumance f. transhumanta

transi, e adj. înfrigurat, îngheetat

transiger vi. a se învoi

transir vt. a patrunde, a îngheta; vi. a tremura de frig

transit m. tranzit

transitif, ive adj. tranzitiv

transition f. tranzitie

transitoire adj. trecator

translation f. translatie, stramutare

transmettre vt. a transmite

transmigrer vi. a transmigra

transmission f. transmisie, transmitere

transmu(t)er vt. a preschimba

transparence f. transparenta

transparent, e adj. transparent; m. transparent (hârtie)

transpercer vt. a strapunge

transpiration f. transpiratie

transpirer vi. a transpira

transplanter vt. a transplanta

transport m. transport, pornire

transporter vt. a transporta, a scoate din fire; vr. a se

transporteur m. persoana care transporta, caraus

transposer vt. a transpune

transposition f. transpunere

transvaser vt.a varsa

trapéze m. trapez

trappe f. chepeng

trappeur m. vânator

trapu, e adj. bondoc

traquenard m. capcana

traquer vt. a haitui, a hartui

traumatisme m. traumatism

travail m. munca, lucru, executie, lucrare, dezbatere,

travailler vi. a munci, a lucra, a fructifica, a fermenta;

travailleur, euse adj.m.f. om al muncii, muncitor

travailliste m. laburist

travers m. curmezis, lat, cusur

traverse f. traversa, scurtatura; pl. piedici

traverser vt. a traversa, a trece prin

traversin m. perna lunga, sul

travesti, e adj. deghizat; m. deghizare

Page 364: Dictionar Francez Roman

travestir vt. a se travesti; vi. a parodia, a denatura

travestissement m. deghizare

trayon m. tâta a vacii

trébucher vi. a se poticni

tréfle m. trifoi, trefla

tréfonds m. subsol

treillage m. zabrele

treillager vt. a zabreli

treille f. bolta

treillis m. spalier, pânza de sac

treillisser vt. a înconjura cu zabrele

treize num. card. m. 13; num. ord. al 13-lea; m. ziua de

treiziéme num. ord. al 13-lea; m. treisprezecime

tréma m. trema

tremblant, e adj. tremurator, tremurând

tremblement m. tremuratura

trembler vi. a tremura, a se cutremura

trembleur, euse adj. om care tremura, fricos

tremblotant, e adj. care tremura, care pâlpâie

trembloter vi. a tremura usor

trémoussement m. agitare

trémousser vr. a se agita

trempage m. udare, muiere, cufundare în apa

trempe f. calire

tremper vt. a uda, a stropi, a înmuia, a cali; vi. a sta

tremplin m. trambulina

trentaine f. treizeci

trente num. card. m. cifra 30; num. ord. al 30-lea;

trentiéme num. ord. al 30-lea; m. a 30-a parte

trépaner vt. a trepana

trépas m. moarte

trépasser vi. a muri

trépidation f. trepidare, trepidatie

trépider vi. a trepida

trépignement m. tropait

trépigner vi. a tropai

trés adv. foarte

trésor m. comoara, tezaur

trésorerie f. tezaur, visterie

trésorier, ére m.f. casier, vistiernic

tressage m. împletire, împletit

tressaillement m. tresarire

tressaillir vi. a tresalta

tressauter vi. a tresari

tresse f. tresa, cosita

Page 365: Dictionar Francez Roman

tresser vt. a împleti

tréteau m. capra pentru lemne; pl. teatru de bâlci

treuil m. troliu

tréve f. armistitiu

triage m. triere, triaj

triangle m. triunghi

triangulaire adj. triunghiular

tribu f. trib

tribulation f. zbucium, framântare

tribunal m. tribunal

tributaire adj. tributar

tricher vt. a trisa

tricheur, euse m.f. persoana care triseaza

tricolore adj. tricolor

tricot m. tricotaj, tricou

tricoter vt. a tricota, a merge repede

tricoteur, euse m.f. pers. care tricoteaza

trictrac m. table

tricycle m. tricicleta

triennal, e adj. trienal

trier vt. a tria

trifouiller vi. a rascoli

trille m. tril

trillion m. trilion

trimbalage trimbalement m. trambalare

trimbaler vt. a trambala

trimer vi. a munci din rasputeri

trimestre m. trimestru

trimestriel, elle adj. trimestrial

trìnasser vt. a taragani; vi. a mosmondi, a umbla creanga

trinité f. trinitate

trinôme m. trinom

trinquer vi. a ciocni, a bea

triomphal, e adj. trimfal

triomphant, e adj. triumfator, hotarâtor

triomphateur, trice adj. care a triumfat; adj.m. învingator

triomphe m. triumf, succes

triompher vi. a triumfa, a învinge, a se bucura de

triparti, (it)e adj. tripartit

tripatouiller vt. a se amesteca fara consimtamântul autorului

tripe f. maruntaie de animal

triphotongue f. triftong

triple adj. m. triplu

triplement m. triplare

tripler vt. a tripla

Page 366: Dictionar Francez Roman

triplette f. bicicleta cu trei locuri

tripot m. tripou

tripotage m. amestec murdar, uneltire

tripotée f. chelfaneala, droaie

tripoter vt. a mânui, a atinge; vi. a face specula

triptyque m. triptic

trique f. ciomag

triste adj. trist, greu, sumbru

tristesse f. tristete

triturer vt. a macina, a faramita

triumvir m. triumvir

trivialité f. trivialitate

troglodyte m. troglodit

trogne f. obraz congestionat

trognon m. cotor, inima de fruct etc.

trois num. card. m. cifra 3; num. ord. al 3-lea;

troisiéme num. ord. al 3-lea; m. etajul trei; f. clasa a 3 a

trois-quarts m. invar. haina de trei sferturi

trôler vt. a târâ dupa sine; vi. a umbla creanga

trolley m. troleu

trombe f. tromba

trombone m. trombon

trompe f. trompa

trompe-l'æil m. invar. aparenta înselatoare

trompe-la-mort m. invar. persoana scapata din ghearele mortii

tromper vt. a însela

tromperie f. înselatorie

trompeter vi. a suna din trompeta; vt. a trâmbita

trompette f. trompeta; m. trompetist

trompeur, euse adj.m.f. înselator

tronc m. trunchi

tronçon m. tronson, bucata rupta, crâmpei

tronçonner vt. a îmbucatati, a ciopârti

trône m. tron

trôner vi. a trona

tronquer vt. a trunchia, a ciunti

trop adv. prea mult; m. ceea ce e prea mult

tropée m. trofeu

tropique m. tropic

trop-plein m. invar. prisos

troquer vt. a face schimb de obiecte

trot m. trap

trotter vi. a merge la trap, a umbla repede si mult,

trotteur, euse adj. trapas; m.f. persoana care umbla repede

trottin m. fata folosita pentru curse

Page 367: Dictionar Francez Roman

trottiner vi. a merge repede si cu pasi mici

trottinette f. trotineta

trottoir m. trotuar

trou m. gaura, vizuina, maghernita, orasel uitat

troublant, e adj. tulburator

trouble adj. tulbure; m. tulburare; pl. rascoala

trouble-fête m. invar. persoana inoportuna

troubler vt. a tulbura, a zapaci; vt. a întrerupe,

trouée f. spartura, deschizatura

trouer vt. a gauri

trouille f. frica

troupe f. trupa, ceata

troupeau m. turma

troupier m. soldat

trousse f. manunchi, trusa

trousseau m. trusou, legatura de chei etc.

trousser vt., vr. a sufleca; vt. a face în graba

trouvable adj. care poate fi gasit

trouvaille f. descoperire, gaselnita

trouver vt. a gasi, a descoperi, a resimti, a socoti; vr.

truble,trouble f. plasa de pescuit în forma de sac

truc m. dibacie, truc, mecanism pentru schimbat

trucage, triquage m. trucaj

truchement m. talmaci, intermediu

truculent, e adj. violent, aspru

truelle f. mistrie

truffe f. trufa

truie f. scraofa

truite f. pastrav

trumeau m. întregol

truquer vt. a falsifica, a truca

trust m. trust

truster vt. a grupa într-un trust

tsar m. tar

tsarine f. tarina

tsé-tsé f. invar. musca tete

tu pron. pers. tu

tuant, e adj. obositor

tub m. baita

tube m. tub, teava, joben

tuber vt. a captusi cu tuburi, a spala într-o baita

tubercule m. tubercul

tuberculeux, euse adj.m.f. tuberculos

tubéreuse f. tuberoza

tubulaire adj. tubular

Page 368: Dictionar Francez Roman

tudesque adj. vechi german

tuer vt., vr. a se omorâ, a se distruge; vt. a plictisi

tuerie f. macel

tue-tête (à) loc. adv. foarte tare, zgomotos

tueur, euse m.f. ucigas; m. persoan care omoara vitele,

tuile f. tigla, pacoste

tuilerie f. tiglarie

tulipe f. lalea

tulle m. tul

tuméfier vt. a umfla

tumeur f. tumoare

tumulaire adj. tumular. de mormânt

tumulte m.. tumult

tumultueux, euse adj. tumultos

tungsténe m. tungsten

tunique f. tunica, învelis

tunisien, enne adj.m.f. (cu maj.) tunisian

tunnel m. tunel

turbin m. munca

turboréacteur m. turboreactor

turbot m. calcan

turbulence f. turbulenta

turc, turque adj. turcesc; m.f. turc; m. limba turca

turlupiner vi. a face glume nesarate; vt. a sâcâi

turlutaine f. pisalogeala, manie

turlututu m. fluier; interj. pofta-n cui!

turnant adj. care se învârteste; m. colt de strada,�

turpitude f. turpitudine

turquerie f. cruzime, zgârcenie exagerata

turquoise f. turcoaza

tutélaire adj. tutelar

tutelle f. tutela

tuteur, trice m.f. tutore; m. vrac

tutoiement m. tutuire

tutoyer vt. a tutui

tutu m.. fustita de balerina

tuyau m. burlan, teava, canal, stire confidentiala

tuyauter vt. a comunica o stire confidentiala

tuyauterie f. tevarie

tympan m. timpan

tympaniser vt. a critica în gura mare

tympanon m. tambal

type m.. tip, model, individ

typhoïde adj. f. fiévre ~ = febra tifoida

typhon m. taifun

Page 369: Dictionar Francez Roman

typhus m. tifos

typique adj. tipic

typo(graphe) adj. m. tipograf

typo(graphie) f. tipografie

tyran m. tiran

tyrannie f. tiranie

tyrannique adj. tiranic

tyranniser vt. a tiraniza

tzigane adj. tiganesc; m.f. (cu maj.) tigan

ubiquité /-ku-i-té/ f. ubicuitate

uhlan m. ulan

ukase m. ucaz

ulcération f. ulceratie

ulcère m. ulcer

ulcérer vt. a ulcera, (fig.) a rani

ultérieur, e adj. ulterior

ultimatum /-tom'/ m. ultimatum

ultime adj. ultim

ultra-court,e adj. ultrasunet

ultramontain, e adj. de dincolo de munti

ultra-son m. ultrasunet

ululement m. tipat (al pasarilor de noapte)

ululer vi. (despre pasarile de noapte) a tipa

un, une num. card., m. (cifra) unu; num. ord. primul;

unanimité f. unanimitate

uni, e adj. unit, neted, fara desene, (fig.) monoton

unième num. ord. unulea

unification f. unificare

unifier vt., vr. a (se) unifica

uniforme adj., m. uniform(a)

uniformiser vt. a uniformiza

uniformité f. uniformitate

union f. unire, uniune, asociatie, casatorie

unipolaire adj. cu un singur pol

unique adj. unic, (ffig.) ciudat

unir vt., vr. a (se) uni, a (se) casatori

unisson m. (muz.) unison

unitaire adj. unitar

unité f. unitate ( si mil.)

universalité f. universalitate

universel, elle adj. universal

universitaire adj., m.f. (profesor) universitar

université f. universitate

uranium /-om'/ m. uraniu

urbain, e adj. urban

Page 370: Dictionar Francez Roman

urbanité f. urbanitate

urèe f. uree

uretère m. ureter

urètre m. uretra

urgence f. urgenta

urinaire adj. urinar

urine f. urina

uriner vi. a urina

urique adj. uric

urne f. urna

urticarie f. urticaire

urus /-russ/, ure m. zimbru

us /uss/ m.pl. obiceiuri

usage m. uz(anta), obicei

usagé, e adj. uzat, folosit

usager m. persoana care se foloseste de ceva

user vi. a se folosi, a uza de; vt., vr. a (se) consuma

usine f. uzina

usinier, ère adj. referitor la uzina; m. industrias

usité, e adj. uzitat

ustensile m. ustensila (de menaj), unealta

usuel, elle adj. uzual

usufruit m. uzufruct

usure f. camata, uzura

usurier, ère m.f. camatar; adj. camataresc

usurpateur, trice adj., m.f. uzurpator

usurpation f. uzurpare

usurper vt., vr. a uzurpa

utérin, e adj. uterin

utérus /-russ/ m. uter

utile adj. folositor; m. utilul

utilisateur, trice m.f., adj. persoana care utilizeaza

utilisation f. folosire, utilizare

utiliser vt. a folosi, a utiliza

utilité f. utilitate

utopique adj. utopic

utopiste m. utopist

uvule f. (anat.) omusor

va interj. haide, fie

vacance f. loc vacant; pl. vacanta, concediu

vacancier m. persoana în vacanta

vacarme m. vacarm

vaccination f. vaccinare

vacciner vt. a vaccina, a pune la adapost

vache f. carne de vaca; adj. sever

Page 371: Dictionar Francez Roman

vacher, ére m.f. vacar

vacillant, e adj. tremurator, sovaitor, nehotarât

vacillation f. clatinatura, sovaiala, nehotarâre

vacillement m. clatinare, tremurare

vaciller vi. a se clatina, a tremura, a sovai

vacuum m. vid

va-et-vient m. invar. du-te vino

væu m. legamânt, urare, dorinta

vagabond, e adj. m. vagabond

vagabondage m. vagabondaj

vagabonder vi. a vagabonda, a trece de la un lucru la altul

vagir vi. a scânci

vagissement m. scâncet

vague f. val; adj. m. vag

vaguemestre m. vagmistru

vaguer vi. a hoinari

vaillamment adv. vitejeste

vaillance f. vitejie

vaillant, e adj. viteaz

vain, e adj. desert, înfumurat

vaincre vt. a învinge; vr. a se stapâni

vaincu, e m.f. învins

vainqueur m. adj. învingator

vair m. blana pestrita

vairon adj. m. ceacâr

vaisseau m. nava, vas

vaissele f. vesela

val m. vale larga

valable adj. valabil

valence f. valenta

valetaille f. servitorime

valeur f. valoare, echivalent, importanta

valeureux, euse adj. viteaz

validation f. validare

valide adj. sanatos, care îndeplineste conditiile cerute

valider vt. a valida

validité f. validitate

valise f. valiza, geamantan

vallée f. vale

vallon m. vâlcea

valoir vi. a valora, a merita; vt. a produce; v. impers.

valorisation f. valorificare

valoriser vt. a valorifica

valse f. vals

valser vi. a valsa

Page 372: Dictionar Francez Roman

value f. plus ~ = plus valoare

vampire m. vampir, exploatator

van m. vânturatoare

vandale m. vandal

vanille f. vanilie

vanité f. vanitate, desertaciune, mândrie

vaniteux, euse adj. m.f. vanitos

vannage m. vânturare

vanner vt. a vântura, a slei de puteri

vannier m. lucrator de obiecte din rachita

vantail m. canat al usii

vantard, e adj.m.f. laudaros

vantardise vanterie f. laudarosenie

vanter vt.a lauda

va-nu-pieds m. invar. golan, coate-goale

vapeur f. abur, vapor; m. golan, coate-goale

vaporeux, euse adj. vaporos; neclar

vaporisateur m. pulverizator

vaporiser vt. a vaporiza

vaquer vi. a fi în vacanta, a se ocupa cu

variable adj. variabil, schimbator; m. variabil;

variant, e adj. nestatornic; f. varianta

variation f. variatie, variatiune (muz.)

varice f. varice

varicelle f. varicela

varier vt. a varia; vi. a schimba, a scimba parerea, a fi

variété f. varieteu, diversitate

vase f. mâl; m. vas, vaza

vaseux, euse adj. mâlos, molâu, încâlcit

vasistas m. ferestruica

vassal, e m.f. adj. vasal

vassalité f. vasalitate

vaste adj. vast

vaudeville m. vodevil

vau-l'eau loc. adv. în voia curentului unei ape

vaurien, enne m.f. adj. derbedeu, netrebnic

vautour m.vultur plesuv,, persoana rapace

vautrer (se) vr. a se tavali în noroi

veau m. vitel

vecteur adj.m. vector

vedette f. vedeta

végétarien, enne adj. m.f. vegetarian

végétation f. vegetatie

végéter vi. a creste, a trai o viata monotona, obscura

véhémence f. vehementa

Page 373: Dictionar Francez Roman

véhicule m. vehicul

véhiculer vt. a transporta, a transmite

veille f. veghe, insomnie, ajun

veillée f. rastimp dintre cina si culcare

veiller vi. a veghea

veilleur, euse m.f. persoana care sta de veghe; f. lampa mica

veinard, e a.f. adj. norocos

veine f. vâna, filon, noroc, inspiratie

veiné, e adj. cu nervuri, cu vine

veineux, euse adj. vânos

vêler vi. a fata

vélin m. adj. hârtie velina

velléité f. veleitate

vélo,vélocipéde m. bicicleta

véloce adj. iute, rapid

vélodrome m. velodrom

velours m. catifea

velouté, e adj. catifelat; m. aspect catifelat

velouter vt. a catifela, a îndulci

velu, e adj. paros

venaison f. varne de vânat

vénalité f. venalitate

venant, e adj. care vine; m. persoana care vine

vendable adj. vandabil

vendange f. cules al viilor, recolta de struguri

vendanger vt., vi. a culege via

vendangeur, euse m.f. culegator de struguri

vendeur, euse m.f. vânzator

vendre vt. a vinde

vendredi m. vineri

vendu, e adj.m.f. vândut

venelle f. ulicioara

vénéneux, euse adj. otravitor, veninos

vénérable adj. venerabil

vénération f. veneratie

vénérer vt. a venera

vénerie f. vânatoare cu câini

venette f. frica

vengeance f. razbunare

venger vt. vr. a razbuna

vengeur, eresse m.f. adj. razbunator

venimeux, euse adj. veninos

venir vi. a veni, a se trage din, a deriva, a ajunge,

vent m. curent, vânt

vente f. vânzare

Page 374: Dictionar Francez Roman

venter v. impers. a bate vântul

ventilateur m. ventilator

ventilation f. ventilatie

ventiler vt. a ventila

ventouse f. ventuza

ventouser vt. a pune ventuze

ventre m. pântece, burta

ventricule m. ventricul

ventrîloque m., adj. ventriloc

ventru, e adj. pântecos

venu, e adj. reusit, executat; f. venire, sosire, crestere

ver m. vierme

véracité f. veracitate

véranda f. veranda

verbaliser vi. a încheia un proces verbal

verbe m. verb, vorba

verbeux, euse adj. vorbaret

verbiage m., verbosité f. vorbarie

verdâtre adj. verzui

verdet m.. piatra-acra

verdir vt., vr. a înverzi

verdissement m. înverzire

verdoyant, e adj. înverzit

verdoyer vi. a înverzi

verdure f. verdeata, verdeturi

veredeur f. verzaciune, tinerete, cruzime

véreux, euse adj. viermanos, veros

verge f. varga

vergé, e adj. vargat

verger m. livada

vergette f. vergea mica, perie

verglacé, e adj. cu polei

verglas m. polei

vergogne f. rusine

véridique adj. veridic

vérification f. verificare

vérifier vt. a verifica

vérin m. cric

véritable adj. veritabil

vérité f. adevar, sinceritate

vermeil, eille adj. stacojiu; m. argint aurit

vermicelle m. fidea

vermillon m. rumeneala

vermine f. vermina

vermisseau m. viermisor

Page 375: Dictionar Francez Roman

vermoulu, e adj. viermanos, ros de carii

vermouth m. vermut

vernir vt. a lacui

vernis m. lac, spoiala

vernissage m. lacuire, vernisaj

vérole f. petite ~ = varsat

verrat m. vier

verre m. stivla, pahar

verrerie f. sticlarie

verrier m. sticlar, cosulet de sârma pentru pahare

verroterie f. obiecte de sticla

verrou m. zavor

verrouiller vt. a zavorâ

verrue f, neg

vers m. vers; prep. catre, spre

versatile adj. schimbator

verse f. varsare, turnare

versé, e adj. versat, exersat

versement m. varsamânt

verser vt. a varsa, a turna, a plati; vi. a se rasturna

versification f. versificare, versificatie

versifier vi. a face versuri

version f. versiune, traducere

vert, e adj. verde, crud, proaspat, în putere, obscen,

vert-de-gris m. cocleala

vertébre, e adj., m.pl. vertebrat

vertement adv. în mod raspicat

vertical, e adj. vertical

vertige m. ameteala, ratacire a mintii

vertigineux, euse adj. vertiginos

vertu f. virtute, castitate, proprietate

vertueux, euse adj. virtuos

verve f. verva

verveine f. verbina

vésication f. basicare

vésicule f. vezicula

vespasienne f. vespasiana

vespéral, e adj. de seata

vessie f. vezica

veste f. vesta, nereusita

vestiaire m. vestiar

vestibule m. vestibul

vestige m. urma, ramasita

vestimentaire adj. vestimentar

veston m. veston, haina

Page 376: Dictionar Francez Roman

vêtement m. vesmânt

vétérinaire adj., m. veterinar

vétille f. fleac, nimica toata

vêtir vt. a se îmbraca

veto m. invar. veto

vétuste adj. vetust, uzat

vétusté f. caracter, vetust

veuf, veuve adj., m.f. vaduv

veule adj. fara vlaga

veuvage m. vaduvie

vexant, e adj. jignitor

vexation f. jignire

vexer vt. a jigni; vr. a se ofusca

viabilité f. viabilitate, stare buna

viable adj. viabil

viaduc m. viaduct

viager, ére adj. viager

viande f. carne de gatit

vibrer vi. a vibra

vicaire m. vicar

vice m. viciu, defect

vice versa loc. adv. vice-versa

vicennal, e adj. care dureaza 20 de ani

vice-président m. vicepresedinte

vice-recteur m. prorector

vice-roi m. vicerege

viciation f. viciere

vicier vt. a vicia, a strica

vicieux, euse adj. vicios

vicissitude f. vicisitudine

vicomte m. viconte

victime f. victima

victoire f. victorie

victorieux, euse adj. victorios

victuailles f. pl. merinde, provizii

vidange f. golire

vidanger vt. a goli

vide adj. gol, sec; m. vid

vider vt. a goli, a termina, a pleca

vie f. viata, trai, biografie

vieillard m. mosneag

vieillesse f. batrânete

vieillir vi. a îmbatrâni, a fi demodat; vt., vr. a se

vieillissement m. îmbatrânire

vieillot, otte adj. vestejit, trecut

Page 377: Dictionar Francez Roman

viellierie f. vechitura, idee depasita

vierge f. fecioara, madona; adj. virgin, pur

vietnamien, enne adj., m.f. (cu maj.) vietnamez; m. limba

vieux, vieille adj. batrân, vechi, trecut

vif, vive adj. viu, vioi, iute, aprins, stralucitor;

vif-argent m. argint-viu

vigilance f. vigilenta

vigilant, e adj. vigilent

vigne f. vita, vie

vigneron, onne m.f. podgorean

vignoble m. podgorie

vigoureux, euse adj. viguros

vigueur f. vigoare, tarie

vil, e adj. scazut ca valoare, abject

vilain, e adj. urât, rau, necinstit; m. scandal

vilebrequin m. vilbrochen

vilenie f. mârsavie, zgârcenie

vilipender vt. a discredita, a dispretui

villa f. vila

village m. sat

villageois, e m.f. satean; adj. satesc

ville f. oras

villégiateur m. vilegiaturist

villégiature f. vilegiatura

vin m. vin

vinaigrer vt. a pune otet

vindicatif, ive adj. razbunator

vindicte f. urmarire

vineux, euse adj. tare (despre vin), bogata în vinuri

vingt num. card., m. cifra 20; num. ord. al 20-lea;

vingtaine f. vreo 20

vingtiéme num. ord. al 20-lea; m. a 20 -a parte

violacé, e adj. violaceu

violation f. violare, încalcare

viole f. viola

violemment adv. violent

violence f. violenta

violenter vt. a constrânge, a forta

violer vt. a viola, a încalca

violet, ette adj. violet; f. viorea

violon m. vioara

violoncelle m. violoncel

violoniste m.f. violonist

vipére f. vipera

virage m. virare, viraj

Page 378: Dictionar Francez Roman

virement m. virament

virer vi. a vira, a schimba culoarea, a înclina spre;

virginité f. feciorie, puritate

virgule f. virgula

virilité f. virilitate, barbatie

virtuel, elle adj. virtual

virtuose m.f. virtuos

virulence f. virulenta

virulent, e adj. virulent, violent

vis f. surub

visa m. viza

visage m. fata, înfatisare, aspect

vis-à-vis loc. adv. în fata, comparativ cu; m. persoana

viscére m. viscere

visée f. ochire, tintire; pl. pretentii

viser vt. a ochi, a tinti, a viza, a urmari; vi. a tinti

viseur m. ochitor, vizor

visibilité f. vizibilitate

visible adj. vizibil, evident

visiére f. viziera, cozoroc

vision f. vedere, viziune, vedenie

visionnaire adj., m.f. visator, vizionar

visite f. vizita

visiter vt. a vizita, a explora

visiteur, euse m.f. vizitator, inspector

vison m. vizon

visqueux, euse adj. vâscos, lipicios

visser vt. a însuruba

visuel, elle adj. vizual

vitalité f. vitalitate

vitamine f. vitamina

vite adj., adv. iute

vitesse f. viteza

viticole adj. viticol

viticulteur m. viticultor

vitrail m. vitraliu

vitre f. geam

vitrer vt. a pune geamuri

vitrerie f. comert cu geamuri

vitreux, euse adj. sticlos

vitrier m. geamgiu

vitrine f. vitrina

vitrioler vt. a trata cu acid sulfuric, a arunca cu vitriol

vitupérer vt. a blama

vivace adj. vivace, persistent

Page 379: Dictionar Francez Roman

vivacité f. vivacitate, vioiciune

vivant, e adj. care traaieste, viu, animat, aidoma; m.

vivat interj. traiasca!

viveur m. petrecaret

vivier m. bazin pentru peste

vivifiant, e adj. care întareste, care învioreaza

vivifier vt. a da vigoare, a însufleti

vivoter vi. a tine zilele

vivre vi. a trai, a se întretine, a se hrani cu ;

vlan interj. poc! tronc!

vocable m. cuvânt

vocabulaire m. vocabular

vocatif m. vocativ

vocation f. vocatie

vociférer vi. a vocifara

vogue f. faima, voga

voguer vi. a pluti

voici prep. iata aici

voie f. drum, cale, mijloc

voilà prep. iata acolo

voile m.. val, voal, aparenta; f. pânza de ambarcatie

voiler vt., vr. a se voala; vt. a ascunde

voilette f. voaleta

voilier m. ambarcatie cu pânze

voir vt. a se vedea, a se vizita; vt. a se examina

voire f. administratie a drumurilor, maidan

voisin, e adj. învecinat, a propiat; m.f. vecin

voisinage m. vecinatate

voiture f. trasura, automobil, vagon de persoane

voiturette f. trasurica, masinuta

voiturier m. caraus

voix f. voce, sunet, opinie, vot, diateza

vol m. zbor, a vânt, furt, lucru furat

volage adj. schimbator

volaille f. pasare de curte

volant, e adj. zburator, volant; m. volan

volatile m. zburatoare, oratanie

volatilisation f. volatilizare

volatiliser vt. a volatiliza

volcan m.. vulcan

volée f. zbor, stol, tir, bataie

voler vi. a zbura; vt. a fura

volet m. oblon

voleur, euse m.f. voleibalist

volleyeur, euse m.f. voleibalist

Page 380: Dictionar Francez Roman

volontaire adj. voluntar, îndaratnic; m. voluntar

volontariat m. voluntariat

volonté f. vointa, dorinta; pl. capricii

volontiers adv. cu placere

voltage m. voltaj

volte f. volta

volte-face f. invar. stânga-împrejur, schimbare subita de

voltiger vi. a zbura de colo colo, a trece de la una la

volume m. volum, tom

volumineux, euse adj. voluminos

vomir vt. a varsa, a împrosca, a frofera

vomissement m. varsare, varsatura

voracité f. voracitate

vos vezi votre

votation f. votare

vote m. vot

voter vi., vt. a vata

votre pl. vos adj, pos. al vostru, a voastra

vôtre pron. pos. al vostru, a voastra

vouer vt. a închina; vt. a dedica

vouloir vt. a voi, a dori, a cere, a pretinde, a binevoi;

vous pron. pers. pe voi, voua, va, dumneavoastra

voûte f. bolta

voûté, e adj. boltit, învovoiat

voyage m. calatorie, drum

voyager vi. a calatori

voyageur, euse m.f. calator

voyant, e adj. care vede, tipator (culoare);

voyelle f. vocala

voyou m. vagabond, huligan

vrac (en) loc. adv. fara ambalaj, gramada, talmes-

vrai, e adj. adevarat; m. a devar

vraiment adv. în adevar

vraisemblable adj., m. verosimil

vraisemblance f. verosimilitate

vrille f. burghiu, cârcel

vriller vt. a sfredeli; vi. a se încolaci

vrombissement m. huruit al unui motor

vu, e adj. vazut; prep. dat fiind; m. vaz; f. vedere,

vulcaniser vt. a vulcaniza

vulgaire adj. vulgar, comun; m. vulg

vulgarisation f. popularizare

vulgariser vt. a populariza

wagon m. vagon

wagonnée f. un vagon de

Page 381: Dictionar Francez Roman

wagonnet m. vagonet

wagonnier m. frinar

water-closet /oua-tér-klo-zét/: m. closet

waterproof /oua-teur prouf/: m. manta de ploaie

wattman /ouat-man'/ m. vatman

week-end /ouik-énd'/ m. vacanta de sfirsit de saptamina

wisigoth, e adj., m.f. (cu maj.) vizigot,

x m. (litera) x monsieur X = domnul X

xénophobie f. xenofobie

xylographie f. xilografie

xylométrie f. cubaj al lemnului

xylophone m. xilofon

y adv. acolo; pron. pers. intr-insul, la acesta

yacht /yak/ m. iaht

yachting /yak-tin'g/ m. sport nautic

yack, yak m. iac

yankee / yan-kî/ m. yancheu

yaourt, yogoourt /-ourt'/: m. iaurt

yard m. iard

yatagan m. iatagan

yéménite adj., m.f. (cu maj.) iemenit, (locuitor) din Yemen

yiddish m. idis

yoga m. yoghism, yoga

yogi m. yoghist, yoga

yole f. iola

yougoslave adj., m.f. (cu maj.) iugoslav

yourte f. iurta

ypérite f. iperita

zain adj., m. (despre cai) fara nici un fir alb

zakouski m.pl. zacusca

zèbre m. zebra

zébrer vt. a varga

zébrure f. dunga (pe piele)

zélateur, trice m.f., adj. zelos

zèle m. sirguinta, zel

zélé, e adj., m.f. sirguincios, zelos

zénith /-nit'/ m. zenit

zéphir m. zefir

zeppelin m. zepelin

zéro m. zero, (fig.) nulitate

zest m. (in expr.) entre le zist et le ~ = nici bine,

zeste m. coaja de citrice, (fig.) lucru de nimic

zester vt. a curata de coaja (o lamiie etc.)

zézaiement m. sisiiala

zézayer vi. a sisii

Page 382: Dictionar Francez Roman

zieuter vt. (pop.) a se uita, a se chiori

zig, zigue m. (pop.) tip, individ

zigzaguer vi. a merge in zig-zag

zinguer vt. a zinca

zizanie f. vrajba, zizanie

zodiacal, e adj. (astron.) zodiacal

zodiaque m. zodiac

zone f. zona

zonier m. locuitor dintr-o zona de frontiera

zoo m. gradina zoologica

zoolâtrie f. zoolatrie

zoologique adj. zoologic

zoologiste, zoologue m. zoolog

zoophabie f. zoofabie

zootechnicien, enne m.f. zootehnician

zootechnie f. zootehnie

zouave m. zuav

zut interj. (pop.) la naiba !

zymase f. zimaza

Page 383: Dictionar Francez Roman
Page 384: Dictionar Francez Roman
Page 385: Dictionar Francez Roman
Page 386: Dictionar Francez Roman
Page 387: Dictionar Francez Roman
Page 388: Dictionar Francez Roman
Page 389: Dictionar Francez Roman
Page 390: Dictionar Francez Roman
Page 391: Dictionar Francez Roman
Page 392: Dictionar Francez Roman
Page 393: Dictionar Francez Roman
Page 394: Dictionar Francez Roman
Page 395: Dictionar Francez Roman
Page 396: Dictionar Francez Roman
Page 397: Dictionar Francez Roman
Page 398: Dictionar Francez Roman
Page 399: Dictionar Francez Roman
Page 400: Dictionar Francez Roman
Page 401: Dictionar Francez Roman
Page 402: Dictionar Francez Roman
Page 403: Dictionar Francez Roman
Page 404: Dictionar Francez Roman
Page 405: Dictionar Francez Roman
Page 406: Dictionar Francez Roman
Page 407: Dictionar Francez Roman
Page 408: Dictionar Francez Roman
Page 409: Dictionar Francez Roman
Page 410: Dictionar Francez Roman
Page 411: Dictionar Francez Roman
Page 412: Dictionar Francez Roman
Page 413: Dictionar Francez Roman
Page 414: Dictionar Francez Roman
Page 415: Dictionar Francez Roman
Page 416: Dictionar Francez Roman
Page 417: Dictionar Francez Roman
Page 418: Dictionar Francez Roman
Page 419: Dictionar Francez Roman
Page 420: Dictionar Francez Roman
Page 421: Dictionar Francez Roman
Page 422: Dictionar Francez Roman
Page 423: Dictionar Francez Roman
Page 424: Dictionar Francez Roman
Page 425: Dictionar Francez Roman
Page 426: Dictionar Francez Roman
Page 427: Dictionar Francez Roman
Page 428: Dictionar Francez Roman
Page 429: Dictionar Francez Roman
Page 430: Dictionar Francez Roman
Page 431: Dictionar Francez Roman
Page 432: Dictionar Francez Roman
Page 433: Dictionar Francez Roman
Page 434: Dictionar Francez Roman
Page 435: Dictionar Francez Roman
Page 436: Dictionar Francez Roman
Page 437: Dictionar Francez Roman
Page 438: Dictionar Francez Roman
Page 439: Dictionar Francez Roman
Page 440: Dictionar Francez Roman
Page 441: Dictionar Francez Roman
Page 442: Dictionar Francez Roman
Page 443: Dictionar Francez Roman
Page 444: Dictionar Francez Roman
Page 445: Dictionar Francez Roman
Page 446: Dictionar Francez Roman
Page 447: Dictionar Francez Roman
Page 448: Dictionar Francez Roman
Page 449: Dictionar Francez Roman
Page 450: Dictionar Francez Roman
Page 451: Dictionar Francez Roman
Page 452: Dictionar Francez Roman
Page 453: Dictionar Francez Roman
Page 454: Dictionar Francez Roman
Page 455: Dictionar Francez Roman
Page 456: Dictionar Francez Roman
Page 457: Dictionar Francez Roman
Page 458: Dictionar Francez Roman
Page 459: Dictionar Francez Roman
Page 460: Dictionar Francez Roman
Page 461: Dictionar Francez Roman
Page 462: Dictionar Francez Roman
Page 463: Dictionar Francez Roman
Page 464: Dictionar Francez Roman
Page 465: Dictionar Francez Roman
Page 466: Dictionar Francez Roman
Page 467: Dictionar Francez Roman
Page 468: Dictionar Francez Roman
Page 469: Dictionar Francez Roman

D

Page 470: Dictionar Francez Roman
Page 471: Dictionar Francez Roman
Page 472: Dictionar Francez Roman
Page 473: Dictionar Francez Roman
Page 474: Dictionar Francez Roman
Page 475: Dictionar Francez Roman
Page 476: Dictionar Francez Roman
Page 477: Dictionar Francez Roman
Page 478: Dictionar Francez Roman
Page 479: Dictionar Francez Roman
Page 480: Dictionar Francez Roman
Page 481: Dictionar Francez Roman
Page 482: Dictionar Francez Roman
Page 483: Dictionar Francez Roman
Page 484: Dictionar Francez Roman
Page 485: Dictionar Francez Roman
Page 486: Dictionar Francez Roman
Page 487: Dictionar Francez Roman
Page 488: Dictionar Francez Roman
Page 489: Dictionar Francez Roman
Page 490: Dictionar Francez Roman
Page 491: Dictionar Francez Roman
Page 492: Dictionar Francez Roman
Page 493: Dictionar Francez Roman
Page 494: Dictionar Francez Roman
Page 495: Dictionar Francez Roman
Page 496: Dictionar Francez Roman
Page 497: Dictionar Francez Roman
Page 498: Dictionar Francez Roman
Page 499: Dictionar Francez Roman
Page 500: Dictionar Francez Roman
Page 501: Dictionar Francez Roman
Page 502: Dictionar Francez Roman
Page 503: Dictionar Francez Roman
Page 504: Dictionar Francez Roman
Page 505: Dictionar Francez Roman
Page 506: Dictionar Francez Roman
Page 507: Dictionar Francez Roman
Page 508: Dictionar Francez Roman
Page 509: Dictionar Francez Roman
Page 510: Dictionar Francez Roman
Page 511: Dictionar Francez Roman
Page 512: Dictionar Francez Roman
Page 513: Dictionar Francez Roman
Page 514: Dictionar Francez Roman
Page 515: Dictionar Francez Roman
Page 516: Dictionar Francez Roman
Page 517: Dictionar Francez Roman
Page 518: Dictionar Francez Roman
Page 519: Dictionar Francez Roman
Page 520: Dictionar Francez Roman
Page 521: Dictionar Francez Roman
Page 522: Dictionar Francez Roman
Page 523: Dictionar Francez Roman
Page 524: Dictionar Francez Roman
Page 525: Dictionar Francez Roman
Page 526: Dictionar Francez Roman
Page 527: Dictionar Francez Roman
Page 528: Dictionar Francez Roman
Page 529: Dictionar Francez Roman
Page 530: Dictionar Francez Roman
Page 531: Dictionar Francez Roman
Page 532: Dictionar Francez Roman
Page 533: Dictionar Francez Roman
Page 534: Dictionar Francez Roman
Page 535: Dictionar Francez Roman
Page 536: Dictionar Francez Roman
Page 537: Dictionar Francez Roman
Page 538: Dictionar Francez Roman
Page 539: Dictionar Francez Roman
Page 540: Dictionar Francez Roman
Page 541: Dictionar Francez Roman
Page 542: Dictionar Francez Roman
Page 543: Dictionar Francez Roman
Page 544: Dictionar Francez Roman
Page 545: Dictionar Francez Roman
Page 546: Dictionar Francez Roman
Page 547: Dictionar Francez Roman
Page 548: Dictionar Francez Roman
Page 549: Dictionar Francez Roman
Page 550: Dictionar Francez Roman
Page 551: Dictionar Francez Roman
Page 552: Dictionar Francez Roman
Page 553: Dictionar Francez Roman
Page 554: Dictionar Francez Roman
Page 555: Dictionar Francez Roman
Page 556: Dictionar Francez Roman
Page 557: Dictionar Francez Roman
Page 558: Dictionar Francez Roman
Page 559: Dictionar Francez Roman
Page 560: Dictionar Francez Roman
Page 561: Dictionar Francez Roman
Page 562: Dictionar Francez Roman
Page 563: Dictionar Francez Roman
Page 564: Dictionar Francez Roman
Page 565: Dictionar Francez Roman
Page 566: Dictionar Francez Roman
Page 567: Dictionar Francez Roman
Page 568: Dictionar Francez Roman
Page 569: Dictionar Francez Roman
Page 570: Dictionar Francez Roman
Page 571: Dictionar Francez Roman
Page 572: Dictionar Francez Roman
Page 573: Dictionar Francez Roman
Page 574: Dictionar Francez Roman
Page 575: Dictionar Francez Roman
Page 576: Dictionar Francez Roman
Page 577: Dictionar Francez Roman
Page 578: Dictionar Francez Roman
Page 579: Dictionar Francez Roman
Page 580: Dictionar Francez Roman
Page 581: Dictionar Francez Roman
Page 582: Dictionar Francez Roman
Page 583: Dictionar Francez Roman
Page 584: Dictionar Francez Roman
Page 585: Dictionar Francez Roman
Page 586: Dictionar Francez Roman
Page 587: Dictionar Francez Roman
Page 588: Dictionar Francez Roman
Page 589: Dictionar Francez Roman
Page 590: Dictionar Francez Roman
Page 591: Dictionar Francez Roman
Page 592: Dictionar Francez Roman
Page 593: Dictionar Francez Roman
Page 594: Dictionar Francez Roman
Page 595: Dictionar Francez Roman
Page 596: Dictionar Francez Roman
Page 597: Dictionar Francez Roman
Page 598: Dictionar Francez Roman
Page 599: Dictionar Francez Roman
Page 600: Dictionar Francez Roman
Page 601: Dictionar Francez Roman
Page 602: Dictionar Francez Roman
Page 603: Dictionar Francez Roman
Page 604: Dictionar Francez Roman
Page 605: Dictionar Francez Roman
Page 606: Dictionar Francez Roman
Page 607: Dictionar Francez Roman
Page 608: Dictionar Francez Roman
Page 609: Dictionar Francez Roman
Page 610: Dictionar Francez Roman
Page 611: Dictionar Francez Roman
Page 612: Dictionar Francez Roman
Page 613: Dictionar Francez Roman
Page 614: Dictionar Francez Roman
Page 615: Dictionar Francez Roman
Page 616: Dictionar Francez Roman
Page 617: Dictionar Francez Roman
Page 618: Dictionar Francez Roman
Page 619: Dictionar Francez Roman
Page 620: Dictionar Francez Roman
Page 621: Dictionar Francez Roman
Page 622: Dictionar Francez Roman
Page 623: Dictionar Francez Roman
Page 624: Dictionar Francez Roman
Page 625: Dictionar Francez Roman
Page 626: Dictionar Francez Roman
Page 627: Dictionar Francez Roman
Page 628: Dictionar Francez Roman
Page 629: Dictionar Francez Roman
Page 630: Dictionar Francez Roman
Page 631: Dictionar Francez Roman
Page 632: Dictionar Francez Roman
Page 633: Dictionar Francez Roman
Page 634: Dictionar Francez Roman
Page 635: Dictionar Francez Roman
Page 636: Dictionar Francez Roman
Page 637: Dictionar Francez Roman
Page 638: Dictionar Francez Roman
Page 639: Dictionar Francez Roman
Page 640: Dictionar Francez Roman
Page 641: Dictionar Francez Roman
Page 642: Dictionar Francez Roman
Page 643: Dictionar Francez Roman
Page 644: Dictionar Francez Roman
Page 645: Dictionar Francez Roman
Page 646: Dictionar Francez Roman
Page 647: Dictionar Francez Roman
Page 648: Dictionar Francez Roman
Page 649: Dictionar Francez Roman
Page 650: Dictionar Francez Roman
Page 651: Dictionar Francez Roman
Page 652: Dictionar Francez Roman
Page 653: Dictionar Francez Roman
Page 654: Dictionar Francez Roman
Page 655: Dictionar Francez Roman
Page 656: Dictionar Francez Roman
Page 657: Dictionar Francez Roman
Page 658: Dictionar Francez Roman
Page 659: Dictionar Francez Roman
Page 660: Dictionar Francez Roman
Page 661: Dictionar Francez Roman
Page 662: Dictionar Francez Roman
Page 663: Dictionar Francez Roman
Page 664: Dictionar Francez Roman
Page 665: Dictionar Francez Roman
Page 666: Dictionar Francez Roman
Page 667: Dictionar Francez Roman
Page 668: Dictionar Francez Roman
Page 669: Dictionar Francez Roman
Page 670: Dictionar Francez Roman
Page 671: Dictionar Francez Roman
Page 672: Dictionar Francez Roman
Page 673: Dictionar Francez Roman
Page 674: Dictionar Francez Roman
Page 675: Dictionar Francez Roman