Etapa şcolară cuprinde diferite niveluri de dezvoltare morfofuncţională şi în mod general poate fi subdivizată în următoarele perioade: - perioada şcolarului mic (6-11 ani); - perioada şcolarului mijlociu, dominată de maturizarea sexuală, pubertate (10-11 ani -13-15 ani); - perioada şcolarului mare, adolescenţa (13-15 ani -18 ani). În prima perioa dă - de şcolar mic creşterea este relativ lent ă Continuă intens procesul de osificare şi creştere a scheletului. Are loc osificarea vertebrelor, începe sudarea celor trei oase de la nivelul bazinului, însă sistemul osos rămâne încă flexibil şi deformabil. La 6 - 9 ani se dezvoltă baza craniului şi masivul facial, la 7 - 11 ani cresc mai intens oasele mici ale mâinilor - epifiza cubitală distală, osul piziform, ia sfârşit procesul de osificare al falangelordegetelor. De unele particularită ţi ale osificării trebuie să se ţină cont la organizarea educaţiei fizice şi la stabilirea diverselor forme de activitate, evitând săriturile de la înălţimi mari, pe suprafeţe dure, care pot provoca diferite deformaţii. Continuă creşterea şi dezvoltarea masei musculare - creşte diametrul fibrelormusculare, numărul miofibrilelor. Ca şi în perioada anterioară mai intens se dezvoltă muşchii mari ce-i permit copilului să efectueze cu uşurinţă mişcări cu o amplitudine mare şi mai greu de cele care necesită o coordonare mai precisă. Creşte forţa musculară. După vârsta de 7 ani mai rapid se dezvoltă muşchii mâinilor şi astfel copiii au posibilitatea de a însuşi tehnica scrisului. Durata efortului la această activitate poate fi mărită la vârsta de 8-9 ani, când se dezvoltă articulaţia mâinii şi se întăresc muşchii. Muşchii mici ai spatelui sunt încă slab dezvo ltaţi, încât u n efort static de lungă durată, precum şi poza incorectă pot contribui la apariţia scoliozei. Odată cu dezvoltarea musculaturii după vârsta de 8 -9 ani se complexează mobilitatea şi dezvoltarea mişcărilor, acestea devenind mai precise şi mai coordonate. Creşterea dimensiunilor şi a volumului inimii este lentă. La vârsta de 7-8 ani se termină diferenţierea structurală a ţesutului conjunctiv, se dezvoltă complet aparatul nervos central şi periferic al inimii. Frecvenţa cardiacă scade până la 80- 85/min., devenind mai stabilă, minut-volumul cardiac creşte, se modifică, tensiunea arterială ajung ând de la 90/53mm Hg la 7 ani - la 100/57 mm Hg la vârsta de 11 ani. Diferenţierea plămânilor se termină la vârsta de 7 ani, iar creşterea lor continuă. Are loc trecerea de la respiraţia prepo nderent abdominală la cea de tip toracic. Frecvenţa respiraţiei scade de la 20-22 la vârsta de 7 ani la 18-20 la vârsta de 10 ani, devine mai ritmică şi mai profundă Creşte treptat minut-volumul respirator şi
