dezinfectanţii naturali de acasă

8/17/2019 Dezinfectanţii Naturali de Acasă

1/8

Dezinfectanţii naturali de acasă


2/8

×

Î n

c

h

i

d

e

g

a

l

er


3/8

i

a

f

o

to

Dimensiune font:

Autor: Camelia Onciu, 10.05.2016

• În cîteva minute, puteţi prepara singuri soluţii dezinfectante ecologice din oţet, sare, pastă de

dinţi, apă oxigenată, lămîi, borax sau bicarbonat de sodiu

Scandalul dezinfectanţilor diluaţi ne reaminteşte cît de importantă este igiena spaţiilor în care

trăim. Fără o curăţenie conştiincioasă, ne putem îmbolnăvi nu doar în spitale, ci şi acasă, în

magazine, autobuze sau la locul de muncă. Pe fiecare suprafaţă pe care o atingem pot fi

bacterii, virusuri, fungi. Microbii din spitale sînt foarte periculoşi, iar dezinfectantul aproape

inofensiv i-a ajutat să devină şi mai periculoşi, dezvoltînd rezistenţă la soluţiile chimice. În

Registrul Naţional al Produselor Biocide sînt aprobate peste 3.000 de produse care ar trebui să

combată agenţii patogeni, Hexi Pharma a produs doar cinci dintre ele. Nu ştim nimic despre

respectarea compoziţiei celorlalte, aşa că e bine să ne luăm măsuri de precauţie, igienizîndu-

ne cît mai bine măcar locuinţele. Putem folosi dezinfectanţii pe care ni-i oferă natura. Sînt

preparate simple care, deşi nu au denumiri complicate, fac treabă bună, ferindu-ne de boli.

Oţetul, leşia, bicarbonatul de sodiu, uleiurile esenţiale sînt nu doar eficiente în lupta cumicr obii, ci şi prietenoase cu natura.

Eterna luptă cu microbii

Omul modern foloseşte dezinfectanţi de rufe, de pardoseli, frigider, interiorul maşinii, pentru

aproape orice atingem şi ne-ar putea infecta. Orice om are la el şerveţele sau gel antibacterian.

Cu atît mai mult, este revoltător că tocmai în spitale, paradisul microbilor, s -au folosit soluţii

dezinfectante atît de subţiate încît şi apa de ploaie ar fi curăţat mai bine. Acum mai bine de

şapte decenii, într -o perioadă cînd igiena a cunoscut o dezvoltare deosebită în ţara noastră,

măsurile de dezinfectare în spitale erau foarte drastice. Fiecare obiect din camera bolnavului

era spălat, frecat, trecut prin soluţii. În aşa-numitele „stabilimente de desinfecţie şi

deparasitare”, infirmierele munceau pe brînci. Nu aveau soluţii puternice, cum sînt cele de azi,

lucrau cu substanţe simple, unele caustice, care le puneau sănătătatea în pericol, dar nu

îndrăzneau să facă lucru de mîntuială, pentru că, aşa cum spunea în 1939, dr. Titu Turcu, şeful

Institutului de Igienă şi Igienă Socială din Cluj: „tendinţa modernă este de a introduce

metodele cele mai simple cu putinţă, dar în schimb, aplicarea lor trebuie să fie cu atît mai

conştiincioasă”. Evident, microbii nu erau atît de rezistenţi ca cei de azi.


4/8


5/8

să aşezaţi pe raftul de jos al maşinii de spălat un bol mic, umplut cu oţet, şi să executaţi un

ciclu fără vase. Turnaţi două căni de oţet în maşina de spălat şi setaţi-o pe un program de

spălare cu durata de aproximativ o oră. Presăraţi borax în partea de jos a maşinii de spălat,

lăsaţi peste noapte, după care ştergeţi cu un burete umed şi daţi drumul la maşina de spălat

pentru a clăti. Adăugaţi 60 ml de peroxid 3% în detergentul de vase utilizat la maşina despălat vase şi veţi obţine rezultate mai bune. Bureţii şi lavetele ar trebui ţinute zilnic în apă

clocotită, timp de 5 minute, iar periodic, schimbate. Pentru a evita con taminarea hranei cu

bacterii nocive, dezinfectaţi bureţii ţinîndu-i la microunde timp de 2 minute. Folosiţi cîrpe din

materiale biodegradabile, care se usucă uşor. În acest fel, evitaţi dezvoltarea necontrolată a

bacteriilor.

Oţetul, agent de biocurăţenie

Turnînd oţet în canalele de scurgere sau diverse conducte, acestea se dezinfectează şi se

curăţă. După 30 de minute, se clătesc cu apă rece. Pentru scurgerea de la chiuveta din

bucătărie, amestecaţi jumătate de cană de sare cu jumătate de cană de bicarbonat. Puneţi

amestecul în scurgere, după care turnaţi apă fierbinte. Scurgerea de la chiuvetă (unde circa

jumătate de milion de bacterii stau pe o suprafaţă de 2,5 cm pătraţi), blaturile, bureţii,

prosoapele trebuie să fie permanent curăţate cu soluţii antibacteriene sau măcar cu detergent şi

apă fierbinte. Capul de duş se freacă bine cu oţet şi apă, cu o periuţă de dinţi. Pentru a

dezinfecta suprafeţele din baie (chiuvetă, cadă, gresie, faianţă), se poate prepara un

dezinfectant extrem de eficient, care nu atacă instalaţiile sanitare, din 700 ml apă şi două

linguri de Borax (care e şi insecticid). Se adaugă 4 linguri de oţet alb şi, opţional, 1-2 stropi de

detergent lichid de vase. Se amestecă bine şi se pulverizează. Folosiţi mănuşi şi demaraţi

curăţenia numai cu geamurile deschise. Chiar dacă boraxul nu este toxic, poate produce iritaţii

la nivelul pielii şi al plămînilor. Boraxul este suficient de alcalin pentru a îndepărta mucegaiul

sau ciupercile. Adăugat în apa cu care spălăm vesela de porţelan, oalele şi cratiţele, boraxul le

dezinfectează. Vasele trebuie bine clătite.

Cojile de lămîie curăţă mucegaiul

Cuptorul cu microunde se dezinfectează fierbînd pur şi simplu un ibric cu oţet sau lăsînd

înăuntru un castron cu apă şi cîteva felii de lămîie, tim p de 30-60 de secunde. Dacă aveţi un

animal de companie, spălaţi podelele cu oţet, o jumătate de ceaşcă la o găleată cu apă călduţă.

Ferestrele spălate cu oţet vor fi foarte curate, dar vor alunga şi insectele. Toate paharele,

sticlele şi recipientele dintr-o bucătărie pot fi clătite cu soluţie de oţet. Pulverizat pe un zid

mucegăit, oţetul va scoate igrasia după 15 minute. Clătiţi şi lăsaţi să se usuce. Rosturile dintre

plăcile de faianţă se curăţă frecîndu-le cu jumătăţi de lămîie. Mucegaiului nu-i place lămîia.Acest citric curăţă şi dezinfectează şi blatul din bucătărie. Spre deosebire de alţi agenţi de


6/8

curăţare, nu trebuie să clătiţi, dezinfectantul natural nu este toxic şi, în plus, absoarbe

mirosurile din bucătărie. Sucul de lămîie diluat în apă în părţi egale curăţă parchetul laminat.

După ce stoarceţi lămîile, nu aruncaţi cojile. Cu interiorul lor puteţi rapid da luciu chiuvetei.

Mai mult, adăugînd în interiorul lămîii stoarse puţină sare marină sau bicarbonat de sodiu, veţi

obţine şi un efect dezinf ectant.

Uleiurile esenţiale distrug microbii

Pe blaturile de bucătărie se pot instala în urma pregătirii cărnii, E. coli, Salmonella şi alţi

agenţi patogeni care pot provoca probleme grave de sănătate. Iată o soluţie dezinfectantă

naturală, ideală pentru curăţarea bucătăriei: 20 de picături de ulei esenţial de arbore de ceai în

500 ml apă de la robinet. Puneţi dezinfectantul într -un pulverizator. Uleiul de arbore de ceai

are proprietăţi antifungice care distruge stafilococii, E. Coli, Salmonella, Shigella. Dacă vreţisă sporiţi eficienţa dezinfectantului, adăugaţi oţet alb. Soluţia e utilă şi la curăţarea băii.

Uleiurile de chiparos, pin, brad, lămîie sînt eficiente în igienizarea aerului, reducînd

considerabil numărul microbilor. Extrase din plante, uleiurile esenţiale pot omorî bacteriile şi

mucegaiul. Uleiuri esenţiale de eucalipt, portocale şi lavandă sînt dezinfectanţi naturali şi

antifungici. Pot irita ochii şi pielea în caz de contact, aşa că trebuie manevrate cu grijă.

Femeile însărcinate nu ar trebui să le utilizeze. Oţetul în amestec cu puţin detergent de vase şi

ulei esenţial de eucalipt, formează un dezinfectant şi un degresant de suprafeţe excelent. Se

spune că, în Evul Mediu, nişte hoţi au ajuns celebri pentru că, deşi jefuiau trupurile celor

morţi de ciumă, nu s-au îmbolnăvit niciodată. Secretul lor era uleiul esenţial de scorţişoară,

rozmarin şi eucalipt. Cel de scorţişoară este recomandat chiar şi în spitale deoarece distruge

bacterii, ciuperci şi virusuri. Dacă amestecaţi ulei de scorţişoară cu glicerină, veţi obţine un

bun şi parfumat dezinfectant pentru mîini.

Borax pentru toalete

Pentru dezinfectarea şi curăţarea toaletelor se pun două linguriţe de ulei de arbore de ceai şi

două căni de apă într -o sticlă cu pulverizator. După aplicare, se lasă timp de 30 de minute,după care se freacă şi spală bine. Sau pur şi simplu turnaţi borax în WC şi lăsaţi peste noapte.

Pentru dezinfectarea toaletei amestecaţi 200 ml apă cu 200 ml apă oxigenată şi 5 picături de

ulei esenţial de pin. Puneţi pe un burete cîteva picături, frecaţi şi clătiţi după 10 minute.

Rezultatul va fi cel aşteptat, iar mirosul de pin va parfuma baia. După ce dezinfectaţi cada, o

dată pe săptămănă, uscaţi-o cu un prosop curat. Dacă nu schimbaţi suficient de des prosopul şi

mai ales dacă îl folosiţi împreună cu alte persoane, puteţi contracta stafilococul auriu, un

microb ce se transmite de pe piele pe ţesătură. Circa 50 % din oameni sînt purtătorii acestui

microb. Curăţenia în baie se face de sus în jos, curăţînd mai întîi corpu rile de iluminat din baie, apoi dulapurile, oglinda, faianţa, robineţii, chiuveta, cada, toaleta şi apoi gresia


7/8

pardoselei. Mirosul ciudat de pe bureţii de baie sau de bucătărie se scoate uşor cu apă

oxigenată şi apă călduţă. Se lasă bureţii 15 minute în această soluţie, apoi se clătesc bine.

Turnaţi pe pereţii vasului de toaletă o cană de cola şi lăsaţi să acţioneze timp de o oră. Cu

perhidrol se spală bine gresia şi vasul de toaletă. Se varsă soluţia în WC şi se lasă să acţioneze

20-30 de minute.

Apa oxigenată omoară germenii

Peroxidul de hidrogen, cunoscut sub denumirea de apă oxigenată, este un dezinfectant fără

egal, sigur, netoxic şi eficient, omorînd microbii fără a ne periclita sănătatea. Compus doar

din apă şi oxigen, peroxidul de hidrogen este un bun antiseptic. Distruge germenii oxidîndu-i,

fiind cel mai de temut duşman al paraziţilor, virusurilor şi toxinelor. Omoară instantaneu

căpuşele şi acarienii de pe piele. Este bun şi ca dezinfectant în soluţia de curăţat lentilele devedere. Combinaţia de peroxid de hidrogen 3% şi oţet alb lasă fructele şi legumele fără nicio

bacterie sau pesticid. Se adaugă un sfert de cană de apă oxigenată 3% la o cuvă de chiuvetă

plină cu apă rece. Salata se scufundă în această soluţie timp de 20 de minute, castraveţii şi

legumele cu coaja groasă timp de 30 de minute. Apoi vegetalele se clătesc cu multă apă.

Majoritatea detergenţilor de vase conţin apă oxigenată. După spălarea tocătorului de lemn,

puneţi peroxid şi oţet pe el pentru a omorî Salmonella şi alte bacterii. Amestecaţi apă

oxigenată cu apă în părţi egale şi folosiţi soluţia pentru igienizarea băii. Astfel, veţi dezinfecta

totul fără să distrugeţi scurgerile, aşa cum se întîmplă în cazul clorului sau al altor

dezinfectanţi.

Ştiaţi că?

• Apa oxigenată dezinfectează foarte bine obiectele animalelor de companie şi tălpile

papucilor de casă.

• Pe un tocător se găsesc de 200 de ori mai multe bacterii decît pe o canapea.

• Un covor poate conţine pînă la 200.000 de microbi pe centrimetru pătrat.

• Pe un burete de vase sălăşluiesc pînă la 70.000 de bacterii pe centimetru pătrat. Pe oliţacopilului se găsesc doar 333.

• Periuţa de dinţi se află pe locul al treilea în topul celor mai murdare obiecte din casă.

• Apa oxigenată este un dezinfectant ideal pentru mouse şi tastatură.

• Amoniacul şi înălbitorii au efecte vizibile în curăţenie, însă irită ochii, căile respiratorii sau

pielea, pe termen lung putînd să atace sitemul nervos. Aerul din interior ar putea ajunge de

cinci ori mai poluat decît cel de afară.

• Pentru eliminarea mirosurilor neplăcute din frigider, aşezaţi pe raft un mic recipient deschis

conţinînd bicarbonat de sodiu. • O bacterie se multiplică în 20 de minute.


8/8

• Pasta de dinţi este un abraziv uşor, detergent, dar şi agent antibacterian. Curăţă foarte b ine

robinetele, linoleumul, clapele pianului, argintăria, talpa fierului de călcat.

Dezinfectant la purtător, în 3 minute

• Spălarea mîinilor este un obicei esenţial pentru micşorarea riscului de îmbolnăvire. Uneori

însă este dificil să ajungem la o chiuvetă şi să găsim un săpun. De aceea, un dezinfectant la

purtător e binevenit. Umpleţi un pulverizator de mici dimensiuni cu apă distilată. Adăugaţi 3-

4 picături de ulei esenţial de oregano, care are proprietăţi antibacteriene şi antiseptice. Apoi,

încă 3-4 picături de ulei esenţial de arbore de ceai şi tot atîtea de ulei esenţial de eucalipt,

recunoscut pentru acţiunea antivirală şi antibacterienă. Amestecaţi foarte bine. Puteţi

pulveriza acest dezinfectant natural pe mîini sau pe diverse suprafeţe pe care le atingeţi

frecvent.

Apa de argint, primul antibiotic

• Argintul este un metal cu proprietăţi dezinfectante cunoscute. Pînă la descoperirea

penicilinei, a fost singurul dezinfectant, folosit mai ales în biserici şi de către nobili. Un

kilogram de aur valora cît 7 kilograme de argint. Azi, cu un kilogram de aur se pot cumpăra

74 kilograme de argint. Testele efectuate în laborator au demonstrat că argintul are capacitatea

de a distruge în 6 minute peste 650 de categorii de microorganisme patogene, virusuri,

bacterii, paraziţi şi fungi. Ca antibiotic natural, argintul luptă cu virusul dizenteriei,

Salmonela, Echerichia coli, Streptococul pneumoniae, Streptococul mutans (cauzator

principal al cariilor dentare) şi alte microorganisme. Rănile şi arsurile spălate cu apă de argint

se vindecă mai repede şi nu se infectează. Apa de argint este un excelent mijloc profilactic în

timpul oricărei epidemii.

Distribuie pe Facebook acest articol

pentru a putea fi citit şi de prietenii tăi!

dezinfectanţii naturali de acasă

Documents