purtatori materiali naturali de principii bioctive
DESCRIPTION
;;;vvTRANSCRIPT
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara
Facultatea: Tehnologia Produselor Agroalimentare
Specializarea : SPE
Proiect
Student : Popa Marina
Coordonator: Şef lucr. Dr. Ing. Ramona Cristina
HEGHEDŰŞ-MÎNDRU
1
Cuprins
1. Descrierea botanica a plantei
2. Raspandire
3. Particularitati si cerinte biologice
4. Tehnologia de cultivare a Mentei
5. Compozitia chimica
6. Principalele principii active din Menta
7. Principalele utilizarii ale principiilor active in industria alimentara, farmaceutica,
cosmetica
8. Produse alimentare, farmaceutice,cosmetice de pe piata
9. Bibliografie
3
1. Descrierea botanica a plantei
Menta este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. Menta, care
creste atat in Europa, cat si in America de Nord, nu e buna doar pentru ceai sau pentru a
fi adaugata in mancare. Sub forma de extract sau de ulei este un bun remediu intr-o
varietate de afectiuni sau suferinte, de la dureri de cap, musculare si pana la probleme ale
stomacului si intestinelor. Sub denumirea de ''menta'' sunt stranse mai multe varietati de
astfel de plante, printre care, cele mai cunoscute sunt Mentha piperita si Mentha spicata.
Menta este o planta perena, rezistenta si care se raspandeste repede.
Radacina, este formata dintr-un numar foarte mare de radacini adventine
fibroase, care ajung in profunzime pana la 40-60 cm.
Tulpina este anuala, patrunghiulara, compusa din noduri si
internoduri, mai mult sau mai putin erecta, puternic ramificata. In functie de conditiile
pedoclimatice, poate creste pana la 1 m si chiar mai mult. Din mugurii situati pe
portiunea lignificata a tulpinii de sub nivelul solului se formeaza stolonii. In functie de
locul unde cresc, stolonii sunt de 2 feluri: aerieni si subterani. Acestia sunt, in general,
formatiuni tulpinale asemanatoare ramificatiilor. Stolonii aerieni formeaza la noduri
radacini adventine si tulpini. Stolonii subteranii sunt de culoare albicioasa si prezinta la
noduri radacini adventine. Stolonii apar la inceputul fazei de ramificare a tulpinii
centrale, cresc in lungime, traiesc pana in anul urmator cand, dupa ce dau noi tulpini si
dupa acestea se inradacineaza mor. Datorita faptului ca stolonii subterani se formeaza in
fiecare an s-a creat o parere falsa cu privire la perenitatea mentei. Stolonii subterani nu
contin ulei volatil, in timp ce tulpinile si ramificatiile contin cantitati foarte reduse. Dupa
cosire din mugurii situati pe nodurile stolonilor aerieni, pe o parte din stolonii subterani,
4
precum si pe resturile de tulpini netaiate, se formeaza o a doua recolta.
Frunza este oval-lanceolata si este prinsa
printr-un peduncul scurt. Pe partea superioara sunt netede, iar pe cea inferioara au nervuri
proeminente, sunt colorate in verde inchis si sunt prevazute cu glande oleifere, in numar
mult mai mare pe partea inferioara.
Inflorescenta este de forma unui spic, conic, alungit, de 4-10 cm
lungime. Floarea este compusa dintr-un caliciu cilindric, cangranulat cu 5 dinti, violacei,
o corola violeta deschis, formata din 4 lolei, dintre care unul este de obicei lat, stamine in
numar de 4 si un ovar superior cu stigmat bifurcat.
Fructul este format din 4 micule mici, acoperite cu caliciul
persistent. Greutatea a 1000 de seminte este de 0,065 g. Infloreste in luna iulie. Mentha
cripsa are tulpinile erecte, cu ramificatii grupate, inalte de pana la 120 cm si colorate in
verde cu nuante antocianice. Frunzele sunt mari, glabere, de culoare verzui inchis, lipsite
de petiol, ovale, cu marginea puternic dintata si suprafata limbului incretita.
Inflorescentele sunt grupate in spice mari, asezate in varful tulpinii si ramificatiilor.
Corola este colorata in roz-violaceu.
2. Raspandire
In general, cultura mentei este mult faramitata, aceasta ocupand, in foarte multe
unitati, suprafete de pana la 10 ha. Totusi, in ultimii ani, se contureaza o concentrare mai
accentuata si in judetele din jurul capitalei (Calarasi, Giurgiu, Ialomita). Menta crispa
ocupa suprafete neinsemnate.
3. Particularitati si cerinte biologice
Sterilitatea - ca rezultat al hibridarii indepartate si al incompatibilitatii
cromozomilor in formarea gametilor, confirmata de o serie de cercetatori, Mentha
piperita se caracterizeaza printr-o sterilitate considerata practic totala. Sterilitatea mentei
se manifesta prin nedezvoltarea organelor mascule ale florii, staminele se dezvolta
anormal, raman scurte, uneori sunt degenerate sau se usuca chiar din mugure, nu produc
polen normal, in timp ce stigmatul este apt pentru polenizare. Cu toate acestea, specia
5
Mentha piperita nu este un hibrid absolut steril. Elucidarea partiala a cauzelor sterilitatii
mentei a permis obtinerea prin diferite metode a o serie de linii fertile, care deschid
posibilitati nelimitate de aplicare a metodei hibridarii sexuate in procesul de producere a
materialului initial de menta.
Inmultirea vegetativa - lipsita de posibilitatea de fructificare, menta se inmulteste
in practica agricola exclusiv pe cale vegetativa, prin stoloni. Plantele erbacee perene se
caracterizeaza prin existenta unei parti subterane multianuale si a unei parti aeriene
anuale. Stolonii subterani ai mentei nu cresc continuu decat in anul aparitiei. Acestia apar
in a doua jumatate a verii si asemenea tulpinilor aeriene traiesc un singur an.
Perioada de vegetatie a stolonilor nu coincide cu cea a tulpinilor aeriene,
iar stolonii nerecoltati dezvolta in anul urmator tulpini aeriene, pe care se formeaza noi
stoloni, fapt care a determinat aparitia unei false pareri
dupa care menta este considerata planta perena.Multiple cercetari au stabilit ca stolonii nu
au o crestere continua si traiesc un singur an.
Dupa ce au dat nastere tulpinilor aeriene si dupa ce acestea si-au format radacini
proprii, stolonii batrani putrezesc, in locul lor formandu-se altii noi. Aceste constatari au
permis ca menta sa fie de fapt planta anuala.Epoca de formare a stolonilor la menta
depinde de adancimea de plantare. Cresterea stolonilor incepe in momentul aparitiei pe
tulpina centrala a primului etaj de ramificatii si continua pana la sfarsitul vegetatiei.
Stolonii mentei nu au o perioada de repaus absolut, mai mult, menta
niciodata nu opreste complet procesele de crestere a stolonilor si nici intensitatea
schimbului de substante.Lipsa unei perioade de repaus duce la pornirea in vegetatie a
mugurilor de pe stoloni chiar in perioada de iarna, in timpul zilelor mai calduroase, dar la
cea mai mica scadere a temperaturii acestia pier. De asemenea, acest fapt implica greutati
deosebite la insilozarea stolonilor, atunci cand ei se depoziteaza pentru a fi plantati
primavara. In mod obisnuit, incepand cu prima decada a lunii octombrie stolonii nu mai
cresc. In aceasta perioada se schimba mersul proceselor legate de sinteza substantelor
nutritive, acumulandu-se in special zaharoza, oligozaharide si substanta uscata, ceea ce
contribuie la sporirea rezistentei la ger, ca o adaptare complexa a speciei la conditiile de
iernare. Stolonii mentei sunt amplasati, pe verticala, intr-un strat superficial
de sol bine determinat (0-6 cm).S-a stabilit de asemenea ca prin plantarea mai adanca, la
6
15-20 cm, stolonii cresc vertical pana la stratul de la 3 la 5 cm, unde se amplaseaza
orizontal.
In plan orizontal stolonii mentei se amplaseaza in functie de structura solului:
- pe soluri usoare la 43-63 cm in jurul plantei
- pe soluri grele se gasesc la numai 24-38 cm
Amplasarea bipozitionala a stolonilor reprezinta o caracteristica specifica fiecarui soi de
menta.
Temperatura
Menta, incepe sa vegeteze primavara devreme, cand temperatura medie este in jur
de 3-5 C. Acoperiti bine cu zapada, stolonii de menta rezista la temperaturi foarte
scazute, pana la -26 C si chiar la -30 C. Mugurii care au inceput sa vegeteze si care nu au
suportat o perioada prealabila de climatizare nu rezista la scaderea brusca a temperaturii
sub - 7 C.
Temperatura optima de crestere a mentei in timpul verii este de 18-20 C, maxim
22-25 C. Temperatura influenteaza de asemenea si continutul in ulei volatil. Sa stabilit ca
menta cultivata in casa de vegetatie la temperatura medie de 17-18 C, a avut un continut
de 2,07 % ulei volatil, in timp ce la acelasi fel de menta cultivata in sera unde
temperatura medie a fost cu 4-6 C mai ridicata, continutul in ulei volatil a fost de 2,85 %.
Intotdeauna in regiunile cu temperaturi mai ridicate se obtine o materie prima cu
continutul in ulei volatil sporit, dar cu un continut in mentol mai scazut.
Apa
Cerintele deosebite ale mentei fata de umiditatea solului se explica prin marimea
deosebita a suprafetei foliare si prin prezenta radacini slab dezvoltate si superficiale.Este
gresita parerea multor cultivatori si cercetatori care considera menta ca planta de balta.
Lipsa umiditatii este foarte daunatoare culturilor de menta, deoarece duce la
micsorarea taliei plantelor de 1,5 ori si la o scadere a greutatii de cca 4 ori. Nevoia de apa
a mentei se manifesta cel mai pregnant in prima jumatate a perioadei de vegetatie pana la
butonizare. De asemenea, umiditatea solului este factorul care poate decide momentul
7
optim de plantare. Este foarte important de stiut ca la o umiditate a solului sub 30%,
menta nu trebuie plantata, deoarace cea mai mare parte a stolonilor se usuca, indiferent de
continutul initial de apa al acestora.In sfarsit, trebuie mentionat ca menta irigata, in
special prin aspersiune, indiferent de anul de cultura in care se gaseste, este mai puternic
atacata de rugina.
Lumina
Menta este planta de zi lunga, insa da productii satisfacatoare atat in conditiile
cetoase si umede ale Marii Britanii, cat si in conditiile insorite ale multor tari. Pentru
cresterea si dezvoltarea normala menta are nevoie de iluminare continua timp de cel putin
12h. Reducerea timpului de iluminare determina o incetinire a cresterii plantei, o
dezvoltare defectuoasa, iar ramificatiile inferioare se transforma in formatiuni
asemanatoare stolonilor aerieni, ceea ce contribuie la scaderea productie de ulei volatil.
Curentii de aer
Culturile de menta trebuie amplasate pe soluri ferite de curentii de aer,
preintampinandu-se prin aceasta si dezgolirea campului de stratul protector de zapada.
Altitudinea-latitudinea
Menta se poate cultiva pana la altitudinea maxima de 1000 m. S-a constatat o
crestere evidenta a continutului in ulei volatil si descresterea continutului in mentol pe
directia N-S.
Solul
Menta creste si se dezvolta cel mai bine pe soluri afanate si permeabile, cu o
compozitie mecanica usoara si bine aprovizionate cu materii nutritive. Cele mai potrivite
sunt solurile aluvionale si cele turboase. Rezultate foarte bune se pot obtine si pe toate
tipurile de soluri cernoziomice. Nu sunt propice culturii mentei solurile grele, fara
structura, argiloase si impermeabile. Totusi menta cultivata pe nisipuri dau ulei volatil de
calitate superioara. Menta creste cel mai bine atunci cand Ph-ul are valori intre 5 si 7.
8
Elementele nutritive
In decursul intregii perioade de vegetatie menta extrage din sol urmatoarele
elemente nutritive: N16, P2O510, K2O21, CaO11, MgO 10 kg/ha. Pentru 1 kg substanta
uscata revin in medie 2,03 kg de N, 0,73 kg de P2O5 si 2,23 kg K2O. Perioada maxima
de absorbtie a N, P, K este la inceputul fazei de ramificare pana la inceputul infloritului
cand plantele acumuleaza intreaga cantitate de substante nutritive necesare formarii
productiei.Azotul folosit singur sau in combinatie cu alte elemente contribuie la sporirea
masei vegetative, dar si la o reducere a continutului in ulei volatil. Azotul mareste
continutul in mentona si scade continutul in mentol, iar culturile fertilizate cu azot in
exces sunt mult mai rezistente la atacul de rugina.
Fosforul corecteaza intrucatva efectul nefavorabil al azotului manifestat prin
micsorarea continutului in ulei volatil si sporeste continutul in piene si limonene.
Potasiul actioneaza asemanator cu fosforul.Excesul de potasiu reduce continutul
in ulei volatil si depreciaza calitatea acestuia prin sporirea continutului in mentona.
4. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A MENTEI
1 . Locul de ansolament
Cele mai bune premergatoare pentru menta sunt acelea care elibereaza terenul
timpuriu, il lasa curat de buruieni, bine aprovizionat cu substante nutritive, afanat si cu
umiditate suficienta.
Dintre plantele de cultura, cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna
si in mod deosebit leguminoasele timpurii. Porumbul siloz este de asemenea o
premergatoare adevarata.
Celelalte culturi nu sunt potrivite, deoarece elibereaza terenul tarziu si nu mai
permit o pregatire corespunzatoare a solului. Pentru a realiza productii mari si constante
in ulei volatil, menta trebuie sa fie considerata din punct de vedere agronomic cultura
anuala (in mod exceptional bianuala, dar arata) si inclusa in asolamntele corespunzatoare.
Bazandu-se pe o practica agricola indelungata, in lipsa unor studii
9
aprofundate se pot recomanda pentru conditiile tarii noastre urmatoarele tipuri de
asolament:
1) pentru zona nordica si sud-vestica in conditiile de cultura irigata:
-cereale de toamna (grau, orz)
-degetel lanos sau anghinare (numai in anul 1)
-porumb boabe
-mustar sau coriandru
-leguminoase pentru boabe(mazare, fasole)
-menta
2) pentru zone umede si racoroase:
-cereale de toamna
-mac in cultura dubla cu chimion
-chimion
-secara pentru corn (claviceps purpurea)
-menta
-cartofi, sfecla
Desigur, aceste rotatii pot fi modificate in functie de conditiile si cerintele locale. Oricum,
revenirea mentei pe acelasi loc dupa minimum 4 ani contribuie in mare masura la evitarea
atacului de boli (in special de rugina) si daunatori, factorii uneori determinanti ai
nivelului si calitatii productiei.
2 . Fertilizarea
Gunoiul de grajd bine fermentat, ca ingrasamant complex, aplicat sub aratura de
baza are un efect deosebit asupra productiei de masa verde la menta. Utilizarea
ingrasamantului organic pe un sol cu fertilitate scazuta de tip brun de padure, luto-
nisipos, a dat insemnate sporuri de productie care au variat intre 20-40%, in functie de
conditiile climatice ale anului. In lipsa gunoiului de grajd, sporirea productiei si calitatii
acesteia la menta se va realiza prin administrarea ingrasamintelor minerale.
Marirea cantitatilor de ingrasamant sporeste productia continuu, dar economic
numai pana la un anumit nivel, fapt care a determinat sa se ajunga la concluzia ca doza
10
recomandata sa fie N90P120K90 kg/ha substanta activa. Ingrasamintele ar trebui sa se
administreze primavara, la plantare, alaturi de rand.
Pentru conditiile din Romania ar fi de preferat, dat fiind plantatul din toamna, ca
fosforul si potasiul sa se administreze inaintea plantatului si sa se incorporeze o data cu
ultima discuire. Ingrasamintele azotoase trebuie sa se administreze primavara timpuriu, in
mustul zapezii. De regula, atunci cand dozele de ingrasaminte aplicate primavara au fost
reduse sau cand menta se cultiva pe soluri sarace, se executa fertilizarea suplimentara.
Azotatul de amoniu este ingrasamantul cel mai adecvat pentru ingrasarea
suplimentara si se administreaza in doze de pana la 150 kg/ha.
Epoca de aplicare este in faza de ramificare pana cel mai tarziu la inceputul
butonizarii. La inceputul butonizarii se va aplica numai in culturile irigate. In toate
cazurile se va incorpora printr-o prasila superficiala. Pentru obtinerea otavei, imediat
dupa recoltare, se va fertiliza cu 150-200 kg azotat de amoniu /ha.
3 . Pregatirea solului
Pregatirea de baza a solului se face in functie de umiditatea acestuia in momentul
eliberarii. Atunci cand solul este uscat si nu se poate executa aratura adanca perfect
maruntita, dupa cereale sau leguminoase se va efectua o lucrare de dezmiristire, cu plugul
la 8-10 cm adancime, dupa care atunci cand solul are umiditatea suficienta, se va executa
aratura adanca la cca. 30 cm, lucrarea ce se realizeaza cu plugul urmat obligatoriu de
grapa stelata.
Modelul de pregatire a solului nu influenteaza insa continutul in ulei volatil.
Efectul favorabil al lucrarii solului se manifesta cel mai mult prin
pastrarea umiditatii si structurii solului, prin distrugerea sau stagnarea in crestere a
buruienilor. De aceea, este bine ca dupa recoltarea plantei premergatoare, concomitent cu
aceasta sa se execute eliberarea de resturi vegetale si aratura adanca. Aratura de baza se
va efectua cu plugul urmat de grapa stelata, pentru maruntirea si asezarea solului. Prin
toate lucrarile care se vor executa pana la plantare, una-doua discuiri se vor avea in
vedere pentru minerarea solului si distrugerea buruienilor perene.
11
4 . Modul de inmultire
Menta este un hibrid steril, care in practica agricola se inmulteste exclusiv pe cale
vegetala, prin folosirea stolonilor subterani. Uneori, in scopuri stiintifice, menta se
inmulteste prin stoloni aerieni, prin inradacinarea butasilor tulpinali sau chiar a frunzelor.
5 . Recoltarea stolonilor
Cu toate ca stolonii subterani se formeaza in stratul superficial al solului,
recoltarea acestora constituie cea mai grea lucrare din tehnologia de cultivare a mentei.
Scosul stolonilor subterani se poate face manual cu furca, cu plugul fara cormana, cu
ajutorul masinii de scos cartofi sau ceapa.
Se poate realiza o productivitate foarte mare (de peste 5 ori) care se realizeaza
prin folosirea masinii de scos cartofii adaptata, precum si consumul de forta de munca de
peste 7 ori mai mic comparativ cu scosul cu furca dupa plug fara cormana.
6. Calitatea materialului pentru plantat
Stolonii subterani folositi ca material din inmultire trebuie sa fie albi, turgescenti
si lipsiti de urmele vreunui atac de boli sau daunatori.
O importanta deosebita asupra calitatii stoloniilor subterani o au: modul de
intretinere a culturii, modul de fertilizare si de exploatare a acesteia,
varsta plantatiei
In general, plantatiile de menta intretinute necorespunzator, puternic
imburuienate, neingrasate si neirigate produc stolonii subtiri, firavi si cu dimensiuni
reduse. De asemenea, plantatiile din anul II si in mod deosebit cele din anii III si IV de
cultura produc stoloni de foarte slaba calitate, neputand fii utilizati ca material saditor.
Stolonii trebuie sa fie din plantatiile din anul I de vegetatie, sa aiba o lungime de minim
15 cm, 5 noduri, iar in masa lor sa nu existe mai mult de 10% resturi de tulpini,
12
ramificatii si stoloni aerieni de culoare verde. Pregatirea materialului saditor pentru
plantat se poate efectua direct in camp sub umbrare sau sub diferite soproane, pentru a se
evita evaporarea apei din stoloni.
5. Compozitia chimica
Frunzele si toate partile plantei contin ulei volatil, lipide, acizii triterpenici
(oleanolic, ursolic), sitosterol, orgocalciferol, amestec de parafine, acizi
polifenolcarboxilici (acid cafeic, rosmarinic, clorogenic, ferulic, cumaric), taninuri,
flavonoide (hesperitina), glucide (ramnoza, galactoza, glucoza, fructoza, zaharoza,
rafinoza, stachinoza, verbascoza), carotenoide (radovantina, eripoxantina, violoxantina,
carotina), enzime (catalaza, peroxidaza, polifenol-oxidaza etc), vitamine (C, D2,
tocoferoli, PP), saruri minerale (potasiu, calciu, fosfor, magneziu, natriu, fier, mangan,
zinc, bor, cupru, molibden). Uleiul volatil este format din mentol 52,6 - 63,2%, mentona,
mentofuran, hidrocarburi terpenice (pinen, terpine, felandrone, limonen, camfor, fenchen,
terpinol, sahinea, cimen, mircen, cadinen), etc. Florile contin mai mult ulei eteric decat
frunzele. Radacinile sunt lipsite de ulei volatil.
6. Principalele principii active din menta
Principii active: ulei volatil bogat in mentol, acetat si valerianat de metil,
taninuri, flavonoide, polifenoli si un principiu amar.
Uleiul esential a izmei (pâna la 2.5% în frunzele uscate) este în genere
datorata mentholului (cca. 50%), menthone (10 la 30%),esteri menthyl (pâna la 10%) si
mai mult derivati de monoterpene (pulegone, piperitone, menthofurane.
Acetatul de mentol si mentil sunt responsabili pentru patrunzatorul
si reînprospatorul miros; ei sunt în genere gasiti în frunzele batrâne si sunt formate în
timpul lungilor perioade de zile cu soare. Pe de alta parte, cetonele de menthone si
pulegon (si menthofurane) au o miros mai putin placut; ele apar la fractii mai mari în
frunzele tinere si formarea lor este preferata în timpul zilelor scurte.
Uleiul volatil este principalul principiu activ. Conţinutul
13
variază în funcţie de o serie de factori ca soi, varietate, provenienţă, momentul recoltării,
condiţii pedoclimatice. L-mentolul şi 1-mentona sunt principalii componenţi ai uleiului
volatil.Mentolul se găseşte liber şi parţial esterificat ca acetat şi izovalerianat. Pe lângă
mentol se găsesc în cantităţi mici izomerii lui, d-izomentol,d-neomentol şi d-
neoizomentol , la fel parţial esterificaţi ca acetaţi de neometil şi neoizomentil .Alături de
mentonă se găseşte în cantitate mică izomerul d-izomentonă. Conţinutul înmentol total
variază intre 45 şi 70%, iar cel în mentonă între 8 si 24%.
Actiune farmacologica. Frunzele de menta, datorita uleiului
volatil, au proprietati stimulente, stomahice, coleretice, antispastice si antiseptice, iar
datorita taninurilor si polifenolilor au proprietati colagoge si spasmolitice.
7. Principalele utilizari ale principiilor active in industria alimentara,
farmaceutica, cosmetica
Uleiul volatil de mentă şi celelalte componente din plantă au acţiunestomahică,
carminativă, antivomitivă, coleretică, cardiotonică, analgezică.Uleiul volatil, în cantităţi
mici, are o acţiune excitantă asupra terminaţiilor nervoase senzitive termice din piele şi
mucoase (la început dând senzaţia de rece, apoide căldură locală accentuată).De
asemenea, diminuează sau înlătură contracţiile muşchilor netezi dinorganele interne
(acţiune antispastică). Se utilizează în tulburări digestive funcţionale, greaţă, vărsături,
spasme pilorice, inflamaţii biliare şi gastrointestinale etc.Preparatele de ulei de mentă au
efect antibacterian (selectiv), în special pespecii de Brucella. Cantităţi mari de mentol pot
produce intoxicaţii, manifestate prindureri abdominale, greaţă, vărsături, încetinirea
respiraţiei, rigiditate musculară câtevazile, asfixie şi moarte. Menta se foloseşte în diferite
ceaiuri medicinale: Antiasmatic, Anticolitic,Antidiareic, Dietetic, Gastric, împotriva
tulburărilor cardiace, Hepatic. Datorită conţinutului ridicat în materii tanante a frunzelor
(până la 8 %), acestea au acţiune antidiaretică.
In general, menta se utilizeaza sub forma de ceai, solutie alcoolica sau ulei de
menta.
14
- ceaiul de menta datorita proprietatilor antibacteriene, poate fi folosit pentru curatarea
fetei si tratarea acneei si punctelor negre;
- infuzie de menta pentru reglarea digestiei, combaterea colicilor, cresterea diurezei, in
caz de dispepsii, raceli, astm, bronsite;
- uleiul de menta se administreaza pe cale interna, in caz de oboseala, dificultati de
concentrare si atentie, este un tonic nervin, antivomitiv, anestezic (menta actioneaza ca
anestezic asupra terminatiilor nervoase din stomac), antiviral (virusul gripal, herpesul
simplex), antibacterian (streptococul beta- hemolitic, Pseudomonas), antifungic (Candida
albicans), decongestiv; poate fi folosit si sub forma de inhalatii in infectii de cai
respiratorii, laringita, raguseala, catar rino-sinusal, sau sub forma de bai pentru afectiuni
reumatismale, artrite, nevralgii, lombago, urticarie; comprese sau cataplasme locale in
caz de migrene; uleiul aplicat local poate anestezia gingia sau dintele care doare si poate
reduce inflamatia;
- ulei de menta folosit in aromoterapie ajuta in alungarea anxietatii, stresului si a
problemelor, precum migrenele, provocate de stres;
- produse cosmetice precum pasta de dinti, lotiunile, gelurile si cremele de corp sau fata,
sampoane sau geluri de dus;
- pasta din frunze de menta impotriva problemelor digestive (indigestie, flatulenta, greata,
diaree), acnee;
- pudra din frunze de menta impotriva gretei, pentru curatarea dintilor si a gurii;
- macerat din frunze de menta impotriva diareei;
- ceai din frunze de menta impotriva diareei;
- suc din frunze de menta impotriva respiratiei mirositoare.
15
8. Produse alimentare farmaceutice, cosmetice de pe
piata
Uleiul volatil de mentă intră în diferite produse farmaceutice romaneşti: Carbocif,
Colebil, Boldocolin, Inhalant, Saliformetc. Frunzele de mentă, extracte, ulei volatil sau
componente ale acestuia intră îndiferite preparate industriale, cum sunt medicamente
colagoge şi pentru căile biliare (Rowachol, Cholagogum, Natterman), remedii
gastrointestinal (Ulcerotrat,Iberogast, Gastricard), tratamentul unor afecţiuni respiratorii
(Inhalant, Metorin), hepatice sau hepato–sedative (Esberi-Nervin). Se foloseşte şi
corectiv pentru gustul unor medicamente, în frecţii, inhalaţii etc. Uleiul volatil şi
mentolul, administrate extern, au acţiune anestezică, fiind folositeîn dermatologie şi
otorinolaringologie. In cosmetica menta este folosita adesea si in unele produse cosmetice
precum pasta de dinti, lotiunile, gelurile si cremele de corp sau fata, sampoane sau geluri
de dus.
16
Bibliografie
1. Sevastiţa Muste -Tehnologia materiilor prime vegetale, Editura AcademicPress, Cluj Napoca 2004;
2. Ştefan Mocanu, Dumitru Raducanu - Plantele medicinale - tezaur natural înterapeutică, Editura Militară, Bucureşti 1986;
3. Emil Păun, Aurel Mihalea -Tratat de plante medicinale şi aromaticecultivate, Volumul 1, Editura Academiei Republicii Socialiste România,Bucureşti 1985;
4. Evdochia Coiciu,Gabriel Racz - Plante medicinale şi aromatice, EdituraAcademiei Republicii Populare Române,Bucuresti,1987;
5. Leon Sorin Muuntean -Tratat de plante medicinale cultivate şi spontane, Editura Risoprint, Cluj Napoca 2007
6. http://www.scritube.com/economie/agricultura/MENTA-PLANTE
TROPICALESUBTROPI142111919.php
7. http://plantemedicinale.crestere-melci.ro/27/menta-cultivarea-prelucrarea-si-
utilizarea-mentei
17