det.capacit. de trecere a transp. fluv si pri conducte

5
IN 35 35.Determinarea capacității de trecere a obiecatelor transportului fluvial și prin conducte. Sporirea capacitatii de transport a conductelor existente Capacitatea de transport a conductelor este determit diametral acestora, de viscozitatea fluidului transportat si presiunea de pompare, respectiv de puterea si numarul de statii de pompare. In practica, apare deseori necesitatea createrii capacitгaii de transport a conductei peste cea stabiiita la constructia ei. Caile de sporire ale acesteia sunt: - marirea presiunii initiale de pompare; - montarea unui numar suplimentar de statii de pompare; - marirea diametrului mediu al conductei; , - micsorarea viscozitatii lichidului care circula prin conducte Ma rirea presiunii , peste cea prevгzuta iniaial, esie bosibila numai daca tevile corespund noului regim de lucru. Sporul de capacitate nu este proportional cu sporul de presiune, decit daca atit in regimul initial, cit si in cel nou proiectat, regimul de curgere este laminar. In regimul turbulent de curgere sporul este mai mic si depinde de felul frecarii, care poate fi neteda sau rugoasa. M ă rirea num ă rului de statii de repompare , cu sau fara marirea presiunii initiate. In aceste cazuri, sporul de capacitate depinde de raportul dintre numarul de statii de repompare exxistente si nou introduse. Spre exemplu, din practiaг rezulta ca dublarea debitului in regimul laminar de curgere se obtine prin construirea unei singure statii intermediare de

Upload: catalinlozan

Post on 18-Jan-2016

217 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Capacitatea de trecere a transportului fluvial

TRANSCRIPT

Page 1: Det.capacit. de Trecere a Transp. Fluv Si Pri Conducte

IN 3535.Determinarea capacității de trecere a obiecatelor transportului fluvial

și prin conducte.Sporirea capacitatii de transport a conductelor existente

Capacitatea de transport a conductelor este determit diametral acestora, de viscozitatea fluidului transportat si presiunea de pompare, respectiv de puterea si numarul de statii de pompare.

In practica, apare deseori necesitatea createrii capacitгaii de transport a conductei peste cea stabiiita la constructia ei. Caile de sporire ale acesteia sunt:

- marirea presiunii initiale de pompare;- montarea unui numar suplimentar de statii de pompare;

- marirea diametrului mediu al conductei; ,

- micsorarea viscozitatii lichidului care circula prin conducte Ma rirea presiunii, peste cea prevгzuta iniaial, esie bosibila numai daca tevile corespund noului regim de lucru. Sporul de capacitate nu este proportional cu sporul de presiune, decit daca atit in regimul initial, cit si in cel nou proiectat, regimul de curgere este laminar. In regimul turbulent de curgere sporul este mai mic si depinde de felul frecarii, care poate fi neteda sau rugoasa.

M ă rirea num ă rului de statii de repompare , cu sau fara marirea presiunii initiate. In aceste cazuri, sporul de capacitate depinde de raportul dintre numarul de statii de repompare exxistente si nou introduse.

Spre exemplu, din practiaг rezulta ca dublarea debitului in regimul laminar de curgere se obtine prin construirea unei singure statii intermediare de pompare, in timp ce in regim turbulent de curgere, pentru debit dublu sunt necesare trei asemenea statii. Acest lucru se explica prin faptul ca debitul este invers proportional cu lungimea conductei in regim laminar de curgere, in timp ce in regim turbulent cu frecare rugoasa, debitul este invers proportional cu radгcina patrata din lungimea conductei (sau cu alte cuvinte, caderea de presiune este proportionalгacu viteza in regimul laminar de curgere, in timp ce in regim turbulent de curgere cu frecare rugoasa, pierdere sa de presiune este propor- tionala cu patratul vitezei).

Daca la dublarea numarului de statii de pompare se mareste si presiunea de pompare, atunci debitul mai creste si proportional cu raportul presiunilor.

Dupa cum se stie, la presiune constanta, creєterea diametrului unei conducte conduce la sporirea debitului acesteia. Marirea diametrului mediu al unei conducte existente, construita din tevi de acelaєi diametru, poate fi realizata fie prin inlocuirea pe o anumita portiune a tevilor existente cu altele de diametru mai mare (metoda intercalarii), fie prin montarea in paralel (in derivatie) pe o anumita portiune a unei a doua conducte, de diametru mai mare, egal sau mai mic decit cea existenta. in practica, se foloseєte de obicei

Page 2: Det.capacit. de Trecere a Transp. Fluv Si Pri Conducte

montarea in paralel, care reduce la minimum timpul de scoatere a conductei din functiune si creeaza perspectiva dublarii conductei.

In majoritatea cazurilor, traseul conductei prezinta o curba in spatiu. Caracteristicile traseului, ale conductei si ale regimului de curgere determina presiunea necesara a fi asigurata de staiile de pompare si amplasamentul acestora. Parametrii conductelor magistrale sunt de asa natura stabiliti;incit rezistentile hidraulice datorate curbelor pot fi neglijate

Capacitatea de trecere a cailor maritime este nelimitata. Limitarea capaciatatii de trecere a navelor maritime este favorizata in mare parte de capaciatea de transbordare a navelor in porturi maritime, si depinde de suprafata portuara, de doatarea si dezvoltarea porturilor , de capacitatea de prelucrare a navelor, de necesarul de depozite, mecanisme pentru asigurarea lucrului de incarcare-descarcare.Caile fluvial detin si ele capacitatea de trecere mare. Cu toate ca in afara capacitatii de prelucrare a navelor, sint elemente ce limiteaza capacitatea de trecere, acestea fiind gateway-uri, canale si portiuni navigabile ale riului in limita flotabilitatii navei.

Capacitatea de trecere a obiectelor in transportul prin conducte se determina suprafetii conductei prin sectionarea transversala a acesteia, viteza de deplasare a obiectului in dependenta de viteza cursului de apa, densitatea obiectului si caracteristicile fizico-chimice ale acestuia.

Determinarea capacitatii de trecere la intare in portCapaciatea de trecere a intrarii in port timp de o zi:

Nax=2∙1440 ∙Ki ∙ k(t 1+ t 2) ∕ n , unde:

n-cantitatea de nave care in acelasi timp sosesc si pleaca in port si din port;Ki-coef. folosirii intrarii. De obicei Ki=0.5;t1,t2-durata intrari- iesirii navei din port si in port.

Aprecierea capcitatii de trecere a gateway( шлюз ) In dependenta de trecere a navelor prin gateway,modaliatea de trecere

poate fi diferita.Prin trecerea cosecutiva a navelor, deplasindu-se in sens opus, modalitatea de trecere include in sine urmatoarele operatii de baza cu timpul corespunzator al folosirii navelor.

Prin trecerea navei pe aductiunea de sus se include:Intrarea navei- tvk;Inchiderea portii a gateway- tvz;acostare şi dezacostarea navei-tiv;umplerea camerei a garteway-ului;deschiderea portii gateway-ului;iesirea navei din gateway.Prin trecerea navei pe aductia de jos se include:

Page 3: Det.capacit. de Trecere a Transp. Fluv Si Pri Conducte

Intrarea navei- tvk;Inchiderea portii a gateway- tvz;acostare şi dezacostarea navei-tiv;dezumplerea camerei gateway;deschiderea portii gateway-ului;iesirea navei din gateway.Astfel timpul gateway-ului a unei nave prin trecerea consecutive a navelor

din sens opus va fi stfel:tvs= tvx+2tb+tyb+tno+tvk, unde:

tvx-timpul intrarii si iesiri navei din gateway;tb-timpul pt. deschiderea si inchiderea portii gateway;tyb-timpul pt. acostarea-dezacostarea navei;tno-timpul implerii si dezumplerii camerii gateway in timpul aflarii navei in el;

Prin trecerea consecutiva a navelor in acelasi sens, timpul acostarii navei se determina astfel:

togn=tbx+3tb+tsv+tno+tn2 +tvk

Modalitatea acostarii cuprinde etapele:Intrarea navei- tvk;Inchiderea portii a gateway- tvz;acostare şi dezacostarea navei-tiv;umplerea camerei a garteway-ului;deschiderea portii gateway-ului;iesirea navei din gateway;inchiderea portii a gateway-ului;umplerea si scurgerea apei din gateway prin absenta navei, concomitant cu deschiderea portii.

Timpul mediu de apreciere a gateway-ului:

tsl= Tba+Togn

2

Capaciatea de trecere a gateway-ului in perioada de navigatieNT=1440 Tn/tsa;