despre folosul citirii psaltirii

7/21/2019 Despre Folosul Citirii Psaltirii

http://slidepdf.com/reader/full/despre-folosul-citirii-psaltirii 1/4

Despre folosul citirii Psaltirii

Publicat pe Apr 11, 2013 în Ascetica practică

Ne aflăm în perioada Postului Mare, un mare accent acumse pune pe nevoinţă şi pe ruăciune! "intre toate ruăciunile folositoare pentru creştini mulţiPărinţi du#ovniceşti recomandă să citim Psaltirea!

$reştinii din primele secole %inclusiv căluării din pustia &iptului', mai toţi ştiau Psaltirea pede rost şi o c(ntau cu multă evlavie în )iserică sau pe la casele lor %pe la c#iliile lor * referitor la căluări'!

$e spun +finţii Părinţi şi Părinţii )isericii despre citirea Psaltirii

+f! -oan .ură de Aur/ Psaltirea este olinda dreptei credinţe şi a privirii către "umneeu!Aceasta pentru păcate mustră, la calea dreptăţii aduce, spre lauda lui "umneeu deşteaptă,credinţă şi draoste a avea în "umneeu învaţă, spre iubirea de aproapele şi îndeplinireadatoriilor îndeamnă”.

+fantul -oan .ura de Aur mai ice/ ,,Mai bine sa incetee soarele din caldura sa,decat sa

incetee citirea Psaltirii

+fantul asile cel Mare/ 445oata +criptura este insuflata de "umneeu si folositoare! &a a fostscrisa de "u#ul +fant pentru ca sa asim in ea, intocmai ca intr6un spital sufletesc, la care savina toti, doctoria potrivita pentru boala fiecaruia! $aci este scris / doctoria este aceea careva face sa incetee suferintele cele mari 7!

-ntr6adevar, altceva ne invata cartile profetilor, altceva cele istorice, altceva 8eea si altcevaindemnurile date prin Proverbe! $artea Psalmilor insa cuprinde in sine tot ceea ce este maifolositor in toate! &a profetieaa cele viitoare, insemneaa fapte istorice, da lei pentru viata,arata ce trebuie sa facem si, ca sa spunem intr6un sinur cuvant, este o adevarata comoara de

invataturi bune, punand la indemana fiecaruia, dupa saruinta lui, tot ceea ce ii este de folos!&a vindeca ranile cele vec#i ale sufletului si aduce cat se poate de rabnic insanatosirea celui

http://www.aparatorul.md/category/ascetica-practica/





de curand ranit! -nri9este de cel bolnav si pastreaa intre pe cel sanatos! -n enere, ea faceca patimile, care de6a lunul vietii omenesti cauta sa se cuibareasca in suflete, sa fieindepartate, si la aceasta a9une prin crearea inri9ita a unei stari sufletesti pline de bucurie side placere, care face ca in suflete sa ia fiinta cuetele cele intelepte!

Astfel, fiindca "u#ul +fant stie ce reu este sa fim indrumati pe calea virtutii, din caua canoi dispretuim viata cea inalta, ca unii care suntem inclinati intotdeauna catre placere, ce afacut &l a impreunat laolalta cu domele placerea cantului, pentru ca, fara de stirea noastra,odata cu bucuria si frumusetea celor auite sa primim si folosul care reulta din cuvintele pecare le auim! "e altfel tot asemenea fac si doctorii cei intelepti atunci cand au de dat

bolnavilor doctorii amare / caci ei le amesteca mai intai cu miere si numai dupa aceea le daucelor ce nu ar putea sa le ia altfel! "eci, aceasta este caua care a facut ca sa se a9una si petrunoi la cantarile acestea pline de armonie ale psalmilor, pentru ca cei care6i vor citi sa creadaca fac cantari, iar in realitate sa6si cultive sufletele! $aci adevarul este ca niciodata cineva nua iesit din biserica pastrand cu usurinta in minte cuvintele apostolice sau profetice, fie eleoricat de simple, in timp ce cuvintele psalmilor le canta toti credinciosii si nu arareori s6a

intamplat ca cei care din caua maniei aratau intocmai ca fiarele salbatice, de indata ce auinceput sa cante vreun psalm, la un loc cu altii, sa se intoarca apoi de acolo cu salbaticia dinsuflet imblanita, datorita cantecului!

Psalmul este linistea sufletelor, rasplatitorul pacii, potolitorul alaiei si al valurilorandurilor! &l face sa slabeasca mania sufletului si infraneaa pornirea catre patimi: estetovarasul prieteniei, apropierea celor care stau departe, ca unul care impaca pe cei ce6si poartavra9masie! $aci cine, oare, mai poate fi socotit vra9mas al altuia, atunci cand isi uneste lasulla un loc cu el, pentru a da laolalta lauda lui "umneeu Psalmodia aduce cu sine tot ce

poate fi mai bun / iubirea, facand din tovarasia laolalta a lasului un fel de trasura de unireintre oameni: adunand pe credinciosi laolalta intr6un sinur las de cor, psalmul estealunatorul demonilor, aducatorul a9utorului ineresc, arma pentru teama de noapte, liniste

pentru oboseala ilei, pavaa si manaierea oamenilor credinciosi, iar pentru femeilecredincioase una din cele mai potrivite podoabe! Psalmul face ca pustiurile sa se arate locuitesi patimile sa fie infranate! -nceput pentru incepatori, el este crestere pentru cei care

propasesc pe calea virtutii si spri9in pentru cei care mer pe calea desavarsirii! Psalmul estelasul )isericii: el inveseleste sarbatorile si face sa se nasca in inima credinciosului doruldupa "umneeu! $#iar si din inimile de piatra psalmul stoarce lacrimi! &l este o faptainereasca, o traire cereasca, o mireasma du#ovniceasca! $e poate fi mai intelept, oare, caaceasta povata a invatatorului care ne indeamna sa cantam, pentru ca in acelasi timp sa siinvatam cele ce ne sunt de folos Nu se intiparesc, oare, in felul acesta, in sufletele noastre si

mai bine invataturile $aci este de stiut ca invataturile care se dau cu sila nu pot sadainuiasca in suflete, pe cand invataturile care patrund in suflet cu placere si bucurie ramande6a pururi! $e nu poate invata cineva din psalmi Maretia barbatiei, e;actitatea dreptatii,insemnatatea infranarii, desavarsirea 9udecatii, c#ipul in care trebuie sa rabde si tot ceea ce se

poate spune despre lucrurile cele bune! Numai aici poate sa se aseasca teoloia ceadesavarsita, aici preicerea venirii in trup a "omnului <ristos, aici amenintarea 9udecatii celeivesnice, aici nade9dea invierii, aici teama de iad, aici faaduinta maririi ce ne asteapta, ca sidevaluirea tainelor celor nepatrunse, caci toate se asesc adunate aici, in $artea Psalmilor,intocmai ca intr6o comoara boata, care este pusa la indemana tuturor! +i, daca este adevaratca e;ista mai multe instrumente muicale, nu este mai putin adevarat ca profetul a armoniatcartea aceasta cu instrumentul numit psaltire, pentru ca, dupa cum se pare, el a voit sa arate

cu aceasta #arul "u#ului +fant care rasuna in ea, intrucat dintre toate instrumentele muicalenumai psaltirea isi are caua sunetelor venita din sus! -ntr6adevar, la c#itara si la lira sunetul



rasuna dedesubtul locului unde sunt atinse coardele si numai psaltirea dintre toateinstrumentele muicale primeste sunetele din partea de sus a ei, indemnandu6ne cu aceasta casi noi sa ne deprindem a cauta cele de sus si sa nu ne dedam patimior trupului, din caua

placerii ce ne6ar da6o cantecul! "e altfel, mai cred ca cuvantul profetic, prin constructiainstrumentului acestuia, a voit sa ne arate un lucru adanc si intelept, ca adica toti cei plini de

ri9a si cu sufletele senine pot fi usor condusi pe calea care duce catre cele inalte44!

5ot +f(ntul asile cel Mare mai spune despre citirea Psaltirii/ Nici o carte alta slăveşte pe"umneeu, aşa ca Psaltirea şi nici că se poate asemăna cu folosul %citirii' ei44!

Parintele Paisie =laru/ 7"iavolii se tem de psalmi pentru ca, cine se roaa cu psalmi, ii arde pe diavoli ca si cu o sabie de foc! Mare putere are Psaltirea asupra du#urilor rele! $u acestea parintii de demult faceau minuni si alunau du#urile rele din oameni! -ar daca unii nu citescPsaltirea pentru ca se tem de ispite, acestia sunt crestini fricosi, care vor sa iasa la lupta cudiavolii fara arme! =r, daca nu avem arme bune la noi, diavolul ne dearmeaa si ne ia

prionieri, adica ne face robi ai pacatelor, spre osanda! Psaltirea unita cu postul si smerenia

sunt cele mai puternice arme impotriva diavolilor! $u acestea, sfintii ioneau diavolii dinlume si coborau pe ineri pe pamant! $a cine citeste psalmi imita pe ineri si canta impreunacu ei! %>' Psaltirea unita cu postul si cu smerenia sunt cele mai puternice arme impotrivadiavolilor!

+f(ntul Atanasie cel Mare/ 7$ine citeşte Psalmii, acela * lucru minunat * rosteşte cele scriseca pe nişte cuvinte ale sale, îi c(ntă ca şi cum ar fi scrişi de d(nsul sau despre d(nsul, îi citeşteşi îi înţelee ca şi cum ar fi alcătuiţi de d(nsul! $uvintele Psalmilor servesc pentru cei ce6ic(ntă ca o olindă în care el îşi priveşte sufletul său şi rostind cuvintele le simte ca ivor(nddin fiinţa sa!

+taretul arsanufie de la =ptina despre puterea Psaltirii/ 44?mi scrie un intelectual foartetulburat/ Mă simt foarte rău! $ele dinafară toate îmi mer bine! @amilia mea este unită îndraoste! @emeia mea este bună! ăul este că nu am pe nimeni căruia să îmi desc#id inima!"e aceea sunt mereu obosit sufleteşte! @emeia mea nu mă înţeleere! $opiii sunt mici! $e6mirăm(ne de făcut $um să mă elibere de această durere sufleteasca -6am răspuns sfătuindu6l să citească Psaltirea! Acolo, la Psalmul B3 va afla cuvintele/ "oamne, c(nd s6auînmulţit durerile în inima mea, m(n(ierile 5ale au veselit sufletul meu! +tăruie asupraacestui sti# şi citeşte mereu toata Psaltirea! Ci cred că "omnul te va uşura! A trecut puţintimp şi am primit o scrisoare de la el! Am făcut ascultare! Am început să citesc Psaltirea! "ar nu înţele nimic! -6am răspuns/ +tareţul Ambroie a dat următorul răspuns într6o

împre9urare asemănătoare/ 5u nu înţelei, dar diavolii o înţele foarte bine şi fu departe detine! $iteşte6o! Ci deşi acum nu o înţelei însă încet6încet vei începe să o înţelei! &u nu ştiuce se va înt(mpla, dar îţi repet/ citeşte Psaltirea în fiecare i c(te puţin! Ci "omnul nu te valăsa, ci va veni cu mila +a, te va a9uta şi te va m(n(ia: pentru totdeauna! Amin!

"in istoria sf(ntă a +fintei +cripturi ştim că citirea sau c(ntarea psalmilor este ionitoare adu#urilor necurate, căci aceasta a făcut "avid, c(nt(nd în faţa eelui +aul %c! 102D î!e!n!',cum citim la - ei E-, 1F şi 2G, deoarece psalmii sunt ruaciuni scrise sub insuflarea"u#ului +fant

+unt mănăstiri care au r(nduială de a citi necontenit la Psaltire, iua şi noaptea, aceasta se mai

numeşte şi 44Psaltirea neadormită44!



$onform tipicului, Psaltirea se citeşte în )iserică în cadrul celor şapte 8aude! Psaltirea este poate cea mai citită carte în )iserică după +f(nta &van#elie!

$reştinii au obiceiul de a citi Psaltirea şi la prive#iul celor răposaţi, dar şi după trecerea lor la cele veşnice se obişnuieşte ca aceia din familie să o citească pentru odi#na sufletelor lor ca

"umneeu să le ierte păcatele şi să6i aşee în ceata drepţilor!

$(nd Psaltirea este folosita si in canonul personal de ruaciune, este bine ca sa se faca cu binecuvantarea preotului du#ovnic!

despre folosul citirii psaltirii

Documents