,0.4/4,....

-7----,V4-7----,--.

J. POPESCU BAJENARIT

AUTO .........VO .-gektriA-.0.-mtvo..."4 .-

N2., id .4.1H11.......19.9.4.,....-

DESPRE CNEJIT ROMANIDE

I. BOGDANMembru al Academia Romane.

edinta de la 19 Martie 1903.

I.

Cuvintul romanesc cnez set cneaz, slav. MIAMI, ICSHIA3k, care astadlnu s'a pastrat In limba populara romand decat sub forma chinez (ung.kenéz, kinéz, la Rogerius canesius) In Banat, unde Insamna primarde sat, a avut In trecut la Roman1 doua InsemnarI principale : Judesates° §i taran liber sail taran proprietar de pamInt. Niel ()data eln'a insemnat pe eful statelor romane, cum din gre016 a admis Mi-klosich In Etymologisches Wörterbuch, p. 155: .grm. knéz, ehedem derregierende Fiirst der Moldau und Walachei». Ace01 principT s'aft numittot deauna voevocrf (1101EHOM, REAHK1a1H BOIEHO,A,d, popular vodd), §i dacaprin sec. XVII eI sunt numiti cate °data cnejI, acésta numire trebueexplicata ca un imprumut literar din cartile rusescI ce se introduseserape timpul acela In tarile roll:Cane §i fnlocuisera In parte vechile carp'bisericesci de redactiune bulgara (1).

(1) I. Bogdan, Originea voevodatului la Rom:14 Bucurescl 1902, p. 17.Wicken-hauser, Geschiekte und Urkunden des Klosters Solka, Czernowitz 1877, p. 205, spuneei inscriptiunea bisericii de la Rfidauti din 1559 numesce pe Alexandra LapusneanucKliA3»; textul reprodus de Melchisedek In Revista pentru istorie, archeologie fi fi-lologie a d-hfi Grigore G. Tocilescu, II. p. 65, are Insi esousom*.

In timpul lid Mateiti Basaraba Intâlnim toi In documente cuvintul ICHA3k, In loo des011i0A4; intr'unul din 13 Ian. 1634 (Arch. Stat.), voevodatul TériI-romfinesci e numitICHARUCTRO, KHASCTILO, domnil tériI !MASH, vintiriciul donniese 44CTIb, KHASCTRO WT BHlitIPWI,vama domnésc5 B4Ald KHASCTRA; telte acestea MO, ca si sendurumucTa imaxiA, sunt capriciuri

Attalele A. R.Tom. XXVI.Memoriile Seq. letorice. i

Voesc sa daii In urmat6rele un resumat al cercetarilor Multe panaacum asupra cnejilor romanT cestiune de o potriva de importantapentru istoria vechilor institutiuni romane, cat §i pentru natura rela-tiunilor nóstre cu pop6rele slave,aduand In acela§T timp cate-va datenoua asupra cnejilor din Principatele romane, carora nu le-a consacratinca nimenea un studiil special §i despre carl istoriografia romana areinca notiunl neprecise. IstoriciT no§tri i strainil ce s'el ocupat cu is-toria romana, in special Unguril, ail insistat pana acum aprópe ex-clusiv asupra cnejilor romanT din Ungaria §i Transilvania, carY aü ju-cat netagaduit un rol important in istoria acestor dona tarT prin sec.XIV §i XV; cnejil din Principate neridicandu-se la o importanta mi-litara, ca ce! din Ungaria, ci ramanénd tot timpul functionarl satescIsail simpli tarara' proprietarY, documentele vorbesc la inceput f6rte rardespre ei§i incep a-1 pomeni mal des numaT in epoca de decadere alor, de la sfar§itul sec. XVI inc6ce.

Prima' cnejl romanT de cari se pomenesce in istorie sunt, dupà pa-rerea mea, cele doné' capetenil ale Romanilor, al caror teritoriil $tefanNemanja Il daruesce, °data cu mal multe sate de °apilo, la sfar§itulsec. XII, mandstiriT Chilandar: WA KAAXII pAA0B0 COIrAker110 H h8pkrO,Hure HAAKk .po.: dintre VlachT judecia luT Radul i Giurgea, cu totul170 de VlachT (1). De§1 Rad §i B-urd nu sunt numitl cnejl, este evi-dent ca, intre cele 170 de case de RomanT, ei aveati functiunea de cneysail prémikjurT, pomenitT in donatiunile ulterióre ale regilor §i dinas-tilor sirbl ca capetenil ale catunelor sal-1 satelor de RomanT. A§a indiploma luT $tefan Prvovan6ani pentru manastirea 2i6a (1222-1228):a CE MACH : rpkAk KHE3k, etc. (2); in diploma luT $tefan Uro§ II pentru

literare ale scriitorilor. De altmintrelea, In timpul lui Mateiù Basaraba se observA lamai multi dind tendinta de a introduce unele inovatiunT in formulele vechl; 110d. p. naits, in loe de sandia, inteun chrisov din 1636 pentru Sima logofkul (Arch. Stat.),nariz 1$i acSnaiis inteunul de la 3 Aprilie 1640, pentru Hrizea vornicul (Arch. Stat.), KOHIO-

WTH, 4,1WHIJK, AOMS CTp0HTM inteunul de la 10 Martie 1631, In loe de ICOMHCX, HIK4pHHICE, HOCTIA-

HHKS (Arch. Stat.); csA.Prgniii BC CTp4HH CIBIpHHCKH(=GdHl) i,4,04116 CTp0HTIA inteunul de la 15Maiti 1641 (Arch. Stat.), s. a. m. d.

Fr. Miklosich, Monumenta Serbica, p. 5.--E. Kaluiniacki, in Hurmuzaki, Do-cumente privit6re la istoria Romdnilor, I, 2, p. 772. Documentul e datat de obiceiil1198 1199.

Mon. Serb., p. 12; Hurmuzaki, Documente, I, 2, p. 775.

2 I. BOGDAN 14

Chilandar (1293-1302): a ce BAACH: ICHEEk KOHKIltl, etc. (1); in diploma ace-luia§i pentru mândstirea Banja (c. 1318): KATOVH6 garkilIERCKHH: KOCTAAHHknpirtunilopk, KAToylik socotatiu;: nAmmoop ROlICHAk, ICATOIrRit HOHCHAltlik: lip4-A11-1K14011. ROHCHAk, etc. (2). intre cAtunele date de $tefan Digan bise-ricii sf. Arhangeli din Prizren la c. 1348 se pomenesc MACH sa4T1 qatifCu SAHCAMIlt npimmuormi in frunte, cAtunul rdIPIHWA Cu np*mwmph KOHX1I4,cAtunul KOCTp15.44Hk Cu ROPAtilik nrkminctopk §1 cAtunul FOACTSOFIRH CU noprkKlif31% (3).

E f6rte probabil ca unii dintre Romanii dAruiti mangstirilor saiinobililor sirbesd in sec. XIV §i XV §i numip dupà cate un nume depers6nA, sunt numiti dupA cnejii se" prémikjurii lor : a§A. Ursulovci, Ai-gatovci manAstiril Banja, dup6. Ursul, 8i5at (ed. Jagie, p. 28, 33; cf. WH-WATIL in diploma pentru Deóani, p. 54) (4); a§A. Lópóinovci, Tudoriòevci,Ratigevei manAstirii Dedani, dupA Lépóin, Tudoric, Ratig: Lépdin §iTudoric sunt citati in fruntea consAtenilor lor, iar intre Ratigevci epomenit un Ratig ca bunic (1,-kAk) al altor doi Vlachl (5); a§A. VlasiVpichniei, däruiti la 1434 de voevodul Juraj celor trei fratT Jurjeviei,sati Vlasi Radivojevci li. Vlasi Vojkovci, dAruiti de Gheorghe Bran-kovie la 1428 lui Radió óelnik, dupA Voichna, Radivoj, Vojko (6).

Atributiunile de cApetenie ale acestor cneji ere', dupA t6te probabili-tAtile, urmAt6rele : a)ZI stringeati de la Romana pAstori, supu§1 mânAs-tirilor saa nobililor, contributiunile impuse, !litro cari primul loe II ocupàtquinquagesima» din oi, ca li la Românii din Ungaria §1 Transilva-nia (7); b) garante' indeplinirea angariilor in satele de Romani agri-

Mon. Serb., p. 59; Hurm., J, 2, p. 797.V. Jagi6, Sveto-Stefanski chrisovulj kralja Stefana Urok II Milutina, u Be6u

1890, p. 32, 33, 35.Glasnik, XV, p. 288, 291, 292, 294; cf. ibid., p. 295, 297, §i Hasdeä, Archiva jeto-

rica a Romania, III, p. 136 137.De6anske chrisovulje, Glasnik, od. II, kn. XII, u Beogradu 1880.Deeanske chrisovulje, p. 49, 51; cf. Mon. Serb., p. 96.Mon. Serb., p. 378; Spomenik, III, p. 3. Despre toll ace§tia v. St. Novakovi6,

Selo [Glas, XXIV], p. 41 O urm.»Din cincl4e6i de oi una cu miel §i alta stärpä pe fie-care an»: A CI atIKOH KA4-

X0Atk: AO AII0 H4 [CUICO ATO WT .11. WINOT Cl. KirinerIMk a Aporror amoBoy»; Svetostel chris., ed.Jagi6, p. 36; cf. DeCanske chris., p. 309: ad indatoririle Vlachilor sunt fórte amfinuntitspecificate §ii filtre altele se spune: H Ad AMO l'omita nykrropiatoKe KOHk ROMA TOTHAICIT nip-

neo, %LAICO CON' ,I,ABOAH 11,4151CTEOlf MH, a RO CENA topo Ad HE Amo (0 sà deä pe fie-cave an uncal se' treI-deci de perpere, cum mi dat impërätiel mele, iar dupä acata impd-ratuluI sal nu maï da); ceca-ce aratä ca däjdiile §i. angarilla, la carI erall obligatIVlachil mändstirilor, se cuveniail inainte regelui set tarulul.

15 DESPRE CNEJEi ROMÂNI. 3

cultorI; c) supraveghiail politia satelor, de care un articol din zakonikulluI Stefan Du§an if face r6spundkorI (1); d) judecail procesele mdrunteale locuitorilor. Acésta din urma atributie, care imI pare a fi cea malveche, se reflecta in cuvintul «cotrAkrrao» «terra iudicis» din diplomalul Stefan Nemanja, care corespunde perfect cuvintuluI romaneso ju-decie din documentele moldovenescl §i care, cum vom vedé mal lavale, aveh intelesul de circumscriptie in launtrul careia cneazul sagjudele i§T exercità dreptul sù de judecata. Se 'Ate ca in limba lorproprie cnejil din Serbia sd se fi numit judecI sail judT, ca §i eel dinTéra-romanésca sail Moldova (2).

Cam cu acele4f atributiunI apar primiI cnejI romanI pe teritoriileromanescI de la nordul DunareI 0 In Ungaria. CnejiI loan i Farcadin Ora SeverinuluI, pe earl regele Ungariei IT supune hospitalierilorla 1247, aveail sa stringa pentru aceOia jumatatea tuturor venituri-lor regale cedate lor (3) §i earl' constati, precum se vede din docu-mentele ungurescI posteridre, maI ales din «quinquagesima ovium»,din dijma din porci i albine i dintr'o contributiune (census) pentrupaminturile folosite (4) ; ei aveail sa supravegheze s6rviciile (servi-tia) pe carI locuitoriI trebuiail sa le faca regeliff: intretinerea §i ap6-rarea castrelor §i serviciul militar in rasboiil («defensio terrae cumapparatu suo bellico» in diploma din 1247).

tn praediile qi pe paminturile castrelor regale, pe proprietatile de-ruluT, ale nobilimil 0 ale comunelor or4enescl enejil (kenezii) erailadministratoriI satelor, in numele proprietarilor, §i judecatorii locuito-rilor. Aà apar eI in primele documente dupd diploma luI Bela IV: la

Ed. Novakovid, 1898, P. 113, § 146.Dupá Novakovid, terminul knez era mal usitat in partile nordvestice ale teri-

toriului sirbesc, pe când prémikjur predominá in pärtile supuse influentii grecescI.Selo, p. 233; cf. ibid., p 108-109.

eMedietatem omnium utilitatum et reddituum,; Hurmuzaki, I, 1, p. 250.,Medietas collectarum quinquagesimarum, la 1383; I. Mihályi, Dipl6me ma-

ramureyene, Maramures-Sziget 1900, p. 77; tquinquagesima, la 1387; Hurmuzaki, I,2, p. 301."Praestatio ovium, porcorum., 1370; Kemény, Ueber die ehemaligenKnesenund Kenesiate der Walachen in Siebenbiirg en, in Kurz, Mag azin, II (1846), p. 309; de-

ovium, porcorum», 1506-1512; Itéthy L., Az oldh nyelv is nemzet megalaku-idea, 1887, p. 159. elledemptio porcorum et apum., 1553; Kemény, 1. c., p. 816.«Tresgrossos de qualibet sessione', 1387; Hurmuzaki, I, 2, p. 301; edicam secundum sor-tem levatam, secundum sortem suam., 1553 (cite 8, 16, 20, 50 denari); Kemény, 1. c.,p. 316.

4 I. BOGDAN 16

1301 pe teritoriul Skuilor (1), la 1319, 1326, 1343 §i 1344 In Banat §iMaramure§ (2). Incepênd cu a doua jumatate a sec. XIV, scirile desprecnejii românl din Ungaria sunt f6rte numer6se §i precise; ele nu lasdniel o Indoiéld asupra naturil atributiunilor §i asupra situatieT lor ju-ridice.

Profitand de vechia organisatie cneziald a satelor romane, regiIUngarieT §i In numele lor voevociiI saü vice-voevocjil Ard6luluT, comitiIcomitatelor §i castelanil castrelor regale lairebuintara pe cnejI pentruscopurile lor de colonis are, garantandu-le §i marindu le veniturile cele aveati de la colonfl condu§I de e.f. Renuntand la o parte din veniturTIn favorul lor, regil §i dupá el ceT-lalti proprietarI marl de pamintacordard cnejilor dreptul de chinezat (jus kenezatus, keneziatus, juskeneziale), sail pe un timp nedeterminat (3) sail pe viéta. §i cu facul-tatea de a-1 transmite mo§tenitorilor direetT (4), call. participail Impre-una la beneficiile chinezatulul (5). Aceste acordarl se faceail sail princonfirmarea chinezilor existentI in functiunile lor saú prin imputer-nieirea de a Intemeia sate nouè (villas), pe pamInturI din not' curd-tite de padurI sail pe locurì parasite de locuitorI (novae plantationes) (6).In casul acesta chinezul avea o situatie analoga cu cscultetus> saú ciu-dex» al coloniilor nemtescl din Ungaria nordica, era un fel de «Lehn-schulze» german (7). Pe langd dreptul de a poseda o portiune de pa-mint (mansio, mansus), de obiceiii maI mare decal a celor-laltl locuitorI

Sécuii din e villa olachalis. (Oláhtelek), apartiatóre de castrul Udvord (Ud-varhely), sunt Map de sub jurisdictiunea cnezului ea iurisdictione knesije ; Romäniiinsá eprestent knesio ipsorum prestandae ; Hurmuzaki, I, 1, P. 553-554; cf. privi-legiul din 1426 dat Romänilor din Bretcu: judece eipse kenesius predictus protempore constitutus cum villanis dicte vine'; Hurm., I, 2, p. 635-536.

Hurm., I, 1, p. 579, 696, 687; Mihályi, 1. c., p 8.eNostro durante placitoe, 1409; Hurm., I, 2, p. 464; eusque ad nostrum benepla-

chums.; Rev. p. istorie, arch. $i filol., V, p. 137.4 Titulo perpetuae kenesiatus donacionise, 1445; Hurm., I, 2, p. 721-722. De

succesori se vorbesce aprópe in tóte privilegiile.Brad econdivisionalese; doc. din 1412, in Rev. p. istorie, arch. fi filol., V, p.

135-137.Fórte interesante aunt in privinta acésta documentele din 1360 (Sólyom-Fekete

Ferencz, A magyarsdg és az Oldh incolatus Hunyadban,in Analele societätil isto-rice ri archeologice din Huned6rd [Hunyad], Budapest 1882, p. 60 si urm.), 1363(Hum., L 2, p. 73) si 1380 (S61yom-Fekete, 1. c.).

Cf. ekenezii seu scultetie la 1555. ap. Hunfalvy, Neuere Erscheinungen derrumdnischen Geschichtsschreibung, 1886, p. 119; esculteti seu kniaziones, advocatisive sculteti kniazionese In satele romilnescI din Galitia, ap. Stadnicki, O wsiach takzwanych woloskich na pólnocnym stoku Karpat, w Lwowie 1848, p. 35, 44.

17 DESPEE CNEJII ROMINL 5

liberà de cons si de quinquagesima (1), de a tiné o m6ra (2) si dea se slujl de munca satenilor pentru cultivarea portiunil sale de pamint(3), el avea si un venit de la judecati «in causis minoribus, (4).

Cnejil ce se aflail pe proprietdtile nobililor, cleruluI saú comuneloraveart o situatiune mal j6sA ; ei n'aveatl un drept kenezial hereditarnu erati scutiti de «onus terrestralis», de care nu ere' scutitl tot-dea-una nicI cnejii confirmati de rege (5). De ad deosebirea ce o face Lu-dovic I la 1366 intre un «kenezus per nostras litteras regales in suokenezatu roboratus, i Intro un «communis kenezus», In ce privesce«hommagium»: cel dintaid e asimilat cu un «nobilis», al doilea cu un«villicus fidei unius fertonis»; nici unul, niel altul nu °rail adevarati«nobiles , (6).

cu t6te acestea o parte din cnejii români devenisera nobilI aIregatuldi Inainte de 1366 si f6rte multi se nobilitéza pe la sfarsitul sec.XIV si In cursul sec. XV. Primul cas cunoscut e de sub Carol Robertdin 1326: acesta da turd Stanislaus kenezius din Maramures, pentruserviciile sale, «terram Zurduky iure perpetuo ac hereditarie possiden-dam», eximênd-o de sub orice jurisdictiune, scutind-o de orI-ce (WI siacordand lui Stanislaus «omne ipsius terra debitum et collectam, moreet lege nobilium regni percipiendam» (7). Printr'o ast-fel de donatiunechinezul devenia nobil: el nu me era un «jobbagio regalis» (8), chine-zatul lui nu ma era un «officiolatus» (9), proprietatea n'o maI Ewa.

Doc. din 1482: eantiqua libertatis praerogativa, a chinezilor din Hunedeira eraca el nu platiail niel o etaxd, cens saú contributie.. inteun isvor important dela 1552 se çlice : ekenezii non solvunt quinquagesimam» ; ap. liemény, 1. c., p.311-312.

Cf. doc. din 1326, Hurm., I, 1, p. 528, si Hunfalvy, Az Oldhok törjénete, I, p. 408.Desì in documentele unguresci nu se -spune apriat acest lucru, el este de ad-

mis i pentru cnejil din Ungaria, cum se constata pentru cei din Galitia; Stadnicki,1. c., p. 15-16.

eIpsi autem (se. kenezii) poterunt iudicare preter tres causas, scilicet latroci-nium, furtum et incendarium», 1352 (Hurm., I, 2, p. 28-29: privilegiii pentru chinezilIuga si Bogdan in comitatul Carasului). Cf. privilegiile date de Elisabeta la 1366 si1370 unor chinezi din Beregh : Olachi et jobagiones ipsorum» aú sk fie judecatI deedomini, lor, eexceptis furto, latrocinio et aliis publicis criminalibus» (Miliályi, 1.c., p. 69 si 63). Acelasi privilegia Il aveaa villici, in coloniile nemtesci din Maramuressi Zips ; v. dipl. din 1303 si 1315, in Schwardtner, De Seultegiis, Budae 1815, p. 148

urm., din 1329, in Mihályi, 1. c., p. 8 10.(6) Kemény, 1. c., p. 297, 306; Hurm., I, 2, p. 241-242.

Hurm , I, 2, p. 120; cf. Kemény, 1. c., p. 294 si urm.Mihályi, 1. c., p. 6.Doc. din 1370; Hurm., I, 2, p. 165.Doc. din 1387; ibid., p. 300.

6 I. BOGDAN 18

«sub servitute keneziatus» (1), el nu mat' datora regelul anumite cob-sequia, servicia ac solutiones» (2), ca cel-laltl chinezt Posesiunea sailposesiunile ce le avea pana atuncI «sub nomine keneziatus» 0 le ad-ministra «nomine regio», le capta acum «perpetuo et irrevocabiliter»,comni eo jure et titulo quo eedem ad nostram (se. regiam) collationempertinere dinoscuntur» (3). In raport cu prima donatiune, a chineza-tulul, acéstä a doua este numita tot-deauna «nova donatio» (4).

incepénd sub Carol Robert, nobilitarea cnejilor romanl se continuasub Ludovic I 0 Sigismund §i, In urma serviciilor insemnate ce cnejiladuc regatului In rasbóiele cu Tura*, lea, in comitatele sudice ale Un-gariei : Cara, Severin §i In Huned6ra, un mare avênt sub Albert,Vladislav §i Hunyadi ea voevod al ArdéluluI i guvernator al Unga-riel. Sub Mateiù Corvin ea se raresee. in a doua jumatate a sec. XV0 la sfar0tul acestuI secol «Valachi nobiles» sunt f6rte numero0 InBanat 0 In Hunedóra (5). Devenind nobilY, chinezil Ineetéza de a fi ro-manI; parte de 'mina voe, parte si1iT de dispositiunile luate de Ludovic

confirmate do Sigismund la 1428, el trec la catolicism, ca sa-§I p6tapastra mail departe domeniile lor (6). Romanilor le r6man numal «ke-nezii communes», earl, fie ca apartineail castrelor regale, fie capitule-lor, nobililor sail comunelor ora§enesel, nu sunt alt ce-và decat judlsatescl, «villici seu kenezii» (7), «judices vel kenezii» (8), «pro temporeconstituti), supu0 proprietaruluY, ea 0 consatenil lor, neliberi, caci nu-1puteail parasl pe acesta fara permisiunea luI i fail fi pldtit maiîntâiù «terragium iustum» (9) ; eT platiaii un «cens», lar In schimbulserviciuluI primiail o rèsplata anuala, dupa Invoéla. Cnejil acWia suntidentici cu villica din satele ungurescl §i sasesel (ung. birá, sas. Hann)

situatiunea lor juridica nu se deosebesce Intru nimic de a celor-

Doc. din 1394; ibid., p. 356.Doc. din 1394; ibid., p.354.Doc. din 1370; ibid., p. 167-168. Cf. gpleno jure» la 1387; ibid., p. 300.Documente din 1387, 1394, 1439, 1445, 1446, 1447: totum et omne ius regium,

totum et omne ius regni; ibid., p. 300, 356-57, 649-50, 653-54, 721-22, 727, 731. Cf.donatia din 1365 &kit Karapch Olachus, care nu fusese chinez; ibid., p. 98-100.

(b) Veçll d. p. doc. din 1496, la SCAyom-Fekete, 1. c.Decretul luI Sigismund din 1428 cere ca nobiliI i chineziI din comitatele Se-

verinului i Huned6rel (districtele Sebes, Mehadia i Hateg) sä nu maI tie popIschismatici pe mosiile lor boteze copiii In religiunea catoli3à. Hunfalvy, AzOldhok története, I, p. 480-481; II, p. 65.

Doc. din 1447; Hurm., I, 2, p. 739.Doc. din 1543, 1652, ap. Kemény, 1. c., p. 312.Doc. din 1407; Hurm., I, 2, p. 454-55.

19 DESPRE CNEJ71 ROMANt 7

laltl eiobbagiones) (1). Numele lor (sub forma cnez saii chinez) se pa-strézA In acésta acceptiune 'Ana pe la sfar§itul sec. XVI; In sec. XVIIel este Inlocuit peste tot, afarl de Banat, unde s'a pAstrat i la SlrbiTde acolo, cu termenul Jude, Judet (giude, giudet) sail birdii (2).

Ast-fel cnejii din Ungaria i Transilvania, dupd ce ma întâiù aúfost intemeietorT §i §efi de sate, apoT scultett aT regilor §i marilor pro-prietarT, cu drept hereditar, i In sfar§it nobilï aT regatuluT, aman sim-pli administratorT de domeniT nobilitare sail de comune sAtescT atAr-nAt6re de orap, §i se perd, in cele dintAiii, In iobggime (3).

Kemény, 1. c., p. 297-298, 306. Documentul din 1377, reprodus in Hurm., I, 2,p. 241-42, este fórte important pentru situatiunea chinezilor comunl. Cf. Statutul capi-toluluI din Oradea, 1506-1512: kenezii yero tam ad ovium quam porcorum praesta-tionem astringuntur, iuxta conventionem factam (Réthy, I. c., p. 159) si resolutiuneadietei trafisilvane din 1538: villici, kenezii, Valachi presbiteri solvant (se. tributum) ;Kemény, 1. c., p. 311-312.

Kemény, 1. c., p. 327 si urm.; N. Iorga, Sate fi preoff din Ardeal, Bucuresci1902, p. 109, 112, 116, 121, 122, 128, 132, 138, 165; Acela§I, Documente romineKi dinarchivele Bistrifei, Bucuresci 1899-1900, I, p. XVI, 24, 29, 91, 96; II, p. 64, 76-79,90, 91, 99, 108, 113.-in socotelile Sibiiulul din sec. XV-XVI, pe Ifingi forma ungu-réscä kenesio, se gilsesce mal' des ces roménésca knesio, knesius, knysio, knyes;Rechnungen aus dem Archiv der Stadt Hermannstadt, I (1880), p. 131, 182, 207, 208,215, 221, 222, 933-234, si urm.

Acéstä expunere nu concord& cu unele phreri ale istoricilor nostri, cari suntaplicati a vedé in chinezil romiinl din Ungaria si Transilvania nisce cilpitanY dedistricte» salí pr ef ecti militari», cu rang nobilitar cu functiunl politice. N. Den-susianu, Chinesiatul familiel Bel sdrabd din fara Hafegului, in Rev. p. istorie, arch.

filol., BucurescI 1902, p. 50 si urm. ; Acela§I, Revolufiunea tul Horia in Transil-vania si Ungaria, Bucuresci 1884, p. 45 §i urm. Mg bine a inteleu natura chine-zatului d-1 A. D. Xenopol, in Istoria Romeinilor, I (1888), p. 503-505.-Dintre istoriciiungurl ocupat cu acést& cestiune, dup.& Kemény, mal ales Hunfalvy, In Die Ru-meinen und ihre Anspriiche, 1883; Neuere Erscheinungen der rumeinischen Geschichts-schreibung, 1886, si As Oldhok tdrténete, I-II, 1894, unde este adunat un fórte bogatmaterial si unde se resuméz& i studiile lui Sólyom-Fekete, dintre carl, pe langii celcitat mal sus, este de relevat mai ales: Vdzlatok as oldh-kenézi intézmény tdrténetes ismertetéséhez, in aceleasi Anale ale societ&IiI istorice si archeologice din Hune-clórg.: A hunyadmegyei t6rtenelmi ds régészeti tdrsulat évkönyve, bros. II, Arad1884, p. 14-37. Un resumat din Hunfalvy dä Jancsó Benedek in A romdn nemze-tiségi t6rekvések története és jelenlegi cillapoict, Budapest 1896, I, p. 225-253. Maimult salí mai putin ating cestiunea chinezatului si scrierile ce se ocupà cu asi 4isacestiune romând se:1 teoria Sulzer-Roeslerianä. Bibliografia acestei din urmii cesti-unl e dat& intrégil de D. Onciul in brosura: Romeinif in Dacia Traiand pelnd laintemeiarea Principatelor (Cestiunea rom&nä), Bucurescl 1902.

8 I. BOGDAN 20

IV.

Cu totul altA sárte aù avut cnejiI In Principatele romAne, eel malputin cunoscutl dintre cnejti romAnl §i asupra cArora trebue sa insi-stain maï mult, d'And i 6re-cad nou6 amAnunte.

S'a presupus cd vechia institutiune romanéscA a chinezatulul a tre-buit sA existe i In cele dou6 voevodate romanesd din sudul i ostulCarpatilor §i cA cnejil din Téra-romAnéscA §i din Moldova vor fi fosto institutiune adusA din Ungaria de descAlecAtoril tArilor (1). Ideiaac6sta este numaI In parte adev6ratd. El sunt In cele dou6 voevodatedin sudul i ostul Carpatilor tot atat de vechI cAt §i pe teritoriile dinhluntrul lor; ad se face InsA rar amintire de el', ca de tot ce privesceviéta satelor: imensa majoritato a actelor domnescl §i private, lime-p'end cu secolul al XV-lea (2), se rap6rta la proprietAtile boeresci: ladonatiunT, cumpArAturl qi schimburT. lar &And sunt pomenitT In docu-msnte, nu se spune mal nimic asupra atributiunilor lor, nicl nu seprecisézA situatiunea lor juridicA fatA de cele-lalte clase ale populati-uniI, cum am v6ut cA se face In Ungaria. Un lucru reese Ins6 cu sigu-rantA 10 din documentele moldovenesd §i din cele muntenesd cnejiInu pot fi acl decal judI sAtescI. Acésta o aratA: 1) numele Jude In Mol-dova, judec In Muntenia ; 2) terminul judecie, Intrebuintat In Moldovapentru a InsemnA circumscriptia In care judele I§T exercitA atributiunilesale judecAtoresci §i administrative ; 3) terminul vataman ce se gh-sesce din primele timpurT, tot In Moldova, in acela§1 Inteles cu cneazulsaü judele i despre care scim cu sigurantA din documentele ulteri6re

L. Pi5, Die rumdnischen Gesetze und ihr Nexus mit dem byz. und slay. Recht,1886, p. 17-19.A. D. Xenopol, letona Rominilor, I (1888), p. 503 §i urm.; II (1889),p. 229 §*1 urm.D. Onciul, Originele Principatelor romdne, Bucuresci 1899, p 86urm, 134 §i urm. Din punct de vedere juridic, cu mult bun simt, dar fard faptenoué, I. Iiädejde, Din dreptul vechiii romin, Bucuresci 1898, p. 102 §i urm.Asupracnejilor din Moldova in special R. Rosetti, Despre clasele agricole in Moldova, inRevista noud, an. I j II (1888-1889): o fifrte blind lucrare.Trec cu vederea pesteluerdrile mai putin importante sail färd nici o valóre, ca d. p. Zanetov, Bilgarskotonaselenie vi srednit5 vekove, Ruse 1902.In manualele ntistre de §c616. institutiuneachinezatulul e saii neexplicatä, ea in al d-lui A. D. Xenopol (ed. din 1894 ei 1901),sail e caracterisatd cu totul groit, ea in al d-lui Gr. G. Tocilescu (ed. din 1900, p.121-122; cf. ibid., p. 118).

Documentele de la sfär§itul sec. XIV sunt f6rte putine i in ele nu se pome-nesce niei un cnez.

21 DESPRE CNEJIi ROMANi. 9

cd era judele i administratoral satulul, Intocmai ca vorniceii saù vor-nicg de mal tardiil (1).

CnejiI sunt amintitI apr6pe exclusiv In satele domnescl, acele peearl domnul le ddruesce boerilor sat' mandstirilor, cu formula: cundeati fost, sail cunde este cneaz, jude, vataman cutare,, «uncle std, sail(undo trgesce,, cunde a stat, sag «undo a trait, unde a asezat satcatare'. MAnAstirile sad boeril pAstrail une-orI maI departe pe cnejl",judI saù vatamanl ca vatafl al lor; de cele mal multe orl ins4 eI disparIn urma donatiunil domnescl, IntAiil In satele unde boeriI IsI aveati caselesail carpi° lor (Aomm, Asopzi), apol In cele-lalte; de aceea amintirea lorse raresce odatà cu micsorarea p6mInturilor domnescI. Ca functionarIdomnescI ene j« sunt pomenitI f6rte rar chiar In sec. XV; cel din urmdcunoscut mie In Moldova e de la 1502; din sec. XVI Inc6ce Intalnim Indocumentele acestel ten numaI judT, vatamanl, vornicI i vornicel (2).

Cuvintul vataman pare a fi imprumutat de la Malorosienii din Galitia 0 Po-dolia, unde se gäsesce sub forma ataman, otaman, vataman, votaman i unde nuinsémnä numai sef de Cazad l (Kosakenhäuptling, Kosakenoberhaupt» (Miklosich,Fremdwarter, p. '75; Etymologisches W6rterbuch, p. 5), ci i 4jude satesc»: gvillicusalias cywan seu watman (wattaman)», la 1456 In Podolia; Bantkie, Juspolonicum,Varsa-vise 1831, p. 293. in documentele sec. XVI e fiírte des ; aà in tratatul lui Sigismund Icu tefänitl din Dec. 1519: pan ktori, abo ziemianin, yle urzednik wataman; panziemianin, abo urzednik wataman u gymieniu ; urzednici, voitowie y watamanowiegdzie pan swa glowa nie mieszka w gimieniu; ma pan sam przisiadz, a watamansamotrzec (Arch. ist. a României, II, p. 2 0 urm., dupä Acta Tomiciana, V, p. 90-93).Cf. cweijtowie, watamani albo tywonowie przysiqga6 bqdzi na sprawiedliwe oddaniepoboru z domem i plugów,, in Volumina legum, ap. Linde, Slownik, s. V. wataman.Cuvintul se gisesce 0 la Ru0. Sreznevskij 11 citézä sub forma 114TdAtM4HZ, ROT4M4HE

dinteun doc. din Dvina de la 1294 qi din doué doc. ale mänästirii Troickij Sergievsde la 1448 i 1477: 4 Hi CSAHTH Hxs rraintoRs ciortgicKup, HH HX8 ROT4At4HORE, HH HX8 OCHWIIEZ;

Materialy dlja slovarja dr.-russ. jazyka, St. Petersburg 1893, col. 231. *i Linde 0Sreznevskij 11 pun in legdturá Cu vataha, vatag a, care se g5.sesce si la Cumani(cron. Ipat.) §i in doc. din 1294, 1340, 1446: un cuvint de origine tätärésa (tat. va-taha 4Menge, Fischergenossenschaft, Miklosich, Etym. Wörterb). Miklosich Il derivAdin germ. Hauptmann (woraus zunächst hetmani, explicare adoptatä de Cihac, Dic-tionnaire d' étymologie dacoromaine: Elements slaves, etc., p. 137. Accentul se opuneinsä acestel etimologil ; in maloross. se pronuntä. O1'4M4H1 (elechowski), in bjaloross.4141114H5 (Nosovi6). CA judele i vatamanul aveaii In Moldova aceea0 functiune,se vede, intre altele, i dinteo circulará a lul stefan II cätre diregétoril téril, din-tre anii 1435-1417; el o adresézi întâiú boerilor i vornicilor, apol kioltuzilor i Or-garilor i in sfar§it ju4ilor i vatamanilor i 'éril intregi: Ma= E014(10M8 H ABOpHHICÓME,

H W04113041 H nprapents, H NCS4,1418 H lE4T4M4HOMI, H MIMS 1104110ACTHIS» (orig. in archivul Bra-§ovului, No. 432).

Cf. d. p. N. Iorga, Studif 0, documente cu privire la istoria Rominilor, V, p.84 (c. 1650), 225 (1699), 396 (1586) pentru vatamanl; p- 111 (1788), 423 (1783) pentru

10 I. BOGDAN 22

V.

Voiú resuma in urmdtórele dovecjile principale pe earl se interne-i6z5 generalisärile de mai sus, Intaitl pentru Moldova, apol pentruTéra-romanóscd. Materialul acesta n'are pretentiunea de a fi complet, deóre-ce documente publicate avem putine, iar cele inedite sunt fórtenumer6se si numal o mica parte din acestea am putut sà le consult.

1. Cnefi.-1414, Aug. 2: Alexandru vv, ddruesce slugiT sale, panuldiThder Pitic, trel sate: afAHHO MO HA KOWA* rAg mt; ECT AOMK, rAE ECTMOM* KtpHWk CTAHHCAARk, 4 Ap8rog CEAO HA 01rCTTH atipagui-k, rAg SHAMETIs HA

IgplA4A, 114 HME rAE 16111Ak AHE H itHrilHELIAH KHRt3OHE, A TpETYE CE40 HA spaAaA*

rAg MS ECT ApIttria Aomk, rAg ECT T4M4Ulk H MAIM KHASOHE» 11111 sat pe Co-Vila uncle este casa luT, unde a fost Véris Stanislav, iar alt sat la gu-ra JeravcaT (1), unde se varsa In Barlad, ammo unde ail fost Lie §iTiOnescil cnejT, iar al treilea sat pe Barlad, unde este cea-lalta casa alui[si] unde sunt Tama§ si Ivan cnejl» (proprietate privata).Din acelasTan si din aceeasT i avem o donatiune a lul Alexandru catre andrulpentru satul «Muntenil scutasT, uncle Taste cneaz Lita si 5.rban» (tra-ducere din 1793, la Acad. Rom.).-1427: Alexandru daruesce manastiriTHomoruldi satul, unde a fost cneaz Stan cCEA0 rAg 6614 KH/ASk CT4HZ» (Pió,Die rumanischen Gesetze, p. 19; cf. Wickenhauser, Geschichte der Klös-ter Homor, St. Onufri, Horodnik und Petra utz, p. 83; R. Rosetti, Re-vista noud, II, p. 71).-1428, Iulie 24: Alexandru daruesce luT Sinata trelsate, «unul pe Zeletin, unde este casa luT, si pe Frumusel, uncle aü fostDrago s §i pe Tutova, unde este cneaz Orsat (Th. Codrescu, Uricariul,II [ed. 2-a], p. 252: Cneagorsat; lectura ecneaz Orsat» mi-a sugerat-od-1 Dr. G. Popovic1). 1436, Dec. 20: intre multele sate, pe carT Ilie

*tefan vv. le daruesc boeruluT Michail din Dorohoill, se afla si aCEA0

HOA 1C4p4HtHHOMZ, rAg CHIWkWil KWh 01r REpp A06138WH» CSatül de sub Ca-rajin, undo se and cneazul Simeon, In susul DobruseI, (Acad. Rom.).1438 Iunie 20: Ilie si $tefan däruesc luT Hudicl vornicul «un sat pedrumul de la gura vail Borodac (?), unde a fost cneaz Michail» (Wic-kenhauser, Bochotin, Wien 1874, p. 65; cf. Sol/ca, II, p. 205; Wick. tra-

vorniceI; p. 109 (1757) pentru giui domnescl i boiaresci.Melchisedek, ChronicaBucurescI 1869, P. 33 (1629, 1676), 44 (1747), 51-55 (1676).Wickenhauser,

Molda,II, p. 6 (1747).Uricariul, XVIII, p. 363-64 (1805); ibid., IV, p. 2: (0 vornicilvatamanil satelor 01 fie scutiO, 0 el sd steingd banil §i dele la zapciul ce

va fi rinduit» (1752). Cf. Neculcea, ed. II, Kogälniceanu, p. 281: evornicli, vorniceri,vätämanil» din sate.

(1) As;11 Jirovätul, Jerovitul, In jud. Tutova.

23 DESPRE CNEJIÌ ROMANY. 11

duce gre§it pe KFIRt36 Cu «Königsrichter»).-1487, Oct. 15: Stefan VV.däruesce mitropoliel de Roman 1,A,Irk CIA HA HMat 110AtHA, I'M MIMIKH*30lif RIAOW H AMPHOA» «dou6 sate ca numele Poiana, unde ail fostcneff BAloq §i Danciul», cump6rate amândouò de la o nep6tA a boe-rultit Coste Andronic, care le captase de la Alexandru-cel-Bun. La1471 se vorbesce de un sat, uncle ail fost cnejt Balol §i Danciul trA-kEHAH KHM30111 KZA0111I H AANtHOAD (Melchisedek, Chronica Romanuluï, Bu-curesct 1874, I, p. 134 §i urm.). 1502, Fevr. 17: Stefan vv. daruescefiilor MI Coste Murgocl, nepotit tut Michail gramaticul, «MurgoceniT, undéail fost cneaz Ivan, §i. cu cotunul lor (1), unde ail fost TorontAT, §i peTuria B4enit, unde ail fost Ba§a, §i pe Jijia TrAj6ca, unde ail fostIacob vataman (trad. din 1799, la Arch. Stat.; v. F6ia Socield(fi Romd-nismulul, I, p. 395) (2).

2. Ju4-1409, Ian. 28: Alexandru vv. confirma luT Jurj Ungureanul,Intre alte sate, unul «rAe ECT H-krzuns )KSAt (Acad. Rom.). 1425, Ian.30: Alexandru daruesce tut Stefan Zugravul satele u6EINCHUIEllill N Epe-

ACifill H HOIMI1H H rAf ECM NiSAI DAUM» (1-1t1I'MUZaki, DOC., I, 2, p. 836;tradus gre. de Katuiniacki «tibi Zude Pasco habitat», ibid., p. 837).1434, April. 24: Stefan vv. daruesce lul Iuga, intre alte sate, «AtTeLlni

rm FCT MNKON'AA ;KW» §i mat sus de Strajnita, unde este jude Mihailo»cHA Riff CTpAWHHUA rAf ECT6 MSAF MHIANAO» (UljarliCkij, Materialy dljaistorii Rossii, PolE§i, Moldavii, Valachii i Turcii, Moskva 1887, p. 42;Hurmuzaki, Doc. I, 2, p. 853, uncle Topumtpn e gre0t). 1447, Fevr.11: Stefan confirma manastirit Moldovita nisce donatiuni ale lul Ale-xandru-cel-Bun, tntre cart §i satul «rim wan m8Ag Kozn-k» (wo der Rich-ter Kirste gewesen; Wickenhauser, Die Urkunden des Klosters Moldowitza, p. 62; cf. Sol/ca. p. 205).-1455, Iulie 2: Petru VV. da lut Mi-chail logorétul, Intro allele, satul «de la gura Pobratet, uncle este judeCirstea §i Danciul> «HA oycTTE nospal-k, ['Ai fCT ;NSAE KkIpCTrk H AAH2OrAs,

(Uljanickij, Materialy, p. 84).-1487, Dec. 13: Stefan vv. confirma yin-darea unut sat, pe care 11 cap6tase Stibor de la Alexandru-cel-Bun: unsat pe Bârlad, unde a fost jude Buda §i Dragoiti, amândouè judeciile» «EmoCIAO HA SpKAAA rm CHA NCSAf CSAA H Apzroto, WRA NSSAftITHAE» (Revista p. is-torie, arch. fi fil01. I, p. 369-370).-1517, Noemvrie 9: Stefanita con-firma vistierniculuT Gavriil, pe langd alto dou6 sate, <MHXANAORU,H, rm

in orig. probabil 'corm.

Cneji aveatt ?i Tiganii. Alexandru vv. da la 1428, Iulie 8, mandstiril Bistrita31 de 41AAE tiuratis, in frunte Cu Kli/h3k KOMAHR (Arch. ist., I, 1, p. 121). Cf. in documentuldin 5 Martie 1458 de la Vlad Tepe? : KHI31. atormicKti (Venelin, Vlachobolgarskija gra-maty, St. Petersburg 1840, p. 91).

12 I. BOGDAN 24

EltlAk MUM NETpNHKA [prob. NETpliltA]» (Dr. Orest Popescul, Ceite-v4 docu-mente moldovene, CernautI 1895, P. 23; cf. Wickenhauser, FVoronetzund Putna, p. 191).Tot un ast-fel de judo pare a fi espwrk !Amu,.WT sanomupetpi», citat ca martor Intr'un act al mitropolieI de Romande la 1586, Ian. 13 (Arch. ist., 1, 1, p. 134) (1).

3. Vatamani.--1421, Dec. 25: Alexandru vv. daruesce luI Bogus sa-tul teuciurov, unde a fost vataman Gherman» tiompoitz, PAE EWA HATAMMI

repmmo (Uljanickij, Materialy, p. 27).La 1423, Apr. 15, e pomenit unRfpHrd HATAMAN inteun sat de langa Baia, av8nd cart/ pentru hotare cuRif boeruluI Rotampan (Hurmuzaki, I, 2, p. 835-36; KaiOniacki traducegresit tcapitaneus»): vatamanul stapania negreOt un sat domnesc.1436, Iulie 17 Ilia vv. daruesce lui Vancea logofatul satul tProcopintil,unde afi. fost Procop si Vasil vatamanl, impreuna cu m6ra» enpoicosinumi,rAf HkIAZ FlpOKONZH BACNAk HAWAIIAN, H CH AIANNOMS» (Hurni., I, 2, p. 870).-1455,Iulie 15: $tefan vv. da. lui Oancea logofatul, Intro alto sate, tpe Vol-nava (2) o jumatate de sat, unde este Paco vatamanul» «NA smiting*I10/10BNH4 CO,rAe CT HAWK° HAT/IMAMS, (Uljanickij, 1. c., p. 67).-1473, Ian.8: $tef an confirma manastiril Moldovita jumatate din satul OstapcénifIn tinutul Iai, partea din jos tunde a fost Ostapek, vatamanul dinTuria» (Wickenhauser, Moldowitza, p. 68; cf. ibid., p. 77, doc. din 4 Fevr.1522, publicat in original in Uricariul, XVIII, p. 91: OCTIMANN oIç Toy&rAe RILIAS HATAAAAH WCTANK0). 1519, Iunie 30: tefAnita confirma un schimbde sate; Intro acestea se pomenesce «un sat dincolo de Prut, sub Coraunde aü fost vatamanI Caliman i Iachim i Lucacia» two maw 3A np8-TOM no,a, AfpNIIAA1N, rAl sklAH HATAMANORE KAANAIAN H 13KIIAA 11 ASICAtl» (Arch.

ist., 1, 1, p. 86). Aceiasi vatamanI sunt pomenitI intr'un document de la1517, Ian. 17, resumat de N. Iorga, Studfi pi Documente, V, p. 550.1603, Martie 27: Eremia Movild da voie manastiril Pobrata i tvittama-nilor din satul ValenI In tinutul Chigeciulul» cHITSAUNOHEAt WT ceno BR-

AUN WT HOAOCT KlirktICICOAAS», sg-§1 adune 6menI In sat de prin Ori straine,scutindu-I pe treI anI de biruff (Arch. ist., I, 1, p. 117).-1631, Aug. 9:Moise Movila serie vatamanulul i satenilor din Losna (Lozna) ca adaruit acest sat manastirli Soles. (Wickenhauser, Solka, p. 96). VatamanIIn sec. XVIXVIII se gases° pomenitI In mal t6te colectiunile de do.cumente moldovenescI, d. p. Wickenhauser, Moldowitza, p. 86, 99, 140

Jut-,11 aveaa i Tiganii. La 1448, Iulie 13, Petra vv. dà lui Ivan Porca (warmlid HArk CHHdT II litilit5Ad )103,41 il MHZ H rfiZA10 H HOCTt» i alti insi (Acad. Rom.).Ace0i jur,t1 stringeaii dajdea de la TiganI (Melchisedek, Chronica Hufilor, p. 80,doc. din 1711).

0 /ocalitate Voinova exista aställ in Basarabia; Z. Arbore, Basarabia, p.726.

25 DESPRE CNEJA 13

(din 1570, 1608, 1755); Iorga, Studii pi Documente, V, p. 84, 225, 396(din c. 1650. 1699, 1586); se vorbesce de el si In cronicI (1).

4. Cu mult maI dese sunt, In sec. XVXVI, casurile cänd cneazul,judele saü vatamanul nu se pomenesc decât cu numele, fàrà niel unuldin aceste trel atribute; se Intelege ca In aceste casurl póte sa fie vorbasi de boerI earl' stapänisera satele Inainte de noua donatiune; pe cnejIni-I indica 1nsa cu Ore-care siguranta numele neobicInuite la boerI.

1400, Fevr. 11: Alexandru vv. da panuliff Dan vamesul s6se sate,lntre earl Iacobescrl, «unde a trait Iacob al OrbuluI» (MKOREllITH, rm WNal-&IAN laKOSk CAIHAPOD (Fotografie depusa de d-1 Tanoviceanu la Acad.Rom.). -- 1408, Sept. 16: Alexandru da bisericil Sf. Vineri din Romandou6 sate, dintre carI al doilea «este dincolo de Moldova, unde a fostBratul» .sECTI 3A AAOAAAR010, EpATIrAS» (Acad. Rom.). 1415,Aprilie 13: Alexandru da mânastiril Homorulul un sat «In sus pe Solont,unde aú fost Tatomir si Pirtea» HA BpS)Cli COAOHU,A, ECT ISKIAS TA-wimp H npwrb i pune amenda (3.igiacns) 50 de ruble de argint «pecei ce ail tinut satul acela §i pe copiil ion §i pe tot némul lor» (Tim.tilo TOE CIAO AMMAN H AITEAA' H RICEMS poAS two, daca vor pornl jude-catä pentru el (Acad. Rom.). 1423, Martie 12: Alexandra da luI BatintreI sate pe Putna, unul «unde este casa luY, altul unde a fost Lupo,al treilea unde este vadul PutneI» rm Em$ ECT 4oiuk, AptgroF rm SklAkAtinwe, TPETEE rm ICTIs spo,A, HA HSTHOH (Acad. Rom.).-1427, Sept. 16: Ale-xandru däruesce fiilor protopopuluI Simion «TrimedeciI pe Cutitna,unde a fost Bratul» [Tpim]/Arfin HQ KSLI,EITHOH, rm WAS CpATSAS (Acad.Rom.; In dosul documentuliff se afid nota: Trimidicif pe Cutatna la V a-

Iunie 1: Alexandru da luI Onica un sat pe Jijia «undeeste casa luI» (trad. din 1787, la Acad: Rom., cu Insemnarea ca uricule pentru satul Onicénii: Onica Mil pare a fi fost un cneaz. 1429,Junio 19: Alexandru däruesce luI Dan Uncleata Ose sate, Intre metunul cl'AE HEJAZ KAHIAA (=--BAH(1/1) (Acad. Rom).-1431, Fevr. 6: Alexan-dru daruesce mandstirii Sf. Nicolae (Pobrata) locul uncle a fost Hu-ba §i cu satul i cu móra si cu selistea de pe Nichid ) (2) rm 6k1AlXSKA H CI CIAWAAS H CI AAAHH H CEAHLIIEM WT HHKHAA (Arch. Stat.).-1431,Junio 15: Alexandru daruesce vorniculdf Cupcid, Intre alte sate, no-

rAesi AAHS» (Acad. Rom.).-1432, Aprilie 28: Ilie vv. aruesee

Vatamani aveaft i TAtariI din Moldova. La 1442, Maiii 8, intro noué Wassde 'Mari daft mändstirii Pobrata de *tefan VV. se aflà si un8T-AA RATAMH (Arch. ist ,I, 1, p. 123).

All Nechit, jud. Nénit.

14 L BOGDAN 26

Matusitel un sat pe Plotunita g114 HAIM rAl 661A H*101 PSHECKOVA» (Acad.Rom.). 1433, Fevr. 26: Ilie da lift Dan vornicul satul Tama§ rm s[kinz]nerrpnu,s» (Acad. Rom.).-1434, Aprilie 24: Stefan vv. confirma pope! Iuga«pe Tutova dou6 sate, unde este Miclea din Bahna i unde este Balandin Strimba» e114 TyTon* As* CUM, rm ECM WT GAXIly II I'm ECM&MANS WT CTphlAARA», apol Buciumenii, my E AGMS , un loope Ba§eil si aCIAHLIJE W14EAORO» ; «lar hotarul seli§teT §.1 pustiel cat vorput6 sa cuprinda pentru dou6 sate in de ajuns» «a roTaps CE4H11111 H ny-

CTHHH KOAKO 1183MOINTS WHSHRATH A114 CEAA MCKIM» (Hurmuzaki, I, 2, p.852). Cele dou6 sate if fusesera ddruite lui Iuga de yea de catre Ale-xandru-cel-Bun la 11 Apr. 1431: ttAgil MA HA HAAA MHHAla WT 6AXH1f HAmrrogI H &MANS WT rrphimsa «dou6 sate anume Miclea din Bahna peTutova §i Balan din Strimba», ea sa-i fie uric «11 noA oyonsx A4 cmHE MAXI'S HHOMy HIOCCIAIDKE 114 IrkKH, H AA CAUAIOTS HU, A NHS ClrAE11,8 AA

HE IIMAIOTZ, «§i subt uric sa nu se dea altuia niel odata in vedi, §1. saasculte de no!, §i alt judecator sa n'aiba» (ibid., p. 838). La 1435, Dec.7, fiii luT Alexandru, Ilie §i Stefan, confirm/ 1111 Iuga, acum protopop,intro altele, satele «de la gura Studinetuldi, unde ail fost Teme§escil,amAndou6 partile-cuturile, si pe Tutova unde este Miclea din Bahna,si ma! sus la gura StrimbeI unde este Balan §i unde este Barbu, Stan §iStanciul in susul Strimbel amândoug, judeciile,... §i pe Conovite undeeste Mihailo ColicI» «tu oyrde cTyAnut*, rAe ghlAH TEAkELIMI1H Wat 'MTH

H HA TIrTOECk PAI ECTk AIHKAlA WTh 54X114, H flOgh11111 HA oyrrTg mitring*

AI En% CAAAHS H rAE ECM wax, CTAHS H CTAWHOA HA HMS erplAns* ws*adtANTE,... H HA KOHOHHIJ,EK ECT% MHXAHAO KOAHtlh (ibid., p. 868.). La 1439,Iulie 2, Ilie confirma protopopuluT Iuga satele «uncle a fost MihailoCollet si pe Strimba unde ail fost Barbu [0] Stan amandoui5 partile,§1 unde este Balan §i Mihnea din Bahna, §i la gura Studinetulul, undeaù fost Teme§eseir, amândou6 cuturile, §i Mânzatif, unde este T6der»al'AE EWA% AilEXAHAO IMAMS, H 114 CTp111416* rAe 66141 B4pRI, CTAHZ 06/A

rAE ICTh &MANZ H AlF1Kilt WT CAVA, 11 114 OIrCTH CT8AEHI4, TEMEIllflpH

AN, 06A KeirThl, rAi ECT1s. Tompl MIMHSAH,H (ibid., p. 876). Stanciul,care in doc. din 1435 este al treilea jude In cele dou6 judecil de peStrimba, lipsesce ad, iar in judecia luT Balan in loc de Miclea esteMihnea.Cf. Inca: un sat pe Bogdana, «unde este Balan l fiul luT Dra-jan» «rAe ECT &MANZ H Ch1FIS ApAHCAHOH8», i unul pe Chigeciil «pe valea iz-v6relor (fântânilor), unde a fost Oana Albul» 01A noToKx 14181111144A18, rAE

CklAS WWI AARSAZ», 1436, lun. 13 (Acad. Rom.); eczAtis rm HCHBET6 naoypx»

«Sas6nil unde traesce Laur» §i A01(KANH HA tiAiik KkIAS 11EpAkHk1H WA»

«LucaniT anume uncle a fost Iuga Negrul», 1443, Martie 6 (Hurmuzaki,

27 DESPRE CNEJII 15

I, 2, P. 880) : Sasénii sunt vInduti de pan Boldur, Laur era deci ju-dele sail vatamanu.1 acestuia ; «CEAHII1E rAl 6111A8 RANA EE116W4E, H rAk 61i1A1

vemni,... H rAt EklAS E-kpionins H EIGHHNCE FAE EKIAS Komp stipiStos cseli§tea undea fost Oana Berbice, §i unde a fost Iremei,... 0 unde a fost Berchi§,0 mal jos unde a fost Hodor Burciuc, 1443, Maiti 30 (ibid., p. 884) ;CEAA HA spz3rrt, HA 'IAA rm ECT ',THU CTAHS H rm EklAS 41/11KA ,KIMICS» csa-tele pe Barzet (1), anume unde este Ciunca Stan 0 unde a fost Ciun-ca Jurj», 1445, Apr. 5 (Uljanickij, p. 66); dou6 sate na H,Wk rm sun%,405srtruns TAMEWS HA OIrCTHE CTIrAEHU,A, H rm EWE CTApSIH TAMEW nerpsHOKUM» «anume unde a fost Dragu§ Téme§, la gura Studinetului, 0unde a fost batranul Téme§ Petru, mg' sus», 1447, Sept. 22 (ibid., p.71); un sat ow ECT non ASma», 1451, Dec. 21 (Acad. Rom.; original §itrad. din 1775) : popa Duma tinea satul In calitate de jude ; douèsate domnesci: «WT HAWH)C MAX, HA HIN* rm &HA diETE HA EOPAAHA, H EAHAcianp4... HA HiWk PAE 6HA %YANA WT AAOHWA» «din satele nóstre, anume unclea fost Fete, pe Bogdana, 0 o seli§te... anume uncle a fost 'Dana de laMoi§a» 1448, Apr. 5 (Arhiva Societatil sciintifice i literare din Ia0, I,p. 375; trad. gresit cunde a fost fantana luí Bogdan»); «tIETIVITSIO LIACT

CELLE HA TOIrTOR* HA HAVk aisapigni, rA-k 6HA CTAHKO, S HH,KH810 CT0p0118» «apatra parte dintr'un sat pe Tutova anume Faurescil, uncle a fostStanco, in partea de jos», 1492, Martie 14 (Uricariul, XVIII, p. 439) ;«EAHHO CIAHWE HA DOIrTHOH HA HArk 6*A*, FM EWA' MKIKAZOIrWk KATHHO «0 se-

li§te pe Putna anume Biala, unde a fost Miclau§ Catina», 1498, No-emvr. 26 (Revista p. ist., archeol. §i filolog., V, p. 393); «HA iispSmoininktMO rm 6111A 2ISAAtIHH, HHNCE AHApTIMA, «pe Frumo§ita satul unde a fostFalcin, mg jos de Andrilap, 1503, Fevr. 2 (Colectia Lukasiewicz, InMuseul Rumjancov din Moscva) ; 110AGEHHA CIAHWE HA CIpATH nomule

wspAnini, rAE EklAk HEKHTA H naSmi» cjumatate de seli§te pe Sarata, malsus de urdesci, unde ail fost Nechita 0 Paul , 1546, Maiil 27 (Urica-riul, XVIII, p. 124); (CEA0 HA HOT* rA+ RUA 111EISAH 40pHTH» «un sat pePrut, unde a fost stefan Negrul», 1554, Apr. 30 (Zapiski odesskago ob-66estva, II, P. 564); «AK* CIA* HA MAMA, rAi CHA p0MAH EASHASA Hil CZNITS,

H Aptiroe ceno rm EHA x8c8n» (doll() sate pe Ialan (2), unde a fost RomanBlandul pe Sarata, 0 alt sat uncle a fost Husul», 1561, Iunie 23 (Uri-cariul, XVIII, P. 159).

F6rte interesant e documentul din 1436, Dec. 20, prin care voe-

In dictionarele n6stre geografice nu gasesc acest nume; un tBfirzoift, exista InBasarabia (Arbore, Basarabia In sec. XIX, Bucuresci 1898, p. 727).

Ac;11 Elan, jud. Mitt.

16 I. BOGDAN 28

vocjil: Ilie i Stefan confirm& boeruluI Michail din Dorohoili o sumade sate c4tigate prin slujbele facute lor §i tataluI lor Alexandru; intreacestea se citéza. : satul unde a fost Dragomir Mandricin,... satul undea fost Size° (Si§co), satul uncle- a fost MalicI langa Jurjica, satulunde a stat Petr4or,... satul de sub paduricea unde sta Dragomir,...satul unde a fost Cusear, satul unde [sunt] CaraguniciI,... satulunde [este] NoguIco1 §i satul unde a fost Cleatin,... satul unde [este]Rospop (Raspop),... satul unde [este] Tirvid,... satul de sub Carajin,uncle [este] cneazul Simeon, pe Dobrup in sus,... satul in sus pe Re-zina, unde sta. Tigan, satul pe Moiatinul de jos, unde e Nichita, qi.satul uncle §ed Grabovtil, la capatul de sus al Culipului, unde a statRadul, i seli§tea unde e un hele§ted la Cornul Bagitulul, undefost qedut fecioriI lui Nosco, §i seNtea de sub MaiatinT, unde sta Ru-jicT, §i pe Moiatinul de sus satele ce ail fost ale d6mneT, §i la Grabovsatul unde se afla Stan, §i la capatul de sus al Grabovuldf pe Ba§eilundo sta Mateiii, §i subt dumbrava cea inalta unde sta Miclaup (ZCfA0

AE IHdt Aparomiw MSHApHilHHS,... coIA rm WH3S0 SHA,... CEllO m SHA MAMIlloy ,KSIDEHKH, ... CIAO rm neTpnwopz CHAHA, HOA MUKKOM rm Apt-romiips CHANT, ... C14%0 rm KOIrrkpl CIAO rm KapArIrMillERE,

HOrSHKOH H CIAO rm BHA KArkH,HHS, CEAO rm pocnon,... CEAG m DOH%.CEAG no,a, KapANCHHOMS, rm CHM*WN Kirk3, Coir CEA0 Ha

ENCS pf3HHItl rAE 4HrAHS CHANT,.. CM° V WINCHTH MOMTHH rAE NHKHTA,CEAG rAe rpasogum CHAwr, Olr 1311WHTH KONEU,S KSAHCERA, TM HASA CHAIM, EWE

CEAHWE rAE CTAR HO saroakim pwrom, rAe CHAU SHAH HOCKOHH CMHOKE, EWE CE-

AHWE noyA MIMTHHAMH, rAE pOyN{Htl CHANT, H oy HHWHTH MOMTHH CEAA woICHirHHHHA SKIAA, H oy rpAgORN CEAG m CTAH CHANT, H oy IIHMHYN KOHERSrpasoR HA SAWN rm ACIAEH CHANT, H noA RHCOK010 Aospoeolo rAE MHKAOSIHSCHANT» (Acad. Rom.) (1).

Dragomir Mandricin (al luI Mandrica), Size°, MalicT, Petri§or, Cu-sear i toff ceT-IaltI, prin al caror nume sunt Insemnate satele daru-

(1) Documentul de la 1436, din care am extras acestea, este interesant i prin mul-tele nume de localititI, astá dispirute sail necunoscute dietionarelor n6stre geo-grafice, ea d. p. Carajin, Grabov, Moiatin sari Mäiatin, Rezina, i prin cite-vi numecuritise de pers6ne, ca d. p. Caragunicii (sail Caragunescil; slay. pl. Kap411p1H41131, sgvary-Him), Cleatin, Cusear, Nogulcol (Noguico), s. a. Ktinscuta-Culiseul peote si fie

Culisduca de all din Basarabia, tinutul Hotinului (Z. Arbore, Basarabia, p. 719);perte BA fie insä i pfirlul Culesa din jud. Sueéva. Raroahni por: 1-am tradus cu CornulBagiiului, gindindu-mil la satul Bagiti din jud. Fàlciú. Numele celor dol juoji *izko(de sigur *iseo) i Rospop (de sigur Räspop, din rispopit) se regasese in numirilede sate iscani (jud. Putna i Meiji) i laspopI (jud. Tecuciti) sail Blispopeni (ti-nutul Hotinulul i OrheiuluI in Basarabia ; Arbore, 1. c., p. 719, 725).

Analele A. R.Totn. XVI.Mensoriile Secf. Istorice.

29 DESPRE CNEJII ROMANI 17

ite de domnT, sunt fo01 sail actual' encl.', judI orI vatarnanT, earl ad-ministrail sate domnescI 0 carI In parte continua sa administrezeaceste sate 0 dupa ce ele ail fost daruite boeruluT Michail; unele suntluate din apanagiul dóinneI .tl110 KIAPHHHHA EWA». in fie-care din eleeste numit cate un singur judo, afara de satele unde erail Grabovtil§i fiil luT Nosco (1). Ace1a0 lucru se constata din documentele proto-populul Iuga, citate mal sus.

Din t6te acestea se vede ca satele aveati cate unul sail dol jucil, rareoff treT sail mal multi; de obiceia ele par a fi fost Impartite In dou6partI ce se numiail judecg: termin ce altern6za cand Cu «parte-ucTk»,cand Cu «cut-Korrx»: un cuvInt ce s'a pastrat pana astacjI In unelelocurT (cut, cuturf, In Bucovina) §i n'are nimic a face cu «catunul-KA-Toriz»: TEMELHEIIIH Wrk 4ACTH MSAELITE, 1434, Apr. 24; TEMEWEII1H Wrk LIACTH

KSTItl 1435, Dec. 7; BOAS4E11111 wsa NIOMELITH, 1436, Iulie 24 (Columna WITraian, VII, p. 501-503; cf. Iorga, Studir fi Doc., V, p. 3); Kk111111H rAlECT MIMI H HATIA1116 WC* 7fisANTE, 1435-1436, Aug. 20 (Acad. Rom.); 34 IlpS-TOM6 IlpOTHEZ noAoirktis Ork KOIrTlil, H noA B0I[K0RHH010 ;1011`lp*HTH os.k NCB-

AE41H; HA mums* rAF GYMS 64pBZ, CTAHZ OEA 44CTH, 1439, Iulie 2; HA KO-icon* rAE EWA CC AAH H AM1... Wrk ;NSAPITH (Arch. ist., I, 1, p. 74); 41rMl-AMIN OCA 151(Thl H CZ MAIIHOMI, 1446, Fevr, 18 (Uljanickij, p. 65); HA 0IfCTTE

nozpwrk, PATE ECT ,H1.3AE KI&IOCT* H A4H4V4Z, OBI Nar,11,64.41, 1455, Iulie 2 (ibid.,

p. 84). Rare orl treI judecIT, ca In doc. din 1453, Ellie 20: co REIIHHCAHEoycH Tim KitTm (ibid., p. 81), sari In cel din 1519, Iunie 30, unde avemun sat cu treI vatamant

CuvIntul waovas din documentele moldovenescI corespunde lulCOVAIICTHO din diploma lul *tefan Nemanja, luT qkenezatus» din do-cumentele ungurescT, luI cknjaitwo» - din cele galitiene, lui liudicium»sag ciudicatus din cele din Ungaria de nord (2). El Insemna la In-ceput «functiunea, dreptul de a judeca, dreptul de a administra unsat ca judec ; ma)." apoI a luat intelesul de terra iudicis». Este o veche

Intr'o donatiune a lui Stefan-eel-Mare din 1491, Fevr. 26, se pomenesce satule rm RHA HOCK.» (Arch. Stat.)

.Ville regalia dicte Macowa scultetia alias knyasztwo, lute° diplomfi din 1464,Maiti 2 (Akta grodzkie i ziemskie, VI, p. 86). Cf. Stadnicki, 0 wsiach woloskich, p.25, 35, 63 ai definitiunea de la p. 8. ,./-udicium seu villicatus. intr'o .villa, la 1297(Schwardtner, De scultetiis, p. 28); cscultetia seu iudicatuss la 1459 (ibid., p. 166),ceca-ce in alte locurl se chérn'A cofficium iudicis, (ibid., p. 39, an. 1465). La 1393 seconfirm à unui .scultetus., numit ai eiudex., un ciudicium cum duobus laneis et li-bera curia et una taberna, tria molendina. (ibid., p. 37). .Villicatio, e intrebuintat InacelaaI sens (ibid., p. 148, an. 1303).

18 I. BOGDAN 30

formatiune romanésca din judec, dubletul lui jude, cu sufixul-ie (lat.-ict), ca in: domn domnie, imp6rat imp6ratie, cneazcnejie, sta-rostestarostie, baciiibacie, etc.; in toate acestea intelesul de func-tiune e primar, cel de intindere teritorialä e secundar (1).

insemnarea primitiva a cuvintului ne o atesta, pe cat se pare, urmato-rul document moldovenesc, din Sucéva, 8 Oct. 1434, singurul din catecunosc efi, in care cuvintul judecie e intrebuintat In inteles de func-tiune: prin el *tefan vv. daruesce lui Jurj "¡toe pe viéta judecia untilsat, unde inainte de el fuseserd judi Fat §i lije; satul era probabilIn tinutul Ia§ilor : CTE44148 110EROAA 11111111M0 BHAAAEHHTO

ONCE TOTK1 HCTHH1411 MCONIINCk ATOM. AAAH ECAAH [EAkt; FAH° cuto] (2) HA MINOS

capa'rk, rAt sc[T] worAg 4swrz H HATE, AA GO1rAETZ HAIN NCOIrAEllY/A 01rPHKS, H

noA oymos Ad cm HE AAC[T] 11111COMOlf, A HMS cm/0 u,ss (3) AA HE HMAIOT,

(1.131rk Ac1 APINCATIS WT H4WEr0 Anopa WT AtC8 (4). TAKOHCAE AA govArra H At-TEMA Hp H tpdTÏdV HÇ1 H 011110rIATOAAS Hp H npaoriortaTomsH H HI.-

CEMOIr p0A0y Hp, HA 11*Kkl H HE11018111MHO; A r0T4pS AA AAOIr COMETS 110 CTA-

pomy xorrnpy» tnol $tefan voevod facem cunoscut ca datacestul adev`érat Jurj Atoe un sat pe Sarata in sus, unde este JudeFat §i lije, ca sa le fie lor (ca sa2i fie lul) judecia uric, §i subt uricSa nu se dea ninAmif, §i alt judecator sa. nu ail* ci sa se tie de curteamistra din Ia§i. Tot a§a sa le fie §i copiilor lui §i fratilor lui §i ne-potilor lui i stranepotilor lui §i tot némului, in vecI i neclintit ; larhotarul sd-I fie dupa. hotarul cel vechig» (Zapiski odesskago obA6estva,II (1847), p. 562). Documental acesta ne arata ca §i in Moldova jude-cia se dedeà pe viéta §i Cu drept de mo§tenire, cum se dedea chine-zatul in Ungaria ; casuri de felul Miff de la 1434 vor fi fost destul dedese in sec. XIVXV, ele n'afi fost insa consemnate in privilegil serse,sail daca ati fost, nu ni s'ail pastrat (5).

Cf. Hasdeil, Columna lui Traian, VII, p. 501-503: :xoyskevia judecia catun incare era un judece, sail ejudec,. Tree cu vederea peste parerea Cu totul gre-OM a epp. Melchisedec, care credei ca judecie insanna judet, ;inut, i ea judeleera administratorul judetului, ea parcalabul sail ispravnieul de mal târçliü (Chro-nica Romanului, I, p. 144, §1 Revista p. istome, archeol. filolog., I, p. 374-376), oeróre indreptata çi de d-1 Gr. G. Tocileseu, 1. c. din revista.

in locul acestor trel cuvinte, editiunea de la Odessa are puncte; intregirea nóstranu este sigura, de óre-ce acolo nu se indica exact numèrul literelor ce nu se pot cetl.

Cf. doc. din 1431, citat maI sus.Traducerea d-lui Hasdeil el-am dat lui uric cu dreptul propriei judeeät1 locale,

insa in atarnare de la curtea nóstra din Ia0* (Arch. ist., I, 1, p. 81) este neexacta.De aceea§i pitrere, in privinta euvintului tjudecie , este §i d-1 Di. G. Popovici,

un excelent cunosekor al dreptului vechi6 roman, c'áruia 11 aduc aci multumirilemele pentru cate-va indicatiuni fórie pretióse.

31 FDESPRE CNEJIf ROMANI. 19

Este incontestabil ca o mare parte din satele moldovenescl ail fost1nfiintate de cnejT, jucji sail vatamanl, carT cap6tail de la domn drep-tul de a aduna 6ment de prin tórá din t6rI straine, cateze sate nou6 : OCAAHTH MIA (1). Asa: Tigeineseg de la Tigan (1414;cf. rm nnrans camm la 1436), Tama" penii de la Tamas (cf. TAMAWk H

KHASOHE la 1414), Pwang de la Paco (cf. rm ECTk HiSAE nawKola 1425), Onicéniï de la Onica (1429), Beileinescii: de la Balan (1434,1443), Liescii de la Lie (1414, 1443), Procopintg de la Procop (1436),Steinijescii de la Staniga (1445, Apr. 5: CTIHMKElpH r h11/18

Lijan., p. 66), Eremiescii de la Eremie, Berchipescii de la Berchis (of-/MINI"! §i REpICHWE11111 din 1425 sunt numitT la 1443 rm 6k1A8 !pawl, rmgklill E*131{111118 >), Temepescii de la Témes (1435, 1447), Verijang de laVenga (1453, Iulie 20; Uljan., p. 81), Feiurescii, de la Faur (1492, Martie14; Uric., XVIII, p. 439), Hddärdescg de la Hadarail (1497, Martie 19;Uric., XVIII, p. 76), Bdgeng de la Basa (1502), Iacobeseg sail Iacobengde la lacob (1400, 1502), Mileseg de la Milea (cf. MilesciT, unde a fostMilea Uliuly Inteun doc. de la Stefan-cel-Mare din 14 Martie 1502;Acad. Rom.), Ostelpanii de la Ostapco (1473, 1522), Peincescg de laPanca (1529; Chronica Romanulul, I, p. 160), Piscanif de la Pisc (1533,Martie 13: CEAC) WT HEIMANN, rm EWA !HICKS; Uric., XVIII, p. 120), Piticé-nif, de la Pitic (1548, Martie 23: CGIO HHTH'IMITH, r,,E Skid% AHOp HETIIIHKH

UHTHICA ; ibid., p. 135), s. a. m. d.Aceste sate erail scutite la Inceput de därT, pe un timp anumit ce

varia dupA vointa domnulul, doT, treT sail mal multT aril; ptiniintul seimpartia In partI egale 1ntre locuitorT ; cneazul saú judele 1sT reservao parte maT mare, la lucrul cAreia 11 ajutaii satenil (2); el mai aye&dreptul O. tie mbra (3) si lua din taxele de judecata a treia parte,TpITHHA (4): un obiceiii ce-1 gasim la cnejil romanl din Galitia (Stad-

Cf. OCitAHTH coCI Or gonocksoie spas*, In privilegiul dat la 1377 de Vladislav de Op-peln luI Ladomir Moldoveanul, pentru un sat din tinutul Przemy41; Akta grodzkiei ziemskie, VII, p. 22. in documentele moldovenesci se intrebuintézil de obieeifiverbele 0C4,4,14TH, ONIHILITH.

in satele româneseI din Gali/ia cneazul avek douè saú patru portiuni demint, numite areae, mansi, portiones, poi. obszary, dworziszcza; Stadnicki, 1. c, p.20, 38, 64, 91. Sätenil II lucraú cel putin treI 0116 la gése Pe pe an; ibid., p. 18.

Pomenitä dese-orl In documente; cf. d. p. mai sus la anti 1431 si 4445.Doc. din 1448, Aprilie 5 Petru vv. scutesce tral sate ale minfistiriI Pobrata

de ddrI 0 de slujbe, adiugand: .4 Timm CSAAH WT MCC/ H WT XOZOOK4 H CA0001101 HI, NH flpli-

newapu, [lima HI HM4AH ANA4 CSAHTH TIOX AIM, NH rpagliMi HX, NH rnos NH TOITHHS ovATH WT ThqMAID gi tot ask judeckorri (judetil) din IasI si din Härldú i globnicil lor saú pri-pftsaril sa" n'aibi a judech pe aceI 6menI, niel prade, ?del gleThe, niel tretine setnu ied de la acei iimenI, (Arch. ist., 1, 1, p. 153). La 1458 stefan vv. poruncesce, relativ

20 I. BOGDAN 32

L c., p. 17), la sculteti saù villici germanI din Ungaria nordicA§i Transilvania (Schwardtner, 1. c., p. 51, 148; Dr. G. A. Schuller,der aus der vaterldndischen Geschichte, Hermannstadt 1899, p. 15)§i care a existat de bunA s6m1 §i la cnejiI romAnl din cele dou6 voe-vodate. Este un obiceiti ce se intilnesce peste tot in Germania in evulmediil (v. H. Brunner, Deutsche Rechtsgeschichte II, p. 309) §i care laRomfinl p6te sA nu fie mal vechiti de sec. XIII, cAnd pare sA se fiintrodus in Ungaria din Germania. «Al treilea ban din judecata sa-telor», pe care domnil muntenesdi 11 cedézA mAnAstirilor fórte des prinsec. XVII §i XVIII (1), trebue sa aibA aceea§T. origine : mAnAstirile 11

In urma donatiunilor domnescl, in locul enejilor saú pAreala-bilor (asupra acestor din urmA v. ma! jos).

VI.

in cAt-vA deosebità de a celor din Moldova a fost sórtea cnejilor dinTéra-romAn6scA. Pe cAnd 'MA ad In documentele cele vechl se facefórte rar amintire de 61, in documentele sec. XVII sunt pomenitl fórtedes sub cele dou6 nurnirl: cneji qi judeci §i cu insemnarea de t6ranIliberl. Voii.1 Incerea sA explic in cele urmAtóre cum s'a ajuns la acéstAinsemnare; Inainte insA voiü comunicA putinele texte ce cunosc asu-pra cnejilor In sec. XV, cAnd el apar incl sub vechia insemnare dejucJI sates& Gel maI lAmurit in acéstA privintA este pasagiul dinteoporunc6 a lul Mircea-cel-BAtrAn cAtre satele mánAstiril Tismana, c.1407 (2), prin care el le asigurA cl nu le va da nicl cnez saú boer(H*K0EitiS KHASS HAN soivkimmoy) de ocinA §i de ohabA, ci le va ldsà. InstApAnirea mAnAstiri1 Tismana (s8 MUTH A1OH4CTHph THCAA*HICKIIH), li-bere de orI ce &id §i slujbe fatA de domnie: niel un boor nu va put6intrA in ele sl ridice glóbe saú du§egubine (miosa HMI Aoirwiroysima).kW° altA poruncA, Mircea dA mânästiril Cozia dreptul de a priml do-natiunI §i. a luA 6menI subt ocrotirea sa: nimenea sd nu indraznéscAa cdutA pe omul care gill va inchinà sufietul §i averea sade la Cozia, fie boer, fie slugd a domniesi mele, fie enes sail alt-fel deOM CPS sdrac» < CH IIIET nplAaT Aoywx. H HMAHTE CH RI MOHACTHO WT KO-

la done sate ale mitropolieI de Roman, nn rnonS u RflATH HC HHX 14 HH TPITHNS, a 116 111106

11H1110, /IN SA SIAINCOO A*40 NH SA A141A01» gnici, glad sci nu led de la el, nicl gretind i nielalt niel pentru lucru mare, niel pentru mica (Chroniea Romanulul, I, p. 118).

Actele mst. Arnota, documente din 18 Apr. 1666 si 10 Ian. 1715 (Arch. Stat.).Documentul e far& (lath ; se vede insii a e Mont dupil meortea lui Nicodim, 25

Dec.1406 (Venelin, L c., p. 26 si facsimilul 2; orig. in Arch. Stat.). Asupra mortil luiNicodim vel Ilarion Ruvarac, in Archiv far slavische Philologie, XI, p. 354 si urm.

33 DESPRE ROMANf. 21

BHA, HAN SOA.kpilli, NMI cAovra FOCNOACTHA MN, HAN KNIAS, HAN npOLITH 4110-

E1*M muff cHpAK» (Arch. Stat., fail data), un privilegit pe care MichailI 11 confirma la 1418, Iunie 22, manastirilor Cozia i Codména ; cf.acl : gE14H CA0Vra rOCHOAcTHA MH, HAN E0A-kpHH, ti EWE )K1 H

WT ripogifmc tiA011+KZ wT AOAHla pVK EKIIIE CHpAK csail slugei a dom-niel mele, sail boer, saü cnez, sat chiar dintre 6menI de manaa doua (orig. de mana de jos) cji0 seiraci:» Dakoronmnitè iIèchnata slavjanska pisnienostB, Sbornik, IX, p. 331). Acee41 deose-bire 1ntre cnej1 i saracl (=Ruman1) se face Inteo porunca din 28 Iu-lie 1465 a luI Radu-cel-Frumos, prin care acesta daruesce manastiriTTismana muntil ParIngul, Oslea, Varbilaul i Boul, In care nimeneasa nu aiba de ad Inainte amestec : Uil ROLrkpHH, HH KHE3, HEI cap °-mar. Locuitoril (jcopaiii) ce vor pasce vite In ace§t1 muntl vor avé saplatésca cälugarilor «ce este obiceiul romanesc» <quo fCT 3AKOH KAAWKII

(Arch. Stat.).La 1481, $tefan-cel-Mare, voind O. se adreseze tuturor locuitorilor

din judetele de granita ale Pril-romanescl (Ramnic, Buzat, Braila),dice: NHWIT rOCNOACTKO MH HSCEAA &WA OWM, l'OAEMHAA H MAANM, H RICEM

>KUM U,EM ()KS A E ilEM) H H10EM MA'AM H HUM CFI p0 MAXW M, WT ALMA AOrWMINA, WT HUE ApIMAHE WT RS3E8 H WA pHSHHK (WT HpANA-k)v; el primescer6spunsul twT IIKCEX HOAtpH HS3MaHli H pi-MUM:UM (6pAHAOHCK11), H WT HICEKKHESEX H WT HZCIX Et A ACIK» (1).

Din aceste pasage reese cu evidenta ca cnejil nu erat nicl boerI,nicI RumanY, adeca t6ranl neliberl; ei nu puteail fi decat judeciT sa-telor domnescI saù asi satelor libere, nestapanite de manastirT oil deboeff. Acésta ne-o confirma o interesanta dispositiune ce o iea, la 1487,Iulie 31, Vlad Calugdrul, Intr'un chrikw pentru manastirea Snagovu-lulf, prin care, pe langa alte donatiunI, el cedéza manastiril totI caiIpe cart' domnul avea drept sa-1 moOenésca, cate unul de fie-care cnez,din judetul Bräile1 : §i am adaus domnia mea O. caii cnejilor dinacel judet al BraileI ce se cad sa fie domnesd, de la cnejiI earl mor,ca sä se aduca la stinta manastire i sa fie spre slujba sfintulul la-cap Egli HpHAO}KHK POCHOACTRO MN H KOHN wr KHE3 WA TON CMACTHO

gpAHA0HCK0 itiO CE NAAMOT AA CST rOCHOACKYH, WT KHE3OR KOH SNINIAIOT, Ad

CE AOHOCET S CirkTYN mOHAcTlip, AA CS HZ CAS;KSS CH/ATOMS MICTS (Acad.Rom.), dispositiune ce arata ca proprietatea cnezésca era considerata,ca §i cea boerésca, ca atarnat6re de domn. Calul ce se cuvenia dom-

(1) Vedi traducerea in scrierea mea: Documente fi Reg este privit6re la relatiilerii-rometnesci cu Bra?ovul $i Ungaria In. sec. XV i XVI, Bucuresci 1902, p. 109-110.

22 I. BoGDAN 34

nuluI de la fie-ce cnez r6posat era un esignum dominii». In Mara-mure§ se lua, pe aceea0 vreme, pe séma casteluluT din Munkacs, lam6rtea fie-caruT chinez, un vitel de treI anT (1493; Du1igkovi6, Istori-6eskzja Urty Ugrorusskich, Ungvar 1874 76, II, p. 20), iar In OraFlgarapluI se lua pe séma castelanuluT un cal 0 o lance dupa mór-tea fie-carul boer (1508; Hunfalvy, Neuere Erscheinungen, p. 170; AzOldhok története, II, p. 206).

Se mal constata dintr'un chrisov al luT Vlad Dracul, de la 30 Iunie1441, ca cnejil platiati bir. Domnul daruesce m6nastirii SnagovuluT,intre alte sate, 0 113g0rkim spzcelpH, despre care Inteo nota marginaldse dice eiar cnejiI din Izvorani Neagoe, Oancea, Nan 0 Trandafir sadeà bir ca i ceT-laltl shad din Izvorani» gA KHASORIil WT H3ROAHHroe, WHd, H HAH, H TpEHA4HA AA AARAAT iip raKoate H HHH CHOARH B. H3-

goptim, (1). Era, cum se vede, un bir deosebit de al Rumânilor, peCare In sec. XVI 11 platiaii t6raniI liberI 0 pe care un document din1568 11 numesce ebir cnezesc , Hp KHE3CTRO (2).

In sec. XVI cnejiI se pomenesc fórte rar. Mara de «birul cnezesc»de la 1568 ebirul megie§esc» de mal tardifi. gases° la 1514, Sept.16, un Manea Untea judec In VaT-de-el, sat Inchinat schituluT Séca (3),inr la 1594, Iunie 12, Intr'un chrisov prin care Michaiii vv. confirma vis-tieruluI Nica satul Corcova din MehedintT, cump6rat de la totl sate-niltreT-cjecI §i §6se de in0se dice esa nu aibd nicI un cnez amestecInteacest sat» ; ad l Insa cnez póte avé i 1ntelesul mal vechiii de ju-dec i 1ntelesul mal nod de meghict$ (Acad. Rom., traducere). In car-tea mitropolituluT Eftimie de la 17 Iunie 1599, prin care dol sotI, Dra-gomir 0 Rada din FiTanl, se Infratesc pe averile lor, se citézd Intro

Arch. Stat.Dupà unoptim urméza inch' «AA CAT», apoi o ruptura' i micap; piteea' dupa CAT se elf" cuvintul emipmito» = birnici.

Acad. Rom. 37/XL. Doc. e rupt, se póte Insa reconstitul cuprinsul Jul: Pe-tru Schiopul confirmft lu Stanciul din Cruset (sat In jud. Dolj) nisce parí de mina.Acesta daruesce cate 1/4 din doué 01'0 und nepóte a sale Velica, care in urmaacésta strr namisn[a] 114 niep KNI3CTE0». Velica nu póte plettl big birul pentra partile el,flea err WCT4A marre H4, ran CTA11410A011»; StanCiU1 II iea atuncl ocina Indärb.t.

Arch. Stat., Schitul Meta, II, 2: Neagoe Basaraba confirm& nisce donatiunI aleclucerului Manea catre acest schit, intre ele si ocina lui Manea Untea din aVaI-de-el.., CflQIlI3 JO WTKIIHE Mirk 8HTi TIJII 10 MM :03114116 MANI KM5,14/18, 34 wo MS IMAM NiSnate meta

KAS,Idp SNTI cSAS WT npeA rocnoArrna MHI cfiind-ci aú läsat-o Manea Untea i aft dat-ojupanuluI Manea Clucerul, pentru cà 1-aa nos scapat de Uri) jupän ManeaClucerul pe Unte judecul dinaintea domnieI mele,: ctimu, este evident ad traducerealui judeccnez; Intr'un sat ca tVal-de-eI, Manea nu putea sà aibà alta functiune.El platia domnulul birul cnezesc, pe care clucerul Manea 11 iea acum asupra sa.

33 DESPRE CNEJII ROMINÌ. 23

martorl tWT TISTMH KHB Hal H CkM8 ero Amrk..), dupa earl urméza apolcel-laltI martorl, fail niel un atribut (Arch. Stat.).

In Téra-romanésca cnejiI sail judecil incepusera a fi inlocuiti cupdrcalabii Inca din prima jumatate a sec. XVI. AO la 1537, Aprilie15, Se pomenesc In satul Izvoranil tATHKSA H ILIAHKSA HOSKAAASH H CIApS3H nierYlawu WT H3K0p4HH (Arch. Stat.), lar la 1599, Aprilie 18, MichaI vv.poruncesce lui Bogdan, pdrcalabul din Albesci, sluga boerulul Radupostelnicul, sa lase in pace pe locuitorlf satuluI PoenarY, ce se tineade manästirea Viero§ul (F6ia Societatil RomanismuluT, I, p. 473-474).Intr'un document din 1612, Mait 20, se pomenesc intre col patru-decl§i cind de vecinl asi satulul Ple§ovul, cump6rat de Michal Vitézul andera postelnic (pe vremea luI Mihnea, c. 1577-1591), un «CTAH Hpl&K[AAABix.

§i un cvroraa acsAnc». De la c. 1630 ine6ce gasim o sum/ de parcalabiIn sate, atat In cele domnescY, cat §i in cele boerescl §i calugarescl.Din castelanl de cetatI, parcalabil deveniserd, °data cu caderea pu-teril militare a OHL judl Wesel (1).

Atributiunile cnejilor, judecilor saü parcalabilor satescl din Téra-ro-manéscd, In sec. XVXVI, eraii, judecand dupa indiciile ce se gasescIn documentele sec. XVIIXVIII §i dupa analogia cu cnejiT din Un-gana §i din Moldova, judecata satelor (2), cisluirea lor (3) §i politia (4);este fórte probabil cd tot el alegeail pe t6raniI ce trebuiail sa plece laóste (5). ET eraü asistati de batraniI satuluT, numitI §i cjuratT» (6).

Yell Iorga, Studg $i Documente, V, p. 440 (1630), 483 (1648), 37-38 (1662), 124-125 (1670-72), 338, 340, 342 (1695), 490-491 (1708, 1719), 154 (1742); ibid. paraldbiel,p. 150 (1734); vornicel ri. caimacanl, p. 449 (1682); isprdvnicet, p. 505-506 (1785). inactele mänästiril Arnota peircalabii de sate aunt pomenitl fórte des intre anfi1673-1786; mal rar veitafii, d. p. la 1711 in situl BarbatescI.

Cf. un document din 28 Noemvr. 1722 in actele mst. Arnota: egumenul cere voiese' pue pärcalabi in satele mänästiril, carI gsä facä dreptate Comenilor. (Arch. Stat.).

Doc. din 18 Noemvr. 1699: pärealabul din satul Nedeia pune la daj die pe un omdin Mäcepl-mare impreuna eu sätenil din Nedeia (Arch. Stat., mst. Arnota). Pärca-labul cisluià Impreunä ea sätenil, despre cari se spune câte °data' cä se cisluescei irktre dineiI (Iorga, Studii, $i Documente, V, p. 364, an. 1696). Cf. rapórtele austriacedin Oltenia de la 1720 0 1731, in Hurmuzaki, VI, p. 477, 479, 506.Pentru Moldova,ve4I Wiekenhauser, Molda, II, p. 6 (1747).

Rechnungen der Stadt Hermannstadt, I, p. 427-430 (1506); Statutele Romdni-lor dintre Saya $i Drava de la 1630 (Fdia Societ. Rom., II, p. 133 ei urm.). Acela0lucru 1-am constatat la Românii din Serbia.

Cf. N. Iorga, Acte $i Fragmente, I, p. 259 (1663); Constantin Cdpitanul Filipescu,p. 152, nota 1 (doe. din 1694, referitor la 1663); Studii $i Documente, V, p. 23 0 doc.din 21 Noemvr. 1799, p. 556; Sate fi preori. din Ardél, p. 132.

Hurmuzaki, Documente, VI, p. 477, 479 (1720): porculaben und iurati, der por-

24 I. BOGDAN 36

De la sfarsitul sec. XVI inc6ce si Cu deosebire in sec. XVII si in in-taja jumatate a sec. XVIII, cuvintul cnez saü judec se gasesce In do-cumentele muntenesdi tot-deauna in intelesul de taran liber saùtarancu mosie, in opositie cu taranul neliber, care locuià pe pamtntul al-tora: al domnuluT, al boerilor, al manastirilor, al orasenilor sati al ta-ranilor liberT. in documente acestia sunt numitT cnejT, judecT, meghi-asi sati mosnenT: KHE311, MENIAWH, HACAAHHII,H in cele slavonescI, ,K8,,kovu,mollIN*HH:(410141'611-1) In cele romanesdf; taranil neliberT sunt numitl vecinYsaü rumanT: RE4fHH, rare-orI RAACH in cele slavonescI, RE4HHII, pluma incele romanescl. In urma puterniceT crise prin care a trecut proprie-tatea mica in sec. XVI resultat al nenumaratelor sarcinI ce apasailasupra : haraciul, birurile, angariile, si al devastarilor pricinuite denecontenitele razmiritl çi rasbóie,vechil proprietarl ai satelor libereincep a se vIncia in massa, pe eT i proprietatile lor, cam dintr'a douajumatate a sec. XVI. Crisa ajunge punctul ei de culminatiune in dom-nia luT Michaia Vitézul, si una din urmarile eI a fost intinderea aseza-mintuluT rumânieT, decretata in primit luI anT de domnie. In timpulluT se si immultesc vindarile de cnejl (1).

SaracitY de birurile ce nu puteaa sa le maT platégca si coplesitl dedatoriile contractate In vremurI de lipsa si de famete, taranil mosnenTÎcT vind ocinele lor sati domnulul, caruia 11 datorati birurile, saú bo-eruluI care le plata in locul lor. El isI vindeaa paminturile si liber-tatea, fiind-ca nu le maT puteati Ostra, si din amenT slobocil culor, el deveniati supusI pe vecie celor ce-Y cumparati; de unde panaacum el locuiail pe paminturile lor, ei locuesc de ad i nainte si se lira:.nesc pe paminturile domnulul sati ale boerilor, ci n'A voie sa le pa-rasésca ; iar cand voesc sa le rascumpere, sunt nevoitT sa platascd deobiceia mal mult dedal primiserd pe ele (2).

eulab mit seinen geschwornen; Iorga, Documentele Bistrifei, II, p. 6 (1641-49), 76'?9 (1691); cf. ibid., I, p. 99; Rechnung en der Stadt Hermannstadt, I, p. 445: kne-sius et iurati (1506).

Cele mai vechl cunoscute mie sunt de sub Mihnea i Stefan Surdul, 1577-1591(doc. din 6 Sept. 1598; Acad. Rom.). Citatul fui Pie (Die rum. Gesetze, p. 18) din an.1532 e gresit; documentul de care e vorba aci se aflä inteun formular din timpullui Mateiti Basaraba si n'are datd (Ms. No. 18, p. 75, din Museul de antichitäti, acumla Acad. Rom ); fiind atribuit unui Radul, el pede fi de la Radul Serban set de laRadul Mihnea, deci c. 1601-1623, in niel un cas mai vechiii. O rèscumpérare decneji Inainte de Michaiii se pomenesce qi la 1589 (Venelin, 1. c., p. 229).

Cf. chrisovul hit Michaift Vitézul pentru satul Sularul, in Revista p. ist., archeol.§i filol., II (1885), p. 542-544, si literatura citata in articolul metí ,Patru documentede la Michaiti Vitézul ca domn al Prii-romilnesci, al Ardélului si al Moldovei., in

37 DESPRE CNEJli ROMANT. 25

In numer6sele documente de la sfar*itul sec. XVI *i din sec. XVII,pranil ce se vind In massA vecin't sail rumânI sunt numitT când me-ghia*T, cfind mopenT saú mo*teni, ctind cnejf sat' judeel; mopzenI suntnumitl ca proprietarT din mo*I i strAmo*T aI ocinelor lor, ai satuluT,ea proprietarT prin mo*tenire ; meghiari Bunt numitI ea proprietari aTunor 041 de pAmInt invecinate *i pe aceea*I unitate de teritoriil, inacela*I sat, ca rAz4iT din Moldova : cuvIntul meghia*, megia* a In-semnat primitiv vecin commetaneus, vicinus», ca serb. vechiil mEhaw(Dani616, Rjeònik, s. v.); de ce sunt numitl Insà cneg i juded?

Singura explicare ce mi se pare adrnisibild este acésta: satele de cnejisaü judecT sunt sate cnezescItipul col mal vechiil de sate româneseT,administrate de unul sail de mai multY cnejr, In opositie cu satele dom-nescT, boerescì saú mAngstirescT, administrate de slue particulare aledomnilor, boerilor i mAngstirilor. Când un sat Intreg, de 30, 40, 50saü 100 de case dice c5 <aù fost totT cnejT , este evident ca acést6numire trebue intelésd ca un termin nepotrivit de cancelarie pentrusatele enezescl, ea i birul cnezesc up RHE3CTHO din 1568. Câte-vAexemple tipice vor fi de ajuns spre a Invedera acéstA explicare, do-cumentele de natura celor ce resumdm acl fiind fórte numer6se (1).

La 1594, Oct. 7, Michaiii vv. confirmA vistierului Andronie (Canta-cuzino) satul Gro*aniT, ocu tot venitul qi cu totl vecinfi, (HitIEHH)

aceitia cat"' fost cnejl pe ocinele lor CHA(H) KH(E)S* HA WTZtICTHTEHM ; el, earl se numesc i mopenil satulul, mid *i marl HACAIA,MULH

CEAOR, MAAH H WHICH , se vinduserA lul Andronie pentru 42,000 aspri,ceea-ce are de urmare cà domnul le *terge birurile din catastihbirurile or i tóte mancAturile le-am *ters (scos) domnia mea H

pORE HM H HZAX OKAEHHE H3H4AHA CM rOCF1OACTI30 MM ; Andronieruesce apol episcopieT BuguluT. Motivul pentru care s'ati vindut Gro-*anil, nu e spus In document (Arch. Stat., epp. Buz6uluI).

La 1614, Iulie 13, Radul Mihnea dl o poruncn meghia$ilor MirlicI,Hamza, MAngilà i Balea i tuturor fratilor lor de mo*ie (spaTYK HM 34WqM4S), ca tot satul GAojanil luT Oancea (Ku CEAW l'IMKAHTH WAH(110, CU

tot hotarul i cu tot venitul, O. fie al lor, de Ore-ce eacest sat... el* ailfost totT 6menT cnejl cu ocine, Inca de mg nainte vreme» <<CTE CIAO.

WH[H] CST SHA[H] HZC AIOATf KHESH CC WtIHHE HMG WT npe;KAF KIrkm[E],. in

Prinos luì Dimitrie A. Sturdza la implinirea celor épte-4eci de ani, Bucuresci1903, p. 149 si urm.

(1) Cf. alte resumate de felul acestora in A. D. Xenopol, Istoria Ronanilor, 1. C.

la p. 21, nota 1, i Domnia luí Cuza-Vodei, Iasi 1903, vol. I, cap. XI, p. 413 si urm.

26 L HOGDAN 38

cjilele lui Michaiil vv. HACAAHHH,T CEAOHcel patru ca nOmurile lorse\rind domnulul ca sa-I fie REq[E]lill; satul devine ast-fel Intreg gsat dom-nesc» (ciao rocnoAcoS , iar satenil gvecinI domnescl». Radul Mihnea II da-ruesce boerului Tanasie, mare portar, (MK° Aa ECT eint3 Wq[Hilit; AtATNO2.;mo*neniI satuluI Insa gnacekAninkT woe» voesc sa se Ascumpere de ve-dill.° «ce HCKSIIHTH 3d liEll[f]Hrf»; Ctl. Invoirea domnulul el' Se rOscump6ra*i devin din nog staptinI pe ocinele lor, gca sa fie lara*I cnejI pe oci-nele lor *i sa nu aiba sup6rare de la nimenea» <MOM Ad ESAET nAK INE311no WTIOCTRTa HAA H AA HE HAUT EAHTORAHTE WT Hlir'TO» (Arch. Stat.).

La 1623, Junio 18, Radul Mihnea confirma fratilor Vladul *i Stalco,fill Jul Teodosie, fost mare logofèt, cincl sate intregi: SIMI6ra, FolesciT,Popescii, Fumotescil *i NegrOnil, carI fusesera to cneft sat]. meghiapi(Kirksn, mniawn) kli se vincluserd vecinl de blind voia lor, FolesciI, Po-pescil, Fumotescil qi Negrénil Inca de pe vremea luI Michaiii vv., luiTeodosie. Despre FumotescI *i NegrénI se dice: gace*tI satenl din Fu-motescl eI ail fost cnejl de mo*tenire (din mo*I) *i s'ail mic*orat *i. ailsaracit *i n'ail mai fost In stare All p6rte nevoile lor ; gace*t1 saten1 dinNegrOnI eI ail fost cnejl din mo*1, *i s'ail mic*orat *i ail saracit demo*1I *i nu mal puteail sall porte nevoile lor: tall cfa-kne WT 48mo-Tfill WHH CST SHAH KFaSH WT A44AHHS, TAME CST MIMI WCAAKHAH H WEHHIpdAH

H H*CST MOM flOARHI'ATH CH HErOREX HER0M1z; CTH MINH WT HEIII+HH WHH CST

1311AH KASH WT A+AHHS, TAME CST CAARORAAH H WRCHpOTAAH WT KOMATH H HE

MOMAX'S Ad CH AIIHrHST HEROAH lis'»; eI se VIIld dar ca sa fie vecinl (RHTH

REtIEHH sail 131111411H), preclandull cartile lor de proprietate (KRUM HX" 3A

A*ATHS) lul Teodosie (Arch. Stat.).La 1626, Maiil 22, Alexandru Coconul da un chrisov cu urmatorul

cuprins: patru-spre-cjece galoATe merit-awn» din satul GlupaviI, cad fuse-sera mal Inainte <AMISH cc W9[H]He HM , se vind REVEIHH luI Michaiti vv.,el *i ocinele lor. Dupa m6rtea lu'l Michaili, satul cad 6nd pe sérna domnielonv pa3A0ra rocnoAcoa», urma*ul lul Michaiii, Serban, il daruesce boerululCostea slugerul. Sub Alexandru Ilia* satenil °ford lul Costea 330 gal-belli «ca sa-I scape de vecinie» ; neprimind Costea oferta, AlexandruIlia* iea singur banil de la sätenI *i.21 gjudecesce»: (TEI3E 10 ECT KHESCTROILIA».

Costea refusa sa le dea chrisovul asupra satulul, pretextand ca I-a arsimpreuna cu casele sale din Crevedia. Gavriil Movila 11 confirm/ dinnoil In posesiunea satuliff. Sub Alexandru Coconul satenil card luICostea inca 40 galbenI, peste suma data lul Alexandru Ilia*, ca sa-Iscape de vecinie ; el iea banil, dar nu le da chrisovul. Satul fugo atunclIntreg la Turd, In Giurgiil, g*i ail rupt satul *i birul» gTEpE ECT 03-Apdil MO H onotiA»; dar asigurandu-1 Gavriil ca vor avé acum pace din

39 DESPRE CHM' ROMAN/. 27

partea lui Costea, el se intorc indarat. Costea nu le da ing pace, ciinc6rcrt din noil a-1 faca vecinT, «AA Inc KE11111181T» InfatiOndu-se insfar§it in divan cu boerul, satenil se invoesc sa-1 mal platésca Inca 60galbenT ; abia acum el le face zapis, ca sA fie de ad inainte 6menT

slobodl cu moii1e lOr» C11060AHH CSC AtAYHOSE HM). Ast-felsatenil din Glupavl devin din noil sloboodi saú meghia§T, itiErTMW[H]

KFIE3[1.1], MEPYMIUH CK0E0,A,HH, cum se dice intr'un document din 1619, Mar-tie 1 (Acad. Rom.). Cnez este prin urmare tèranul slobod i cu pamin-tul gil ; vecin e Oranul supus §i fArá pamintul

Acela§T inteles Il aii cuvintele judec i rumein: judedi sunt tclraniTcu moOT, ceT ce platesc «birul megie§esc ; cand nu-1 platesc §i le confiscadomnul moii1e, saú cand vre-un boer sail vre-o manastire Il platescepentru eT, atunci el devin crumda domnesci, boeresci, manastiresci .A se judeci (slav. SHE3CTROKATH ingmna, in documentele sec. XVII-XVIII, a se rescump6ra de rumanie. Pranul judecit e «in pace derumanie», e «slobod in lume» (1). 06meni judecT i cu ocinele lor» (2)este o expresiune identica cu «mo§neni judeci». Cf. «cnezi pe delni-tele, curätura §i locurile lor» la 1617, Ian. 14 (Columna luT Traian, 1872,p. 282) (3) cu. «m$,Nevii npf IThilASHTSA HOCTO» la 1640, Iunie 29 (Arch. Stat.,mst. Arnota).

Un document din 1679, Iunie 17, apune despre Mihnea ca «fiind elcu multa vrajma§ie asupra némului boeresc, ail omorit multi boeri§i aii inceput a gscump6ra satele §i a lila bani de pe la rumanT,faandu-le arti de slobodie §i de judecie, sA hie in pace de rumanie»(Iorga, Studiï fi Documente, V, p. 306).

Fiind liberl, cnejil saú judecit putear' sa-0 aibä i el* rumanii lor. In-teresante sunt in privinta acésta .cate-va documente ale satului Vla-descii din Muscel. Pana la 1604 acest sat era cnezesc sail megie§esc.Atundi cfiind vreme de fóme §i de lipsd», cum o spune un documentde la 1638, Tulio 5, o parte din meghia§T opt casese vind 1111 Tu-doran pitarul impreuna cu ocinele i cu veciniT lor ; fe-care mina,avênd trei delnite i dol vecinl pe ea, cu cate 4.500 aspri. La 1612, Maiii27, Radul Mihnea confirma aceste cumpèraturi, pe langa carT se maladaugasera patru ocine mai mid, cu cate un singur vecin saú Mil ve-cini ; despre sat se spune in acest chrisov ca totT all fost Klif3[H] ChC

(I) Doc. din 1662, Maitt lb (Arch. Stat.).Doc. din 1665, Martie 28 (Arch. Stat.).E vorba ad l de vecinii din Välsänescl, pe cari proprietara lor 11 miluesce cs's

dielnitzami ich i oczisczenie ich i miestami ich, da sie prichraniutnad nichne biti kniezi.»

28 I. BOGDAN 40

H ClIC HEil[EIHH Ha WII[H1HEM mirTrautim» «cnejl Cu ocine i cu ve-di pe ocinele meghia01or» ca s'ati vIndut luT Tudoran ca sti-1 fievecinl Cu totiI «stinso RICH» (Arch. Stat.). Dou6 documente din 1638 §i1639 confirma acésta Inteunul se spune cd satul VlAdescil s'a vindutcu delnitele §i vecinif lor, luand Re-care atatia banI cate capete i ve-cinI ail fost ; ce! din 1639 numOra dou6-cjeci i doI de SHISH cu opt-spre-cjece HELIHHH: HACAIAHHHL,H co K8nmo CSC RELIMITH HM (1).

CuvIntul C71eZ In 1nteles de «om slobod I cu pamint» se IntálnesceIn documente pana pe la sfar0tu1 sec. XVII. Un anatefter din vremealuT Constantin Brancoveanu înirA cate-va sate plaesescY, sub data de20 Iunie 1690, In chipul acesta : «Brebui cnezT ; Belciresci cuezT ; Bo-gatiT cnezT, viTaff; SchiaiT cnezI, vilarT; Badeanil cnezT ; Godeanfl vol icnezI» (Iorga, Studii fi Doc., V, p. 358). In sec. XVIII tOranil liberY suntnumitT peste tot mosneni, judecl §i meghia0; pentru r6scump6rareade rumanie se intrebuintézh terminul «a se judeci»; partea din satce nu este supusa boerilor sail altor proprietarT se numesce parte «ju-decésca» sail «megiepsca» (2). CuvIntul cnez disparuse cu totul din us.

VII.

DupA ce am vkjut ce erail cnejil In cAtunele ì satele romAnescIdin Serbia veche i pe teritoriile compacte romanescI din Ungaria §iTransilvania, din Moldova 0 Téra-romanésca, ni se Impun de la sinedoll() intrebarT: 1) ce ail fost el tnainte de acésta epoca, In tiznpul &Indnu erail supu0 nicT regilor sirbescI sail ungurescT, nicI voevodilor mol-dovenescl sail muntenesel; 2) este acésta institutiune la RomanT o in-stitutiune proprie, nationala, sail este ImprumutatA, ea §i numele cnez,de la pop6rele slave ? Asupra acestor dou6 Intrebarl nu se pote rOs-punde decat prin hipotese.

Sub Mateiil Basaraba o parte din vecinii satului, ì anume SVásii Brumelaalti frati de °club, vor sà scape de vecinia luI Tudoran (urr ItigHdHlt), çlicénd cii satula fost domnesc j c5. vecinii ad fost domnesci; neizbutind SA dovedésa acésta, elpretextézä ci din cele 25 delnite (parti) Waft vindut lui Tudoran numai 17, e aces-tea Mil vecini, ciar opt delnite ad fémas nefindute, ca sft fie el en*, «a WCMH AtAHHLtt

WCTAA Hinp0A4AHI, ISKO A4 SSAIT WHH KHIsH Se dovedesce insA cA n'aveaft dreptate niciacl i eI perd procesul (Arch. Stat., doc. din 2 Maift 1639).

In rapörtele administratieI austriace din Oltenia, töranii proprietarl Runt nu-mitl tot-deauna megia0; in ele nu se vorbesce fljcájri de cneji. Aà raportul din1731, Aug. 20, al contelui Wallis i al baronului Rebentisch: 4.possessionirte insassen,Megiass genannt; weniger possessionirte Dörfer, megiassesti genannt, (Hurmuzaki,Doc., VI, p. 477 i urm.). Cf. planul de repartitie al tuturor contribuabililor de la 1736,August 8 (ibid., p. 518 ai urm.).

41 DESPRE CNEJd 29'

Eú cred ca in epoca esa mal veche cnejil erais sail IntemeietorI desate sail §efl ale0, dintre frunta§iI satelor, pe viéta, ca sa judece pesatenf dupa vechiul lor obiceiil. E probabil ea' §i In acésta epoca ju-decatile se faceail impreuna cu COI mal batranI al satuluY, cu juratif demal tardill. El administrati ca judecatorl unul sail mal multe sate, orIteritoriI mal intinse, cum ail fost de blind sérna cnejil Ioan §i Farca*de la 1247, carI de§1 apar In diploma luI Bela IV ea supu§T al" regelulunguresc, de fapt eI aveail o independenta Muntrica completa pe teri-toriile lor, ca i voevodil de atunct Ca §efl de sate libere IT gasim pecnejl In sec. XIIIXV In Téra-romandsca, teritoriul In care nationa-litatea romana s'a pastrat maI compacta tot timpul evuluI mediil, te-ritoriul romanesc per excellentiam.

pranti liberI numiti cnejl In sec. XVIXVII sunt o r6ma§ita dinacésta veche lasa a cneziatului. Cnejil ca functionari domnescl ail, Inepoca istorica, o scurta durata In acésta Ora, de Ore-ce In sec. XIV pa-Minturile erati mal t6te ocupate din vechime de t6ranI sail de boor.' ;domnuluI IT r6masesera putine, pe earl le administra prin cnejl. Deaceea nu gasim, sail eel putin nu s'a gasit pand acuma In Téra-ro-manésca niel un document, prin care domnul sh daruésed unul boersate administrate maI nainte de cnejT, cum am gasit In Moldova, undeproprietatea nu era a§à de veche §i unde pamInturile pustil i neocu-pate erail Inca fórte numer6se In sec. XIV.

In Ungaria §i Transilvania cnejil träiaü, inainte de cucerirea ma-ghiara, pe pamInturi libere ; dupa acésta, pe pamInturI ocupate deregI §1 de nobill. ET cer de la eel dintal sa fie confirmatl In demnitatealor i sa fie consideratl ca slue crectinci6se ale lor. Serviciul nu puteale aduca cleat folóse. lar cand regil Ungarid, ca sa populeze t6rapustiita de 'Mari, adópta o politica f6rte pronuntata de colonisare,cnejil, gasind profiturI personale In ac6sta politica, se fac §i colonisa-torI asida Sub acésta noua fasa cneziatul este pana la un punctidentic cu scultetia germana. Acésta fasa este representata In Ungaria,Transilvania §i Moldova (1). Cnejii scultetl se perd In Transilvania §i

(1) Din Ungaria §i din Moldova cneziatul se intinde In Galitia, nade lea o desvol-tare aparte sub influenta dreptuluI polon. Ad l satele infiintate dupà drep tul rom2-nesc, sunt nu numal roménescI, ci i rutenesci, i Inca mal mult rutenescI. Asupralor ne-a dat Stadnicki o monografie fiírte interesantii. CAte-Nrà studil speciale mainoué de Lubomirski i Lepkowski (Starostwo ratellskie, wyhtek z historgi osad wolos-kich w Polsee; P6Inoeno-wsehodnie woloskie osady; Wsie woloskie w Podtatrzu) nule-am putut vedé inch; v. L. Finkel, Bibliografia historyi polskiej, II, 2, p. 838-839,(Cracovia 1896).

30 L BOGDAN 42

Ungaria parte In nobilimea maghiara, parte In iobagimea romand ;In Moldova IT Inghite proprietatea mare. In nicT unul din cele dou6voevodate romaneseI cnejil nu se ridica la trépta boerésca ; acOstdclasd se recrutéza, afarä de rare exceptiunl, In amandou6 voevodateledin vechil proprietarI marl' de pamInt, jupanil i paniT, 0 din militarifcurtiT, numitI In Moldova RIITA3H. Nu cun6seem pana acum nicT undocument, moldovenesc sail muntenesc, din care sa se vadd ca un boera fost maI Intaiil cnez, de§1 cnejiT, facènd servicil militare, aveail ocasiu-nea sa se distingä. In rasb6ie §i sa fie InaintatI la rangul de boerT.

In Intréga desvoltare a acestel institutiunl nu gasim, earl de nume,nimic specific slay; ea nu pote fi explicata clod ca un Imprumut de lavre-unul din pop6rele slave vecine. Cnejl de sate ail existat de sigurla SirbI i fOrte probabil 0 la BulgarT, atat In evul medid, cat 0 Intimpurile nóstre (1); 'Ate i Ru01 din Galitia sa-i fi avut din timpurIvechl, cad cnejiI bolochovenI din sec. XIII erail, evident, un fel decneff de sate, ca cel romanI (2). *i totu0, Romanil nu I-ail Imprumu-tat niel de la SIrbT, niel de la BulgarI, niel de la R41.

Romanil I§i aveaú, cand ail venit In contact cu pop6rele slave (sec.VVI) pe judeciT sail jucjil lor, a caror functiune esentiald era sa-Ijudece, precum a ducilor era sa-I conduca In rdsboiii; cuvIntul cnezeste mal not, §i eù cred ca nu s'a putut introduce Inainte de sec. IX,and la SlavI KSHASk Insemna numaI dominus, princeps, regulus».Introducéndu-se la pop6rele slave nume de demnitatT straine pentruefiI statelor, cum e u,Icaph i icpt, vechiul KIHRtSk Incept' sa Insem-

Cred Ci KHASk in cele trei pasage din documentele bulgärescl medievale (Sreznevs-kij, Svècténija i zamétki, [II, p. 15, 21, 37) Insémnd jude stitesc. Comp. HH nparrops

HH KHASI., p. 15, HH nparropu HH KHASI, p. 21, CU H nparroptd H npiimmuopti, p. 37. IdentitateaIntro *MIL i nrkmmcropk ne este cunoscutti din documentele sirbesci. La Djuvernua,Slovars bolgarskago jazyka, p. 987, se spune cti fie-ce sat bulgäresc se administrézAde un batrfin, ales de sdteni i numit starejAina, knez saú kmet. Cf. Zanetov, Ba-gare/coto naselenie v srédnitè vèkove, Ruse 1902, p. 121-122.

M. Graevskij, Istoria Ukraini-Rusi, III, p. 215. La Ruteull dn Galitia KHASI. In-sémnä ast411. Gemeindevorstand., pe 15ngd eFiirst. i .Bräutigam. (2e1echowski,Ruthenisch Deutsches W6rterbuch). Cf. .szoitysi, weltowie, kniaziowe, bojarowie,tak nasi kr6lewscy, jako duchownych i 6wieckich, kably placi z wioki po ziotemu.,Intr'un decret al lui Sigismund III, ap. Linde, Slownik, s. v. kniai.Asupra cnejilorsdtesci la Ruteni nu cunosc nidi o lucrare specialti. C5.t pentru enejil bolochoveni,consideratI de istoricil no§tri ca Români, asupra lor existä o intrégd literaturd, acdreI bibliografie completä o dä Grugevskij in scrierea citatä mai sus, p. 585-586.Rolul lor in istoria Galitiel este expus tot acl la p. 213 i urm. Necunoscute 1-aii r'é-mas lui Grugevskij lucrärile d-luI D. Onciul ; cf. mal ales Originele Principatelor ro-md ne, BucurescI 1899, p. 86, 238, §i Romiinil in Dacia Traiand, BuourescI 1902, p. 26.

43 DESPRE CNEJII 31

neze la ele tot demnitAtI mai mid', pA,n6 ce ajunse, prin sec. XII, stiinsemne si judecAtor sAtesc (1). Intro sec. XXII, p6te i prin influ-enta bulgarA i sirlAscA, maI curAnd insA de la SlaviI ce trAlail Im-preunA cu RomAnil la nordul DunAre si apartineaii aceleiasì familiIca si eel din sudul el, se introduce la RomAM termenul cnez, care inUngaria s'a transformat in chinez, dupd ungurescul kenéz, In Téra-romAn6scA s'a pronuntat cnez (KIDS, KNE3), Cu pronuntia bulgarA sisirbéscA, lar In Moldova cneaz (tcHata), cu pronuntia ruséscil, ca si inGalitia (kniaz, knyaz). in principate el pare a se fi mAntinut maimult prin terminologia oficialA decilt in gura poporultil, care cjiceAjude, judec (2). Nu este dar vorba atAt de o institutie romanA de ori-gine slavA, cat de un cuvint slay suprapus celul vechiti romAnesc,cum s'a intimplat si cu voevodul (slay. vojevoda), care a inlocuit pevechiul duce (dux), ce a trebuit sA existe In limba romtinA inainte decontactul nostru cu Slavil. Din sec. XIII inc6ce cneziatul s'a desvol-tat in Wile roman() in conditiuni felurite, in acord InsA cu institutiunileanaloge ale Europel apusene medievale, in special ale Ungaria

Pentru Sirbl cf. Danieid, Rjeò nik, s. v., i Vuk Karad2i6, Srpski rjeZMik, s. v.knez, kneilna. Pentra insemndrile ce are cuvintul acesta la popórele slave deastär,11, v. Miklosich, Etym. W6rterbuch, s. v. küncsa.

Cf. Glossariul de la 1600-1630, publicat de d-1 Hasdet, Cuvente den biltrcini,I, p. 286: KHA.3-xismni, Kiies-acsAm.In traducerea cea mal veche a PsaltireI (cam pe lajum6tatea sec. XVI), slavicul KHA13h e dat cu judec: ICHASH lOrp,001, 1144,4hIKIJ ;OAP&lorisomopi, anzAINTH Aop ; MASH 34B54OHH, KHASH 1114W4HNO1111: NISANTH 3.IROAOHHAOpk, ;KUHN NOS-

MAIMS/05H; Psaltirea lui Coressi de la 1677, ps. 67, v. 28. Psaltirea $cheiand are inaceste pasage giudec-11; ed. Bianu, P. 203. .

32 T. BOGDAN 44