despre brancusi (sectiunea de aur

8/16/2019 Despre Brancusi (Sectiunea de Aur

http://slidepdf.com/reader/full/despre-brancusi-sectiunea-de-aur 1/18

Despre Brancusi

(Simpla prezentare a unor citate de ale lui Brancusi + idei din: “ CODUL LUIBRÂNCUI! C"tre cine trimit sim#olurile din opera plasticianului$ %arian&"'"lac) “BR*NCUSI *ND %*,-%*ICS IN-R.-R-NC-S$) S*%OIL/01eor21e te3an) 4!0! &aleolo2) “1e anti51istoricist approac1: Brancusi) 6ourcontemporar76) %arcoci Ro8ana) “1e Critic (Constantin Brancusi-nc7clopedia Britis1) ,ilton 9ramer

“Am facut si eu cativa pasi pe nisipul eternitatii!”

[“V-am lasat saraci si prosti, v-am gasit si mai saraci si mai prosti.”]

“Când am înălţat întâia oară o Coloană a Infinitului printre arbori, am văzut-o arzând, clară cafulgerul vestitor de trăsnet... Dacă izbutisem să sculptez focul, de ce nu pot da chip trăsnetului!ă-l sculptez, descătu"ând puteri în stare de a zgudui lumea#

“$his is the message of m% Column, &atched b% the $able of !ilence and 'issing (ate ) to burn li*e a flame ) to get transformed in lightening in order to unite the s*% &ith the earth.#

“+hat m% &or* is aiming at is, above all, realism pursue the inner, hidden realit%, the ver%essence of obects in their o&n intrinsic fundamental nature/ this is m% onl% deep preoccupation.#

0!unt imbecili cei care spun că lucrările mele sunt abstracte. Ceea ce califică ei drept abstract e

ceea ce e mai realist, căci ceea ce e real nu este forma e1terioară 2 ci ideea, esenţa lucrurilor.#

“ don3t &ish to be in fashion. 4ll that is in fashion then disappears together &ith thefashion)). 5n the contrar%, it doesn3t matter if %our &or* is disputed in the present because,&hen it &ill finall% be understood, it &ill e1ist for eternit%.#

;

http://www.evz.ro/de-acelasi-autor/autor/marian-pavalasc.html


http://observer.com/author/hilton-kramer/



http://observer.com/author/hilton-kramer/



“6asarea vazdului# 7senta zborului 89rancusi “$he soul liberated from matter.# : “7u nu creez pasari ci zboruri.#;<6estele 7senta miscarii in apa)=

9rancusi>s name &as not even mentioned &hen the modernist critic and poet, 4ndr? !almon

published a surve% of @rench sculpture in ABAB. 9% AB, Carola (iedion-+elc*er >greatestmodern sculptor living>.

EFFE Gecord - 9rancusi called Danaide, &hich &as sold for HAI.Am.EFFJ “9ird in space# has bro*en the &orld auction record for a sculpture HE,KJL,FFF.

EFAE M6rometeuM, un cap turnat în bronz, realizat de Constantin 9râncu"i în ABAA - AE.LIE.FFF de dolari.EFAE M5 NuzăM de Constantin 9râncu"i - AE,K milioane de dolari.EFA MO>enfant endormiM, de Constantin 9râncu"i - IEI.K de 7uro. 7ra estimată la un preţ cuprins întreFF.FFF "i JFF.FFF de lire sterline.

9rancusi a fost inmormantat la Cimitirul Nontparnasse din 6aris - Pammes @arrel 8ABLJ; MOanga!ha*espeare si 9eethoven se mai afla un Dumnezeu acesta este romanul Constantin 9rancusiM/!idne% (est 8sculptor si critic de arta 4merican; MDe pe vremea lui 6ericle, de la sculpturile lui @idias ale sec. Q i.Rr.,omenirea nu a avut un sculptor asa de genialM. 8“@ormula 4s# EFFI;.+elc*er 5perele sale poarta Maluzia cea mai evidenta la o lume suprapamanteanaM.Rerbert Gead Mrezistibila aspiratie a omului spre luminaM.

Arta lui Brancusi (B)

Arta lui B magine a realitatii, a “esentei lucrurilor” (nu a aparentelor)• Su poate fi catalogat in nici un current. 7l a inventat propriul lui current.• 9rancusi &anted to create art that &ould def% categorization. 4lthough he resisted being

associated &ith an% one modern art movement - significant impact on modern sculpture.• 5pera lui trebuie vazuta cum s-a dezvoltatTevoluat de la o piesa sculptata la alta dar

trebuie privita ca intreg 8oricum e ceva unic in istoria artei;.• t3s hard to imagine a bod% of modernist art more at odds &ith both the spirit and the

substance of 9rancusi3s sculpture than that of the Ninimalist artists represented in the4bstract mpulse sho&. +hile the latter vigorousl% esche& all references torepresentation, 9rancusi3s sculpture tenderl% embraces them. Ninimalism, moreover, isgoverned b% the imperatives of geometric form and straight-edged construction, both of

&hich are entirel% foreign to 9rancusi3s sensibilit%. Uet the (uggenheim insists onidentif%ing 9rancusi as a source of EFth-centur% Ninimalism, &hich is pure abstraction.Uou have to &onder if the museum3s curators understand &hat 9rancusi meant &hen hespo*e of “imbeciles.#

• 04ud azi vorbindu-se despre tot felul de curente în artă. 7 un fel de balamuc universal#0!ă nu confundaţi niciodată 4rta modernă cu arti"tii moderniV#

• 07u nu sunt nici sur-realist, nici cubist, nici baroc, nici altceva de soiul ăsta...#

<



• Wn unchi al lui 9., care îl lua cu oile în zona din apropierea localităţii $ismana, copilul aveao reacţie puternică "i oarecum stranie atunci c"n# au$ea clopotele m%n%stirii #e acolo.&ai e'act el s%rea n sus, scotea cu*itul +i tr%gea pe fagi”. 4tunci când unchiul săuîl întreba uimit ce i s-a întâmplat, el răspundea 0nc/iule, simt n mine c% m% ncearc%ceva0 o nelini+te0 1i #ac% nu trag a+a, nu m% lini+tesc”. ar mai târziu, spre

bătrâneţe 8în AB-ABI;, când bătea clopotele bisericii 0!finţii 4postoli#, avea să spună06entru mine sunetul clopotelor este o voce divină.#

• 6rofesorii săi 2 9râncu"i 02-am avut nici un profesor. 4m învăţat singur, atât în artă,cât "i în gândire. 4m căutat mereu sursele originare pentru arta mea "i am procedat la felca să găsesc răspuns la întrebările pe care mi le-am pus... $răim într-o lume lipsită devalori. Noi trebuie să le descoperim pe cele adevărate#

3 factori fun#amentali4A. credinţele strămo"e"ti precre"tine din folclorul rom"nesc 8"i gorean în special; pecare artistul le asimila uneori cu 0filosofia naturalităţii eterne#

E. cre"tinismul orto#o', mai ales ca fapt mistic 8datorită influenţei e1ercitate de cătrecălugării de la mănăstirea $ismana;. metafizica 5'tremului 6rient "i în special cea din spaţiul indo-tibetan.:

• 3 influente Derain, Natisse, Charles Naurice : primivismul 8la moda in epoca, (auguincare il influenteza pe 6icasso; <bineinteles ca a fost influentat de primitivism, dar a trecutcu mult dincolo de asa ceva. 4 aung la universalism, la “esenta lucrurilor#.=

• 0Su 6arisul 2 ora"ul 2 mi le-a dat, ci mu$eul 7uvru cu arta din el "i mai ales artaar/aic% care mi-a zgândărit anumite idei pe care le aveam de mult în minte, dându-micura să trec la acţiune.# De aceea memorialistul este convins că 9râncu"i, 0cum avea fire

migăloasă "i tenace... cei trei ani 2 ABFK-ABF 2 el i-a petrecut mai mult în Ouvru#Xeii "i muzele din el i-au bătut la poarta sufletului său amintindu-i de mitologia cu zei "ifolclorul din ţara copilăriei lui. Din acel moment pove"tile ţăranilor "i ciobanilor dinCarpaţi, prietenii lui de odinioară, nu mai erau fantezii ci realităţi.

• 6rimitive m%tholog%Tthin*er in 6aris 8ABFI 6icasso moved from primitivism to cubism;• nfluentat de Godin 8Gugaciunea il rupe de Godin : Nuza, dar nu !omnul; : 9ergson

8avea cartea lui in atelier; cu dualismul, opozitia materie-spirit si elanul vital. Dar nu acitit 9ergson- cartea avea pagini ne-deslipiteV Dar a fost la cursul lui 9ergson.

• Comparable to 6icasso>s introduction of primitive forms into painting, 9rancusitransformed sculpture b% using innovative carving inspired b% primitive art.

•

Cărţile sacre ale 5rientului îi dădură o nouă orientare în artă/ artistul practica Yoga.

• n ABKJ Nc7&en 8then @ine 4rts 5fficer of the 9ritish Council in 6aris; invited 8icasso,Bonnar# and Brancusi. Nc7&en told 9onnard that 6icasso had been at the sho&Bonnar# said “s he still ma*ing monsters# 4nd &hen Nc7&en told 6icasso that9onnard had been there 8icasso said “ hope he learnt something.# 9ut &hen 9rancusicame there &as none of this thrusting competition “... t/e #ivine BrancusiV# e1claimedNc7&en. “Re &as li*e a saint, a radiant, beautiful person and he came in and he ust

=



loo*ed and he said YOa oie ?clateV3 and that3s all he said and he ust loo*ed aroundmarvelling.#

• 4 reaction against the formalism of the !alon st%le &as inevitable - he himself calledthose spiritless &or*s 8&ic/elangelo; biftek, stea*.

• 9rancusi spent man% %ears as a church server and chanter, beginning from the age of

eleven. Oater &hile an art student in 9ucharest aged EI he &as again a chanter, &ellrespected for his pure tenor voice.

Vama Americana 9:;< or 9:3<(=;• ABEL Qisited W!4 - important e1hibition of his &or*s at the 9rummer (aller% in Se&

Uor*. Bird in Space &as so abstract that officials refused to believe it &as sculpture9rancusi &as accused of clandestinel% introducing an industrial part into the Wnited!tates. E %ears-court case &ith W.!. customs officials because a &or* in copper.

• @PR 'rac*e, federal customs appraiser, &as in no doubt. M4fter long enZuir% and a&ritten report from the inspector in charge of the case,M he told the Se& Uor* 7vening6ost, Mit has been decided that Brancusi>s ?or@ is not art. !everal men, high in the art&orld, &ere as*ed to e1press their opinions for the government. $he% are unanimous intheir decision. 5ne of them told us, >f t/at>s art, >m a ric@laer.>M

• @ebruar% ABE, Duc/amp - appeal against the customs decisions against 9rancusi>s art,on behalf of 9rancusi himself 2 Mprotest energeticall% because this is a great inustice.M

• 5$ra 8oun# M &as sic* to hear a bastard in Se& Uor* made %ou pa% dut% on %our sculpture. could spit in the e%e of the s*inflint in charge of these matters.M

• mpotriva la process, avocatii care erau impotriva lui 9ut some consolation &as to behad from the fact that the t&o academic sculptors, no& completel% un*no&n, did no better in e1plaining &h% the 9ird &as not a &or* of art 8one complaine# t/at Brancusi/a# use# /is imagination too muc/;.

•

n ABEI, traveled to W!4 he had numerous bu%ers : &on his court caseV

Brancusi, ?/o /a# Cust turne# E, ?as more /ig/l regar#e# in t/e nite# Ftatest/an in 5urope.

• 9rancusi3s most famous love &as the Rungarian painter Nargit 6ogan%• Qezi videoclipul

Mademoiselle Pogany schematized - numerous variations. 4lread% *no&n in the Wnited

!tates, 9rancusi found faithful collectors - critics in t/e ?orl# attac@e# ra#ical natureof /is ?or@.

Farutul 8ABF; - dualism femeie-barbat, viata-moarte 8triumful vietii asupra mortii; 8inopera lui 9 mereu contrariile se imina;. “Arrive# from no?/ere# - turnura in arta.“6utsi#e of time an# /istor”, #enial of /istor (ve$i po$a An#rei Derain 9:E<)

• ABAI the first version of the ndless Column, in &ood.

>



• !alon of ABEF Princess ! , a portrait of an imaginar% person that ta*es on a curiousl% phallic form, created a scandal. $he police intervened and forced him to remove the &or* because it led to improper interpretation.

• $he Naharaah of ndore &ent to see 9rancusi in 6aris in AB and commissioned him tocreate a temple that &ould house his sculptures. 9rancusi &or*ed several %ears to create

this temple, and in AB he &ent to ndia on the maharaah3s invitation. $he latter3s death,ho&ever, prevented 9rancusi from realizing the proect.• Saturalistic Maiastra [&ith its maestic demeanour, outstretched nec* and open bea*[

variations 8three in marble, four in bronze; 8t&o in marble, t&o in bronze; \ "olden

bird 8 #$oiseau d$or ;- form becomes more attenuated, taller, absorbing the head and nec* in a s&elling urn of marble. n ABE form of Bird in space, &hich e1ists in AL versions8seven in marble, nine in bronze; an aeriform blade of marble or polished bronze soaringup&ards in such eZuilibrium - anchor it b% inserting a metal rod running internall% fromthe narro& footing up into the bod% of the sculpture.

• $he height of the >9ird> is meaningless in itself ) t is the internal proportions of theobect &hich count)

• 9 8+ithout an% specific reference to the 9irds; >4ll m% life> > have onl% sought theessence of flight. @light[&hat bliss>)

• 9 “7ver%thing that have ne& is coming from the ver% old.#

@rom form to idea maiastra ---- bird in space ri#ge t/e gap=== bet&een materialit% andspiritualit% 2 one transformed into the other

?



Gitate• 9rancusi refused to enter Godin3s &or*shop “5ne can do nothing beneath great trees.#

• “Cimitirile m-au invatat sa nu sculptez cadavre de bronz sau de marmura.#• “De ce sa lucrezi cu modele 4sa ceva duce la cadavre sculptate.#• “Gealit% lies in the essence of things, and not their e1ternal forms. Rence, it is

impossible for an%one to produce an%thing real b% merel% imitating the e1ternal form of an obect.# “$he artist should *no& ho& to dig out the being that is &ithin matter and bethe tool that brings out its cosmic essence into an actual visible essence.# 89rancusi;

• 9rancusi - more of a scientist than an artist difference is that because he soughtmetap/sical la?s as ?ell as p/sical la?s, he needed not onl% the mental discipline of a scientist but also the spiritual integrit% of a m%stic “H/e ?/o /ave preserve# in t/eirsouls t/e /armon resi#ing in all t/ings, at t/e core of t/ings, s/all fin# it ver easto un#erstan# mo#ern art, ecause t/eir /earts s/all virate in @eeping ?it/ t/ela?s of nature.”

“ am no longer of t/is ?orl#, am far from mself, am no longer a part of m o?nperson. am ?it/in t/e essence of t/ings t/emselves.” (oung Brancusi)• “$here is a purpose in ever%thing. n order to achieve it, one must detach oneself from an

a&areness of self.#• 0Cine nu iese din 7u, nu atinge 4bsolutul "i nu descifrează viaţa.#• 071istă un ţel în orice lucru. 6entru a-l atinge, trebuie să te desprinzi de tine însuţi.#

83E, p.I;. De aceea 0Când creezi trebuie să te confunzi cu universul, cu elementele.#• 06rin artă te dezbari de tine însuţi. Năsura "i numărul de aur te apropie de absolut.#• 05rice lucru, fiinţă sau nefiinţă, are un suflet.#• “Wită-te bine "i cu atenţie până ce vezi, "i atunci nu mai ai nevoie de e1plicaţiile mele.#• Cuvântul sacru 05m# se 0identifică cu ceea ce numim Dumnezeu.#• 0Su puteam accepta amestecul nimănui în compoziţiile "i ideile mele. 4cest punct de

vedere al meu m-a împiedicat să lucrez cu Godin.#•

• “Don3t loo* for obscure formulae or m%steries, it is pure o% that am giving %ou.#• “6eace and reoicingV# Oac* of this o% and purit% is &hat he found difficult about

Nichelangelo3s &or* and that of most subseZuent &estern sculpture. Re asserted that“<Nichelangelo3s= art neither comforts, nor heals...7ver since Nichelangelo3s timesculptors have &anted to create the grandiose. $he% have onl% succeeded in creating thegrandiloZuent.#

• “Ooo* at m% sculptures until %ou see them. $hose nearest to (od have seen them.#• 0!tatuile sunt ocazii ale meditaţiei.#• 0Coco%ul sunt euV# - sculptorul se identifica cu mesaul lucrării sale 0vestitor al unei noi

arte#.• “+hat reall% matters in art is o%# he said. “Uou don3t need to understand. Does &hat

%ou contemplate ma*e %ou happ% $hat is the onl% thing that counts.#

Fepararea spiritului #e materie, la fel ca orice alt% #ualitate r%m"ne o ilu$ie.Fpiritul +i materia formea$% un tot unitar.”

@



• 0Chiar "i formele opuse trebuie să se îmbine în forma finală. ]n filosofia mea despreviaţă, separarea spiritului de materie, la fel ca orice altă dualitate rămâne o iluzie. !piritul"i materia formează un tot unitar.#

0!ufletul sculptorului trebuie să se armonizeze cu sufletul materiei.#• “(od is dead, that3s &h% the &orld is drifting.# <migrant, &andering, nomadic=;• 0Dumnezeu e peste tot, de multe ori o simt în inimă.#• M4celuia care nu găse"te cheia, eu nu am cum să i-o ofer.M• 0Caut forma în tot ceea ce fac.#• 04rtistul trebuie să "tie cum să scoată la suprafaţă fiinţa din interiorul materiei "i să fie

unealta care dă la iveală esenţa sa cosmică, într-o e1istenţă cu adevărat vizibilă.#• Despre arta lui Nichelangelo 0Qolumele carnale "i upiteriene în pictură "i sculptură

michelangeolescă au ceva de biftec, iar nu de plenitudine, ceva de carne măcelărească... 7o artă decadentă, o artă de imitaţie a 7ladei, nu este o artă de primă, totală "i originalăinspiraţie.#

Hg Iiu

A



$56 $7S S $R7 +5GODM4 surve% of JFF 9ritish artists, curators, critics and art dealers as*ed each to name the &orld>smost influential piece of modern art.M 9rancusi>s M5n#less GolumnM &as among the top ten.#

8!ource 4rt ^ 4ntiZues, !ept EFFJ p. A;• $he great memorial at $îrgu Piu in Gomania created in AB-ABI is one of the finest

public sculptures of the last hundred %ears.• 8AB; 4 gift to his native countr% “ntegrating the idea of a road of heroes, long and

difficult, starting from the river, and the $able of !ilence, passing through the (ate of 'iss and reaching the 7ndless Column that “brings us to the infinite and be%ond.#



• 87arl% ABJF>s; 4 zealous %oung Communist maor declared it an e1ample of decadent+estern bourgeois art and tried to pull it do&n &ith a Gussian tractor. $he tractor lost.

• naugurarea MColoanei infiniteM ntrebat de ce nu a pus ceva în vârful lucrării, un soldatsau un vultur, 9râncu"i replică cu o ironie fină. “Qă rog să mă scuzaţi, dar e imposibil. 7unu pot vedea în vârful coloanei mele niciun soldat "i niciun fel de pasăre. 2u +ti*i ce v%

las eu vou% aici.#• 4semenea lui 6itagora "i Oeonardo da Qinci, 9 n geometrie se ascun#e secretul lumii.

A#ept al num%rului #e aur care ar sta la baza vieţii. $ârgiu Piu - secretul nemuririi 8cumîl vedea artistul;.

• !i-a manifestat credinţa că genera*iile urm%toare i vor n*elege crea*ia.

• naugurarea MColoanei infiniteM ntrebat de ce nu a pus ceva în vârful lucrării, un soldatsau un vultur, 9râncu"i replică cu o ironie fină. “Qă rog să mă scuzaţi, dar e imposibil. 7unu pot vedea în vârful coloanei mele niciun soldat "i niciun fel de pasăre. 2u +ti*i ce v%las eu vou% aici.#

. &asa tacerii

• Nasa \ !imbolul se1ual la femeii, coloana \ !imbolul se1ual a barbatului.•

9 “5 noua masa a cinei de taina.#

• ]n acela"i parc o masa rotundă din piatra, înconurată de douasprezece scaune rotunde,

denumită de artist “Nasa $acerii#. $oszer “6roiecţia sferei care include dodecaedrul, adicăuniversul. !caunele \ AE cercuri circumscrise pentagonului dodecaedrului#.

• ar profilul scaunelor 8clepsidra; \ trecerea $impului#.• 6R se ascunde în 6oarta !ărutului în raportul dintre semilungimea grinzii "i grosimea

acesteia.• 6e fiecare latură mare a părţii inferioarei a coloanei - inscripţionate câte AL săruturi

în"iruite. Dacă la acestea le adunăm pe cele două de pe stâlpi se aunge la cifra AI,alaturând ambele numere 8adică AL siAI;, obtinem iară"i ALAI.• 4"a-zi"ii ochi alipiţi de pe stâlpii M6orţii...M, două semicercuri ori printr-un cerc barat \

Geprezentare artistică a simbolului grecesc _, prin care matematicienii antichităţii île1primau pe A,LAI.

• nteresul lui 9 pentru daci "i proporţia de aur îl au în comun pe Xamol1is. Rerodot îl plasează pe preotul Xalmo1is în aceea"i perioadă cu dezvoltarea "colii lui 6itagora. :Xamol1is \ Discipol “rob# al lui 6itagora.



• Ca mai toţi marii arti"ti, 9. era interesat de nemurire, Xamol1is considera spaţiul Daciei\ unul al eternităţii.

• Nircea 7liade Semurirea pe care zeul-preot dac l-a transmis supu"ilor săi "i care a fostîmbrăţi"at "i de 9râncu"i/ 0`thanatizein# 8folosit de Rerodot; nu înseamnă 0a se credenemuritor#, ci 0a se face nemuritor#.

• 4rtistul simţea că datoria oricărui român, ca vrednic urma" al civilizaţiei lui Xamol1is,este să urmeze mereu binele : să realizeze fapte care-l pot face nemuritor, pentru că omulîn sine nu este etern.

• nternal harmon% of the $argu Piu 7nsemble - given b% certain proportions of thevolumes, in the successive repetition or to the distance bet&een pieces of ever% part, tothe grouping of the elements corresponding to *e% numbers, in their order, as &ell in thedistance bet&een them relative to their height.

. 8oarta sarutului (Hemplul sarutului)• Roffman “Doua celule care se intalnesc si creeaza viata. nceputul vietii prin iubire.# Farutul 8/i 6ul 6c/iul lui Dumne$eu• ; oc/i (6mul primar, /ermafro#itul prin unirea a celor #oi. Gutia repre$inta

ontologia omului)• 7a#a #e $estre pt nunta• $he triumph of beaut% over death• 6oarta sărutului arată ca un arc de triumf , simbolizând triumful vie ii asupra mor ii.ț ț

• Nircea 7liade spunea 0Sunt unele teme din literatura noastră populară e&traordinar de

bogate din punct de 'edere dramatic. (e pildă Poarta, care )mpline te )n 'ia a poporuluiș ț

rom*n rolul unei făpturi magice, care 'eg+eaă la toate actele capitale din 'ia a insului.ț

Prima trecere pe sub poartă )nseamnă aproape o intrare )n 'ia ă, )n 'ia a reală de-afară.ț ț

Poarta 'eg+eaă la căsătorie, i pe sub poartă mortul e dus, solemn, spre lăca ul de 'eci.ș ș

ste, atunci, o re)ntoarcere )n lumea dint*i ciclul e )nc+is, i poarta răm*ne maișdeparte, cu un om mai pu in, să 'eg+ee alte na teri, alte nun i, alte mor iț ș ț ț #

• ]n ABF, 9râncu i realizase o primă versiune a !ărutului care, simplificată, devenea înș

ABAF monument funerar în cimitirul Nontparnasse. ]n ABAL, sculptorul terminao Coloană a sărutului, alcătuită prin asamblarea a K blocuri pe care figurile i trupurile,ș

aproape contopite, abia se mai deosebesc, fiind parcă prefăcute în două stane vecine,încremenite pe cele patru laturi ale acestui fragment arhitectural. Catalogul e1pozi ieiț

personale deschise de 9râncu i în AB[K la 9rummer (aller% din Se& Uor*ș

men ionează, de asemenea, prezen a unei 0ț ț Coloane a sărutului# ca parte a proiectatului$emplu al contempla iei, pe care sculptorul urma să-l ridice în ndore.ț

• Geferindu-se la aceste coloane, 9râncu i îi mărturisea sculptori ei Nalvinaș ț

Roffman /#a )nceput am săpat )n piatră grupul celor două făpturi )nlăn uite..., )nț

urmă, după lung timp m-a purtat g*ndul spre c+ipul unei por i prin care să se poatăț

trece dincolo. 0cum am inten ia, să de'olt siluetele )n moti'ul de deasupra por ii1ț ț .• 9arbu 9rezianu considered that the (ate of 'iss represents a series of KF lovers &hich

hold in each other3s arms, thus describing this construction in a fantastic manner, inconnection &ith the imaginar%, being surrounded b% the love of the t&o humans 2 thelove &hich s&eetens life and ma*es the passing more bearable.

;

http://ro.wikipedia.org/wiki/Arc_de_triumf


http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade


http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade



• Wnable to sleep, turn on the light and from m% bag ta*e the large monograph on theGomanian sculptor 9rancusi 3d brought &ith me to read. thumb through the pageshaphazardl%, loo*ing at the smooth ovoid shapes. Ris sculptures stri*e me as puzzles.$here3s a stillness and passivit% to them, ust li*e the faces of the peasants sa&/ %etenigmaticall%, the% hint of living, uninterrupted pulses deep inside. 4ll of his figures[

bodies, heads and birds[are purposel% incomplete, cr%ptic s%nedoches for entities andnatural processes.

. Goloana fara #e sfarsit• $he 7ndless Column contains JAE (olden $riangles, &hich means I 1 I 1 I (olden

$riangles. n fact I \ (olden CubeV

• Nisterele operei lui 9râncu"i sunt create în urul numărul 6R \ numărul de aurTdivin

sau “raportul de aur# care dă proporţia divină. 6R \ numar magice de matematicieni iș

arti ti \ proporţia după care ar fi construit universul : MmascăM a frumuseţii de orice fel.ș

\ !eria lui @ibonaccci \ A,LAIFK 8A,LAI;. @auna, plantele, corpul uman "i apoiconstrucţii arhitecturale ca Narea 6iramidă din 7gipt "i catedrala Sotre Dame din 6arisrespectă, întâmplător sau nu, această proporţie de aur.

• 5mul vitruvian 8Oeonardo da Qinci;, în corpul omenesc se găse"te această proporţie

ombilicul împarte corpul în sec iunea de aur 8distan a de la ombilic la genunchi i distan aț ț ș ț

de la genunchi la sol, distan a de la ombilic la sol i distan a de la ombilic laț ș ț

genunchi;, înăl imea corpului i distan a de la umăr la degetul milociu "i distan a de laț ș ț ț

linia umerilor la vârful capului i lungimea capului sunt alte e1emple. De asemenea,ș

segmentele bra ului i ale palmei sunt propor ionate în sec iunea de aur.ț ș ț ț

;;



Descoperit din timpul colii lui 6itagora“4stfel, dacă alatur%m cifrei 9< (num%rul elementelor JGoloaneiJ) n%l*imeafiec%ruia #intre celelalte 9 elemente ntregi, a#ic% 9,K metri, o*inem 9< 9,K, e'actcifrele #in care este constituit num%rul #e aur, 9,<9K”.

;<



• Do#ocae#ru (care este simolul universului) +i la ung/iul s%u #e 3< #e gra#e. “]n

Goloana nfinit%, ung/iul #e 3< #e gra#e este n structura tuturor romae#relor . 9 autilizat unghiul de L de grade, unghiul la varf al trunchiurilor de piramida#.

• 9 cerceta, de la Masa Tăcerii peste Poarta Sărutului , dacă v"rful crucii isericii sesuprapune perfect peste Coloana sa, al cărei vârf se putea zări din acel loc.

8a; Oa început un ansamblu de două piese monumentale Coloana "i Poarta, ulterior aadăugat Masa "i scaunele/ Poarta "i Coloana trebuiau legate printr-o cale largă "i dreaptă.

8b; Nonumentul recuno"tinţei a fost gândit iniţial ca o unică sculpturămonumentală Coloana fără sf*r%it 8numită tot de 9râncu"i Coloana Infinită;/ ideea unuiansamblu de sculpturi datează din lunile iunie-iulie AB.

• Column has AJ modules and t&o half modules \ AL modules.• $he modules respect the la& of harmonious proportions. $he dimensions of the module

are in proportions of 94;4L, that means KJ cm BF cm AIF cm.• $here is a geometr% &hich does not *ill life, but on the contrar% is integrating it. t is the

geometr of #ecorative art of Momanians. n this &a%, the geometr% of Gomanianfol*lore is organic as the obects created b% 9rancusi.

4 case in point, 4rata soza*i>s CCF-foot 8 roo.L meter; high 4rt $o&er Nito 8 ABBF;, asilver titanium p%lon surrounded b% a civic comple1 in baragi, Papan, e1plicitl% refersto 9rancusi>s tallest version of the 7ndless Column, part of his +orld +ar memorial in$lrgu Piu, Gomania.

[Hg Iiu4 Viata unui om copilaria, maturitatea, inaltarea la ceruri]

7or Forin B7NA4 Fimolismul mitic al Goloanei nfinitului• 0@orma !tâlpului, simplă între toate, este aceea a unui stâlp de cimitir de la noi, un moti'

symbolic ar+aic pe care l-am reluat fără nici o îngâmfare de artist, din bătrâni.#• !tilizare monumentală a unui st*lp de poartă gospodărească sau de cerdac dintr-o casă

obi"nuită din satele de munte ale (orului, Qâlcii "i Nehedinţului.• Stâlp funerar + simbol arhaic din spaţiul geografic locuit acum de români• 7ndless Column EB.F meters in height and &eights EB,A *g/ built from iron% allo%

after the follo&ing formula ATE : AJ : ATE and after “the la& of esthetic harmon%#discovered and perfected b% 9 A 2 E 2 K, in &hich A \ KJ cm 8the size of the small edgeof p%ramid triangle assembled in a sZuare;, E \ BF cm 8the size of the big edge of p%ramid triangle assembled in a sZuare; and K \ AIF cm 8the height of the p%ramid cone;.

;=



• $he p%ramid cones, empt% inside, are fi1ed verticall% on a central steel core &ith a sZuaresection that is uniform...

• 7ndless Column contains 9; Nol#en Hriangles, ?/ic/ means K ' K ' K Nol#enHriangles. K3 Nol#en GueV

9. Fimolismul st"lpului funerar rom"nesc ca arore cosmic” +i a'% a lumii”• G. Qulcănescu Ft"lpii funerari 0constituie categoria cea mai răspândită de monumente

mitice folosite de poporul român. 7i fac parte integrantă din piesele rituale aleînmormântării, care se a"ează pe mormânt#. 8ţăru"ul, suliţa sau săgeata bradului, bradul,crucea "i troiţa;, stâlpul este un succedaneu "i simulacru al 0Coloanei cerului# \ !ubstitutal 04rborelui cosmic# \ $runchiul desrămurat al acestuia, încărcat cu puteri magice.

• $radiţiile poporului roman Arorele cosmic” 8reprezentat prin ra#; \ Oocul de pornire într-o călătorie pe căile mirifice care înlesnesc comunica*ia ntre p%m"nt +i$onele cosmice, cunoscute sau necunoscute. 7scaladarea 8anumite conditii; - #oar eroii,oamenii iniţiaţi "i o parte #in mor*i 8care au dus o viaţă virtuoasă;.

• 0Coloana nfinitului# \ !imbolurile universale ale 0Arorelui cosmic”, Ft"lpulului

cerului” sau Goloanei cerului” A'ei lumii#, 0al cărui arhaism nu se mai ceredovedit# 8N. 7liade;. \ Ascensiunea de la lumea noastră terestr% finit% 8profană,destructibilă;, la 0lumea #e #incolo” (a sacrului, in#estructiil%) care este infinit%.

;. Fimolismul st"lpului funerar rom"nesc ca centru al lumii”• 041ă a lumii# \ 06omul vieţii# 8cre"te în 0Centrul Oumii# sau 09uricul pământului#; \

un stâlp funerar românesc \ Gentru al 7umii”.• 0Centru# apartine 0 spa*iului sacru 8nu spaţiului profan, geometric; - comunicarea cu

Gerul sau cu nfernul.• Gentru \ Oocul parado1al al rupturilor nivelurilor, punctul pt transcen#erea lumii

sensiil% : $impului, durata, obţinându-se stasisul, pre$entul etern atemporal#. 8N.7liade;• 0Coloana nfinitului# \ 0Centru al Oumii# \ 4scensiunii mistice \ $ranscendenţă a

condiţiei umane profane.

3. Goloanei infinitului” 7an* al lumilor” +i al creatorului ascuns n crea*ia sa”• @ormă geometrică, 0Coloana nfinitului# \ !ir de 0mărgele# romboidale \ !imbolismul

a1ial de origine in#ian% al 07an*ului lumilor” +i al lui sutratma# este Dumne$eucare, ca un fir, str%punge +i leag% ntre ele toate lumile (manifest%rile). 5riceformă a manifestării, indiferent de natura sau mărimea ei 8reprezenta e1. cosmos sauumanitatea sau un individ uman;.

9azat pe un te1t din 9hagavad-(ita 0On mine sunt ns%ilate toate (n.n. lumile) ca +irul#e perle pe fir”. --- 0lanţului lumilor# este rozariul 8"iragul de mătănii; Piecarem%rgea repre$int% o lume”.

• 0Piec%rei m%rgele din mătănii corespunde respira*iei, ale cărei faze \ crearea lumii +iresor*ia sa. ntervalul dintre două respiraţii corespunzând trecerii de la o mărgea lacealălaltă, unei clipe de lini"te

• Dpdv e1terior se v%# doar m%rgelele rozariului, iar firul care le leagă "i le susţine esteinvi$iil. &%rgelele &anifestarea, firul 8nemanifestat) \ 0sutratma#. @irului, în

;>



cadrul simbolismului 0Oanţului lumilor# lumile nu sunt autentice dacă nu sunt str%%tue#e sutratma”, a#ic% #e Greator.

• Oumile sau stările care constituie manifestarea universal - număr in#efinite0• Piecare m%rgea romoi#al% 6 lume, a'a fiecărei mărgele \ o porţiune a'ei

manifest%rii universal.

• Nărgelele romboidale \ Oumi, un nceput, câte un ma1im de dezvoltare "i câte un sf"r+it8\ ciclu;/ sfâr"itul unei lumi \ nceputul următoarei. \ Ciclu - legat de fa$elerespira*iei” Greatorului pe inspiraţie o lume se creează aungând la apogeu, pee1piraţie ea se depreciază, iar apneei pe vid îi corespunde distrugerea 8prala%a; acesteia.

0irul lumilor : Divinitatea sub aspectul ei creator 8ca a1 nevăzut ce susţine lumile;, prina cărei 0respiraţie# se crează "i distrug lumile, asigurându-le în acela"i timp continuitatea. Dumne$eu ascuns n Grea*ia sa.

L. Goloana infinitului” +i repre$entarea lui Dumne$eu ca st"lp #e lumin%Qfoc”• (albenul strălucitor al 0Coloanei nfinitului# datorat al%mirii acesteia \ 7pifania

Divinităţii 8o teofanie; ca 0Ft"lp #e lumin%” sau Ft"lp #e foc#.• Oumina \ 7pifanie a 4bsolutului - Qechiul $estament tema focului +i a luminii este

asociat% Divinit%*ii, atunci când ea apare numai celor ale"i să o vadă.• 0Coloană de foc# - e leagă cerul de pământ \ !imbol divin într-o frescă e1terioară a

mânăstirii Qoroneţ 8sacra apariţie este ocazionată de martiriul unui sfânt;

• !culpturile ovoidale 8: Păsări; suprafeţele curbate "i polisate la e1trem reflectă în a"a felflu1ul luminos, încât acesta dă impresia unui 0miez de lumină# aflat în interiorulmateriei, care pare c% se mi+c% (#evine viu”) atunci când observatorul î"i modifică poziţia faţă de lucrarea respectivă. 4cest fenomen 9râncu"i obţinea acel straniu efect

#e foc” --- acea t%inuit% lumin% interioar%# din obiecte.• Sumărul de 9< mo#ule \ Asolutul, unele traditii nr. AL \ 8erfec*iunea 8hindu"isemnificaţia respectivă provine de la fazele Ounii, deoarece în a "aisprezecea zi ea apare pe cer în perfecta ei plenitudine;.

$ermenul de 0nfinit# \ Dumne$eu, fiin*% cosmic% infinit% +i creatoare toto#at% aunui Gosmos infinit, prin +irul nesf"r+it al lumilor create #e ea, n spa*iu +i timp.

Goloana49. 04rbore Cosmic# 0Coloana nfinirii se aseamănă "i cu o plantă e&otică)sau cu pendulultimpului răsturnat.# 8C. Xărnescu;#Satura zămisle"te o vegetaţie vânjoasă ce cre+te #rept nsus, de la pamânt la cer . 4stfel se ridică !tâlpul meu într-un parc frumos din Gomânia.# 8$.

6aleolog;;. 0!cară la cer# 0Rai să-i zicem o Fcar% la cer#. 89râncu"i chiar în faţa Coloanei;3. 041ă a Oumii# “am vrut să dăruiesc osia spirituală#. 8în Q. (. 6aleolog;L. 0Centrul Oumii# 0)într-o zi "i Ft"lpul meu va prin#e n Curul lui hora lumilor dincosmos#. 8$. 6aleolog;. 0Oanţ al lumilor# 8care se poate deduce de altfel "i din aforismul precedent; 05are ritmul săulăuntric, din clepsidră în clepsidră, nu înfăţi"ează oare "i nenumăratele pulsaţll ale universurilor ,care necontenit e'plo#ea$% +i se contract%# 8$. 6aleolog;.

;?



<. Gespiraţie sau suflu 05lementele Goloanelor mele infinite nu sunt altceva #ec"t ns%+irespiraţia omului, propriul ei ritm)# 8C. Xărnescu;R. 0!tâlp de lumină# sau 0!tâlp de foc# 0Ni-am lăsat sculpturile s% se Coace cu cerul +i cuoamenii, #ove#in# lumii c% este cu putin*% o sculptură a focului #. 8C. Xărnescu;K. 7nergiei 0'undalini# 04cesta este mesaul !tâlpului meu, străuit de Nasă "i de 6oartă)F%

ar$i ca o flac%r%0F% te prefaci n fulger leg"n# cerul cu p%m"ntul#.:. DivinitateaT4bsolutul 0Du-te. ]mbrăţi"ează-l cu palmele mâinilor deschise. 4poi, înălţându-ţiochii, prive"te-l "i vei cunoa"te în adevăr sinea cerului.#

• #Gealitatea pe care !tâlpul 2 laolaltă cu celelalte două semne de piatră ale mele 2 oîntrupează este avântul, con+tiin*a nun*ii ce o s%r%torim cu nesf"r+itul univers, dorulce-i însufleţe"te pe eroi spre absolut.# 8$. 6aleolog;

• 0Wnchiule <preot=, eu vreau să fac aici ce slujeti dumneata#. 6reotul sluea peDumnezeu.

• 6une raţiunea 0în relaţie cu )n2elepciunea infinită# 0Cunoa"terea intuitivă a formelor de bază din natură#.

lementele coloanei 8înălţimea \ l,IF m; sugerează ideea de om, cu ritmul cosmic,respiraţia, creativitatea, lumina, cunoatere absolută +i !umne"eu,

• 71erciţiu de respira2ie rostind ritmic cuvântul sacru 3m#. Ce o învăţa pe prietena sa7ileen Oane 0(ânde"te-te la cuv"ntul sacru #m)7 un cuvânt care se i#entific% cuceea ce numim !umne"eu. maginează-ţi #mul ca lumina atotputernic%, #ragosteaatotcuprin$%toare, ritmul cosmic, creativitate mereu pre$ent%, cunoatere nelimitată.\ $reapta cea mai înaltă pe care o va atinge con"tiinţa noastră prin n#ep%rtarea #inminte a g"n#urilor r%t%citoare. Dar adevărul te va elibera, te va conduce spreSamad+i.#

<. Galea sufletelor eroilor” sau #rumul sacru #e rentoarcere a omului spre creatorul s%u• magine a Divinităţii sub aspectul ei creator, prezentată ca în zorii cosmogoniei 041 al

Oumii# sau ca 0!tâlp de foc#.• /0rtist mistic1 4rta \ nstrument de căutareTreprezentare a sacrului 4mplasarea

Coloanei după biserica 0!f. 4postoli#• 4ctul eroic \ Wn sacrificiu "i mai ales sacrificiul de sine însu"i - face posibilă întâlnirea

omului cu Divinitatea.• Geligia orientala ntâlnirea cu Divinitatea 2 Mealitatea suprem% sau Asolutul 2

obţinerea stării de !amadi sau Sirvana, recuperarea para#isului se reali$ea$% prinintrarea n $ona sacra a Gentrului 7umii#.

• Mentoarcere spre Greator : Mecuperare a unei st%ri para#isiace a nceputului +i a

unit%*ii primor#iale. 0Calea !ufletelor 7roilor# \ Drum de reîntoarcere a eroilor goreni, prin erfta lor de sine pentru ţară "i credinţă --- la Dumnezeu.• Ris vision &as to shape poor, benighted $argu Piu around a central esplanade lin*ing

three great sculptures depicting the pilgrimage of life

>>$he $able of !ilence>> \ Divinit% and communion>>$he (ate of the 'iss>> \ Oove and se1ual initiation>>$he 7ndless Column# \ 41is for the universe

;@



n ABEF he developed a notorious reputation &ith the entr% of M8rincess SM in the !alon. $he phallic shape of the piece scandalized the !alon, and despite 9râncu"i>s e1planation that it &as an

anon%mous portrait, removed it from the e1hibition. M6rincess M \ 8rincess &arie Bonaparte,direct descendant of Sapoleon 9onaparte. 9râncu"i represented or caricatured her life as a largegleaming bronze phallus. $his phallus s%mbolizes the model>s obsession &ith the penis and her lifelong Zuest to achieve vaginal orgasm, &ith the help of !igmund @reud condemned orgasm b%clitoral stimulation and praised vaginal orgasm &ith a penis as the superior and onl% legitimatet%pe. Ris condemnation echoed the social mores of his era &hich condemned masturbation as both morall% harmful and as a cause of mental disorders. Rer search for the elusive vaginalorgasm led her to have t&o unsuccessful surgeries and numerous affairs throughout her life &ith&ealth% and famous men.

6ozzo artisit care a pictat o biserica in talia 8Sapoli; iezuit frescele \ iluzii pictoriale in sala,dintr-un singur punct se vedea clar ce pictase. 4 fost intrebat De ce 7l “$reaba mea e sa pictez,a lor este sa inteleaga.#

Doua pasari unite formeaza dodecaedru, fiecare piesa din coloana infinitului.

Doua pasari din vazduh \ @lacara ---- E flacari \ sarutul \ trasnetul \ uniunea cer si pamant \dumnezeu \ omul \ iubirea \ infinitul 8infinitul mathematic; \ lumea, universul \ viata \9rancusi

$oate piesele lui sunt strans legate. 9 a evolut de la una la alta dar sunt strans legate, reflectaevolutia gandirii lui 8vezi cele piese ala pasarii vazduhului;.

;A



Oegatura cu $.- 4mandoi crestini- 4mandoi resping cuvinte pt drumul spre eternitate. Cuvintele au fost cauza pt care am

cazut din paradis. 5r, vezi !acrificul, respectiv Nasa $acerii caci tacerea este inceputldrumuliu “eroilor# catre raiTparadis.

- Cei doi ochi ai 6ortii !arutului este deschiderea catre eternitate 8coloana;.- $b doua cellule care sa se uneasca sa creeze o alta celula. 5 singura celula nu poate creao alta celula. De asta avem doua pasari care se unesc pt a crea 5chiul lui dumnezeu.

-

;

despre brancusi (sectiunea de aur

Documents