liceul constantin brancusi dejxx

80
LICEUL TEHNOLOGIC CONSTANTIN BRÂNCUŞI DEJ PROIECT DE ABSOLVIRE PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVELUL II PROFIL: SPECIALIZAREA: TEHNICIAN ELECTRONIST TEMA PROIECTULUI: Tehnologia unei execuţii unei staţii de alimentare a unor tuburi fluorescente într-o sală de curs. ÎNDRUMĂTOR PROFESOR: ELEV: INGINER: POPA MIHĂILĂ SIDUȚA

Upload: dimitriu-mihaela

Post on 25-Nov-2015

60 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

xxx

TRANSCRIPT

LICEUL TEHNOLOGIC CONSTANTIN BRNCUI DEJ

PROIECT DE ABSOLVIRE PENTRU EXAMENULDE CERTIFICARE A COMPETENTELORPENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICAREPROFESIONALNIVELUL IIPROFIL:SPECIALIZAREA: TEHNICIAN ELECTRONIST

TEMA PROIECTULUI:Tehnologia unei execuii unei staii de alimentare a unor tuburi fluorescente ntr-o sal de curs.

NDRUMTOR PROFESOR: ELEV: INGINER: POPA MIHIL SIDUA

AN COLAR 2013-2014

CUPRINS1. Argument ..p.3-42. Introducere .p.53. CAPITOLUL I CLASIFICAREA INSTALAIILOR ELECTRICE DE ILUMINAT...........................................................................p.6-114. CAPITOLUL II TUBURI FLUORESCENTE, TLD..........................................................p.12-215. CAPITOLUL 3 FUNCIONAREA TUBURILOR I LMPILOR FLUORESCENTE..................................................................p.22-236. Capitolul 4 PROTECIA BARELOR COLECTOARE........................p24-257. CAPITOLUL 5EXECUTAREA INSTALAIILOR ELECTRICE INTERIOARE........................................................................................p.26-358. CAPITOLUL 6 TuburilE fluorescente ntr-o sal de cursp.36-379. CAPITOLUL 7 FIA POSTULUI..........................................................................p..38-4010. CAPITOLUL 8 MSURI DE PROTECIE A MUNCII.........................................p.41-4411. CONCLUZII .....................................................................,,,,,.....p.45-4812. Bibliografie ..p.4913. Anexe..p 50-51

ARGUMENT

Mi-am ales aceast tem ntruct acest profil pe care l-am urmat m-a fcut s fiu fascinat de acest domeniu. A fi tehnician electronist presupune foarte mult responsabilitate. Descoperirea i studierea legilor i teoremelor electromagnetismului n urm cu un secol i jumtate au deschis o er nou a civilizaiei. Mecanizarea proceselor de producie a constituit o etap esenial n dezvoltarea tehnic a proceselor respective i a condus la uriae creteri ale productivitii muncii. Datorit mecanizrii s-a redus considerabil efortul fizic depus de om n cazul proceselor de producie, ntruct mainile motoare asigura transformarea diferitelor forme de energie din natura n alte forme de energie direct utilizabile pentru acionarea mainilor, uneltelor care execut operaiile de prelucrare a materialelor prime i a semifabricatelor.Dup etapa mecanizrii, omul ndeplinete n principal funcia de conducere a proceselor tehnologice de producie. Operaiile de conducere necesita un efort fizic neglijabil, n schimb necesita un efort intelectual important. Pe de alt parte unele procese tehnice se desfoar rapid, nct viteza de reacie a unui operator uman este insuficient pentru a transmite o comand necesar n timp util.Se constat astfel ca la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de producie devine necesar ca o parte din funciile de conducere s fie transferate unor echipamente i aparate destinate special acestui scop, reprezentnd echipamente i aparate de automatizare. Omul rmne ns cu supravegherea general a funcionrii instalaiilor automatizate i cu adoptarea deciziilor i soluiilor de perfecionare i optimizare.Prin automatizarea proceselor de producie se urmrete asigurarea tuturor condiiilor de desfurare a acestora fr intervenia operatorului uman. Aceast etap presupune crearea acelor mijloace tehnice capabile s asigure evoluia proceselor ntr-un sens prestabilit, asigurndu-se producia de bunuri materiale la parametri dorii.Etapa automatizrii presupune existenta proceselor de producie astfel concepute nct s permit implementarea mijloacelor de automatizare, capabile s intervin ntr-un sens dorit asupra proceselor asigurnd condiiile de evoluie a acestora n deplin concordan cu cerinele optime.Lucrarea de fata realizat la sfritul perioadei de perfecionare profesional n cadrul liceului, consider c se ncadreaz n contextul celor exprimate mai sus. Doresc s fac dovada cunotinelor dobndite n cadrul disciplinelor de nvmnt:, Bazele automatizrii, Electronic analogica, Electronic digital.Lucrarea cuprinde capitole conform tematicii primite. Pentru realizarea ei am studiat materialul biografic indicat precum i alte lucrri tiinifice cum ar fi: cri i reviste de specialitate, STAS-ul.n acest fel am corelat cunotinele teoretice i practice dobndite n timpul colii cu cele ntlnite n documentaia tehnic de specialitate parcurs n perioada de elaborare a lucrrii de diploma.Consider c tema aleas n vederea obinerii diplomei de atestare n specialitate de, electronist dovedete capacitatea mea de a sistematiza i sintetiza cunotinele, de a rezolva problemele teoretice dar i practice folosind procese tehnologice din specializarea n care lucrez.

INTRODUCERELumina condiioneaz n mare msur activitatea omului. Iluminatul la nivel corespunztor contribuie la mrirea productivitii muncii, la reducerea numrului de accidente, la evitarea erorilor. Iluminarea este cantitatea de lumin, sau de flux luminos, primit de unitatea de suprafa. Datorit faptului c n multe cazuri se folosete prea puin lumin sau prea mult dect este necesar pentru derularea unui anumit tip de activitate, nivelul de iluminare trebuie msurat cu un Lux-metru, valorile msurate fiind comparate cu standardele n vigoare pentru locaii diferite, puterea efectiv consumat de lmpile montate se va msura cu un clete wattmetric. Instalaiile de iluminat electric trebuie s realizeze un anumit nivel de iluminare, concomitent cu ndeplinirea unor condiii de calitate, reclamate de caracterul subiectiv al iluminatului. n afar de acestea, instalaiile de iluminat (artificial-electric) trebuie s aib, pentru a fi economice, o mare adaptabilitate la condiiile variate de funcionare, dat fiind corelaia strns cu iluminatul natural. Iluminatul fluorescent este eficient i economic. Eficacitatea luminoas (lumen/watt) a tuturor lmpilor fluorescente este ridicat comparativ cu a altor surse luminoase.Culoarea nominal a lmpilor TLD creeaz o anumit atmosfer, care variaz de la alb cald, pn la alb rece lumina zilei.Culoarea nominal este determinat de temperatur de culoare a lmpii. Din necesitatea practic de formare la elevi, a deprinderilor corecte de munc i aplicrii n practic a cunotinelor teoretice i tehnologice precum i formarea deprinderilor de aplicare la fiecare loc de munc a normelor de protecie a muncii, cele de prevenire a incendiilor i normelor igienico-sanitare i innd cont de condiiile pe care spaiul le ofer, s-a conceput un simulator de instalaie de iluminat exterior n cadrul atelierului electric.

CAPITOLUL ICLASIFICAREA INSTALAIILOR ELECTRICEDE ILUMINATa) n raport cu locul de amplasare a instalaiilor: de iluminat interior. de iluminat exterior, de iluminat etane, de iluminat special (vitrine, expoziii, etc.)b) Dup natura surselor de lumin: cu lmpi cu incandescen, cu lmpi fluorescente cu lumina mixt, utiliznd combinaii de lmpi din ambele categoriic) n funcie de direcia luminii emise: iluminat dirijat , iluminat difuzd) Dup amplasarea corpurilor de iluminat n raport cu suprafeele iluminate: iluminat general , iluminat local , iluminat combinate) n funcie de destinaia instalaiei de iluminat: iluminat normal, iluminat de siguran, iluminat de paz 1.1 INSTALAIA DE ILUMINAT Dup modul de producere a radiaiilor luminoase, sursele de lumin (lmipile) se clasific n urmtoarele categorii:A) Lmpi cu incandescen, la care energia electric este folosit pentru nclzirea filamentului pn la temperaturi ridicate. Filamentul incandescent emite energie sub form de radiaii, a cror putere i compoziie spectral sunt determinate de legile radiaiei termice;B) Lmpi cu descrcri n care lumina este produs printr-o descrcare luminescent ntr-un amestec de mai multe gaze i vapori metalici;C) Lmpi fluorescente, n care lumina este emis n principal de un strat de substan fluorescen;D) Lmpi cu arc, la care se produc att radiaii termice ct i efecte de luminescen;E) Lmpi speciale, dup tip i utilizare.A) Lmpile cu incandescen se clasific avnd n vedere urmtoarele criterii: dup materialul filamentului: Crbune, Metalic (wallfram) dup caracteristica mediului: Cu vid, Cu atmosfer gazoase, Cu halogeni n funcie de construcia lmpii- Lmpi de format normal- Lmpi de format special: lumnare, pictur, ciuperc- tubular dup caracteristica balonulu: Balon clar, Balon colorat, Balon mat, Balon opalizat,Balon email translucid, Balon metalizat parial dup destinaie: lmpi iluminat general, Lmpi rezistente la ocuri, Lmpi pentru iluminarea vehiculelor, Lmpi de semnalizare, Lmpi pentru proiect, Lmpi pentru instrumente de optic medicalPuterea lmpilor cu incandescen sunt cuprinse ntre 5 3000W.B) Lmpi cu descrcri: Cu electrozi reci, Cu electrozi calziC) Lmpi fluorescente: La joas presiune (tuburi fluorescente), la joas presiune (lmpi cu balon fluorescent)1.2 CORPURI DE ILUMINAT Utilizarea direct a surselor de lumin este posibil n toate cazurile deoarece acestea au n general, o lumin mare, suprtoare pentru ochi, iar distribuia fluxului luminos nu este ntotdeauna cea mai avantajoas din punct de vedere al obinerii n condiii economice a nivelului de iluminare prescris pe suprafeele iluminate. - Pentru evitarea acestor inconveniene, sursele de lumin se include n corpuri de iluminat; - Corpul de iluminat este un aparat care servete la distribuirea, filtrarea sau transformarea lmpilor, construit din toate piesele necesare pentru fixarea i protejarea lmpilor, precum i pentru conectarea acestora la circuitul de alimentare. - Prile componente ale unui corp de iluminat pot fi grupate n dou pri, cu rol funcional distinct: sistemul optic i armtura.a) Sistemul optic cuprinde urmtoarele elemente: - Reflectoare, bazate pe fenomenul de reflecie - Refractoare, bazate pe fenomenul de refracie- Ecrane difuzate din substane translucide, care avnd suprafaa mare, acoper lmpile din corp, reducnd luminana prin difuzie;- Filtre colorate - Grtare de ecrane din elemente opace sau translucide, dispuse pentru a masca lmpile de vederea direct, sub un unghi determinat.b) Armtura corpului-const n ansamblul pieselor, n general metalice, care asigur: - Fixarea lmpii i a sistemului optic; - Alimentarea cu energie electric (conductoare, balasturi, startere, condensatoare); - Protejarea lmpilor mpotriva atingerii, prfuirii sau umezelii (glob de stcl, frilaj de protecie).1.3 LMPI FLUORESCENTE

Lmpile fluorescente emit radiaii luminoase convertite de ctre luminofor din radiaii ultraviolete puternice care caracterizeaz descrcarea n vapori de mercur.Lmpile fluorescente se prezint sub forma unor tuburi lungi, de diametru mic, cu axa dreapta sau, mai rar circular, sau n form de U.Luminoforul este construit dintr-un amestec de substane de baz (fluorescena), substana activatoare i fondant.Substana de baz, care transforma lungimea de und a radiaiilor, trebuie s ndeplineasc mai multe condiii: s absoarb ntreaga energie ultraviolet i s o converteasc n energie lumunoasa cu randament ct mai mare; s absoarb ct mai puin radiaie vizibil; s aib o inerie luminoas mare, pentru a produce plpirea luminii (efectul stroboscopic); s reziste bine efectelor ce au loc n cursul funcionarii lmpii; lumina emis s aib o compoziie spectral corespunztoare. n prrezent, ca substane fluorescente se folosesc amestecuri potrivite de: silicai de zinc i de culori intermediare: wolframai de magneziu i de calciu care emit lumina albastr; bort de catmiu cu fluorescenta roiatic. Halogenofosfati (fosfai de fluorum clor i brom) dau direct lumina alb, cu randament ridicat.Substanele activatoare sunt grele: cupru, argint, bismut sau pamunturi rare, care se adaug n cantiti foarte mici (0,1...1%) substane fluorescente i au rol de a iniia producerea excitaiei luminoase.Fondant o sare (NaCl, CaF2, Na2Cb4O7 etc.) asigura formarea cristalelor complexe ale luminoforului.Stratul de luminofor pe pereii tubilui trebuie s fie destul de gros pentru a se asigura absortia ntregii radiaii ultraviolete, dar ndeajuns de subire pentru a nu se putea produce reabsortia radiaiilor luminoase emise.n tub se gsete o admosfera de argon la o presiune de 3-4 mm Hg, precum i cteva miligrame de mercur. Argonul are rol de a micora parcursul liber al electronilor, ceea ce duce la creterea concentraiei de electroni i la intensificarea liniei spectrale care are rol activ.Electrozii tubului, din wolfram, dublu spiralai, sunt aezai la dou capete ale acestuia. Ei sunt acoperii cu oxid de bariu i capetele scoase pentru a putea fi racordai la circuitul exterior.Prin combinarea corespunztoare a substanelor fluorescente respective caracteristicilor sticlei din care se confecioneaz tubul se obin lmpi cu diferite compozitiispectrale ale luminii emise.Lmpile fluorescente au urmtoarele caracteristici: luminana redus (3...10);- Eficacitate luminoas mare, de 50 70 lm/W; durata de funcionare mare (7500 ore), care scade ns cu creterea numrului de conectri; temperatura tubului este redus circa 40 grade C; prezint un efect stroboscopic, adic valoarea momentan a fluxului luminos trece prin zero la finalele fiecrei semiperioade a curentului absorbit. Acest efect este neplcut atunci atunci cnd se lumineaz obiecte n micare, care par c se mica sacadat sau, la obiectele n rotaie, se produce impresia c acestea se rotesc invers sau stau pe loc. Efectul stroboscopic poate fi sursa accidentelor de munc; fluxul luminos al lmpii depinde de temperatura mediului ambiant: el este maxim pentru temperatura de 20 40 grade C a mediului. Cu scderea temperaturii ambiante fluxul scade, iar la temperaturi sub 5 grade C aprinderea lmpii este grea sau chiar imposibil; pentru arderea stabil a lmpilor fluorescente, acestea se monteaz n serie cu o bobin de balast. Circuitul funcioneaz, deci cu factor de putere subunitar (circa 0,5); de aceea este necesar n general ameliorarea factorului de putere cu ajutorul unei capaciti conectate n paralel cu circuitul; aprinderea lmpii fluorescente se face cu ajutorul unei supra tensiuni, care se aplic intre electrozi n momentul aprinderii. n acest scop circuitul lmpii se echipeaz cu un dispozitiv de aprindere denumit starter.Starterul este o lamp cu lumina catodica, unul dintre electrozi fiind format dintr-o lam bimetalic. n cursul descrcrii lamp se nclzete, electrodul format din lama bimetalic se ndoaie i face contact cu electrodul fix, la rcirea lmpii contactul se desface. Pentru prentmpinarea paraziilor radiofonici la funcionare starterului, n paralel cu cu acestea se leag de obicei un condensator.

CAPITOLUL IITUBURI FLUORESCENTE,TLD

Obinuitele lmpi fluorescente tubulare, denumite i tuburi fluorescente, sau lmpi cu vapori de mercur la joas presiune, pot fi alimentate n anumite condiii i cu tensiune continu, obinut din tensiunea reelei prin redresare, cu circuite specifice care pot asigura att amorsarea ct i stabilizarea descrcrii n gaz care produce radiaia luminoas.O astfel de schem, bazat pe un multiplicator de tensiune, mai exact un cuadruplelor de tip Latour, a fost experimentata de muli amatori, fiind cunoscut din revista "TEHNIUM", unde a aprut n 1983, materialul coninnd date care fac trimitere la utilizarea unor componente din producia intern, att lmpile (LFA) ct i componentele electronice (rezistente, condensatoare, diode).

LAMPILE TLD SUNT LAMPI CU DESCARCARE IN VAPORI DE MERCUR DE JOASA PRESIUNE CU TUB DE 26 mm.PERETELE TUBULUI ESTE ACOPERIT PE INTERIOR CU UN AMESTEC DE PULBERI FLUORESCENTE. TEMPERATURA DE CULOARE 54- ESTE AFERENTA CULORII ALB RECE,LUMINA ZILEI.CODUL 33-ESTE AFERENT CULORII ALB CALD.DIMENSIUNILE SI FLUXUL LUMINOS DIFERA IN FUNCTIE DE PUTERE.PRETUL ESTE ACELASI.TUBUL DE 18W/54 SAU/33 ,ARE DIMENSIUNILE:L=604 MM.,D=D 28MM.TUBUL DE 36W/54 SAU 33,ARE DIMENS: D=28 mm,L=1213.6 MM.DIMENSIUNILE INCLUD SI PINII.PETEREA DE 36W.SUNT DISPONIBILE URMATOARELE CULORI: ROSU,VERDE,GALBEN,ALBASTRU.APLICATII:PENTRU EFECTE DE CULOARE IN ILUMINATUL SCENELOR,VITRINELOR,ILUMINAT FESTIV,BARURI,DISCOTECI ETC TUBUL FLUORESCENT ARE PETEREA DE 36W.SUNT DISPONIBILE URMATOARELE CULORI: ROSU,VERDE,GALBEN,ALBASTRU.L=1199.40MM DIAMETRU= D28 MM.APLICATII:PENTRU EFECTE DE CULOARE IN ILUMINATUL SCENELOR,VITRINELOR,ILUMINAT FESTIV,BARURI,DISCOTECI LAMPILE TUV SUNT FOLOSITE PENTRU ELIMINAREA SAU INACTIVAREA BACTERIILOR,VIRUSILOR SI ALTOR ORGANISME NEEVOLUATE.APLICATII:DEZINFECTAREA APEI,AERULUI,SUPRAFETELOR IN SPITALE,INSTITUTII DE CERCETARE BACTEREOLOGICA SI FARMACEUTICA SAU IN INDISTRIA ALIMENTARA CUM AR FI INDUSTRIA LAPTELUI,BERII SAU PANIFICATIE. SUPRAFATA INTERIOARA A TUBULUI ESTE ACOPERITA CU O PULBERE FLUORESCENTA CU EMISIE DE RADIATII UV CU LUMGIME DE UNDA MARE PENTRU A MARI LUMINISCENTA.APLICATII:DETECTARE SI ANALIZA IN INDUSTRIA TEXTILA SI CHIMICAARHEOLOGIE, BANCI , CRIMINOLOGIE SPECTRUL LUMINOS BINE DETERMINAT AL ACESTOR LAMPI TUBULARE CU DESCARCARE IN VAPORI DE MERCUR LA JOASA PRESIUNE ARE SCOPUL DE A REDA ADEVARATA FRUMUSETE A PLANTELOR SI PESTILOR DIN ACVARIILE CU APA DULCE.FLUXUL LUMINOS EMIS DE AQUARELLE SE IDENTIFICA CU LUMINA NATURALA NECESARA PENTRU FOTOSINTEZA SI SINTEZA CLOROFILEI.

PLAFONIERA WHITE PV 2X18 WCorpuri pentru iluminat fluorescent cu montaj incastrat in plafoane false cu panouri modulare avand structura portanta la vedere 24mm. Corpul este realizat din tabla vopsita in camp electrostatic imbinata prin presare, culoare alba. Cablaj 230V 50Hz in conformitate cu IEC 598-1 EN 60598-1 CEI 34-21, pornire cu startere, conductor cu rezistenta la temperaturi inalte, condensator cosJ=0.9, clema de conexiune 2p+n pt. conductori cu diametre de pana la 2.5mmp.

WHITE PV 2x18W, dispersor lamelar aluminiu lucios, striat, calitate 99.85%, randament 65%, balast electromagnetic

PLAFONIERA RED ASE 4X18 W LAMELAR montaj aparentCorpuri pentru iluminat fluorescent cu montaj aparent. Corpul este realizat din tabla vopsita in camp electrostatic imbinata prin presare, culoare alba. Cablaj 230V 50Hz in conformitate cu IEC 598-1 EN 60598-1 CEI 34-21, pornire cu startere, conductor cu rezistenta la temperaturi inalte, condensator cosJ=0.9, clema de conexiune 2p+n pt. conductori cu diametre de pana la 2.5mmp. RED ASE 4x18W, dispersor lamelar aluminiu lucios, striat, calitate 99.85%, randament 65%, ballast electromagneticPLAFONIERA RED ASE 2X36 W LAMELARCorpuri pentru iluminat fluorescent cu montaj aparent. Corpul este realizat din tabla vopsita in camp electrostatic imbinata prin presare, culoare alba. Cablaj 230V 50Hz in conformitate cu IEC 598-1 EN 60598-1 CEI 34-21, pornire cu startere, conductor cu rezistenta la temperaturi inalte, condensator cosJ=0.9, clema de conexiune 2p+n pt. conductori cu diametre de pana la 2.5mmp. PLAFONIERA INDIRETTA LIDC2X34 WCorpuri pentru iluminat fluorescent cu montaj incastrat in orice tip de plafoane false cu structura portanta la vedere sau ascunsa (carton-gips, casete). Corpul este realizat din tabla vopsita in camp electrostatic imbinata prin sudare, culoare alba. Recuperator de flux luminos intern realizat din aluminiu profilat, vopsit in camp electrostatic. Difuzoare microforate vopsite in camp electrostatic, culoare alba. Cablaj 230V 50Hz in conformitate cu IEC 598-1 EN 60598-1 CEI 34-21, pornire cu startere, conductor cu rezistenta la temperaturi inalte, condensator cosJ=0.9, clema de conexiune 2p+n pt. conductori cu diametre de pana la 2.5mmp.INDIRETTA LID C, 2x34W 2G11, recuperator de flux din aluminiu profilat alb opac, balast electromagnetic - Tensiune nominala 220V

Mai jos sunt redesanate, pentru un plus de inteligibilitate, schema de principiu si tabelul 1 in care se pot vedea avantajele intre regimurile normale ale tuburilor alimentate dupa schemele clasice cu drossele si startere, comparativ cu cele alimentate in curent continuu prin intermediul multiplicatorului prezentat.

Si, in fine, tabelul 2, deasemenea redesenat, continand valorile componentelor (rezistente de putere, condensatoare nepolarizate), precum si tipurile acestora, toate de productie interna, la vremea aparitiei articolului.

Schema este reluata ulterior intr-o publicatie in limba rusa (vezi desenul de mai jos), putand fi regasita si in format electronic pe diferite pagini web. La alimentarea in curent continuu a lampilor fluorescente, daca tuburile au o lungime mai mare de 0.6m, trebuie sa se asigure posibilitatea de a schimba periodic polaritatea tensiunii, deoarece, sub influenta campului electric, vaporii de mercur sunt transportati catre catod si tubul devine mai intunecos in regiunea anodica. Stabilizarea descarcarii se poate realiza folosind o lampa cu incandescenta, ceea ce este mai avantajos in comparatie cu utilizarea unui rezistor, cum e in schema anterioara, deoarece o parte din energia consumata se transforma in lumina prin intermediul lampii cu incandescenta.

Schema clasica, cu starter si drossel, care exploateaza aceasta posibilitate, este cea din figura de mai jos, reprezentand o schema tipica de alimentare a unei lampi tubulare pentru curent continuu:

O varianta gasita in revista germana Funkschau nr.16 din 1978, preluata ulterior in diverse publicatii de specialitate:

O varianta proprie (Emil Matei - 1988) cu triplor Latour, pentu tub fluorescent de 6W, are urmatoarea schema de principiu:

Majornd valoarea capacitilor celor 2 condensatoare de la 0.47uF la 1uF se obine o funcionare mai stabil i o aprindere mai facil la temperaturi sczute. Rezultatele obinute experimental pentru diferite valori ale rezistenei de balast plasat n serie cu tubul, sunt notate n schema urmtoare, n care se evideniaz i valoarea optim constatat.

O variant practic ce utilizeaz condensatoare romneti de tip PMP cu tensiunea de lucru 400V alternativ, plac de circuit imprimat avnd dimensiunile 150x25mm:

O alt variant practic ce utilizeaz condensatoare romneti de tip HPR cu tensiunea de lucru 400V alternativ, mai fiabile dar cu gabarite mai mari, are componentele montate direct pe bornele condensatoarelor (n aer), folosind i bornele celorlalte piese fixate direct pe suportul lmpii:

CAPITOLUL 3FUNCTIONAREA TUBURILO I LMPILOR FLUORESCENTE Fenomenele care au loc la aprinderea lmpii fluorescente se pot urmri prin teoria de mai jos.Aprinderea se face n dou etape. Prima etap, care ncepe odat cu punerea circuitului sub tensiune, prin nchiderea ntreruptorului K, tensiunea sursei, insuficient de mare pentru aprinderea tubului fluorescent, este aplicat n ntregime electrozilor starterului ST (curentul absorbit este foarte mic, deci scderea de tensiune pe bobin L este neglijabil). Datorit descrcrii din starter acesta se nclzete pn cnd electrodul format din lama bimetalic realizeaz contactul electric cu electrodul fix, scurtcircuitnd tubul. Din acest moment ncepe etap a doua: circuitul, care conine numai conductivitate L conectat n serie cu cei doi electrozi ai tubului, este parcurs de un curent de intensitate relativ mare, care produce nclzirea electrozilor, pregtind n acest fel aprinderea. n acelai timp, bimetalul starterului se rcete, cci descrcarea luminiscen nu mai are loc atunci cnd electrozii acestuia sunt scurtcircuitai. De aceea, la un moment dat, electrozi starterului se desfac, ceea ce are ca urmare reducerea brusc a curentului prin circuit la o valoare practic nul. Energia electromagnetic nmagazineaz n bobin L n momentul imediat premergtor deschiderii circuitului (cnd curentul are valoare momentan i) Li la puterea 2, se transform n energie electrostatic ce apare n capacitatea format ntre electrozii starterului C, de forma 1/2Li=1/2Cu2; capacitatea C fiind foarte mic, tensiunea U care apare ntre electrozii starterului (sau ai tubului fluorescent, cu care acetia sunt legai n paralel) este relativ mare. Prin urmare, n acest moment, ntre electrozii nclzii ai tubului se aplic un vrf de tensiune care determin amorsarea descrcrii nti n atmosfera de argon i apoi, la scurt timp, n vapori de mercur formai.Dup aprinderea tubului fluorescent, tensiune reelei se mparte pe bobin L i pe tub; tensiunea tubului, care este aplicat starterului este prea mic pentru amorsarea descrcrii n acesta din urm, de aceea starterul iese din funciune pe toat durata aprinderii tubului.Ciclul de aprindere dureaz 1-2 secunde sau chiar mai mult, dac tensiunea reelei este sub cea normal.Dac dintr-un motiv oarecare tubul nu s-a aprins, ciclul se repet; n cazul n care tubul este defect, starterul ncearc s-l aprind fr succes de un numr mare de ori i durata sa de via se reduce, intru ct el este dimensionat s funcioneze ntr-un regim de scurt durat. Pentru evitarea acestui fenomen se folosete uneori starterul de siguran a crui funcionare rezult din figura 6. Dac tubul este defect, curentul care trece n regim intermitent prin circuitul starterului produce nclzirea lamei bimetalice, care se ncovoaie, elibernd contactul care se ridic tras de resortul r i circuitul se ntrerupe. Dup nlturarea defeciunii, contactul se readuce n poziia de funcionare cu ajutorul butonului P.n afar de schema cu balast inductiv studiat n figur 1 care absoarbe un curent, un curent defazat n urma tensiunii de unghi de circa 60 (cos=0,5), se mai folosete n practic i schema cu balast capacitiv reprezentat n figur 2 datorit condensatorului n serie, curentul absorbit este defazat naintea tensiunii cu un unghi de 60 (cos=0,5).Schema cu balast pentru aprindere rapid fr starter reprezentat n figur 3 permit aplicarea supratensiunii necesare aprinderii cu ajutorul unui circuit oscilant realizat de capacitatea C i un cuplaj inductiv M. Frecvena proprie a acestui circuit este apropriata de cea a reelei, o parte din aceast tensiune fiind aplicat la electrozii lmpii. Aprinderea este foarte rapid i mai sigur la temperaturi mai joase dect la lmpile echipate cu starter de construcie obinuit. Lampa, care trebuie s se aprind cu electrozii reci, are o construcie particular. Factorul de putere al acestui circuit este foarte apropiat de unitate.Capitolul 4 PROTECTIA BARELOR COLECTOAREPrincipalele protecii ale barelor colectoareBarele colectoare reprezint instalaii de importan vital, iar un defect pe bare poate avea consecine grave, determinnd ntreruperea tuturor instalaiilor racordate la barele respective.Protecia barelor colectoare se realizeaz, n principal, prin intermediul barelor de tensiuni ridicate (de exemplu 110, 220, 400 kV) se folosesc protecii difereniale complete, care include n circuitul diferenial toate derivaiile de la bare; la tensiuni mai mici, unde exist bobine de rectanta pe linii (de exemplu 6 kV), se folosete protecia diferenial incomplet, care nu include liniile radiale n circuitul diferenial i, deci, se reduce sensibil costul produciei, micorndu-se mult numrul de grupri de transformatoare de curent necesare.Protecia diferenial completn figur urmtoare este ilustrat realizarea proteciei difereniale complete a unui sistem simplu de bare cu dou linii de alimentare (L-1, L-2) i dou linii de plecare (L-3, L-4). Dup cum rezult din schema monofilara, circuitul diferenial se realizeaz conectnd printr-un conductor bornele dinspre interiorul zonei protejate (dinspre barele colectoare) ale transformatoarelor de curent TC i legnd ntre ele bornele dinspre exterior; n derivaie cu circuitul diferenial astfel format este conectat releul de curent 1 (n schema monofilara este reprezentat un singur releu), care comanda releul intermediar 2 i declanarea tuturor ntreruptoarelor racordate la bare. Pentru regimul normal, sensurile curenilor primari i ale curenilor secundari sunt reprezentate prin sgei cu linie continu. n acest regim, suma curenilor care intr n nodul reprezentat de barele colectoare este egal cu suma curenilor care ies din nod, deci:respectiv: ntruct toate transformatoarele de curent TC au acelai raport de transformare, pentru curenii secundari rezult o relaie aproximativ:Urmarind circulatia curentilor secundari se constata ca rezulta pentru curentul I, prin releul 1 expresia:Prin releul 1 circula un curent I aproximativ nul; in realitate, prin releul 1 circula curentul de dezachilibru, deci: Ca i la generatoare i transformatoare, pentru micorarea efectelor curentului de dezechilibru se folosesc transformatoare cu saturaie rapid TSR (care nu sunt reprezentate n figur), sau relee cu bobine de frnare. n cazul unui scurtcircuit pe bare, n punctul K, se modifica sensurile curenilor, acetia fiind reprezentai prin sgei cu linie ntrerupt; se constat c, n acest caz, prin releul 1 circula suma tuturor curenilor secundari i protecia acioneaz. Pentru a se mpiedica acionari greite ale proteciei, curentul de pornire trebuie s fie superior celui mai mare curent secundar, deoarece, n cazul unei ntreruperi n circuitul secundar al unui transformator de curent, prin releul 1 va circula un curent egal cu curentul secundar ntrerupt.

CAPITOLUL 5EXECUTAREA INSTALAIILOR ELECTRICE INTERIOARE

Orice instalaie electric se execut dup un proiect de execuie ntocmit de proiectanii de specialitate.Instalaiile electrice de iluminat sunt alimentate de la tablouri de distribuie separate de cele care alimenteaz instalaiile electrice de for. Succesiunea tuturor operaiilor necesare pentru executare unei instalaii electrice formeaz procesul tehnologic de execuie al instalaiei respective.Principalele operaii care trebuie executate sunt:1. Transpersarea pe tavanul i pe pereii ncperilor a instalaiei electrice, indicate pe planul de execuie, sparea anurilor n perei, a locaurilor pentru doze, dibluri, prize, ntreruptoare, i fixarea acestora n montaj aparent sau ngropat;2. Tragerea conductoarelor in tuburile de protecie, executarea legturilor ntre conductoare i izolarea lor;Montarea aparatelor de comutare, a consumatorilor de energie electric i a tablourilor de distribuie;Verificarea instalaieiProcesul tehnologic difer de o lucrare la alta i uneori de la un antier la altul, n funcie de materialele i utilajele folosite, de specificul cldirilor n care se execut.

5.1 TRANSPUNEREA SCHEMEI ELECTRICE DUP PROIECT

Aceasta este operaie important, care const n identificarea i transpunerea cu precizie pe teren, a coninutului planurilor. Cu aceast ocazie se va nsemna locul unde se monteaz: corpurile de iluminat, ntreruptoarele, prizele, dozele, mainile electrice, precum i tablourile de distribuie, tuburile de protecie, cai locurile unde se vor executa strpungerile prin ziduri i planee.Trasarea circuitelor se efectueaz cu ajutorul sforii de trasat, nnegrite de negru de fum.La instalaiile ngropate, circuitele se traseaz pe construcia ne tencuita.Trasarea se face cu cret sau crbune, folosindu-se semnele convenionale pentru aparatele respective.Orientare orizontal asorii nainte de trasare se verific cu nivela cu bul de aer, cu metrul sau cu compasul de lemn, msurndu-se de circa 30-50 cm de la tavan. Direcia vertical a traseelor se verific n prealabil cu cu firul de plumb sau cu nivela cu bul de aer.

5.2 SPAREA ANURILOR I EXECUTARE STRPUNGERILOR

Sparea anurilor se execut cu dalta lat, dalta cu vrf, i cu ciocanul pneumatic sau maini electrice de gurit i frezat anuri.n tavane nu se dltuiesc anuri. Tubul de protecie se monteaz peste planeu.La planeele din prefabricate, gurile se dau de obicei nainte de montarea elementelor pe planee la locul lor. Grinzile prefabricate nu se strpung.

5.3 MONTAREA TUBURILOR DE PROTECIE

Operaiile de montare i fixare a tuburilor de protecie sunt precedate de unele lucrri pregtitoare, n cadrul crora se confecioneaz unele piese care asigur nndirea tuburilor i fixarea lor, se efectueaz unele operaii de tiere i ndoire.Tuburile IP se nndesc ntre ele cu manoane din tabla plumbuit. mbinarea tuburilor PCV-IP se face cu ajutorul diferitelor piese auxiliare: curbe (90), semicurbe (45), i manoane. Aceste piese auxiliare sunt prevzute la ambele capete cu poriuni lrgite, astfel nct s fie posibil mbinarea cu tubul de acelai diametru.

Tierea, ndoirea, i filetarea tuburilor de protecie. nainte de a fi tiate, tuburile de protecie se msoar, potrivit traseului stabilit prin proiectul de execuie. Se ine seama de curbele ce urmeaz a se face, de amplasarea dozelor de protecie, se folosete ferstrul pentru tiat metale sau cletele cu role.

- Montarea i fixarea tuburilor de protecie

Tuburile de protecie IP montate aparent se fixeaz cu ajutorul unor brri sau scoabe, care sunt prinse la rndul lor n dibluri. Cnd sunt montate ngropat, tuburile IP se fixeaz n anuri prin agrafe. Fiecare agraf este confecionat dintr-o bucat de srm de oel de circa 1mm grosime, legat de captul unui cui. Cuiul se bate n fundul anului dltuit, n dreptul unui rost dintre dou crmizi. Dup ce se introduce tubul insan, capetele srmei se mpletesc.Montarea tuburilor P comporta operaii asemntoare celor necesare n cazul montrii aparente a tuburilor IP.Dac tuburile P trebuie montate pe grinzi, ferme sau dac se monteaz mai multe tuburi pe acelai traseu, se folosesc diferite scoabe fixate direct pe dibluri n zid sau pe console.

n montajul ngropat, tuburile PEL se fixeaz n mod asemntor tuburilor IP montate ngropat, iar montajul aparent este asemntor celui folosit n cazul tuburilor P.Instalaiile electrice n evi de oel se execut n mod asemntor instalaiilor n tuburi PEL pozate aparent sau montate sub pardoseal.evile de oel se pot monta pe console i ni canale vizitabile din beton, executate n pardoseal. n aceste canale evile se aeaz la circa 10 cm deasupra fundului canalului.Montarea tuburilor de protecie n construciile din elemente prefabricate

Executarea instalaiilor electrice folosind tehnologia de nglobare n panourile de beton a dozelor i tuburilor de protecie din PCV prezint avantajul c o parte din manopera executat pe antier este transferat n fabric i n acest fel se reduce timpul de execuie n antier, se asigura o calitate mai bun a lucrrilor de instalaii electrice i o cretere a productivitii.Racordarea tuburilor din perei cu cele din planee este o operaie care se execut pe antier i la care se cere foarte mult atenie.Dup montarea panourilor, nainte de monolitizare este necesar executarea lucrrilor de racordare a instalaiei ntre perei i planee.Dup operaia de racordare a ntregii instalaii urmeaz tragerea conductoarelor i executarea legturilor care se face c la instalaiile sub tencuiala.5.4 MONTAREA CONDUCTOARELOR

- Montarea aparenta a conductoarelor

Conductoarele electrice care compun circuitele instalatiilor electrice au caracter de lunga durata, trbuie protejate prin tuburi protectoare. Cand instalatiile electrice au caracter de scurta durata, fiind destinate diferitelor constructii de pe santiere, iluminarii incaperilor in timpul tencuirii sau zugravirii lor, conductoarele se monteaza aparent, fixandu-se direct pe pereti sau pe tavan, cu ajutorul rolelor. Conductoarele utilizate in mod normal in astfel de instalatii sant cele cu izolatie de cauciuc precum si conductoarele ilolate rezistente la intemperiiConductoarele care coboara spre motoare electrice, intreruptoare, comutatoare, prize se introduc in tuburi de protectie, incepand de la o inaltime de circa 2, 5 mdeasupra podelei.Trecerea conductoarelor prin perete, prin planseele dintreetaje se face introducandu-se conductoarele in tuburi de protectie.

- Tragerea conductoarelor in tuburi de protectie si executerea legaturilor intre conductoare

Conductoarele se introduc in tuburi numai dupa ce tencuiala in care sunt ingropate tuburile s-a uscat.Conductoarele aceluiasi circuit trifazat, inclusiv conductorul neutru, se introduc in acelasi tub. In instalatiile pentru curent con tinuu se poate introduce cate un conductor in tub separat.

- Tragerea conductoarelor de cupru

Inainte de introducerea conductorului in tub, capatul conductorului se indoaie, pentru a nu se agata de izolatia interioara a tubului sau de asperitatile existente in interiorul tubului.Se introduce apoi conductorul printr-un capat si se impinge cu atentie in tub pana cand conductorul apare la celalalt capat al tubului.Daca instalatiile se executa in tuburi pozate aparent, conductoarele pot fi trase in tuburi odata cu montarea acestora.In acest scop, inainte de a fi introduse in tub, conductoarele se taie la lungimea necesara.Legaturile conductoarelor de cupru in doze se executa prin lipire, uneori prin sudare saucu ajutorul clemelor speciale, prevazute cu suruburi.

- Tragerea conductoarelor de aluminiu

Intrducerea conductoarelor de aluminiu in tuburi se executa numai prin impingere, si nu prin tragere.Conductoarele de aluminiu se instaleaza in tuburi bine uscate si curatite in interior.Pentru aceasta se introduc in tub, cu ajutorul unei sarme de otel, un dop de cauciuc, o perie cilindrica de sarma sau, la nevoi, numai un somoiog de calti.Legaturile dintre conductoarele de aluminiu se fac cu ajutorul clemelor de legatura prevazute cu saiba arcuita sau cu ajutorul altor dispozitive de stingere, care sa asigure o presiune permanenta intre conductoare si clemele de legatura.

- Montarea conductoarelor INTENC

Conductoarele INTENC se monteaza aparent, sau ingropat, fara a se mai introduce in tuburi de protectie.La traversarile peretilor sau planseelor mai groase de 7 cm, conductele INTENC se protejeaza in tuburi IP sau PCV-IP.Conductoarele INTENC montate peste plansee se protejeaza cu un strat de mortar de ciment sau cu alt material protector.

- Montarea aparenta a cablurilor

Fixarea acestor cabluri pe pereti se face fie cu ajutorul scoabelor, fie cu ajutorul consolelor metalice, in mod asemanator fixarii tuburilor de protectie.

In incaperile permanent umede, unde distanta dintre cablu si perete trebuie sa fie de minim 1 cm, fixarea cablurilor se face pri bratari speciale, montate in perete.5.5 MONTAREA APARATELOR DE CONECTARE, COMANDA SI PROTECTIE

Aparatele electrice de conectare si protectie pentru instalatii interioare au o constructie simpla care asigura o manevrare usoara.Printre cele mai utilizate aparate de conectare se mentioneaza :1.intreruptoarele, care inchid sau deschid unul sau mai multe circuite electrice sub sarcina;2.comutatoarele, care servesc la modificarea, in mod sucesiv, a conexiunilor unuia sau mai multor circuite electrice;3.prize de curent cu fisa, care leaga un receptor de energie electrica 5.6 MONTAREA INTRERUPTOARELOR

1. Se demonteaza mai intai placa sau capacul aparatului, desfacandu-se in acest scop suruburile.Prin aceasta, clemele de legatura ale intreruptorului devin acesibile.2. Se dezizoleaza apoi capetele conductoarelor circuitului pe o lungime de circa 1 cm, atat cat este necesar pentru axecutare legaturii la borne.3. Se introduc capetele conductoarelor astfel pregatite in locasurile bornelor si se strang bine suruburile de contact. 4. Se slabesc suruburile care tin desfacute ghearele de fixare, se introduce aparatul in doze si se strang suruburile pana cand ghearele desfacandu-se fixeaza intreruptorul pe peretii dozei.5. Se monteaza placa sau capacul intreruptorului, fixandu-se prin suruburi.Intreruptoarele se monteaza dupa necesitati, pentru a actiona unul sau mai multe corpuri de iluminatdeodata.Ele se conecteaza la conductorul de faza, nu la cel de nul, pentru ca atunci cand aparatul este deschis, lampa sa nu se mai afle sub tensiune.

5.7 MONTAREA COMUTATOARELOR

Comutatoarele se folosesc atunci cand se urmareste sa se aprinda o parte sau toate lampile unei lustre, unul sau mai multe corpuri de iluminat.Montarea aparenta sau ingropata a comutatoarelor, precum si fixarea conductoarelor circuitului in locasurile clemelor respective, se face in mod asemanator ca la intreruptoare.In cazul comutatoarelor, sant necesare insa, pe langa conductorul de faza si cel de nul, inca unul sau doua conductoare suplimentare de nul, dupa tipul comutatorului folosit, ca de exemplu comutator serie, de scara sau comutator cruce.

5.8 MONTAREA PRIZELOR

Prizele bipolare se monteaza aparent sau ingropate sub tencuiala, in mod asemanator intreruptoarelor si comutatoarelor.La prizele prevzute cu contact de protecie, acestea se leag printr-un conductor de cupru F-500, de minim 2, 5 mm ptrai, de cea mai apropiat conducta metalic de ap cald, sau la nulul firidei de branament. Legtur se face prin lipire sau printr-o brar metalic.Prizele nu se monteaz n camerele de baie. Prizele pentru mainile electrice de brbierit se pot monta n camerele de baie lng chiuveta numai dac sunt alimentate printr-un transformator special de separare cu o putere de cel mult 15 w.n camerele de locuit i birouri prizele se fixeaz la o nlime de 4 0, 15-0, 30m de la pardoseal. ncperile cu pardoseli neizolate (cu mozaic, beton) ca de exemplu ateliere, buctarii nlimea de montare a prizelor va fi de 1, 20-1, 40 m, iar n grdinie, cree prizele se monteaz la 1, 50 m nlime de podea.

5.9 MONTAREA NTRERUPTOARELOR I COMUTATOARELOR PACHET I NTRERUPTOARELOR CU PRGHIE

Pentru ntreruperea i comutarea circuitelor de lumin i de for se utilizeaz ntreruptoare i comutatoare pachet. Ele pot fi bipolare sau tripolare.Atunci cnd sunt utilizate pentru conectarea sau deconectarea circuitelor care pleac de la tablourile distribuie sau pentru acionarea diferitelor utilaje, ntreruptoarele pachet se monteaz pe tablouri de distribuie, pe schelete metalice fixate n pardoseala lng utilajele pe care le deservesc, sau direct pe corpul utilajului respectiv.Dac sunt folosite pentru acionarea unor corpuri de iluminat ce totalizeaz puteri mari i deci intensiti mari de curent, ntreruptoarele i comutatoarele pachet se monteaz aparent pe perei, pe dibluri de lemn. Fixarea lor se face prin uruburi introduse n urechile de fixare aflate pe talpa aparatelor.ntreruptoarele i comutatoarele pachet pot fi utilizate numai n ncperi uscate, cu atmosfera lipsit de pulberi, sau gaze inflamabile.- ntreruptoarele cu prghie servesc i ele la ntreruperea i separarea circuitelor de for i lumin, strbtute de intensiti de curent mai mari. ntreruptoarele cu prghie se fixeaz pe placa tabloului de distribuie prin uruburi cu piuli.ntreruptoarele cu prghie se monteaz n poziie vertical, astfel nct deschiderea circuitului s se fac prin acionarea n jos a mnerului. Alimentarea se face la bornele superioare, iar plecrile circuitului spre receptoare se leag la bornele inferioare.Acionarea se face manual, prin intermediul unui mner de material izolant.

5.10 MONTAREA NTRERUPTOARELOR I PRIZELOR ETANE

- ntreruptoarele se monteaz aparent, fixndu-se pe dibluri cu uruburi introduse locaurile anume destinate pe talpa carcasei aparatului.Cnd instalarea acestor aparate se face pe perei de lemn, se introduce ntre ntreruptor i perete o plac din material necombustibil.- Prizele etane se monteaz de regul n plan vertical i se fixeaz n locul de montaj prin uruburi introduse n urechile de fixare ale prizei.Conductoarele de alimentare trase n tuburi IPE se introduc prin orificiul de racordare al tubului la priz. Capetele conductoarelor de alimentare, dezizolate, se leag la borne.

5.11 MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT

Corpurile de iluminat sunt dispozitive care fixeaz lmpile electrice i permit alimentarea lor cu energie electric.

5.12 MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LMPI CU INCANDESCENTCorpurile de iluminat se pot instala fie prin suspendare de tij lor metalic fie prin fixarea direct pe perei sau tavan. La montajul suspendat, corpul de iluminat se aga de un crlig fixat mai de dinainte de tavanul ncperii. Acest crlig numit crlig de plafon, se prinde de tavan cu ajutorul unui diblu de lemn sau metal. Crligul de plafon se fixeaz apoi cu mortar de ciment.Legturile ntre instalaia interioar i corpul de iluminat se execut fie cu ajutorul clemelor, fie prin rsucirea conductoarelor cu cletele plat. Legturile trebuie bine izolate cu band izolant, pentru a nu se produce scurtcircuite prin atingerea capetelor conductoarelor insuficient izolate de crligul de plafon sau de corpul de iluminat.Legarea conductoarelor la dulia corpurilor de iluminat se face n modul urmtor: se deurubeaz inelul de porelan 1 i mantaua duliei 2, ajungndu-se n acest fel la miezul de porelan 4, pe care sunt fixate clemele de legtur 6 i 7. Se leag apoi conductoarele corespunztoare, ndoindu-se n form de ochi capetele dezizolate ale conductoarelor dup care se strng uruburile clemelor 8. Se izoleaz poriunea 5 a conductoarelor, care iese din dulie, se verific dac firele dezizolate nu se ating ntre ele sau nu ating mantaua duliei i apoi se monteaz dulia. Conductoarele 3 se trag n interiorul tijei de susinere a corpului de iluminat. Nici corpurile de iluminat, nici mcar duliile simple, nu trebuie s fie atrnate de conductoare, deoarece acestea se pot deforma sau se pot rupe.La montarea corpurilor de iluminat, conductorul de nul se leag totdeauna de filetul duliei, respectiv la contactul exterior al duliei, din care cauza se recomand a se folosi drept fir de nul un conductor care are o culoare deosebit a mbrcmintei exterioare sau un fir de control diferit de conductoarele de faz. Montarea corpurilor de iluminat pe perei, n ncperi uscate, sau umede cu intermitent, se face prin fixarea lor cu uruburi n dibluri de lemn ngropate sub tencuiala. n ncperi umede, cu gaze corozive, se folosesc corpuri de iluminat impermeabile sau etane.

5.13 MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LMPI CU LUMINISCENTA (FLUORESCENTE, CU DESCRCRI N GAZE I VAPORI DE MERCUR)Lamp fluorescent se fixeaz n cele dou dulii de la capetele corpurilor de iluminat, rsucindu-se uor pn cnd contactele lmpii au intrat n locaurile duliilor.Corpurile de iluminat fluorescente se monteaz fie la distan unul de altul, fie cap la cap.Montarea lor la tavanul ncperii respective se poate face prin suspendarea cu tije sau cu lanuri metalice sau prinse direct pe tavan.Montajul corpurilor de iluminat fr distana fa de tavan se face prin fixarea cu uruburi a fundului carcasei, de diblurile introduse n prealabil n tavan. Dup aceasta se fixeaz cu uruburi corpul lmpii pe carcas. Tijele de suspensie se aga cu un capt de plafon printr-un crlig montat n plac de beton. Cellalt capt se nurubeaz n corpul lmpii.

CAPITOLUL 6tuburiLE fluorescente intr-o sala de cursCt privete ergonomia clasei de elevi i valenele ei formativ-educative investigaiile realizate pe domeniul managementului clasei de elevi au nceput s ating i anumite subiecte considerate pn n prezent elemente conexe procesului instructiv-educativ, cum ar fi ergonomia clasei de elevi. Cnd facem referire la dimensiunea ergonomic a clasei de elevi, avem in vedere urmtoarele probleme:1.- forma clasei, 2.- suprafaa i volumul, 3.- iluminarea i ventilarea, 4.- dispunerea mobilierului5.- vizibilitatea, 6.- pavoazarea (amenajarea slii de clas)Suporturile investigaionale moderne aduc probe certe n favoarea acestor dimensiuni, considerndu-le fundamentale n economia general a procesului didactic, ca proces managerial.1- Forma clasei: este determinat de civa factori : obinerea unui ambient ct mai plcut; asigurarea unei mobilri variate din punct de vedere funcional; obinerea parametrilor igienici recomandai de medici (ventilare, iluminare natural) i asigurarea unei construcii eficiente i durabile . Din analiza realizrilor de pn acum rezult c formele (geometrice) de clas cele maiutilizate sunt ptratul i dreptunghiul compact. Forma ptrat permite o flexibilitateremarcabil n aranjarea mobilierului i favorizeaz micorarea distanei de la tabl laultimul rnd .n funcie de ciclurile de nvmnt se pot adopta variante de mobilare diferite: tradiional (n cazul ciclului primar) sau aul i de conferin (pentru ciclurile mai mari denvamnt).2- Suprafaa i volumul clasei: se determin n funcie de numrul de elevi acceptat pentru o grup (rezultat al posibilitilor economice i de acoperire cu cadre didactice). Se consider c suprafaa optim pentru un elev este n jurul a 1,5 mp i c numrul de elevi ntr-o clas variaz ntre 25 i 40 pe plan mondial.3- Iluminarea i ventilarea clasei: influeneaz hotrtor procesele educaionale.Luminarea natural se poate asigura prin vitrarea unuia sau mai muli perei (adiaceni sau opui) ai clasei astfel nct s se realizeze o suprafa vitrat de 1/3 din suprafaa pardoselii. Criteriul principal care este urmrit n proiectarea unei sli de clas este obinerea unei luminri ct mai uniforme pe suprafaa de lucru. Modul de iluminare natural are o influen covritoare asupra formei slilor de clas, impunndu-se dou tipuri principale :- clasa orientat (dirijat) - este de form dreptunghiular, iar cea mai bunluminare se obine prin vitrarea uneia din laturile lungi, asigurndu-se o lumindirijat, de la stnga, care impune o mobilare frontal a clasei- clasa neorientat - este de obicei de form ptrat n care se poate realizaorganizarea liber care impune asigurarea unei luminri generale pe tot perimetrul.Orientarea claselor se face preferenial ctre sud est, considerndu-se c se asigur astfel lumin de cea mai bun calitate.Aerisirea n sala de clas se obine relativ uor n soluiile cu luminarea natural bilateral sau cu ferestre pe pereii adiaceni i mai dificil n soluia cu iluminarea pe o singur parte.Iluminatul artificial va asigura 150 lucsi pentru iluminatul incandescent si 300 lucsi pentru iluminatul fluorescent n slile de grup.Iluminatul: n sala de curs va fi de minimum 300 lucsi pentru iluminatul fluorescent si minimum 150 lucsi pentru iluminatul incandescent (sau 24 W/mp), n slile de desen: 400-500 lucsi pentru iluminatul fluorescent si minimum 40 W/mp pentru iluminatul incandescent,n slile de gimnastic si de festivitti, iluminatul artificial va fi de 200 lucsi. Prizele si ntreruptoarele electrice vor fi amplasate mai sus dect posibilitatea de atingere a copiilor. n plus, vor fi protejate. Microclimatul din slile de grup si dormitoare va asigura o temperatur de 20-22oC, o umiditate relativ de 30-60% si o vitez a curentilor de aer de 0,1-0,3 m/s. Cubajul de aer va asigura 8 mc/copil (n camerele de grup folosite ca dormitoare sau/si sli de mese, precum si n dormitoarele cu paturi fixe din colectivittile cu program sptmnal si casele de copii prescolari), de 5 mc/copil (n cazul utilizrii camerelor de grup numai pentru procesul instructiv-educativ) si de minimum 6 mc/copil (n dormitoarele cu paturi fixe din grdinitele cu program prelungit).

CAPITOLUL 7FIA POSTULUII. DESCRIEREA POSTULUI 1. Postul :TEHNICIAN ELECTRONIST2.Relatii:- este subordonat (raspunde direct) directorului de departament; - cu serviciul vanzari, cu serviciul gestiune, livrari, garantii3. Sarcinia. (zilnic) repara produsele defecte primite de la departamentul tehnic si preluare garantii.b. (zilnic) intocmeste fise de prezentare pentru fiecare produs testat/reparat, cu informatii referitoare la piesele inlocuite pe care le va prezenta directorului de departament si dep.garantii.c. are in gestiune toate piesele folosite la repararea produselor primite ;d. ptr.achizitionarea pieselor necesare inlocuirii/repararii celor defecte,trebuie sa intocmeasca un necesar,care va fi vizat de directorul de departament si serviciul financiare. (ORI DE CATE ORI ESTE NEVOIE) informeaza directorul de departament ethnic asupra problemelor intalnite frecvent(loturi cu probleme);f. (ORI DE CATE ORI ESTE NEVOIE) solicita de la departamentul tehnic al furnizorului informatii tehnice despre produse;g. (ORI DE CATE ORI ESTE NEVOIE) participa activ la orice actiune din cadrul firmei care necesita cunostintele tehnice pe care le poseda (instalari, dezinstalari, teste, seminarii de instruire);h. este strict interzisa navigarea pe internet in timpul programului,in interes personal.Nu se foloseste telefonul fix ptr.convorbiri catre mobil.i. Nu se admite efectuarea de alte activitati care nu se regasesc in fisa postului, fara aprobarea sefului de department.j. Invoirile se anunta cu cel putin 24 ore inainte, specificandu-se ziua dorita, ora plecarii din firma, ora intoarcerii in firma. 4.Responsabilitati generale:a. respecta programul de lucru(9.30-18.00) si regulamentele de ordine interioara b. respecta termenele alocate fiecarei activitatic. respecta imaginea si politica companiei in relatia cu tertiid. participa la toate sedintele organizate in cadrul departamentuluie. raporteaza ori de cate ori i se cere activitatea desfasurata si problemele apar f. raspunde civil, disciplinar, administrativ sau, dupa caz, penal, de necesitatea, oportunitatea, legalitatea si realitatea documentelor pe care le-a intocmit sau la care a participat si care privesc utilizarea mijloacelor materiale sau banesti ale firmei.Scopul postului ,activitati principale si responsabilitati :Munca include fabricarea, ajustarea, repararea, renovarea si ntretinerea produselor electronice. n raport cu aparatura i materialele utilizate: diverse instrumente electrice, testere, aparate de lipit, clesti , surubelnite etc.II. ATRIBUIILE POSTULUI: Obiectele cu care se lucreaza n general sunt:o produsele electronice ale consumatorului (adica aparate TV, aparate radio, casetofoane, video, combine muzicale, masini de jocuri mecanice etc.), o echipamente de birou (adica copiatoare, calculatoare), o sisteme automate (adica diferiti senzori si controlori), o echipamente de telecomunicatie si alarme (adica detectoare de incendiu, sisteme anti-furt, pupitre de comanda etc.), o echipamente de transmisie (adica echipamente pentru studiourile de radio si televiziune, sau sisteme folosite de interpreti),o instrumente de masurare si de laborator (exemplu voltmetre, osciloscoape, generatoare de frecventa, potentiometre, masuratori de umiditate), o sisteme medicale (pacemakere, electrocardiografe, electroencefalografe), o sisteme de control si instrumentare (adica echipamente de control masini n industria chimica, textila, a celulozei si hrtiei), echipament de telecomunicatii si de paza, echipament de transmisie, de masurare, instrumente de laborator si medicale, sisteme de control de diverse tipuri.

III DESFASURAREA ACTIVITATIIMunca se desfasoara n diferite medii, unde sunt instalate aparaturile electronice adica:n ateliere, fabrici, birouri ,case particulare.Uneori, zgomotul si praful sunt inevitabile.IV. CERINTELE POSTULUIStudii necesare: o pregatire profesionala n domeniuV. APTITUDINI I DEPRINDERI NECESARE:o ncredere, o concentrare la locul de munca,o judecata rapida o capacitatea de a nvata. Sa respecte prevederile legale referitoare la securitatea si sanatatea in munca:-Sa respecte si sa aplice prevederile legale referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor;Grad de subordonare Se subordoneaza (sef birou,sef serviciu,director,administrator) VI.DREPT DE SEMNTUR: Intern: Extern:VII Relaii functionale:-are relatii de serviciu cu toate entitatile adiacente; -are relatii cu persoane juridice si persoane fizice care au tangenta cu sfera sa de activitate.VIII Pregatirea si experienta:Calificare si autorizatie specificaIX Autoritate si libertate organizatorica: - Daca este cazul

CAPITOLUL 8 MASURI DE PROTECTIE A MUNCII

In timpul executarii instalatiilor electrice, muncitorii electricieni trebuie sa respecte anumite reguli de protectie a muncii, pentru a evita diferite accidente cu urmari grave. Astfel:1. La executarea gaurilor in ziduri (caramida sau beton) se folosesc ochelari de protectie, pentru a feri ochii de praf, aschii de caramida.2. In cazul in care muncitorul electrician foloseste scara pentru executarea lucrarilor sale, el trebuie sa aiba grija sa prevada la capetele de jos ale scarilor rezemate, varfuri ascutite sau talpi de cauciuc, pentru a impiedica eventuala lor alunecare. Treptele scarilor de lemn trebuie sa fie totdeauna incadrate in cadru si nu batute in cuie. Scarile rezemate trebuie sa fie asezate sub un unchi de 60 grade fata de orizontala. Nu este permis sa se aseze scarile pe suporturi instabile.3. Cand se lucreaza pe scari rezemate la o inaltime mai mare de 4 m, trebuie folosita si centura de protectie, care se leaga de stalpul sau de constructia de care este rezemata scara. In cazul in care se folosesc scarile duble, este bine ca ele sa fie prevazute cu un lant sau cu un alt dispozitiv, care sa impiedice desfacerea scarii in timpul lucrului.4. Instalatorii electricieni vor avea grija sa nu aseze niciodata scarile in apropierea locurilor sau instalatiilor care se gasesc sub tensiune si care nu sunt protejate impotriva atingerilor accidentale. De asemenea, scarile nu se aseaza langa masini, angrenaje cu curele de transmisie aflate in functiune.5. Folosirea uneltelor electrice portabile ca : masini electrice de daltuit si frezat ziduri, de gaurit etc, alimentate la o tensiune de 220 v, este permisa numai in locuri uscate si numai cu conditia de a se lega la pamant partile metalice ale acestor utilaje.6. In incaperile umede se folosesc unelte electrice care functioneaza la tensiunea de 36, 24 sau 12 v. In timpul manipularii sculelor electrice nu este permisa apucarea uneltelor de partea lor actica sau de conductoarele de legatura cu sursa de alimentare, deoarece se pot produce accidente prin electrocutare.7. Instalatorul electrician care lucreaza cu uneltele electrice de gaurit sau de sapat santuri in zid, precum si cu dalti pneumatice, nu va sta pe o scara rezemata sau pe o scara dubla, deoarece exista pericolul de a se rasturna. De aceea, in cazurile in care urmeaza sa lucreze la inaltimi mai mari, electricianul care manuieste unelta electrica sau pneumatica va sta pe schele sau pe esafodaje construite in prealabil Masurile de protectie electrocutarii prin atingere directa sau indirecta sunt prevazute in normale generale de protectie a muncii. Legea ce ne asigura protectia muncii este Legea nr.90/1996.Legea prevede normativele de aplicare, dupa cum urmeaza :Art.1. Norme generale de protectie a muncii care cuprinde masurile principale de prevenire a accidentelor de munca si bolile profesionale.Masurile au ca scop prevenirea,eliminarea sau diminuarea factorilor de risc, de accident sau imbolnavire profesionala fiecarei componente in parte.Art.2. Normele generale de protectie a muncii sunt aplicate tuturor persoanelor fizice sau juridice, romane sau straine ce desfasoara activitati legale pe pamant romanesc, salariati, membri cooperatori, persoane angajate cu forme legale precum si ucenicilor, elevilor sau studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale.Art.55. Invatamantul de toate gradele, de stat sau particular va include in programa analitica cursuri speciale care sa cuprinda cunostinte de protectia a muncii atat generale cat si cu specific profilului de invatamant.Art.56. Instruirea de protectie a muncii la nivelul persoanelor fizice si juridice cuprinde trei faze : instruirea introductive generala ; instruirea la locul de munca ; instruirea periodica . Normele specifice de protectie a muncii sunt:reglementari cu aplicabilitate nationala care cuprind prevederi obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala in conditii de protectie a muncii. Scopul acestor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala existente in cadrul acestei activitati proprii celor patru elemente componente ale sistemului de munca:executant,sarcina de munca,si mediul de munca.Astfel,se are in vedere: analizarea si evaluarea normelor de protectie a muncii ; identificarea aparatelor din dotarea laboratorului ; identificarea functiilor aparatelor din laborator8.1 Instruirea personalului Toti lucratorii sunt obligati sa utilizeze echipamente individuale de protectie adecvate conform normelor de acordare si utilizarea,echipamentului individual de protectie emis de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Instructajul de protectie a muncii se efectueaza tuturor persoanelor care depun o activitate cu character obiectiv productive de manipulare,transport,intretinere ,reportaj precum si celor care prin natura obligatiilor profesionale conduc aceste activitati.8.2 Organizarea locului de munca si activitati Inainte de inceperea lucrarii persoanele trebuie sa verifice starea si functionarea uneltelor,sculelor,utilajelor si a tuturor componentelor si dispozitivelor ce urmeaza a fi utilizate si se vor lua masuri pentru a nu fi folosite decat cele corespunzatoare din de vedere al protectiei muncii. Este interzisa utilizarea sculelor sau al oricarui echipament tehnic improvizat sau care prezinta defectiuni.In locurile de munca in incinte cu risc de intoxicare cu diferite gaze de axfisiere,inceperea lucrarilor este permisa numai dupa ventilarea spatiului si verificarea prin probe atmosferice din spatial respectiv.Echipamentele tehnice din incaprile de lucru vor fi fixate si vor fi dotate cu dispozitive de protectie in stare buna.Instructiunile tehnice de exploatare si de utilizare a dispozitivelor de protectia muncii vor fi afisate.Locurile de munca vor fi mentinute in stare de curatenie. Este interzis sa se execute operatii de inlocuire,reparatii,interventii de orice fel la echipamente de telecomunicatii folosite in procesul de munca.Iluminatul natural si artificial se va realize astfel incat sa asigure o buna vizibilitate la locul de munca.Corpurile de iluminat trebuie curatate periodic.In incaperile de lucru se vor monta placi avertizoare si afise sugestive pe teme de protectia muncii referitoare la activitati.Lucrarile care prezinta pericol de electrocutare se vor executa sub supravegherea sefului de echipa.8.3 Protectia impotriva electrocutarii La exploatarea instalatiilor electrice trebuie sa se execute normele specifice de protectie a muncii.Este interzisa punerea sub tensiune a instalatiilor echipamentelor si utilajelor electrice care prezinta pericol de atingere a pieselor aflate normal sub tensiune.La montarea scurtcircuitelor de protectie trebuie sa se respecte ordinea urmatoare a operatiilor :a) verificarea tensiunii, b) legarea scurtcircuitorului la pamant, c) legarea scurtcircuitorului la bornele de faza. Toate prizele electroalimentare,cordoanele,prelungitoare alimentate cu tensiune mai mare de 60V trebuie echipate cu prize de tip scho adica cu un contact separat pentrul firul de masa.Nu se admite,sa se lucreze la instalatiile electrice cu mainile ude.Nu se utilizeaza curentul electric la tensiune care depasesc pe cele stabilitae.Nu se ating conductoarele neizolate sau insuficient izolate.In incintele in care se afla tablouri electrice pot fi acoperite cu afisele respective pentru a preveni pericolul de accidentare. Dupa terminarea lucrarilor, condesatoarele se vor descarca prin scurtcircuitarea terminalelor cu un conductor pana cand se descarcarea este completa.Gravitatea electrocutarii depinde de: rezistenta electrica medie a corpului (100 ohmi) ; la producerea unui incendiu trebuiesc inlaturate materialele combustibile si defectele de izolatie.8.4 Protectia impotriva incendiilor si a exploziilor In incaperile cu pericol de incendiu si explozii sunt interzise:fumatul,intrarea cu foc deschis,producerea de scantei,lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului din materiale sintetice.In acest scop, pe usa de acces se vor monta placute avertizoare.Este interzis fumatul in alte locuri decat cele stabilite prin normele tehnice P.S.I.In cazul producerii incendiilor la tablourile electrice nu se admite folosirea instinctoarelor cu spuma si numai celor cu dioxid de carbon.In caz de incendiu se va intrerupe imediat alimentarea cu energie electrica a sectoarelor incendiate si a celor amenintate de incendiu.Se va proceda imediat la singerea incendiului.8.5 Prevederi generale Fiecare lucrator va fi instruit pentru a acorda primul ajutor in caz de electrocutare sau alte accidente.Echipamentele de protectie si de lucru nu vor prevazute cu fermoare ci cu nasturi.Pentru lucrarile de constructii si intretinere la antene,paratrasnete etc. Se va tine seama de N.S.P.M. , pentru constructi si lucrari la inaltime.Toate normele de protectie a muncii referitoare la echipamentele analogice se aplica si in cazul echipamentelor digitale.

CONCLUZII n 1909, chimistul i inventatorul francez Georges Claude crea primul tub fluorescent. Astzi aceste dispozitive sunt omniprezente i totui principiul lor de funcionare este o enigm pentru cei mai muli dintre noi. Aflai n continuare ce se ntmpl n interiorul unei lmpi fluorescente.Pentru a nelege pe deplin modul de funcionare a lmpilor fluorescente e nevoie de o scurt introducere n natura luminii. n articolul despre spectrul electromagnetic se menioneaz c lumina este o form de radiaie electromagnetic. Adic fotoni, cuante de energie care n anumite condiii sunt eliberate de atomii constitueni ai diferitelor substane ntlnite n natur. Unul din modelele atomice moderne, puin simplificat pentru uurina nelegerii, dar n acord cu realitatea, ne prezint atomul ca fiind format dintr-un nucleu (ncrcat pozitiv i alctuit din protoni (sarcina pozitiv) i neutroni) n jurul cruia orbiteaz sarcinile negative, electronii. Creterea sau scderea nivelului energetic al unui atom corespunde saltului electronilor ntre orbitele permise de elementul chimic n cauz (diferite de la o substan la alta). Cnd transferm energie unei material, de exemplu nclzindu-l, electronii atomilor constitueni nmagazineaz energie "srind" pe nivele orbitale superioare, schimbndu-i astfel zona de micare n jurul nucleului. Cum atomii tind s revin la o stare natural de echilibru, acei electroni excitai i menin noile poziii pentru foarte puin timp, iar n momentul revenirii la starea iniial elibereaz o anumit cantitate de energie sub forma unui foton cu o anumit lungime de und. Aceast lungime de und, care d culoarea luminii emise, depinde de cantitatea de energie eliberat, deci de nsi anatomia materialului excitat (nclzit sau bombardat cu alt form de radiaie electromagnetic). Dicionarele limbii romne definesc fluorescena ca fiind proprietatea unor substane de a emite lumin vizibil atta vreme ct sunt bombardate cu radiaii ultraviolete. Este vorba deci de urmtorul fenomen care are loc n anumite materiale: absorbia de fotoni caracteristici radiaiei ultraviolete, urmat, n consecin, de eliberarea altor fotoni, cu o lungime de und mai mare, din spectrul vizibil, diferena de energie transformndu-se n vibraii moleculare sau cldur. Fenomenul a fost denumit dup fluorura de calciu - un mineral, compus chimic al fluorului, ntlnit n natur i care manifest proprietile descrise anterior. Aa cum se va vedea ulterior, tuburile despre care vorbim n acest articol folosesc pulberi fluorescente, bazndu-se pe proprietile speciale ale unor compui chimici care transform radiaia ultraviolet n lumin vizibil. Tuburile fluorescente se bazeaz pe un principiu de funcionare diferit de cel ntlnit n cazul becurilor obinuite (cu incandescen). Designul unei lmpi fluorescente este destul de simplu i rmne acelai indiferent de forma dreapt, circular sau n form de U a tubului. Are la cele dou capete doi electrozi, n principiu filamente spiralate din tungsten acoperite cu o substan emisiv care la temperaturi mari cedeaz uor electroni. Pe pereii interiori ai tubului se depune un amestec electrofor (pulbere fluorescent), n cele mai multe cazuri fiind vorba despre silicai de zinc, beriliu sau cadmiu i, mai recent utilizai, wolframaii de magneziu i calciu sau boratul de cadmiu. Dup depunerea amestecului fluorescent pe pereii tubului, acesta este nchis i vidat. La capete sunt prevzute dou piciorue prin care sunt trecui electrozii. Dup vidarea tuburilor, filamentele sunt nclzite i se introduce argonul i o cantitate mic de mercur lichid. Stratul luminofor are proprietatea de a absorbi energia radiaiei ultraviolete generate la descrcarea electric n vapori de mercur i argon la presiune sczut. Alte dou componente eseniale n funcionarea lmpilor fluorescente sunt starterul i balastul. La alimentarea cu energie electric starterul permite aducerea electrozilor la incandescen i apoi ntreruperea curentului de nclzire dup ce lampa se aprinde. Balastul realizeaz o supratensiune la bornele tubului, necesar la amorsarea arcului electric n amestecul de gaze din interior i, de asemeni, limiteaz ulterior curentul prin tub i n acelai timp permite o funcionare stabil a acestuia.La alimentarea lmpii cu energie electric, calea cu cea mai mic rezisten este prin circuitul care are n componen starterul (n timpul funcionrii normale curentul electric trece prin amestecul de gaze din interiorul tubului, dup cum se va vedea ulterior). Curentul electric strbate cei doi electrozi ai lmpii, nclzindu-i, ceea ce duce la eliberarea de electroni n interiorul tubului, deci, n consecin, la ionizarea argonului. Starterul este la rndu-i un mic tub care funcioneaz tot pe principiul descrcrii electrice ntr-un amestec de gaz ionizat, neon de cele mai multe ori. Cnd curentul electric alimenteaz iniial circuitul de bypass (s convenim s numim astfel circuitul cu starter), se genereaz un arc electric ntre cei doi electrozi ai starterului, realizndu-se conexiunea, iar starterul se aprinde. Unul din cei doi electrozi ai starterului este un bimetal care se ndoaie la cldur. Starterul aprins genereaz pe lng lumin i cldur, astfel c electrodul bimetalic se ndoaie i realizeaz contactul cu cellalt electrod al starterului. Dispare astfel arcul electric, gazul din interior nu mai este ionizat, i starterul se stinge, iar bimetalul nu mai primete cantitatea de cldur necesar i revine la forma iniial, deschiznd circuitul.n tot acest timp filamentele lmpii au ionizat gazul din interiorul tubului, dnd natere unui mediu conductiv din punct de vedere electric. Tubul mai are nevoie de o tensiune iniial pentru a se stabili un arc electric, iar aceasta este generat de balast. Cnd curentul electric strbate circuitul de bypass, balastul, n principiu o bobin, genereaz un cmp magnetic care este meninut de alimentarea cu energie electric. La deschiderea starterului, pentru o scurt perioad de timp balastul nu mai este alimentat, se schimb brusc intensitatea cmpului magnetic al bobinei, ceea ce duce la apariia unui vrf de tensiune de 1000-2000 de voli, suficient pentru a stabili descrcarea n amestecul de argon i vapori de mercur la presiune joas. Materialul emisiv depus la momentul fabricaiei pe cei doi electrozi emite electroni, care migreaz n interiorul gazului din tub. O parte din mercurul aflat n tub trece n form gazoas, iar amestecul gazos de argon i vapori de mercur este puternic ionizat. Pe msur ce electronii i atomii ncrcai pozitiv se mic n interiorul tubului, o parte dintre ei se ciocnesc cu atomii de mercur ai cror electroni sunt trimii pe nivele superioare de energie. Cnd acetia revin la nivelurile normale de energie, este eliberat radiaie ultraviolet (vaporii de argon i mercur au o asemenea structur chimic c n marea lor majoritate elibereaz fotoni din zona luminii ultraviolete). Intr apoi n rol i pulberea fluorescent cu care a fost tratat interiorul lmpii. Radiaia ultraviolet interacioneaz cu materialul respectiv n aa fel nct energia respectiv este convertit n cea mai mare parte n lumin vizibil, o mic parte fiind cedat de amestecul luminofor i sub form de cldur. Lumina fluorescent a urmat mai multor sisteme de iluminare care aveau la baz fenomenul de generare a unui arc electric ntr-un gaz ionizat. Se folosete acest sistem, generic cunoscut sub denumirea de neon, n special pentru lmpile decorative. n timp ce n cazul unora dintre aceste lmpi tubulare se folosete neonul, altele conin alte gaze pentru a genera lumin de alte culori dect roul-portocaliu emis de neon cnd este parcurs de curent electric. Alturi de neon, un alt gaz nobil , argonul, este cel mai des folosit. Argonul este o surs de radiaie ultraviolet, dar produce i lumin vizibil de culoare albastr. n combinaie cu mercurul, aa cum am descris anterior, argonul genereaz cantiti nsemnate de radiaie ultraviolet, folosit pentru a excita pulberile fluorescente depuse n interiorul lmpilor fluorescente care, n schimb, radiaz lumin vizibil. Variate nuane de lumin vizibil pot fi obinute prin folosirea perilor luminofori, dar i prin colorarea sticlei din care sunt fcute tuburile. Dei sticla lmpilor blocheaz doar o parte a luminii ultraviolete, cea mai mare parte a radiaiei nu trece de stratul fluorescent din interiorul tubului, nereprezentnd astfel un pericol. n mod frecvent, o cantitate mic de argon este folosit i n interiorul lmpilor cu neon, deoarece aceast combinaie de neon i argon genereaz arc electric la un voltaj mai mic dect neonul pur (are o rezistivitate electric inferioar). Prin adugarea acestei cantiti mici de argon, n jur de 0,01% din total, culoarea luminii produse de lamp nu se modific n mod semnificativ. Iat n continuare un tabel cu radiaia emis de peri compui gazoi ionizai.Radiaia electromagnetic emis n tuburile cu descrcare (arc electric) n gaz. ComparaieAmestec chimicNeonSodiu HalogenSodiu(Presiune sczut)ArgonVapori de argon i mercurVapori de argon i mercur + fosfor

Lungime de und a luminii dominante (n nanometri)~640 nm~620 nm~550 nm~460 nm~420 nmVariabil, funcie de fosforii alei

n concluzie, este de reinut principiul de funcionare a lmpii fluorescente const n generarea de radiaie electromagnetic n spectrul vizibil prin excitarea cu radiaie ultraviolet a unei pulberi fluorescente. Lumina ultraviolet este produs de o descrcare electric ntreinut ntr-un amestec de argon i vapori de mercur la presiuni sczute. O lamp fluorescent consum doar un sfert din energia electric necesar unui bec cu incandescen pentru a genera aceeai luminozitate i aceasta n special deoarece n cazul becurilor clasice o mare parte a energiei electrice se pierde sub form de cldur. Durata medie de funcionare a unui tub fluorescent este de pn la 10 ori mai mare dect cea a unui bec clasic, dar acesta din urm este n continuare preferate n special n interiorul locuinelor pentru c emite o lumin mai "cald", cu nuane de galben i portocaliu. Lmpile fluorescente au devenit ns preponderente n special n mediile industriale i n cldirile de birouri, acolo unde consumul de energie electric inferior i durata medie de funcionare superioar reprezint argumente puternice n favoarea folosirii acestora.

BIOBLIOGRAFIE

1. Berrutto V., Bertoldi, Rotaru C., GREEN LIGHT IN ROMANIA, Conferina internaionala de iluminat, 2003, 05.2. BOX N., FUTURISTIC LIGHTING IN THE URBAN LANDSCAPE, Conferina internaionala de iluminat, 2003, 10.3. ***CIE Guide on interior lighting, nr.29/2, 1986.4. ***Commisson internationale de leclairage (CIE) http://www.members.eunet.at/cie/5. ***High Performance Schools Best Practices Manual, www.chps.net.6. ***International Association for Energy-Efficient Lighting)IAEEL) http://www.iaeel.org/7. Edward E Hammer, Eugene Lemmers, Dail L Swanson: Circuit for starting and operating fluorescent lamps. General Electric Company August 19838. Gerald L Bucher, Christopher H Welker, Edward E Hammer, Curtis E Scott, Thomas F Soules: UV absorbing lamp glass. General Electric Company September 19949. Manual pentru autorizarea electricienilor instalatori. Centrul de informare i documentare pentru energetic.Ion Mihai, Dorin Merica, Eugen Mnzrescu. Bucureti 1995.10. Agenda electricianului. Editura Tehnic. Bucureti 1985.11. Cartea instalatorului electrician. Editura Tehnic 1970.12. Normativ I-7/2002 pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pn la 1000V c.a. i 1500V c.c.Institutul de cercetri pentru echipamente i tehnologii n construcii ICECON -SA

ANEXE

47