DIN POVESTILE UNCHIASULU1 SFATOSO.

DESPRE

POHL CRACHINULUI(KRIST-BAUM)

DE

P. ISPIRES CUCit.tepTtor-Tipogrqf.

<04

BUCURESCI

TIPOGRAFIA ACADEMIET ROMANE(LABORATORY! ROMANI).

26, Strada Academia, 26.

1886.

-

s.

PATOS

LroIcu BAJENARUA UTOR.0... QZ5Athas.ge.4,V 0 Le.d.

DESPRE

POMUL CRICIUMTLIJI(KRIST-BA.1131)

0-19:r E C4r a iJ koglillaRIU1-111

De mult doreaM sa,nej0- adundm odd-,

tick, unclear, ca sV spui ce-am vëzutauzit i ea de cand tar6sc pe pa-

mênt ale pacate grele.Multamese Domnului cã mi-a dat sä-mi

vèz dorul implinit cu Ufl ceas mai 'nainte,caci, de! oameni suntem, nu stie cine-vade azi pana maine.

E vorba de pomul Craciunului, (sad cumse zice pe nemtesce Krist-baum). Sa vedeti

- DIN PO

111 ...43.49..Nti

,

e-am

e<,

os,`..n: ;N FA. a .

pi

4-----d-voastra, dragii mosului. Eram copil. Eiam fost i eü odata liner, ca si d-voastra,

sa dea Dumnezeil sä incaruntiti ca simine, ba *Arica sa m i intreceti ; ca s.cunoasceti din fir pana in ata ce va sh zica imbètrani cine-va. Eram copil, si v'ezOndpe la Craciun la o casa un pom galit, amstat si'am cascat i et gura acolo. Pasa-mi-te era pornnl Craciunului.

Nu real v6zusem pana alunci, decat pela morti un asa porn impodobit, hindca pela no)" de pornul Craciunului nici pomenealanu era. Si- d-voastra cu totii sciti ca laRomani cand moare cate vr'un flacat saivr'o fata mare, care n'au pus pirostriile incap anca, li se impodobesce cate un porn,pe care il duce inaintea mortului. Fie ori.ce pom o fi, Romanii ii zic .brath. Sevede ca in vechirne numai pomi de bradse ducea, de i-a r6mas numele.

Pranii nostril' si pana, in ziva de azi duebrad la nunta, insa fAra podoabe, fara ni-mic. Ci-ca bradul este- simbolul generatiei,adica inmultirii neamului, orl, pare-se, pen-

If

5

iru ca e pururea verde, iarna si vara, el,adica bradul, ar fi ogurlia la cash twat.

asa cum ve spusel, cand am vezut a-cel brad impodobit, unde chscasem gura,uTtandu-nne la el, m'a apucat o jale, de safereasca Durunezea.

Mi-era milk, vedeti d-voastra de neno-rocirea ce credeam eü ca ar fi about peste,casa aceea, tocmai la asa zile marl cum eCraciunul, si vrend sa snit tot, cum e co-pilul, me incumet i intreb pe un om :

.Cine 'a murit aid, nene, de i-a facutun brad asa de frumos ?

N'a murit nimeni, Mete ; Asta e pomulCraciunuliti.

Cum powul Craciunului ?Ia asa, cum il vezi cu ochil verzi; eh

asa le e obiceiul alor de sed aicl.Da bine, eine seade aici?Un neamt..

Am racial malch mi-am cautat de treabh.SA nu care cumva, dragii mosului, s'o

Tuati anapoda, peste camp cu gandul, dachme auzirati zicend vorba .Neamt.. Dorn-nia-voasIra sciti foarte bine ca Romanul,

I.

.

$i

-

i

,

6

cand vede pe cale cine-va din neamurileapusene, fie el catolic, protestant, sail oil-ce o fi el acolo , ii zice eneamt.. Nettscie ca .este d'ai papil de la Roma, ii zicepapistas ; iar dace ii vede ca nu tine pos-turile, ii zice : spurca-Mercuri, on letin.

Romanul socotesce de crestini adev6ratinumai pe cei ce se tin de legea . noaslrapravoslavnica, adica drept-credincioasa. Si(Ind zice crestin, el zice Roman. Aseme-nea cand zice Roman, el intelege crestin,drept-credincios ca i densul. Mai mull nuscie.

acum ea neLam inteles la cuvinte, sAye spuiti ca istoria pomului aceluia pe carel'am vezut in copilaria mea, la casa neam-tului, in spre CrAciun, mi-a remas in mimemulta vreme.

Dupe ce m'am facut mare, am vezutobiceiul pomului de Craciun se intinde,precum se intinde i navalirea in gloate astreinilor de alt neam in orasele noastre,De la straini obiceiul acesta a inceput a sepripasi si pe la Romani, si ',Inca tot pe lade-al de cei procopsiti, care se due inaun-

, -

Si

CC

'vnte

7-tru de invat.à procopseala acelor popoare sicand se Wore a cask le e rusine, vedetid-voastra, sa mai si vorbeasca romanesce;ci o da tot prin frantozeasca, ori prin nem-teasca. Le e rusine sa-si lase copilasii samearga cu butte dimineata la Mos Ajun,on sä umble cu icoana nascerii, i cu sor-cova la Anul non, dupe cum faceat mosilsi stramosil nostri.

Dark ca sa nu mi se scorneasca a me fiintins la vorba, i ca eDna remae nici ur-ma de caraiala intre noi, iaca, ye spot là-murit ca d'aia mi-am alergat calul aid ina-intea d-voastra, fiind-ca ye sciti de Romani,ba anca de Romani adeverati i toata lu-mea cunoasce azi ca Romanul e bun la su-flet, bun la inima, ingaduitor si lesne tre-e etor cu vederea celor ce-I pacatuesc. Carlalt-fel, mai bine mi-as fi protapit gura, de-cat sa vorbesc.

Cu cat inaintam cu varsta catre carun-tete, cu atat vedeam ca i obiceiul de carene este vorba se latesce printre ai nostril.Mie nu-mi esea din gand bradul de mortde la casa neamtului. Nu me puteam do-

,

_

8

miri, vedeti d-voastra, cum de, acelas lu-cru ce se face la poi' nurnai la morti, laaltii se face spre semn de veselie la nas-cerea lut Cristos. Si mai cercetand in dreptasi in stanga, mai cetind si eü carti cebrurna am putut apuc d'ale paganilor ce-lor vechi, si d'ale procopsitilor de azi, amaflat lucruri de care in'am crucit.

Unele din aceste lucruri, daarni yeti fiingaduitori, am sä vi le povestesc i d-voastra, uite asa, precum me va taut capul,cu gaud ca sá me intelegeti, si as fi feri-cit daca voia putea sa izbutesc intru a-ceasta.

Ci-cã in vrernile cele vechT, vechi de tot,oamenii fiind orbi, adica necunoscencl ade-vèrul luminat, cater sa se inchine si ei laceva ; chef, de j asa e omul facut. Si nucare cum-va asta-zi este mai alt-fel ? Nu ve-dem noi oare pe multi, ea, de si crestini, de sioameni cu invetatura, unii se inchina auru-lui, allil unabla cu plosca cu minciunile de launul pand la altul, ca sa placd nu siti cui

sL

.

-

If.

9-la care se inchina; iara altii se trichina lasine insusi pentru procopseala cea mare cecred ei eh' o aU?

cum zisel, acei oameni neciopliti cumemit el pe atunci, catand s. se inchine laceva, ce ei, cil numai incepuraa aduce rugaciuni, b chiar i jertfe lem-nelor i pietrelor. II facura adica o lege.

. Si aceasta lege de a se inchina lucrurilorpamOntesci se numesce cfe1iismu. Atat i-ataiat capul, atat aü fãcut.

sculat altil, i socotindu-se mai cuminte, le-a plesnit i lor prin cap, ci arfi bine sa se inchine la foc, la stele ori lasoare. 1i facura si el lege : aceasta legese numeste astrolatrie, sail inchinare la stele.

Si daca am sta strimb ca sa judecamdrept, am vedea ca cestia ar avea o leacide dreptate ; caci soarele pare a fi cel ceda suflet la toga vietatea pe painful, baInca invioreaza pana i buruenile i toatesadurile.

Ea cand cram copil i inv'etarn la scoaladascalulul Stan Lupescu, de la biserica 01-teni, imi aduc aminte, ca ne adunam cete,

si-ag nalucit

S'au

40--cele de cafe cinci on ase copil, cand eranor, recoare i ploa, i unii arnenintam,zicend :

TreciPloae, treci

CA le-ajunge soarele,taie picioarele,Cu unCu un

Cu cAciula luiPlinA de mAlaitl.

Altii se rugaii, i cuvintail :

EI soare,D'inchisuare

De 'ncalzesce oase goale.

Judecati d-voastra. SA nu fie oare aces-tea niscal remAsite din eresurile paganilor,care sA fi ajuns pana la noi din copii incopil ?

Nu sciü deck copiii crescuti i dadaciti dedoici si guvernante nemtoaice saü frantu-zoaice, mai zic in ziva de asfA-zi ast-fel,darA am cunoscintA ca copiii poporului din

:

paie,

Mihaiu.

-

math,

11

mai multe locuri ale t'erii, tin cu sfintenieceea ce aU apucat din vechime.

Dar sa ne intoarcem la siritenia noastra.Evreii, mai priceputi decat neamurile

Wane, fiind-ca irecuser5 si prin ciurprin darmon, adica vazuserasera multe si se adapasera din invètaturilemaghilor, incepura a alege neghina din ma-zare. Ei isi inchipuira ca trebue sa fie ci-ne-va care a facut toate vèzutele si neva-zutele, ea trebue sa fie o putere care sa fifacut cerul i pamOntul cu tot ce se aflape densele, §i se inchinará until singurDumnezeti. Legea lor se numesce Mono-teism. Tot asa se numesce i legea cre§ti-neasca.

Evreii se tin si pand in ziva de asta-zide aceasta credinta, hat, bat, cum se zice.

Grecii, mai adunand de ici, mai culegendde colea, si mai nascocind si el cate ceva,

inchipuira o lege, alcatuira din o a-dunatura de zei i zeite, tot unul i unul.Ei le facura cuib, Inca cuib zeesc,pe muntele Olimpu, si detera fia-carui sellti fie-carei zeite cate o slujba; v6z, Doamne,

mulle, pati-

mi-si

i

12

ca sa nu se manie i sa nu se invrajbeasca.Legea lor se numesce Politeismu adica amultor

Dupa Greci venird si Rornanii. Acestiamai oleoleo decat Grecii, se intinserd panaunde si-a intarcat dracul copii. Si asa fiind,e lucru invederat ca aU cuprins o multimede tOri si de cetati. Dec!, cum s'ar fi pu-tut oare sa remae el mai pe jos de cataltii in ale legil ? caci, de! le daduse si lorDumnezeu cap.

asa, pe langa zeii i zeitele ce apu-card ei de la bunii i strabunii lor, primiratoate credintele desarte ale popoarelor ceeucerisera, ca sa nu se manie pe Romanizeii popoarelor cuprinse de &rein.

Apoi, incetu cu incetu, mai cu rugaciune,mai cu amenintari, mai cu una, mai cualta, strecurara in Olitnp unul, cate unul,pe toti zeii popoarelor cazute sub stäpani-rea bor.

Ei! ce-i fact tu acum ? bora, bora ; jucazeii in gloata, de voe, de nevoe, mancadambrosic i beau la nectar, acolo in Olimp,

se desfatati cat le cerea inima ; dar a-

-

zet.

1.

.0

tJi

13

tata posidic de zei si de zeite, fArd slujbe,farA nimic, cum or s'o duel ? Romanii cucap facura tutulor rAnduealà, ca sä nu a-jungA sA mi se incaibere acolo in Olimp

sh-si fled zeirile de ris. Deter& fie-chruialucrusor din cer si de pe pAment cate unzeu, care mai mare, care mai mic, dupemutra fie-chruia , si asa II impacarà petoti.

Legea a sta a lor tot politeismu se numesce,ca si a Grecilor, cad, cand II cAuta bine,tot cam aceiasi este.

Pe vremile acelea, cum cam se vedetreaba, nu prea era pace pe pAment cuatAtea zeitAti. Se pare eh unii din zei seamestecat nu numai in slujbele celor abizei, dar Inca si prin trebile phmentenilor,cacti oamenii ajunseserd sA nu mai cunuasch,ce este omenia, ce este cinstea, ce este mila.Se indobitociserä de nu mai voeall sA sciede aproapele lor, de eel neputinciosi, desOrmanul si de ve'duva ; nu-si mai cunos-teati rudeniile , nu mai era nimic stantaicea jos pentru dênsii.

TrAiati toti cu totii intr'o zhpacealä

--si

:

ii

14-intr'o buitnaceala, fara samën, &Meat" unitpeste alii ca orbit. Inii evreii, cu numelenumai ca, se inchinail unui singur Dum-nezeil ; caci de altminteri, nesocotind peDumnezeul cel adeve'rat, el ajunsesera dese inchinail numal aurului, mai re'a adicasi de cat gloata popoarelor pagane, cu carese invecinat, fara ca sä se amestece si sase incuscreze cu ele. Cum am zice noi peromaneste azi, era o amestecatura, o ara-babura i o desmatare pe pamênt, caroranici dracul nu le-ar fi putut da de capalaia.

Tell din toate partile il facusera pentrucele mai de capetenie fiintA ale lor zeescicate un siinbol, adica idol, cum le plesnisera

lor prin cap, si se inchinati la densele.De serbat li serbaU el sOrbatorile lor, de

inchinat se Trichinae el, de ! ca n'aveailincotro : dar lumea se astepta la venireaunui Mesia, adica unui Mantuitor; caci ye-deal i ei ca asa cum se aflau, nu maimerge treaba.

Tocmal atunci in ferberea aceasta, senascu i Mantuitorul nostru Isus Christos,carele vëzOnd ratacirea ce orbise pe oa-

.

,--

1

ai

15

meni, bine-voi a se pogori din ceruri spre amartini neamul ornenesc din robia Ocatului.

Legea lui Isus, crestinismul, care des-chidea ochii muritorilor la lumina cereascase lati repede. Paganii o primira cu bucu-rie care mai de timpurid, care mai tarzia,pana ce ajunse sa domneasca pe pamênt.

Caci, ce ochi ar fi aceia, care sa nu vada,ce urechi, care sa nu audd, cà numal a-colo este mantuire unde se cantä in bi-serica :

«Marire intru cel de sus lui Dumneza,pe parnênt pace, intre oameni bund-voire..

Numai in legea aceea este mangaere su-fieteasca, care are drept simbol : Credinta,Nadejdea §i Dragostea.

Toate bune ; dar ce-I faci obiceiului ?Paganii apucasera multe datine, multe ser-WI de ale legii lor. Intre altele, popoarelevenite din fundul Asiei serbat la Solstitiulde iarna, adica cand ziva incepe a da ina-inte, tn Decembre, serbat, dupa cuin ziceatiei, biruinta soarelui asupra vrajma§ilor lui.

La aceasta serbare ei aduceau in casele

si

-

16

lor cafe o ramura de brad impodobit cufäclioare, cum fac i astazi cel ce se tragdin acele popoare. Bradul carele sta. mere'

verde, inchipuia pomul vietii; lumi-narile, lumina soarelui,_ carele de la sol-stitiul de iarna incepe a incAlzi, a da viatatuturor fdpturilor amortite, adicA kiva in-

.cepe a cresee.Romanii, tot in Decembre, adicA tot la

solstitiul de iarna, serbat cam dcelasi lu-cru, insa in cinstea lui Saturn, un zea deal lor, caruia Grecii ii ziceaU Cronos , a-dica ,.Vreme.» Serbarea lor era intru adu-cerea aininte despre libertatea egalita-tea ce domnise in zilele stApAnirei acestuizett i pentru belsugul si bunul trai al oa-menilor cat a domnit Saturn.

La aceasta serbare, Romanii dedeatt dru-mul robilor lor sa se veseleasca i densii dupepofta inimii lor. Ba 'Audi multi din domra .

slujeatl pe robil lor la masa in zilele acestorsArbAtori. Robil larasi , multi din el, canTna-si cunosceati lungul nasulul, mama siinfruntatr pe domnii lor, cum le veneaa la

---sill ki

i '-

r

.

17

gurä, si nimeni nu ptitea sa le face nirnicpentru aceasta.

Aceste serbritori sgomotoase in care sepetreceaa fel de fel de necuviinte, se nu-mead Sat urnale.»

Cetätenii, in aceste zile ii Ringi legal da-mn unul altuia. In ajun, copiii din Roma,unii umblail din cash in cash, poftind gaz-delor toate bunurile de pe phinent. Altiiumblaa imbracati in haine schimbate si cumasc.' de dobitoace, tocmai cum fac astazicopiii Romani lor cand umbla cu brezaia,cu vasilca, cu pluguletul si altele. A doua ziumblaa cu ramurele verzi i ziceat oameni-lor, la multi ani i alte alea, cum fac azicopiii nostri eu Sorcova.

Pe atunci Anul note incepea la solstitiulde iarnd. Mai thrziti s'a hothrat sä fie la1 Ianuarie.

Multe ar mai fi de zis asupra acestorsèrbatori ale saturnalelor la Romani ; darmi-e team& sh nu vi se urasca ascultandla nagode de acestea. Me mArginese aci, en-getand cä nu trebue sh-mi daa ft:lath pro-

2 .

-

18

copseala de fa0, cad mie nu-MI Mai re-mana nimic.

Asa stetead lucrurile cand s'a intemeiatcrestinisaml. Sfintit ptrinLl v6zOnd aceste da-tint inräddcinate la popoarele ce se cresti-nasera, si de oare-ce sèrbdtorile pdganescicddeau tot cam odatd cu nascerea lui Chri-sins, lasard pe popoare sd-si facd veseliilein voe, fie care dupe datina sa ; insd le deteo intoi.surd crestineasca. , si ast-fel aqua-sera' pand in zioa de aside!. i fiind-ca po-poarele IT uitaserã ce insemnad acele \re-sent ale lor pe vremile de demult, lucra-rea sfintilor pãrint,T fu primild de blind.

Mai in urma, Anul nod hotarandu-se säinceapd la 1 Ianuarie, sfintit pdrinti ingd-duird Romanilor ca si veseliile sa le im-parta in dou6. 0 parte din ele remasera.-pentru Craciun , lard alta o asezara laAnul nod.

La not obiceiurile de la Craciun si de laAnul nod, venite cu gloalele de la Roma,pe care le aduse Traian impèratul, nu s'aschimbat nici cat negru sub unghie, pand

cu Plata intorsura crestind ce le dete-azT,

19

sfintii parinti ; clot tir mi-e serbareaxeintoarcerei sail biruintel soarelui asupra.Trajmasilor, tir mi-e serbarile libertatei si

ale fericirel popoarelor, tir mi-e veseliile dela Nascerea Mantuitorului neamului orne-nese din robia pkatultil, mie unuia mi separe ca tot inteo oala ferb.

AtMa numai, ct trebue sa kie fie-care ceapucat de la moll de la stratnosii lor,

-ca la ori ce vreme de trebuinta sa se cu-noasca fie-care eine sunt ei si de unde setrag.

Iar daca va fi sa ajungem la povesteacu o turma si un pastor, atunci se schim-ba vorba. Cand si-or lisa alte neamuri o-biceiurile i datinile lor, numai atunci sani le IcIer si noT pe ale noastre.

III

Acum, dupe ce v'am spus tot cela ced-veastra 804 de mat 'nainte, ia s'o Intoar-.cern si pe foaea cealalta, sa vedem ce cu-vinteaza.

Dupe asezarea gloatelor romane aduse de

.

a

. ,-

_

srI

20--Traian imp6rat, aid pe phmOntul nostru,s'au sculat o sumedenie de neamuri, uncle,mai selbatice i mai barbare decal, allele,in mai mare num6r si mai rdsboinice, cuarmti si cu foc, ca sd se Cana stapani el pepdmêntUl apucat de noi. Insd, cum spunezialoarea :

Apa trece, petrele r6man.

Aceste neamuri, dupe ce aU pärjolit siopintit sà steargd din faka pdmentului

ori-ce urmd de romanilate, s'at strecuratsi ele binisor una dupe alta, gonite de al-te neamuri si mai barbare si mai nume-roase.

Veacuri intregi bietii romänasii nostriturd siliti a trdi tupilati prin pdduri, vêrilTprin scorburile copacilor si ascunsi prinvaggunile muntilor, pand ce sä treacd depe capul lor o asa urgie Dumnezeiascdomen eased.

Cand esird la iveald si se intoarserd pela locurile lor, Remand furd mai tot ceiace fuseserd cand ii aduserd Traian impe'ratin locurile acestea. Ce e drept, nu mai a-

s'at

ei

21-Tura carte, i d'aceea, se vede, ca puter-nicil de prin preajma noastra, nu voiail,vedeti thvoastra,_ dragii mosului, sa le faca

lor parte a trai macar, la lumina soa-Telui, Romani; precum firea ii lasase pe

Insa acele nearnuri vrajmase de si se cer-.case sä despoae pe poporul nostru de toatedovezile lui de romanitate, doue lucruri nule putura smulge de la inima ; aceste lu-cruri fura limba noastra romaneasca i da-tinile, obiceiurile mostenite de la buni, dela strabuni.

Tocrnal e! acum in veacul nostru, vre-ocativa oameni de-al nostri i vre-o cativainvetati de alt neam, care trecura pe

vezura jocurile, datinile, si auzird colin-dele, basmele i zicètorile din graiul nostru,se desteptara de o data, si cunoscura ca secam potrivesc cu cele ce citisera el prin-cartile paganilor Romani, cä sunt aidoma cuale lor.

Atund prinsera a scrie, detera targulutprin stampa minunea aceasta, i toti cu to-tint recunoscura ca suntem vita de Romani.

-40110.

aici,

si

22-Noi hash pare eä ne-am culcat pe urechia

aia, cum se zice, dupe ce ne-a cunoscutlumea eine suntem noi, si Idsam sd se stre-coare printre noi datine i obiceiuri str6ne,0 WA cum :

De cdtiva ani a naboit In orasele noastreo multime de straini ; ei aü adus cu densiImulle datine de-ale lor, pe care Romani.'le primese, pent ru cd ci-cd sunt la modd. 0 fibat-o nevoea de-modd ! Ea are sa ne re"pue.

Sti povestesc una din aceste datine, ces'ar parea ea' n'are nici o inse'mndtate, darcare poate sa" iasä r'eU la vdpsea.

EU, in copildria mea, nu-mi aduc amin-te sd fi vezut, ha nici pomeneala nu era,ca sa pue negustoril nostri polcoave la pra-gurile prdvaliilor lor. Din potrivd, iata cecuvinteazd ziceturile noastre in privintapotcoavelor :

lepadat potcoavele

adica a murit.

Umbla dupd potcoave de cal morti

Adica umblä dupd treburi care nu pot sd4

L

;

23

aduca nici un folos, sad isi pierde timpulde geaba.

A potcovit bine pe cineva.

Adica prin viclenie a inselat pe nestine.Acesti straini venind cu desartele lor

credinte, ca adica potcoava de cal, gasilape drum, educe noroc la casa omului, multidin ei isi potcovira pragurile pravaliilor.

La noi, dupe cum auzirati din zic'eturileasupra polcoavelor, potcoava numai norocnu insemneazti.

Ai nostri, ingaduitori cum firea i-a lase,primitori de streini cu dragosle, ei ilimbra-tisara, targuind mai mult de la dOnsii decat de la pãmenteni, si Inca fárä tocmeala.Deverul find mare, firesce ca eel mai multidin acesti straini se imbogatira curand. Acumnu-i mai incapead pravaliile in carecepusera negotul, i Watt a se muta inalte pravalii mai marl. Lasara insa potcoa-vele la pravaliile de undo plecai, ca sa nuse dea de cheltuiala dregOnd pragul ce arfi stricat scotOnd polcoavele.

Romanii ce se muted in locul celor de

-..

- -

ii in-

24

alt neam, gasind potcoavele puse i sciindcat de repede se imbogatisera ceI ce sezu-sera acolo inaintea lor, le Msara, crez-endsi ei ca asa poate sa fie, adica potcoavelesa aducA noroc la casa omului ; dar tea-ma mi-e cä multi dintr'in*ii alI remas pot-coviti. Acum s'a rata aceasta credinta de-*arta., si an inceput i Romanii sa-si pot-coveasca pragurile pravaliilor lor, , i iatA unnoir obiceia strecurat pe nesimtite la noT,in timpul de azi, zis al lurnini lor.

Dana peste cinci-zeci ori o su ta de ant de-aci inainte vre-un pribeag invetar ar venipe la noi i ar vedea acest obicein intinsprintre Romani, ar zice ca de oare-ce o-biceiul este al lor, find-ca se scrie poate lacartile ce ail den*ii cu obiceiuri culese dela popor, ar zice ca noi suntem straini intara noastra, ba poate si mai rñ ; caci lanoT nici pomeneala nu este de un astfeldeobicein, care sa fie rèrnas din vechime,necum sa avem niscareva carti scrise despredensul, saa impotriva densului.

apol astazi este, sciti d-voastra : Cineare carte are si parte.

=-

25

Nol de-abia scaparam de un ponos.vrem sa ne atarnam altul de coada: Binear fi? Ce ziceti?

Dar cu pomul Cráciunului cum merge?Aci e aci. El e mai primejdios ; fiind-ca

se latesce printre Romani! de sus, 'printrecel inv'etati, cel cu dare de mana, cel maiinsemnati al Orel, care plutesc, cum se zi-ce , pe deasupra gloatelor, , si de la (Mush'lesne se coboara la cel de jos obiceiurile §iapucaturile bor. Poporul, vazêndceea ce facecapeteniile naiei, maimuteaza si el, Meta,fara sa scie ce fac, pe oamenii cel marl,

zic, ca or fi sciind el, mare, ce fac!Asa e omul Moat de la Dumnezea sa fie:

trage tot a mare. Se uita tot la ai maide sus de cat dênsul , i cata sä faca totcela ce fac eel marl. Si sa nu care cumvasa ziceti vre-odata euiva sa se uite la celmai de jos decal dOnsul, ca-ti aprinzi paein cap.

cum ziseia, obiceiul cu pomulciunului, se latesce tot printre oamenii ceimai de Doamne-ajuta ai neamului; ast-felfiind, nu va trece mult §i se va raspandi

,

§i

caci,

CM-

26

prin toate stratele poporului, care, Doamneferesce ! poate cd-s1 va uita de obiceiurile

datinele parintilor lor, si cotropirea stra-ina va fi mai usoara.

Acest obicel poate sa fie ugurlia pentrueine il are, lark'. pentru noi, ea ii vaz caplaza rea, ca o cobe, ca unul ce inratisazasemnul jalei si se yard tocmai in s'erbatorileaduc6toare de veselie Romanului.

Sa me" fereasca Dumnezeil sa invinova-tese pe eine va ca voesce cu tot dinadin-sul sa goneasca obiceiurile noastre, ca sãaduch allele straine ; cadi aceasta nu s'arputea, de oare-ce sciti d-voastra, cä aseme-nea lucruri nu se pot face cu sila. Ziaturapoporului cuvinteaza :Cu sila poti lua omului, dar cu sila nu'i poll da.

Nevoea este ca ele vin sa-si ia loc incetate, la vatra Romanului, cu voea lui, cumultumire. SA nu ye mirati de aceasta. Mo-da face ceea ce nimeni pe lurne nu poateface.

Ca ci-ca a esit moda sa se pue la copiidoici dadace, tot nerntoaice ori frantu-zoaice. Acestea, nesciind datinile noastK,

..si

o

r

2

pi

27-ce vrell sa vorbeasca cu copilasii, decdtdespre datinile i obiceiurile ce ail apucatele de la parintii lor ? i ast-fel se stre-coat% in inima copiilor datini si obiceiurice nici un amestec cu datinile moste-nite de nol de la strabunii Romani.

Daca Sfintii Parinti ail ingaduit neamu-rilor acelora crestinate sa-si facd pomul lorla Nascerea Domnului Christos, tot asa aingaduit si Romanilor, fosti pagan!, sd-siserbeze Saturnalele lor,, cu intorsura increstinismu, ce le-a dat sfintil parinti, dincare noi am scos ale noastre colinde, unelepentru ajunul Craciunului, altele pentru a-junul Anului noU ; sa umble cu Mos-ajunul, cu icoana Nasceril la Craciun ; iardla Anul not) cu Sorcova. Apoi, In timp dedoue septdmdni de la Nascere, sa umblecu steaua i cu vicleimul. Aceste obiceiurisunt, cum sciti i d-voastra, in Bucuresti ;de vor mai fi si allele prin a tare marenu me bag, nu me amestec.

Acum ce tel dati d-voastra cu socoteala ?Lasa-ne-vom care sa ne faca Moda, ceeace n'a putut sã ne faca sila ?

n'aa

copiii

-

28

Dacd pe Roman nu l'a putut ingenu--chia ndboiul de barbari ce a tot ndvalitpeste dênsul in cursul veacurilor, tot atatde tare as don eü sd fie el, ca sd nu selase model sd-I ademeneascd si sd-I clin-teased din osia Romanismului. i numaiasa fAcOnd, nu vom mai avea teamA cd seva mai gAsi cineva, peste veacuri, care sdne zica, cum ne-a mai zis, eh' obarsia na-tionalitAtii noastre se pierde in intunericulveacurilor.

Uitati-vd, dragii miNului, la ovrei. D'aiaslat) el tarl ca abanosul, caci, de i sunt ri-sipiti peste toatd fata pArnentului, desi suntainestecati printre toate popoarele, ovreiuleste tot ovreid, in ori ce coltulet .de pa-mOnt ar fi, cu toate obiceiurile pdrintesci,cu toate datinile strabunilor. Dar rele, darbune, el le tine cu toatd. incdpatanarea.

Asa sd facem i noi. Nu numal sd nu nerusindm in fata strainului de cele ramasede la buni i strdbunii nostril ; dard Aiwasa le trambitdm ca sd scie lumea cine sun-tern i ce am fost.

Dard ve'z cd nerdbdarea cresce, v'ati pile-_

-----

29

tisit, auzindu-me torosind la verzi i uscate,la vrute si nevrute.

rogu-va, nemerniciei male cate-va cuvinte anca, si volt fi multumit candas sci ea void fi dobandit iertarea d-voastrapentru pacatul met' de limbutie lunga.

Mi s'a zis, cand am tinut de rau pe uniloameni de treabd, ca de ce aduc in sinulnatiei noastre vrand ne vrand obiceiuri stra

mi s'a zis atunci:Spune d-ta cum sa facem aft-fel?,! dragii mosului ! Lasati cti nu ma tale

capul la ast-fel de lucruri. Dard am respuns,cum vd zic si d-voastra acum : .Cine seuita la un necioplit ca mine, dragil mosu-lui ! Cine o sa stea sa asculte la gura unutunchia§ necarturar si fArd vazd in lume

De ar fi vre-un tafandache cu sticla inochi, cu gatul pus ca 'ntr'un protap, cu gu-lerul stand sa-1 apuce de nas, umbland par-c'ar calca _numal in strachini, cu fumurilein cap, si uitandu-se peste umar la eel ce-ivorbesce, calea valea, poate eà ar mai fi-oare cum ascultat : dar ea ?

Tolusi, ,ca sa nu ma credeci cd sunt vre-

Ingaduiti,

ine,

-

i4

!.

.

30

un artagos, pe mine m'ar bate gandurilesa mai zic o vorba, si o zic cu. draga ini-.ma. Domnia voastra insa faceti cum ye va:lumina DumneZeil mai bine.

aei wire : sti se adune o seamA de oa-meni din al nostrii, oameni cu inv'etatura

cu dor de cele ale Romanului, si sa chib-.zuiascä el cu mintea lor, cum ar fi maibine sa se prefaca datinele i obiceiurilenoastre, ca sa fie Intl, psale si in saloane,fara insa a se departa nici cat o iota decum fac gloatele rotnanesci.

S'at gasit oameni, si sa le dea Durum.-zet bine, care air facut sa se joace insaloane cAlusarii, bOla a si braul, afl scosla lumina portul romanesc de la tara ; asasa se facä si cu colindele, si cu Mos-ajunulsi cu icoana Nascerii, i cu Vasilca, si cuSorcova, i cu Steaoa orl cu Vicleimul. Da-ra, cum mai zisei, sa nu se schimbe niciun cuvintel din cele cum colinda si caulkpoporul. Se irelege ca toate acestea in mar-ginele bunel cuviir4e, cum cere timpul de azi

Numal ast-fel, dragil mosului, socotesc eüstransi ume'r la timer, cel ce plutesc

. .E0

uniV,

4

31

pe de-asupra gloatelor, adica oamenii in-semnati al neamului i invelati, la un loccu gloatele, in privinta aceasta, vom puteasã ne impotrivim, fatis §i

model, si sa ne mandrirn de vita din carene tragem.

Aceasta m'ar bate gandurile sä ye zie.

pieptis,

1

Nr. 22-22/d Colinde, cAntece de stea oi cAnteceleirozilor. Lei 5.-

Nr. 23-25. M. Eminescu: Poezii. Lei 20*-Nr. 26. Al, Ciura! Scrisoare in ceealalti lume",

schite din rdiboiu. Lei 3Nr. 27- 28/d Ion Clopoici: Antologia scrlitorilor

romAni dela 1821 incoace. (G. Lazar, G.Asachi, loan Eliade RAdulescu, Barbu ParisMumuleanu, Al. Hrisoverghi, D. Petrino, Al.Deparateanu, N. Nicoleanu, C. Stamati, V.CArlova, A. Cantemir, D. Tichindeal, Alex.Donici, G. Alexandrescu, A. Pan, D. Bolin-tineanu, Al. Sihleanu, G. Baritiu, A. Saguna,Timoteiu Cipariu). Lei 15.

Nr. 29-30. loan Clopofel: Antologia scriitorilorromani dela 1821 incoace. (Mihail Coal-niceanu, Vasile Alecsandri, Nicolae Balcescu,Ion (Mica, Alexandru Odobescu, ConstantinNegruzzi, Gheorghe Panu, Bogdan PetriceicuHasdeu, C. A. Rosetti, Cesar Boliac. Lei 15'

Nr. 31- 34. loan Clopofel: Antologia scriitorilorromAni dela 1821 incoace. (Tit Maiorescu,Mihail Erninescu, Nicolae Gane, Nicolae Fi-limon. loan Slavici, loan Creanga, P. Ispi-rescu, Gheorghe Cosbue, Alexandru Vlahuta,I. L. Caragialo Barbu $t. Delavrancea, C.Dobrogeanu-Gherea, Ion Gorun, I. Al. Bra-tescu-Voinesti,P.Locusteanu,D.D.PAtrascanu,Virgil Onitiu si Andrei BArseanu). Lei 12.

Nr. 35-38. loan Clomp!: Antologia scriitorilorrománi dela 1821 incoace. (N. lorga, EmilGárleanu, Mihai Sadoveanu, D. Anghel, St 0,losif, I. Al. Basarabescu, Sextil Puscariu, loanAdam, loan CiocArlan, Ion AgArbiceanu, Al.Ciura, Oct. Goga, P. Cerna, Ecaterina Pitis,Maria Cuntan, Ilarie Chendi, C. Sandu Aldea,Caton Theodorian, Al. Cazaban, Z. Barsan.Dr i. Lupas, G. Raneti, Victor Vlad Deiamarina,G. Galaction, A. Cotrus si M. Codreanu) L. 12-

Nr. 39. TomaCociOu:Povestiri din naturA Lei 3.Nr. 40/i. Cantairi nationale oi alte diverse

antect Editia VII. Lei 10

-5

.5

Yuct

A

I

7'.

-

;Ot

P.

'

.

#","`

,

Nr. 41. Alexandra Leca Morariu: Dela noi, Po-vesti bucovinene. Lei 3*

Nr. 42-45. V. Alexandri: Poezii. Vol. I. Lei 8Nr. 46-48 V. Alexandri: Poezii. Vol. II. Lei 6*Nr. 49. Adam Bolcu : Povesti si Povestiri Lei 3.-Nr. 50. Mauriciu fokai: Piticii din Leaotung Lei 3.-Ns.. 51-54. Andreiu Muresianu : Poezii Lei 8.Nr. 55-56. Const. Cehan-Racovitd: Ardealul."

Drama in 4 acte Lei 6*-Nr. 57.-57/d. Ilie Hociotd : Din lumea duhurilor.

(Credinteie poporului) Lei 5.-Nr. 58-58/d. V. Alexandri: Teatru. I. (Paradise-

Herscu boccegiul) Lei 5.-Nr. 59-59/h. V. Alexandri: Teatru. II. (Cinel-Cinel,

Piatra din casa, Nunta tardneasca) Lei 10.-Nr. 60-60/d. V. Alexandri: Teatru. III. (Arvinte si

Pepelea, Stan covrigarul, Barbu lautarul) Lei 5.-Nr. 61. Volburd Poland: Ion Burduf. Viata unui

copil pand in ceasul in care a Orbit scoalaprimara Lei 5

Nr. 62-63. Teodor Murdsanu: Cioburi de oglindi(Schite i amintiri) Lei 10.-

Nr. 64. Prof. Horia Teculescu: Scriitorii ca lup-titori pentru unirea neamului Lei 5

Nr. 65- 66 Emil Isac: Cartea unui om Lei 10,-Nr. 67-68. I. Agdrbicean:Visurile povestiri L. 10*-Nr. 69. Gavril Todicti Urgiile naturii Lei 5.-Nr. 70. Sextil Puscariu : Literatura romAni Lei 5Nr. 71. Eugeniu Sperantia: Sub uimbul familiar,

schite si oovestiri läuntrice Lei 5.-Nr. 72. Al. Mandates= Povestiri Lei 5.-Nr. 73 Vasile Savel: Doine din iãsboi i cateva

povestiri Lei 5.-Nr. 74. Septimiu Popa: Povestiri Lei 10.Nr. 75. Emil Isac: Notitele mele Lei 10.

Pentru tot ce priveste BibliotecaSe-mitnaitorul" a se adresa Libräriei diece-zane din Arad.

ful,

-

'

''BuLtif

_ _ DIV

rtti

-