EroscopColecţie coordonată de

MAGDALENA MĂRCULESCU-COJOCEA

Virginie

DESPENTES

TRAGE-MI-O!

Traducere din limba francezã de

Doru Mareº

Prefaþã de

Alexandru Matei

EDITORISilviu Dragomir

Vasile Dem. Zamfirescu

COPERTAFaber Studio (Silvia Olteanu ºi Dinu Dumbrãvician)

FOTOGRAFIA COPERTEIwww.razvan-voiculescu.ro

REDACTORGabriela Riegler

TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATÃCristian Claudiu Coban

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiDESPENTES, VIRGINIE

Trage-mi-o! / Virginie Despentes ; trad. : Doru Mareº ; pref.Alexandru Matei. - Bucureºti : Editura Trei, 2006

ISBN 973-707-068-2 ISBN (13) 978-973-707-068-5

I. Mareº, Doru (trad.)II. Matei, Alexandru (pref.)

821.133.1-31=135.1

Aceastã ediþie a fost tradusã dupã Virginie Despentes, BAISE-MOI, Editions Grasset &Fasquelle. Paris, 1999

© Editions Grasset & Fasquelle, 1999

© Editura Trei, 2006 — pentru prezenta ediþie în limba românãC.P. 27–0490, Bucureºti

Tel./Fax: +40 21 300 60 90e-mail: office@edituratrei. ro

www.edituratrei.ro

ISBN: 973-707-068-2ISBN (13): 978-973-707-068-5

2011

ISBN: 978-973-707-484-3

Mã în treb ce voia sã spu nã exact.

Poa te cã to tuºi mã aºe za în rect. Mie

mi-e ra tot u na, vã daþi sea ma. Dar oare

dra gos tea ade vã ra tã, o fi ea în rect? Iatã

ce nu-mi dã pace.

SA MU EL BEC KETT, Mol loy

ADE VÃ RURI MUR DA RE

C e le brã as tãzi, scri i toa rea în vâr stã de 36 de ani — cã re -ia îi pla ce sã scrie în ba ruri — a de bu tat la o edi tu rã mi -

no rã, Flo rent Mas sot, în urmã cu nouã ani, cu ro ma nul pe ca re-lþi neþi as tãzi, cir cum spect, în mâini. Ca ta lo ga tã de unii drept fan -te zie punk, car tea a stat la baza unui film pro dus în Ma rea Bri ta -nie ºi in ter zis în Fran þa. Cu plul pro ta go nist, for mat din douãpros ti tua te, vã poa te aminti de Qu en tin Ta ran ti no. Iar lim ba jul,co lo rat, mai pu þin vio lent de cât o spu ne ti tlul, des cin de din tr-otra di þie li te ra rã fran ce zã unde, alã turi de maeºtri ca Cé li ne sauLouis Ca la fer te, îi re gã sim pe pro ta go niº tii va lu lui se xu al tex tu -a list din anii ’70 Mo ni que Wit tig sau Tony Du vert. Faþã de li te -ra tu ra ul ti mi lor, însã, cea din ro ma nul de faþã nu þine atât sãtrans gre se ze li mi te le lim ba ju lui sau sã de pã ºeas cã nietz schean li -te ra tu ra: na ra þiu nea cur ge cla sic, fra ze le scur te sunt ex pre sia uneicon vin geri — ºi con ven þii — na tu ra lis te, care, am be le, aju tã scri -i toa rea sã cu lea gã la u rii unui suc ces ime diat ºi si gur. Ro man-hit,Bai se-moi (Tra ge-mi-o) e fã cut par cã pen tru to pu ri le din zi le lenoas tre: ceea ce con tea zã este sã fii mã car o datã pe lo cul I. Lu -cru de mon strat din plin prin ti raj, vân zãri ºi re ac þii.To tul de vi ne foar te sim plu dacã ci teºti Vir gi nie Des pen tes

dupã Mi chel Ho u el le becq (sau, con form ti tu la tu ri lor în vigoare,

7

8

o tra she ri þã du pã un nou pro fet). În þe legi în pri mul rând cã al -ter ego-ul fic þio nal al scri i toa rei se aflã în ca bi na unui lo cal denoap te, pen tru a-l aº tep ta pe al ter ego-ul ficþio nal al ce lui de-aldoi lea. În þe legi, apoi, dupã un scurt efort de ge ne ra li za re, cã,în com pa ra þie cu li te ra tu ra pro fe ti cã a lui Ho u el le becq sau, darcu vreo câ te va trep te in fe rioa rã, a lui Dan tec, cea trash se mul -þu meº te sã de scrie ºi joa cã doar car tea na tu ra lis mu lui de fier,nu ºi pe aceea a ta u ma tur giei re demp ti ve. Se va pu tea face, de cã tre ci ti tor, gre ºea la de a citi cu ren tul

trash ca pe o no u ta te cu care bi a ta Fran þã în cear cã sã ade me -neas cã un pu blic eu ro pean ºi mon dial în mare par te pier dut.Miº ca rea trash apa re la sfâr ºi tul ani lor ’70 ca un soi de fo to -gra fie în ne ga tiv a hip py-u lui pu þin re zis tent la asal tul con su -mis mu lui în plin avânt. Sex Pis tols, cu ren tul ºi fi lo so fia de via -þã punk re pre zin tã ima gi nea unei re vol te re sem na te, lip si tã deideal, un mod de a trãi, a cã rui mizã uni cã rã mâ ne he do nis -mul vio lent aflat la con flu en þa du re rii ºi plã ce rii — un fel desa dism mo dern care exal tã tra u ma ca sin gu rã ex pe rien þã in di -vi du a lã — mai rar co lec ti vã — mar can tã. In te re sant este cãma nie ra aceas ta atât de ame ri ca nã de a face li te ra tu rã, dacã negân dim doar la ge ne ra þia beat din care des cin de trash-ul, a fostpre lua tã în Fran þa de cã tre scri i toa re. Lim ba jul crud, ci nis mul,ex pe rien þe le li mi na re, dro gu ri le, vio len þa, pros ti tu þia, mu zi cadis co (pre fe ra tã la apa ri þie, spun stu di i le cultu ra le, de ho mo -se xu ali) ºi mu zi ca ho u se— tot ceea ce struc tu rea zã atât de fluidvia þa eroi lor din Train spot ting — sunt da te le unui me diu so -cial vâ nat, în Fran þa, de o par te în sem na tã din tâ nã ra li te ra tu -rã fe mi ni nã. Tre buie spus cã aceas tã li te ra tu rã n-a re în tot dea u na pre sã

bunã. „Scoa teþi din li te ra tu rã uma ni ta tea ºi cul tu ra na þio na lã,

Trage-mi-o!Virginie Despentes

veþi ob þi ne eul po ves ti ri lor lui Chris ti ne An got. […] Acest tipde eu nu do bân deº te sta tu tul li te rar de cât prin bi za re rie, adi -cã prin stra nie ta tea fãrã poar tã de comu ni ca re“, cre de Ma rinde Viry în tr-un ar ti col re cent1. Eul per so na je lor lui Vir gi nieDes pen tes nu este atât de exa cer bat. To tuºi, pe bi za re rie mi -zea zã ºi ea. Nu este un se cret fap tul cã, as tãzi, pe ri fe ria a ajuns,sau tin de s-o facã, în cen trul dis cur su ri lor ar tis ti ce. Ex cen tri -cii zi le lor noas tre nu mai sunt aris to cra þii dan dy de pe vre muri.Nu, ei sunt fron de u rii al cã ror în de pãr tat strã moº este Laf ca -dio al lui Gide, dar nici mã car atât: ei re pre zin tã ge ne ra þia so -cie tã þii de „hi per-con su ma þie“ (Gil les Li po vet sky), co piii ex -ce su lui, de pen denþi de vio len þã&drog&sex, a cã ror uma ni ta terãz ba te rar ºi par ci mo nios, ale cã ror acte „gra tui te“, ve ni te dinli ber ta tea fãrã Dum ne zeu, ºi-au pier dut ma ies ta tea. Una din tre eroi ne le din Bai se-moi uci de cu sân ge rece un

co pil, dar cri ma co mi sã este re la ta tã de un dis curs ale cã ruimize n-au ni mic în co mun cu cea a lui Gide în Piv ni þe le Va ti -ca nu lui. ªi to tuºi, aceas tã li te ra tu rã faþã de care lu mea cade totmai adânc în ne u tra li ta te are în vã þã min te le ei. În jur na lul sãu apã rut în Ziua li te ra rã, Ma rin Pre da are o

scã pã ra re de lu ci di ta te, aºa cum fi lo so fii nu au aproape nici o -da tã, cir cum specþi când vine vor ba de ge ne ra li zãri: „În rest,omul care ne ce si ta cum ne ce si tau ru ºii odi nioa rã cu ochii preahol baþi în via þã (a ne ce si ta, cu sen sul de a se im pli ca, aici, —n.r.), cãu tân du-i sen sul din co lo de ceea ce este în re a li ta te, n-osã gã seas cã de cât ori ne an tul, ori tot pe el în suºi, ceea ce de vi -ne lip sit de sens, fiind cã as tãzi omul se cu noaº te deja prea multpe sine […]“. As ta-mi pla ce enorm: omul se cu noaº te deja prea

9

EroscopTrage-mi-o!

1 Marin de Viry, Sur la fiction romanesque française contemporaine, Commentaire nr.102, vara anului 2003.

10

mult pe sine — cu alte cu vin te, se plic ti seº te de moar te de elîn suºi. Ace le en nui, sple en ºi toa te ce le lal te plic ti seli ar ti za na lecare vor mai fi exis tând nu apar þin omu lui mo dern, in di vi du -a li zat, în vir tu tea de sã vâr ºi rii vreunei evo lu þii — de clin spen -gle rian, es ca to lo gie new age sau mai ºtiu eu ce apo geu al dia -lec ti ci lor de toa te cu lo ri le —, ci sunt re zul ta tul su pra sa tu ra þieide sine. În cele din urmã, ne-am ajuns, cu toa te cã douã miide ani e pu þin, iar din cele douã, abia de vreo mie pu tem vorbias tãzi în oa re ca re cu noº tin þã de ca u zã. Dar sã nu des chi dem prea larg por þi le unor cu ge tãri eva nes -

cen te. Mã gân desc la sex ºi la li te ra tu rã. O su ma rã ºi la o adi cãief ti nã psih ana li zã a li te ra tu rii do ve deº te cã amo rul a hrã nit-ocu fel de fel de bu ca te, iar ea, la rân du-i, n-a rã mas da toa re. Cãace le bu ca te se con su mau cu un fel de gri ma sã gro bia nã în vre -mu ri le sfâr ºi tu lui de Ev Me diu, în pia þã, cã apoi, mul tã vre me,pâ nã-n zi le le noas tre, lec tu ra se xu lui din li te ra tu rã a fost un felde de sert sen zo rial sau tru fan da, de uz in di vi du al: o mas tur ba -re, cum ver de spu ne Ser ge Do u brov sky, re fe rin du-se la au to -fic þiu ne. Dar se xul, ca ºi omul, a fost me reu idea li zat, înãl þat larang me ta fi zic — exis tã chiar o car te nu mi tã Me ta fi zi ca se xu lui(a lui Ju lius Evo la). Unii, cu spi rit oc ca mian, ar con si de ra omin ciu nã „uma nis tã“ aceas tã in ves ti re. Este o min ciu nã, adi cã,sã izo lezi se xul de con tex tul ana to mic, de re gis tre le de lim bajîn care se în tre buin þea zã cu vin te le ce-l de sem nea zã. Tan de muletic-es te tic, re du ta bil în tot dea u na, ac þio nea zã ºi acum, dar alt -fel orien tat. Tot tim pul bi ne le a fost le gat sub stan þial de fru mos.Iar a fi ceva bine, în li te ra tu rã, as tãzi, în seam nã a fi „ade vã -rat“ — adi cã re al (þi nând cont de o re a li ta te de ter mi na tã, pre -zen tul is to ric) ºi ast fel în afa ra ori cã rei ju de cãþi. E bun, adi cã,ori ce dis curs care se va abs tra ge cur sei bi ne-rãu.

Trage-mi-o!Virginie Despentes