I I Sib iiu , Duminecă, 10/22 Aprilie 1894 Nr. 13

(9

Preţul Abonnm ontulni:Pe un an . . î» . ' . ' 1 !. . ■ 2 fl.Pe o jumătate de an . ; • 1 »Abonamentele se fac la Institutul Tipografic în Sibiiu

ţi ia toate - birourile filiale de abonament.

- ■ ■ -f iApare în fiecare Duminecă

INSEKATKse primesc In b i r o u l a d m l n l s t r a f l u n l i (strada

Măcelarilor nr. 21).Cn şir g&rmond prima dati 7 cr., a doua oară 6 cr.

a treia oară 6 cr.; ţi timbru de 80 cr.

Szdm 1707-1894.

0 felsene a M: ,.'t

• r1

A kolozsvâri kir. , torvenyszek, mint es­kiidtszeki sajtobirosâg a kolozsvâri kir. fo- tigydszseg, mint vâdhatosâgnak feljelen- tesere Petrovici Gyiirgy ds târsai ellen a btk. 172. §-a mdsodik bekezdes^be iitkozc!, sajto- utjân elkovetett nemzetiseg elleni gyiiloletre izgatâs vetsege stb., miatt folyamatba tett saj- toperb'en, a Br. Szentkereszty Zsigmond kir. torvenyszeki elnok elnoklete alatt Fehdenfeld Otto es' Miko Jmre kir. torvenyszeki birâk mint itelobirâk es Dr. Balâs Elemer, kir. tor­venyszeki aljegyzo, mint tanâes jegyzo jelen- leteben l894.: evi marczius;hd 13-ân, Dr. Leh- mann Rob.ert. kir. torvenyszeki hites român tolmâcs kozre munkâlâsâval megtartott nyil­vânos, szobeli eskiidtszeki vegtârgyalâsi iiîe- seben Damai Jstvân, Dr. Torok Jstvân, Dr. Âkoncz Kâroly, Trandafir Miklos, Dr. Mârki Sândor, Sziillo Arpâd, Br. Maunsberg Sândor, Dr. Grpisz Bela, Dr. Szabo Denes, Haller Rezso, Dobâl Antal es Dr. Czikmântori Otto rendes: esktidtteknek, valamint Dr. Issekutz Hugo es Szilâgyi Bela poteskiidtteknek kozre- niiikodese mellet â” Lâzâr ’ Aurel, kir. ' iigyesz kovâdlo' âltal eloadott vad es Dr. Pop Jstvân aradi tigyved, mint vedo âltal kifejtett vedelem meghallgatâsa utân a 12 rendes eskiidt hatâ- rozata alapjân a kovetkezoleg.

i tel t... ...1 ‘I. Popa Necsa Jânos (a ki nagy­

szebeni sziiletesu, ugyanottani lakos, 54 eves, g.-keleti vallâsu, nos, gyermekes,: keves va- gyonnal biro, irâstudo, nyomdâsz es a „Foaia Poporului" czimu lapnak kiadoja, bttntetve volt sajto utjân elkovetett nemzetiseg elleni gyulo- letre izgatâs vetsege miatt egy havi elzârâsra, mely biinteteset ki is âllotta, tovâbbâ biinte- tendo tartalmu nyomtatvâny. kozzetetele âltal elkovetett koteles gondossâg es figyelem elmu- lasztâsânak vetsege. miatt 2 honapi elzârâsra, mely biinteteset f. e. januar 26-ân kezdte meg) az ellene emelt az 1852 evi .mâjus 27-en kelt sajtdrendtartâs 34. §: c.- pontjâba iitkozo, bttn- tetendo tartalmu-nyomtatvâny kozzetetele âltal elkovetett koteles gondossâg es figyelem elmu- lasztâsa vetsegenek vâdja es kovetkezmenyeinek terhe aloi biroilag is felmeritetik.

II. Petrovici G yorgy (a.ki nagylaki sziiletesfi, tornyai (csanâd megyei) lakos, 22 eves, g.-keleti vallâsâ, nStlen, vagyontalan, irds- tudo, biintetlen elS- eletfi, katonai kotelezett segen kivlil dlld,,neptanitd) a magyar btkv. 172 §-a mâsodik bekezdesebe iitkozo nyom­tatvâny utjân elkovetett, nemzetiseg elleni gyii­loletre izgatâs vetsegeben biroilag is vetkes- nek mondatikt!ki, s ezert a btk. ugyanazon §-a alapjân s a btk; 91. §-ânăk alkalmaidsâval 2 (ket) honapi âllamfoghâzra es a kolozsvâri kir. iigyeszseghez ezen itelet jogerore jutâsa nap- jâtol szâmitando 15 nap alatt kiilonbeni veg­

rehajtâs terhe mellet befizetendo az 1892 evi XXVII tcz. ben irt czelokra forditandd es fel- hajthathnsnga eseten tovâbbi 2 (ket) napial- lamfoghâzra âtvâlltoztatandd 20 (husz) forint penzbiintetesre iteltetik el.

111. Russu Jânos Sirianul (a ki vilâgosi sziiletesu, nagyszebeni lakos, 30, eves, g.-keleti vallâsu, notlen, vagyontalanf irâstudo lapszerkeszto nyomtatvâny utjân elkovetett nem­zetiseg elleni gyiiloletre izgatâs vetsege miatt oszbiinteteskent G havi âllam foghâzzal biiri- tetett eloeletii, mely oszbiinteteset 1893. evi no- vember 12-en kezdette meg) az 1852. evi mâjus 27-en kelt sajtorendtartâs 34. §. B. pontjâba iitkozo, buntetendo tartalmu nyomtatvânynak 1893. evi junius 25-dn kozolt kozzetetele âltal elkovetett, koteles gondossâg es figyelem el- mulasztâsânak vetsegeben biroilag is vetkesnek mondatik ki es ezert — az e kir. torvenyszek âltal 8541—93 bfn. a hozott itelet reâ vo,- natkozo; szabadsâg vesztes biintetest kimero reszenek hatâlyon ki viii helyezdsevel-egyebek ben azon itelet erintetleniil hagyatvân a sajto­rendtartâs 39.;'§-a alapjân, alkalmazâsâval a btk. 91 es 97. §-ainak s tekintettel a btk. 104/ §-âra oszbiinteteS kepen 1893 november12-tol szâmitando 6 (hat) honapi es 15 (tizenot), napi âllamfoghâzra iteltetik el. Petrovici Gyorgy es Russu Jânos Sirianul vâdlottak egyetem- Iegesen elmarasztaltatnak az eddigi 33 frtyi s meg ezutân fel meriilendo, eljârâsi koltse- geknek a kolozsvâri kir.: iigyeszseghez ezen itelet jogerore jutâsa napjâtol szâmitando 15 nap alatt kiilonbeni vegrehajtâs, ,terhe melletţ Ieendo roegfizeteseig, mig a szabadsâg vesztes biintetesiiknek foganositâsâval jâro koltsegeket kiiloh-kiilon1 tartoznak hordozni. ........

Elrendeltetik tovâbbâ a „Foaia Popo­rului" hirlapi biztositekâbol 100 (egyăzaz) ’ fo- rintnak elvesztese, koteleztetnek tovâbbâ Per troviei Gyorgy es Russu Jânos Siri.ânul vâd­lottak, ezen • iteletnek ds indokainak egesz ter- •• jedelmeben, az âllam hivatalos magyar nyelven a >Foaia Poporului* czimu lapnak az ezen itelet jogerore emelkedeset- kovetoleg legko- zelebbrol megjeleno szâmâban, a lap elen sajât koltsegiikon, a kttlonbeni torvenyes kovetkez- menyek terhe mellet Ieendo kozzetetelere, mi- nek megtortentet nevezett vâdlottnak az illeto lappeldânynak 15 nap alatt a kolozsvâri kir. iigyeszseghez valo beadâsâvâl tartoznak igazolni. VegUl a in. kir. kincstâr koteleztetik Popa Necsa Jânos vâdlott reszere vedoje kezehez koltsegei fejeben, 40, (negyyen) forintot ezen itelet jogerore jutâsa utân 15 nap alatt veg­rehajtâs terhe mellet1 megfizetni.

i. • > 11 1 .;'Indokok:

Popa Necsa Jânos Vâdlottat a sajto eljârâs '86i §. drtelmeberi az ellene emelt vdd es kovetkezmenyei aloi biroilag is foii kellet menteni, merţ az eskiidtszek, neha egy hangulag kimondta hatârozatâban, hogy neki, tulajdo- nitott vetseg tenyâlladeka ferinforog megis ot. e vetseg elkoveteseben ugyancsak egyhangulag nem vetkesnek jelentette ki. . . , (

Ellenben Petrovici Gyfîtgy es Russu Jânos Siriânul vâdlottaka*]'* . .j* âltaluk el- kdvetettnek âllitatott vetscfvii'fi "biroilag is vetkeseknek kellett kimcv;i'n'ai, mert- az es­kiidtszek velfik szemben a ve t/esseget megâl- lapitotta. A biintetes kimeresenel Petrovici Gyorgy vâdlottra nozvo sulyosbito koriilmenyt fenn forogni nem lâtvân enyhito korillmenyekiil vette tekintetbe a birosâg-elismereset biintetlen elo'eietet es hogy k'îuiffdeses czikk kiizzete- telere reszben a Zab Văzul serto felhivdsa szolgdltatott okot; Russu Jânos Siriânul vâd­lottra nezve pedig, enyhito kiîriilmenynek szd- mitotta be, beisinereset es vedoje âltal is tol- mâesolt biinbdnatât s a felhozottak merlegele- sevel redjok kimert biintetest teftiik suljdval ardnyban âllonak talâlta. Russu Jânos Siriânul- nak ezen iteletben kiszabott penzbiintetest al- lamfoghâzban es nem iigyeszi inditvâny ertel- meben elzârâsban âllapitot meg a birosâg mert oszbiintetes eseteben a btk. 101. §-nak az âllam foghâz atvâltoztatâsâra vonatkozo kive- teles rendelkezese a torveny szovege es a torveny hozâsnak a torveny javaslat indokaibari kifejezetţ intentioja szerint csakis azon esetek- ben alkalmazando, ha fegyhâz, borton avagy foghâz es âllamfoghâzzal. sulytott cselekme- nyekert âllapitando meg oszbiintetes, ha ellen­ben âllam foghâzzal - buntetendo vetsegek es elzârâssal biintetendo kihâgâs halmazata forog fenn, mely utobbi biintetes nem dehonestâlo es rovidebb tartalmu es nem sulyosabb, mint az âllamfoghâz, tehât nem a btk. 101 §. . 3 es utolso bekezdese, hanem a btk. 97. §. alkalmazando ds az oszbiintetes âllam foghâzban merendo ki annâl is inkâbb-mivel a bhbt. 30 §. ertel- meberi a kbt. 32 §-ban foglalt kiveteles eset- t81 eltekintve elzârâs mint oszbiintetes csakis kihâgâsok halmozata , eseteben nyerhet allkal- mazâst. Petrovici Gyorgy es Russu Jânos Si­riânul vâdlottaknak a koltsegeken tortent el-

, marasztalâsa eliteitetesilknek, a m. kir. kincs- tâmak a Popa, Necsa Jânos vâdlott reszere meg âllapitott koltsegen valo elmarasztalâsa pedig a vâdlott felmentesenek, folyamânya. Az e vâdlott reszere megâllapitott 40 frt. kolt- segnek meghatdrozâsa azon alapszik, hogy mindhârom vâdlottnak a jelen iigyel kozos vedojiikkel szemben felmeriilt koltsegeikbol csak egy harmadresz esik Popa Necsa Jânos vâdlott szemeiyere. A „Foaia Poporului" cz. lapnak hirlapi biztositekâbol vald levonâsnak kimonddsa a sajtdrendtartâs 40 §-ân az itelet kozzetetelet elrendelo iteleti szo pedig a sajtd rendtartâs 21 §. ds a sajtd elj. 90. §. rende- letdn alapul. A kolozsvâri kir. torvenyszek, mint eskiidtszeki, sajtobirosâgnak 1894 dvi mdrczius 13-dn tartot nyilvânos szobeli vdg- tdrgyalâsi iildsebSl.Bdrâ Szentkereszty Zsigmond,

a sajt6bir6sâg clneke.

Dr. Balâs Elemir,: a sajtdl>ir.;jegy*oje.

Ne atacă şcoalele !îndrăsneala cu care stăpânirea ma­

ghiară împinge lucrurile în această ţeară pentru noi nemaghiarii din rău în mai rău, este de natură de a ne scoate din toată răbdarea, din tot cumpătul!

De când vieţuesc cu noi împreună şi de când au ajuns prin un noroc orb a pune mâna pe cârma acestei ţeri, s’ar fi putut încredinţa toată suflarea ungurească, tot capul cu niţică minte trează în el, toate guvernele câte s’au perândit şi se perendesc, că a preface această ţeară lo­cuită de popoare aşa deosebite, vorbind limbi, având credinţe şi obiceiuri aşa deo­sebite, într’o ţeară care să samene unui lan curat de ovăs, pe seama cailor muscă-' Ieşti, în care tot spicul să fie spic maghiar j tot omul să fie Maghiar neaoş, împintenat, toată vorba răsunătoare să fie vorbă ma­ghiară, —7 nu se poate, absolut nu se poate! i r

S’ar fi putut încredinţa, că dacă nu s’a ungurisat poporul român şi celelalte popoare, în timpul iobăgiei celei păgâne de multe sute de ani, când bietului ţeran nu-’i era iertat să-’şi dee copilul măcar la şcoală, ca nu cumva acolo să se lumi­neze şi să ceară desrobirea sărmanului seu părinte, când poporul orbeca într’un spăi- mântător întunerec, când nici măcar preotul nu-’ şi ştia scrie numele: cu atât mai puţin se poate ungurisa azi, când nu este sat, nu este loc uitat de lume printre munţi, în care să nu fie câte un cărturar mai mult, ori mai puţin luminat, şi care lumi­nează şi conduce pe popor. .

Dar’ , s ’ar fi putut mai ales acum în zilele noastre încredinţa, că e curată ne­bunie, curată alergare după vânturi, după năluci fără trup, a încerca să mai ungu- risezi popoarele nemaghiare ale acestei ţeri, acum, când de câţiva ani încoace poporul s’a deşteptat aşa de mult, cât nu s’a deş­teptat riainte în sute de ani, acum, când toată suflarea nemaghiară e adânc mâh-

Pag. 142

Poesii poporale.Din jurul Şiriei;-

Culese de Elena Russu măr. Popescu.

Mureş, Mureş, apă lină , Nu ’nvolba nu tulbura

Că-i badea pe matca ta, ..... Decât badea se se ’nece,

, Mai bine matca îţi sece.

Trecui Crişu ’n Drumbrăviţă Dup’un fir de romoniţă. 1 1 Romoniţă nu-’mi aflai, ; ! Ca-’mi aflai o fecioriţă Periind a sa cosiţă Şi spelând o rochiiţă.Trăsei arcul s’o săget,Dară ea din graiu grăia:Bade, nu me săgeta Că nu-’s eu de vina ta Că-i de vină maică-mea Că m’a făcut frumuşea

nită de nedreptatea cu care sântem trac­taţi, când tocmai în urma acestei nedrep­tăţi şi sforţări a stăpânirii de a contopi toate popoarele nemaghiare, lanurile de grâu lamură în lanul de ovăs pe seama cailor muscăleşti: toţi noi, cărturari şi popor, ne alipim cu atât mai tare şi mai desnădăjduit de scumpa noastră limbă, lege, credinţă şi moravuri, şi aşa mai ales acum : nu se poate!

Tot omul cuminte o vede aceasta, nuo văd însă miniştrii maghiari! Nu! pen- tru-că ochii lor sânt împaiangenaţi, sunt orbiţi ,cu desăvîrşire, de farmecul ce-’l are pentru ei năluca după care aleargă cU toţii, cu buni cu nebuni! Ear’ fiindcă alergând după acea nălucă se împedecă de noi nemaghiarii, şi se trezesc şi văd că aievea altcum e ţeara aceasta, decum ei în bolnava lor închipuire o zăresc, adecă curat maghiară, se supără, se năcăjesc, se aprind şi ar voi să ne facă să nu mai fim în calea lor, să perim, să facem loc nălucii lor iubite, şi de aceea ne lovesc, ne' chinuesc, ne nedreptăţesc !

Legea ne dă anumite drepturi, ei ni-le'încalcă, ni-le tăgăduesc şi ne împe­decă în a ne folosi de ele. în loc să se bucure de desvoltarea, şi înaintarea noastră, ei se supără, ca-şi-cum înaintarea noastră nu ar fi în aceeaşi vreme înaintarea ţerii însăşi, pe care şi noi o locuim, din care şi noi facem parte.

E mare ticăloşie .în acea ţeară, unde conducătorii sânt d,e o răutate ca aceasta !

Dacă biserica e înfloritoare, dacă şi şcolile sânt înfloritoare şi răspândesc lu­mină în popor şi îl înalţă din întunerecul în care zace, au nu înfloreşte acolo însăşi ţeara, nu este asta spre binele ţerii însăşi? Hotărît că d a !

Şi prin nimic mai mult ca prin şcoli poporul, şi cu poporul ţeara însăşi, nu se poate mai grabnic şi mai cu putere ridica spre lumină, spre cultură, spre fericire! Şcoalele sânt adevăratele cultivătoare ale poporului. Ai carte, ai parte. Dar’ carte

: S6 fiu dragă junilor ; ,> Ca zăharul pruncilor,

Ca vin roşu domnilor.Hei voinicaş dela GeabaNu ’nşela calul de geaba ,

: Că tot maica nu m’o daii Bade, după dumneata.

- , Leagă calul de uuele,Vin’ la maica şi me cere

, M’o da maica nu m’o da . . .M’o da codru şi iarba;Eu m’oi face mânioasa

!l( Şi m’oi duce bucuroasă. 1 1

Tot m’ajunge une-ori ,S§ mă sui la munţi cu flori Se-’mi capet fraţi' şi surori.Şi m’ajunge câte-odată , 3

1 Se me sui la munţi cu peatra Se-’mi capet mamă şi tata.Bate ventul peste brazi

v Vine-’mi dorul dela fraţi, ;Bate vântul peste flori Vine-’mi dor dela surori,Bate ventul peste munţî Vine-’mi dor dela părinţi.

F OAIA PPPORULUI Nr. 13

poţi ave numai cercetând o şcoală în care dascălul să-’ţi vorbească ca tu să-’l înţe­legi, adecă în limba maicii taie. De aci se vede însemnătatea şcoalelor confesio- nale-naţionale, adecă unde se învaţă în limba pe care şcolarii o pricep. Cu cât mai multe şi mai bune vor fi şcolile de felul acesta, cu atât mai repede se va pută aventa poporul de jos spre lumină, spre înălţime. Şi o stăpânire adevărată, părintească, cu inimă pentru adevăratul bine şi înaintare a ţerii, îşi va da toate străduinţele a înmulţi şi a sprigini acest fel de şcoli.

Ce face însă stăpânirea i maghiară a acestei nenorocite patrii?

Ea tocmai dimpotrivă ! în loc se le spriginească le loveşte; cu pumnul în creştet, şi-’şi încoardă toate puterile ca lo ­vitura ei lovitură de moarte să fie şco­lilor naţionale!

Nu numai că ea nu le sprigineşte cu nimic, că nu dă din visteria statului în care vărsăm noi atâta amar de bani, nimic pe seama şcoalelor noastre naţionale, dar’ nici măcar să ne ridicăm pe banii noştri şcoli, nu ne lasă! Pilde avem la Arad şi Caransebeş, unde Românii au voit să înfiinţeze câte un gimnasiu românesc pe banii lor proprii şi guvernele nu li-au îngăduit aceasta! Dar’ ticăloşia cea mai m ire e, că şi puţinele şcoli câte le avem , încearcă să ni-le sdrobească! Dovadă ungurisarea pe mai mult de jumătate a gimnasiului românesc din Beiuş, dovadă ridicarea cu sutele a învăţătorilor noştri din posturile lor . sub cuvânt că nu ştiu din deajuns ungureşte, ridicare făcută cu gândul de a pune în locul lor învăţători unguri, întrucât se va pută, şi aşa pe încetul a ne ungurisa şcoalele. Dovadă în sfîrşit, porunca muscălească a minis­trului învăţământului, Albin Csdky, dată mai săptămâna trecută, prin care rîndueşte tuturor inspectorilor de şcoale, ca să pă­zească tare, ca cu începutul anului şcolar viitor s i nu se mai dee diplome de în-

Câte cioace şi mocioace Toate avură noroace,Numai eu cu pacostea ‘Nu ştiu ce e dragostea.

N’oi iubi fată de frunte Că-oi iubi una săracă . :Dacă-’i dau un pumn se tacă.

I)e cându-i mândra pe lume,Dracu ’i-o mai zis pe nume, . ,, Că ’i-am zis tot „mândra mea“ .Doară nu s’o mânia. • ’ u

Codrule, pe vîrful teu Crească iarbă şi dudău

. Se se ’ngraşe scumpul meu Se se facă lat tn şele C’aşa-’i place mândrii mele.

. Nu me sfădi, maică reu, : ,; Până ce-’s la pragul teu,

; Că dacă m’or străina ,Mult me vei mai aştepta. ..

Nr. 13 FOAIA POPORULUI Paj. 143

viţători mei unui, învăţător care nu va şti dcsivîrşit limba ' ungurească!

De ce? De ce tocmai desăvîrşit? Care să fie oare rostul acestei porunceli ?

Eată care este: Miniştrii pregătesc terenul, ca încetul cu Încetul, ba chiar foarte repede sfi se ajungă a' nu mai fi în ţeara aceasta un singur învăţător, care să nu ştie , deplin, ungureşte, — ear’ la asta se poate ajunge dacă toţi Învăţătorii noi vor şti, cum li-se cere, deplin ungu­reşte; cei vechi mor pe rînd, care nu mor se pun în pensie ori se aruncă prino simplă poruncă afară' din şcoală, pe drum, şi aşa în câţiva ani se poate ajunge ca toţi învăţătorii să ştie deplin ungu­reşte, precum doreşte ministrul.

Ajunşi odată a avă terenul astfel pregătit, miniştrii maghiari ori-care ar fi ei, precum la 1879 au fost în stare a porunci ca sărmanii băieţi mici de şcoală sfi fie siliţi a-’şi frământa frageda lor minte rpe lângă învfiţarea limbii uşoare a mamei lor, şi cu bobizarea şi rumegarea grea de cuvinte ungureşti, acei miniştri cutezători, vor da în o bună dimineaţă porunca, ca mai mult nici un învăţător în această ţeară, în altă limbă să nu, înveţe pe copii şi să nu vorbească cu e y decât ungureşte.

Nu se poate? cum să nu se poată! Ce nu se poate aştepta1 dela aceşti des- creeraţi, ameţiţi de farmecul nălucii dup ă care aleargă ei, de a vedă odată această ţeară deplin ungurisată, ear’ ungnrisarea, fiind* şcolile naţionale, neputându-se! De aceea sapă rînd pe rînd fiecare la temeliile lor, gătindu-le mormântul în care ele să se surpe!

Sânt aceştia miniştri, adevăraţi în­grijitori de binele patriei, adevăraţi pă­rinţi ai ei, precum ar trebui să fie? N u! Sânt cei mai mari duşmani ai acestei frumoase, dar’ nenorocite ţeri! Ei în loc să spriginească luminarea popoarelor, cul­tivarea lor, o împedecă, o zădărnicesc, o nimicesc! Ear’ celor-ce aşa purced, nu

Din jurul Blajului.Culese de Isidor D opp, student.— Păseruică gălbinea. ,Tu nu eşti din ţeara mea ?— Eu nu sânt din ţeara ta,Dar’ mi calea pe-aicia,Pe la poarta maică-ta;Maică-ta când se scula Pâne albă ’mi frământa Şi pe tine te cânta.— Păseruică gâlbinuţă Spune-’i la a mea măicuţă Pâne albă să frământe Pe mine să nu m§ cânte.Că pe mine m’au cântat Când dela ea am plecat.Păseruică vineţie ’ ’ ! ‘Tot aşa ’mi-ai cântat mieSS stau în. lume pustie, * în lume făr’ de soţie. ,Dorul meu pasăre, oarbă Spune-’i la, maica că-’ş roabă,Da nu-’s roabă^ca robii; ■Şi trag în jug ca boii,

le putem da alt nume decât păcătoşi duş­mani ai patriei!

Mai marii noştri bisericeşti sânt che­maţi a ne feri de marea primejdie, care ne ameninţă şcoalele din partea minis­trului ungur, şi dela ei nădăjduim intre- venire puternică, ear’ poporul însuşi şi conducătorii lui fireşti să protesteze aspru împotriva volniciei ungureşti, acolo unde ea se va arăta. Altcum din lumină la întu-’ nerec vom merge. Dacă băieţii noştri de azi mai ştiu ceva, cei de mâne nu vor mai şti nimic, căci nu vor înţelege pe dascăl şi ce el va vorbi, va fi totul ma­zăre dată de părete. De plâns el însuşi, învăţătorul, de plâns şcolarii lui rămaşi săraci de ori-ce cunoştinţe, de plâns noi toţi şi ţeara toată!

Eată unde împing conducătorii beţi de cap ai acestei ţerii treburile luminări popoarelor, prin poruncile lor păcătoase!

im.

Străinătatea pentru noi.Sub titlul: „Maghiarii şi Liga ro­

mânăr‘ vechiul şi însemnatul ziar englez „Manchester Guardian“ publică urmă­toarea scrisoare ce ’i-a adresat-o preşe­dintele adunării din Oxford, profesorul W. 11. Morfill: !

„ Cătră editorul ziarului „Manchester Guardian

Domnul meu !

Cei douăzeci-şi-cinci de membri ai, comitetului naţional român s’au chibzuit îndelungat şi stăruitor înainte de a fi cercat să aştearnă împăratului o jalbă ce conţinea plângerile lor. Este de nădăjduit, că Europa civilisată va da de ruşine pe Maghiari pentru faptele lor de apăsare,, cu care au mângit numele ; lor bun . şi menite a şterge amintirile de stimă despre luptele Ier duse acum patruzeci de ani în urmă, pentru libertate. Foarte slab este răspunsul lor ce-’l dau la dogenirile prietenilor care le impută purtarea lor

Da şi boii care-’s boi Tragu-’mi jugul amândoi,,,Nu mai eu german de mine Duc jugul singură ’n lume..

Poruncitu-’mi-o maica Ca se-’mi port omenia,Că de nu ’mi-o voju purta ...,La ea n’am ce mai cota.

înderet ’i-am poruncit Că ea n’a fost Ia slujit,Şesă zile ’n săptămână ,Nu-’mi cade lucru din . mână,Şi-a şeptea-i Dumineca ;Şi-aceea nu-i toată-a mea, ;Numai ziua jumătate.

Până-i popa ’n liturgie ,, , .Frec cu var şi cu leşie. ,

Du-te dor cu cucu ’n berc .Şi me lasă să-’mi petrec,Se-’mi petrec .cu mândrele Ca codru cu frunzele.;/ r .

faţă cu Slovacii şi Românii, zicând că. trebue să-’şi ocrotească naţionalitatea lor în toate părţile. Chipul cum ei se poartă faţă cu neamurile subjugate trece pe^te toate marginile., Nu demult am vf-zut pe Maghiari oprind pe Slovaci de a săr­bători memoria poetului lor naţional Ioan Kollâr, ear’ câţiva ani înainte reuniunea de cultură a Slovacilor a fost nimicită şi fondurile ei confişcate.

Pe tot rotogolul pământului se vede că vieţuirea pe acelaşi pământ a popoarelor nu poate slugi drept temeiu pentru so­coteli politice, când sânt deosebiri în religiuni şi în tradiţii, şi când aceste po­poare vorbesc o limbă atât de deosebită una de alta, încât nu se înţeleg între sine. Când Bulgarii se plângeau şi erau ocrotiţi de cătră Rusia în contra Turcilor,, nu ne putea prinde mirarea, că creştinii îşi îndreptau privirile lor cătră împăratul rusesc. Nu ne putem de asemenea mira de loc, dacă Slovacii din Nordul Ungariei şi Sârbii din miază-zi a acestei ţeri s’aa alipit la Liga română. Neamurile acestea au între ele ceva comun: ura împotriva, asupritorului lor al tuturora. Românii se plâng cu drept cuvânt că li-se închid şcoalele, că li-se taie drumul cătră slujbe mai bune, că limba lor şi religiunea. (greco r orientală) sânt prigonite. Nu . e vorbă, pe hârtie au şi ei o lege elec­torală j ea însfi atât este de sucită de cătră slujbaşi, că de fapt ea nu este de loc. Legea asupra presei ce se aplică în Un­garia ar face cinste statelor celor mai tirane din Europa. Ea este tocmai acea lege veche austriacă, care în ochii Ma­ghiarilor forma odată una din cele mai însemnate tânguiri împotriva Casei habs- burgice; acuma însă scăpaţi dejug, Ma­ghiarii sânt atât de pişicheri, încât pun astăzi aceeaşi lege Românilor.

Românii din Transilvania resping idea: de a căuta să se împreune cu fraţii lor de, peste munţi, cum vreau să facă a crede contrarii lor. Această nălucă fră-

Fetelor nevestelor Nu me băgaţi la păcate Că-’s copil cu direptate,Că soarele ’mi pune parte Stelele de jumătate,Numai luna dujmana Ea zicea că va jura ,Că odată m’a văzut în mijlocul satului <Cu fata diacului. :

Pentru mândra ’mi-aş da ţundra.Cu ţundra m’aş coperl Cu mândruţa m’aş iubi.

Badea meu de trufaş mare Nu şti merge nici, pe cale,Cându-i tină lunecă Cându-’s brunşi se ’mpedecă.

S’a dus badea la ’iisurat M Şi ce-o cerut nu ’i-o dat,C’o cerut sute prea multe Şi ’l-a scos omul din curte.,.

menta odinioară creerii unor poeţi şi în­sufleţiţi, de loc însă nu se poate zice, că

ă ar fi intrat vre-odată în rama politicei practice. ' 1 '' : ' " " : ’

Dacă Maghiarii ar fi cuminţi,’ ei ar înceta a provoca neamurile supuse statului lor a se arunca într’un astfel de curs. Cestiunea naţionalităţilor nu este lipsită de însemnătatea în Europa; 'dimpotrivă, ea este una din cele mai mari puteri în sistemul politicei. Dacă cestiunea naţio­nală românească va fi tratată cu dreptate şi respect, Românii vor fi deapururea1 su­puşi buni, dacă însă cu apăsări şi cruzime se va lucra în contra oamenilor cumpătaţi ai generaţiunii de acum, în curând le vor! urma oamenii înverşunaţi. întocmai ca şi povestea despre vântul subţire care fUcii pe călătorul să-’şi îmbroboade capul cu mantaua spre a fi scutit de suflarea lui. Socotind, că numărul Românilor; din Un­garia se urcă la trei milioane, putem să judecăm dacă asupritorii lor n’âu ! a se teme de nimica. Sfi nădăjduim dar’ , că Maghiarii, căre se arată liberali şi desfă­şură înaintea Europei steagul libertăţii, se vor face cuminţi. ; - ; u j > :ii

Y 6 mulţumesc dinainte pentru publi­carea acestor observaţiuni în ziarul d-voa- stre foarte răspândit, care s'a distins întot­deauna întru apărarea causei de libertate.»

O x f o r d ; 16 Martie 1894. r - W. M. Morflll-

’ *Atâtea lecţii sdravene ce primesc pă­

cătoşii noştri apăsători, şi nu se prinde de ei. Par’că dai cu nuca în părete, când le spui ce e bine şi cum ar fi bine!

Pag. 144

Alegerile sinodale. ; ; ; ;i Din Nădlac primim următoarele şire,

din care am lăsat însă afară laudele multe aduse foii noastre. , ; <

Nădlac (com. Cenad), 1894. Domnule Redactori

Fiindu-ne cunoscut noue, că în cercul Aradului în aceeaşi zi, şi a patra Duminecă

Din jurul Monorului.Culese de Ioan Encean, înveţ&tor.

Vai de «line hîdu-’s hîd,Nu me pot băga ’n pământ,Io-’s hîd ce se mai vorbesc,'Dar’ mândrele me iubesc; >!Alţii dau cu sutele Şi iubesc urîtele; ■•■■■:Eu nu dau nici o groşiţă Şi iubesc o copilită,Cu flori galbine ’n cosiţă 'Şi gura de tămâiţă, 1 Cu brâu roş de bercă rară Şi obrazul foc şi pară. ,

Dela noi în jos la vale "S’a scumpit guriţa tare, 1 Căci gura de fată mare:C’un galbin şi trei parale;Dar’ guriţa de. copilă Zece g&lbini şi-o piţulă.

Mărita-m’aş şi eu zeu,Şi n’am numa-un lepedeu,

din post se ’ vor face alegerile de deputaţi pentru sinodul din Arad, toţi cu mare dOr aşteptau, acea -zi. Ea a fcst- pentru noi de mare însemnătate, dându-ni-şe,şi nouă prilegiu de a ne arăta mulţumitori scumpului nostm luptător naţional Ioan 'Russu Şirianu şi de a-’l pută îmbărbăta. Â sosit ziua aşteptata. S’a slujit sfânta : liturgiei Domiiul; protopop Moise Bocşan era şi drsa' de faţă şi ne-a făcut plăcere de a ne cânta în biserică câteva Cântări., ; ; . j . .V'.i! a :;V

-.După. /biserică;, rie-a ţinut o . vorbire, potrivită, apoi s’a,întocmit sinodul.de alegere..

; Preşedinte. al lui a fost ales fruntaşul plugar P. R., de notari domnii Învăţători I. C. si R. T., bărbaţi de încredere plugarii T .D .ş i

\ S: , Ck. ’ înainte de votare alegătorii strigau cu ' toţii „ j / traeascd I. Russu . Şirianu şi Romul

Giorogarl" Aceştia au şi fost aleşi. cu 333 de voturi, primind 2 voturi ţ şi. candidatul Sever, Bocşan. Bucuria şi veselia în popor era foarte mare că a putut face o alegere atât de vred­nică şi în bună rîndueală.

în bucuria lor oamenii la îndemnul dlor preoţi, al domnului notar comunal I. Russu, şi al altor cărturari, s’au pus se împace pe doi oameni certaţi şi pîrîţi unul cu altul pe calea legii.

Oamenii s’ar fi împăcat, dar’ fiind pro­cesul pornit, erau cheltueli şi nu voia nici unul se le iee' asupra sa. Ca totuşi pace se fie, bravul înveţitor 5. Lugoşan ia asupra sa a plăti ichfeltuelile lor de pîră, numai bine se fie, îndemnând pe cel mai tiner se , ceară el iertare celui mai bătrân. Certaţii S. Ch. şi T. Drăgan ’şi-au dat mâna şi s’au împăcat, ear’ poporul de faţă a isbucnit în bateri în palme, şi strigând „se trăească naţia română!“ Veselia creştea mereu. Poporul strigând se trăească bărbaţii naţionali, a început în frunte cu:: învăţătorii şi cărturarii se cânte „Deş- teaptă-te Române", «mulţi fericiţi ani“, Au mers apoi cu toţii şi ’şi-au petrecut puţin, în chip cinstit şi vrednic, ear’ încheierea fru­moaselor isprăvi ale acestei zile o au făcut adunând bani pentru monumentul eroului nostru naţional A vra in lan cu , care* bani se vor trimite la locul'lor.

. A fost pentru Nădlăcani aceasta o zi v mare şi de bucurie, de care multă vreme ne

vom aduce încă aminte! Gligor Vidican,w;.: ,u .....j , .. . • . P^gar.

frOAIĂ: POPORUI^Ui

Şi-atâta’l-am purecat Până tot ’l-am sfîrticat ; * Mărita-ui’aş la amarul N’am pe rudă numai parul ' Şi pe ladă numai zarul.

Avui trei mândre ’njjeinate, ' Nici de una'n’avui parte ; Una-i surdă, una-i mută, Una-i cu spinarea ruptă.

Me cuprind sudori de moarte Unde ved atâtea fete Răzimate de părete Cu gurile drâmboiete - ' M’apucai le numerai Numerai treizeci-şi-opt Toate-aşteaptă se le joc. Numerai treizeci-şi-nbu§ 1 J Cer una vin câte doue ; ' ’ Joace-le şi boalele,Căci mS dor picioarele! 1

Draga badi Măriuţă,' i >Da vină de-’nii dă guriţă; :

•' î ; ; ’ ’ v i : C en a d u l-u n g u resc , 23 Februarie11894.

i /j ? Românii 'din » comună Cenadul-unguresc; sftntem cei ihai mărginaşi de cătră Asfihţit şi sftntem cei ; mai mulţi locuitori ai. comunei. Prin muncă dreaptă, cumpeţ şi vieţuire pacînică, între noi înşine, şi cil locuitorii sârbi şi ungurij care' mai nainte de asta, cu vre-o 20 de ani, stăteau cu mult’ mai bine ca noi, ' dară azi, har Domnului, în: ale averii stării i noi mai bine.'îca/ei.i'îu / jîv';- swu , :U ’o ?

în timp scurt, abia de - vre-o 13 ani, ne-am întemeiat fonduri bisericeşti,; ale căror, venite urcă la an dela 2500 fi. până la, 3Q00 .fi. Pentru biserica şi şcoalele noastre întotdeauna am jertfit cu . drag din avutul nostru. Am despăgubit pe coreligionarii sârbi diii biserică şi şcoală, căci era cu a noastră laolaltă, am reînoit biserica şi am zidit şcoală nouă, ;şi toate acestea ni-au ,.eşit pestş 2 0 .0 0 0 f i .! Am mai jertfit înse şi pentru scopuri de binefacere, anume pentru seminarul din Arad am dăruit numai din averea comună 6 0 0 fl. Ne-am iubit şi ne'iubim1 limbă şi naţionalitatea că pe cele mai scumpe odoare din lume şi: fericiţi ne simţim, că ne-am născut Români. ; Şi totuşi ni-a mers vestea, ca-şi-cum am fi nişte „oameni iubitori de gâlceavă“, „ r e b e 1 i“ , ba chiar „barbari"; şi am ajuns a fi atât de temuţi, încât la noi în adunările sinodale nici nu mai cutezau a veni persoane sfinţite ca se le conducă,' de teamă se nu fie batjocoriţi şi luaţi la goană.

Dar’ se vedeţi, Domnule Redactor, noi- tot aceia sftntem ce am fost, oameni păcmici, muncitori, iubitori de dreptate; şi un om îm­brăcat în haina preoţească, dacă cinsteşte, aceste însuşiri şi presidează în s inoadele noastre parochiale, ruşine nu păţeşte, din contră este cinstit şi iubit.- Leul este un animal nobil până ’ nu-’l nedreptăţeşte şi înfuriază cineva; dar’ Odată înfuriat, se răsbunăgroaznic! Astfel sftnt a se înţelege şi întâmplările scan­daloase din comuna noastră, desbătute prin jurnale mai în anii trecuţi.

Am făcut această descriere, ca se fim înţeleşi în cele de mai jos, descriind cum a decurs Ia noi reîuoirea corporaţiunilor bi­sericeşti din urmă. : Ziua reînoirii s’a hotărît pe 20 Faur v. a. c. Cu conducerea alegerilor a fost însărcinat d l. preot din Pecica: Ioan Evuţian. La 8 oare în. ziua numită soseşte în comuna noatră dl trimis mai sus, care a vorbit cu preotul şi cu învăţătorii, făcându-’i

Nu ’mi-o da nemăsurată Se me scap s’o muşc vr’odată,Nu ’mi-o da făr’ de măsură Ca niie dinţii din gură Toţi îmi stau a ' muşcătură!

Câte sate-’s pe sub munte Nu-’s fete ca la noi multe,Câte sate am umblat Fete mândre n’am aflat • ^Pe cum sftnt la noi în sat.Foaie verde de răchita Fetele ni-se mărita,Se mărită cele-mândre Şi rămân cele urîte, • ; • ►Cele mândre-’s măritate - Şi-au rămas cele buzate

| De li-ar duce dracu ’n spate!

Mei bărbate bărbatuţ Lasă-me să-’mi ţiri drăguţ, 'Că te-oi face se n’auzi, ;Se n’auzi şi se nu veziCe ’ţi-bi spune eu să crezi; 0

........ .........Nr. 13

Nr. 13 F O A I A P O P O R U L U I Pag. 145

Tăspunzitori, pentru ori , şi ce scandal ce s’ar put6 întâmpla. A dat faţă şi cu,mai mulţi fruntaşi, sfătuindu-’i la înţelegere frăţească şi pace. La aceste sfaturi înţelepte fruntaşul econom Iosif Luţiai ’ i-a respuns: „că toate sânt puse la cale,' ca alegerea'să decurgă în ordine, ca se nu aibă străinii prilegiu a-’şi bate

jo c de trebile noastre. S’a oprit birtaşilor din comună sub pedeapsă de 50 fl. de a măsura beuturi dela oarele de dimineaţa 4 până după trecerea alegerii “. '

' . După facerea slujbei dumnezeeşti; po­porului dl trimis a ţinut o cuvântare potrivită. Fiind la noi In comună de altfel doue partide, fiecare ’şi-a ales bărbaţii sei de încredere şi Tiotarii>ei. 'I ‘ ■

Fiecare partidă apoi îşi presenta l i s t a de candidare. în fiecare listă au fost -candidaţi ,20 membri ordinari, 10 suplenţi, -3 epitropi şi 1 membru la sinodul protopo- pesc. Se ceti în auzul sinodului numele can­didaţilor din fiecaro listă; şi aflându-se că în amândouă listele cei trei epitropi-candidaţi^

aftnt unii şi aceiaşi, aceştia numai decât se •declară de aleşi. S’a purces apoi la alegerea -comitetului parochial şi a membrului sinodului protopopesc. . ' , ' - ;

Preşedintele Invită- pe membrii sinodului a eşl din sfânta biserică şi a reîntra tot câte cinci spre ă vota fiecare după cea mai bună a sa credinţă pentru una din cele doue liste.

Votarea a fost foarte pacînieă. Erau de' faţă ca privitori şi străini, care toţi s’au mirat de ordinea poporului şi înţeleapta con­ducere a dlui preşedinte.

Finindu-se votarea, sinodul a reîntrat In biserică, unde ’i-s’a vestit prin preşedinte sfîrşitul alegerii. Acesta a fost primit cu în­delungate; ( strigări de sM\ ţrăească \ la; adresa vrednicului preot Ioan Evuţian şi la al nou aleselor corporaţiuni bisericeşti. 1 ,

La oarele 3 după ameazi s’a pus ter- minul pentru constituirea nou alesului comitet, s’a presentat tot comitetul cu nou aleşii epi-' "tropi în sala spaţioasă dela şcoala nouă. S’au mai adunat şi o mulţime mare de membri sinodali. La 3 oare s’a înfăţişat dl trimis Ioan Evuţian. * S’a purces la constituire; cu mare însufleţire s’a ales de preşedinte frun­taşul econom Iosif Luţiai, ear’ de notar în­văţătorul Ambrosiu Coste. După; aceasta se 'înfăţişează epitropii nou aleşi; ei îngenunchiază în mijlocnl salei; poporul se ridică în picioare, ear’ dl trimis în ornat bisericesc şi cu sfânta «cruce în mână a jurat pe noi aleşii epitro oi.

D e pe valea Agrijului.Culese de Ioan Lunţju al lui Sirio n, econom.

: Până-i soare pe/răzoare Toate fetele-’s fecioare, ,

. Dacă soareiş sfinţeşte .Toate fetele-’s ,neveste., ...

• Rele zile-am ajuns, Doamne, .i■ Că toate fetele-’s doamne,

Cil prime şi cu barşoane , Părinţii le mor de foame,

Toată fata-i împenată,. Mălaiu nu-i să ’mbuce-odată, ;

- - ’• La bertiţă-’s cu păuni - ! t v 1 ; Mălaiu cu trei zloţi b u t i i : 'JLa urechi îs; cu cercei; ;Mălaiu cu tri zloţi răi!

"Ţigane, cetera ta .Vine seara nu pot sta, . ‘

_____ .Eu. pornesc să vin. la tineMaica strigă după mine, > •Eu pornesc să; vin la voi ‘ ' 1 ; ‘ .Maica' me striga ’riapoi.

Terminându-se şi acest act sărbătoresc, tot poporul a isbucnit din nou cu acjamări de „să trăească". Dl Evuţian, care aşa de în- ţelepţeşte a ştiut conduce aceste alegeri, a fost petrecut până la Nădlac, comuna d-sale, cu două căruţe. ,

Eată un preot, care poate fi pildă, care a isbutit să arete, că alegerile de Inoire In temuta noastră comuna bisericească pot decurge şi frumos! Pentru-ce noi şi pe calea publici­tăţii Ii mulţumim dlui trimis şi-’i dorim vieaţă îndelungată! şi lăudăm pe fraţii noştri săteni pentru rlndueala co ştiu ţină şi pilda fru­moasă ce au arătat-o de âstă-dată! Cinste lor!• t ; ■ :

Cu onoare:ArcntUe l'oponu, la z a r Unt/urean,Omiţu Vatlaşan. Greyorlu M artanufiu,

economi locuitori In comuna Cenadul-unguresc 'V

CRONICĂ.A vls ! Acelora, care doresc a-’şi abona

cuartir pe timpul decurgerii procesului Memo­randului, din 7 Maiu n. şi zilele următoare, le recomandăm să se adreseze In privinţa aceasta domnului Nicolau Raţiu, capelan în Cluj, Jokai utcza nr. 6, până la finea lunii lui Aprilie n. ■

Societatea de lectură „A n d reiu Şa- guna“ roagă pe toţi domnii abonaţi la „ Al- manaclmV ce ea II dă, care locuese în co­mune unde nu se află posta ultimă, ca se binevoească a comunica numai decât comite­tului societăţii adresa d e p 1 i n ă a domniei-, lor, însemnând comitatul şi post'i ultimă. „Al- m a n a c h u 1“ e aproape gata, şi în săptămâna Sfintelor Patimi se va trimite abonaţilor, < aşa ca fiecare să-’l poată ave pe sfintele sărbători. Dar’ celor-ce nu li se va şti adresa sigură, pentru a Incungi ura perderile pe postă, nu li-se va trimite până II vor reclama ei înşişi.— Sibiiu, 1 Aprilie v. 1894. Comitetul so­cietăţii. .... .

D epu ta ţi sinodali în cercul Aradului au fost aleşi domnii Romul Ciorogar, profesor de teologie,-şi Ioan■ Russu-Şirianu,redactorul foii noastre. , ,

D epu ta ţi p en tru sinod din Arad îh comuna Cuvina âu reuşit Dr. Ioan Hosan şi Dr. Aurel Halic, medic în Lipova.

Ţeara i ne strigă că fur ', Mândra joară că-’s om. bun,

Ţeara mă strigă tâlhar Mândra joară că-’s druniar. '

■ , Dragostile cele mari ■Merg pe drum ca doi husari, , Dragostile cele mici

: •: v 1 Merg pe drum1 că doi voinici. iiSi* Lucră, maică, ce-’i lucrai ; ■

;După urît nu mă da, - (l. ii;După urît de mi da

! Eu, maică, m’oi spânzura, ‘în mijlocul tîrgului,;; . wDe frica urîtului, ......•

( Să se mire tot tlrgul K’ Că ce-a făciit urîtul. *

' î Să ,se> ’nveţe niaicele1’ 5 ' • ■ ^., . , 3ă niţr’şi dee fetele, ; j .r .<?. Cum m’a dat maica pe mine .* ’ După-un rău mare de câne

:,}> De triei sS-’i zid jiipâne‘ " ■ţM-îl Cine drac 1» jupftna , > <Dacă n’are ce mânca.

D in Petroyent ne scrie un om din popor, că la stăruinţa şi Îndemnurile preotului Avram Stanca, plecaseră şi de aici, drept tri­mişi, ca să iee parte la adunarea din Alba- Iulia, mai mulţi oameni din popor, deşi de­părtarea dela Petroşeni la Alba-Iulia e mare. Când colo, adunarea oprită. Năcaz mare, dar’ desnădăjduire nu! Când noua adunare se va conchenia, au să se ducă chiar de aceea mai mulţi! ‘ ‘ ■

#„II Itesto del C ariino*mare foaie

din Italia, scriind un articol la locul de frunte, despre Ungaria, scrie Intre altele: „Nu e bine să se mai ascundă, că Maghiarii, în virtutea neatîmârii lor politice, lucrează asupra celora- lalte neamuri din regut, cu o stăpânire, care jertfeşte fâră cruţare pe Croaţi, Şerbi, pe Ro­mâni fi pe Slovaci intereselor (foloaselor) nea­mului maghiar! Acesta e un adevăr ce nu se poate trage la Indoeală, şi aceasta e pricina încordărilor neîncetate şi care pe zi ce merge înăspresc legăturile dintre deosebitele popoare ale coroanei Sfântului Ştefan". — Eată cât de adevărat judecă şi văd cei din afară pricina neînţelegerilor din această Ţeară, a căror vină o poartă numai şi numai Maghiarii.

*

O lăpedăturâ urîtă. Din Caransebeş se scrie „Tribunei" şi celoralalte foi româneşti, că un advocat de acolo, de naştere Român, Bozgan Floriş a săvîrşit un fapt foarte scâr­bos pentrii noi Românii. El adecă în 15 Martie a dat o cină, la care a chemat pe prietenii sei. în o vorbire ce a ţinut-o la acea cină, se zice că ar fi cerut Ungurilor care erau de faţă, iertare în numele Românilor pentru păcatele ce Românii le-au făcut faţă cu marele şi „sfântul" Kossuth. Adecă cum? Noi care ne-am luptat pentru deplina noastră libertate contra aceluia, care numai poporului maghiar îi doria libertate, ear’ celoralalte irapilare, apăsare, jug, noi am pecătuit contra Iui, ori el a,-pecătuit contra noasră şi a Iui Dumnezeu ? Noi să-’i cerem iertare, pentru-că a fost şi doria se fie adevărat tiran faţă cu noi? Curată prostie! .Fireşte lăpedăturâ murdară a neamului, a făcut-o aceasta, ca să placă Ungurilor şi se poată face treburi mai bune ca procator, poate să mai capete vr’un os de ros. Ruşine să-’i fie pentru miserabila vătă­mare a naţiei noastre, şi dispreţul nostru peste e l! Români, feriţi-’i casa şi pe dînsul!

Căsătoria civilă. în şedinţa dela12 Aprilie n. a dietei din Budapesta s’a făcut votarea asupra planului de lege despre căsă­toria civilă. Ea a fost primită cu 271 de voturi contra 106. Acum ,se va începe, în urma acestei primiri, desbaterea amănunţită asupra ei, adecă luându-se în discuţie paragraf de paragraf. Dacă şi. în această a doaua votare se va primi, va urma să ajungă în desbaterile „casei magnaţilor", unde sftnt şi toţi episcopii şi metropoliţii din Ţeară, şi unde mai avem singura nădejde de a fi respinsă această lege, ear’ dacă şi în această a treia instanţă ar fi primită, va urma să o sfinţească de lege Maiestatea Sa Împăratul-Rege, şi numai după toate acestea va avă putere obligătoare.

în M om ânia, după-cum spun foile de acolo, s’a pornit o slrguincioasă lucrare din partea studenţilor universitari, ca tn aju­nul prpcesului pentru Memorand, se pună . la cale şi so, ţină în toată Ţeara, prin toate oraşele, jnari adunări de protestare contra, tra­gerii în judecată a comitetului nostru naţional.

*

Pag. 146 f o a i a PO PO R U LU I ETr. 13

D in închisoare — la închisoare. Din Seghedin ni-se scrie, că amicul nostru dl Russu Şirianu a primit scrisoarea spre a se în­făţişa lâ 23 c. înaintea tribunalului clujan. După hotărîrea Curiei amicul nostru va fi aşezat în închisoare ordinară. Pe cât timp, vom şti numai dupâ-ce ’i-se va fi dat noua pedeapsă.g

* . , .* 'O întem plare groaznică. Din Ci-

nade ni-se scrie, că economul de acolo Ioan Bârsan, fiind trecut de ■ 50 ani şi ne avend fii, dar’ om cu stare, doria ,se ţină un fiiu adoptiv (copil de suflet), căruia se-’i lase ayerea după moartea sa. A luat pe fiiul preotului din Loamneş, trecând pe acesta toată averea sa. Dar’ fiiul vitreg puţin s’a purtat bine* apoi a început a bate şi a chinul pe bătrâni* alungându-’i chiar din propria lor casă, din propria lor curte., Multă vreme au suferit bătrânii batjocuri şi chinuiri, ;au cercat se-’l desmoşteneascâ şi se se scape de el pe cale judecătorească, dar’ neisbutind, bieţii .oameni, au desnădejduit, ’şi-au perdut rostul, şi au săvîrşit o groaznică faptă. în 30 Martie v. bătrânul ’şi-a omorît el. însuşi pe chinuita sa soţie, încă de cu zi, ear’ şieşi ’şi-a gătit în şopronul de Mngă1 casă funia de acăţare, şi văzendu-’şi soţia moartă, a dat foc casei şi edificiilor din giur şi a grăbit de s’a spânzurat în şopronul aprins. Oamenii au venit se dee ajutor, dar’ era târziu.. Au scos femeea moartă, de jumătate arsă dm casă, de bărbat neştiind unde e, nu ’l-au aflat decât după trecerea focului, când au aflat numai scheletul (oasele) lui şi acelea arse. S’a, pornit cercetare contra miserabilului tiner fiiu adoptiv, care a fost pe­trecut de gendarmi în temniţă.

: / ’i-*• •' ;îw •; : v.• „ D -ta nu eşti U ngur ? “ Un plugar

român a avut mai. zilele trecute un proces la judecătoria din Arad. între altele, cum,1 cum nu, a venit vorba de judecătorul ’l-a în­trebat pe Român: „D'apoi D-ta nu eşti Ungur" ?— Românul spariat îşi fâcti iute cruce şi scuipând jos, răspunse: „Nu, Doamne fereşte. Domnule, eu nu sunt Unguri Eată' oamenii aiestia sunt din satul meu, întreabă-i, ei încă ştiu că eu' sunt om de om en ie şi nu Ungur“ ! îşi poate ori-cine închipui ce faţă va fi făcut judecătorul la auzul acestui respuns, căci’şi el era „Ungtit

Foc. Din Mureş-Ludoş ni-se serie, că în 8 Aprilie n. au-ars casele şi toate edifi­ciile ce se ţineau de ele ale âlor patru economi,i rămânend familiile cu desevîrşire sărace, fără vestminte, fără bucate. Focul s'a stîrait din jocul alor doi băieţi de 4—5 ani; care ju- cându-se cu lemnuşe au aprins un gard de trestie. Luaţi aminte după copii! Nu-’i lăsaţi să se «joace cu foc şi cu lemnuşe. • Cei-ce-ar binevoi a da ajutor1 nenorocitelor familii, s& trimită1 totul primăriei de acolo spre îm­părţire. ' •: i-. ,V ;-f

Otwwni slabi. Foaia ungurească .jHaednk" dela 10 Aprilie aduce ştirea, că' Românii din Vulcani ar fi adunând bani pen­tru monument lui Kossuth, renegatul Slovac, marele nostru duşman, şi că ar fi hotărît sS slujasca şi câte un parastas în tot: anul pentru el- Nu ne vine a crede. Dar’ de o fi ade- v8iit ,‘ trebue sS iicem, că sftnt oameni slabi.

’ N’avem noi peBeama cui aduna bani? N’avem “ oV .ce faCe cu banii decât să-’i dăm Ungurilor. Slabă socoteală făcută de oameini slabi ! ’ *

M ulţum ită p en tru daruri. Corpul înveţătoresc iflela şcoala română gr.-or. din Apdldul-d>-jos, simţind lipsa unei biblioteci şcolare, a adus încă din toamnă hotărîrea de a Înfiinţa o astfel de bibliotecă Ia şcoala noa­stră de aici. Pentru ajungerea acestui şcop înse, mijloacele avute erau prea slabe, ceea-ce vezend p. o. doamnă , protopopeasă din Mer- curia, Âgapia Droc, n’a întârziat a alerga cu deosebită dragoste ce totdeauna a arătat faţă cu tot ce-i bun şi românesc, şi a dăruit pen­tru acel scop 23 cărţi în j j volume. Pentru aceasta,, corpul învăţătoresc dela această şcoală vine a-’i aduce mulţumitele sale pe cale pu­blică. Totdeodată se aduce mulţumită Prea Onoraţilor domni N. Măneguţiu, protopopul M.-Oşorheiului pentru opul seu „Reunirea Românilor" , dlui .Ioan Cosma, notar, în Vale pentru „Almanachul junimii academice din Viena", din 1888 şi Susanei Dărăbanţ pentru opul „Vieaţa st faptele lui Andreiu baron de Şagm iade N. Popea.

Apeldul-de-jos, la 30 Martie 1894.1 ‘ Corpul înveţătoresc.

— Mulţumită se aduce bunului creştin Iacob Danciu din Vinţul-de-jos,, care a dăruit bisericii de acolo un rînd de vestminte bise­riceşti în preţ de 78 fl., ear’ pe seama celei din Şibişenl o cădelniţă în preţ de 8 fl.

— Din Silvaşul-de-jos ni-se scrie: în zilele acestea biserica gr.-cat. română din Silvaşul-inferior (lângă Haţeg) a ■, primit, pe sărbătorile Paştilor unele daruri scumpe şi anume: 1. Un frumos potir suflat cu aur, dela credincioasele poporene Elisabeta Nandra, preoteasă, Para Anitia, Prip Teresia şi Prip Bonsca, precum şi toate obiectele ţinetoare de el, clişeu,, steaua* cuţitaşul de lipsă la tăierea cuminecăturii şi linguriţa. Aceste daruri s’au cumpărat de cătră numitele cu 46 fl. v. a.

O cădelniţă de argint china dela Para Iancst-. de f io r i i pentru ceea-ce li-se aduce şi pe această ,cale mulţumită ferbinte numiţilor dăruitori. ; ,

Silvaşul-inf., la 10 Aprilie 1894., Ladislan Hanăra,

1 paroch gr.-cat.

Mai nou.Al patrusprezecelea proces de presă,

Mercuri în 6/18 Aprilie s’a per- tractat la Cluj al patrusprezecelea proces al „ Tribunei “ , pentru Apelul publicat la14 August anul trecut. ! Au fost osân­diţi toţi acusaţii. : ; îc

George Crăciun, a fost osândit la trei luni închisoare şi 50 florini pedeapsă, Georgie Petroviciu la patru luni, închisoare şi 100 fl. pedeapsă, Andreiu Balteş la 800 fl. pedeapsă, Ioan Popa Necşa la 200 fl. pedeapsă, mai departe la purtarea cheltuelilor de judecată în suma de 80 fl. şi p ierd e de 500 florini din eauţiuiX „Tri­bunei . Trăească dreptft/ea • ungu-

; rească! . j.-s ;4,;r}

L o c d e s c h i s . * )

Dare, de seamă şi mnlţmnită publică.Comitetul parochial gr.-or. din Cunţa,

prot. Mercurii, îşi face plăcuta datorinţă a da socoteala şi pe calea, aceasta despre venitul incurs la petrecerea cu joc din 20 Februarie n. a. c , arangiată în favorul edificării bise­ricii noue în comună, şi a aduce donatorilor călduroase mulţumite. ■ /► Au donat domnii: Ioan Iuga, proprietar în Apoldul-inferior 5 fl., Ioan Broc, protopres- biter, George Puţan din Boz şi Ioan Petraşcu, paroch câte 2 tl, Pongrâcz Geza, prim-pretor, Aron Preja,; pretor,• Lukâcsfi Victor, medic- Eunert, notar* Achiin Flueraş din Draşov şi Ioan Ordean jun. câte 1 fl., Simion Muntean, Nicolae Albu junior şi Dumitru Radu câte 60 cr., Nicolae Bozdog, Nicolae Senchea, Nicolae Albu sen., Ioan Ordean sen., Nicolae Opincariu, Iacob Popa, Teodor Bubeş, Silvestru Radu jun., Ioan Mercurean jun., Ioan Boiza, Simion Boboloţiu, Ioan Ungurean, Ştefan Babeş, Ge- rasin Mărginean, Filip Bască, Vasilie Mărgi­nean, Gavrilă Bozan, Ştefan Ordean, Ioan Oprean, preot em., Ioan Mărginean, primar, Chirilă Novac, Sain Novac, Voina Gusan, în­văţător în Draşov, Vasilie Muntean, Oltean Mihaiu şi Dumitru Gros câte 50 cr., Ioan Turean 30 cr., Nicodin Cândea, Aron Bozan, George Medrea, Mirion Bască, Achim Muntean, Ioan Lupu şi Nechit Muntean câte 25 cr., Iosif Mercurean 10 cr.

în fine comitetul aduce călduroase mul­ţumite şi domnului Nicolae Bozdog, care ni-a dat şi pregătit încăperile gratuit spre scopul petrecerii numite.

Venitul petrecerii a fost 34 fl. 40 cr. spesele 4 „ — '

' . venitul curat 30 fl. 40 „ Cunţa, în 1 Martie 1894.:

în numele comitetului parochial:Io a n Petraşcu, parech gr-.or.

; Dare de samă şi mulţumită publică.în 2 0 1 Februarie a. c. s’a ţinut în co­

muna noastră Măderat (com. Arad) un concert împreunat cu joc. Mare ni-a fost bucuria, când în seara concertului, deşi era mai multo petrecere plugărească, ni-a venit un public numeros, cum nu ne aşteptam mai ales din comunele vecine.

Venitul a fost cu totul ' 53 fl. 38 cr.; Din care s’a spesat cu

arangiarea: 18 fl. 8 cr.remânend astfel un venit

curat de ' 35 fl. 30 cr.Venitul curat s’a Împărţit astfel: 5 fl.

s’au dat pentru procurare de cărţi şcolare pe seama şcolarilor săraci ; 10 fl. 30 cr . pentru procurare de cărţi pe seama ,,bibliotecii şco­lare", oaie încă în anul trecut a înfiinţat-o ti­nerimea noastră plugară pe cheltuelile sale, ear’ ' restul de 2 0 fl. s’au pus ca basă la în­fiinţarea unui fond pentru un „cor vocal", ce e se se înfiinţeze. Onoraţii domni, care au bine­voit a solvi sânt următorii : Dl Ioah Popescu, not. com. în Măderat 3 fl. 50 cr.,' D-şoara Silvia Popoviciu, învăţătoare în Agriş 70 cruceri, Iulian Butariu, învăţător în Seleuş- 70 cr., Ioan Vancu, înv. în Şiria 50 cr., Ni- colau Lăzărescu, econom în Şiria 20 cr., Ioan Morariu, preot, Moise Morariu, comerciant în Măderat câte 50 cr., George Bărbir în Şiria 30 cr.. Aurel Târziu, adj; not. 30 cr., Filip Leuca, preot. 20 cr., Simeon Buda, pr,imar 20 cr., Ioan Buda 20 cr., George Monţia adj. not. 20 cr., Ioan Binchiciu 10 cr., toţi diu Pâncota, Savu Crişau înv. în Areneag 20 cr., Ioan Nemet 20 cr.; pentru ceea-ce se aduce numiţilor dăruitori şi pe calea aceasta cea mai călduroasă mulţumită.

M ăderat , la 27 Februarie 1894. Pentru comitetul arangiator:

Petru Vancu,preşedinte. . :n*

George Domocestu, Petru Moldovan;econom cassar. * '' eontrolor.

Proprietar ţi editor : T . X.1t1h A lbini.Fenira redacţie, lipsa dlui Ioan Rnssn Şirianu,

riipuazitwr: G etrg* M oldova*.

Nr. 13^ ” F O A ^ J P O F O R t T L t T I „ J > r _ 1 3 _ 1 S 9 4 U T

ECO N O M U Lredactat d i D. COaşi.

Pepenii, lubeniţele şi castraveţii.>Pepenîi (pepenii galbini).

Pepenii se cultivă pentru fructele lor atât de aromatice, dulci, gustoase şi re- coritoare. Pe alocurea se cultivă în mare şi formează un ram economic de oare-care însemnătate. Fructele nu se coc decât în ţinuturi calde sau aplicând mijloace măestrite. De o cultură în mare poate fi vorba numai unde isbuteşte vinul. Câteva soiuri înaintează bine chiar şi în locuri cu o climă cam aspră. Văile bântuite de ploi şi neguri sftnt puţin priincioase. Pământul sfi fie cât mai gras, uşor şi expus arşiţii soarelui. -

Numfirul soiurilor este foarte mare. Ele se pot împărţi în trei grupe mari:a) pepeni cu coaja netedă, şi miez alb sau verde, foarte mustos, dulce şi aro­matic, de un miros cu totul osebit de al pepenilor cu miezul roşu sau galbin;b) pepeni cu coaja aţoasă, cu miez roşu, galbin sau portocaliu şi fructe rotunde sau ovale, îmbrăcate într’un fel de rociu (reţea) aţos; c) cantalupi, numiţi astfel după moşia papală Cantaluppi în Italia, unde s’au prăsit şi cultivat mai ântâi. Fructele au form a. unui glob turtit şi slint înzestrate cu brazde (brezde) înguste şi adânci; coaja e foarte groasă şi în­creţită, uneori noduroasă, cuprinzând miez portocaliu sau roşu decum nu se poate mai dulce şi aromatic.

Dintre soiurile mai vestite şi vrednice de împământenit amintim : Ananas, P. de Malta, Moscatello, Cstsabali, P. de Paris, P. de Tours, P. de Archan- gel, P. de Algier, Regele timpuriilor şi Prescoti, care se priveşte de soiul cel mai bun. ' ' : '

în ţinuturile cu o climă caldă, pe­penii se prăsesc şi se cultivă asemenea castraveţilor. Rfimâne deci sfi arfităm, cum s’ar putea produce fructe coapte şi frumoase unde împrejurările climatice sânt cam maştere. Este vorba de întocmirea cuiburilor pe un fel de movile (dîlmuri). Mai ântâiu se sapă gropi de câte 30 cm. şi se pune gunoiu bun de cai la înălţimea de V* m. Gunoiul se calcă bărbăteşte şi se îmbracă cu multă ţfirână, adaogând apoi gunoiu putred şi compost în ames­tec cu pământ gras. în fiecare cuib se pun câte 4 — 5 sîmburi. Prin ciontarea pe rând a plantelor mai slăbuţe, sucul nu- tritor se grămădeşte în mlădiţa rfimasă, care şi ea ar trebui ciupită pe cand se iveşte a şeasa foaie. Udatul cu apă stă­tută se va repeţi în fiecare zi călduroasă, îngrijind ca apa sfi nu ajungă la cotoarfi Şi foi. rîHi:

Sfimânaţi în oale la adăpost şi apoi sădiţi frumuşel cu pământ cu tot, pepenii isbutesc mai în grabă ca de obiceiu. Săditul în straturi se amână până la sfîrşitul lui Aprilie.

Cele mai bune fructe (roade) sftnt care s’au desvoltat cu încetul şi până a nu fi sosit căldurile mari. Sub înrîurirea arşiţei din Iulie şi August, ele se coc în pripă şi adese rfimân cam sarbede, ne- având zăharul când se plămădi de ajuns. Aceeaşi se poate zice despre pepenii osân­diţi a se coace toamna Într’un târziu’ îu ajunul coacerei, fructele încep a se îngălbinl, sftnt însfi unele soiuri care nu-’şi schimbă coloarea de loc, altele res- pândesc un miros plăcut, earăşi altele încep a se desface de coadă ş. m. d. Pe aceste şi alte semne de felul lor sfi poate cunoaşte, dacă şi încât coacerea este isprăvită. Fructele se vor păstra undeva la recoare.

Precum celelalte bostănoase, aşa şi pepenii au mare înclinare a se corci. Rfimâne dar’ sfi cumpfirăm sfimânţă bună sau sfi cultivăm soiurile în depărtare de peste 50 m. sau sfi întimpinăm înflorirea în acelaşi timp.

Fructele de prăsilă sfi fie mari, grele şi rescoapte.

' ; II.-' ■ •'Lubeniţele (hibele, harbuzii, p e­

penii verzi, pepenii de apă). Lubeniţa cere căldură multă asemenea pepenilor. Ea are foi adânc crestate,' moi la pipăit şi de o coloare verde cenuşie. Fructele sânt îndeplin rotunde, când şi când ovale. Coaja este foarte netedă, de un verde închis. sau marmorată cu , alb ori sur.

Miezul feluritelor soiuri este alb, galbin, trandafiriu sau cireşîu, foarte dulce şi fraged. Sîmburii sftnt galbini, negri sau roşii. Fructele cu miez roşu şi sîmburi negri se mânâncă bucuros în stare proaspfită după ce s’au copt, cele cu miez verde şi vârtos se culeg în pârgă şi se gătesc asemenea dovlecilor. ,

Lubeniţele cer un pământ fraged şi cât mai bogat în materii nutritoare.

Cultura se deosebeşte de a pepenilor numai în ce priveşte operaţia retezărei mlădiţeîor, care se lasă în toată lungimea lor, ciontând prisosul odraslelor laterale câteva sfiptfimâni înaintea recoltei.

Este cu anevoe a şti, care fruct când e copt, semnele îndegetate la pepeni lipsind, aproape cu totul. Numai ochiul ager şi urechia deprinsă sftnt în stare a descoperi unele mici schimbări,. că adecă cârceii mai vechi încep a se sbârcl şi că strîngend fructul între mâni, el pârăe niţel ,ca şi când miezul ş’ar destruna.. Culesul trebue amânat până după

coacerea îndeplină a fructelor care, aşezate undeva la recoare*. rfimân fragede şi bune timp îndelungat.

Prăsirea , semânţei se face . întocmai, ca la pepeni.r ; Fructele alese se deşeartă,.

de sîmburi care, expuşi arşiţei soarelui Într’un vas cu apă, dela un timp înspu­mează faţa apei. Acum se spală în apă proaspetă, apoi se svântă la aer şi se păstrează în săculeţe.

Sîmburii bostănoaselor se samână bucuros îu vârsta de 3— 4 ani şi reuşesc chiar şi prin al 8 -lea an.

III.

Castraveţii (crastaveţii/ pepenii). Castraveţii au mlădiţe dungoase şi aspre, care şerpuesc pe pământ fără a se în- rădficina. Pe timpul coacerei, fructele sftnt albe, galbene sau verzi şi cuprind un miez alb şi crepăcios. Ele se mânâncă în stare crudă sau înăcrită. Castraveţii se fac mai cu seamă în pământurile uşoare, calde, îngrăşate bine şi scutite de vânturi reci.

Numfiroasele soiuri se deosebesc mai ales în ce priveşte forma şi mărimea fructelor verzi sau albe.

Castraveţii se prăsesc şi se cultivă asemenea pepenilor. Cuiburile se fac în depărtare de 1 */2— 2 m. Sfimânatul ur­mează prin Aprilie sau Maiu. Plantele se scormonesc şi se udă de repcţite ori. Mult mai timpuriu isbutesc castraveţii prăsiţi în adăpostul unor lădiţe, acoperite cu ochiuri (geamuri) de sticlă. Lădiţele se aşează în câte o groapă cu gunoiu ferbinte asemenea unor mici rfisadite. Dela un timp fereştrile se înlătură, în scopul reslăţirei mlădiţeîor. -

Foarte îndatinată este cultura în rfisadniţă.

• La tăierea pe rând a fructelor se cere o deosebită luare aminte, nu cumva sfi strivim mlădiţele şi foile sau sfi vătfi- măm rădficinile prin smuncituri.

Sîmburii de prăsilă se vor scoate din fructele, care au isbutit mai ântâiu şi care întrunesc toate însuşirile dorite.

Dintre multele metode şi aşa cuno­scute, după care se păstrează castraveţii peste iarnă, vom atinge aici numai mu­ratul în formă: de sălată. Fructele se spală frumos şi se taie felii, care se sară puţin şi se storc pe jumfitate, apoi se tescuesc. cu mâna în borcane de sticlă, presărând piper măcinat şi turnând o mică porţie oţet de vin; de-asupra se pune unt de lemn proaspet în grosime de 2 cm. Borcanele umplute se astupă cu hârtfe de pergament şi se aşează într’o pivniţă sau cămară recoroasă. Sălata astfel pregătită rfimâne proaspetă până târziu în primăvară.

Cânepă preţioasă. ?La şcoala economică comitatensă de

aici s’a fost sfimfinat anul trecut cânepă italiană, care a isbutit preste aşteptare.

;.După cum înşine ne-am încredinţat, cânepa italiană este cu mult mai pre sus de soiul îndatinat la noi.. ,

Pag. 148 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 13

în deosebire de a noastră, care ră­mâne pitică, cânepa italiană ajunge înăl­ţimea uriaşe de 2 ya— 3 metri, şi pro­duce sumetenie de fire lungi, albe şi sub­ţirele. Ea este aproape întreit mai spor­nică decât a noastră şi foarte de dorit ar fi să se împământenească şi la noi.;

în ce priveşte cultura însăşi ne măr­ginim deocamdată la,spusele ce urmează.

Pământul, în care se seamănă, să fie mănos, înfenat şi liber de burueni. El ar trebui arat cât mai adenc, toamna şi primăvara. Firele de sămânţă se vor împrăştia cu mâna sau şi mai bine cu maşina la o depărtare îndoit mai mare ca de obiceiu.

Tocmai fiindcă cotoarele ce astfel dobândim se îngroaşe mai cu îmbelşugare, ele dau naştere la fire tot aşa subţiri şi mult mai spornice decât cotoarele înde- suite. Sub cuvânt de a spori cotoarele şi cu ele firele, ţăranii noştri seamenă cânepa îndoit mai des decum s’ar cuveni.

O altă greşeală, de care se fac ei vinovaţi, este, că amână scoaterea cânepii pănă într’un târziu. Urmarea e, că firele aţoase se îngroaşe şi se despoaie cu ane­voe de pe cotoare. Prin scoaterea mai de timpuriu dobândim fire mai subţirele şi mai frumoase.

De altmintrelea, cânepă şi îndeosebi cânepa italiană ar trebui recoltată cu coasa sau cu o secere mare fără dinţi. ;

Pe lângă că ‘e foarte obositoare/ scoaterea îndatinată cu rădăcini cu tot este împreunată cu multe alte scăderi.

Cositul' ar trebui îndeplinit pe când florile cânepii au început se se scuture.

Despre că. soiul italian întruneşte foloase; mai presus de cel îndatinat la noi, am avut prilej să ne încredinţăm înşine.

? Eată ce ne-aîndemnat să comandăm prin Dl I. Schuster, directorul şcoalii economice de - aici, $o chilog. sămânţă de cânepă italiank de cel 'mai ales soiu. Scopul ce urmărim este să înlesnim răs­pândirea acestei cânepe aevea preţioase intre cetitorii noştri. După sosirea să-' menţii vom arăta preţul ! fâră •amânare. Intr’ aceea doritorii se pot adresa în scris la redacţia „Foaii Poporului11 arătând cătăţimea sămânţii de cumpărat. Sămânţă în cătăţime mai mare se poate căpăta dela Industria de cânepă şi \de' irij socictate pe • acţii în Szegedin ‘‘ , cu preţul de 25-^30 fl.: pentru 100 chilog. : ;

Sfaturi pentru stuparii începători.Cel ce voeşte să se apuce de stu­

părit, e bine să înceapă cu 1— 2 stupi şi aceasta pentru a încungiura spesele prea mari ce le-ar pricinul agonisirea mai multor stupi, coşniţe şi unelte.

Dăm începătorilor sfatul să se apuce de stupăritul în coşniţe mobile, care aduce venite mult mai mari decât stupăritul în coşniţile’ de rînd.

: Stupii se pot cumpără ori-şi-când preste an, afară de lunile Decemvrie şi Ianuarie, când nu e bine de loc a-’i mişca, ci trebue lăsaţi în odihnă la locul lor.

Dacă persoana dela Care îi cumpărăm, locul este în depărtare de o oară dela noi, putem să-’i aducem stupii ori când acasă, ear’ din depărtări mai mari numai toamna, după ce albinele aii încetat de â sbura pe afară sau şi primăvara înainte de a-’şi fi făcut albinele sborul. pentru curăţire. Altfel ele sboară earăşi la stu­pina, de unde le-am adus, şi prin ur­mare nu o să avem nici un folos de stupii cumpăraţi. De aceea e bine să cum­părăm stupi din alt sat, care e depărtat măcar de o oară de satul nostru. Adu­cerea să se întâmple seara şi în spate aşa ca fagurii să nu se sdruncine prea tare. Coşniţa să fie învălită bine în o faţă de masă şi cu gura în sus.

- Unii încep cu stupăritul aşa că cum­pără roi timpurii.• La cumpărarea stupilor e bine se ceară omul sfatul unui stupar priceput şi vrednic de încredere.

; Matca trebue să fie tineră. Albine să fie multe şi miere destulă.

Stupul în care sânt faguij foarte puţini e foartea uşor, şi nu e cu cale a-’l cumpera, dar nici stupii cu faguri mucezi, mânjiţi de cufoare şi stricaţi de şoareci. : ’ . ■ .

. •. Preste tot omul să fie cu mare bă­gare de seamă la agonisirea stupilor. ;

r. s.

/ Lecuirea unor boale de vite.’ Albeaţa se vindecă cu zăhar. Albeaţa

la cai, vaci, boi, bivoli, ba chiar şi la un căpău, am vindecat-o uşor şi în timp foarte scurt cu zăhar albi

Lecuirea se face astfel : Zăharul se pisează ca faina puţiii aspră. Aceasta se suflă în ochiul bolnav cu o ţeve de hârtie sau de lemn sau şi cu o peana de gâscă, de câte 2— 3 ori pe zi, cât iai cu un vârf de cuţit.

' Durerile de picioare. Această boală am vindecat-o foarte uşor ţinând unghiile vitelor in lapte, zamă de var.

La bun ‘ sfîrşit ese' însă omul chiar şi numai spoind (feştind) unghiile şi grijind că laptele de var să răsbată bine între unghii. ■'

Când vitele: urinează l's’ângi;r- Mai în toţi anii se întâmplă, că din vitele cor­nute urinează câte una sânge, o boală primejdioasă, care poate aduce cu sine chiar şi moarte. Această boală o capătă vitele mai ales primăvara, când cu scoa- tarea la păşune. Un leac probat şi eftin în contră atest ei boale este următorul: Coaje de stejar tinăr, tăiată bucăţi,"cam cât iai cu amândouă mânile,; o mână de coaje de salcă tinără, de asemenea tăiată bucăţi, o mână de sămânţă de cânepă şi una de in şi o bucăţică cam ca o alună de peatră acră se ferb împreună

cu apă şi zama se toarnă viţei pe nări sau prin gură. De regulă cu porţia dintâi boala încetează.

în caşuri grele, lecuirea se reînoeşte. Când, vita nu poate -urina. Ca leac

în contra acestei boale am ; folosit: zamace rămâne în vasul,, în care s’a săratcarnea de porc. Zama aceasta sângeroasă şi tare sărată se toarnă vitei pe nări, o porţiune de 3 decil. pe zi. ; i

împărtăşite, de I. Pesamosca. .

Cleiu curgeclos.Se ferbe într’o baie de aburi 1 parte

oţet tare şi 1 parte „gelatină", cu a y 4 parte de spirt, curat şi puţină „peatră acră“ . Cleiul astfel gătit rămâne, curgă- cios şi se aplică când cu împreunarea sculelor mărunte de lemn, corn, fer şi aşa m. d.

Înrîurirea unor nutreţuri asupra laptelui şi untului.

Muştarul sălbatic, ceapa, usturoiul (aiul), aişorul şi alte cepoase împărtăşesc laptelui şi untului gustul şi mirosul a ceapă. Hrişcă (hirişca), limba boului şi alte câteva burueni fac laptele venăt; şofranul, garanţa şi morcovii îi dau o înfăţişare gălbinie. Lăturile de spirt şi rămăşiţele din fabricele de zăhar slăbesc trăinicia untului.

Deosebirea între porumbii tineri şi betrâni.

' Porumbii tineri ău întotdeauna pi­cioare netede şi pene spălăcite. Porumbii bătrâni se deosebesc prin roşăţa picioa­relor şi lipsă de pene pufoase.

Urzicile 'ca leac.....” .După spusele vestitului preot şi doctor

practic Kneipp, urzicile,sânt un bun mijloc pentru de a întări perul capului. Mai mult chiar : unde rădăcinile n’au apucat să piară, ele mijlocesc creşterea din nou a părului din cap sau barbă. Eată pregătirea: Se ferb 20 decag., rădăcini de urzici pisate, mărunt înţr’o litră de apă şi yg lingură de oţet. După,ce au fert timp, de 1 oară zăma se scuige şi se aplică aşa, că se spală capul seara înainte de culcat. La câte o., septcmună, părul înăsprit se unge eu unt .de lemn curat.

Tîrg de vite ;împreunat cu distriîbuire de premii.

.Comitetul central al „Reuniunei ro- mâne de agricultură? din - comitatul Si-- biiului", ne, trimite următorul: , ;

. ...V-.i-.-îiv-r ; PROGRAM pentru , al şeptelea tîrg de vite cornute de pră­sită .periodic, subvenţionat de; comitatul Sibiiu ce se va ţini la Sibiiu în j o Aprilie 1894. şi va f i împreunat cu distribuire de premii.

1. Pentru ridicarea prăsirii de vite şi pentru înlesnirea vânzării se arangiază la

S i b i i u în 30 Aprilie a. c. un tîrg de vite Jde prăsilâ - subvenţionat de comitatul Sibiiu. La acest tîrg se vor împărţi premii şi diplome de laudă. ' '■■■ ■■ • ■■

' 2. Tîrgul de vite de prăsilă din estan se extinde nuniai asupra vitelor comute (cu «xcluderea bivolilor) şi se vor admite numai -ivite de prăsilă ce aparţin următoarelor rase:

a) bovine de rasa Pinzgau originală;b) vite femenine din încrucişeri cu bo­

vine de rasa Pinzgau şi indigenă, încât acestea au notele caracteristice ale încrucişerii cu rasa Pinzgau;

c) bovine de rasa indigenă.Încrucişeri masculine precum şi atari

corcituri, ale căror descedenţe din rasa Pinzgau nu se poate cunoaşte sigur, mâi departe'vite Îngrăşate, sau care stint din alte cause ne mai acomodate pentru scopuri de prăsilă nu se vor admite la tîrg. :. > .

3. Tîrgul se va ţină cu ocasiunea, tîr- gului de vite de primăvară şi anume Luni

_jo Aprilie a. c. pe locul anume destinat în tîrgul de vite în Sibiiu.

\. Tîrgul se va deschide în jo Aprilie la $ oare dimineaţa şi se va, închide la 4. oare după ameazi. Împărţirea, premiilor va avea loc Ia 12 oare a. m. înainte de terminarea premierii nu este permis. decât cu învoirea dată în mod excepţional de comitet, a scoate vitele din tîrg. ■ ’ ' ;

4. Primirea vitelor se face în 2p Aprilie 1n decursul înaintea amezei dela 8 oare, di­mineaţa încolo şi se încheie la 11 oare a. m._ în ziua primirii vitele trebuesc ţinute până la cinci, oare d. a._ ,1a locul destinat. în acest timp juriul face. clasificarea vitelor. în ziua primirii este interzisă întrarea publicului pe piaţa tîrgului şi ori-ce tîrgueli. v i.., .......

în ziua tîrgului, adecă la 30 Aprilie ur­mează mânarea, vitelor între oarele .8 şi 8 dimineaţa şi numai acele vite au permisiunea

întrârii, care au fost admise în ziita premer­gătoare. . ,r . .. , . I:

5. Viţele din Sibiiu stat a se mâna peste podul de cătră uliţa lungă; vitele din

.afară se mână pe lângă drumul la tîrgul de: cai., -;;r j:;y,

: ■ Mâna tul vitelor la tîrg şi dela tîrg ră­mâne în grija: proprietarilor-şi ; se face pe cheltueala şi risipul lor. ! ; 1 j

' 6 . ^Fiecare vită se‘ fie însoţită de pas- portul recerut-rşi ‘de* un-: certificat din1 care este evident că vita se află de :it an în pose­siunea exponentului,

: "’-i: Aminţarea înainte â vitelor de expus este recomandabila îrise nu condiţionează ad­miterea : Anunţarea se face pe formulare edate de comitetul pentru" tîrg,1 formularele se gă­

s e s c l a toate .primăriile din comitat. „Anunţareaîndeplinită încă nu îndreptăţeşte la admitereavitei la tîrg. ' ; ‘

' 8.- Admiterea la tîrg. Despre admiterea unei! vite' decide în ; faţa locului; comitetul numit Î11 ziua primirii (29 Aprilie). Admiterea se condiţionează - ■ dela facultatea , vitei peste tot a > f i a p t ă la .prăsilă, dela lipsa scăderilor deosebite; dela curăţenie şi dela îngrijirea, ce ’ i-s’a dat mai ales. în contra hotărîrii pentru admitere sau pentru refusare nu încape recurs.

în caşul admiterii fiecare vită se în­seamnă cu numărul locaţiunii şi> numai la. locul designat ea poate ;se fie postată: La acelaşi loc trebue se - se' posteze şi-în ziua; tîrgului. .Tauri,vcare nu sfint cu totul blânzi, trebue provezuţi cu verigă la nări. ^

9. Expunerea se face după următoarele despărţeniinte principale f a) rasa curată Pinz­gau; b) încrucişeri de Pinzgau; c) rasa in­

digenă; despărţămintele principale se împart în subdespărţSminte după I. tauri, II. tăurenci, III. vaci, IV. viţele. în despărţământul b) nu au loc subdespărţămintele I. şi II.

10. Taxă anumită de exposiţiune nu se plăteşte. înse şi exponenţii tîrgului de yite de prăsilă sdnt datori a plăti taxele do tîrg obicinuite, ce se cuvin oraşului Sibiiu.

11. Sub durata tîrgului e dator expo­nentul se poarte de grije de vitele sale, încât pentru hră?ia lor şi cele-ce le-ar mai fi lor de trebuinţă, sânt însă angagiaţi un nu­măr suficient de îngrijitori, cărora li-se pot lăsa. vitele în grije; aceşti îngrijitori pot fi încredinţaţi şi cu primirea ofertelor do cumpărare,

12. Fiecare vită expusă trebue si fie de venzare; preţul ei trebue numit în forma hotărîtă de proprietar încă Ia admiterea vitei; preţul se face evident pe etichetele afişate, în preţul fixat trebue să se vfindă la tot caşul vita cumpărătorului, ce s’a anunţat în locul prim. Proprietarului îi ştă în voe a mai lăsa din preţul numit. Fiecare cas de vindere împreună cu preţul vânzării este a se aduce îndată la cunoştinţa comitetului.

13. La dorinţa proprietarilor de vite în cualitate mai bună se vor arangia pentru o mică despăgubire licitaţiuni publice a vitelor aduse la tîrg. Licitaţiunile se vor ţinti pe locul tîrgului începend dela 2 oare d. p. prin comitet. Preţul de strigare se statoreşte prin proprietar, dar’ nu poate fi mai mare, decât cel anunţat.

14. în estan se vor împărţi diplome de laudă în număr nelimitat şi următoarele premii în bani gata în suma totală de 370 fl.

A) bovine «le rasă Pinzgau curata:I. Tauri de prăsilă de 1 Va—4 ani: 1

premiu k 15 fl.; 2 premii â 10 fl.II. Tăurenci dela 1— 1V2 ani: 2 premii

, â 10 fl..; .2 premii â 5 fl.III. Vaci dela 3— 6 ani: 1 premiu â 15 fl.

2 premii â 10 fl.IV. Viţele dela 1—3 ani: 2 premii â 10 fl.;

2 premii ă 5 fl.

- ,B) încrucişeri cu bovine Pinzgau:III. Vaci dela 3— 6 ani: 1 premiu â 10 fl.;

■ : 3 premii â 5 fl. • :IV. Viţele dela 1— 3'ani: 3 premii â 5 fl.

C) Bovine de rasă indigenă:I. Tauri de prăsilă de 2—5 ani: 1 premiu

h 20 11.; 1 premiu k 10 fl.; 5 premii â 5 fl. •:■■■ . - - -

. II, Tăurenci dela 1—2 ani: 6 premii h 5 fl.III. Vaci dela 3—6 ani: I premiu â 10 fl.;

.;. • 5 premii k 5 li.IV. Viţele dela 1—3 ani: 6 premii k 5 fl.I Diplome şi premii numai acelor posesori

de vite li-se pot conferi, care sîint domiciliaţi din comitatul Sibiiu. Proprietari,: ale căror vite n’au fost presente în ziua tîrgului, îşi pierd pretensiunea Ia diplome sau premii, ear’ pentru vitele acelea, care în aceeaşi categorie în anul trecut aii fost premiate, ‘precum şi pentru tauri comunali, nu se măi distribue premiu.

Cel-ce concurează cu vitele sale la premii sau diplome trebue se dovedească că el însuşi & crescut vitele sau le .posede de cel puţin iU an.

15. Asupra conferirii de premii şi di­plome decide juriul de premiare conform normelor statorite pentru premiare; Lista vi­telor premiate se va; publica în' ziua tîrgului la 9 oare dimineaţa;' deasemenea se vor face evident şi premiile pe etichetele fixate dea-' supra: singuraticelor vite premiate.

16. Proprietarii vitelor premiate sflnt deobligaţi a folosi vitele premiate cel puţin2 ani spre prăsire, ear’ dacă le taie sau vând mai înainte a restitui premiul, când cumpără­torul nu locueşte în acest comitat şi nu ia asupraşi acel obligăinănt.

17 Cercetarea tîrgului în ziua de tîrg (30 Aprilie) este fiecăruia permis gratis.

Sibiiu, în 20 Martie 1894.

Comisiunea comitatului Sibiiu pentru cultivarea vitelor.

Ştiri eeonomiee.Coşniţe eftine de venzare. DI N.

Fleşer, măsar în Saschiz, posta din urmă Haşfaliu Î11 cottul TGrnava-mare, ne roagă să arătăm cetitorilor noştri, că Dsa pregăteşte coşniţe mobile potrivite şi e în stare a vinde bucata cu preţul de numai 3 11. 50 cr., cu cărăuşio cu tot.

Dacă şi încât aceste coşniţe întrunesc toate cerinţele dorite, Redacţia nu este în posiţie a se rosti. Ne bucurăm înse, că me­seriaşii noştri încep şi ei se răspundă trebu­inţelor noastre.

Exposiţie de vite în Sibiiu. Ceti­torii noştri vor afla în Nr. de faţă programul exposiţiei de vite de prăsilă ce se va ţinea în Sibiiu la 30 Aprilie căi. n. a. c. Atragem deosebita atenţie asupra acestei exposiţii şi sfătuim cu tot înadinsul pe economii noştri, din comitatul Sibiiului se ia şi dânşii parte aducend vite de prăsilă cât mai numeroase’ După cum am avut prilej să ne încredinţăm' în mai; multe rînduri, pot fi siguri că vor agonisi premii (daruri în bani) şi diplome toţi, care vor aduce la exposiţie vite aevea bune şi îngrijite şi anume.: tauri, tăurenci, vaci, viţele, junei sau alte vite tinere de prăsilă, de soiul îndatinat ardelenesc, de soiul „ Pinzgau “ curat sau şi corcituri de „Pinzgau*. în aproape toţi anii premergători s’a întemplat, că pre­miile menite pentru vitele de soiu ardelenesc n’a fot cui să se dea din lipsa de' vite. De dorit ar fi ca economii noştri din acest co­mitat, să între vină cu vite de prăsilă cât mai numeroase. '

La expositia, de care vorbim, s’au vândut multe vite de „Pinzgau", soiu curat şi aşa m. d. Acei dar, care ar dori să cumpere asemenea vite, n’au decât se se folosească de prilejul binevenit. .,

■ Coşniţe şi alte scule stupăreşti de venzare. DI George Boier, propietar în Făgăraş, are de venzare şi anume: 15 coşniţe de lemn cu 2 despărţominte, 17 coş­niţe do paie, dintre care 4 cu 3 despărţă- minte, 1 maşină de faguri cu aparatul de topit ceara, 1 maşină de stors mierea (sbîmăitoare),1 maşină pentru gătirea fagurilor măestriţi,1 Întocmire de prins trântorii, 1 pompă (tu­lumbă, puşcă) de roi şi cleşte. Doritorii să se adreseze deadreptul.

Arborii vestiţi ai Germaniei.Cei mai mari arbori (pomi) din Prusia şi chiar din întreaga Germanie se află' pe drumul Brandenburgului, nu departe de Berlin. Ei sdnt 3 ştejari, dintre care unul îşi înalţă falnic vîrful la GrunsWald, la 5 chilometri depărtare de Berlin. El are o înălţime de 34 metri, grosimea sa este de 26 metri de jur împrejur,

Pag. 150 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 13

Opt oameni nu sânt deajuns pentru a putea cuprinde trunchiul seu. El a fost plantat In 1436.

Al doilea uriaş este acela numit stejarul regal, care se află lângă Finkenburg, la 30 chilometri depărtare de Berlin. Pe trunchiul seu sânt întipărite cu cuţitul numele lui Fri- deric-cel-Mare, Frideric Wilhelm III., Frideric Wilhelm IV., împăratului Wilhelm I. împăra­tului Frideric III., învăţatului Alexandru Hum- boldt, poeţilor Schiller, Herder, Rfickert, Koerner, etc. Trebue 10 oameni spre a putea îmbrăţişa trunchiul acestui stejar. După cronica din Finkenburg, arborul ar fi foşt plantat la 1493.

Al treilea uriaş se află la 10 chilometri departe de Berlin. Trunchiul seu nu poate fi îmbrăţişat decât de 11 oameni. El a fost pantat în 1453. -

Fumul de tabac adus acasă. Osocietate americană ’şi-a propus ca se ducă la casele pi p aş i lo r fumul de tabac (tutun), curăţit bine de. „nicotină". Planul societăţii e următorul: cătăţimi mari de tabac de ori-ce fel vor fi arse în aparate cu totul osebite într’o clădire anume. Fumul dobândit prin ardere va fi cu grije curăţit de materiile stri- căcioase şi apoi împărţit prin ajutorul unor sco­curi, pe la casele pipaşilor. Fumătorii vor ţinea în gură numeroasele capete ale scocu­rilor, înzestrate cu chichlibare.

Curs de altoitul viţii de viie.■t- * ■

Ministrul ung. de agricultură a orînduit se se ţină acest curs începând din Martie şi până în Iunie în toate şcoalele de viierit cum şi prin comunele, care au fost bântuite de filoxeră.

Din traista exi poveţele.. întrebarea 106. Aş avea de cumperat

câte 50 chilog. sămânţă de măzeriche şi de oves, fiindcă în ţinutul nostru nu se mai află. Era, se aduc: din: Budapesta, : dar’, s’ar veni prea scumpă. Ve rog deci se-’mi împărtăşiţi fără amânare, că află-se în Sibiiu seminţele amintite şi cu ce preţ. ,

.. Soborşh>..\ Const. Petrwţ, ,. econom.

Respuns. îngrămădiţi cu numeroase lucrări, care nu îngădue amânare, nu am fost în stare se răspundem în pripă prin scrisoare. Răspundem dar’ aici, eată cei : Cearcă şi vei afla în cutare oraş din apropiere destul ovăs, poate- şi măzeriche. în „Foaia Poporului" si celelalte gazete vei afla preţurile de aici şi de aiurea. Neaflând măzeriche în piaţă, adre­sează-te Ia o neguţătorie de sămânţă. Re­dacţia noastră însăşi nu mijloceşte cumpărării Era bine se te fi socotit mai în grabă, timpul fiind prea înaintat. ■

‘ întrebarea ioj. Am cetit în „Foaia Poporului" despre stîrpirea mătăsii sau rlei de trifoiu, care pe aici se numeşte „brosin- gănă",. Vă rog a-’mi răspunde: 1

La 1 litră de apă câte grame de ga- liscă trebue? Când să se stropească trifoiul molipsit, dimineaţa pe roauă. sau după ce roaua s’a dus? ^ ; ; v X. JLaimeu,

- cantor.Respuns. Nu strică să topeşti în apă

galiscă (peatră vânătă). cât de multă, vorba fiind de nimicirea deplină a rocoinei (toroţe- lului). De altcum reamintim, cel mai sigur, eftin şi practic mijloc este să ardem cu paie locurije molipsite, cum şi o ; parte din trifoiul

învecinat. P a i e l e . s ă f i e uscate şi se se ardă în 2 rînduri, nu cumva să rămână rocoină nearsă. > -.f Vii

întrebarea io 8, Am un păment de două galete* , unde anul trecut a stat secară. Aş voi să-’l samăn acum cu ovăs, însă nu-’mi ajunge puterea se-’l gunoesc. Vă rog deci să-’mi împărtăşiţi în „Foaia P oporulu icare soiu de oves se face mai îmbelşugat făra de a-’i pune gunoiu,, ce soiuri de oves. se cunoscpână acum şi de unde ş’ar putâ. cumpăra.

V. M axim ., Respuns. întrebarea dintâiu ne rea-r

minteşte vrând nevrcnd zicala despre cloşca (cloca) grasă, care mai produce şi oue. Pământ sărac şi oves îmbelşugat de soiu ales nu se poate. De altmintrelea părerea noastră este, că nu-i' bine a semăna ovăs după secară. Urmând astfel, pămentul dă înapoi şi mai şi, pe lângă că se înţelineşte şi se încarcă de chir şi alte burueni netrebnice. Dacă altcum n’ar merge, sarnenă ovăs de soiul îndatinat, care mai curând se împacă cu pământuri să­răcite decât ovăsul de soiu nobil.

întrebarea lo p .! Binevoiţi ’ a-’mi răs­punde în scumpa noastră foaie la ceea-ce ur­mează: ‘ ;li! . Am un cal dc 3 ani care, fiind împo­

vărat de mic, s’a spetit Ia picioarele dina­inte. Când fac multă cale cu el şi este îm­povărat şchioapă de amândouă picioarele amintite şi se clătină în partea pieptului; când-şi-când îi curge şi puţin sânge. Verog se-’mi recomandaţi un leac. Fii. Plasa.

V colector de dare.

Respuns. Econom practic . şi păţit cum a bună seama eşti D.-ta, vei fi ştiind însuşi, că nu poate fi vorba de; a tămădui picioare spetite şi * încă cu ani mai nainte. Singurul mijloc de a întimpina urmările atinse, fireşte încâtva, este să nu supui bietul cal la opinteli prea mari. _

Întrebarea tio. Binevoiţi a-’mi reco­manda o carte românească despre comptabili- tatea agricolă, cuprinzând răspunsuri amănun­ţite la întrebările: .1* câte jughere câte vite de lucru trebuesc, care vită cât nutreţ cere, câţi săpători şi câţi seceratori se viii de un jughăr, câţi cosaşi şi c. 1.? Cartea să fie întocmită atât pentru economia în mare cât şi în mic. De cumva n’ar : exi sta asemenea carte- românească, Ve rog se-’mi recomandaţi una germană sau ungurească. >■X P. Bologa,. .if ' învCţătox-.

Respuns. Menirea cărţilor de comp- tabilitate agricolă este ,se arete; cum ar trebui purtate socotelile în economie. Răspunsuri la întrebările de mai sus se cuprind iu „Călin'-, darele agricole". . Răspunsuri , amănunţite la întrebări, agricole , şi economice fel şi fel poţi găsi în „Fromme’s Landwirthschaftskalender fiir I8p4“\ redigirt von Dr. G. Krafft, cu preţul de 1 fl. 60 cr. Ori-care librar pri­meşte însărcinarea procurării. .•

T întrebarea iii . Vă rog a răspunde în „Foaia Poporului", la întrebarea: Cum se pot stirpl purecii de pământ şi furnicile care, strică, răsadul de varză? Nib. lioluojan.

Respuns. între mijloacele de a mântui încâtva răsadul de pureci se,numără: sămă- natul foarte timpuriu, pământul gras şi mai ales udatul repeţit cu apă.. Urmarea firească

, e, că răsadul apucă.oare-cum,deasupra năca­

zului până a nu-’l fi nimicit purecii. îu scopul stirpirei sau mai bine alungărei purecilor şi furnicilor se recomândă: presărarea cu făină, de ghips, stropitul cu apă, în care s’a topit săpun verde, sau cu pulbere de tabac (tutun), cenuşe, var ars, funingine, găinaţ, tăriţe (făină) de lemn şi c. 1. Un alt mijloc este se miş­căm peste răsad un părcan înzestrat cu nu­meroase pene, care s’au fost uns bine cu pă­cură. Umblând cu părcanul Încoace |şi încolo* purecii s’ar în pripă şi se îngloadă în păcură. Un mijloc, rare ar isbutl îndeplin, nu există.

întrebarea 102. Binevoiţi a-’mi răs­punde în „Foaia Poporului"': unde se . află un. zugrav, care ştie se lucre frumos în stilul nostru bisericesc ?... 1 ■ Irldon.

Respuns. Adresează-te în scris la dl /. Baciu, paroch şi pictor bisericesc în Şoimuş lângă Bistriţa;

întrebarea tzj. Ve rog se dispuneţi a ’mi-se trimite 5 oue de găină, soiu uriaş ‘şi: 5 de raţă, deasemenea soiu uriaş. Ouăle se fie cât mai proaspete şi se se trimită — îndată, cu rambursă poştală. c. Dim itricvici.

econom.

Respuns. Am declarat altedăţi şi re- peţim, că redacţia nu este în stare de a mij­loci însăşi cumpărări de oue, de seminţe, pomi sau alte obiecte. Rămâne dar’ să te adresezi în limba germână d. p. la Fr. Vodiţka, în Smrzitz (Mâhren), care îmbie şi anume: ouă de raţă, soiul uriaş „Rouen" bucata cu 25 cr., soiul uriaş, „Peking" buc. cu 30 cr., oue de găină soiul „Plymoutsrock" şi soiul „Houdan" bucata cu câte 20 cr. „Plymouts­rock" îmbie şi I. Sckusier, director al şcoalei agricole comitatense de aici, bucata cu 15 cr. Ouă de „Peking", bucata numai cu 10 cr.t îmbie în Ardeal „Gutsverwaltung Bâld". Preţul trebue trimis înainte. în ce priveşte întrebarea dintâiu cuprinsă în scrisoarea D.-tale, afli răs­puns mai jos în „ Posta Redacţiei“ .

întrebarea 114.. Am în curte (ogradă)o grădinuţă, în care aş dori so pun 4 tran­dafiri aevea mândri. Catalog de preţuri am din Timişoara, dar’ nu me pricep în ale­gerea soiurilor. Ve rog deci să-’mi reco­mandaţi câteva soiuri, care înfloresc aevea foarte frumos şi adeseori. , 1. P. Popa.

Respuns. După opinia noastră, tran­dafiri aevea f. frumoşi, care înfloresc aproape necontenit, sânt: „The Bride" (alb), „Hoinere"» „La France» (trandafiriu), dela „Marâchal Niel“ (galbin), „Bennett) (cărmejiu).

Posta redacţiei., Dini /. Micle, econero, De este se capeţi res­

puns la întrebările asupra nepostirei, nu remâne decât «ă te îidr»sezi 1* acei pe care îi priveşte, eir’ nul» noi, care nu putem ştirici pornirile şi Înclinările unora şî altora. Asupra boalii de picioare, atinse aşa In treacăt, nu-’şi poate da părerea decât un Medic, care a . arut prilej s8 cunoască mai daaproape felul boalii şi să cerceteze aerea, cum şi ce.

Dlui C. D. tn B. (cttul Torontal) „TiniSrul de ■tar* speranţă" este durere! tocmai pe tocmai fiiul domnului ▼. B. şi fratele lui V. B. din B. D u p i cum mărturisesc tn conglăsuire acei' care ■ cunosc obârşia neamului, de care Întrebi, mama tinărului c u . prici»*, este de TÎţa „bănuită . Foarte mulţi priyesc şi pe tata; ca făcead part* din odraslele aceleaşi riţe. Se, *ice, că robinul din Oradea-mare ar fi ştiind sS de» lămuriri mai deaproape.

Nr. 13 FOAIA POPORULUI Pag. 151

Tlrgurile din septemâna Yiitoare după căi. Ţechin.JHitninecă, 10 A prilie: Olpret.Jtfarţi, 12 A prilie: Racoşul-de-jos, Sâmbăta-de-jos,

Deregneu, Archita, Eted, Aţei, Olafalfiu, Macfalău, Muţna, Sebeşul-săsesc, Turda.

M crcnrl, 13 A p rilie : Betlean-Sân-Miclfiuţ, Ter- falra, Lechinţa,- Sân-Paul, Codlea, Drag, Szilăgy- Nagyfalu.

■Joi, 14 A prilie: Sâmbăta-de-jos, Egehat, Sepşi- Sângeorgiu. ■ -

Vineri, IU A prilie: S&nta-Măria-de-Peatră, Laslfiu, Şaroş-Bercheş.

JSărnbătă, 1G A prilie: Ocland, Copşa-mică, Nadeşa, Sânta-Măria.

LOTERIE.Tragerea din 14 Aprilie ri.

Budapesta: 74 5 59 32 53Tragerea din 18 Aprilie n.

BrUnn: 1 2 5*2 24 07

Preţul mărfurilor.9

Tîrgul de rîmători în Steiiibruch. în 16 Apr. v .: s ’ au notat : ungureşti bătrâni grei 46.— cr. pănă 47.— cr., de mijloc 46.— cr. pănă 47.— cr., ungureşti grei tineri 48.— cr. .pănă 49.— cr., de mijloc 4«.— cr. pănă 49.— cr., uşori 47.— cr. pănă 49.— cr. m a r fă ţ e r ă n e a s c ă grea 48.*/,, cr.' pănă 49.— cr., de mijloc 48.— cr. pănă 49.— cr., uşoară 47.— cr. pănă 48.— cr., r o m â n e ş t i , grei —.— cr. pănă — .— cr., t r a n s i t o g r e i —.— cr. pănă — .— cr., transito de mijloc — .— cr. pănă - - . — cr., transito uşori cr. pănă — .— cr., transito sâr­b e ş t i grei 47.— cr. pănă 48.— cr., transito de mijloc 47.— cr. pănă 48.— cr., transito uşori 46.— cr. pănă 47.— cr.

Călindarul săptămânii.Zilele Călindarul vechiu Călind, nou Soarele

Dum. Paştilor. răs. ap.

Dum. 10 (f) Floriile 22 Lothar 4 53 7 '6Luni 11 Muc. An tipa 23 Albert 4 50 7 7Marţi 12 C. Vas., E. Pariei 24 George 4 48 7,. 9Mere. 13 Muc. Artemon 25 Marcus 4 46 7 11Joi 14 (f) Joia mare ' 26 Clet 4 44 7>13Vineri 15 (f) Vinerea patim. 27 Peregrin 4 42 7 15Sâmb. 16 S MţaAgapia 28 Vitalis 440 716

Carol F. JickeliSit>iiu.

, Deposit det e m e , sini vechi de drum de fer,

CEMENT,recomandă depositul seu bine asortat cu tot felul de mărfuri de fer şi metal, unelte pentru ori-ce industrie, unelte agrico le , pentru h orti­

culturii şi gospodăria casnicii. [îooaj 1—g

Comande in limba română sunt de dorit.

2 medalii de aur, 13 de argint,9 diplome di

Franz Joh. Kwizda.

Fluidul de restituţiuneal lui [482] 7—45

apă de sp&lat pentru cai. Preţul unei sticle l fl. 40 cr. v. a.

De 30 de ani întrebuinţată în grajdurile curţii şi ale militarilor şi civililor, pentru întărire după strapaţe mari, la scrintituri, înţepe­

nirea muşchilor etc., face caii se presteze mult la trainare.

SS se observe bine marca şi se se ceară exclusiv

fluidul de restitu- : ţiune a lui K w iz d a .

Institut de credit fonciar în Sibiiu(BODEN-KREDIT-ANSTALT IN HERMANNSTADT).

Sporer-Grasse Nr.' 2.Toate afacerile de bancă şi de cam bii, precum şi interm ediâri în com isiuni se fac aici cu cele mai

favorabile condiţiuni în

. : ' Cassa do schimb a institutului.P rim irea de alocări d e ban i cu interese.V in dere şi cum părare de efecte, cu deosebire bilete h ipoteeare şi alte hârtii de depuneri, apoi

sorte de bani din ţeară şi străinătate (note monede).A van su ri pe efecte, precum şi pe conto-corrent.

" 'E sco iu p tu ri.d e cam bii, efecte şi cupoane.Mandate şi afaceri de incasso.

" ‘ Disposiţiunile mai detailate se pot vedfe în localul institutului.Despre toate cestiunile, care tae în afaceri de bancfcse dau informaţiuni gratis.

t Privitorii la cruţarea speselor la trimiterea de bani, la cerere se trimit din partea institutului cecuri poştale.Formulâre peUtru p etiţiu n ile de îm prum uturi pe hipotecă precum şi îndrumările necesare se dau

din partea institutului. ■ , , .. . .Informaţiuni mai de aproape în materie de instituţuri dau şi domnii:

Paul Theil, advocat în Sibiiu.Dr. Cari Oberth, advocat în Mediaş. Albert Gross, advocat în Elisabetopole.

[819] 3 - 8

Dr. Nicolae Motoou, advocat în Făgăraş. Dr. G-ustav Kraaser, advocat în Sas-Sebeş. Dr. Bela Gal, advocat în Alba-Iulia.

Institut de eredit foneiar în Sibiiu.(Bodeîi-Kredit-Anstîilt in Hermannstadt).

Piaţa-mică ni\J 32. SIBIIU. Piaţa-mică nr. 32.Instrumente de sdrobit pentru mo­

rari încalitate garantată.

Druguri de peatră în greutate de 1 chlgr.1 fl. 35 cr. .' ; ' ■

Druguri de peatră franţuzeşti fără gaură, greu­tatea circa 1 chlgr. 1 fl. 50 cr.

Druguri de peatră franţuzeşti cu gaură, greu- tatea circa 1.10 chlgr. 1 fl, 60 cr.

Ciocane germane

a 50 35 40 mmGreutate aproximativă 1.12 r,l-53 2

1 chlgr. 1 fl. 55 cr. 1 fl. 35 cr.»

Visire pentru buţi. ;Visire de lemn pentru ' bilţi, cele mai mari■ : pentru strînsul de: i

;; ; slO ; ; 15 20 hectolitri1 bucată;, 1 fl..90 cr. 2 fl. 60 cr. 3 fl. 20 cr.

Cumpene pentru fluidităţi.

Cumpenă de apă.

119 cumpenă de lemn de stejar, unsă, cu o placă scurtă de metal

'15 20 25 cm lungime ,■ 1 bucată: 30 cr. 38 cr. 45 cr.

121 cumpenă de apă din lemn de stejar cu placă de metal găurită

20 25 cm lungime . 1 bucată: 55 cr. 65 cr. ,

121 a) cumpenă de apă cu placă de metal, cu libele orisontale si verticale.

20 25 .. 30 40 50 cm lung.1 buc.: 90 cr, 95 cr. 98 cr. 1 fl. 1 fl. 10 cr.

Mfisură cilindrică.Pânză veritabilă 15 mm lată în.

v capsulă de alamă 5 m. lung.

1 buc.: 1 fl. 20 cr.10 m. lung.

1 buc.: 1 fl. 80 cr.im Pânză veritabilă 15 mm lată în capsulă de

pele lustruită castanii ; > ;■’ 5 iV ■ 10: 20 m.ilungisii

1 bucată; 1 fl.80cr.:2 fl.40cr. .3fl.50cr.;.651 Cu legătoare lată de 16 mm împletită cu metal 5 10 20 m. lung.1 bucată: 2 fl. 2 fl. 75 cr. 4fl.30cr. r ,

Cumpene Wagner pentru must, vin sau oţet. , - 1 bucată 50 cr.

Alcoholometru; pentru mesurarea rachiului şi spirtului :'■<

1 buc. pentru mesurarea de 5— 70° 4 fl. 20 cr. 1 » » » » 6 5 —100 4 » 20 » Tabele de reducţiune pentru calculare 1 bucată

75 cr.- ; lv

Maşină pentru destuparea sticlelor.

.1 bucată 55 cr.

Cumpănă pe arcuri

•după figura din stânga puterea 12 ,25 chlgr.1 buc. 52 cr. 1.05 cr.

Cump&im în forma Junei

după figura din dreapta " : ‘ puterea ",

25 50 75 100 125 150 175 200 chlgr. 1 buc. 70 75 75 80 80 85 85 95 cr.

Cumpănă pentru familie.

Pentru cumpenire nu sânt de lipsă ponduri, deoare-ce pondul se arată prin ară­tătorul mobilai cadranului. Puterea• până lâ 10 chlgr.- ‘ După' calitate şi liicru. v

1 buc. 2fl. 70 cr. 2fl. 80 cr.,3 fl. 60 cr. 4fl.25cr.

Foarfeci jiefrtrft- cai

în cea mai bună calitate în executare A. B. C. ‘ 1 bucată:: 2 fl.: 65 cr. 2 fl. 20 cr.

y y; 3 fl. 60 cr.

Inel pentru botul taurului.

Strânge cu capetelesalc păretele, despărtitor a nărilof, pe când de cealaltă parte se leagă, sfoara. Taurul cel mai puternic şi mai furios poate fi uşor,.cârmuit, de acest inel.; 1 bucată:

35 cr.

Cleşte pentru oi.

Serveşte pentru însemnarea oilor. După forma găurii din fer. 1 bucată: 1 fl. 65 cr. până.

- la 2 fl.

Cleşte pentru porci.Serveşte pentru a trage un inel prin botul por­cului, carc-’l împedecă

’ 1 cleşte 45 cr. 1 inel 1 cr.

Firez pentru ferăstrae circulare.

1 Garanţia pentru cea mai bună calitate. ,Diametru: 4 5 6 7 8°1 bucată: fl. 1.— 1.25 1.60 1.90 2.25.Diamettru: 10 12 14 16 18] 209-"1 buc;-, fl. 3.— 4.— 5.40 7.10 9.— 11.50*

Diametru: : ,.22 , .24 ': 1 bucată: fl. 14.10 16.80

Pile pentru ferestraele circulare.în lung: <Je . 18 ,2 0 23 cm..Bastard 1 bucată: — .24 —.30 — .37 cr..1li Smooth 1 buc: — .28 — .35 — .42

Smooth ». — .33 —.39 — .—

Briciuri de ras.Pe lângă garanţie pen­tru fiecare bucată, fa­bricatele cele mai bune

- de Soling1 bucată: fl. —.55 —:85 —.95 1.35 3.30 Fiecare bucată,* 'care se dovedeşte că nu e

j . ; ,u bun se ia înapoi. ,s ;

: [690JLa trin,!t,:r.« prin poştă i>,*tru împachetare y. fract ifi cr. T rin *„ri prin postd franc, cu Vâmbursl se,plăteşte porto..

3~ 3 , R ° S ca epistolele sg- s6*trimită în limba rom ânească. "SSa

Institut Tipografie T. L ivia Albini.Pentru tipar responsabil Iesif