descrierea experimentului

Upload: florentina-claudia-calusaru

Post on 05-Jul-2018

218 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/16/2019 descrierea experimentului

    1/5

    coala Profesională Valea Stanciului Ș Profesor:Călu aru Florentina Claudia ș

     Metode moderne folosite în lec ia de biologie-Experimentul didacticț 

    Experimentul didactic constă într-o activitate prin care este declan at un fenomen, înș

    condi ii controlate, de laborator, cu scopul de a-l observa amănun it. În cadrul lec iei de biologie,ț ț ț

    la gimnaziu, experimentul didactic se aplică cu precădere la lec iile practice, de cercetare a unor ț

     procese fiziologice vegetale, animale i/sau umane.Experimentul didactic trebuie privit nu doar ș

    ca un mijloc prin care este demonstrată desfă urarea unui proces, ci mai ales ca o oportunitateș

     pentru familiarizarea elevilor cu etapele desfă urării experimentului, cu regulile de organizare,ș

    desfă urare i utilizare a experimentului i pentru formarea la elevi a unor abilită i motrice deș ș ș ț

    mânuire a ustensilelor de laborator. rin experiment, se testează ipoteze !i se verifică legi saudate, se descoperă raporturi de cauzalitate între parametrii unui fenomen, se aplică teze teoretice

    însu!ite, se formează deprinderi de utilizare a instrumentelor !i aparatelor de laborator. "lături de observarea nemijlocită a realită#ii , învă#area prin descoperire, studiul de caz,

    modelare sau problematizare, experimentul este o metodă activă cu importan ă fundamentală înț

     predarea-învă#area biologiei care are ca bază psi$ologică gândirea formală capabilă de ra iona-țmente ipotetico-deductive. %upă iaget acest tip de ra ionamente începe să se contureze la eleviț

    abia după vârsta de &' ani, când ace tia î i formează o ,,părere proprie((asupra lumii înconjurătoaș șre.)copul vădit al unui experiment este acela de a aduna informa ii, dateț  din via a reală pe bazaț

     percep iilor noastre senzoriale i/sau a capacită ilor noastre de a emite judecă i de valoareț ș ț ț

    *ra ionamente+. rin urmare, putem determina plantele ierboase dintr-o paji te folosind văzul,ț ș

     putem identifica o specie anume de pasăre folosindu-ne de sim ul văzului i al auzului, sauț ș

     putem recunoa te un aliment sau o floare folosindu-ne de văz i miros. )im urile ne pot ajuta săș ș ț

    cercetăm, să experimentăm, să investigăm ceea ce ne înconjoară. "ceste percep ii nu suntț

    suficiente pentru a experimenta, ci vor fi întregite de ra ionamente logice. Însă i ra iunea este ceaț ș ț

    care ne permite să formulăm predic ii-ipoteze-asupra lumii înconjurătoare. redic iile suntț ț

    indispensabile pentru verifica evolu ia anumitor procese, sisteme, pornind de la trecutul lor ț

    cunoscut deja i ajungând la parametrii pe care îi au la un moment dat.Etapele organizării iș ș

    desfă urării unui experiment didactic suntș&.găsirea unei motiva ii,a unei dorin e de a cunoa te,urmări, experimenta i verifica un procesț ț ș ș

     biologic

  • 8/16/2019 descrierea experimentului

    2/5

    '. căutarea unei probleme i formularea ei pentru a încuraja dezacordul dintre cunoscut iș ș

    necunoscut

    . formularea unor ipoteze, de care va depinde modul de desfă urare al experimentuluiș

    . structurarea unor observa ii pe parcursul experimentului i discutarea procedeelor folositeț ș

     pentru a con tientiza traseu parcurs pentru descoperirea adevăruluiș

    0. prelucrarea datelor i stabilirea unor concluziiș

    1. controlul rezultatelor ob inute i aplicarea acestora în practică.ț ș

    Învătarea pe bază de experimente are o serie de particularită iț

    • ,,este de tip inductiv• este centrată pe elev• este orientată spre activitate.2*3oana "rini , Elena 4roncan, '556, pp.0'. +ș

      Aplica ie practică-ț la clasa a 733-a la tema ,,"natomia sistemului excretor- 8inic$ii ișcăile urinare 2scopul lec iei este însu irea no iunilor referitoare la topografia organelor ț ș ț

    excretoare,morfologia externă i internă a rinic$ilor, căilor urinare i func ia de excre ie. În acestș ș ț ț

    caz experimentul didactic se îmbină u or cu observa ia, demonstra ia i modelarea cu ajutorulș ț ț ș

     plan elor i mulajelor-în etapa de dirijare a învă ării, în secven a în care profesorul, după ce soli-ș ș ț ț

    cită elevilor să încerce să localizeze rinic$ii i căile urinare pe mulaj, să-i observe cu aten ie atâtș ț

     pe mulaj cât mai ales materialul natural *rinic$ii de porc+ pentru a desprinde cuno tin e referitoa-ș ț

    toare la a ezare,culoare,formă,fe ele rinic$ilor,capsula renală,vasculariza ie-prezintă efectiv peș ț ț

     mulaj topografia rinic$ilor,culoarea,forma,vasculariza ia rinic$ilor. "ceastă activitate poateț

    fi organizată fie frontal, fie pe grupe. În continuare poate fi folosit experimentul didactic prin

     efectuarea disec iei pe rinic$i de porc cu scopul de a observa esutul renal i zonele corticală iț ț ș ș

    medulară*caracteristicile acestuia+,piramidele renale,pelvisul renal.rofesorul pregăte te materia-ș

    lele necesare pentru desfă urarea lec iei i efectuarea disec iei încă din pauză *plan e,atlaseș ț ș ț ș

    anatomice, mulaje, truse de disec ie, rinic$i de porc, lupe, mănu i c$irurgicale, fi e de lucru, etc.+ț ș ș

    i organizează clasa de elevi pe grupe în func ie de numărul de rinic$i, stabilind câte un lider careș ț

    va efectua disec ia pentru grupa sa.ț

    rofesorul explică elevilor în ce constă o disec ie longitudinală i etapele concrete deț ș

    efectuare a disec iei pe rinic$i, face demonstra ia disec iei frontal i solicită liderilor să executeț ț ț ș

    întocmai opera iile în acela i timp. 9ace observa ii acolo unde este cazul, intervine în situa ia înț ș ț ț

    care elevii nu execută oper iile corespunzător explica iilor i fi ei de lucru.)e observă cu ajutorulț ț ș ș

  • 8/16/2019 descrierea experimentului

    3/5

    lupei zonele renale-diferen a de culoare între ele,păr i componente ale zonei medulareț ț  cele

    aprox.6-& piramide renale,calicele,pelvisul renal.)e poate folosi i experimentul bazat peș

    microscopie pentru observarea în condi ii mai bune la nivelul zonei corticale a corpusculilor re-ț

    nali i tubilor uriniferi iar la nivelul zonei medulare,a tubilor colectori.În următoarea secven ă aș ț

    lec iei experimentul se îmbină cu demonstra ia prin desen sc$ematic,profesorul realizând la tablăț ț

    desenul cu structura internă a rinic$iului în sec iune longitudinală.)olicită elevilor să completezeț

    fi ele de lucru la finalul disec iei.:rmează prezentarea,pe baza plan ei,mulajului sau folosindș ț ș

     prepatul microscopic*tot pe baza unui experiment+a structurii microscopice a nefronului,unitatea

    structurală i func ională a rinic$iului,punându-se accent pe bogata vasculariza ie din jurul nefro-ș ț ț

    nului care să-i conducă pe elevi la elaborarea ra ionamentul deductiv referitor la diferen a deț ț

    culoare între zona corticală i cea medulară. %upă observarea i explicarea structurii nefronului,ș ș

     profesorul aminte te func ia pe care o îndepline te nefronul-excre ia- i oferă explica ii referitoa-ș ț ș ț ș ț

    re la acest proces.Este realizat desenul cu structura internă a nefronului.4u ajutorul plan ei,alș

    atlaselor care vor fi folosite pe tot parcursul lec iei,sunt observate păr ile componente ale căilor ț ț

    urinare,secven ă în care se poate aplica o altă fi ă de lucru care va fi completată de elevi.;aț ș

    finalul lec iei pentru etapa de realizare a feed-bac

  • 8/16/2019 descrierea experimentului

    4/5

      - se observă capsula renală, membrana conjunctivă ce învele te rinic$iul laș

    exterior

      - la interior se vor observă următoarele structuri

     - pelvisul renal i esutul renal format din ' zoneș ț  

      - zona corticală *la periferie+ în structura căreia se pot analiza pe baza unei sec iuniț

    microscopice corpusculii renali, diferite zone ale tubilor colectori

    - zona medulară *central+ în care se observă piramidele renale iar în vârful acestora se

     pot observa cu lupa orificiile tuburilor colectoare.

    Concluzii  -rinic$ii au rol în eliminarea substan elor toxice din organism *excre ie+ subț ț

    formă lic$idă-urină- i de a re ine substan ele folositoare participând astfel la men inereaș ț ț ț

    $omeostaziei organismului.

    =ibliografie

    &."rini 3.,4roncan E.*'556+.ș  Didactica biologiei în învă ământul obligatoriu.M.E.C.roiectț 

     pentru învă ământul rural.ț  &5 pp.

    '.4erg$it 3. *'551+. >etode de învă are. Edit. olirom. pp. &&?-'6.ț

    .4uco 4.*'551+.ș  edagogie.=ucure tiEdit.olirom.ș

    .%ulamă >.E.,*'55'+. Modele!strategii i te"nici didactice activizanteș .4luj-@apocaEdit.

    4lusium.

    0.%umitruA$.,%umitru 4.,*'55+. si"opedagogie.=ucure tiEdit.%idactică i edagogică.ș ș

  • 8/16/2019 descrierea experimentului

    5/5

    1.3ordac$e 3.,:lpia >.,4onstantin 3.*'55+ Metodica predării#învă ării biologiei.$a i.ț ș

    6.;azăr 7.,4ăprărin %.,*'55B+. Metode didactice utilizate în predarea#biologiei.Edit. "rves.

    B.Cudor 7.et all.*&?6?+. Metodica predării biologiei la clasele %#%$$$.=ucure ti.Edit. %idactică iș ș

    edagogică.

    ?.>ândru D.,4atană ;.*'5&'+.ț  rogram de &ormare#roiectarea curriculumului centrat pe

    competen e.'uport de cursț  .acredit.prin D.>.E.4.C.)[email protected]/5&.51. '5&'.