aplicarea metodei experimentului factorial

Ministerul Educaţiei NaţionaleUniversitatea “Lucian Blaga” din Sibiu

Facultatea de Inginerie

Aplicarea metodei experimentului factorial în procesul de uzinare a reperului Carter Central

la SC COMPA SA, sectia Honeywell

Universitatea „LUCIAN BLAGA” din SibiuFacultatea de Inginerie

An I Master MC

Student: Urian Roxana CristinaProf. univ. dr. ing. dr. ec. Aurel Mihail ȚÎȚU



• Aplicarea metodei de cercetare experimentală asupra unui fenomen presupune ca o situatie analizată să fie caracterizată de cel putin un răspuns Y care variază în funcţie de diverşi factori (cati se cauta)

• În metoda clasică, aplicata în proiect, se fixează nivelul tuturor variabilelor dintr-o varietate mult mai mare a lor, dupa care se măsoară raspunsul lui Y în funcţie de diferitele valori atribuite variabilei fixate.

Metodologia de cercetare experimentală



Experimentul factorial;Alegerea temei

• Motivarea alegerii temei: s-a dorit efectuarea unui studiu realist asupra factorilor care influenteaza doua functii esentiale ale produsului, cu efecte negative asupra costurilor productiei.

• Identificarea factorilor de influenţă: O etapă fundamentală în aplicarea experimentului a fost identificarea factorilor de influenţă consideraţi ca fiind semnificativi pentru Bataie la centru si abatere de la circularitate a profilului produsului finit.



In cadrul procesului am gasit 326 de factori de influenta.

Pentru gasirea functiilor obiectiv, am realizat o diagrama Pareto, observand numarul de rebuturi relativ la defectul pe care l-am gasit in aceasta diagrama SIPOC.



MATRICEA cauza-efect => triere a CELOR 326 factori=> SCADEREA timpului de lucru

=>X1-Bataie axiala semifabricat (µm) X2-Bataie radiala stung((µm)X3-Postul de lucru la centrul de strunjire X4-Centrare axa X(µm)X5-Centrare axa Y(µm)X6-Bataie rad uzinare(µm)X7- Furnizor de Semifabricat

=>Y1 – Bataie centruY2 – Abatere de la

circularitae



Date de intrare şi de ieşireValori colectate utilizand un plan de colectare date =>datele introduse in programele de analiza statistica.



Histograme• 2D Histograma • X2 Bataie radiala uzinare

• 2D Histograma • Bataie centru (Y1)

Graficul din stanga ne arata ca bataia radiala la uzinare este cuprinsa in intervalul 0,02 si 0,1 microni cu un numar maxim de inregistrari in zona 0,06-0,07 microni. Acest lucru este unul bun, deoarece bataia radiala la uzinare este de 0,1 maxim admis. Aceasta valoare maxima s-a atins doar de doua ori, in cadrul celor 40 de inregistrari.

Graficul din dreapta ne arata ca la urmatoarea operatie in proces, la nivelul centrului de frezat, avem o bataie cuprinsa intre 0,05 si 0,08 microni. Cele mai multe valori sunt inregistrate insa intre 0,055 si 0,07, intr-un numar de 33.



2D Imprastiere• 2D Împrăştierea rezultatelor • Y2= Abatere de la circularitate• X2 = Bat radiala strung

• 2D Împrăştierea rezultatelor • Y2= Abatere de la circularitate• X4 = centrare axa X

Corelare negativa aproape perfecta (cand corelarea ia valoarea -1, ea se numeste pefecta, adica variabilele au o relatie puternica).

Valorile bataii radiale la strunjire influenteaza abaterea de la circularitate a conturului piesei inainte de asamblare.

Grafic aproximativ orizontal, si punctele urmaresc acest Y => nicio corelare intre cele doua variabile asupra caruia se realizeaza studiul.

In cazul nostru, nu exista legatura intre centrarea pe axa X la strung si abatareea de la circularitate a conturului piesei pentru asamblare.



3D – SURFACE PLOTS (LINEAR)

• 3D Surface plots X1, X6, Y8• y1 – Bataie centru• X1 – Bataie axiala• X6 – Bataie radiala uzinare

• 3D Contour plots X1, X6, Y8• y1 – Bataie centru• X1 – Bataie axiala• X6 – Bataie radiala uzinare

Aici se poate observa cum toate elementele graficului sunt proportionale. Astfel, cu cresterea bataii axiale, va creste si bataia la centru. La fel se intampla cu bataia la centru si prin cresterea bataii radiale la uzinare. Asadar, pentru obtinerea unui minim la bataia centru, va trebui sa minimizam bataia radiala la uzinare (deci la operatia anterioara), precum si bataia axiala.



3D – SURFACE PLOTS (quadratic)

• 3D Surface plots X5, X6, Y2• y2 – Abatere de la circularitate• X5 – Centrare dupa Y• X4 – Bataie rad uzinare

Centrarea dupa axa y, combinat cu bataia radiala la uzinare. Astfel, chiar daca centrarea dupa axa Y variaza, valorile abaterii de la circularitate se pastreaza in limita inferioara, la

0,05 -0,06.

• 3D Contour plots X5, X6, Y2• y2 – Abatere de la circularitate• X5 – Centrare dupa Y• X4 – Bataie rad uzinare



Concluzii• Experimentul realizat este unul de durată întrucat prezenţa mai multor factori face

ca acesta să devină unul destul de stufos.• In mod particular, constatăm că individual, nicio functie obiectiv nu este in

mod deosebit influentata de cei factorii cuantificabili, cu exceptia bataii radiale la strunjire care influenteaza abaterea de la circularitate a conturului piesei inainte de asamblare.

• În final alti factori nu au avut influenta deosebita decat daca au fost luati in calcul impreuna.

• În urma cercetării => constatat că metoda experimentului factorial oferă mai multă precizie fiecărui factor, face posibilă estimarea efectului de interacţiune şi nu în ultimul rând trebuie să remarcăm faptul că este ideală pentru munca de cercetare în care ne dorim să găsim cel mai important şi optim factor.

• Experimentul a dus la descoperirea unor alti factori de natura umana, atributiva, care au fost si ei corectati prin intermediul unor cerinte impuse in procedurile de lucru de la fiecare post.



Vă mulţumescpentru atenţie!

aplicarea metodei experimentului factorial

Documents