DERIVATI HALOGENATI AI ALDEHIDEI ALIFATICE

Prezenta halogenilor in molecula face ca proprietatile hipnotice ale aldehidelor sa fie mult accentuate. Unii termeni din aceasta clasa sunt medicamente de reala valoare.Dintre compusii organici cu proprietati hipnotice, reprezentantii acestei clase sunt primii folositi in terapeutica : cloral hidratul introdus in 1869, cel de al doilea , paraldehida introdusa in 1882.

CLORALHIDRATULSINONIM : ALDEHIDA TRICLORACETICA, STRUCTURA :

CCl3 – CH - OH | OH

METODE DE OBTINERE Se prepara prin introducerea prelungita a unui curent de clor in etanol. Reactia incepe la rece si temperatura se mareste progresiv pana la 100 de grade. In decursul acestei reactii, etanolul este oxidat cu ajutorul clorului la aldehida acetica, care in prezenta excesului de alcool formeaza acetat etilic. Acesta clorurat mai departe conduce la acetat etilic triclorat, care in prezenta apei si a acidului clorhidric, formeaza alcoolat de cloral. In prezenta acidului sulfuric, produsul obtinut este transformat in cloral anhidru.

CH3 – CH2 – OH + Cl2 → CH3 – CH + 2 HCl || O O- C2H5

| CH3 – CH + 2 CH3 – CH2 – OH → CH3 – CH + H2O

|| | O O- C2H5

O- C2H5 O- C2H5

| | CH3 – CH + 3 Cl2 → CCl3 – CH + 3HCl | | O- C2H5 O- C2H5

O- C2H5 OH | | CCl3 – CH + HCl → CCl3 – CH + CH3 – CH2 - Cl | | O- C2H5 O- C2H5

OH

| CCl3 – CH + H2SO4 → CCl3 – C- H + CH3 – CH2 – OH | || O- C2H5 OCloralul anhidru in prezenta apei, printr-o reactie exoterma formeaza cloralhidratul, care se poate obtine sub forma cristalizata.

CCl3 – C- H + H2O → CCl3 – CH - OH || |

O OH Intr-o alta varianta a procedeului, se adauga in amestecul de reactie acetaldehida, care in solutia apoasa, reactioneaza cu alcoolatul de cloral format si conduce direct la cloralhidrat si acetat, care reintra in circuit. O- C2H5

| 2CCl3 – CH - OH + CH3 – CH– OH → 2CCl3 – CH – OH + CH3 – CH | | | | O- C2H5 OH OH O- C2H5

Reactia de formare a cloralului este destul de complexa. Ca produsi secundari pot rezulta printre altii : clorura de etil, clorura de acetil, acetatul de etil, butilcloralul. Din aceasta cauza in ultimul timp se utilizeaza o metoda de preparare a cloralului prin clorurarea directa a semiacetalului , in prealabil purificat. OH | CH3 – CH + 3Cl2 → CCl3 – CH – OH + 3HCl | |

O- C2H5 O- C2H5

CCl3 – CH – OH + HCl → CCl3 – CH – OH + CH3 – CH2 - Cl | | O- C2H5 OHPurificarea produsului brut se face prin recristalizari repetate din cloroform sau benzina usoara.

PROPRIETATI FIZICE Compus cristalin, incolor, volatil, cu miros patrunzator, cu gust slab amar, neplacut si arzator, cu punct de topire intre 52-54 de grade, solubil in apa, alcool, eter, glicerina , benzina, cloroform si uleiuri.

PROPRIETATI CHIMICE Cloralhidratul, in prezenta aerului si a luminii, se descompune dupa mai mult timp, cu formare de acid tricloracetic, cloroform si acid formic, precum si alte produse de degradare a acestor compusi.

CCl3 – CH – OH + 1/2O2 → CCl3 – COOH + H2O | OH

CCl3 – CH – OH + 1/2O2 → CHCl3 + HCOOH | OH In prezenta substantelor alcaline se descompune in cloroform, apa si formiatul pe baza metalului prezent in hidroxidul utilizat.

CCl3 – CH – OH + NaOH → CHCl3 + H2O + HCOONa | OH Daca se lucreaza cu solutie titrata de hidroxid de sodiu, reactia poatec servi pentru determinarea cantitativa a produsului, retitrand excesul de reactiv. Prin incalzire la 96-98 de grade sau prin simpla agitare la rece cu acid sulfuric concentrat, clorhidratul pierde apa si se transforma in cloral anhidru. Reactia de dozare a substantei consta in tratarea iod in mediu de hidroxid de sodiu, reactie ce determina formarea de sare a acidului tricloracetic si iodura de sodiu.

CCl3 – CH – OH + I2 + 3NaOH → CCl3 –COONa + 2 NaI + 3H2O | OH

PROPRIETATI FARMACOCINETICE Se absoarebe bine din tubul digestiv. In organism este redus la tricloretanol, din care o parte este conjugat cu acidul glicuronic si eliminat prin urina si prin bila ca acid urocloralic, iar alta parte este oxidat la acid tricloracetic, care se elimina tot prin urina.

PROPRIETATI FARMACODINAMICE In doze mici este sedativ. La unii bolnavi ambulatori poate produce efecte asemanatoare cu cele din primul stadiu de intoxicatie alcoolica acuta. Efectul sedativ apare dupa 10-15 minute, cel hipnotic apare dupa

aproximativ 30-45 de minute de la administrare si dureaza 5-8 ore. .Nu lasa stare de somnolenta dupa trezire. Dozele hipnotice inhiba numai centrii corticali, producand somn asemanator celui fiziologic. Electroencefalograma prezinta aceleasi modificari ca dupa barbiturice, dar de intensitate mai mica. Prin cresterea dozelor se obtine un efect hipnotic mai intens si de durata mai lunga. Alte actiuni deprimante asupra sistemului nervos central nu sunt eficiente terapeutic cum sunt analgezicele si antipireticele, antitusivele si anticonvulsivantele.

La copii, dozele hipnotice pot avea o oarecare actiune de crestere a excretiei apei, fara a modifica eliminarea renala a sodiului sau potasiului. Cloralhidratul are actiune depresiva saupra sistemului nervos central si este folosit in urmatoarele scopuri :hipnotic in insomnii de origine nervoasa, in special la alcoolici si maniaci, nu este activ atunci cand insomniile sunt provocate de dureri acute, analgezic usor. Extern este folosit ca antiseptic al cavitatii bucale, vaginului si uteruluyi si ca antipluriginos, in solutie 1-2 % , se poate administra si pe cale injectabila.

PROPRIETATI FARMACOTOXICOLOGICE In doze mari este un toxic puternic. Dupa o faza de excitatie el produce o anestezie profunda cu disparitia sensibilitatii si a reflexelor si cu paralizia membrelor. Poate avea actiune deprimanta asupra inimii, cu aparitia de aritmii si poate dezvolta toleranta. Dozele narcotice de 6 g sunt apropiate de cele toxice. Se poate manifesta sindromul de abstinenta, la intreruperea administrarii, dupa doze mari timp indelungat. In tratamentul intoxicatiei cronice se prefera o reducere gradata a dozei. Administrarea indelungata poate produce afectarea ficatului, rinichilor si inimii, mai ales la bolnavii cu suferinte acestor organe in antecedente. Moartea poate surveni prin inhibarea centrilor nervosi cu oprirea inimii si respiratiei. Doza letala este de 5-30 de grame.

INDICATII In nevralgii, colici hepatice, tetanos.Sedativ in hiperexcitabilitate si hipnotic la bolnavii care adorm greu.

CONTRAINDICATII Insuficienta hepatica, renala, cardiaca, gastrita, ulcer gastroduodenal si la conducatori auto.

TRATAMENTUL INTOXICATIEI Ca antidot, in supradozari de cloralhidrat, se utilizeaza cafeina si amfetamina. Este necesara si spalatura gastrica si respiratia artificiala.

INTERACTIUNI Cloralhidratul diminua efectele anticoagulantelor de sinteza .

MOD DE ADMINISTRARE Se administreaza in doze de 0.25-1 g pentru o data, pana la 4 g pe zi, in potiuni, siropuri si de multe ori pe cale rectala min supozitoare sau clisme. Poate fi utilizat oral in solutii diluate sau asociate cu mucilag de guma arabica, pentru a impiedica actiunea iritanta asupra mucoasei digestive. Doza hipnotica la adulti este de 0.5-2g. Dozele utilizate la copii sunt de 30-50 mg/kg/zi, oral sau rectal. Sedativ este utilizat in jumatate din doza folosita pentru efectul hipnotic.

TABEL NOMINAL CU TEMELE LUCRARILOR DE DIPLOMA

Nr. crt

Numele si prenumele Tema lucrarii Coordonator

1. Afrentoaie ( Esanu ) Marinela

Medicatia antiasmatica utilizata in practica medicala

Nedelcu C.

2. Caragea ( Apostu ) Mihaela

Analgezice opioide Nedelcu C.

3. Cristea ( Anghelachi ) Rodica

Expectorante Nedelcu C.

4. Dabija ( Stoica ) Mariana

Parasimpatomimetice – med. cu actiune asupra SNC

Nedelcu C.

5. Dobrescu ( Tirhoaca ) Ramona

Acizi aril folositi ca analgezice , antipiretice si

antiinflamatoare in practica medicala

Nedelcu C.

6. Dogaru ( Ciobotaru ) Elena

Forme farmaceutice cu fier utilizate in practica

farmaceutica

Nedelcu C.

7. Dragan Iuliana Sulfamide utilizate in practica medicala

Nedelcu C.

8. Glavan Silvia Preparate medicamentoase cu actiuni hipnotice si sedative

Nedelcu C.

9. Horchidan Elena Medicamente cu actiuni tranchilizante

Nedelcu C.

10. Ilie Daniela Solutii Nedelcu C.11. Leu ( Vlase ) Elena Hormoni utilizati in practica

medicalaNedelcu C.

12. Leustean Cristina Vitamina A Nedelcu C.13. Lungu Simona Silvia Medicatia antidepresiva

utilizata in practica medicalaNedelcu C.

14. Manafu Fanica Mihaela

Antiacide , adsorbante si protectoare ale mucoasei

gastrointestinale

Nedelcu C.

15. Mihalcea ( Milos ) Vasilica

Electroliti utilizati in practica medicala

Nedelcu C.

16. Militaru Alina Solutii injectabile si perfuzabile

Danila M.

17. Nastase NicoletaSubstante medicamentose pe baza de metale tranzitionale

utilizate in practica

Nedelcu C.

18. Pascu ( Dediu ) Elisabeta

Hipnotice si sedative Nedelcu C.

19. Pintea ( Patrascu ) Florentina

Antitusive Nedelcu C.

20 Prisacaru ( Vlase ) Maricela

Forme farmaceutice cu calciu utilizate in terapeutica

Nedelcu C.

21. Rusu ( Bunea ) Maria Anestezice generale – medicamente deprimante ale

SNC

Nedelcu C.

22. Sava Cristina Mirela Implicatii biomedicale ale compusilor cu seleniu

Danila M.

23. State Camelia Oana Antibiotice utilizate in infectii cu Pseudomonas Aeruginosa

Nedelcu C.

24. Tanase ( Stanciu ) Tudorita

Medicatia cardiovasculara Nedelcu C.

25. Vizitiu ( Nastase ) Oana

Compusi ai metalelor alcalino – pamantoase si pamanturilor

rare utilizati in practica medicala

Nedelcu C.

26. Vlase Raluca Valeria Stimulante ale SNC Nedelcu C.

TABEL NOMINAL CU REZULTATELE OBTINUTE LA

EXAMENUL DE LABORATOR

Nr.Crt.

Nume si prenume Nr.bilet Subiect1.

Subiect2.

Subiect3.

Notafinala

1. Afrentoaie ( Esanu)Marinela

15. 9 9 9 9

2. Caragea ( Apostu )Mihaela

21 10 10 10 10

3. Cristea(Anghelachi)Rodica

4. 10 10 10 10

4. Dabija ( Stoica )Mariana

24. 8. 8 8 8

5. Dobrescu ( Tirhoaca )Ramona

10 10 10 10 10

6. Dogaru ( Ciobotaru )Elena

1 10 10 10 10

7. Dragan Iuliana 9 8 8 8 8

8. Glavan Silvia 20. 8 9 10 9

9. Ilie Daniela 24 8 9 10 9

10. Leu ( Vlase ) Elena 18 10 10 10 10

11. Leustean Cristina 10 10 10 10 10

12. Lungu Simona Silvia 11 8 8 8 8

13. Manafu Fanica Mihaela

18. 10 10 10 10

14. Mihalcea ( Milos ) Vasilica

6 8 9 10 9

15. Militaru Alina 21. 8 8 8 8

16. Nastase Nicoleta 5 10 10 10 10

17. Pascu ( Dediu ) Elisabeta

15 8 8 8 8

18 Pintea ( Patrascu ) Florentina

19 10 10 10 10

19 Prisacaru ( Vlase ) Maricela

2 8 8 8 8

20 Rusu ( Bunea ) Maria 17 8 8 8 8

21. Sava Cristina Mirela 10 10 10 10 10

22 State Camelia Oana 18 10 10 10 10

23 Tanase ( Stanciu ) Tudorita

13 10 10 10 10

24 Vizitiu ( Nastase ) Oana

6 10 10 10 10

25 Vlase Raluca Valeria 7 8 9 10 9