depășirea dificultăților de lectură și scriere

5/13/2018 depăsirea dificultătilor de lectură si scriere - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/depairea-dificultailor-de-lectura-i-scriere 1/7

Gimnaziul nr.68,Dobrogea

Comunicare prezentată în cadrul seminarului:

Material prelucrat i prezentat de:ș

Înv. Ciuntu Violeta, grad didactic II



Argument

În contextul noilor provocări i realită i sociale, în care se apreciază unicitateaș ț individului, diversitatea i nu se mai acceptă/tolerează abordarea unilaterală, colectivistăș a subiec ilor învă ării, a fost revizuit i demersul conceptual al didacticii postmoderne,ț ț ș

care acordă o importan ă tot mai mare principiului individualizării i diferen ierii actuluiț ș ț educa ional. Astfel, datoria cadrului didactic este de a-l trata pe fiecare copil ca pe oț individualitate. Pentru aceasta este imperios necesar să ne apropiem de el în modindividual i să interrela ionăm cu fiecare diferen iat, de o manieră specifică i adecvata.ș ț ț ș Cunoscînd capacită ile i abilită ile de lectură i scriere ale copilului chiar de laț ș ț ș începutul colarizării sale, golurile i limitele, temperamentul i caracterul, mediulș ș ș familial i preocupările, pasiunile, vom avea ansa reală să-l sus inem i să-l ghidămș ș ț ș atunci cînd se confruntă cu anumite dificultă i la învă are. Prezenta comunicare, a adar,ț ț ș

este un instrument util pentru învă ătorii hotărî i să lucreze într-o nouă cheieț ț psihopedagogică cu elevii lor. i cadrul conceptual, i cele metodologic, aplicativ - toateȘ ș converg spre cîteva finalită i:ț

• formarea cititorului avizat, cu deprinderi elementare de reproducere a mesajului,de in elegere a vocabularului i a ideilor transmise, precum i dezvoltareaț ș ș deprinderilor deductive-conclusive;

• cultivarea prin lectură i scriere a gîndirii critice, reflexive, nu a învă ării pur ș ț informale, reproductive;

•

oferirea unor anse egale tuturor copiilor în procesul de învă are a citit-scrisului,ș ț prin acordarea ajutorului specific i potrivit la momentul oportun;ș

• varierea metodelor de învă are a litera iei i crearea unui climat psihologic cît maiț ț ș confortabil, astfel încît actul de lectură să se facă din plăcere, să nu fie o corvoadă

pentru copil;• cucerirea libertă ii spirituale prin competen a lectorală i prin motiva ia intrinsecăț ț ș ț

de a citi pentru a- i spori continuu propriul poten ial intelectual i moral etc.ț ț ș



GUSTUL PENTRU LECTURĂ

Viata noastra este marcata de la mic la mare de amprenta marilor descoperiri stiintifice care au

facut pasi uriasi in timp foarte scurt. Televizorul, calculatorul, internetul au devenit repere pereche

pentru fiecare generatie din ultimii ani. Daca mentionam doar aceste trei mijloace de informare rapidasi comoda care ofera elevilor meniul complet in orice domeniu al cunoasterii acoperim deja o arie

substantiala a timpului liber, care ramane din ce in ce mai putin.

Si atunci se naste intrebarea : mai este cartea `` o fagaduinta, o bucurie, o calatorie prin suflete,

ganduri si frumuseti `` cum afirma scriitorul Tudor Arghezi ?

`` O carte buna de citire, in varsta frageda, este, poate, una din imprejurarile cele mai

hotaratoare ale vietii unui om. Multe cariere intelectuale nu se datoresc altei imprejurari decat unei

carti cazute la vreme buna in mainile unui copil, tot asa precum umbra multor stejari seculari se

datoresc caderii unei ghinde pe pamant prielnic ``

- Caragiale, I.L. –

Intr-adevar o carte buna e o calatorie prin care descoperi si te descoperi, te raportezi la ceilalti, la un

ideal ; iti ridica intrebari care te ajuta sa te cunosti mai bine, sa analizezi, sa compari si sa-i intelegi si

pe altii.

Lectura trebuie sa fie fascinanta pentru a nu fi abandonata in favoarea altor placeri ; lectura continua

duce in timp la modelarea personalitatii. Nevoia de a cunoaste, a intelege, de realizare a propriilor

aptitudini, de consideratie din partea celorlaltor componenti ai grupului devin motivatii care conduc la

o noua deschidere a elevului spre un nou univers.

Consecintele apar destul de repede si se manifesta in usurinta exprimarii, in creativitate, in simtul

umorului, in toleranta si dorinta de a fi de ajutor altora.

Cu trecerea anilor, nevoia de frumos – cea mai inalta nevoie – devine imperativa la elevii cu

inclinatii spre lectura si singuri isi vor selecta lecturile in care vor cauta `` eroii ``justitiari, cu idealuri

inalte pe care le ating pe cai drepte, cinstite. Acesti elevi vor merge de-acum de bunavoie

si placere in biblioteca.Succesul transformarii elevului in cititor constient, pasionat consta in strategia conlucrarii cu elevii

in care trebuie sa se implice toti factorii educativi : conducerea scolii, dirigintii, profesorii de toate

specialitatile, invatatorii si nu in ultim rand bibliotecarii scolari.



MODALITĂŢI DE CORECTARE A GREŞELILOR DE SCRIERE, LA CLASELE MICI

Cicero spunea că ,,oricărui om îi este dat să greşească”. ,,Cine trăieşte fără a greşi nu este aşa de

înţelept după cât crede” –spune un vechi proverb.Un copil ar spune: eu sunt copil pentru că greşesc

mereu. S-ar putea crede că greşeala este ca o umbră a multora din faptele noastre.Aceste mici exemple

nu constituie o pledoarie pentru acceptarea greşelii,ci pentru a privi într-un alt mod anumite greşeli.

Suntem cu toţii conştienţi de inerenţa comiterii de greşeli în faza dobândirii deprinderilor de

scriere. Greşeala de scriere poate fi corectată şi altfel decât prin a fi ,,tăiată” dur,folosind culoarea

roşie,cu una sau două linii.Acest tip de intervenţie reflectă o doză de furie din partea ,,agresorului” şi

un atac asupra sensibilităţii copilului.Absolutizarea caracterului negativ al greşelii este o adevărată

agresiune asupra intelectului elevului.

Modalităţile de intervenţie sunt variate şi ele depind de o seamă de factori,cum ar fi:naturagreşelii,particularităţile de vârstă şi individuale ale copilului,stadiul formării deprinderilor de scriere.

Prezint câteva din modalităţile pe care le-am utilizat în practica didactică:

A. Greşelile se subliniază cu o linie orizontală,iar forma corectă se scrie deasupra printre

m-am dus

rânduri: Exemplu: mam dus

B. De multe ori, elevii nu sunt conştienţi de ceea ce au greşit,de ceea ce trebuie schimbat.Au

nevoie de un lucru foarte simplu,şi anume să fie semnalată eroarea,deci nu neapărat corectată.Greşeala poate fi atenţionată doar cu o subliniere discretă (o linie şerpuită sau o încercuire,un semn de întrebare

deasupra cuvântului sau o săgeată orientată în direcţia ei).În felul acesta i se transmite elevului ,,revezi”

,,verifică”.El este astfel atenţionat doar, şi nu ,,pedepsit”.Important este nu ceea ce elevul a greşit,ci mai

ales ce a învăţat el din propria greşeală.

C. În stânga paginii,în spaţiul destinat adnotărilor,se pot opera:

-trimiterea spre o sursă de informare şi verificare ( capitol,temă,definiţie,explicaţie,pa-

gină);

-scrierea corectă a formelor care au fost greşite şi care vor fi reluate în corectare,con-

form modelului oferit;

-modalităţi concrete de corectare folosind unele coduri învăţate anterior:

s-au / sau x 2p ( două propoziţii cu fiecare ortogramă);

nn x 5c (cinci cuvinte cu dubla consoană);

mp x 4c (patru cuvinte în care se scrie m înainte de p);



M x 3c (trei cuvinte scrise cu majusculă).

-observaţii scurte,la obiect,pentru atenţionare sau apreciere,de exemplu:,,Mai gândeşte-

te!”, ,,S-ar putea şi altfel?”, ,,Crezi că e bine?”, ,,Ai ceva de repetat!” etc.

-menţionarea tipului de greşeli comise şi a numărului acestora în dreptul fiecărui rând,fără a

interveni în text,solicitând elevii să depisteze singuri greşelile şi să se autocorecteze;-,,căsuţa greşelilor” sau ,,copacul cu greşeli” în care se specifică doar numărul greşelilor,elevul

fiind stimulat să-şi caute singur greşeala,iar exerciţiul e mai antrenant cu cât timpul devine mai

scurt;jocul ,,cald-rece”,prin adresarea de întrebări: E foarte gravă greşeala?E o greşeală de conţinut?

Ţine de exprimarea corectă?E o greşeală de punctuaţie ? E un dezacord ? etc.;

D. Autocorectarea greşelilor este o modalitate eficientă care sporeşte încrederea în sine a

fiecărui elev.A-i lăsa pe elevi să-şi descopere singuri greşeala,fără a interveni în nici un fel în

pagină,înseamnă a-i determina să devină participanţi activi,oferindu-le posibilitatea de a-şi aprecia

singuri munca,stabilind ceea ce le place şi ce nu,ce consideră corect sau greşit.Cu cât autosesizările lor

sunt mai frecvente,cu atât se diminuează intervenţiile învăţătorulu. Învăţându-i pe elevi să-şi identifice

greşelile,evităm şi apostrofările dezarmante,de tipul:,,Iar ai greşit aici! N-ai de gând să te corectezi

odată? Ştiam eu că vei repeta greşeala!”.Le putem spune simplu:,,Te-ai gândit la o altă cale de a

răspunde aici?”, ,,Hai să găsim împreună un răspuns potrivit!” Astfel ,,cunoaşterea greşelii e începutul

salvării” (Epicur).

E. Pentru corectarea greşelilor ca activitate independentă,am folosit un ansamblu de semne prin

care am intervenit în text.Cunoscând semnificaţia lor,elevul trebuia să se gândească,să caute formacorectă şi să-şi corecteze greşelile semnalate.

→ alineat omisiune !! exprimare incorectă ↓fii atent la

F. Alte modalităţi antrenante şi apreciate de elevi,pe care le-am folosit la clasele a III-a şi a

IV-a sunt:

* Corectarea prin schimb de caiete între colegii de bancă sau după preferinţe (li se dă un timp

la dispoziţie,după care discută între ei şi îşi prezintă,în şoaptă,.observaţiile şi aprecierile).

* Corectarea în echipe de câte doi a fiecărui caiet şi discutarea greşelilor în comun.

Corectarea se poate face cu varianta corectă în faţă (din manual sau de pe tablă) sau urmată de

verificarea făcută de către învăţător.

Înainte de corectarea pe care urmează să o fac afişez o planşă sau scriu la tablă o ,,listă de

verificare” cu întrebări de genul:

1.Ai utilizat alineatul?

2.Ai început fiecare propoziţie cu majusculă?



3.Ai pus semnele de punctuaţie potrivite la sfârşitul propoziţiilor?

4.Nu lipsesc cuvinte din propoziţie?

5.Ortogramele sunt corecte?

În felul acesta se formează comportamente de autocorectare,autoapreciere,intervenţia elevului

fiind completată de cea a învăţătorului.Le solicităm culori diferite de roşu (verde,mov,markerespeciale,carioca,creion grafic) pentru a putea confrunta,ulterior,cu corectura învăţătorului.

Se ştie că obiectele atrăgătoare sunt foarte utile pentru a-i motiva pe elevi.Astfel,sub formă de

joc,se pot confecţiona pentru fiecare elev ,,ochelari de verificare – ochelari cu puteri magice” care îi

vor ajuta la găsirea greşelii.Aceştia vor fi purtaţi doar când verifică.Procedeul poate furniza

subconştientului ideea că este capabil să descopere singur greşeala dar şi soluţia care nu trebuie să vină

mereu de la ,,doamna”.Sau le putem sugera că instrumentul pe care îl folosesc în autocorectare este

un ,,creion fermecat”ori caietul folosit azi este ,,magic”şi nu lasă să se strecosre vreo greşeală.

* Corectarea cu întreaga clasă pentru a preveni deprinderile negative dar şi efectuarea conştientă

a scrierii potrivit normelor gramatical-ortografice.Am folosit această modalitate după ce am verificat

complet lucrările ce urmau să fie corectate.Greşelile erau centralizate,sistematizate,notată frecvenţa lor

şi numele celor ce le-au comis.

Exemplu: într-un x 2 (A.G., T.P)

Pe lângă aceste aspecte facem şi aprecieri pozitive (aşezarea în pagină,aspectul

scrisului,acurateţea lucrării).Astfel, elevii observă tipul de evaluare adoptat de învăţător şi nu au

resentimente faţă de problemele pe care le au de rezolvat.După aprecierile generale,am luat fiecaregreşeală în parte (dintre cele mai frecvente),am stabilit cu elevii forma corectă,care a fost scrisă şi la

tablă,iar elevii verificau cum au scris în caiete.Aceştia erau obişnuiţi să-şi recunoască cu sinceritate

greşelile şi să nu se simtă stânjeniţi de ele şi să aprecieze actul de corectare în comun ca o învăţare

firească,eliminând condiţiile de stres şi de autoculpabilizare.

O sugestie de evaluare este şi metoda ,,Scaunul autorului” unde copilul are ocazia să prezinte

creaţiile proprii (răspunsuri la întrebări,comentarii,compuneri,eseuri) .Prezentarea în faţa grupului îi dă

elevului posibilitatea de a asculta opiniile,aprecierile,observaţiile colegilor săi despre ce s-a citit şi mai

ales ce au înţeles, sau nu, aceştia.Elevii învaţă să aprecieze şi să se autoaprecieze făcând comentarii şi

punând întrebări de felul:

-Sunt curios dacă ai utilizat virgula după cuvântul…

-Câte linii de dialog ai utilizat?

-Cum ai scris cuvântul…?



,,Ştirile zilnice” - o altă modalitate prin care elevii pot fi încurajaţi să scrie pe tablă o ştire

importantă pentru propria persoană sau pentru întreaga clasă.Se ivesc şi aici oportunităţi de a corecta

direct pe tablă,după ce ştirea a fost comentată.

În munca de corectare a greşelilor,este necesar ca elevii să înţeleagă importanţa greşelii şi

consecinţele acesteia.Educaţia pentru înfruntarea eşecurilor poate începe încă din clasa I şi pentruaceasta se impune să creăm situaţii variate şi atractive de învăţare care să-i stimuleze şi să-i motiveze

pe elevii noştri.

Bibliografie:

1.Moţ F.: A greşi e o greşeală? Învăţământul primar (nr.2-3 / 2000) Editura Discipol;

2. Blideanu E., Şerdean I.:Orientări noi în metodologia studierii limbii române la ciclul primar

Eitura Didactică şi Pedagogică Bucureşti,1981;

3.Neacşu I. : Instruire şi învăţare,Editura Didactică şi Pedagogică,Bucureşti,1999.

depășirea dificultăților de lectură și scriere

Documents