momentul de lectură științifică

1
Momentul de lectură științifică "Crapul este una din marile noastre bogății. El se găsește pretutindeni, în iazuri, în râuri, în deltă și în mare la gurile Dunării. În bătrânul și latul fluviu, cu bălțile de pe lângă el și osicele din deltă, crapiigăsesc condițiile cele mai favorabile pentru ca să trăiască. hrană din belșug, adăpost sigur în vreme de iarnă. Din Dunăre apoi intră în toate râurile, ca și în bălțile ce le întovărășesc. .....Are trupul lungăreț, turtit dintr - o parte, dar nu așa tare cum e la caras, linia laterală e regulat trasă cu o îngheboșare aproape de cap. Ochii liniștiți ca de bou, gura potrivită și foarte sensibilă, pentru ca să poată găsi hrana ce - i trebuie; În colțul gurii spânzură câte un fir de musteață, cam groasă. O înotătoare lungă pe spate alte două perechi apropiate între ele, o înotătoare mai scurtă, unde începe coada și alta lată la vârful cozii, îi împodobesc trupul. E acoperit cu solyi mari, cu niște dungi concentrice după care cât sunt de tineri se poate determina vârsta ca și la arbori. Culoarea crapului variază foarte mult potrivit

Upload: keith-cherry

Post on 03-Jan-2016

41 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Momentul de lectură științifică - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

PETI

Momentul de lectur tiinific

"Crapul este una din marile noastre bogii. El se gsete pretutindeni, n iazuri, n ruri, n delt i n mare la gurile Dunrii. n btrnul i latul fluviu, cu blile de pe lng el i osicele din delt, crapiigsesc condiiile cele mai favorabile pentru ca s triasc. hran din belug, adpost sigur n vreme de iarn. Din Dunre apoi intr n toate rurile, ca i n blile ce le ntovresc. .....Are trupul lungre, turtit dintr - o parte, dar nu aa tare cum e la caras, linia lateral e regulat tras cu o ngheboare aproape de cap. Ochii linitii ca de bou, gura potrivit i foarte sensibil, pentru ca s poat gsi hrana ce - i trebuie; n colul gurii spnzur cte un fir de mustea, cam groas. O nottoare lung pe spate alte dou perechi apropiate ntre ele, o nottoare mai scurt, unde ncepe coada i alta lat la vrful cozii, i mpodobesc trupul. E acoperit cu solyi mari, cu nite dungi concentrice dup care ct sunt de tineri se poate determina vrsta ca i la arbori. Culoarea crapului variaz foarte mult potrivit locului unde triete ; cel de balt e mai nchis la culoare, cel din apele curgtoare are solzi aurii .........Crpoaica i leapd puzderia de icre - se zice pn la 800 000 - pe firele de buruieni inundate pe buturugile de slcii czute n ap. Le pun i le las n plata Domnului; peste cel mult o sptmn ies puiorii mruni; de-ar tri toi s-ar umple blile de crapi. Aa cad n gura altor peti cu nemiluita. Care scap cu zile cresc repede ......spre toamn au devenit ciortocrap numai bun de mncat cntrind pn la 3 kg." I. Simionescu, Fauna Romniei, 1935