Denumirea lucrarii : Memoriu tehnic justificativ

Memoriu de prezentare conform anexei 5 din Ordinul 135/2010

Proiect : ,, Ferma crestere pui de carne localitatea Faurei, jud. Braila ,,

Titular: S.C. TRADITIONAL AVIS S.R.L.

Denumirea lucrarii :

Memoriu de prezentare conform anexei 5 din Ordinul 135/2010

Proiect :

,, Ferma crestere pui de carne, com. Surdila Greci, jud. Braila

Amplasament:

Localitatea Surdila-Greci, jud. Braila

Beneficiar:

S.C. TRADITIONAL AVIS S.R.L.

CUPRINS

I. Denumirea proiectului.........................................................................................5

II. Titular ..............................................................................................................5

-numele companiei;

-adresa postala;

-numarul de telefon, de fax si adresa de e-mail, adresa paginii de internet;

-numele persoanelor de contact:

director/manager/administrator;

responsabil pentru protectia mediului.

III. Descrierea proiectului ......................................................................................5

A. Rezumat al proiectului;

B. Justificarea necesitatii proiectului ........................................................................6

C. Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafata de teren solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri de situatie si amplasamente).........7

D.Formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie etc.) ........................................................................................................................7

E. Elementele specifice caracteristice proiectului propus.........................................10

1. Profilul si capacitatile de productie.....................................................................10

2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (dupa caz)........................................................................................................................10

3. Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, in functie de specificul investitiei, produse si subproduse obtinute, marimea, capacitatea...............................11

4. Materiile prime,energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora:21

5. Racordarea la retelele utilitare existente in zona.................................................22

6. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei................................................................................................................22

7. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente...............................................23

8. Resursele naturale folosite in constructie si functionare.......................................23

9.Metode folosite in constructie23

10.Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioara...................................................................25

11. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate................................................25

12. Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare..............................25

13. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport al energiei, cresterea numarului de locuinte, eliminarea apelor uzate si a deseurilor).....................25

14. Alte autorizatii cerute pentru proiect.................................................................26

F. Localizarea proiectului .......................................................................................26

G.Caracteristicile impactului potential, in masura in care aceste informatii sunt disponibile ..............................................................................................................27

IV. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu ....................................................................................................................30

1. Protectia calitatii apelor....................................................................................30

1.1.Sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul.........................30

1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute.....32

2. Protectia aerului ..............................................................................................32

2.1.Sursele de poluanti pentru aer, poluanti...........................................................32

2.2. Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera........................33

3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor........................................................33

3.1. Sursele de zgomot si de vibratii .....................................................................34

3.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor..........34

4. Protectia impotriva radiatiilor.............................................................................35

4.1. Sursele de radiatii..........................................................................................35

4.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor..............................35

5. Protectia solului si a subsolului..........................................................................35

5.1. Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice........................................35

5.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului................................35

6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice.........................................................37

6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect..............................37

6.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii si ariilor protejate....................................................................................................37

7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public............................37

7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane, respectiv fata de monumente istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista instituit un regim de restrictie, zone de interes traditional etc......................................37

7.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor protejate si/sau de interes public..............................................................................37

8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament.............................................38

8.1. Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate..................................38

8.2. Modul de gospodarire a deseurilor..................................................................38

9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase..............................38

9.1.Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse................38

9.2. Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase si asigurarea conditiilor de protectie a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei............38

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului.............................................................39

A. Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.............39

VI. Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte normative nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apa, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deseurilor etc.).....................................40

VII. Lucrari necesare organizarii de santier.............................................................41

1.Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier.............................................41

2. Localizarea organizarii de santier.......................................................................41

3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier...............41

4. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier.......................................................................42

5. Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu............42

VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii sunt disponibile...............................................................................................................47

IX. Anexe - piese desenate

1. Planul de incadrare in zona a obiectivului si planul de situatie, cu modul de planificare a utilizarii suprafetelor

I.DENUMIREA PROIECTULUI :

Ferma crestere pui de carne com. Surdila- Greci, jud. Braila

II TITULAR

Numele companiei : SC TRADITIONAL AVIS S.R.L.

Adresa postala :Buzau, DN 2B, km 9+270-km9+527 (partea stanga), camera 3

Numar de telefon/fax: 0238/710414; 0238/710271

Numele persoanelor de contact: Responsabil legal Grosu Georgica

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

A. Un rezumat al proiectului

Titularul proiectului S.C. TRADITIONAL AVIS S.R.L.- propune construirea unei ferme de pui de carne pe un teren in suprafata de 32.344 mp situat in extravilanul comunei Surdila-Greci, judetul Braila. Terenul apartine Primariei Comunei Surdila-Greci si este concesionat beneficiarului proiectului conform contractului de concesiune nr. 791/2011 prezentat in anexa . Acest teren este liber de constructii, in prezent avand destinatia de pasune.

Proiectul prevede :

(construire 5 hale de productie, cu structura de rezistenta din profile metalice, inchideri perimetrale si invelitoare din panouri termoizolante, avand dimensiunile in plan de 14.50m x 110.50 m.

(construirea unor cladiri anexa necesare desfasurarii activitatii de crestere a puilor de carne (depozit asternut din paie, platforma de depozitare temporara dejectii si asternut, post trafo, filtru sanitar, dezinfector rutier, cantar bascula, camera frigorifica);

(dotarea halelor de crestere a puilor cu instalatii tehnologice, care consta din :

-silozuri depozitare furaje;

-transportoare furaje, echipate cu grupuri motoare, senzori de oprire, conuri sub silozuri;

-sisteme de hranire, echipate cu grupuri motoare, buncarase, tamburi suspensie, etc.;

-sisteme de adapare, echipate cu regulatoare de apa, nivel de capat, tamburi suspensie, picuratoare, etc.;

-sisteme de ventilatie hale;

-sisteme de iluminat;

-calculatoare de proces;

(realizare alimentare cu apa dintr-un foraj propriu, gospodarie de apa si retele de distributie;

(executie sistem de incalzire solara;

(executie retele de canalizare menajera si bazin vidanjabil pentru apele uzate menajere;

(executie retele de canalizare tehnologica si bazin de stocare ape uzate tehnologice+ instalatii de recirculare ape uzate tehnologice;

(amenajare platforma de depozitare a dejectiilor;

(asigurarea alimentarii cu gaze naturale, combustibil folosit pentru incalzirea spatiilor (administrative si hale de productie)

(realizarea alimentarii cu energie electrica a fermei, prin racordarea la reteaua ELECTRICA pana in postul de trasformare din incinta, de unde vor fi alimentate iluminatul interior, exterior , precum si echipamentele tehnologice.

Concluzionand, obiectivele proiectului sunt :

Construire 5 hale noi

Construire anexe

Alimentare cu utilitati ( apa, canalizare, energie electrica, gaze naturale)

Realizarea infrastructura si imprejmuire

Tehnologizare hale pentru cresterea puilor de carne

B. Justificarea necesitatii proiectului

Prin realizarea investitiei titularul proiectului isi propune sa construiasca hale pentru cresterea puilor de carne si toate dotarile unei ferme de pui de carne cu dotari in conformitate cu normele nationale armonizate cu cele din Uniunea Europeana.

Investitia urmeaza a fi realizata prin cofinantare din fonduri F.E.A.D.R.

Necesitatea realizarii proiectului a aparut din cerinta de pui in viu pentru capacitatile de abatorizare din zona.

Proiectul contribuie la atingerea urmatoarelor obiective :

Dotarea halelor cu echipamente si instalatii moderne, de ultima generatie, recomandate a fi utilizate in halele de crestere a pasarilor ( tehnologie BAT), care in acelasi timp sunt cel mai putin poluante;

Cresterea eficientei si eliminarea pierderilor prin utilizarea tehnologiilor moderne;

Se vor utiliza cele mai bune practici agricole

Imbunatatirea calitatii puilor de carne si a controlului calitatii, cu respectarea cerintelor minime ale securitatii alimentare;

Imbunatatirea si controlul conditiilor sanitare in halele de productie si a conditiilor de viata a puilor, generand o crestere semnificativa a calitatii carnii de pui;

Promovarea unor metode de productie prietenoase mediului;

Cresterea oportunitatilor de noi locuri de munca in zona rurala si ajutarea mentinerii celor existente.

C. Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafata de teren solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri de situatie si amplasamente)

Se anexeaza lucrarii plan de situatie, plan de incadrare, certificat de urbanism , acte de proprietate, certificat de inregistrare .

D. Formele fizice ale proiectului ( planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie, etc.)

Incadrarea imobilului:

Categoria de importanta globala: C (normala) conform HG nr. 766/1997

Clasa de importan: I (cldiri agricole fosta clasa IV conform P100-1/2006).

Zona seismica de calcul: B conform P100 - 1992

Gradul de rezistenta la foc: II conform P118 -1999

Risc de incendiu al cladirii: MIC qi = sub 420 MJ/m2 conform P118 -1999

Principalii indicatori ai imobilul:

Caracteristici dimensionale ale constructiilor:

Suprafata totala construita:

Sc = 9349.55 mp

Suprafete construite hale (5 x 1602.25) Sc = 8011.25 mp

Suprafete constructii anexe:

Sc = 1338.30 mp

Arie utila totala Hale productie (5 x 1540.00)Su = 7700.00mp

Suprafete desfasurate hale:

Sd = 8011.25mp

Suprafete desfasurate constructii anexe:Sd = 13380 mp

Regimul de inaltime al constructiei:Parter

Locuri parcare parter-exterior

5 masini

Halele de productie vor fi TIP.

Dimensiuni Hala TIP :

exterior 14.50 x 110.50 m; Sconstruita = 1602.25 mp

interior 14.00 x 110.00m; Sutila = 1540.00 mp

LUCRARI PROPUSE

Lucrarile propuse pentru construirea fermei de crestere a puilor sunt urmatoarele :

Halele de productie vor fi construite pe structura metalica, inchise cu panouri termoizolante si vor avea dimensiuni in plan 14.50m x 110.50 m. Suprafata utila a unei hale de productie va fi de 1540 mp, iar suprafata construita va fi de 1602,25 mp.

Amplasarea acestora in teren, detaliata in planul de situatie anexat, s-a facut de catre proiectant, tinandu-se cont de normele de protectia muncii, prevenirea si stingerea incendiilor, exigentele sanitar-veterinare, etc.

Constructii anexa propuse in proiect aferernte halelor de crestere pui :

Puturi forate- se va fora un put pentru asigurarea necesarului de apa, atat pentru asigurarea apei tehnologice, cat si a apei necesare pentru nevoile personalului, dupa efectuarea unui studiu hidrologic. Apa va fi de calitate potabila. Putul va fi echipat cu electropompa submersibila si pompa hidrofor in vederea asigurarii debitelor de apa necesare functionarii obiectivului.

Inel de apa- se va realiza inelul de apa pentru intreaga ferma asigurandu-se numarul necesar de hidranti si debitul de apa stabilit in masurile de prevenire si stingere a incendiilor.

Sistem de colectare ape tehnologice - se va construi un sistem de colectare ape tehnologice cu un volum de 180 mc in care sa se acumuleze apa utilizata in intreaga ferma pentru procesul de curatenie. Aceasta va prelua printr-o retea de canalizare apele tehnologice .

Bazin vidanjabil se va construi un bazin vidanjabil pentru stocarea apelor menajere.

Filtru sanitar va avea regim de inaltime parter, urmand a fi utilizat de catre personalul productiv aferent fermei avicole de crestere pui de carne. Constructia va corespunde normelor de proiectare pentru cladiri cu destinatia de locuinta temporara la locul de munca si a filtrului sanitar, finisaje interioare si exterioare corespunzand zonei in care se incadreaza imobilul. Imobilul va fi construit pe cadre din B.A. cu pereti exteriori din BCA si interiori din gips carton, acoperisul va fi din tigla metalica si ferestrele vor fi din tamplarie PVC cu geam termoizolant. Cladirea filtrului sanitar va avea in componenta pe langa functiunea de baza (filtru sanitar) , doua vestiare separat pe sexe (cu dusuri si zona halate), o farmacie, o camera necropsie, un spatiu pentru servirea mesei, un birou sef ferma, un birou tehnician veterinar, grupuri sanitare.

Cladire posturi de transformare si distributie energie electrica- Constructie pe structura rectangulara din B.A. cu pereti exteriori din BCA, desfasurata pe Parter. Cladirea va fi tehnologica, avand rolul de a adaposti echipamentele de preluare/distributie a energiei electrice din incinta.

Depozit asternut paie- Va avea o structura metalica cu platforma betonata cu suprafata construita 529.00 mp si suprafata utila de 500.00 mp.

Platforma de gunoi- conform recomandarilor din Codul de bune practici agricole

s-a prevazut o platforma betonata pentru stocarea temporara a dejectiilor ( asternut cu dejectii evacuat din hale la sfarsitul perioadei de crestere). Suprafata construita a platformei va fi de 526,30 mp, iar suprafata utila 500,00 mp inchisa pe trei laturi cu un zid avand inaltimea de 2 m. Gunoiul va fi depus si ridicat avand acces din doua directii.

Gospodaria de apa va fi realizata dintr-o structura metalica capabila sa asigure necesarul de apa pentru pui si personal , dar si rezerva intangibila de incendiu .

Camera frigorifica si cabina poarta va avea o structura metalica inchisa cu panouri termoizolante amplasata pe o platforma betonata cu fundatie B.A. Camera frigorifica va include o lada frigorifica pentru respectarea cerintelor sanitar veterinare.

Aleile si platformele betonate interioare vor fi realizate din beton rutier conform normativului NE 014-03. Drumurile vor fi marcate conform legislatiei rutiere din Romania. Incinta fermei va fi impartita in doua zone, curata si murdara, accesul spre zona curata facandu-se dupa ce automobilele trec prin rampa de spalare si dezinfectare. Va fi prevazut in zona carosabil si un cantar auto.

Reglementari regim de construire:

Aliniament si regim de aliniere- se respecta conditiile de amplasare dispuse in certificatul de urbanism.

Regimul de inaltime: parter pentru toate imobilele din incinta fermei

E. Elementele specifice proiectului propus:

1. Profilul si capacitatile de productie

Prin investitia propusa se aplica o tehnologie moderna, in conformitate cu standardele din Uniunea Europeana si care corespunde cerintelor legislative sanitar-veterinare, sanitare si de protectia mediului in vigoare, in domeniul cresterii puilor de carne.

In urma realizarii investitiei, ferma de pasari va fi dotata cu utilaje moderne ce vor asigura hranirea, adaparea si microclimatul necesar cresterii puilor de carne. Ele formeaza un flux continuu, care incepe cu dezinfectarea halelor in care vor fi crescuti puii de carne, se asigura depozitarea furajelor in buncare, hranirea automata, microclimatul necesar in orice anotimp si se incheie cu eliminarea patului epuizat si a dejectiilor si transportul lor la platforma de depozitare temporara.

Capacitatea de productie dezvoltata la finalul implementarii proiectului va fi de aproximativ 30.800 capete pui/hala, respectiv 154.000 capete pui de carne/serie, 7,2 serii /an ceea ce inseamna 1.069.992 capete pui/an, cu o greutate medie de 1,9 kg/cap, respectiv o cantitate de cca 2.106.720 to pui vii /an la livrarea ( la o rata a mortalitatii de 3,5%).

Activitatea de pe amplasament se va desfasura 365 zile/an, 24 ore/zi.

2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament

( dupa caz)

Nu este cazul . Terenul este liber de constructii. Investitia este de tip Greenfield.

3. Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, in functie de specificul investitiei, produse si subproduse obtinute, marimea, capacitatea.

S.C. TRADITIONAL AVIS S.R.L. va desfasura in cadrul amplasamentului activitatea de crestere intensiva a pasarilor de carne folosind tehnologia de crestere la sol pe asternut permanent de resturi vegetale.

Activitatea de crestere se va desfasura 365 zile/an, 24 de ore/zi.

In cadrul fermei se va folosi principiul ,, totul plin-totul gol . Durata unui ciclu de productie va fi de 38 de zile. Dupa fiecare ciclu de crestere halele vor fi complet golite, spalate si igienizate. Durata perioadei de vid sanitar este de aproximativ 10-14 zile.

Puii de carne, proveniti de la statii de incubatie specializate, vor fi crescuti de la varsta de o zi pana la 38 de zile, cand se livreaza la abator pentru sacrificare . Intr-un an vor fi crescute aproximativ 7,2 serii/an.

Cresterea puilor va fi realizata in 5 hale cu o suprafata utila totala de 7.700 mp. O hala are o incapere de crestere deservita de un hol de acces in care sunt montate instalatiile de control electronic pentru masurarea temperaturii , pornirea sistemului de ventilatie, sistemului de incalzire si spreiere a aerului cand este cazul.

In toate halele vor exista 3 linii de hranire cu o lungime de 105 m dispuse in lungul halei pe care vor fi montate 423 hranitori. Fiecare hala va fi prevazuta la exterior cu un buncar de otel cu o capacitate de 16,5 mc in care se depoziteaza furajul. Acesta va alimenta un transportor de 90 mm , cu 1,1 kW catre buncarasele din hale

Sistemul de adapare este compus din 4 linii de adapare echipate cu picuratori tip lubing cu cupita recuperatoare. Alimentatorul de apa este dotat cu un contor de apa si un medicator care asigura doze de medicamente pentru pui, corespunzator varstei.

Sistemul de ventilatie si asigurarea microclimatului

Incalzirea halelor se va realiza cu 4 aeroterme, 75 kW, alimentate cu gaze naturale cu ardere integrala.

Admisia aerului va fi asigurata printr-un sistem de 60 clapeti admisie amplasati pe lateralele halei. Volumul de aer se regleaza prin ajustarea deschiderii clapetilor.

Ventilatia va fi realizata de ventilatoare plasate astfel : 9 ventilatoare de capacitatea 38.500 mc/h in fronton si 5 ventilatoare de capacitate 12.000 mc/h in coama.

Acestea vor asigura exhaustarea aerului din interiorul in exteriorul halelor, la exterior ventilatoarelor sunt prevazute cu deflectoare de dirijare a aerului spre sol.

Intreg sistemul de asigurare microclimat este controlat de un calculator dotat cu senzori de umiditate, presiune, temperatura care asigura conditii optime pentru pui pe intreg parcursul ciclului de crestere de la 0-38 zile.

Pentru perioada foarte calda (calduri extreme) racirea este asigurata printr-o pompa de inalta presiune 100 atm si o capacitate de 1200 l/ora. Prin intermediul unor duze aceasta spreiaza apa in pulbere final la o temperatura de aproximativ 18 0C, asigurand o scadere a temperaturii in hala la pana 4-50 C. De asemenea, acest sistem de racire va diminua si cantitatea de praf in suspensie din aerul eliminat.

Procesul tehnologic prin care este realizata productia este descris in continuare :

1. Generalitati

Pentru asigurarea calitatii carnii de pasare este necesara respectarea normelor tehnologice de baza si anume:

Se vor asigura si respecta principiile tehnologice de baza in cresterea pasarilor, privind categoria de varsta 0-38 zile cu referire la densitatea puilor in adapost, temperatura, luminozitate, ventilatie, concentratia de noxe, calitatea asternutului si calitatea furajelor.

Astfel in cazul puilor la greutatea de 1,9 kg/cap densitatea va fi de 18-20 pui/mp.

Ventilatia in hale trebuie sa asigure un coeficient de 5-10 mc/kg greutate voie /h si va fi asigurata permanent, fara sa depaseasca vitezele admisibile ale curentilor de aer; in cadrul noii investitii sistemul de ventilatie este computerizat, realizandu-se deschiderea fantelor pentru aer proaspat mai mult sau mai putin in functie de evolutia parametrilor interiori si exteriori ai aerului.

2. Popularea halelor

2.1 Transportul puilor de o zi

Preluarea de la terti a puilor de o zi si transportul acestora de la statia de incubatie in halele de productie se face cu autospeciala prevazuta cu sursa proprie de incalzire si ventilatie, in ladite speciale.

Mijloacele de transport sunt ale furnizorilor puilor de o zi.

2.2 Introducerea puilor in hala

Puii de gaina, in sistem intensiv de crestere se introduc in hale de crestere, la varsta de o zi. Acestia se repartizeaza in halele pregatite corespunzator, pe compartimente,hale, respectand densitatile.

La fermele de productie a puilor de carne, densitatea medie in cazul cresterii la sol este :

Pui cu varsta de 1-38 zile = 20 pui/mp

Daca densitatea puilor este mai mare decat cea tehnologica normala, mortalitatea poate creste, iar dezvoltarea lor va acea de suferit.

In aglomerari mari de pui pot aparea aberatii si pervertiri ale gustului (pica si canibalismul) care o data aparute sunt mai greu de combatut, putand genera pierderi economice, uneori foarte mari.

In cadrul fermei pasarile sunt crescute la sol, pe pat de crestere. Patul de crestere este constituit din paie si este raspandit pe toata suprafata halei de crestere a pasarilor. Pardoseala halelor de crestere este realizata din beton .

Evacuarea patului de crestere ( pat in care sunt inglobate dejectii si resturi vegetale) se face periodic, la depopularea halelor, respectiv la sfarsitul unei perioade de crestere ( 38 de zile).

3. Cresterea puilor

Hranirea puilor de o zi va incepe cat mai repede.Pentru ca hranirea sa se faca in conditii optime, trebuie asigurat frontul de furaje necesar.

Cresterea puilor destinati productiei de carne, pe toata perioada de viata, pana la livrare se face in sistem intensiv, la sol, pe asternut permanent. Asternutul este format din paie foarte curate, in cantitate si grosime variabila, in functie de anotimp. Astfel , vara grosimea asternutului este de 7 cm, iar in timpul iernii este de 10 cm.

Furajarea se face la discretie cu utilaj specific; in primele 4 zile frontul de furajare se suplimenteaza cu hartie ce se aseaza sub liniile de adapare. Administrarea furajului pe hartie se face in strat subtire pentru a fi consumat in maxim 4 ore de la administrare ( pentru a preveni alterarea).

Adaparea puilor se face cu adapatori tip picurator. Adapatorile asigura permanent apa proaspata adecvata, temperatura apei fiind cuprinsa intre 18-200C. Distanta maxima pe care o parcurge un pui pana la adapatori nu trebuie sa depaseasca 2m.

Cantitatea de apa necesare puilor pentru carne este dubla fata de cantitatea de nutrienti consumata zilnic, la temperaturi tehnologice, comtrolate ale aerului.

In cazul in care temperatura din hala scade, nevoile de apa scad, pana la un coeficient de 1,2-1,4 % din cantitatea de nutreturi consumata de catre pui, iar daca temperatura mediului creste la 28-30 C, consumul de apa creste, la de doua ori volumul nutreturilor concentrate consumate,

Frontul de furajare si adapare este foarte important pentru obtinerea de rezultate bune in cresterea puilor broiler. In urma modernizarii halelor de crestere a puilor de carne se va achizitiona o instalatie automata atat de furajare cat si de adapare, astfel vor exista conducte de transport al furajelor in lungul halelor de crestere care vor alimenta tavitele hranitoarelor automat pe masura ce cantitatea de furaje din tavile de furajare scade . In ceea ce priveste adaparea, aceasta se realizeaza cu picuratoare care sunt puse in functiune la atingerea de catre ciocul pasarii acestora, sistemul de alimentare a dispozitivelor se face printr-un sistem de tevi de distributie a apei in lungul halei .

Pentru a se asigura adaparea tuturor pasarilor se va amplasa pe conducta de apa un picurator la 12 pui .

Frontul de furajare trebuie calculat pentru o incarcatura de 75 pui/tavita .

In functie de aceste date se alege numarul de hranitoare ce se vor amplasa in lungul tubului de transport furaje .

Furajele combinate vor fi aduse de la FNC si se vor depozita in buncarele de la capetele halelor; descarcarea se realizeaza mecanic .

Pentru hranirea pasarilor se va utiliza un furaj ale carui principale componente sunt: porumbul, srotul de soia, grasimea, premix mineralo-vitaminic.

4. Depozitarea dejectiilor

La sfarsitul ciclului de crestere a pasarilor asternutul, cat si dejectiile ( asternutul epuizat) vor fi transportate pe platforma betonata de stocare temporara a dejectiilor.

Platforma pentru stocarea temporara a dejectiilor, pentru o perioada de cca 5 luni, este prevazuta cu ziduri din beton pe trei laturi, cu inaltimea de 2 m. Suprafata construita a platformei va fi de 526,30 mp, iar suprafata utila de 500 mp.

Dupa depozitarea temporara, dejectiile se vor administra ca ingrasamant natural pe terenuri agricole, in cantitatile indicate in studiile pedologice si agrochimice si cu respectarea prevederilor Ordinului MMGA/MAPDR nr 242/197/2005 pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie.

5. Alimentatia puilor

Alimentatia puilor pe toata perioada de crestere se face cu furaj echilibrat fabricat dupa retete optimizate conform cerintelor puilor de carne.

Retetele de furajare care se vor fabrica in functie de varsta puilor vor cuprinde in amestec cereale, sroturi proteice, premix vitamino-mineral si alti aditivi furajeri, astfel incat sa se realizeze un spor mediu de 50-55 g/zi furajata.

Pe parcursul cresterii puiul va primi urmatoarele retete de furaj:

a. demaraj furaj care se administreaza puilor in prima perioada de crestere si care constituie aproximativ 20 % din cantitatea de furaje a intregii perioade

b. crestere furaj ce se administreaza puilor in perioada cea mai lunga si care constituie 60% din cantitatea de furajare a intregii perioade;

c. finisare furaj care se administreaza puilor in ultima parte a ciclului de crestere si ingrasare si reprezinta 20% din cantitatea totala de furaje ce revin pe cap de pui broiler.

Media de consum de furaje pe serie/cap de pui este de 3,6 kg la livrare, respectiv 1,7 kg furaj pentru 1 kg carne in viu.

Evolutia greutatii corporale si a compozitiei chimice a puilor de carne in special in functie de varsta, conform unui ciclu matematic are loc o crestere treptata a sporului de greutate bazat pe un spor proteic, care atinge maximum la varsta de 38 de zile.

6. Microclimat

Se recomanda pentru ventilatie in functie de temperatura exterioara si varsta puilor de carne, valorile din tabelul urmator :

metrii cubi/ora/pasare

Temperatura exterioara ( C)

Saptamana 1

Saptamana 3

Sapatamana 6

35

2

4

7-10

20

1.4

3

5-6

10

0.8

2

4

0

0.6

1

2-3

-10

0.1

0.8

1.2

-20

0.1

0.6

0.9

a. Temperaturi optime admise in halele de crestere a puilor lasol

Temperatura are un rol important in procesul de crestere si dezvoltare.

Posibilitatea puilor mici de a avea un control asupra temnperaturii este redus,aceasta proprietate se dezvolta insa destul de rapid, incepand cu ziua a 5 a de viata, iar dupa 10 zile puii sunt capabili sa se adapteze la fluctuatiile de temperatura.

In halele de pui asigurarea confortului termic are o importanta decisiva pentru cresterea si dezvoltarea acestora; de aceea, cel putin cu 48 de ore inaintea popularii halelor cu pui de o zi, se pun in functiune sursele de incalzire, reglandu-se temperatura necesara puilor in varsta de la la 1 la 10 zile.

Cu 8 ore inainte de populare se umple cu apa sistemul de adapare pentru ca apa sa poata fi incalzita la temperatura tehnologica necesara puilor.

Temperaturile optime in halele de crestere a puilor la sol sunt :

Pui 1-10 zile vara :32-33 C

Iarna :33-34 C

Pui 11-20 zile vara :23-25 C

Iarna 26-24C

Pui 21-30 zile vara 22-24 C

Iarna 20-18 C

Peste 30 zile vara 22-26 C

Iarna 20-21 C

In tabelul urmator se prezinta recomandari privind temperatura in halele de pui, in perioada de crestere .

Varsta

Temperatura C

Varsta

Temperatura C

Ziua 1-2

33-34

Saptamana 3

25-27

Ziua 3-4

30-31

Saptamana 4

22-24

ziua 5-7

29-30

Saptamana 5

20-22

Ziua 7-8

28-29

Sapatamna 2

27-28

Saptamana 6

18-20

Comportamentul puilor este un indicator sigur al confortului termic. Daca temperatura este prea ridicata se vor raspandi spre pereti. Daca exista curenti de aer puii se vor grupa in zona opusa formarii curentilor.

Daca puii se simt bine din punct de vedere al confortului termic acestia se raspandesc pe toata suprafata compartimentului.

b. Umiditatea relativa optima admisa la halele de crestere a puilor la sol

Umiditatea relativa optima admisa in halele de crestere a puilor de carne variaza functie de sezon, calduros sau rece ca si temperatura din hala, intre limitele de 60-80%. Cu cat temperatura aerului este mai ridicata, cu atat umiditatea aerului este mai scazuta si invers.

Umiditatea, in functie de varsta puilor si de temperatura interioara, se recomanda a fi conform tabelului de mai jos:

Varsta

( zile)

Umiditate

Grade

80%

70%

60%

50%

40%

30%

1

0C

33

33

33

33

35

36

2

0C

32

32

32

32

34

35

3

0C

31

31

31

31

33

35

4

0C

30

30

30

30

32

34

5

0C

30

30

30

30

32

34

6

0C

29

29

29

29

31

33

7

0C

29

29

29

29

31

33

8

0C

28

29

29

31

31

33

Viteza optima admisa a curentilor de aer in halele de crestere a puilor la sol

In prima saptamana se face ventilatie fortata, se merge pe ventilatie minima-clapetele ce urmeaza a se monta in peretii halelor, vor fi deschise, fara a se porni ventilatoarele care pot crea curenti de aer. In perioada de vara se pot porni ventilatoarele, dar se va regla viteza curentilor de aer.

Curentii de aer din halele de pui trebuie sa se incadreza strict in limitele optime. La temperaturi scazute , nu este permisa existenta curentilor de aer mai mari de 0,2-0,3 m/s.

Viteza curentilor de aer trebuie corelata strict cu temperatura existenta in aceste hale si cu varsta puilor.

Viteza maxima a curentilor de aer in halele pentru pui corelata cu varsta acestora si temperatura adapostului este :

Pui 1-10 zile la o temperatura de 28-300C; v=0,05-0,1 m/sec;

Pui 10-20 zile la o temperatura de 23-270C; v=0,1-0,2 m/sec;

Pui 20-38 zile la o temperatura de 21-230C; v=0,2-0,5 m/sec

Pentru dimensionarea ventilatiei maxime s-a luat in calcul 6,5 mp suprafata de admisie pentru fiecare 0,113 cm3/min aer evacuat.

c. Degajari de gaze nocive in halele de cresterea puilor la sol

Gazele nocive sunt emanatii gazoase care provin din degradarea organica a dejectiilor si ca rezultat al proceselor fiziologice ale pasarilor.

Conform Directivei 2007/43/CE a Consiliului European cerintele de practicare a unei densitati de populare sporite crescatorul se asigura ca in fiecare hala exista echipamentele necesare ce asigura microclimatul astfel incat :

Concentratia de amoniac sa nu depaseasca 20 ppm

Concentratia de dioxid de carbon sa nu depaseasca 3000 ppm, valori masurate la inaltimea capetelor puilor

Ventilatia este principala operatiune prin care se pot regla, in limitele optime admise gazele nocive, curentii de aer, umiditatea relativa, in interiorul halei. Ventilatia realizata in halele de pasari este o ventilatie mixta: mecanica si naturala, prin reglarea admisiei si evacuarii aerului in hale. Admisia aerului in hale se face prin intermediul unor fante de admisie a aerului, practicate la nivelul partii superioare a peretilor.

e.Iluminatul

In prima perioada de viata (prima saptamana) intensitatea luminoasa trebuie sa fie mare , in jur de 20 lux/mp pentru ca puii sa gaseasca usor sursa de hrana si apa.

Programul de iluminat al halelor are influenta asupra dezvoltarii puilor de carne. Astfel programul de iluminat va fi :

primele doua saptamani : 1 ora intuneric si 23 ore lumina

saptamana 3-6 : 4 ore intuneric si 20 ore lumina

7. Depopulare

Cand puii au ajuns la varsta de sacrificare sunt livrati catre un abator de pasari la terti. Livrarea se face cu mijloace de transport speciale conform graficului intocmit de catre abator. Incarcarea lor in mijloace de transport se face manual, respectand conditiile tehnice de manipulare.

8. Curatirea mecanica

Operatiunea de evacuare a asternutului din hale se face mecanic cu utilaje echipate corespunzator prin usile special practicate . Acest asternut este incarcat in mijloace de transport si depozitat la platforma de depozitare asternut .

Dupa golirea halelor urmeaza operatia de maturare si spalare mecanica cu apa sub presiune . Apa uzata recoltata din spalare este dirijata prin sistemul de canalizare interior in sistemul de colectare a apelor tehnologice.

9. Igienizare

Fazele tehnologice de igienizare sunt :

Spalat (inmuiat) cu DM CID S 3%

Dezinfectie utilaje, pereti, ventilatoare, dezinfectia se face cu solutie de VIROCID 1-1,5% concentratie

Limpezit, retusat

Uscare hala

Dezinfectie pardoseala, pereti

Varuit

Incalzit hala

Introdus asternutul in sala

Dezinfectie asternut, pereti, cu solutie VIRAKIL concentratie 0,5%

Dezinfectie coloana de distributia apei catre adapatori cu sol CID 2000 0,5% concentratie

Dezinfectie exterior hala

10. Pregatire pentru populare

Halele se pregatesc inainte de introducerea puilor de o zi, dupa cum urmeaza :

-asigurarea sistemului de incalzire a halelor, prin revizia aerotermelor dupa care are loc incalzirea halei in trepte de temperatura , in asa fel incat in momentul popularii sa se asigure temperatura tehnologica necesare.

-punerea in stare de functionare a sistemului de adapare si de hranire. Apa de baut trebuie sa aiba temperatura tehnologica necesara, apropiata de cea a adapostului;

-verificarea asternutului format din paie foarte curate si rumegus de lemn in cantitate si grosime variabila, in functie de anotimp astfel ca vara grosimea asternutului este de 7 cm , iar in timpul iernii este de 10 cm.

11. Asigurarea calitatii produselor

Pentru obtinerea de pui de carne sanatosi, la preturi de cost reduse, se impune respectarea de catre crescator a tuturor masurilor ce decurg din cele doua principii ce se aplica in mod curent in zootehnia moderna : Biosecuritatea si Bunastarea in cresterea animalelor.

a. Biosecuritatea este totalitatea masurilor de siguranta in ceea ce priveste patrunderea agentilor biotici daunatori in incintele in care cresc pasarile si in hrana si apa pe care acestea le consuma. Toate aceste masuri sunt cele mai simple si cele mai ieftine pentru reducerea pierderilor de orice natura din activitatea de crestere a pasarilor.

Principalii vectori care pot transmite imbolnavirile la animale sunt : apa, furajul, adapostul si echipamentele, asternutul , aerul, vehiculele, echipamentul vizitatorilor, oamenii, insectele, rozatoarele, pasarile salbatice .

Proiectul va face posibila implementarea unui sistem HACCP adaptat pentru controlul tuturor pericolelor care pot afecta sanatatea pasarilor.

b. Bunastarea in cresterea animalelor este cumulul de conditii optime de viata pe care crescatorul este obligat sa le asigure pasarilor pentru ca acestea sa isi puna in valoare capacitatile productive fara ca viata lor sa fie vreodata in pericol .

In acest sens crescatorul trebuie sa respecte norme de buna crestere a pasarilor, norme care se refera la :

1. Conditii de securitate

Sa nu fie expuse la calamitati naturale : alunecari de teren , inundatii, etc.

Sa nu fie accidentate prin electrocutare sa lovite la mainpulare

2. Conditii de mediu

Densitatea de populare nu mai mult de 39 kg/m2

Temperatura care sa fie corespunzatoare varstei si greutatii ( de la 340C la 200C) fara a depasi aceste limite in caz de extreme atmosferice;

Umiditatea sa fie corespunzatoare varstei

Calitatea aerului de inspirat sa fie cat mai naturala

Asternutul pe care cresc pasarile sa nu fie dur si umed.

Intensitatea luminii si a zgomotelor sa nu fie deranjanta

3. Calitatea furajului

Sa nu fie toxic si sa fie salubru

Sa contina pe cat mai putin posibili aditivi furajeri artificiali

4. Calitatea apei

-sa fie potabila si la o temperatura normala ca cea a ambientului

5. Accesul liber la furajare, adapare si miscare

Pentru a controla toate aceste conditii, proiectul prevede utilizarea de echipamente si instalatii moderne, automatizate care sa reduca interventia omului prin asistarea de catre calculator a cat mai multor operatiuni.

4.Materii prime, energie si combustiibili utilizati cu modul de asigurare a acestora :

Materii prime si auxiliare folosite in scopul asigurarii productiei

Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea materiei prime, a substantei sau a preparatului chimic

Cantitatea anuala

Denumirea

Cantitatea anuala

Furnizor

Pui de o zi

1.108.800 pui/an

Apa

19,757 mc

Sursa proprie

Furaje

3931 to

Energie electrica

217.500 kW

Instalatia se va dimensiona pentru tensiunea de 3x400/230V ; 50Hz

Antibiotice, vaccinuri , vitamine

525 kg

Substante dezinfectante

265 kg

Gaz metan

375000 mc

Retea de distributie gaz metan

Asternut vegetal(coaja de fl. soarelui, coaja orez, paie, rumegus, etc)

60 t

Motorina

200 l

Statie de distributie

5. Racordarea la retele utilitare existente in zona

Alimentarea cu energie electrica prin racordul la reteaua de distributie energie electrica din tabloul de JT;

Alimentarea cu apa: se va face dintr-un put forat, printr-o retea inelara de alimentare cu apa;

Canalizare: apele tehnologice vor fi preluate de catre reteaua de canalziare nou construita a incintei si vor fi dirijate spre sistemul de colectare . Apele menajere vor fi colectate printr-o retea de canalizare intr-un bazin vidanjabil;

Alimentarea cu gaze : in prezent incinta nu este racordata la reteaua nationala de distributie. Alimentarea cu gaze naturale se va face dupa racordarea la reteaua de distributie aflata in apropierea obiectivului.

6. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei

Zona afectata de executia investitiei prin depozitarea temporara a materialelor utilizate la realizarea constructiilor si instalatiilor se limiteaza strict la terenul detinut in folosinta de SC TRADITIONAL AVIS SRL si drumul de acces care va fi reabilitat la finalizarea lucrarilor. Terenul va fi imprejmuit la inceperea executiei investitiei.

In etapa de executie a obiectivului amplasamentul va fi afectat prin lucrarile de decopertare a solului fertil si de excavatii.

Pentru diminuarea impactului se impun unele masuri :

dupa realizarea investitiei se vor amenaja spatii verzi

pamantul in exces din excavatii va fi folosit in totalitate pentru umpluturi

organizarea de santier va fi dotata cu containere pentru colectarea selectiva a deseurilor urmand ca acestea sa fi eeliminate sau valorificate dupa caz prin unitati specializate

se vor folosi materiale si utilaje care au agrement tehnic de specialitate

7. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente

Accesul la ferma de pasari se va realiza pe un drum de exploatare existent care va fi reabilitat la finalizarea lucrarilor

Aleile si platformele betonate interioare vor fi realizate din beton rutier conform normativului NE 014-03. Drumurile vor fi marcate conform legislatiei rutiere din Romania. Incinta fermei va fi impartita in 2 zone, curata si murdara, accesul spre zona curata facandu-se dupa ce automobilele trec prin rampa de spalare si dezinfectare. Va fi prevazut in zona carosabil si un cantar auto.

8. Resurse naturale folosite in constructie si functionare

Resursele naturale utilizate in constructie sunt agregate minerale de rau sortate si apa.

Resursele naturale utilizate in functionare obiectivului sunt :

Apa

Gaze naturale

Paie asternut cca 60 to/an

9. Metode folosite in constructie

Sistemul constructiv :

Pentru halele de productie:

- Sistem constructiv: structura metalica cu inchideri din panouri termoizolante.

- Fundatii: - beton armat

- Pereti exteriori: - panouri termoizolante

- Pereti interiori: - nu este cazul

- Acoperis si invelitoare: - tabla cutata, placare cu spuma poliuretanica la interior

- panouri termoizolante la interior

- Finisaje exterioare: Panouri termoizolante.

- Tamplarie: metalica + P.V.C.

- Imprejmuire: panouri cu plasa metalica pentru intreaga ferma.

Pentru cladirile anexa:

Filtru sanitar:

- Sistem constructiv: Cadre din B.A.

- Fundatii: - beton armat

- Pereti exteriori: - BCA

- Pereti interiori: - BCA si gips carton

- Acoperis si invelitoare: - tigla metalica

- Finisaje exterioare: Tencuiala driscuita fin

- Tamplarie: P.V.C.

- Imprejmuire: panouri cu plasa metalica pentru intreaga ferma.

Gospodarie de apa:

- Sistem constructiv: structura metalica sau BA;

- Fundatii: - beton armat

- Pereti exteriori: -

- Pereti interiori: -

- Acoperis si invelitoare: - tabla zincata / galvanizata sau BA

- Finisaje exterioare: tabla zincata / galvanizata sau tencuiala

- Tamplarie: -

-Imprejmuire: panouri cu plasa metalica pentru intreaga ferma.

Post de transformare, casa poarta si cabina frigorifica

- Sistem constructiv: structura metalica

- Fundatii: - beton armat

- Pereti exteriori: - panouri termoizolante tip sandwich de exterior

- Pereti interiori: - panouri termoizolante tip sandwich de interior

- Acoperis si invelitoare: - panouri termoizolante tip sandwich de acoperis

- Finisaje exterioare: panouri termoizolante tip sandwich

- Tamplarie: - pvc

Pentru depozitul de asternut:

- Sistem constructiv: Atic din B.A. cu acoperis din panouri metalice.

- Fundatii: - beton armat

- Pereti exteriori: - B.A..

- Pereti interiori: - nu este cazul

- Acoperis si invelitoare: - panouri metalice

- Finisaje exterioare: tencuiala driscuita fin

- Tamplarie: metalica.

- Imprejmuire: panouri cu plasa metalica pentru intreaga ferma.

10. Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punere in functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioara

In aceasta etapa titularul proiectului nu are realizat planul de executie.

11. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate .

In zona amplasamentului planului propus spre implementare se afla in curs de realizare inca doua planuri avand ca obiect de activitate tot cresterea puilor de carne:

SC FERMA BUZOIANA SRL;

SC GREEN FARM PROJECT SRL;

Distantele dintre ferma propusa spre implementare, ce face obiectul prezentului studiu, si celelalte doua ferme invecinate sunt de 69 m (distanta dintre SC GREEN FARM PROJECT si SC TRADITIONAL AVIS SRL ) si respectiv 9 m (distanta dintre SC TRADITIONAL AVIS SRL si FERMA BUZOIANA SRL ).

12.Detalii privind alternativele care au fost luate in cosiderare .

Titularul proiectului nu a prezentat alte alternative privind proiectul propus.

13. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului ( de exemplu extragere de agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport al energiei, cresterea numarului de locuinte, eliminarea apelor uzate si a deseurilor.

Activitatile necesare care vor aparea ca urmare a arealizarii proiectului sunt :

-realizarea sursei de alimentare cu apa

-realizarea sistemului de evacuare a apelor uzate

-implementarea sistemului de management al deseurilor rezultate din activitate si din constructii

-stocarea temporarea a dejectiilor si imprastierea acestora pe terenuri.

14. Alte autorizatii cerute de proiect

Prin Certificatul de urbanism nr . 69 din 19.04.2011 emis de Consiliul Judetean Braila sunt solicitate urmatoarele avize/acorduri pentru realizarea proiectului ( obtinerea autorizatiei de constructie):

-aviz pentru alimentarea cu energie electrica

-aviz pentru sanatatea populatiei

-aviz privind securitatea la incendiu

-aviz protectia civila

-aviz Primaria Surdila Greci

-aviz AN Apele Romane-SGA Braila

-luarea in evidenta de Inspectoratul Judetean in Constructii Braila

-aviz OCPI Braila

F. LOCALIZAREA PROIECTULUI

Proiectul nu cade sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context transfrontalier.

Localizarea administrativ a amplasamentului analizat este : comuna Surdila-Greci extravilan, tarlaua 60, judeul Braila. Folosinta actuala a terenului este de pasune.

Terenul a fost dobandit de societatea S.C. TRADITIONAL AVIS SRL urmare a incheierii cu Primaria Comunei Surdila-Greci a unui contract de concesiune prezentat in anexa.

Terenul pe care se dorete realizarea investiiei este ntr-o zon de terenuri agricole .

Vecinatati:

- nord: CF;

- sud: pasune Primarie;

- vest: Drum de exploatare ;

- est: pasune Primarie;

Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului :

Nr. crt.

E

N

1.

675586.3628

399344.4539

2.

675600.1200

399414.1300

3.

675613.8700

399514.3300

4.

675615.8500

399522.4100

5.

675621.1200

399529.9800

6.

675690.5400

399571.3600

7.

675714.7800

399582.7800

8.

675716.0810

399585.9190

9.

675715.5440

399594.0930

10.

675742.7941

399602.8417

11.

675745.7390

399593.6690

12.

675748.1717

399586.5329

13.

675717.2852

399573.5501

14.

675767.3376

399403.6441

15.

675777.7372

399368.3421

16.

675704.8830

399346.7188

17.

675704.8830

399346.7188

18.

675691.0118

399378.6884

19.

675632.1600

399511.3700

20.

675628.3400

399510.2900

21

675700.6104

399345.4504

22.

675579.6699

399310.5564

G. Caracteristicile impactului potenial, n msura n care aceste informaii sunt disponibile

Intruct proiectul propus de S.C. TRADITIONAL AVIS S.R.L. se ncadreaz n Anexa nr. 1-Lista proiectelor supuse evalurii impactului asupra mediului a H.G. nr. 445/2009, punctul 17, lit. a) Instalaii pentru creterea intensiv a psrilor de curte, avnd cel puin 85.000 locuri pentru creterea psrilor de carne, este necesar parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.

Categoria de activitate propus se ncadreaz, de asemenea la punctul 6.6. a) -Instalaii pentru creterea intensiv a psrilor, avnd o capacitate mai mare de 40.000 locuri pentru psri din Anexa 1 - Categoriile de activiti industriale pentru care este obligatorie obinerea autorizaiei integrate de mediu, potrivit prevederilor art. 1 din Ordonana de urgen a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea i controlul integrat al polurii, aprobat prin Legea nr. 84/2006.

Impactul potential asupra factorului de mediu apa

In faza de exploatare impactul previzionat asupra factorilor de mediu va fi in limitele prevazute de legislatia in vigoare , in conditiile in care se respecta:

- prevederile proiectului;

- tehnologia de executie;

- tehnologia de exploatare;

- masurile de prevenire si reducere a poluarii factorilor de mediu

In urma desfasurarii activitatii pe amplasament vor rezulta :

a) ape uzate menajere, care rezulta de la folosirea apei de catre personal in scopuri igienico-sanitare (filtre sanitare, sediu administrativ) colectate intr-un bazin vidanjabil ;

b) ape uzate tehnologice provenite din activitatea de igienizare a halelor colectate intr-un bazin de retentie construit din fibra de sticla, prevazut cu o instalatie de preepurare mecanica/decantare si apoi utilzate pentru umidificare dejectiilor de pe platforma betonata;

c) Apele pluviale de pe spatiile verzi vor fi colectate prin rigole perimetrale si deversate in canalul de desecare. Apele meteorice colectate de pe constructii si platformele carosabile sunt evacuate in bazinul de retentie, prin pantele realizate prin sistematizarea pe verticala existenta a incintei.

d) ape de scurgere de la platforma de dejectii se vor scurge in bazinul de retentie al apelor tehnologice.

Emisii in ape subterane

Factorii care pot induce un impact asupra apelor de subterane in zona amplasamentului fermei sunt:

- defectiuni aparute la reteaua de canalizare ape uzate menajere;

- etansarea necorespunzatoare a platformei de dejectii ;

- depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor;

- scurgeri accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale

In timpul desfasurarii normale a activitatii nu exista evacuari directe in apele de suprafata sau subterane. In concluzie, activitatea din ferma nu va avea un impact asupra apelor.

Impactul potential asupra factorului de mediu aer

Emisiile de poluanti in aer sunt cele mai importante emisii care provin din activitatea de crestere pasari . Cele mai importante emisii sunt cele de amoniac, mirosuri, metan si praf. Acestea rezulta atat in urma activitatii de crestere a pasarilor , cat si a managementului gunoiului de grajd.

Sursele de emisii care pot induce un impact asupra factorului de mediu aer se clasifica in:

Surse fixe nedirijate: emisii de poluanti proveniti din activitatea de crestere pui in hale evacuarea fortata a aerului prin sisteme de ventilatie.

Surse fixe dirijate :emisii gaze de ardere de la centrala termica

Surse mobile emisii de la sursele mobile care deservesc ferma pentru manipulare materii prime, dejectii, furaje, etc

Surse de suprafata: emisiile provenite de la platforma de depozitare a dejectiilor (miros)

Se poate aprecia ca impactul asupra aerului va fi in limitele prevazute de legislatia in vigoare in condiiile respectrii msurilor de reducere a impactului menionate ,cat si a prevederilor proiectului si a tehnologiei de executie .

Impactul potential asupra factorului de mediu sol

Principalele surse de poluare ale solului in perioada de exploatare a fermei sunt reprezentate de:

- depozitarea necontrolat a deseurilor provenite din activittile desfsurate in amplasament;

- scprile accidentale de produse petroliere de la utilajele de transport;

- splarea agregatelor, utilajelor de transport sau a altor substante de ctre apele de precipitatii poate constitui o alt surs de poluare a solului.

In conditii normale, activitatea din ferma nu reprezinta surse de poluare pentru solul de pe amplasament.

Amenajarea unui depozit ecologic pentru dejectiile animaliere elimina posibilitatea poluarii solului si subsolului cu diverse substante continute de acestea (azot amoniacal, fosfor, potasiu, substante organice, microelemente cupru, zinc, mangan, fier, etc.). Poluarea solului si a subsolului nu se poate produce decat accidental.

Dupa fermentarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea pot fi folosite pentru fertilizarea terenurilor agricole.

In cazul in care nu se realizeaza o analiza a dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant si nu se intocmeste un studiu pedologic pe terenul care urmeaza a fi fertilizat pot apare efecte daunatoare asupra solului.

Impactul prognozat asupra factorului de mediu biodiversitate

Obiectivul propus prin activitatea care se va desfasura in cadrul amplasamentului nu va produce modificari ale suprafetelor de padure, zone umede, ape de suprafata .

Obiectivul analizat este situat in extravilanul comunei Surdila Greci, zona caracterizata de o vegetatie ierbacee srccioas, compusa din ierburi si abori ornamentali .

Strict in jurul amplasamentului, biocenoza nu cuprinde nici o specie vegetala sau animala protejata prin reglementarile legale in vigoare.

Flora in zona amplasamentului este cea specifica stepei si in general, a fost modificata de om si inlocuita pe mari intinderi prin plante cultivate Vegetatia naturala este reprezentata de specii ierboase: pelinita (Artemisia austriaca), palamida, pelinul, ciulinul, coada soricelului, colilia (Stipa capillata), scaietele, spinul, brusturul.

Raportul privind impactul asupra mediului elaborat pentru proiectul propus de SC TRADITIONAL AVIS SRL va analiza detaliat caracteristicile impactului potenial asupra mediului.

IV. SURSE DE POLUANI I INSTALAII PENTRU REINEREA, EVACUAREA I DISPERSIA POLUANILOR N MEDIU

1. Protectia calitatii apelor

1.1.Sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

Evacuarea apelor uzate:

Apele uzate de tip menajer

De la grupurile sanitare aferente filtrului sanitar rezulta ape uzate de tip menajer, cu debitul de cca. 1,0 mc/zi; ape uzate de tip menajer sunt colectate prin intermediul unei conducte din PVC, Dn 200mm, si stocate intr-un bazin vidanjabil, cu volumul de cca. 25,0 mc. Aceste ape uzate vor fi preluate si transportate la o statie de epurare de catre o firma specializata, titularul urmind a incheia un contract prestari servicii cu aceasta.

Retea canalizare ape uzate tehnologice

La sfarsitul unui ciclu de productie, halele de crestere vor fi supuse unui proces de pregatire pentru un ciclu ulterior, operatiuni care constau din:

-evacuarea asternutului cu dejectii din hale, care se face mecanic, cu utilaje corespunzatoare; asternutul este incarcat in mijloace de transport, prin care acestea ajung la platforma de depozitare

-dupa golirea halelor urmeaza operatiunea de maturare si spalare mecanica cu apa sub presiune; apa de spalare este colectata printr-un sistem de sifoane de pardoseala si retele interioare si interioare, prin intermediul carora ajunge la un bazin de stocare, amplasata linga depozitul de gunoi de grajd

Apele uzate tehnologice vor fi colectate printr-un sistem de sifoane de pardoseala si retele interioare si interioare, prin intermediul carora ajunge la un bazin de stocare, amplasata langa depozitul de gunoi de grajd.

Tehnologia de crestere a puilor pentru carne va fi astfel programata incat nu se vor goli doua hale concomitent.

Bazinul de stocare a apelor tehnologice va avea un volum util de cca. 180 mc.

In capatul din aval al bazinului de stocare se vor monta doua electropompe (1+1) submersibile de tipul HOMA (EPET), cu parametrii:

-debit

10,00 mc/h

-inaltime5,0 mCA

-putere1,1 kw

Pompele preiau apele uzate tehnologice din bazinul de stocare si le trimit la Depozitul de dejectii inclusiv asternutul, umectindu-le, contribuind astfel la scurtarea timpului necesar mineralizarii acestora.

Excesul de apa care va fi eliberat de masa de gunoi se va colecta prin sistemul de canalizare al platformei in bazinul cu care este prevazuta platforma de gunoi, cu un volum de 50 mc. Exista posibilitatea ca din acest bazin aceste ape sa ajunga prin pompare inapoi in bazinul de colectare ape tehnologice sau sa poata fi vidanjat.

Restul de ape tehnologice din bazinul de colectare se vor transporta cu vidanje speciale, de cate 15 mc, pe terenurile agricole apartinand unor proprietari cu care ferma va incheia contracte de colaborare in vederea fertirigarii acestor terenuri. Aceasta operatiune poate dura intre 3 si 7 zile. Daca timpul este nefavorabil pentru irigare aceasta apa mai poate astepta maximum 40 de zile pana la urmatorul ciclu de spalare. In caz de situatii neprevazute societatea va incheia un contract de prestari servicii pentru a vidanja si transporta aceste ape la o statie de epurare.

1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute

In timpul desfasurarii normale a activitatii nu exista evacuari directe in apele de suprafata sau subterane. Apele uzate menajere vor fi preluate si transportate la o statie de epurare de catre o firma specializata, titularul urmand a incheia un contract prestari servicii cu aceasta.

2. Protectia aerului:

2.1.Sursele de poluanti pentru aer, poluanti;

In timpul functionarii fermei

S-au identificat urmatoarele surse de emisii:

Surse stationare nedirijate: emisiile de poluanti provenite din activitatea de crestere pui- hale evacuarea fortata a aerului prin sisteme de ventilatie, emisii ocazionale de la generatorul propriu de curent.

Surse stationare dirijate: emisiile provenite de la centrala termica

Surse mobile emisii de gaze de esapament provenite de la circulatia atat in incinta cat si pe drumurile conexe.

Surse de suprafata: emisiile de la platforma de depozitare a dejectiilor

POLUANT

SURSA

Amoniac (NH3)

- Hale pentru pasari

- Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie

Metan (CH4)

- Hale pentru pasari

- Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie

Protoxid de azot (N2O)

- Hale pentru pasari

- Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie

Dioxid de carbon (CO2)

- Hale pentru pasari

- Combustibil utilizat la transport auto

Miros (H2S)

- Hale pentru pasari

- Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie, platforma de depozitare dejectii

Praf (pulberi sedimentabile si in

suspensie, PM10, PM2,5)

- Transportul si manipularea furajelor in incinta,

- Hale pentru pasari

- Evacuarea de dejectii din adaposturi

Gaze de esapament (SOx, NOx,

CO, particule, COV, PAH)

- Mijloace de transport in incinta (pentru furaje, dejectii )

Gaze de ardere, praf

Generator curent,centrala termica pentru incalzirea spatiilor administrative ,care functioneaza pe motorina .

2.2. Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera

Sistemul de incalzire a halelor, centrala termica, vor fi automatizate, vor functiona pe gaz metan, combustibil mai putin poluant.

Centrala termica murala folosita pentru spatiu administrativ, va avea o capacitatea de 24 kW ce produce agent termic 80/600C , va fi dotata cu arzator modulant presiune maxima 3 bar avand incluse automatizarea, pompa distributie, vas de expansiune, kit de montaj, cos de fum coaxial 60/100.

Incalzirea halelor se va realiza cu 4 aeroterme, 75 kw, alimentate cu gaze naturale cu ardere integrala. Admisia aerului va fi asigurata printr-un sistem de 60 clapeti admisie amplasati pe lateralele halelor, volumul de aer se regleaza prin ajustarea deschiderii clapetilor.

In ferma de crestere a pasarilor vor fi aplicate cele mai importante tehnici de reducere a emisiilor atmosferice recomandate de BREF, respectiv:

animalelor li se aplic un regim de furajare diferentiat, n functie de categorie si de vrst;

pentru alimentatia animalelor se utilizeaz un furaj a crui retet respect principiul minimizrii cantittii de nutrienti din dejectii;

sistemele de adpostire, furajare, adapare, ventilatie fortata si incalzire sunt n concordant cu cele recomandate de BAT;

3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor:

3.1. Sursele de zgomot si de vibratii

Sursele de zgomot de la unitatile fermiere de pasari sunt asociate cu :

- stocul de pasari;

- halele de adapostire;

- manevrarea gunoiului.

Principalele surse de zgomot si vibratii in cadrul amplasamentului sunt reprezentate de:

- vehiculele care vor transporta materiile prime si produsele finite;

- motoarele electrice care actioneaza utilajele procesului tehnologic.

3.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor.

In general, reducerea de zgomot poate fi realizata prin:

Planificarea activitatilor in conditiile fermei

Utilizand bariere naturale

Aplicand echipament cu generare de zgomot redus

Aplicarea masurilor tehnice la echipamente (limitat)

Aplicarea masurilor aditionale de reducere a zgomotului.

Pentru mentinerea unui microclimat optim in hale se face aerisirea cu ventilatoare actionate de motoare electrice care introduc aer proaspat si evacueaza aerul incarcat cu emisii, rezultat din activitatea de crestere a pasarilor.

Ventilatoarele vor fi selectate pentru a reduce zgomotul. Ventilatoarele de viteza mare cu motoare in 2 timpi vor fi evitate deoarece ele tind sa fie foarte zgomotoase.

Localizarea ventilatoarelor este un factor semnificant. Ventilatia va fi realizata de ventilatoare plasate astfel: 9 ventilatoare de capacitate 38.500 mc/h in fronton si 5 ventilatoate de capacitate 12.000 mc/h in coama. Acestea vor asigura exhaustarea aerului din interiorul in exteriorul halelor, la exterior ventilatoarelor sunt prevazute cu deflectoare de dirijare a aerului spre sol. Ventilatoarele din fronton vor fi amplasate pe peretele dinspre sud a amplasamentului.

Multe alte activitati din ferma sunt desfasurata intr-un mod discontinuu. Masurile de reducere a emisiilor de zgomot de la aceste activitati sunt relationate in general cu o programare adecvata si localizare atenta a activitatii pe amplasamente. Masurile se aplica urmatoarelor activitati:

Utilizarea echipamentului de transport al hranei:

Transportatoarele pneumatice genereaza zgomot . Zgomotul poate fi redus prin minimizarea lungimii de transfer pe conducte astfel incat puterea instalata sa fie mica.

Transportatoarele, inclusiv snecul, produc cel mai putin zgomot atunci cand sunt pline de material. A se evita ca transportatoarele sau snecurile sa functioneze goale, fara incarcatura.

Manipularea dejectiilor din fermele de pasari:

1. Cand se curata halele de crestere a pasarilor, apare zgomotul in interiorul adaposturilor.

Manipularea si manevrarea dispozitivelor de incarcare a utilajelor din afara cladirii ar trebui organizate astfel incat sa se reduca amploarea operarii masinilor. Daca exista suficient spatiu frontal, atunci utilajele ar trebui incarcate in interiorul adaposturilor.

2. Se va lua in considerare orientarea si amplasarea pentru manipularea dejectiilor, sa fie concentrate la capatul cladirilor, cat de departe posibil de alte proprietati precum zonele rezidentiale.

4. Protectia impotriva radiatiilor

Nu este cazul.

5. Protectia solului si a subsolului:

5.1. Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice

Principalele surse de poluare ale solului in perioada de exploatare a fermei sunt reprezentate de:

- poluri accidentale prin deversarea unor produse ( produse petroliere) direct pe sol;

- depozitarea necontrolat a deseurilor provenite din activittile desfsurate pe amplasament;

-dejectii depozitate necorespunzator ;

- aplicarea necorespunzatoare a dejectiilor;

- splarea agregatelor, utilajelor de transport sau a altor substanTe de ctre apele de precipitatii poate constitui o alt surs de poluare a solului.

5.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului.

Amenajarea unui depozit ecologic pentru dejectiile animaliere elimina posibilitatea poluarii solului si subsolului cu diverse substante continute de acestea (azot amoniacal, fosfor, potasiu, substante organice, microelemente cupru, zinc, mangan, fier, etc.).

Dupa fermentarea dejectiilor si transpormarea lor in ingrasamant natural, acestea vor putea fi folosite pentru fertilizarea terenurilor agricole.

Factorii care afecteaza calitatea si proprietatile fizice, chimice si biologice ale dejectiilor sunt in funtie de specia si marimea animalelor, clima, caracteristicile furajelor si sistemul de crestere a animalelor. Deoarece aceste proprietati variaza mult, este necesar ca dejectiile sa faca obiectul unor analize de laborator inainte de a fi utilizate in agricultura.

Valorificarea dejectiilor trebuie sa aiba in vedere conditiile geografice, modul de folosinta a terenurilor limitrofe, relieful, potentialul de irigare, nivelul panzei de apa freatica si masurile de protectie si amelioare a solurilor.

Cantitatea maxima de azot care se aplica cu dejectiile depinde, in special, de cerintele culturilor, rezerva de azot din sol, pierderile de azot prin volatilizare, levigare, denitrificare si pierderea prin scurgerea de suprafata.

Stabilirea dozelor de dejectii pe anumite soluri se face in principal in functie de continutul acestora in azot si saruri.

In concluzie, este necesar un studiu pedologic pe terenurile care urmeaza a fi fertilizate cu dejectii animaliere.

In cazul in care nu se realizeaza o analiza a dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant si nu se intocmeste un studiu pedologic pe terenul care urmeaza a fi fertilizat pot apare efecte daunatoare asupra solului, cum ar fi:

- Aplicarea unor cantitati mari de dejectii, are ca rezultat cresterea excesiva a continutului de saruri solubile in sol ce pot impiedica cresterea plantelor sau pot leviga in apele freatice;

- Dezechilibrele elementelor nutritive in sol duc la dezechilibre metabolice la animalele care consuma furaje cultivate pe asemenea soluri. Furajele cu un continut ridicat de nitrati pot fi daunatoare animalelor.

- Excesul de azot din sol afecteaza si omul prin consumarea in stare proaspata a unor legume cu o capacitate mare de acumulare a nitritilor (morov, ceapa, sfecla, salata, telina, etc.), precum si a unor legume preparate (cartofi, spanac, etc.). In aceasta situatie in organism are loc formarea nitrozaminelor (substanta cu mare potential mutagen si cancerigen) ca rezultat al unei reactii intre aminele secundare si acidul azotos.

- Excesul de sodiu si potasiu din sol, ca rezultat al aplicarii in exces a dejectiilor, contribuie la marirea continutului de saruri solubile, la degradarea structurii solului si reducerea productiei vegetale.

- Acumularea unor metale grele (zinc, cupru, etc.) in sol.

In cazul aplicarii dejectiilor in stare proaspata, direct pe sol, se poate produce si o poluare biologica a solului. Aceasa este caracterizata prin diseminarea pe sol odata cu diversele reziduuri a germenilor patogeni.

Supravieturirea pe sol a acestora este variabila si depinde atat de specia microbiana cat si de calitatile solului si conditiile meteo climatice.

Indicatorii poluarii biologice a solului sunt reprezentati de o serie de germeni a caror prezenta si mai ales numar arata gradul de poluare.

Numarul total de germeni din sol sau mai als numarul germenilor impurificatori, constituie un indicator global a carui valoare in cazul solului este mult mai redusa decat in cazul apei.

Din aceste considerente, utilizarea dejectiilor in stare proaspata este interzisa.

Fermentarea dejectiilor se realizeaza in 2 3 luni vara si in 3 4 luni iarna, timp in care sunt distrusi si germenii patogeni, parazitii intestinali si larvele de insecte.

Azotul si fosforul continut in dejectiile imprastiate pe camp in cadrul actiunii de fertilizare sunt componente fertilizante.

Beneficiarii de material fertilizant, vor fi atentionati sa actioneze in conformitate cu cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole. Acestia vor fi obligati sa intreprinda demersurile legale necesare pentru efectuarea acestor lucrari, inclusiv aprobarea planului de fertilizare de catre autoritatile agricole si de gospodarire a apelor.

6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Amplasamentul propus de titularul proiectului pentru construirea fermei de pui de carne nu se afl n interiorul su n vecintatea vreunei arii naturale protejate de interes local, national sau european (ca parte integranta a retelei Natura 2000 in Romania).

7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public:

Amplasamentul planului propus spre implementare se afla la o distanta de cca. 1000 m, fata de localitatea Faurei sat, respectand distanta minim recomandat n art. 11 al Ordinului M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igien si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei.

8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

Deseurile rezultate din activitatea fermei sunt de doua categorii si anume:

deseuri menajere si asimilabile

deseuri din activitatea de crestere a pasarilor

Tipul, cantitatile si modul de eliminare a deseurilor prevazute a fi generate din activitatea fermei de pasari sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tip deseu

Cod deseu*

Mod propus de eliminare / valorificare a deseurilor

deseuri menajere

20 03 01

la rampa de deseuri conforma, prin operator autorizat

deseuri din ambalaje

15 01 01 15 01 02

Se colecteaza selectiv si se valorifica prin unitati specializate

deseuri metalice

02 01 10

Se depoziteaza temporar pe platforma betonata si se valorifica prin unitati specializate

cadavre pasare

02 01 99

Se vor colecta intr-o incint special amenajata, dotata cu instalatie frigorifica si se predau la unitati de ecarisare

dejectii de pasare

02 01 06

Se stocheaza temporar pe platforma betonata, dupa care se mprastie pe terenuri agricole

Ambalaje de la substantele dezinfectante

15 01 10*

Se colecteaza in recipiente speciale si se elimina prin unitati specializate

9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase

Se vor utiliza, la punerea n functiune a obiectivului, substante dezinfectante pentru igienizarea si dezinfectia halelor la sfarsitul perioadei de crestere.

Pe amplasament nu vor exista stocuri de substante periculoase, titularul va incheia contract cu o firma ce se va ocupa de operatia de dezinfectie a halelor.

Medicamentele vor fi depozitate in farmacia sanitara.

Substantele folosite pentru dezinfectie vor fi insotite de fise tehnice de securitate.

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului

A. Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu

Monitorizarea calitii apei freatice

In zona actualului amplasament se va realiza un foraj de monitorizare a apei freatice, pe directia de curgere a acesteia, in aval de platforma de dejectii. Parametrii propusi pentru monitorizare: pH, CCOCr,CBO5, Azotati, azotiti, amoniu, azot total, fosfor total, rezidiu filtrabil uscat la 105 gr.C, materii totale in suspensie.

Monitorizarea zgomotului

Msurtorile de zgomot se vor efectua de catre laboratoare specializate o dat pe an, la limita exterioara a fermei in toate punctele cardinale, pe perioada de desfasurarii activitatii de hranire si livrare a pasarilor.

Activitatile de pe amplasament vor respecta limitele nivelului de zgomot pentru incinte industriale conform STAS 10009/88 in timpul zilei 65 dB, curba de zgomot Cz60.

Monitorizarea deseurilor

Evidenta deseurilor produse va fi tinuta lunar , conform prevederilor HG 856/2002 si va contine urmatoarele informatii:tipul deseului,codul deseului, instalatia producatoare, cantitatea produsa, data evacuarii deseului din instalatie, modul de stocare,date privind expeditiile respinse, data predarii deseului.Vor fi pastrate inregistrari privind persoanele fizice sau juridice care preiau deseurile de dejectii pentru imprastierea pe terenuri agricole.

Monitorizarea emisiilor in aer

Puncte de prelevare

1.cosul de evacuare a gazelor arse de la microcentrala termica , poluanti analizati:SO2,NOx,CO,pulberi. Indicatorii de calitate se vor incadra in valorile limita admisibile impuse de Ordin MAPPM 462/1993

2. imisii la limita incintei , poluanti analizati PM10, NH3, CH4. Indicatorii de calitate se vor incadra in valorile limita admisibile impuse de Ord. M.A.P.M. nr. 592/2002 Normativul privind stabilirea valorilor limit, a valorilor de prag i a criteriilor i metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor n suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon i ozonului n aerul nconjurtor.

Monitorizarea calitatii solului

Puncte de prelevare : o proba martor in afara amplasamentului, o proba in zona depozitului de dejectii animaliere .Rezultatele analizelor se vor raporta la valorile de referinta prevazute in Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997

VI. Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte normative nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apa, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deseurilor etc.)

Categoria de activitate propus se ncadreaz la punctul 6.6. a) - Instalaii pentru creterea intensiv a psrilor, avnd o capacitate mai mare de 40.000 locuri pentru psri din Anexa 1 Categoriile de activiti industriale pentru care este obligatorie obtinerea autorizatiei integrate de mediu, potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea i controlul integrat al polurii, aprobat prin Legea nr. 84/2006.

Directiva IPPC este o directiv de mediu de o importan major. Scopul su este de a obine o abordare integrat n ceea ce privete controlul emisiilor care au un efect semnificativ asupra mediului, pentru a atinge impactul minim asupra mediului luat ca ntreg. O caracteristic important este cerina de stabilire a Celor mai Bune Tehnici Disponibile (BAT). Cele Mai bune Tehnici Disponibile nseamn: toate tehnicile, inclusiv tehnologia, planificarea, construirea, ntreinerea, exploatarea i dezafectarea, care se pot pune n practic n condiii economice i tehnice acceptabile i sunt cele mai eficiente din punct de vedere al nivelului nalt de protecie a mediului luat ca ntreg.

Este important de observat c BAT nu nseamn neaprat tehnica cea mai avansat disponibil, ns din punct de vedere economic este tehnica cea mai bun pentru o instalaie particular. Definiia n sine ia n considerare faptul c msurile cu privire la protecia mediului nu ar trebui s aib costuri nerealiste. BAT pentru diverse instalaii din acelai sector poate astfel s utilizeze tehnologii diferite de control al polurii care sunt i cele mai bune tehnici adecvate pentru o instalaie particular. Dac se ncalc standardele de calitate a mediului locale sau internaionale, atunci trebuie s se adopte msuri mai stricte dect BAT.

VII. Lucrari necesare organizarii de santier

1.Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier

Organizarea de antier se va face n sistemul fluxuri n lan desfurarea fluxurilor tehnologice fiind urmtoarea:

- lucrri de mprejmuire

- lucrri de infrastructur

- lucrri de suprastructur

- lucrri de nchidere i compartimentare

- lucrri de tmplrie i finisaje

- lucrri de amenajare exterioar.Pag

2. Localizarea organizarii de santier

ntreaga organizare de antier se va desfura pe parcel, nefiind necesare alte suprafee de teren (ale vecinilor sau din domeniul public).

3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier

Primele operaiuni care trebuie efectuate la deschiderea antierului sunt cele legate de asigurarea baracilor pentru muncitori, oproanelor / platformelor pentru depozitarea materialelor, branamentului electric.

Organizarea va fi mprejmuit cu panouri de antier sau cu plas ochiuri srm dup disponibilitile constructorului.

Fazele in care se va asigura executia lucrarilor cuprinde:

Faza 1

Se vor amenaja doua containere ca vestiare pentru muncitori. Alimentarea cu apa se va asigura prin achizitionarea de apa imbuteliata . Se vor folosi toalete ecologice pentru igiena muncitorilor.

Faza 2

Se vor aduce mijloace de incarcare si transport auto-mecanizate care va facilita transportul materialului rezultat din lucrarile de santier, in camioane. Accesul camioanelor se va putea face in interiorul proprietatii.

Faza 3

Se vor incepe lucrarile pentru constructii , prin trasarea axelor acestora, apoi indepartarea stratului vegetal si excavarea pentru turnarea fundatiilor. Lucrarile de constructie se vor realiza sub supravegherea unui diriginte de santier si se vor lua toate masurile pentru protectia personalului si a mediului inconjurator.

Faza 4

La sfarsitul lucrarilor, se vor reface spatiile verzi si terenul liber se va amenaja, aducandu-se la starea initiala prin completarea stratului vegetal.

Practic , in faza de constructie se vor realiza urmatoarele lucrari:

- lucrari de constructie a halelor de crestere a pasarilor, filtrului sanitar, platformei pentru depozitarea dejectiilor solide, gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare, electricitate;

- montarea echipamentelor specifice tehnologiei de crestere a pasarilor (adapare, hranire, iluminare, climatizare).

- amenajare cai de acces.ina

Toate lucrarile se vor desfasura in incinta complexului zootehnic si vor genera doar niveluri reduse de pulberi si zgomot precum si deseuri specifice din constructii.

Se vor lua masuri pentru minimizarea emisiilor de pulberi si a zgomotului astfel incat efectul acestora sa nu se resimta in afara amplasamentului.

5. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier

Sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice organizarii de santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol.

Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in teritoriu, va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte minore, incadrate in tipul efecte nedecelabile cazuistic.

Surse de poluanti pentru ape in perioada organizarii de santier

Tehnologia de executie adoptata, nu implica utilizarea apei in frontul de lucru :

Pregatirea platformelor betonate si a drumurilor de acces nu necesita utilizarea apei;

Apa potabila se aduce la frontul de lucru in sistem imbuteliat, iar pentru nevoi igienico-sanitare se utilizeaza toalete ecologice.

In perioada de executie a lucrarilor de constructie proiectate, potentialele surse de poluare pentru factorul de mediu apa care pot genera impact sunt:

pierderi accidentale de carburanti de la utilajele folosite la executia lucrarilor, poluantul caracteristic fiind produsele petroliere;

pierderi accidentale de materiale folosite la executia lucrarilor;

Pierderile accidentale de produse petroliere se pot produce pe drumurile de acces sau punctual, la frontul de lucru .

Printre masurile de protejare a factorului de mediu apa mentionam:

Gestionarea corespunzatoare a deseurilor pe amplasament, colectare selectiva, transport si eliminare in conformitate cu reglementarile in vigoare si prin operatori economici specializati si acreditati in domeniu;

Manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau in apa (faza de constructie, reamenajare);

Manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in faza de constructie se va realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de precipitatii;

In concluzie la realizarea lucrarilor nu apare o poluare semnificativa a retelei hidrografice naturale si nici a apelor subterane.

In consecinta, nu sunt necesare instalatii de epurare sau preeepurare a apelor uzate, fiind suficiente numai masurile de natura organizatorica enumerate anterior.

Masurile propuse pentru perioada de executie au drept scop prevenirea si reducerea semnificativa a impactului asupra factorului de mediu apa si nu in ultimul rand respectarea legislatiei de mediu in vigoare. Beneficiarul va aloca toate resursele financiare si umane necesare pentru asigurarea acestor masuri.

Sursele de poluare a aerului si emisii de poluanti n perioada organizarii de santier

Conform celor prezentate anterior, in faza de constructie se vor realiza urmatoarele lucrari:

lucrari de constructie a halelor de crestere a puilor, filtrului sanitar, platformei pentru depozitarea dejectiilor, gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa, canalizare, electricitate;

montarea echipamentelor specifice tehnologiei de crestere (adapare, hranire, iluminare, climatizare).

amenajare cai de acces.

Toate lucrarile se vor desfasura in incinta fermei si vor genera doar niveluri reduse de pulberi specifice lucrarilor de constructii.

Sursele de poluare a aerului in timpul realizarii obiectivului sunt:

1. Utilajele folosite: autobasculante, buldozer

2. Incarcarea si descarcarea solului excavat

Incarcarea-descarcarea solului excavat pentru realizarea sistematizarii pe verticala, a realizarii pardoselelor si a celorlalte fundatii tehnice ar putea genera praf in conditiile in care solul este uscat.

3. Operatiile de grunduire

In timpul operatiei de vopsire a conductelor si reperelor metalice se degaja substante organice volatile.

4. Manipulare / transport materii prime si materiale in perioada de constructie

- particulele minerale in suspensie, dar care sedimenteaz rapid chiar si intr-o atmosfera stabil.

5. Gazele de esapament din funcionarea utilajelor si a mijloacelor de transport.

In perioada de executie a lucrarilor proiectate, activitatea din santier are un impact negativ nesemnificativ asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora.

Executia lucrarilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar pe de alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere distilate) atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat si ale mijloacelor de transport folosite.

Emisiile de praf, care apar in timpul executiei lucrarilor proiectate, sunt asociate lucrarilor de vehiculare si punere in opera a materialelor de constructie, precum si altor lucrari specifice.

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc in amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise, avand cu totul alte particularitati decat sur