22.04.2013

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI20 - 22 aprilie 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

22.04.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................5

Teme ANAR..................................................................................................................5Insula mare a Brăilei este amenințată cu inundațiile, pe măsură ce digul începe să cedeze..........................................................................................................................5Teleorman: Nivelul Dunării scade, dar se menţine peste cota de inundaţie................6TELEORMAN: Pericolul de inundaţii se menţine..........................................................6Lucia Varga a discutat cu primarii calaraseni despre inundatii si impaduriri................7Teme de mediu.............................................................................................................9Romania si Bulgaria, pact pentru protejarea pasarilor din zona Dunarii......................9Bugetul Romsilva s-ar putea cifra la aproape 1,39 miliarde lei, in 2013....................10Primaria este pusa pe distrus zonele verzi.................................................................10O mie doua sute de puieti plantati la groapa ecologica de la Doba...........................12

PRESA LOCALĂ............................................................................................................13ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................13

Teme ABA...................................................................................................................13Prezentarea Manualului Prefectului şi Primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă.......................................................................................................................13S-a prezentat manualul prefectului şi primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţă.......................................................................................................................13APA NOASTRĂ NU E PE PLACUL AMERICANILOR.......................................................14

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................17Teme ABA...................................................................................................................17Astăzi au fost ecologizate malurilor râurilor în judeţul Harghita................................17Primarii au primit manualul pentru situatii de urgenta..............................................18Teme similare.............................................................................................................19Corabia în CAO: Staţie de epurare şi reţea nouă de apă............................................19Teme de mediu...........................................................................................................20Campanie de plantare de copaci, cu ocazia Zilei Internaţionale a Pământului..........20

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

22.04.2013

Cu ajutorul SC Pieţe Prest şi al Direcţiei Silvice, Angajaţii CEZ Distribuţie au ecologizat o zonă forestieră........................................................................................................20

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI..................................................21Teme ABA...................................................................................................................21ABA Crisuri lucreaza la cel de-al doilea Plan de Management al Bazinului Hidrografic Crisuri.........................................................................................................................21Planul de Management şi calitatea apelor în Bazinul Hidrografic Crişuri...................24

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................24Teme ABA...................................................................................................................24Elevii - responsabili şi implicaţi faţă de natură...........................................................24"Dunărim cu Dunărea”...............................................................................................25Teme similare.............................................................................................................28Acţiune de ecologizare: Elevii şi tinerii din Ciugud au colectat peste 21 de metri cubi de deşeuri menajere de pe albia râului Mureş...........................................................28Peste 130 de participanţi sunt deja înscrişi la Mureş Marathon................................29Adrenalină şi senzaţii tari în cadrul Mureş Marathon 2013.......................................29Proiect de 50.000 de lei al Consiliului Judeţean Alba pentru reabilitarea fântânilor şi izvoarelor publice din judeţ........................................................................................30Teme de mediu...........................................................................................................30Copacii care fac cerneală în Lunca Mureşului............................................................30Copiii care vizitează Parcul Natural Lunca Mureşului Arad vor învăţa cum să facă cerneală din gale........................................................................................................31Administraţia Parcului Lunca Mureşului arată copiilor cum pot face cerneală, din ce le oferă natura........................................................................................................... 31Luni, ziua marii curăţenii la Simeria...........................................................................32Un monument al naturii salvat prin asumarea răspunderii. Noua lege a restituirii proprietăţilor scapă de la retrocedare Parcul Dendrologic Simeria...........................33Aproape de final.........................................................................................................34

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................35Teme ABA...................................................................................................................35

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

22.04.2013

În vara asta, / La barajul doi nu se va putea înota......................................................35Teme similare.............................................................................................................36Complexul Energetic Oltenia a intrat în zona crizei....................................................36Află cum va fi vremea în următoarele zile..................................................................36PROGNOZA METEOROLOGICĂ PENTRU INTERVALUL: 22.04.2013 ora 09 – 23.04.2013 ora 09.........................................................................................................................37Două luni pe minus la CE Oltenia, Ciurel aşteaptă seceta..........................................38Azi în Senatul României / Se dezbate proiectul referitor la ieftinirea apei propus de Vochiţoiu....................................................................................................................39

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................42Teme ABA...................................................................................................................42Prefectul Ioan Ţintean organizează o dezbatere pe tema înlăturării deşeurilor din zonele cursurilor apelor judeţene..............................................................................42Teme similare.............................................................................................................43Ecologizare pe văile şi cursurile de apă din Tăuţii Măgherăuş...................................43

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................43Teme similare.............................................................................................................44Turbiditatea apei din Bega le dă mari bătăi de cap specialiştilor de la Aquatim.......44Teme de mediu...........................................................................................................44O mica padure s-a nascut sambata la Sanmihaiu Roman...........................................44

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

22.04.2013

Teme ANARInsula mare a Brăilei este amenințată cu inundațiile, pe măsură ce digul începe să cedezeDunărea amenință serios Insula Mare a Brăilei. Digul de 154 de kilometri care apără insula ieşită din inima apelor are nevoie de reparații capitale. În insulă apa a inundat deja anumite zone. Există ce-i drept un proiect de reabilitare a digului de 40 de milioane de euro, dar totul e la stadiul de hârtii. În lipsa unor măsuri ale statului, o companie privată reabilitează pe banii proprii digul. Totul, pentru a proteja investițiile şi mai ales oamenii din cele 10 sate ale insulei.Insula Mare a Brăilei tremură în faţa Dunării. Digul de pământ realizat în anii 60 şi care protejează incinta începe să dea semne de slăbiciune. Iar creşterea alarmantă a apelor Dunării din ultimii ani, îi pune pe gânduri pe cei care trăiesc sau lucrează în Insulă. Cel mai mare concesionar al terenului din incintă reuşeşte anual de pe cele aproape 56.000 de hectare cultivate să realizeze producții care totalizează peste 300.000 de tone de cereale! Producție care s-ar putea duce pe apa sîmbetei în orice moment dacă compania nu ar lua măsuri de protejare a insulei.În teren, digul este înălțat cu până la aproape un metru. Deja au fost finalizați 54 de kilometri iar speranțele sunt că în anii următori, întreaga structură va fi reabilitată. Rămâne de văzut cum va scăpa insula şi de inundații, o problemă majoră pe mii de hectare. Pericolul persistă însă. Fiind un dig de pământ, întotdeauna pot apărea infiltrații. Chiar şi aşa, oamenii apreciază efortul companiei. Agricultorii fiind singurii care depun eforturi pentru salvarea insulei de furia apelor. /B1 TV, http://www.b1.ro/stiri/eveniment/insula-mare-a-brailei-este-amenin-ata-cu-inunda-iile-pe-masura-ce-digul-incepe-sa-cedeze-54816.html

Teleorman: Nivelul Dunării scade, dar se menţine peste cota de inundaţieNivelul Dunării a continuat să scadă duminică în zona portului Turnu Măgurele, cu 7 cm faţă de ziua precedentă, dar, cu 590 cm, se menţine peste cota de inundaţie (550 cm).

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

22.04.2013

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Teleorman, Gelu Dragomir, a declarat pentru Agerpres că în ultimele 20 de zile Dunărea a scăzut în această zonă, treptat, cu 18 cm.La Zimnicea, în celălalt punct de măsurare hidrologică de pe sectorul teleormănean al fluviului, duminică s-a înregistrat un nivel de 637 cm, cu 4 cm mai puţin în comparaţie cu sâmbătă, cota de inundaţie (610 cm) fiind depăşită în continuare şi aici. Potrivit sursei citate, deşi cotele de inundaţie de pe Dunăre sunt depăşite în Teleorman de mai multe zile, nu s-au produs evenimente deosebite în zonele riverane, apărate de diguri. În condiţiile menţinerii nivelului fluviului peste cotele de inundaţie, se aplică măsurile din planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, între care folosirea permanentă a staţiilor de desecare în incintele îndiguite. /Puterea, http://www.puterea.ro/articol/teleorman_nivelul_dunarii_scade_dar_se_mentine_peste_cota_de_inundatie/Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/190788-Teleorman-Nivelul-Dunarii-scade-dar-se-mentine-peste-cota-de-inundatie.html

TELEORMAN: Pericolul de inundaţii se menţineNivelul Dunării din zona portului Turnu Măgurele a scăzut în ultimele zile cu 7 centimetri, însă, cu 590 de centimetri, se menţine peste cota de inundaţie, aflată la 550 cm. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Teleorman, Gelu Dragomir, deşi cotele de inundaţie de pe Dunăre sunt depăşite în Teleorman de mai multe zile, nu s-au produs evenimente deosebite în zonele riverane, apărate de diguri. /Puterea, http://www.puterea.ro/articol/teleorman_pericolul_de_inundatii_se_mentine

Lucia Varga a discutat cu primarii calaraseni despre inundatii si impaduriri In cursul zilei de miercuri, 17 aprilie, Consiliul Judetean Calarasi a fost gazda unei intalniri a primarilor din judetul Calarasi cu Lucia Varga, Ministrul Delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura. Discutiile s-au axat pe tema inundatiilor, realizarea de noi perdele

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

22.04.2013

forestiere pentru prevenirea desertificarii si starea digurilor si a malurilor din Lunca Dunarii.Lucia Varga a solicitat primarilor sa trimita informatii la minister cu privire la desfasurarea unor lucrari de decolmatare a cursurilor de apa impreuna cu unitatile de gospodarire a apelor de la nivel judetean, avand in vedere ca inundatiile produse in ultimii ani au fost cauzate de neintretinerea cursurilor de apa. Raducu Filipescu a prezentat celor prezenti o situatie privind atragerea de fonduri europene pentru perioada 2014 2020, pe doua directii importante: apa si canalizare.Am asezat lucrurile foarte clar, fiecare comuna in ce stadiu este cu implementarea acestor doua proiecte, dupa care am explicat primarilor care sunt avantajele. Daca aceste primarii vor sa faca in continuare investitii in aceste doua domenii au obligatia de a intra in Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara, pentru ca toate sumele din fonduri europene se vor dirija numai prin cadrul acestei asociatii, cerinta impusa de Uniunea Europeana. Ramane ca toti cei care sunt de acord, pana la data de 30 aprilie 2013, sa semneze documentele pentru a deveni membri. De asemenea, localitatile care au sub 2.000 de locuitori si care nu pot beneficia de aceste fonduri, vor avea si ele capacitatea sa implementeze aceste proiecte de apa potabila, dar nu din fonduri europene ci din fonduri nationale. , a spus Filipescu. S-a adus in discutie si situatia acelor comune care sunt in stadiul final al proiectelor de apa si canalizare.Sunt cateva comune care au cam terminat si canalizarea si apa, deci au fondurile necesare, dar mai au niste extinderi de facut, cum e Roseti, Unirea, Stefan cel Mare, cateva primarii care sunt pe final si a ramas ca ele sa se mai gandeasca daca vor intra sau nu pentru ca, odata intrate in aceasta asociatie operatorul regional este SC Ecoaqua SA care va avea pret unic la nivelul judetului, pret ce nu va mai putea fi ca si pretul la nivelul fiecarei comune., a mai declarat presedintele CJ.Lucia Varga, Ministrul Delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura a un studiu ce ar putea reamenaja Lunca Dunarii, lucru ce ar gestiona mai eficient inudatiile.Sunt la Calarasi sa ma ocup de inundatii si cand nu sunt inundatii. Temele discutate cu primarii au fost cu preponderenta pe partea de inundatii. M-am asigurat ca totii edilii localitatilor din judetul Calarasi au planurile de aparare si cunosc masurile preventive

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

22.04.2013

pentru a putea interveni in cazul apelor mari. Am pus insa accentul pe masurile ce trebuiesc luate de acum incolo, atfel incat sa putem gestiona fenomene meteorologice extreme, seceta si inundatii. Dupa dezastrele din 2006, la nivelul ministerului nostru s-a demarat un studiu pentru reamenajare si redimensionare a Luncii Dunarii pentru a face fata fenomenelor extreme. Chiar daca studiul a fost finalizat, a ramas la nivel de studiu, dar vreau ca in calitatea mea de ministru sa imi asum punerea lui in practica. , a declarat ministrul Lucia Varga in cadrul intalnirii de la Calarasi.Lucia Varga a mai declarat presei calarasene ca a discutat cu specialistii ministerului pe marginea acestui studiu, iar ei au venit cu o solutie de mijloc pentru aceste fenomene, o solutie cu trei variante si anume: prima varianta ar fi renaturarea completa a Dunarii, sa nu mai existe nici un fel de dig, ceea ce nu se poate din punct de vedere economic si social. A doua varianta ar fi sa se faca digurile mult mai inalte si sa se consolideze cele existente, dar si aici costurile ar fi foarte mari. O ultima varianta ar fi consolidarea digurilor in zonele locuite si cu activitate economica, dar sa se faca si niste poldere, un fel de buzunare laterale, prin care, in perioada de apa mare sa se poata prelua controlat debite, dar in rest sa fie prielnice pentru agricultura si nu in ultimul rand sa se faca zone umede acolo unde terenul se preteaza la asa ceva. Studiul propus de ministrul Varga a aratat ca se pot realiza incinte indiguite pretabile pentru agricultura pe 43,3% din lungimea Dunarii, incinte mixte agricole (poldere) pentru stocarea apei pe 40,8% din suprafata si incinte agricole pentru renaturare 15,9%. Judetul Calarasi are propuse trei zone cu destinatie de inundare dirijata, aceste poldere la care a facut referire ministrul si anume Borcea de Sus, Oltenita Surlari Manastirea si Boianu Sticleanu. Discutii pe marginea acestor trei zone s-au facut si la intalnirea cu primarii, edilii aratandu-se interesati de oportunitatea inceperii proiectelor in aceste zone. Lucia Varga a mai subliniat ca in paralel cu aceste poldere se vor face si unele lucrari de consolidare a digurilor, mai ales acolo unde exista pentru apararea comunitatilor.Un alt subiect discutat de ministrul Varga cu primarii din Calarasi a fost acela de realizare a perdelelor forestiere. La nivel de minister s-a facut o analiza privind suprafata detinuta de fiecare judet, Calarasiul fiind judetul cu cel mai mic procent de padure din tara, undeva in jur de 6%, in conditia in care media de suprafete impadurite in Romania

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

22.04.2013

este de 27%, iar strategia de dezvoltare durabila ducea procentul undeva la 40%. Zonele fara padure duc implicit la desertificarea terenurilor si multe dintre ele nu mai dau un randament bun pentru productiile agricole. Prin urmare, realizarea unui program de impadurire a terenurilor din Lunca Dunarii este o prioritate pentru minister, acest program fiind estimat a fi promovat pana in toamna anului 2013. Am avut o discutie si pe aceasta tema cu primarii din Calarasi sa gasim acele terenuri pentru realizarea acestor perdele forestiere pentru ca, cea mai mare problema este lipsa terenurilor. Aici vorbim de terenurile care sunt in proprietatea statului, prin ADS si prin Ministerul Agriculturii, altele care sunt pasuni si islazuri, si terenurile care apartin cetatenilor. Vrem sa schimbam un pic abordarea, sa nu mergem doar pe exproprieri ci sa ii facem parte a programului. , a afirmat Lucia Varga in cadrul intalnirii de la Calarasi. /Ecomagazin,http://www.ecomagazin.ro/lucia-varga-a-discutat-cu-primarii-calaraseni-despre-inundatii-si-impaduriri/

Teme de mediuRomania si Bulgaria, pact pentru protejarea pasarilor din zona DunariiRomania si Bulgaria au facut o intelegere potrivit careia au fost stabilite trei zone de-a lungul Dunarii in care cele doua se angajeaza sa protejeze pelicanii, cormoranii pitici, starcii si alte pasari care convietuiesc pe langa fluviul care desparte cele doua tari pe o lungime de 470 de kilometri. Pactul va include interzicerea exploatarii forestiere si a vanatului in zonele faunei salbatice, relateaza The Voice of Russia.Prima arie protejata va fi delimitata in zona de est, in jurul Lacului Calarasi din Romania si in jurul lacului bulgaresc Srebarna, supranumit o Delta a Dunarii mai mica.A doua arie va fi in centru, in zona lacului romanesc Suhaia si al celui bulgaresc Belene, iar a treia va fi delimitata in jurul Lacului Bistret din Romania si Insulei Ibisha din Bulgaria.Pactul a fost semant de ministrii Mediului din cele doua tari, respectiv de Ulian Popov din Bulgaria si de Rovana Plumb. Romania si Bulgaria vor putea lua impreuna masuri pentru o mai buna protejare a zonelor din jurul lacurilor si a pasarilor migratoare, care se hranesc, isi petrec iarna, isi fac cuiburi si se inmultesc pe ambele parti ale fluviului, a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

22.04.2013

precizat oraganizatia World Wildlife Fund (WWF), care are rolul de coordonator al intelegerii de mediu. Pe langa interzicerea vanatului si a exploatarii forestiere, pactul ar mai putea include si restrictionarea accesului oamenilor in perioadele de imperechere ale pasarilor. Documentul va fi prezentat in data de 22 aprilie la Conventia Ramsar, un tratat international vechi de 42 de ani privind conservarea mediului, unde pactul va fi aprobat. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/protejarea-pasarilor-din-zona-dunarii/

Bugetul Romsilva s-ar putea cifra la aproape 1,39 miliarde lei, in 2013Bugetul de venituri si cheltuieli pentru acest an al Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva s-ar putea cifra la aproape 1,39 miliarde de lei, din care cheltuielile sunt estimate la 1,338 miliarde lei, se arata in proiectul de Hotarare pentru aprobarea Bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2013 al Regiei, supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC). /Realitatea, http://ziare.realitatea.net/bugetul-romsilva-s-ar-putea-cifra-la-aproape-1-39-miliarde-lei-in-2013_916514.html

Primaria este pusa pe distrus zonele verziPadurea de la Ciric a fost diminuata cu 6,5 hectare, din cauza defrisarilor ocazionate de lucrarile la zona de agrement Pana in prezent, desi defrisarile au inceput de doi ani, nu s-a plantat la loc nici macar un vlastar.Defrisarile au devenit o marca inregistrata a administratiei locale. Desi in ultima vreme in prim-plan s-a aflat scandalul defrisarii ilegale a teilor de pe bulevardul Stefan cel Mare si Sfant, municipalitatea era restantiera la capitolul spatii verzi dinaintea protestelor sustinatorilor grupului Iasul iubeste teii. Astfel, proiectul de amenajare a zonei Ciric a presupus taierile a sute de arbori de pe versantii din jurul lacului Ciric. Pe mai multe etape, in 2011 si 2012, arborii maturi, de zeci de ani, au fost pusi la pamant pentru a face loc parcajelor incluse in proiectul de amenajare a zonei de agrement Ciric. Al doilea tronson din padurea de la Ciric, defrisat in 2012, este cel pe locul careia a fost montata

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

22.04.2013

instalatia de telescaun. Chiar daca vor trebui sa treaca decenii pana cand defrisarile vor fi compensate prin cresterea altor arbori, pana in prezent, municipalitatea nu a miscat niciun deget. Deocamdata, primaria a plantat doar promisiuni, chiar daca legislatia si acordurile incheiate cu Directia Silvica Iasi obliga administratia locala sa planteze arbori pe o suprafata de trei ori mai mare decat cea defrisata.30 de hectare de promisiuniIn functie de evolutia lucrarilor de la Ciric, in 2011 si 2012, au taiate nu mai putin de 6,5 hectare de padure. In locul acestora ar trebui sa fie plantate in compensare aproape 20 de hectare de padure. Cu toate ca au trecut deja aproape doi ani de la primele taieri de arbori, municipalitatea nu a plantat nimic in schimb. Potrivit reglementarilor, o suprafata forestiera scoasa din uz trebuie compensata prin plantari pe o suprafata de trei ori mai mare. Primaria are un termen de doi ani de la inceputul actiunilor de defrisare pentru a planta alti arbori in loc. Din ce stiu eu, primaria va trebui sa scoata la licitatie actiunea de plantare, si posibil pe cea de achizitie a materialului saditor, pentru ca ea sa fie facuta de specialisti. Deocamdata sunt in acest termen de doi ani, a declarat Corneliu Parascanu, seful Directiei Silvice Iasi. Reprezentantii municipalitatii promit ca undeva in toamna ar putea fi demarate o serie de plantari in compensare pentru defrisarile de la Ciric. Concret, alesii locali promit plantarea nu a 20, ci 30 de hectare de padure. Avem semnat un angajament din momentul in care Ministerul Mediului ne-a dat acordul pentru scoaterea din circuitul silvic. Astfel, dupa finalizarea lucrarilor, va trebui sa trecem la impadurit, in doua cicluri, asa cum s-a stabilit cu Ministerul Mediului si Directia Silvica. Prin urmare, in acest an avem prinsi in buget 200.000 lei cu care vom impaduri 15 hectare, urmand ca restul sa le impadurim anul viitor. Trebuie tinut cont de faptul ca un ciclu propice pentru impadurire este valabil doar in perioada in care se pot face plantari, adica ori primavara, ori toamna, a precizat Sebastian Buraga, purtatorul de cuvant al municipalitatii. Plantarile sunt planificate a se realiza vizavi de zona de agrement Ciric, pe 20 hectare, 10 hectare de teren urmand a fi impadurite in zona Rosetti. Deocamdata nu s-a decis nici macar ce arbori vor fi plantati. /Ecomagazin,http://www.ecomagazin.ro/primaria-este-pusa-pe-distrus-zonele-verzi/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

22.04.2013

O mie doua sute de puieti plantati la groapa ecologica de la Doba Cu ocazia Lunii Padurii, unul din cele mai importante evenimente silvice si ecologice, la Depozitul ecologic Doba a avut loc ieri plantarea unui numar de 1200 pui de stejar pedunculat. In urma plantarii, in jurul gropii se va realiza o perdea vegetala de protectie. La actiune au participat aproximativ 100 de persoane, elevi si cadre didactice de la Scoala gimnaziala Doba, Scoala gimnaziala Dr. Vasile Lucaciu Satu Mare, Scoala gimnaziala nr.10 si Colegiul Tehnic Eliza Zamfirescu Satu Mare, un grup de functionari de la Agentia pentru Protectia Mediului ( APM ) Satu Mare, Primaria Doba si angajatii Depozitului ecologic Doba.Aceasta actiune a avut un dublu impact, pe de o parte elevii au vizitat Depozitul ecologic Doba, ocazie cu care Claudiu Ardelean si Elisabeta Bekessy au prezentat importanta depozitului ecologic si a colectarii selective a deseurilor, iar pe de alta parte au participat efectiv la lucrari de plantare. Specialistii Directiei Silvice au prezentat modul in care se fac plantarile si au asistat efectiv la actiunile de plantare. Actiunea va fi continuata azi, de la ora 12.00, de catre Consiliul Judetean , pe drumul Lazuri- Noroieni. Aceasta actiune de plantare se inscrie in cadrul campaniei de impadurire initiate de APM Satu Mare, Consiliul Judetean Satu Mare si Directia Silvica Satu Mare pentru comunele implicate in proiectul Controlul integrat al poluarii cu nutrienti. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/o-mie-doua-sute-de-puieti-plantati-la-groapa-ecologica-de-la-doba/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

22.04.2013

Teme ABAPrezentarea Manualului Prefectului şi Primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţăJoi, 18 aprilie a.c., în sala Calistrat Hogaş a Palatului Administrativ a avut loc prezentarea Manualului Prefectului şi Primarului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații şi secetă hidrologică.În cadrul evenimentului au fost prezentate măsurile preventive, operative şi de reabilitare care se întreprind la nivel local şi județean în situații de urgență generate de inundații şi secetă hidrologică. Gestionarea situațiilor de urgență generate de astfel de fenomene este o activitate de interes național, având în vedere frecvența de producere şi dimensiunea efectelor acestui tip de risc. “Sunt sigur că toți primarii se vor implica cu deplină responsabilitate în gestionarea activității Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență, am certitudinea că sunt conştienți de rolul şi răspunderea pe care o au în gestionarea acestora şi cu siguranță se vor implica cu pricepere în buna funcționare a activităților din comunitățile pe care le conduc” a declarat prefectul George Lazăr. Ziar /Piatra Neamț, http://www.ziarpiatraneamt.ro/prezentarea-manualului-prefectului-si-primarului-pentru-managementul-situatiilor-de-urgenta/

S-a prezentat manualul prefectului şi primarului pentru managementul situaţiilor de urgenţăSăptămâna aceasta, la sediul Prefecturii Neamț, a fost prezentat manualul prefectului şi primarului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații şi secetă hidrologică, de către reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Siret. În cadrul evenimentului au fost prezentate măsurile preventive, operative şi de reabilitare care se întreprind la nivel local şi județean în situații de urgență generate de inundații şi secetă hidrologică. Gestionarea situațiilor de urgență generate de astfel de fenomene este o activitate de interes național, având în vedere frecvența de producere şi dimensiunea efectelor acestui tip de risc. „Sunt sigur că toți primarii se vor implica cu deplină responsabilitate în gestionarea activității comitetelor locale pentru situații de urgență. Am certitudinea că sunt conştienți de rolul şi răspunderea pe care o au în gestionarea

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

22.04.2013

acestora şi cu siguranță se vor implica cu pricepere în buna funcționare a activităților din comunitățile pe care le conduc”, a spus prefectul George Lazăr. /Evenimentul regional al Moldovei, http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/Moldova/s-a-prezentat-manualul-prefectului-si-primarului-pentru-managementul-situatiilor-de-urgenta--81870.html

APA NOASTRĂ NU E PE PLACUL AMERICANILOREste vitală şi noi, nemțenii, o plătim scump. Ni se spune că avem destulă şi că este de cea mai bună calitate. Alții îndrăznesc să aibă altă părere. Cu sprijinul mai multor grupuri de parteneri, World Resources Institute (WRI) din SUA a realizat programul “Aqueduct”, pentru a ajuta companiile, investitorii, guvernele şi mai ales comunitățile locale să înțeleagă că lipsa apei reprezintă un risc major (risc, care, în anii următori, ne va da din ce în ce mai mult de furcă!) şi să adopte măsuri. În ianuarie 2013, WRI a lansat un atlas al riscurilor legate de sursele de apă (www.aqueduct.wri.org). Organizația americană se bazează pe specialişti de la: Columbia University, Global Water Strategies, Nanjing University, National Geographic, Pacific Institute, The Nature Conservancy, U.S. Environmental Protection Agency, University of Michigan, University of North Carolina, University of Virginia sau Yale University.AriditateSeceta prelungită din ultimii ani şi-a pus amprenta în mod semnificativ asupra județului. Conform specialiştilor americani (care au folosit date statistice din intervalul 1901-2008), județul Neamț se încadrează la categoria riscului mediu spre înalt, situație marcată cu portocaliu pe hartă. Mult mai bine decît noi, stau, de pildă, cei din Iaşi sau Botoşani, a căror situație este marcată cu galben. Chestiunea este îngrijorătoare, în special datorită faptului că ariditatea are un impact major în agricultură, adică, mai pe româneşte, afectează direct hrana noastră a tuturor, acum şi în următorii ani. Trebuie totuşi precizat că într-o situație similară se află şi zone importante din țări precum Germania, Belgia, Cehia, Slovacia sau Polonia, oarecum mai bine stînd doar Franța şi Ucraina.Inundaţii

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

22.04.2013

Inundațiile constituie un risc major în România, consideră specialiştii din SUA. Riscul atinge nivelul său maxim în nordul Moldovei, în județele Neamț, Suceava, Bacău şi Vaslui. Oamenii de ştiință americani, care au utilizat date statistice din intervalul 1985-2011, l-au catalogat ca un risc extrem şi l-au marcat pe hartă cu culoarea roşu intens. Nicăieri în Europa nu mai există o astfel de zonă, niveluri similare de risc fiind considerate a exista în India, Pakistan, sudul Chinei sau unele zone din America de Sud.CalitateDeşi sîntem permanent informați de calitatea extraordinară a apei din Neamț, specialiştii din SUA consideră tocmai contrariul. Ei încadrează calitatea apei de la noi la nivelul riscului mediu spre înalt, marcat pe hartă cu portocaliu. O situație similară se întâlneşte în zona delimitată de oraşele Arad şi Oradea, sau una chiar mai gravă în arealul Râmnicu Vâlcea-Piteşti-Bucureşti. Chiar dacă unele zone similare apar şi în Germania, Italia, Franța sau Spania, asta nu ar trebui să ne facă să ne închipuim că nu sînt necesare măsuri de corectare, mai ales că este vorba de sănătatea noastră a tuturor.CantitateȘi cantitatea de apă de care dispune județul Neamț este categorisită tot la nivelul de risc mediu spre înalt. Situația este general valabilă pe teritoriul României şi chiar al Europei. Probleme mai grave apar doar în zonele de deşert din nordul Africii, sudul Asiei sau în cele două Americi.Surse ecologiceAmericanii consideră că, în Neamț, apa   provenind din surse sigure, ecologice este la nivelul cel mai de jos, marcat cu roşu intens pe hartă. De altfel, întreaga Europă stă cam la fel de prost din acest punct de vedere, deci putem spune, cu mâna pe inimă, că… ne încadrăm în normele europene. Unicele surse sigure de apă neafectată de poluare de pe planetă sînt situate în nordul extrem şi în Antarctica.„Nu-i dracul chiar atât de negru”Reprezentanții Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Neamț îi contrazic pe oamenii de ştiință americani. Ei recunosc că risc de inundații există oricând, dar întăresc ideea că s-au realizat şi lucrări de combatere a acestui risc. De asemenea, ei mai afirmă că nu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

22.04.2013

putem vorbi de o lipsă de calitate a apei, atît timp cît practic nu mai avem poluatori importanți. „Apărare împotriva inundațiilor cu risc zero nu există. După 2010, în Neamț, s-au investit 500 de miliarde pentru lucrări de apărare. Pe bazinul Siret, unde am avut probleme în 2005, 2008 şi 2010, avem executate lucrări în localitățile unde am fost pagube importante: Doljeşti, Tămăşeni şi Roman. Avem autorizație de construire pentru zona Gâdinți şi proiect în curs de promovare pentru comuna Ion Creangă. Pe Bistrița, unde se manifestă cunoscutul fenomen de zăpor, avem un tronson de dig de 1,3 kilometri în localitatea Dreptu-Poiana Teiului. Lucrarea e în derulare şi, finalmente, se va întinde pe 15,6 kilometri, pentru a proteja zona Borca-Farcaşa-Poiana Teiului. Și Târgu Neamț este rezolvat, datorită digurilor realizate pe ambele maluri ale Ozanei. În afară de acestea, mai sunt 37 de lucrări în diferite faze de promovare”, spune Ioan Păvăleanu, directorul SGA Neamț.„Avem viaţă în râuri…”„Cât priveşte calitatea apelor de suprafață nu cred că putem vorbi despre o situație dificilă, în condițiile în care practic surse de poluare nu mai există. Toate stațiile de epurare au fost modernizate, iar industrie nu prea mai avem. Conform datelor noastre, calitatea apei din râurile mari se situează în clasa a doua, din cinci clase cât cuprinde normativul european. Noi spunem că dacă avem viață în râu totul este în regulă. Nici sursele utilizate pentru apa potabilă nu ridică probleme având în vedere că majoritatea sunt subterane”, a declarat Ioan Păvăleanu.„Eu nu mă uit pe site-uri”Directorul general al Companiei Județene Apa Serv spune că are nevoie de o solicitare în baza Legii 544/2001, pentru a furniza date despre calitatea apei din județ, deşi informația este evident vitală pentru fiecare cetățean în parte. Cătălin Dughir ne mai asigură că nu frecventează site-uri de internet. „Nu ştiu cine este acest grup de care spuneți dv. Opinii despre calitatea apei din județ vă pot oferi, doar dacă îmi faceți un document scris. Eu nu mă uit pe site-uri. Sunt organe abilitate în fața cărora răspund. Puteți tipări datele folosite de ei şi vă pot răspunde în baza unui act scris pe care mi-l trimiteți. Nu e niciun fel de problemă. Calitatea apei este în regulă, altfel ar fi existat semnale”, a precizat Ionuț Cătălin Dughir. Că directorul general Apa Serv nu consultă

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

22.04.2013

site-uri de internet am constatat şi noi. Nici măcar site-ul companiei pe care o conduce. Acesta are inclus un buton intitulat „Buletin de analiză a calității apei”, dar acesta afişează doar o hartă a județului. Educativ… /Mesagerul de Neamț, http://mesagerulneamt.ro/apa-noastra-nu-e-pe-placul-americanilor/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABAAstăzi au fost ecologizate malurilor râurilor în judeţul HarghitaAu participat 3000 de elevi, angajați ai instituțiilor locale şi voluntari.Acțiunea de ecologizare la care au participat mai multe organizații de mediu, a fost supravegheată de Secția de Gospodărire a Apelor Harghita. Au fost strânse obiecte dintre cele mai diverse, de la ambalaje de plastic, la haine degradate, saltele sau wc-uri, iar voluntarii au făcut apel la păstrarea curățeniei. /Radio Mureş HR, http://www.radiomures.ro/stiri/astazi_au_fost_ecologizate_malurilor_raurilor_in_jude_ul_harghita.html /Ziarul Hargita Nepe, data: 22.04.2013, Ziar local in limba maghiara din Miercurea Ciuc.

Primarii au primit manualul pentru situatii de urgenta La şedința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență care a avut loc zilele trecute în prezența reprezentantului Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice - consilier superior Gigi Dragu, directorului ABA Olt, Ion Stoenescu, Grupului de suport tehnic pentru inundații al SGA Vâlcea şi membrilor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, a fost prezentat Manualul Primarului, care oferă îndrumare pentru gestionarea situațiilor de urgență în caz de inundații şi secetă hidrologică. În cadrul acestei şedințe, directorul ABA Olt a prezentat o informare privind efectele fenomenelor hidro-meteo periculoase în perioada 3 – 16 aprilie. Manualul Primarului este important şi din perspectiva faptului că, din 2010, țara noastră are aprobată Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu şi lung. Manualul vine în sprijinul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

22.04.2013

activităților desfăşurate de autoritățile locale pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații şi se adresează primarilor, în calitate de preşedinți ai Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență, precum şi celorlalți membri ai acestor comitete. Acest manual sintetizează măsurile preventive, operative şi de reabilitare care se întreprind la nivel local în situații de urgență generate de inundații şi secetă hidrologică. Manualul Primarului cuprinde modele de raportare în vederea realizării fluxului informațional între Comitetele Locale pentru Situații de Urgență şi Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. În anexe este prezentat conținutul-cadru al Planului local de apărare împotriva inundațiilor şi Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de intervenție operativă a deținătorilor de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor, precum şi a Comitetului Local pentru Situații de Urgență. /Impact Real, http://www.impactreal.ro/2013042114523/Primarii-au-primit-manualul-pentru-situatii-de-urgenta.html

Teme similareCorabia în CAO: Staţie de epurare şi reţea nouă de apă Stație de epurare şi înlocuirea rețelei de apă veche de 30 de ani, acestea sunt principalele beneficii pe care locuitorii oraşuluiCorabia le vor avea după ce consiliul local al oraşului va intra în Compania de Apă. Reprezentanții Primăriei Corabia spun că au făcut toate demersurile care depind de ei pentru a adera la Compania de Apă Olt, ultimul pas urmând să fie făcut de Consiliul de Administrație al organizației județene.„Suntem pe ultima sută de metri cu intrarea în Compania de Apă Olt. Este o hotărâre a consiliului local prin care ne-am afiliat la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară, este şi o hotărâre a Consiliului Județean. Le-am făcut toate dosarele, a venit şi o comisie care a văzut obiectivele noastre în teritoriu. Consiliul de Administrație al Companiei de Apă urmează să ia decizia. Proiectul este făcut, acum e mingea în terenul dânşilor. Am avut şi o şedință la primărie cu domnul preşedinte al CJ, Paul Stănescu, şi am întrebat ce mai

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

22.04.2013

trebuie făcut. Dumnealui a răspuns că mai trebuie doar această decizie a CAO”, a declarat Marian Căroi, directorul Societății „Utilități Publice” Corabia. Consiliul Local Corabia a fost acceptat în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Oltul”, în septembrie 2012, acesta fiind un prim pas pentru ca oraşul din sudul județului să se înscrie în Compania de Apă şi să acceseze fonduri europene pentru introducerea şi înlocuirea rețelelor de alimentare cu apă şi canalizare. „Scopul acestei afilieri este accesare de fonduri europene, acel masterplan la nivel de județ pentru introducerea de apă şi canalizare. Știu că e prevăzută suma de 38 de milioane de euro pentru lărgirea rețelei de apă, stație de epurare şi pentru înlocuirea rețelei vechi de peste 30 de ani”, a mai spus Căroi. Noua administrație a oraşului Corabia, condusă de primarul Iulică Oane, nu mai vrea să piardă trenul pentru accesarea fondurilor europene şi a solicitat înscrierea în Compania de Apă Olt. Oraşul Corabia a fost printre primele care s-au înscris în ADI, însă, primarul de la acea vreme, Ștefan Pârlea, a decis retragerea. Prin retragerea din Compania de Apă, Corabia a pierdut deja 28 de milioane de euro. În cadrul Companiei de Apă se fac deja planuri pentru investițiile din cea de-a doua etapă de accesare a fondurilor europene, între 2014 şi 2020. /Gazeta Noua, http://www.gazetanoua.ro/index.php?mod=stiri&id=19633&title=Corabia-in-CAO:-Statie-de-epurare-si-retea-noua-de-apa.html

Teme de mediuCampanie de plantare de copaci, cu ocazia Zilei Internaţionale a Pământului Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Gorj va marca Ziua Internațională a Pământului printr-o acțiune de plantare de copaci. Evenimentul este programat să aibă loc luni, pe 22 aprilie, la ora 10:00, pe Dealul Bujorăscu, pe traseul care leagă municipiul Târgu Jiu de municipiul Motru, într-o zonă afectată de alunecările de teren. La acțiune vor participa funcționari din cadrul APM Gorj, 50 de elevi de la Școala Ciuperceni şi de la Liceul numărul 5 Târgu Jiu, precum şi angajați ai Exploatării Miniere Motru. Direcția Silvică Gorj va pune la dispoziție 700 de puieți de salcâm, iar Secția Drumuri Naționale Târgu Jiu va asigura utilajele. Potrivit reprezentanților APM, pe lângă marcarea Zilei

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

22.04.2013

Pământului, această acțiune are drept scop stabilizarea terenului din zona afectată de alunecări de pământ, îmbunătățirea calității aerului şi diminuarea efectului de seră responsabil de schimbările climatice. /Gazeta de Sud, http://www.gds.ro/Societate/2013-04-19/Gorj%3A+Campanie+de+plantare+de+copaci%2C+cu+ocazia+Zilei+Internationale+a+Pamantului

Cu ajutorul SC Pieţe Prest şi al Direcţiei Silvice, Angajaţii CEZ Distribuţie au ecologizat o zonă forestieră Angajații CEZ Distribuție au ecologizat o zonă forestieră din Râmnicu Vâlcea, marcând astfel Luna Curățeniei. Astfel, electricienii de la CEZ Distribuție au curățat o suprafață de 500 de metri pătrați în zona forestieră situată la capătul străzilor Toamnei, Cetății şi Damian Ureche. Ei au fost sprijiniți de Primăria municipiului Râmnicu Vâlcea şi le-au fost alături angajați de la Direcția Silvică Vâlcea şi SC Piețe Prest. De asemenea, SC Piețe Prest le-a oferit electricienilor de la CEZ Distribuție unelte corespunzătoare. Aşa că voluntarii de la CEZ au demonstrat spirit civic şi grijă față de mediu, ecologizând o zonă forestieră spre beneficiul locuitorilor din municipiu. Cu sprijinul Primăriei Râmnicu Vâlcea, puțin efort, dar multă voie bună şi conştiința unui mediu înconjurător curat, electricienii au curățat liziera pădurii pentru a întâmpina zilele însorite cum se cuvine şi a oferi locuitorilor oraşului un spațiu verde mai primitor. Aceştia speră ca toți vâlcenii care îşi vor petrece timpul liber în această zonă să se bucure de rezultatele acestei acțiuni, dar şi să ia un bun exemplu de grijă față de mediu. Directorul executiv CEZ Distribuție, Doina Vornicu, s-a declarat un suporter necondiționat al acțiunilor de responsabilitate ecologică din această perioadă: „Simțim o reală responsabilitate față de comunitățile locale în care operăm, cu atât mai mult dacă vine vorba despre calitatea vieții noastre şi a mediului înconjurător. Acțiunile de ecologizare reprezintă deja o tradiție pentru companie şi ne oferă o satisfacție deosebită. Parteneriatul cu Primăria Râmnicu Vâlcea ne-a oferit încă o dată ocazia să punem umărul la un mediu mai curat pentru noi şi copiii noştri”. /Viata Valcii, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/45-univers-

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

22.04.2013

valcean/14314-cu-ajutorul-sc-piee-prest-i-al-direciei-silvice-angajaii-cez-distribuie-au-ecologizat-o-zon-forestier.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURITeme ABAABA Crisuri lucreaza la cel de-al doilea Plan de Management al Bazinului Hidrografic CrisuriAdministrația Bazinală de Apă Crişuri anunță calendarul şi programul de lucru privind activitățile de participare a publicului în scopul realizării celui de-al doilea Plan de Management al Bazinului Hidrografic Crişuri (Planul MBHC). Planul MBHC are ca scop fundamentarea acelor măsuri, acțiuni, soluții sau lucrări prin care se ating şi se mențin obiectivele de mediu, se identifică presiunile antropice importante, precum şi impactul activităților umane asupra stării apelor de suprafață şi subterane. De asemenea, Planul MBHC are un rol important în ceea ce priveşte stabilirea măsurilor cu rol de diminuare a efectelor negative ale presiunilor antropice şi pentru reducerea poluărilor pentru perioada 2015-2021.Directiva Cadru Apă 2000/60/EC este instrumentul legal care defineşte apa ca pe un patrimoniu ce trebuie protejat, tratat şi conservat ca atare. Această directivă asigură cadrul necesar gospodăririi durabile a apei, ceea ce presupune gestiunea cantitativă şi calitativă, având ca scop atingerea „stării bune” a apelor. Directiva Cadru Apă este pusă în practică, în fiecare stat membru UE, prin Planurile de Management Bazinale.Cea mai bună cale de protecție şi îmbunătățire a mediului acvatic este cea de implicare activă a fiecăruia dintre noi. În acest sens, calendarul şi programul de lucru pentru implementarea Directivei privind Apa acordă o importanță deosebită consultării publicului. Astfel, până în data de 22 iunie 2013, publicul poate consulta calendarul de lucru pe adresa: http://www.rowater.ro/dacrisuri/Planul%20de%20Management%20Bazinal%20Crisuri.O primă sinteză privind problemele importante de gospodărire a apelor se va elabora până cel târziu în luna decembrie 2013. După publicarea sintezei, în perioada decembrie

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

22.04.2013

2013-iunie 2014, vor avea loc consultări publice. Până la finele anului 2014, A.B.A Crişuri va publica proiectul Planului MBHC pentru a putea fi dezbătut în consultările publice din perioada decembrie 2014-iunie 2015.În anul 2013 caracterizarea corpurilor de apă de suprafață şi subterane urmează să fie reactualizată în conformitate cu cerințele Directivei, având în vedere identificarea şi analiza presiunilor semnificative, impactul acestora asupra stării corpurilor de apă, analiza economică a utilizării apei, precum şi registrul zonelor protejate. Pe baza acestei analize se va elabora o sinteză pentru bazinul hidrografic Crişuri, care va conține aspectele legate de problemele importante în domeniul gospodăririi apelor, document care va fi publicat în decembrie 2013 pe website-ul Administrației Bazinale de Apă Crişuri şi va fi disponibil pentru o perioadă de cel puțin 6 luni (22 decembrie 2013 – 22 iunie 2014), în scopul informării şi consultării factorilor interesați şi publicului larg. “Prin acest proces de consultare se urmăreşte obținerea opiniilor celor interesați asupra problemelor importante identificate în bazinul hidrografic Crişuri. Comentariile şi observațiile, care vor fi făcute, vor sta la baza îmbunătățirii documentului.” informează Claudiu Oros, director tehnic Resurse de Apă şi Planuri de Management A.B.A Crişuri.În anul 2012, în bazinul hidrografic Crişuri au fost monitorizate 70 de râuri. (corpuri de apă) care au fost împărțite în: 58 de corpuri de apă naturale, 11 corpuri de apă puternic modificate şi un corp de apă artificial . Rezultatele arată că, din cele 58 de corpuri de apă naturale monitorizate în 2012, 45 se încadrează în starea ecologică bună, reprezentând 77.6 %, 12 se încadrează în starea ecologică moderată, reprezentând 20.7 %, şi un corp de apă este în starea ecologică proastă, reprezentand 1.7 %.În bazinul hidrografic Crişuri există 111 de agenți economici potențial poluatori, totalizând un număr de 141 surse de ape uzate din care, 36 unitati cu emisii neepurate si 105 unitati cu emisii epurate. De la cele 141 de surse de ape uzate , laboratorul A.B.A Crişuri a recoltat un numar de 430 probe de apă uzată şi a efectuat analize fizico-chimice. Astfel, din totalul de 105 stații de epurare, 42 stații de epurare au avut o funcționare corespunzătoare, reprezentând 40 % din total, iar celelalte 63 de stații de epurare au avut o funcționare necorespunzătoare, reprezentând 60 % din total. Lungimea totală de cursuri de apă monitorizată în 2012 a fost de 1503,57 km, din care,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

22.04.2013

78.1% sunt în stare ecologica buna, 21.1 % sunt în stare ecologică moderată şi 0.8 % în stare ecologică proastă. “Normele europene, stabilite prin Directiva Cadru privind Apa, impun ca până în 2015 în toate țările membre UE resursa de apă să atingă o stare ecologică bună. Rezultatele laboratorului indică faptul câ, în bazinul hidrografic Crişuri, 78% din cursurile de apă se încadrează în stare bună. Cu alte cuvinte, obiectivul de calitate impus de normele europene este realizabil.” informează Claudiu Oros.Stabilirea categoriilor de calitate s-a realizat prin compararea valorilor obținute cu cele prevăzute de lege. Pe baza elementelor de calitate sunt cinci stări ecologice pentru râuri, şi anume: stare foarte bună (clasa I), stare bună (clasa II), stare moderată (clasa III), stare slabă (clasa IV) şi stare proastă (clasaV). Al doilea Plan de Management al Bazinului Hidrografic Crişuri (2015-2021) se va finaliza în decembrie 2015 şi se va publica pe website-ul Administrației Bazinale de Apă Crişuri. Primul Plan MBHC a fost publicat în anul 2004 şi a fost supus procedurii de Evaluare Strategică de Mediu (SEA) şi procedurii de obținere a avizului de mediu în vederea aprobării acestuia prin Hotărâre de Guvern. /CRIS TV, http://www.cristv.ro/2013/04/aba-crisuri-lucreaza-la-cel-de-al-doilea-plan-de-management-al-bazinului-hidrografic-crisuri

Planul de Management şi calitatea apelor în Bazinul Hidrografic CrişuriAdministraţia Bazinală de Apă Crişuri anunţă calendarul şi programul de lucru privind activităţile de participare a publicului în scopul realizării celui de-al doilea Plan de Management al Bazinului Hidrografic Crişuri. O primă sinteză privind problemele importante de gospodărire a apelor se va elabora până cel târziu în luna decembrie 2013; după publicarea acesteia, în perioada decembrie 2013-iunie 2014, vor avea loc consultări publice. /INFORMATIA DE BIHOR, http://www.informatiadebihor.ro/actualitate/8112-planul-de-management-i-calitatea-apelor-in-bazinul-hidrografic-criuri.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

22.04.2013

Teme ABAElevii - responsabili şi implicaţi faţă de naturăÎn şcolile gimnaziale şi licee s-a derulat, recent, proiectul de educație pentru mediu "Protejăm natura pentru viață”, inițiat de Ministerul Pădurilor, Apelor şi Pisciculturii, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale. În județul Mureş au fost implicate Școala Gimazială "Europa”, Târgu-Mureş şi Școala Gimnazială "Alexandru Ceuşianu”, Reghin, care au desfăşurat activități complexe şi interesante, conform calendarului proiectului. Acestea au constat în acțiuni de ecologizare a râului Mureş la Târgu-Mureş şi Reghin, plantări de puieți, expoziții de picturi/desene/ afişe pe teme de protecția mediului, vizite la obiective de gospodărire a apelor (laboratoare de analize fizico-chimice şi biologice, prize de apă, baraje şi lucrări de apărare împotriva inundațiilor), organizate şi desfăşurate pentru elevi, ei fiind iubitori de natură şi de activități în aer liber. Toate au contribuit, în acelaşi timp, la dezvoltarea implicării civice şi a voluntariatului la elevi. Administrația Bazinală de Apă Mureş şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureş au fost alături de elevi şi dascăli, sprijinind şcolile în derularea activităților. Totodată, au înmânat diplome elevilor şi cadrelor didactice la sfârşitul proiectului, susținea Călin Fokt, purtător de cuvânt Administrația Bazinală de Apă Mureş. Lansat de ministrul delegat, Lucia Ana Varga, proiectul a avut drept scop formarea şi educarea tinerilor în spiritul respectului pentru natură şi asumarea responsabilităților de către aceştia în ce priveşte gestionarea rațională a resurselor naturale cu o mare importanță în viața noastră: apa şi pădurea. ,,Educația stă la baza dezvoltării noastre ca indivizi şi ca societate. Este important să aflăm care este rolul şi impactul naturii în viața noastră şi să o tratăm cu respect şi considerație. Calitatea vieții noastre depinde de cum gestionăm relația pe care o avem cu natura, de cât ne implicăm în protejarea ei şi de felul în care folosim resursele naturale în fiecare zi. Apa şi pădurea sunt prezente în viața noastră prin efectele pe care le au asupra sănătății şi calității vieții. Copiii de astăzi sunt prezentul României şi vor crea viitorul, ei trebuie să fie înformați şi învățați să respecte natura. Am avut surpriza plăcută ca foarte mulți elevi, aproximativ 17.000, din peste 180 de şcoli, coordonați de cadrele didactice, au îmbrățişat acest proiect. Principalul rol în educația tinerilor îl are şcoala, dar cred că, alături de şcoală, sunt chemate şi alte instituții, ONG-uri să sprijine

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

22.04.2013

demersul educațional, pe diverse componente, iar noi, prin instituțiile subordonate, ne-am asumat acest fapt, pe care îl considerăm vital”, declara ministrul delegat. /Cuvântul Liber MS http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=69430

"Dunărim cu Dunărea”...Alături de munți, dealuri, câmpii, mare, râuri, fluviul Dunărea întregeşte lucrarea capodoperă de estetică a peisajului, cu care Dumnezeu, Creatorul Suprem, a binecuvântat țara numită România! De la izvoare până la vărsarea în Marea Neagră, Dunărea călătoreşte prin 10 țări, iar de la intrarea ei în țară, pe la Baziaş, şi până ajunge la... liman, să primească îmbrățişarea Mării, are de... mers 1.075 de kilometri! Aproape de Tulcea, Dunărea lasă României, în semn de drag, un cadou rar, cum puține țări se pot lăuda că au: Delta, cu paradisul ei, azi, aproape pierdut! La granița județelor Călăraşi şi Ialomița, Dunărea ar putea să scurteze drumul, s-o ia la dreapta, să traverseze județul Constanța, dar, parcă de drag de aceste locuri îşi mai prelungeşte şederea (de fapt... trecerea!) în România, aşa că o ia spre Mare pe drum ocolit! Îi salută din... mers, când mai lin, când mai grăbit, pe brăilenii, gălățenii, tulcenii aşezați pe bănci ori plimbându-se pe faleze! Câteodată, rar, mai... iese şi ea la o "plimbare” pe faleze... Ce bine ar fi ca valurile Dunării să nu ajungă niciodată să se "plimbe” în locul oamenilor, pe falezele, promenadele oraşelor dunărene, şi doar "Valurile Dunării”, nemuritorul vals al lui Ivanovici să se reverse dinspre chioşcurile de unde se aud cântând alămurile fanfarelor! Acest aprilie capricios, cu ploi, cu zăpezi topite brusc şi cărate din munții Europei de afluenți, au mărit debitul Dunării până la cote alarmante. Pe alocuri, aceste cote au fost depăşite. De la Baziaş la Gura Văii (Porțile de Fier), în defileu, versanții muntelui despicat de apele Dunării sunt ca nişte diguri urişe care fac imposibilă ieşirea din matcă, dar de la Porțile de Fier şi până la Galați, de câteva zile există un pericol (în creştere) de viituri, de inundații. Din fericire, cel puțin până acum, când scriu, Dunărea doar a schițat o amenințare, făcând câțiva paşi pe faleza Galațiului, într-o "plimbare” pe care toată lumea o doreşte cât mai scurtă! Pericolul major de inundații e încă mare pentru Galați şi, de fapt, pentru toate județele de la Dunăre. Doamne, fereşte, de o creştere mai mare a debitului, care să rupă diguri, unele chiar rezistente, solide, altele, improvizate! Am citit

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

22.04.2013

prin ziare că pericolul inundării Galațiului, mai ales a oraşului de jos, i se pune-n cârcă lui Ceauşescu, care a ordonat o lucrare catastrofală, un dig de apărare cu înălțimi diferite (un mal de 7,58 m şi celălalt, dinspre oraş, de 6,50 m), fapt care duce inevitabil la revărsarea apelor peste oraş. Oare de ce, vreme de 23 de ani, nu s-a reparat greşeala lui Ceauşescu, fie prin înălțarea malului de 6,50 m, fie prin demolarea versantului (că tot e ceauşist!) de 7,58 m? Mai ales că acum aproape 3 ani, la inundațiile din vara lui 2010, o parte a oraşului a fost salvată de la înec în ultima clipă, prin efortul a 1.400 de militari, pompieri, jandarmi, ajutați de voluntari, care au supraînălțat digul de beton cu saci cu nisip. Dar, poate, munca eroicilor militari şi voluntari ar fi fost în zadar, poate că apele ar fi răzbit sacii de nisip, dacă un om, un simplu om n-ar fi îmblânzit furia apei printr-o mutare deşteaptă! Sandu Gheorghiu, din comuna Șendreni, i-a sugerat premierului de-atunci să deschidă ecluza de la Agigea, pentru ca surplusul de apă să deverseze acolo şi debitul să scadă. Ministrul de resort a dat ordinul respectiv şi astfel partea din oraş (peste 200 de firme, Comcereal, Laminorul de tablă etc.) amenințată de inundație a fost salvată. Din păcate, "cazul Dunărea” nu e unul singular! Nu ne purtăm deloc frumos cu aceste daruri: nici marea, nici munții, nici apele, nici câmpiile, nici dealurile cu frumusețile şi bogătiile lor nu constituie obiectul atenției, grijii, interesului general-național, al purtării de grijă, al valorificării resurselor în folosul acestei țări şi al oamenilor ei! De ce se caută în trecut vinovați de marasmul în care se zbate țara, când prezentul celor 23 de ani e mai la îndemână? De ce acuzatorii nu-şi activează privirile simultan, şi spre bârnă, şi spre pai? În această ordine! Bine că nu sunt puşi la zid, alături de Ceauşescu, împăratul Traian şi Apolodor din Damasc, care s-au limitat la construirea unui pod peste Dunăre, la Drobeta, în loc să se ocupe şi de regularizarea apelor Danubiului, până la Pontul Euxin! Sau, MS Regele Carol I, care, în loc să se ocupe de sisteme de irigații, de îndiguiri la Dunăre, în 15/27 mai 1877 asculta bubuitul tunurilor şi făcea critica muzicală ("asta-i muzica ce-mi place!”) pe malul Dunării, la Calafat! ...Pornesc într-o croazieră pe Dunăre, legănat de amintiri! Fac o "escală” în fața unei fotografii rare, în sepia, de pe insula Ada Kaleh. O străduță cu macadam. O casă mai răsărită, o cafenea, chiar la stradă. Peste drum, terasa cafenelei, cu mese şi scaune de nuiele. Parcă din clipă-n clipă instantaneul urmează să iasă din stopcadru şi să prindă

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

22.04.2013

viață, oamenii să iasă din încremenirea "ca la fotograf”, să se mişte firesc, prin "cadru”. Aroma de cafea turcească pluteşte vălurit în aer, urmând parcă unduirile ca de cadână ale manelelor (frumoase cântece turceşti de dragoste), revărsate în surdină din pâlniile patefonului... Iubesc (amintirea insulei) Ada Kaleh, dar nu am cum să nu iubesc şi "ctitoria ceauşista” Porțile de Fier, chiar dacă ea, ridicându-se din ape, la lumină, pentru a produce lumină, a scufundat insula în adâncurile întunecate ale Dunării. Ei, dar cât "mai avem Carpați şi-o apă tutelară/Și râuri ce nu vor sa curgă-afară”, "bucuroşi le-om duce toate”, dacă-i pace! Tot scriind despre Dunăre, despre bune, despre rele, mi-am amintit un cântec frumos, de pe la sfârşitul anilor ’70, un cântec pe versurile lui Paul Tutungiu, cântat de "matrozul” Vasile Șeicaru în Cenaclul Flacăra: "Fie pâinea rea sau bună/ Dunărea ne este mumă/Fie pâinea bună, rea/Dunărim cu Dunărea/Câți băură apa sfântă/Graiul Dunării cuvântă/ Carpații la zei cum cresc/Graiul Dunării vorbesc”. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=69397

Teme similareAcţiune de ecologizare: Elevii şi tinerii din Ciugud au colectat peste 21 de metri cubi de deşeuri menajere de pe albia râului MureşElevii Școlii Generale cu clasele I-VIII Ciugud şi tinerii din comună au participat sâmbătă dimineața la ecologizarea râului Mureş. Acțiunea a pornit din Limba şi s-a încheiat în Drâmbar, reuşindu-se strângerea a peste 21 de metri cubi de deşeuri menajere. În fiecare an, copiii colectează peste două camioane de deşeuri. “Ne bucurăm să vedem, că de la un an la altul, scade volumul de gunoi colectat, ceea ce înseamnă ca lumea înțelege şi nu mai aruncă lucrurile nefolositoare în albia râurilor. Mă bucură şi mai mult faptul că nu mai strângem gunoiaiele aruncate de ciugudeni, ci strangem mizeriile aduse de Mureş din alte părți. Facem această actiune de mai mulți ani pentru că râul Mureş este un dar de la Dumnezeu. Pentru parinții noştri, râul Mures a reprezentat un loc de relaxare, educație şi distracție şi ne dorim ca şi urmaşii nostri să-l prețuiască. Vrem să rămână un colț de rai şi nu un loc unde altii îşi depozitează gunoaiele”, ne-a precizat Gheorghe Damian, primarul comunei Ciugud. La finalul evenimentului, voluntarii au fost racompensați cu apă, sucuri şi mici dar şi cu un meci fotbal pe terenul din localitate.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

22.04.2013

Parteneri în aceste eveniment au fost Primăria Ciugud, Școala Generală cu clasele I-VIII Ciugud, Asociația Sportivă “Activ Sport” Ciugud, Asociația Limbenii, Asociatia Dreptateşi Adevăr, Crucea Roşie Alba şi Salprest SRL Alba Iulia. Sâmbăta viitoare o astfel de activitate se va desfăşura în Drâmbar, Teleac şi Hăpria. /Alba24 AB, http://alba24.ro/foto-actiune-de-ecologizare-elevii-si-tinerii-din-ciugud-au-colectat-peste-21-de-metri-cubi-de-deseuri-menajere-de-pe-albia-raului-mures-184159.html

Peste 130 de participanţi sunt deja înscrişi la Mureş MarathonÎmpătimiții de rafting şi constructorii de caiace şi canoe sunt aşteptați, sâmbătă, la singurul festival pe ape repezi din România.Manifestarea a ajuns la a patra ediție, iar organizatorii promit multă adrenalină. Nu există limită de vârstă la înscrieri, spune unul dintre organizatorii Mureş Marathon, Komaromi Istvan. Premiile în valoare de 600 de mii de lei sunt, în mare parte, sub formă de echipamente. Înscrierile pentru Mureş Marathon se fac pe site-ul evenimentului sau chiar în ziua concursului, în localitatea Răstolița. /Radio Mureş MS, http://www.radiomures.ro/stiri/peste_130_de_participan_i_sunt_deja_inscri_i_la_mure_marathon.html

Adrenalină şi senzaţii tari în cadrul Mureş Marathon 2013Cel mai important eveniment sportiv organizat anual în Defileul Mureşului, Mureş Marathon, va avea loc de azi şi până dumninică, evenimentul ajungând la ediția a patra, una care se anunță a fi extrem de spectaculoasă.Startul la „Mureş Marathon” se va da în comuna Meştera, mâine, de la ora 14.00, iar finish-ul, în Răstolița. Distanța pe care trebuie să o parcurgă fiecare concurent sau echipaj este de 24 de kilometri. După terminarea maratonului concurenții vor putea participa la concursul de slalom pe ape repezi pe râul Mureş, care va fi organizat în localitatea Răstolița. Participanților li se asigură gratuit spațiu pentru cazarea cu cortul. Echipamentul trebuie asigurat de fiecare participant, iar purtarea vestelor de salvare şi a căştilor de protecție pe tot parcursul concursului este obligatorie, din motive de siguranță. Echipamentul trebuie asigurat de fiecare participant la Mureş Marathon,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

22.04.2013

astfel că dacă driți să luați parte la cel mai interesant eveniment de acest gen organizat în județul nostru, să nu uitați să fiți pregătiți nu doar fizic şi psihic pentru competiția din acest weekend. Taxa de înregistrare este de 35 de lei şi se achită la fața locului, în dimineața concursului, la punctul de înregistrare. Fiecare participant care a plătit taxa de înscriere va primi un tricou Mureş Marathon şi o diplomă de participare./Adevărul de Seară MS, http://adevarul.ro/locale/targu-mures/adrenalina-senzatii-tari-cadrul-mures-marathon-2013-1_5170fe65053c7dd83f246d43/index.html

Proiect de 50.000 de lei al Consiliului Judeţean Alba pentru reabilitarea fântânilor şi izvoarelor publice din judeţConsiliul Județean Alba a demarat un nou proiect ce vizează reabilitarea arhitecturală a izvoarelor şi fântânilor publice din județ. Pentru acest an au fost alocați 50.000 de lei din bugetul propru al Consiliului Județean Alba, urmând ca proiectul să înceapă cu reabilitarea câte unui astfel de obiectiv din localitățile Rimetea şi Avram Iancu. „Este un program ce urmăreşte nu doar reabilitarea acestor izvoare sau fântâni ci şi valorificarea unor legende şi istorii locale legate de ele. Sunt vizate acele surse de apă aflate pe domeniul public, care sunt în mod tradițional recunoscute de comunitate ca având apă foarte bună, sau care poartă anumit elegende. Programul se va aplica doar acelor surse de apă pentru care analizele de specialitate arată că apa este potabilă.” – a declarat domnul Ion Dumitrel, preşedintele Consiliului Județean Alba. /Unirea AB, http://www.ziarulunirea.ro/proiect-de-50-000-de-lei-al-consiliului-judetean-alba-pentru-reabilitarea-fantanilor-si-izvoarelor-publice-din-judet-173496.html

Teme de mediuCopacii care fac cerneală în Lunca Mureşului Ultima atracție a Luncii Mureşului este producerea de cerneală din produsele pădurii. Acest program de Educație Ecologică pentru copii va face cu siguranță vâlvă printre elevi. Este vorba de gale, creşteri de forma unor umflături, ce pot fi găsite pe stejarii din parc şi care au un conținut ridicat de tannin. În cadrul activității, copii vor putea să

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

22.04.2013

participe la obținerea de cerneală şi fiecare participant va putea să îşi confecționeze un semn de carte pe care va scrie cu cerneala obținută. Și evident va folosi o pană de gâscă. După primele reacții se pare că acest nou program va avea succes printre elevi, poate chiar le va depăşi pe celelalte oferite de administrația Luncii. Și să nu uităm că de anul acesta la plimbarea cu bicicleta, cu caiacul se mai poate adăuga şi o plimbare călare prin Pădurea Ceala. Și pentru mai multă adrenalină, tiroliana oferă puțină spirit de aventură. /Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/copacii-care-fac-cerneala-in-lunca-muresului/1277852

Copiii care vizitează Parcul Natural Lunca Mureşului Arad vor învăţa cum să facă cerneală din galeAdministrația Parcului Natural Lunca Mureşului Arad a conceput un nou program de educație ecologică pentru copii. Proeictul se intitulează „Să facem cerneală din produsele pădurii” iar în cadrul acestuia micuții vor învăța cum să obțină cerneală de calitate din produse pe care le găsesc în mod frecvent în padure. Este vorba de gale, creşteri de forma unor umflături, ce pot fi găsite pe stejarii din parc şi care au un conținut ridicat de tanin. În cadrul activității, copii vor putea să participe la obținerea de cerneală, urmând ca fiecare participant saă-şi confecționeze un semn de carte pe care va scrie cu cerneala obținută, folosind o pană de gâscă. „Intuim că această nouă activitate va câştiga repede un loc fruntaş printre preferatele miilor de copii care vizitează parcul în fiecare an”, spun reprezentanții administrației Parcului Natural Lunca Mureşului Arad. /NEWS AR, http://www.newsar.ro/stiri-locale/copiii-care-viziteaza-parcul-natural-lunca-muresului-arad-vor-nvata-cum-sa-faca-cerneala-din-gale

Administraţia Parcului Lunca Mureşului arată copiilor cum pot face cerneală, din ce le oferă natura O amplă campanie de împădurire dar şi un program de educație ecologică au fost lansate de Parcul Natural Lunca Mureşului, de curând.Administrația Parcului Natural Lunca Mureşului a lansat campania de plantare de arbori în aria protejată, „Noua ne pasaj!”. Prima acțiune din cadrul campaniei s-a desfăşurat în

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

22.04.2013

data de 16 aprilie 2013 în aria protejată de pe raza localității Cenad din județul Timiş. Aici, cu ajutorul a peste 100 de elevi s-au plantat 500 de puieți de stejar, în apropierea zonei de protecție integrală din parcul natural, pe un teren aflat în proprietatea administrației locale. În afara beneficiului pentru natură, aceste acțiuni au şi un rol educativ şi de conştientizare a comunităților locale cu privire la importanța implicării tuturor în protejarea mediului. Reprezentanții administrației parcului au lansat şi un program inedit de educație ecologică pentru copii – „Să facem cerneală din produsele pădurii!“. Copiii vor putea face cerneală, din ceea ce oferă natura. „Administrația parcului a conceput un nou program atractiv de educație ecologică pentru copii – obținerea de cerneală de calitate din produse pe care le găsim în mod frecvent în pădure. Este vorba de gale, creşteri de forma unor umflături, ce pot fi găsite pe stejarii din parc şi care au un conținut ridicat de tanin. În cadrul activității, copiii vor putea să participe la obținerea de cerneală, urmând ca fiecare participant să-şi confecționeze un semn de carte pe care va scrie cu cerneala obținută, folosind o pană de gâscă. Intuim că această nouă activitate va câştiga repede un loc fruntaş printre preferatele miilor de copii care vizitează parcul în fiecare an“, susține Paul Hac, directorul Parcului Natural Lunca Mureşului Arad. /Glasul Aradului AR, http://glsa.ro/arad/stiri-informatii-administratie-social-arad/98330-administratia-parcului-lunca-muresului-arata-copiilor-cum-pot-face-cerneala-din-ce-le-ofera-natura.html

Luni, ziua marii curăţenii la SimeriaÎn fiecare an, în 22 aprilie, se sărbătoreşte Ziua Pământului, ziua când în SUA a luat naştere mişcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Astfel, cu acest prilej, luni, la Simeria, vor avea loc acţiuni de ecologizare şi cosmetizare a zonelor verzi.Participă sute de locuitori ai oraşului. „La acţiunea de luni vom avea o participare amplă, aproximativ peste 500 de persoane, începând cu elevii şi dascălii de la Colegiul Tehnic de Transport Feroviar «Anghel Saligny», continuând cu locuitorii din satele aparţinătoare Simeriei, cu salariaţi de la instituţiile şi companiile din oraş, şi încheind cu membri ai unor formaţiuni politice, vor ieşi la strângerea deşeurilor de pe marginea drumurilor, din zonele de agrement şi de pe zonele verzi. Acţiunea de curăţenie a localităţii va dura de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

22.04.2013

la 8 dimineaţa şi până seara”, a spus viceprimarul din Simeria, Eduard Felciuc. Totodată, acesta face apel la toţi cetăţenii care vor să ia parte la această amplă cosmetizare a oraşului să sune la primărie, pentru a li se comunica programul şi zonele de lucru. Deponeul aduce gratuităţi. Primarul Simeriei, Emil Rîşteiu, vine şi el cu o veste de ultimă oră, adresată tot localnicilor. „După şedinţa de la ADI Deşeuri, s-a hotărât pentru oraşul Simeria şi comuna Băcia ca, după ce va începe să funcţioneze deponeul ecologic, cetăţenii de aici să beneficieze de gratuitate la gunoiul menajer. De asemenea, sper să se poată materializa şi decizia conform căreia localnicii nu vor plăti câte doi metri cubi de apă-canal, iar autorităţile administativ teritoriale Băcia şi Simeria nu vor plăti taxa de implementare a sistemului integrat. Mă refer la taxă, nu la cotizaţie”, a precizat primarul din Simeria. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/luni-ziua-marii-curatenii-la-simeria

Un monument al naturii salvat prin asumarea răspunderii. Noua lege a restituirii proprietăţilor scapă de la retrocedare Parcul Dendrologic Simeria Parcul Dendrologic Simeria scapă de la retrocedare, potrivit noilor prevederi ale Legii finalizarea procesului de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România. Proiectul de lege a fost aprobat în cursul săptămânii trecute de Guvern prin asumarea răspunderii şi prevede printre altele că parcurile şi spaţiile verzi nu vor fi retrocedate, în acest caz aplicându-se măsurile compensatorii Veşti bune pentru administraţia locală din Simeria, dar şi pentru toţi locuitorii judeţului Hunedoara. Parcul din Simeria este salvat de la retrocedare prin noua lege privind restituirea bunurilor confiscate în perioada comunismului. Potrivit noilor prevederi legale, care se vor aplica începând de anul viitor, parcurile şi spaţiile verzi nu vor fi retrocedate, evitându-se astfel situaţii precum cea a Parcului „Alexandru Ioan Cuza” din Capitală.Epopeea unei retrocedări forţate. Parcul, considerat un monument al naturii unic în Europa, se află în litigiu încă din 2001, fiind revendicat de descendenţii familiei nobiliare Ocskay. Disputa în instanţă se dă între cel din urmă moştenitor al familiei Ocskay –

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

22.04.2013

Laszlo Ocskay în vârstă de 91 de ani din Târgu Mureş, şi Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice care are în administrare parcul. După un lung şir de procese, problema retrocedării ar fi trebuit să fie tranşată în iunie anul trecut de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. După trei termene de amânare a pronunţării sentinţei, instanţa supremă a trimis cauza spre rejudecare Curţii de Apel Bucureşti. în tot acest timp, parcul fiind în litigiu, administraţia locală din Simeria nu a putut aloca niciun leu pentru conservarea şi punerea în valoare a parcului. Singurele intervenţii care s-au făcut au fost doar lucrări de întreţinere şi curăţenie, efectuate de multe ori în urma unor acţiuni de voluntariat. Practic, lupta în instanţă dintre cele două părţi au dus la lăsarea în paragină a parcului, deoarece nici administraţia parcului nu a putut face mai multe din lipsă de fonduri şi personal, dar şi din cauza situaţiei juridice incerte a acestuia. „Parcurile şi spaţiile verzi vor fi total exceptate de la restituire”. Vestea bună vine odată cu asumarea răspunderii de către Guvern pe Legea restituirii proprietăţilor confiscate abuziv în perioada comunismului. Chiar înainte de aprobarea proiectului de lege, premierul Victor Ponta a făcut unele precizări pe marginea acestei prevederi legislative. „Parcurile şi spaţiile verzi vor fi total exceptate de la restituire. Nu vom mai avea situaţii ca cele pe care le ştiţi foarte bine - şi din Bucureşti, şi din alte zone - pentru spaţii verzi şi parcuri se pot oferi doar măsuri compensatorii, şi nu restituire în natură”, a precizat Ponta înainte de asumarea răspunderii pe legea retrocedării. în acest moment procedurile de aplicare a alegii sunt în curs de elaborare, însă potrivit prevederilor legale, până în martie anul viitor, va fi efectuată centralizarea bunurilor care vor fi retrocedate în natură şi care vor intra sub incidenţa măsurilor compensatorii. /Glasul Hunedoreanului HD, http://www.glasul-hd.ro/Un-monument-al-naturii-salvat-prin-asumarea-r%C4%83spunderii.-Noua-lege-a-restituirii-propriet%C4%83%C5%A3ilor-scap%C4%83-de-la-retrocedare-Parcul-Dendrologic-Simeria_1_6675.html

Aproape de finalDepozitul ecologic de deşeuri de la Sânpaul ar putea fi finalizat în aproximativ în trei luni şi pus în funcțiune în luna iulie. Asta dacă toate calculele făcute la fața locului de Ciprian

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

22.04.2013

Dobre, preşedintele Consiliului Județean Mureş, sunt corecte. Depozitul se află încă în şantier, lucrările fiind în proporție de 85% terminate.Utilajele care urmează să fie folosite au fost procurate în proporție de 85%, lipsind cele pentru tratarea mecanică. După finalizarea lucrărilor urmează să fie ales, prin licitație publică, operatorul deşeurilor. Investiția în construcția depozitului se cifrează la aproximativ 20 de milioane de euro, obiectivul fiind rezolvarea problemei deşeurilor în județul Mureş. “Cred că celula numărul I de la acest depozit ecologic de la Sânpaul va rezolva problema deşeurilor pe 5-7 ani în județul Mureş şi poate deja ar trebui să ne gândim la o nouă construcție. Acest 1.250.000 de mc de deşeuri nu va ajunge întregului județ mai mult de 5-7 ani de zile. Ceea ce este interesant este faptul că din punctul meu de vedere avem obligația să finalizăm această investiție pentru că stația de tratare mecano-biologică de la Sânpaul este singura din România”, a declarat Ciprian Dobre, preşedinte CJ Mureş. Termenul de finalizare a lucrării este de 24 mai, însă preşedintele CJ Mureş estimează o întârziere a lucrărilor de 30-60 de zile. În timp ce lucrările la depozitul ecologic continuă, localitățile din județul Mureş se confruntă cu problema depozitării gunoiului. De când a fost închise depozitele de deşeuri neconforme, primarii se plâng că nu mai au unde să ducă gunoiul. /TV Mureş MS, http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detalii-eveniment/article/aproape-de-final.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABAÎn vara asta, / La barajul doi nu se va putea înota S-au făcut două, dacă nu chiar trei săptămâni, de la invitaţia pe care le-am făcut-o celor de la Apele Române şi de la Mediu. Aceea de a urca, pe Valea Morii, până la barajul 2. Ce să vadă şi dumnealor mândreţe de colmatare. Și tare m-am bucurat când, duminica trecută, dar, mai ales, în aceasta de ieri, am observat că acesteia i s-a dat curs.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

22.04.2013

Numai că partea proastă este că nu de către cei cărora le era făcută. Unii dintre domniile lor, după câte am putut să-mi dau seama, au ajuns, da, pe strada Morii, numai că nu au mai pedalat până la barajul doi. Au preferat să facă stații în preajma unor gospodării de pe malul pârâului şi să-i atenționeze pe momârlani că trebuie să-şi facă curat în curți. Că de nu... se ştie, vin cu amenda. Au urcat, însă, la barajul doi - şi acum o săptămână, dar şi ieri - mulți vulcăneni dornici să se împărtăşească din grătare sfârâitoare şi de la berea pusă la rece în apa pârâului. Duminica trecută au fost mai puțini, dar în aceasta numărul lor a fost simțitor mai mare. Mi-a confirmat asta şi Nică, proprietarul mioarelor care pasc dincolo de baraj. Cioban cu care mulți dintre vulcănenii dornici de antricot pe grătar au intrat în vorbă şi l-au întrebat dacă are miei de Paşti şi cu cât îi dă. /Ziarul Văii Jiului

Teme similareComplexul Energetic Oltenia a intrat în zona crizeiComplexul Energetic Oltenia va trece printr-o perioadă critică în acest an. Următoarele luni sunt vitale pentru viitorul financiar al companiei. Deşi până acum entitatea energetică a reuşit să iasă pe profit, viitorul este sumbru pentru companie.Managerul privat, Laurențiu Ciurel numai garantează nici că nu vor exista disponibilizări în anul 2014. Ciurel a prezentat situația financiară a companiei, recunoscând că în lunile aprilie şi mai CEO va ieşi pe minus. Pe primul trimestru, CEO Oltenia a înregistrat un profit de 117 de milioane de lei din exploatare şi 56 de milioane din cursul valutar. Conducerea Complexului Energetic Oltenia speră ca la finalul anului compania să nu termine pe minus pentru că în acest caz se poate lua în calcul privatizarea. În privința disponibilizărilor, managerul privat afirmă că în acest nu vor exista, însă în anul 2014 nu se ştie, întrucât 242 de oameni se află în pragul pensionării. În acest moment, compania mai are în rezerve peste 400 de mii de tone de cărbune la Rovinari, 257 de mii la Turceni şi 224 de la Işalnița. /Gazeta de Dimineata - Economie

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

22.04.2013

Află cum va fi vremea în următoarele zileMeteorologii au veşti bune pentru acest început de săptămână. Potrivit specialiştilor, luni, valorile termice vor fi apropiate de cele normale ale perioadei în cea mai mare parte a țării, cele maxime urmând a se încadra între 13 grade (pe litoral) şi 22 de grade (în regiunile vestice). Cerul va fi mai mult senin în est şi sud-est, în timp ce în rest vor mai fi şi intervale în care norii acoperă soarele, iar la munte, în vestul şi sud-vestul țării, pe alocuri, se vor înregistra averse şi descărcări electrice. Vântul va sufla în sudul Banatului şi pe crestele montane. Marți, temperaturile se vor încadra în aceleaşi limite, normale de altfel pentru aceasta perioadă. Temperaturile pornesc de la 13 grade pe litoral şi ajung la 23 în sud şi sud-vest. În vestul, nord-vestul țării şi la munte, din când în când, soarele este acoperit de nori şi mai ales după-amiază şi seara, local, vor fi averse şi descărcări electrice. În celelalte zone predomină soarele, iar astfel de manifestări vor fi posibile izolat. Vântul va avea ceva mai multa putere în zona montană. La Târgu Jiu, astăzi se vor înregistra maxime de 15 grade Celsius, cerul va fi înnorat pe tot parcursul zilei, iar în cursul dimineții se vor înregistra precipitații. Mâine, târgujienii vor avea parte de vreme frumoasă. Termometrele vor indica maxime de 16 grade Celsius, iar cerul va fi senin pe tot parcursul zilei. /Domino - Actualitate

PROGNOZA METEOROLOGICĂ PENTRU INTERVALUL: 22.04.2013 ora 09 – 23.04.2013 ora 09ÎN OLTENIAVremea se menține predominant frumoasă, deşi temperatura aerului va scădea uşor. Cerul va fi variabil cu unele innorări temporare, în zona de munte. Pe arii restrânse, mai ales la munte, vor fi averse de ploaie şi descărcări electrice, după-amiaza şi seara. Vântul va sufla slab până la moderat cu intensificări izolate, ziua. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 16 şi 21 de grade, iar minimele între 4 şi 9 grade. Izolat, dimineața, vor fi condiții de ceață. LA CRAIOVA

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

22.04.2013

Vremea se menține predominant frumoasă, deşi temperatura aerului va scădea uşor. Cerul va fi variabil. Vântul va sufla slab până la moderat cu intensificări temporare. Temperatura maximă va fi de 18…19 grade, iar cea minimă de 7…8 grade. /Craiova forum

Două luni pe minus la CE Oltenia, Ciurel aşteaptă secetaManagerul Complexului Energetic Oltenia, Laurențiu Ciurel, a prezentat, vineri, rezultatele financiare ale companiei pe primul trimestru, dar şi previziunile pentru următoarele două luni. În martie, cu chiu cu vai, unitatea a ieşit pe profit, însă Ciurel explică faptul că aprilie şi mai se anunță luni cu pierderi. Și pentru că CE Oltenia vinde energie doar dacă e singură în piață, managerul profesionist aşteaptă cu nerăbdare vara.„Am ieşit pe plus în martie, chiar dacă nu e spectaculos, lucru care nu cred că se mai întâmplă în aprilie”, a anunțat Laurențiu Ciurel. “Nu pot să fac o predicție clară pe luna mai, dar cred că şi mai va fi o lună descărcată, pentru că în perioada 1-15 mai consumul de energie va fi ca şi inexistent”, a adăugat acesta. În martie, pierderea cauzată de schimbul valutar este mai mare decât profitul. Dar, aşa cum profitul financiar nu ajunge în conturile firmei, nici pierderile financiare nu înseamnă că s-au pierdut bani. “Pe martie avem un profit din exploatare de 14 milioane de lei şi avem o pierdere financiară de aproape 8 milioane de lei. Pierderea financiară în proporție de 95% vine din devalorizarea yenului. Una peste alta e că diferența dintre venituri şi cheltuielile din exploatare, pe bruma de servicii de sistem pe care am făcut-o, luna s-a încheiat cu 6,3 milioane, adică 63 de miliarde de lei vechi”, a menționat Ciurel. Pe primele trei luni, profitul din exploatare este de 61 de milioane de lei, iar cel financiar de 56 de milioane de lei. În final, profitul pentru care CEO va plăti taxe şi impozite este de 117 milioane de lei. Ciurel a mai menționat că a fost vândută o cantitate de 2,8 TW de energie. Mai mult, în primul trimestru au fost extrase 6 milioane de tone de cărbune, însă doar 4 milioane au fost consumate. Managerul CEO aşteaptă cu nerăbdare jumătatea lunii iunie, când are informații că vor fi 30 de grade. Se preconizează 40 de zile cu temperaturi ridicate. “În perioada aia sigur nu e nici vânt, sigur nu mai e nici apă, vom rămâne singuri în piață

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

22.04.2013

şi abia aştept momentul acela. Aprilie şi mai vor fi pe minus”, a menționat Ciurel. Acesta crede că în aprilie CEO nu va vinde nici măcar un TW. STOCURIÎn acest moment, în depozitele de cărbune ale societății sunt aproape două milioane de tone de cărbune, 400 de mii de tone la Rovinari, 257 mii tone în Turceni, 224 de mii de tone la Işalnița, 227 la Craiova 2 şi aproape un milion la celelalte unități al Diviziei Miniere. /Pandurul - Actualitate

Azi în Senatul României / Se dezbate proiectul referitor la ieftinirea apei propus de Vochiţoiu ♦ Deşi este în folosul populației Văii Jiului, proiectul senatorului PP-DD Vochițoiu este respins de senatorul USL de Valea Jiului, Cosmin Nicula ♦ Citiți şi vă cruciți cine-i pune bețe-n roate proiectului prin care familiile defavorizate din Valea Jiului, circa 30% din populație, ar beneficia de gratuități sau reduceri la apa potabilă şi canalizare!Două subiecte principale au fost dezbătute în conferința de presă susținută ieri, 21 aprilie, de senatorul PP-DD de Valea Jiului, Haralambie Vochițoiu. Apă ieftină pentru poporProiectul de lege inițiat de senatorul Haralambie Vochițoiu care prevede acordarea de la bugetul de stat, lunar, a unui sprijin financiar pentru familiile cu venituri reduse, nevoiaşe, având domiciliul pe raza localităților Văii Jiului, a fost primul subiect abordat. Reamintim că acest sprijin financiar constă în acoperirea de la buget a diferențelor de tarif percepute de stat, prin operatorul S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A., aflat în subordinea CJ Hunedoara şi al administrațiilor locale din Vale, pentru serviciile de alimentare cu apă potabilă şi canalizare. Prin această măsură ar urma să se asigure apa cea de toate zilele şi cetățenilor aflați în dificultate, cum spunea senatorul în conferința de presă „mulți fără voia lor, lăsați la mila Domnului de către stat, care ar trebui, totuşi, să asigure fiecărui cetățean pâinea cea de toate zilele şi apa fără de care nu se poate trăi”.Astăzi, în Senatul României, pe ordinea de zi este prevăzută şi discutarea acestui proiect, care, din câte am mai anunțat, a trecut de Consiliul Legislativ, primind aviz favorabil, semn că proiectul nu se află în contradicție cu legile Statului Român sau cu cele ale

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

22.04.2013

Uniunii Europene. De altfel, acest proiect nu cere altceva decât reintroducerea celor două articole, 1 şi 2, exact ca în Ordonanța de Guvern 41, care a funcționat de pe vremea Guvernului Năstase, din 2001 şi până în 2011, prin care sunt scutite de la plată pentru serviciul de apă şi canalizare, lunar, familiile a căror venit net mediu lunar pe membru de familie este de 400 lei. De asemenea, familiile cu venit net mediu lunar pe membru de familie de maxim 600 lei ar beneficia conform proiectului propus de senatorul Haralambie Vochițoiu de 75% reducere lunară din costul facturii la apă şi canalizare, în timp ce familiile cu venit net mediu lunar pe membru de familie de maxim 800 lei ar beneficia de servicii reduse cu 50% la apă şi canalizare, repetăm, banii venind de la bugetul de stat, şi nu de la operatorul SC Apa Serv Valea Jiului SA. „Cred că este foarte necesar ca în Valea Jiului, în lipsa unor măsuri concrete de dezvoltare economică ale acestui guvern şi ale guvernelor care au precedat acest guvern, suntem datori să intervenim şi să ameliorăm puțin nivelul de trai foarte scăzut al locuitorilor Văii Jiului (…)”.Uitând cine l-a votat, senatorul Nicula a respins proiectul Toate ar fi fost bune şi frumoase cu acest proiect, dacă în Raportul Comisiei pentru Buget, Finanțe, Activitate Bancară şi Piață de Capital, preşedintele comisiei respective, senatorul de Valea Jiului din partea USL, nimeni altul decât social-democratul Cosmin Nicula, nu ar fi dat, în urma unei aşa-zisei „analize”, un răspuns de „respingere” acestui proiect, decizie luată „în unanimitate” de către membrii comisiei, după cum se subliniază în document, un act semnat de către senator însăşi, care este preşedintele acestei comisii din Senat. Tot în acelaşi raport se mai subliniază următoarele, ca o motivație la această măsură de respingere: „Guvernul a transmis un punct de vedere negativ, deoarece prin delimitarea beneficiarilor sprijinul financiar şi a furnizorului de servicii de alimentare cu apă este încălcat principiul nediscriminării”. „Vreau să vă spun că, spre marea mea dezamăgire, în circuitul acestei legi care a primit de la Consiliul Legislativ aviz favorabil, raportul Comisiei pentru Buget, Finanțe, Activitate Bancară şi Piață de Capital semnat de preşedintele acestei comisii care este la al doilea mandat de senator al Văii Jiului, Cosmin Nicula, a fost nefavorabil. Sub semnătura acestui domn am primit un raport negativ, de respingere a acestei legi! Este dramatic şi de neînțeles cum

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

22.04.2013

un om, senatorul Nicula, care a beneficiat de două ori de sprijinul Văii Jiului, refuză acum să le dea apă cetățenilor deznădăjduiți ai Văii Jiului. Deşi este doar consultativ acest aviz, deşi am avut o discuție înainte cu acest domn, spunându-mi că, dacă e vorba de Valea Jiului, va susține şi el proiectul, când am ajuns la discuții în Senat şi-a schimbat opinia, motivând, împreună cu alții, că regia de apă a mai cheltuit peste 100 de milioane de dolari şi tot n-a rezolvat problema, subliniind ce încredere au el şi alții că şi aceste peste 200 de milioane de euro vor fi cheltuite de Avram şi Moloț în sensul reparării conductelor din Valea Jiului (nota red.: referirea este la proiectul integrat derulat de SC Apa Serv Valea Jiului S.A., finanțat din bani europeni)! Este şi acesta un punct de vedere, dar nu putem, din cauza lipsei de încredere în Mircea Ioan Moloț şi Costel Avram, să privăm 30% din oamenii din Valea Jiului, copii, bătrâni, adulți, femei şi bărbați de acest produs vital vieții, numit apă”, a declarat senatorul Haralambie Vochițoiu. Din 60 de proiecte europene, 12 au fost corectateAl doilea subiect discutat a fost un răspuns primit de senatorul Haralambie Vochițoiu din partea ministrului Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, privind câte proiecte europene se derulează în județul Hunedoara şi pe ce sume. „Vreau să vă spun că din răspunsul primit am aflat că avem sume consistente în 60 de proiecte, o valoare în bani de multe sute de milioane de euro derulate sau în curs de derulare în județul Hunedoara. E adevărat, unele dintre proiectele acestea sunt foarte vizibile, s-au făcut multe lucruri bune, dar ce vreau să vă spun este că, din păcate, la 12 dintre acestea au fost aplicate corecții. Din cauza neregulilor de la aceste proiecte, corecția este în valoare de 83.359.879 lei. Deci, peste 800 de miliarde de lei vechi au fost retrase din aceste proiecte! Este un lucru foarte dureros pentru că aceste proiecte europene înseamnă locuri de muncă. Pe de altă parte, o parte din aceste proiecte au fost stopate după venirea Guvernului USL şi, din păcate, este un lucru în urma căruia suferă şi toți oamenii din Valea Jiului şi toți oamenii din județul Hunedoara. Nu înțeleg şi nu cred că înțelege cineva ce-i mai trebuie Guvernului USL după ce a obținut 70% voturi în Valea Jiului şi în județ, ca să-şi întoarcă fața şi către Valea Jiului?”, a mai subliniat senatorul Haralambie Vochițoiu. Care a transmis, în final, locuitorilor Văii Jiului că se va zbate în continuare pentru ca aceste proiecte stopate de guvern să fie reluate. Ceea ce

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

22.04.2013

ar însemna noi locuri de muncă asigurate chiar şi pe o perioadă limitată de timp, în condițiile în care mediul privat din zonă abia mai răsuflă din cauza crizei economice prelungite şi a deciziilor tot mai contradictorii şi de neînțeles ale guvernanților. /Ziarul Văii Jiului – Actualitate

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABAPrefectul Ioan Ţintean organizează o dezbatere pe tema înlăturării deşeurilor din zonele cursurilor apelor judeţene Prefectul Ioan Ţintean a dispus convocarea unei întruniri în data de 23 aprilie 2013, de la ora 12:00, în sala nr. 15 a Instituției Prefectului – județul Bistrița-Năsăud, la care vor fi invitați principalii factori de decizie sau cu implicații directe în problematica deşeurilor de pe cursul apelor județene - reprezentați ai conducerii Consiliului Județean, ai Gărzii de Mediu, ai Sistemului de Gospodărire a Apelor, S.C. Aquabis S.A., primarii localităților Maieru, Sîngeorz-Băi, Năsăud, Prundu Bârgăului, Josenii Bârgăului, Târlişua, preşedintele Asociației Comunelor filiala Bistrița-Năsăud, precum şi administratorii principalelor firme de exploatare a lemnului din județ sau înlocuitorii acestora de drept - cu scopul de a identifica măsuri viabile pentru o igienizare imediată şi evitarea unor situații de urgență în zonele cu grad crescut de inundații. Prin această întâlnire se doreşte o mobilizare generală în vederea conştientizării populației asupra gravității efectelor ce pot surveni în urma neglijării apelor curgătoare. Aşteptările, pe termen mediu şi lung, sunt descurajarea practicilor de a confunda un râu, respectiv pârâu, cu o ghenă publică de gunoi, precum şi responsabilizarea fiecărui cetățean. Pe lângă aspectul dezolant generat de gunoaiele sau resturile lemnoase ce zac pe marginea apelor, consecințele negative asupra mediului înconjurător pot culmina cu dezastre similare cu ceea ce s-a întâmplat la Târlişua, în 2006. Aşadar, pentru a preveni astfel de situații, se impune o acțiune rapidă şi eficientă, iar în acest sens suntem deschişi în a analiza orice propunere din partea cetățenilor care vor să se implice.

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

22.04.2013

/Rasunetul,http://www.rasunetul.ro/prefectul-ioan-tintean-organizeaza-o-dezbatere-pe-tema-inlaturarii-deseurilor-din-zonele-cursurilor/Bistriteanul, http://www.bistriteanul.ro/pana-se-apuca-de-treaba-%C5%A2intean- vrea-o-dezbatere-despre-gunoaiele-de-pe-malurile-raurilor-1366366858399.html

Teme similareEcologizare pe văile şi cursurile de apă din Tăuţii MăgherăuşAutoritățile locale din Tăuții Măgherăuş au demarat programul de igienizare şi ecologizare a văilor, cursurilor de apă, inclusiv a malurilor râurilor Someş, Lăpuşel, respectiv văilor Nistru şi Băița.Se acționează cu persoanele beneficiare ale Legii 416, 12 la număr. Aceiaşi lucrători mai realizează şi toaletări ale copacilor, tăieri şi curățări ale arboretului. În zona fostei rampe de gunoi s-au mai aruncat necontrolat tot felul de mizerii, iar salubrizarea se face în condiții mai dificile. Însă gunoaiele vor fi adunate bucată cu bucată şi dirijate spre rampa de colectare. Primarul Anton Ardelean avertizează că, după ce întreaga zonă va fi curățată şi gunoaiele vor fi îndepărtate, polițiştii locali vor intra în acțiune şi-i vor penaliza cu amenzi aspre pe cei surprinşi că abandonează gunoaiele la voia întâmplării. Polițiştii vor efectua programe de patrulări pentru a ține curate zonele igienizate. Deja au fost aplicate primele amenzi pentru abateri de acest gen în zona turistică Nistru. Ca noutate, localnicii trebuie să ştie că amenzile nu pot fi contestate decât în instanță. /Glasul Maramuresului, http://www.glasul.ro/main.php?show=16&lang=ro&name=#Ecologizare_pe_vaile_si_cursurile_de_apa_din_Tautii_Magherau%26%23351

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

22.04.2013

Teme similareTurbiditatea apei din Bega le dă mari bătăi de cap specialiştilor de la Aquatim Apa canalului Bega, captată la stația de tratare din cartierul Plopi Timişoara, este foarte tulbure, de mai bine de o lună de zile, din cauza precipitațiilor şi a aportului mai mare de la afluenții din zonele montane.Loredana Leordean, PR Aquatim, a subliniat că turbiditatea, mărimea fizică care măsoară lipsa de transparență a apei şi este în acelaşi timp un parametru monitorizat la tratarea apei, nu a scăzut niciodată în această perioadă sub 50 de grade sau unități de turbiditate (NTU). În mod normal, turbiditatea apei din Bega este sub 10 NTU, iar recordul perioadei a fost de 640 NTU, înregistrat în data de 16 martie. „Apa potabilă livrată de Stația de tratare Bega are, în medie, 0,5 NTU, mult sub limita impusă de lege, de 5 NTU. Pentru a „curăța” apa din Bega, personalul stației de tratare a folosit în această perioadă 160 tone de aluminat de sodiu şi 200 tone sulfat de aluminiu, adică o cantitate de zece ori mai mare de reactivi decât în mod normal. La stația de tratare Bega Timişoara, se lucrează de peste o lună de zile în condiții speciale. Cu toate acestea, apa potabilă furnizată de stația de tratare în rețeaua oraşului s-a încadrat tot timpul în parametrii de calitate”, a precizat Loredana Leordean. /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/eveniment/38820-turbiditatea-apei-din-bega-le-d-mari-bti-de-cap-specialitilor-de-la-aquatim.html

Teme de mediuO mica padure s-a nascut sambata la Sanmihaiu Roman Sâmbătă a demarat campania Pădurea Mea, cu prima acțiune de împădurire care a avut loc la Sânmihaiu Român. 6000 de puieți au fost plantați pe un teren din localitate, de către voluntarii care au răspuns la apelul EcoStuff.Acțiunea de plantare a început în această dimineață la ora 09.00, pe un teren de 2,5 hectare pus la dispoziție de către autoritățile locale din Sânmihaiu Român. „Am avut o defecțiune, s-a stricat maşina de dat găuri şi am decis să plantăm doar 6000 de copaci,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

22.04.2013

nu 10.000, cum am plănuit inițial. Oamenii au fost aici cu cazmale, cu hârleți, cu lopeți, am plantat puieții şi am petrecut o zi în natură”, a declarat Radu Rusu, reprezentant EcoStuff. Au fost plantați puieți de stejar roşu şi frasin. Acțiunea de astăzi este prima din seria evenimentelor care se vor derula în cadrul campaniei Pădurea Mea, care îşi propune să aducă Timişul în topul județelor cu cea mai mare suprafață împădurită. În prezent Timişul se clasează pe locul 30, cu 11,7% din suprafață acoperită de păduri sau perdele forestiere. /TION.RO, http://www.tion.ro/o-mica-padure-s-a-nascut-sambata-la-sanmihaiu-roman/1279051

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44