de pres/revista presei/revista... · web viewconform datelor direcţiei agricole suceava, la...

67
14.06.2013 Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România, Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38 COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173 Cod-F-PC-4 REVISTA PRESEI 14 iunie 2013

Upload: others

Post on 11-Jan-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI14 iunie 2013

Page 2: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................5

Teme ANAR..................................................................................................................5Cod galben de creştere de niveluri şi debite pe Dunăre, începând de duminică.........5PERICOLUL INUNDAŢIILOR. Varga: Va trebui să schimbăm conceptul de amenajare a bazinelor hidrografice..................................................................................................5Teme de mediu.............................................................................................................6Roşia Montană, pe lista Europa Nostra a celor mai periclitate situri selectate pentru a fi salvate....................................................................................................................6

PRESA LOCALĂ..............................................................................................................7ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.........................................................7

Teme ABA.....................................................................................................................7Vrancea, ameninţată de inundaţii pe râurile Putna şi Râmnicu Sărat..........................7Ministrul Lucia Varga a promis “puhoaie” de bani in Bacau........................................7Ministrul Lucia Varga va aloca 4.000.000 lei pentru decolmatarea Insulei de Agrement.....................................................................................................................8Ploile din ultimele zile au afectat mai multe comune băcăuane................................10Teme similare.............................................................................................................11Comuna Glavanesti, afectata grav de ploi..................................................................11Peste 3.000 de hectare de teren agricol, din nouă comune,calamitate de grindină. .12Producţia agricolă a judeţului Suceava, afectată de ploi şi grindină..........................13

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................13Teme ABA...................................................................................................................13Râul Săsar din Baia Mare, plin cu peturi: Cine să facă curăţenie?..............................13SCUMPI LA VORBA - Asa sef, asa angajata: reprezentantii SGA Maramures raspund in trei propozitii la problemele existente pe raul Sasar.................................................15Gospodării inundate în judeţul Cluj............................................................................16Cod galben de inundaţii pe Tur şi Crasna...................................................................17Cod galben de inundaţii pe râuri din 22 de judeţe.....................................................17Teme similare.............................................................................................................18Grindina a făcut prăpăd în Sălaj. Cultura de ceapă de Pericei, ajunsă în Cartea Recordurilor, distrusă de bucăţile de gheaţă de mărimea unui ou de găină.............18Teme de mediu...........................................................................................................19Împreună pentru un mediu mai curat, pentru o Școală Verde la Cluj-Napoca!.........19

Page 3: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................21Teme ABA...................................................................................................................21In 12 ore viitura devastatoare va intra în judeţ! Vezi cum s-au pregătit autorităţile de pe Clisura Dunării.......................................................................................................21Risc de poluare pentru 80% din apele din Spaţiul Hidrografic Banat.........................22

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................24Teme ABA...................................................................................................................24Camelia Bărbuțu, purtător de cuvânt A.B.A Jiu- direct Radio Oltenia Craiova – ora 12.20,avertizarea hidrologica nr. 55/12.06.2013 și situația pe Dunăre, prognoza.....24Dunărea vine umflată.................................................................................................24Cod galben de inundaţii în Olt, Gorj şi Vâlcea............................................................24

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................25Teme ABA...................................................................................................................25Valea Richişului a ieşit din matcă...............................................................................25AVPS Turda : Împărtăşim opinia celor de la Apele Române, peştii din Arieş au murit din cauza asfixierii mecanice!.....................................................................................25Teme similare.............................................................................................................26Parc inundat în Deva..................................................................................................26Ploaia a provocat daune mari şi la Boşorod...............................................................27Pompierii deveni evacuează apa din mai multe gospodării.......................................27România o ţine tot într-un cod galben şi portocaliu...................................................28Etapa judeţeană a concursului serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă.........29Alexandru Sabău, directorul general al CAA, a participat la Expoapa Bucureşti........29Teme de mediu...........................................................................................................30Mircea Purcaru consideră că este nevoie de dezbateri publice legate de exploatarea gazelor de şist............................................................................................................ 30Gazele de şist i-au făcut pe reprezentanţii Patronatului arădean să ceară modificarea Constituţiei.................................................................................................................31Divizarea Minvest pentru Roşia Montană : noua societate intră în RMGC cu o participare de aproape 16 milioane de euro..............................................................32Start în proiectele pe mediu de la Termocentrala Paroşeni – Complexul Energetic Hunedoara................................................................................................................. 34Premiu de excelență pentru arădeni, la competiţia „Oraşul reciclării”......................36

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI..................................................37

Page 4: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

Teme ABA...................................................................................................................37Exerciţiu de simulare pe Crişul Repede......................................................................37Exercitiu de simulare pe CRISUL REPEDE...................................................................38

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................40Teme ABA...................................................................................................................40ABA Olt a participat la EXPO APA 2013- Forumul Regional al Apei din Bazinul Dunare–Marea Neagra...............................................................................................40La Bucureşti, ABA Olt a participat la EXPO APA 2013.................................................40Teme de mediu...........................................................................................................41Let’s do it, Romania! Am început cartarea!................................................................41

PRESA CENTRALĂ

Page 5: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

Teme ANARCod galben de creştere de niveluri şi debite pe Dunăre, începând de duminicăAdministrația Națională "Apele Române" informează că în perioada 16.06.2013 ora 06:00 - 23.06.2013 ora 18:00 se instituie avertizarea de cod galben pe Dunăre pe sectorul Gruia-Zimnicea (județele Mehedinți, Dolj, Olt și Teleorman) și se va menține depășită cota de atenție la Isaccea pe toată durata atenționării - județul Tulcea, potrivit unui comunicat de presă. Reprezentanții administrației mai aduc în vedre că Dunărea pe sectorul aval Gruia este îndiguită. /Bursa, http://www.bursa.ro/cod-galben-de-crestere-de-niveluri-si-debite-pe-dunare-incepand-de-duminica-208579&s=comunicate_de_presa&articol=208579.html

PERICOLUL INUNDAŢIILOR. Varga: Va trebui să schimbăm conceptul de amenajare a bazinelor hidrograficeLucia Varga, ministrul delegat pentru Ape şi Păduri, a vorbit, în cadrul emisiunii "REALITATEA LA RAPORT", despre pericolul de inundaţii din România în perioada următoare."Conform prognozelor pe care le avem de la institutul de hidrologie, avem estimări de debite în jur de 10.500 - 11.000 de metri cubi pe secundă, debite comparabile cu cele din luna aprilie când nu au fost inundaţii, când am putut tranzita unda de viitură în condiţii de siguranţă. Am fost secretar de stat în 2006 când am avut inundaţiile din Lunca Dunării şi când debitele au fost de peste 13.000 de metri cubi pe secundă. Atunci, pe lângă Dunăre care a venit cu un debit mare din Germania şi Ungaria, au fost debite importante datorită aportului de pe Sava, de pe Drava, de pe Tisa, afluenţi importanţi ai Dunării. Peste toate acestea s-a suprapus şi o perioadă de ploi intense şi atunci a fost greu de gestionat. Debitele au fost istorice. Acum, conform specialiştilor, estimăm acest debit de 10.500 - 11.000 de metri cubi pe secundă şi eu am încredere în aceste estimări pentru că am lucrat cu ei şi în 2005 şi în 2006. Prognozele făcute de institute au fost corespunzătoare", a spus Varga.Ministrul delegat pentru Ape şi Păduri a vorbit şi despre măsurile care trebuie luate pentru a diminua efectele inundaţiilor. "În această perioadă putem interveni doar pentru a limita efectele inundaţiilor. Pe perioade lungi, va trebui să schimbăm conceptul de amenajare a bazinelor hidrografice. Să facem amenajarea torenţilor, să facem corectarea torenţilor, acolo în pădure, pentru a scădea viteza apei. Trebuie schimbat

Page 6: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

inclusiv modul de exploatare a pădurilor. Mulţi dintre aceşti torenţi s-au format şi din cauza faptului că firme care au exploatat pădurea neprofesionist au legat arborele de un tractor şi au târât efectiv arborele până la drum, creând o ravenă pe care acum vin toate aluviunile spre localităţi", a mai spus Varga. /Realitatea, http://www.realitatea.net/pericolul-inundatiilor-varga-va-trebui-sa-schimbam-conceptul-de-amenajare-a-bazinelor-hidrografice_1204093.html

Teme de mediuRoşia Montană, pe lista Europa Nostra a celor mai periclitate situri selectate pentru a fi salvate

/Curentul

PRESA LOCALĂ

Page 7: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRETTeme ABAVrancea, ameninţată de inundaţii pe râurile Putna şi Râmnicu SăratDatorită gradului de instabilitate accentuat, cu precipitaţii sub formă de aversă şi caracter torenţial, fenomenele se pot produce izolat şi în alte bazine hidrografice mici din zonele de deal şi munte. Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, codul galben este valabil până vineri, la ora 16.00 şi vizează mai multe râuri din bazinele hidrografice din mai multe judeţe, printre care şi Vrancea, pe râurile Putna şi Râmnicu Sărat. „Se menţionează că aceste fenomene se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe afluenţi de grad inferior ai râurilor marcate pe hartă şi pe cursurile de apă necadastrate. Datorită gradului de instabilitate accentuat, cu precipitaţii sub formă de aversă şi caracter torenţial, fenomenele se pot produce izolat şi în alte bazine hidrografice mici din zonele de deal şi munte”, se arată într-o avertizare trimisă de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor. /Ziarul de Vrancea

Ministrul Lucia Varga a promis “puhoaie” de bani in BacauConfirmarea a venit de la ministrul Apelor si Padurilor, Lucia Varga, aflata ieri in vizita oficiala in Bacau. Pentru a o convinge de necesitatea alocarii acestor fonduri, primarul Romeo Stavarache i-a facut un tur al Insulei de Agrement, dupa ce i-a prezentat proiectul de modernizare a obiectivului intr-un aqualand. Fara acesti bani de la minister, proiectul municipalitatii bate pasul pe loc. “Avem proiecte comune cu acest minister si speram ca Bacaul sa câstige din faptul ca avem un ministru liberal”, a declarat primarul Romeo Stavarache. “Am vazut cu ochii mei necesitatea finantarii acestei lucrari. Saptamâna viitoare, proiectul va fi la avizare la Apele Române si apoi la minister. Suma pe care o vom aloca este de4 milioane de lei pentru o prima etapa. Astfel, va putea debuta si proiectul de modernizare cu fonduri europene, in paralel cu lucrarile noastre”, a precizat ministrul Lucia Varga. Pentru modernizarea insulei, contractul de finantare a fost semnat inca din aprilie 2012, cu o valoare de 52 de milioane de lei cu TVA, din care cofinantare locala de aproape 18 milioane de lei. De la semnarea contractului au aparut insa ceva probleme. Firma care a facut proiectarea a gresit masuratorile si a estimat gresit unele cantitati, motiv pentru care proiectul a fost refacut si abia in acest an a fost depus din nou, corect la Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Est. Durata proiecutului

Page 8: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

prevazuta initial era de 29 de luni. Zona ar urma sa fie reamenajata, devenind un spatiu de relaxare cu toate facilitatile pentru bacauani. Namolul rezultat in urma decolmatarii ar putea ajunge la halda de fosfogips. In total, pentru decolmatarea intregii suprafete este necesara suma de 13 milioane de lei. /Desteptarea

Ministrul Lucia Varga va aloca 4.000.000 lei pentru decolmatarea Insulei de AgrementMinistrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Lucia Varga, a venit în Bacău la invitația primarului Romeo Stavarache și a parlamentarilor liberali de Bacău. Ea a participat la simpozionul Zonelor Metropolitane și a vizitat Insula de Agrement, Bazinul de Înot și podul peste pârâul Trebeș. Ministrul a anunțat că se vor aloca 4 milioane de lei, în prima etapă, pentru decolmatarea Insulei și 1,5 milione de lei pentru exproprierile necesare amenajării Negelului.Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură a vizitat joi municipiul Bacău. Ea a venit la invitația primarului Romeo Stavarache și a parlamentarilor PNL de Bacău. Programul ministrului a început la Centrul de Afaceri și Expoziții “Mircea Cancicov”, unde a participat la seminarul “Policentric”, organizat de Federația Zonelor Metropolitane și Aglomerărilor Urbane din România (FZMAUR), unde au participat reprezentanți ai zonelor metropolitane din Bacău, Baia Mare, Craiova, Iași, Timișoara, Târgu Mureș și Constanța. Cuvântul de deschidere i-a aparținut primarului municipiului Bacău, Romeo Stavarache, care este și președintele FZMAUR. El a prezentat și raportul Comitetului Regiunilor privind parteneriatul durabil urban-rural. “Începând cu anul 2014, proiectele mari nu mai pot fi accesate decât în contextul parteneriatelor între trei instituții: administrații publice locale – Guvern și Uniunea Europeană – a declarat Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacău. Aceste parteneriate vor trebui să țină cont de specificul fiecărei țări în parte. Am propus trei moduri de constituire a parteneriatelor: pe baza zonelor metropolitane, între orașe și localități de aceeași mărime și, al treilea, între comune, localități sau orașe, dar centrul să fie comuna, și nu orașul. Ne dorim ca principiul care să stea la baza finanțărilor europene să aibă la bază un program integrat, să se dezvolte proiecte în sistem integrat rural-urban, pentru că în Uniunea Europeană nu trebuie să existe cetățeni de categoria întâi, a doua sau a treia. Am spus și la Bruxelles, alocările europene nu trebuie să se mai facă pe baza polilor urbani de creștere sau de dezvoltare, dacă dorim să ne dezvoltăm armonios”. Ministrul Varga și-a arătat disponibilitatea de a lucra pe proiecte și de a le finanța pe cele inițiate de zonele

Page 9: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

metropolitane și nu numai. “Deciziile pe care le luați influențează viața cetățenilor din cadrul zonelor metropolitane și sunt convină că se vor îmbunătăți condițiile de viață – a declarat Lucia Varga. Sunt importante proiectele ce țin de infrastructura de apă și infrastructura verde, de la alimentări cu apă, canalizări, amenajarea resurselor de apă în scop turistic, proiectele de apărare împotriva inundațiilor, până la parcuri și spații verzi. Prezența mea aici este o garanție că Ministerul Mediului, prin departamentul pe care îl conduc, este deschis pentru a sprijini proiectele derulate de zonele metropolitane, dar și pentru a lua măsuri legislative care să le ajute”. Împreună cu președintele FZMAUR, primarul Romeo Stavarache, va semna un protocol pentru finanțarea proiectelor inițiate de zonele metropolitane.Bani pentru decolmatări la Insulă și exproprieri la Negel Umătorul popas al ministrului Varga a fost la Insula de Agrement, unde Primăria Bacău are în lucru un amplu proiect de modernizare a celui mai iubit loc de către băcăuani. Aici, primarul Stavarache a prezentat locația și ceea ce vrea să facă. A vorbit despre finanțarea europeană, dar și despre susținerea financiară de care cei de la Direcția Apelor au nevoie pentru decolmatarea luciului de apă din jurul insulei. Ministrul Varga a făcut un tur, după care a mers la Bazinul de Înot. De aici s-a deplasat la podul peste pârâul Trebeș, să vadă locația care a dat bătăi de cap băcăuanilor în timpul inundațiilor și unde Primăria Bacău are în lucru un alt proiect important. “Pe 17 iunie, proiectul de decolmatare a luciului de apă de la Insula de Agrement va ajunge spre avizare la Administrația Națională , luna aceasta va fi avizat și la Ministerul Mediului și vom aloca 4 milioane de lei, în prima etapă, pentru începerea lucrării, astfel încât, în paralel să se poată derula și proiectul de modernizare al Primăriei Bacău”. Lucrările de decolmatare sunt estimate în total la 13 milioane de lei. Lucia Varga a mai anunțat că va aloca și 1,5 milioane de lei pentru exproprierile din zona pârâului Negel, unde la anul ar trebui să înceapă lucrările de protecție, astfel încât Bacăul să nu mai fie inundat.Un nou plan de măsuri menit să prevină inundațiileMinistrul Lucia Varga a participat apoi la ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, unde a dezbătut planul de măsuri ce urmează să fie implementat pentru prevenirea inundațiilor și a prezentat unele modificări ale Codului silvic, menite să protejeze fondurile forestiere din țară. “Am pregătit un pachet legislativ ce urmează să ajungă pe masa Guvernului. Din păcate, în ultima perioadă s-a acționat doar asupra efectelor produse de inundații și nu asupra cauzelor, cum ar fi fenomenul defrișărior necontrolate. Acesta trebuie oprit cât mai repede și trebuie de asemenea făcute

Page 10: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

împăduriri în zonele critice. Vor fi alocate fonduri pentru finalizarea proiectelor care sunt în momentul de față realizate în procent de 85%, cele care sunt realizate în procent de peste 50% vor primi fonduri pentru continuarea lucrărilor, iar pentru cele realizate în procent de sub 50% ne vom concentra pe accesarea de fonduri europene pentru finalizarea lor”. Ministrul a mai adus în discuție modificările ce vizează noul Cod silvic, care sunt mult mai stricte în încercarea de a proteja zonele împădurite. La final, ea a vizitat Parcul Catedralei, obiectiv ce a beneficiat de finanțare când ea era secretar de stat la Ministerul Mediului. /Ziarul de Bacau

Ploile din ultimele zile au afectat mai multe comune băcăuaneÎn urma precipitaţiilor abundente din ultimele zile, în judeţul Bacău apele au inundat o locuinţă, 8 gospodării, 5 anexe gospodăreşti, 12 km drumuri judeţene, aproximativ 55 km drumuri comunale şi 6 porţiuni de drumuri comunale, 3 poduri şi mai multe podeţe, precum şi 610 ha teren agricol. Potrivit Centrului Meteorologic Regional Moldova, pentru judeţul Bacău se prelungeşte avertizarea hidrologică de COD GALBEN până miercuri, 12 iunie, ora 09.00, fiind vizate fenomene de instabilitate atmosferică, averse, descărcări electrice, grindină. Sunt anunţate precipitaţii ce vor înregistra, pe arii extinse, cantităţi de 25 litri/mp şi, izolat, cantităţi de 60-70 l/mp.În urma ploilor din ultimele zile au fost afectate comunele băcăuane Motoşeni, Nicolae Bălcescu, Bereşti-Tazlău, Podu Turcului, Izvoru Berheciului, Glăvăneşti, Stănişeşti şi Răchitoasa. Astfel, în comuna Podu Turcului au fost afectate, în proporţie de 80-85% drumurile comunale şi cele săteşti, precum şi podurile şi podeţele de pe aceste drumuri.În comuna Izvoru Berheciului, în toate satele din comună, drumurile au fost spălate de pietriş şi pe anumite porţiuni au fost rupte, devenind impracticabile circulaţiei.Drumurile judeţene au fost afectate în comuna Motoşeni - DJ 243B, în comuna Podu Turcului - DJ 241F pe porţiunea Lehancea-Giugioana, în comuna Izvoru Berheciului - porţiuni din DJ 241 A şi DJ 241. În categoria drumurilor comunale, a fost afectat DC 169 în comuna Nicolae Bălcescu, pe porţiunea Nicolae Bălcescu – Lărguţa, precum şi DC 47 Crăieşti în satul Crăieşti din comuna Stănişeşti, unde au fost avariate şi trei poduri transversale. În comuna Glăvăneşti sunt impracticabile porţiunile de drum DC 41 Glăvăneşti – Putredeni, DC 46 Glăvăneşti – Frumuşelu, DC 46B Frumuşelu – Muncelu, iar în comuna Răchitoasa sunt impracticabile porţiunile de drum DC Bordusaci – Bucşa, DC Burdusaci – Dumbrava, DC Tochilea – DJ 241, DC Barcana – Farcaşa, DC Buda – Scăuele, DC Putini – DJ241.De asemenea, sunt afectate drumuri săteşti din localităţile Bereşti-Tazlău,

Page 11: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

Româneşti şi Ţurluianu din comuna Bereşti-Tazlău şi drumuri săteşti din satul Răzescu şi Glăvăneşti, comuna Glăvăneşti. Pentru evaluarea pagubelor produse în urma precipitaţiilor abundente căzute în această perioadă, în zonele afectate s-au deplasat două comisii formate din reprezentanţi ai Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Bacău, Sistemului de Gospodărire a Apelor Bacău, Serviciului Public Judeţean de Drumuri Bacău, Direcţiei pentru Agricultură Bacău şi Compartimentului de Control şi Inspecţie pentru Calitatea Lucrărilor în Construcţii Bacău.De asemenea, se intervine pentru scoaterea apei din locuinţa afectată şi gospodării, precum şi pentru refacerea drumurilor afectate prin structurile Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi localnici. /Adevarul.ro

Teme similareComuna Glavanesti, afectata grav de ploiDupa ultima repriza de ploaie torentiala, cea mai afectata localitate a fost tot Glavanesti care a mai avut de suferit si la precedentele avertizari meteo. Cele mai mari cantitati de apa au cazut miercuri spre joi la Dofteana si Târgu Ocna. Chiar si asa, probleme au fost in alta parte. “In satul Glavanesti, comuna Glavanesti au fost inundate 12 curti, 6 anexe gospodaresti si 3 locuinte. Serviciul voluntar pentru situatii de urgenta, dar si pompierii au intervenit pentru a ajuta la evacuarea zonei inundate. Probleme au fost si in municipiu, pe strada Alecu Russo care s-a inundat pe o distanta de 400 metri”, a precizat Carmen Cioltan, purtator de cuvânt al Prefecturii Bacau. Pe de alta parte, s-a facut estimarea pagubelor produse de ploile de saptamâna trecuta. Au fost afectate 16 comune: Beresti-Tazlau, Strugari, Ungureni, Filipesti, Oituz, Huruiesti, Corbasca, Nicolae Balcescu, Motoseni, Izvorul Berheciului, Glavanesti, Stanisesti, Podu Turcului, Rachitoasa, Lipova, Filipeni. In aceste localitati, potrivit situatiei, au fost avariate 2 case, 4 anexe gospodaresti, 700 hectare de teren arabil, 47 kilometri drum judetean, 192 kilometri de drum comunal, 19 podete, 17 poduri si 4 kilometri de strazi. Costul estimativ al remedierii acestor pagube este de 1,5 milioane de lei. Populatia din zonele inundate risca boli ca: holera, dizenterie, hepatita A, leptospiroza, febra tifoida, conjunctivita. Pentru a evita imbolnavirea si chiar izbucnirea unor epidemii, Directia de Sanatate Publica recomanda populatiei sa nu consume apa din fântânile inundate, sa evite contactul pielii cu mâlul si cu apa din râurile si pâraiele crescute in urma ploilor. Simptome ca greturi, varsaturi, scaune diareice, dureri abdominale, febra, stare generala alterata se impun prezentarea de urgenta la medic.

Page 12: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

Peste 3.000 de hectare de teren agricol, din nouă comune,calamitate de grindinăCele mai întinse suprafeţe afectate sunt în Cornu Luncii, Baia şi BălcăuţiPeste 3.000 de hectare de teren agricol din nouă comune au fost afectate de căderile de grindină care s-au abătut în ultima perioadă asupra judeţului. Din datele preliminare contabilizate în teren de inspectorii Direcţiei Agricole Suceava rezultă că cele mai întinse suprafeţe calamitate sunt în Cornu Luncii, Baia şi Bălcăuţi. Culturile peste care a căzut grindină sunt afectate în majoritate în proporţie de peste 50%, iar unele culturi aflate aproape de recoltare, grâul, de exemplu, sunt compromise în totalitate.Cea mai întinsă suprafaţă calamitată este în Cornu Luncii. Aici ar fi vorba de 785 de hectare de teren afectate de căderile de grindină. Ploaia torenţială însoţită de grindină de marţi, 11 iunie, care a durat în jur de 45 de minute, s-a abătut asupra a trei sate din comună, Siria, Sasca Mare şi Păiseni. Urmează comuna Baia, unde grindina a afectat 588 de hectare de teren agricol. La Baia s-a estimat că porumbul a fost afectat în proporţie de 54%, cartoful 84%, în timp ce grâul, mazărea şi soia sunt compromise total.Grindina a provocat pagube mari în judeţConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni 360 de hectare, la Bogdăneşti 300 de hectare, la Horodnic de Sus o sută de hectare, la Mălini 50 de hectare şi la Forăşti 26 de hectare.În paralel cu inspectorii Direcţiei Agricole, şi reprezentanţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Suceava contabilizează pagubele create de căderile de grindină. O situaţie cu întreaga valoare a pagubelor urmează a fi finalizată în următoarele zile. Directorul Direcţiei Agricole Suceava, Vasile Schipor, a subliniat că cel puţin în cazul primelor trei comune se poate vorbi de mari suprafeţele afectate şi în aceste condiţii se va încerca găsirea unor soluţii pentru sprijinirea oamenilor.„Urmează să raportăm datele la Ministerul Agriculturii şi să încercăm să obţinem o formă de ajutor financiar pentru cultivatorii afectaţi, poate sub forma ajutorului minimis oferit anul trecut în zonele calamitate", a declarat Vasile Schipor. Anul trecut, în zonele declarate calamitate, agricultorii au primit un ajutor de o sută de lei la hectarul de teren cultivat. /Monitorul de Suceava

Page 13: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

Producţia agricolă a judeţului Suceava, afectată de ploi şi grindinăFenomenele meteorologice extreme au făcut stricăciuni mari în 7 comune, anunţă prefectul Florin SinescuFenomenele meteorologice recente (judeţul Suceava, pe durata a 3 zile, a fost sub aten¬ţionare de cod galben) au făcut importante stricăciuni, mai ales la infrastructura rutieră, dar şi în agricultură, a declarat, ieri, prefectul Florin Sinescu. El crede că, din cauza ploilor, însoţite de căderi de gheaţă, producţia agricolă va avea mult de suferit în acest an. „Au fost câteva fenomene extreme care au creat probleme la nivelul judeţului şi vorbim, în primul rând, de ploi torenţiale, de grindină şi vijelii, care au afectat infra-structura rutieră şi culturile agricole. Marea problemă pe care o avem este în acest din urmă domeniu, pentru că grindina a făcut mari stricăciuni" a reliefat prefectul, subliniind că unele localităţi au rămas în beznă din cauza căderii liniilor electrice şi posturilor de transformare. Sinescu susţine că aspectul cel mai important este că râurile şi pâraiele din judeţ nu au ieşit din matcă, în perioada aceasta nefiind consemnate inundări ale perimetrelor locuite. Cele mai afectate au fost comunele Şerbăuţi, Muşeniţa, Vicovu de Sus, Cornul Luncii, Mălini, Rîşca, Rădăşeni, în care, potrivit prefectului, au intervenit atât Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, cât şi comitetele locale.„In continuare, se va realiza o evaluare a tot ceea ce înseamnă pagubele şi vom avea o imagine completă în zilele următoare. Important este că nu avem localităţi izolate, poduri şi podeţe rupte, ci doar zone colmatate şi terasamente balastate de drumuri comunale, care au fost afectate de precipitaţiile căzute", a declarat reprezentatul Guvernului în judeţ. Florin Sinescu relevă că, împreună cu autorităţile locale, se caută soluţiile de rezolvare a problemelor cauzate de vremea rea, astfel încât orice activitate să se desfăşoare în condiţii normale. /Crai Nou

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABARâul Săsar din Baia Mare, plin cu peturi: Cine să facă curăţenie? Râul Săsar din municipiul Baia Mare este de câteva zile plin cu peturi și alte gunoaie, aduse cel mai probabil din alte locuri odată cu ploile abundente care au căzut în ultimele zile. La un moment dat au putut fi zărite și cadavre de animale plutind pe râul care trece prin mijlocul municipiului reședință de județ Maramureș și care ar trebui să fie un motiv de mândrie pentru băimăreni. Însă lucrurile sunt departe de a fi așa.

Page 14: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

Oficialii Primăriei Baia Mare recunosc că nu sunt încântați de faptul că râul Săsar arată cum arată. La fel sunt și băimărenii, în opinia cărora vinovat de modul cum arată Săsarul se face Primăria Baia Mare. "Nu îmi place cum arată Săsarul de ani de zile. Cred că Primăria Baia Mare ar trebui să mai facă câte ceva. A făcut multe, dar ar fi frumos să avem un râu cu apă limpede și curată", a declarat o băimăreancă aflată pe podul Culturii din municipiu. Sunt și băimăreni care au ținut să arate că Primăria Baia Mare și-a făcut treaba. Vorbim despre un bărbat din Galați care acum 3 ani de zile s-a stabilit în Baia Mare mai mult din motive de sănătate și care recunoaște că de la an la an Săsarul arată mult mai bine. "Nu că îmi place Săsarul, dar eu sunt venit de 3 ani aici. Dar față de cum l-am găsit e mai curat, mai amenajat. O singură sugestie. Porțiunea de rău care trece prin oraș să fie făcută cum e aici, în zona fostei Spânzurători. Și totul ar fi bine atunci", ne-a declarat bărbatul. Ce spune Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureș: "Referitor la: solicitare d-voastră, realizată telefonic, cu privire la acțiunile de igienizare și salubrizare a râului Săsar, efectuate de Sistemul de Gospodărire aApelor Maramureș vă transmitem urmatoarele informații:În lunile aprilie-mai 2013 s-au executat lucrări de întreținere prin decolmatare și implicit de salubrizare împreună cu Primăria Baia Mare, în baza unui protocol încheiat între cele două părți. Începând cu anul 2006 se derulează investiția ” Amenajare râu Săsar în Municipiul Baia Mare”. În cadrul acestui proiect sunt cuprinse și lucrări de decolmatare, mișcări de terasamente cu transportul surplusului din albia minoră, sarcină ce revine anreprenorului. În perioada imediat următoare Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureș va interveni pentru defrișarea vegetației în albia minoră precum și igienizări și salubrizări în zonele amenajate ale albiei minore". Ce spun cei de la Garda de Mediu: "Nu pot să vă dau un răspuns clar cine ar trebui să facă curățenie până nu am toate datele. În clipa în care am toate datele aș putea să spun că e vinovat sau nu e vinovat X sau Y. Sigur că în principiu ce este pe mal și care ar fi pe cursurile de ape, noi de aia am făcut activitatea de salubrizare și o facem în fiecare an, că revin UAT-urilor. Prin primărie și prin Consiliile Locale. Dar, pe de altă parte, sunt și acele zone de protecție în care administratorii cursurilor de ape interven, însă un răspuns foarte clar nu pot să vă dau acum. Nu am toate datele ca să vă spun cine este direct răspunzător. Noi știm, dar nu în cazul în care punctual sunt zone în care se lucrează, sunt utilaje etc. Trebuie să vedem cine este acolo, dacă s-a făcut recepție de lucrări ș.a.m.d.".

Page 15: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

/CityNews, http://maramures.citynews.ro/din-oras/raul-sasar-din-baia-mare-plin-cu-peturi-cine-sa-faca-curatenie-foto-1244612

SCUMPI LA VORBA - Asa sef, asa angajata: reprezentantii SGA Maramures raspund in trei propozitii la problemele existente pe raul Sasar Raul Sasar abunda in vegetatie crescuta aiurea si copaci care au deja cel putin trei ani si in care se impleticesc deseurile. Toate acestea reprezinta un risc in perioade cu ploi abundente, cum e si cea actuala. In urma materialului prezentat ieri, 12 iunie, de ziarul si de televiziunea eMaramures, in care nu s-a rezusit obtinerea unui punct de vedere al reprezentantilor Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures, astazi a venit si raspunsul purtatorului de cuvant al institutiei, Anca Bonto. E un raspuns scurt, sec, nesemnat si neinregistrat, in care reprezentantii acestei unitati se scuza si arata ca au efectuat lucrari de intretinere prin decolmatare, in perioada aprilie-mai 2013. Unde au efectuat aceste lucrari si rezultatele actiunilor sunt informatii pe care reprezentantii institutiei nu le-au facut publice, insa o simpla plimbare pe malul raului Sasar, de la un capat la altul al orasului Baia Mare, ofera lamuririle necesare. Va redam mai jos raspunsul primit de la Anca Bonto, purtatorul de cuvant al SGA Maramures, exact in varianta transmisa redactiei: „Referitor la: solicitare d-voastra, realizata telefonic, cu privire la actiunile de igienizare si salubrizare a raului Sasar, efectuate de Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures va transmitem urmatoarele informatii: In lunile aprilie-mai 2013 s-au executat lucrari de intretinere prin decolmatare si implicit salubrizare impreuna cu Primaria Baia Mare, in baza unui protocol incheiat intre cele doua parti. Incepand cu anul 2006 se deruleaza investitia „Amenajare rau Sasar in Municipiul Baia Mare”. In cadrul acestui proiect sunt cuprinse si lucrari de decolmatare, miscari de terasamente cu transportul surplusului din albia minora, sarcina ce revine antreprenorului. In perioada imediat urmatoare Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures va interveni pentru defrisarea vegetatiei in albia minora precum si igienizari si salubrizari in zonele amenajate ale albiei minore”. Nu vom comenta cantitatea si calitatea raspunsului pe care ni l-a oferit intr-un tarziu purtatorul de cuvant al institutiei si nici macar mirarea, justificata, de a primi dupa 24 de ore acest punct de vedere... elaborat. Vom depune o solicitare in scris, in baza Legii 544, in speranta ca macar in termenul maxim impus de lege pentru formularea raspunsurilor la informatiile de interes public solicitate de reprezentantii mass-media sa primim date concrete si complexe despre situatia raului Sasar, despre actiunile sau despre lipsa

Page 16: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

interventiei in ceea ce priveste asigurarea unui curs de apa curat si amenajat conform normelor prevazute de strategia nationala in domeniul gospodaririi resurselor de apa. Sistemul de Gospodarire a Apelor Maramures este o subunitate a Administratiei Nationale Apele Romane, fiind condusa de Gratian Talos, cel care ieri ne declara: “Stiti ce rugaminte am? O sa va sune Anca Bonto, purtatoarea mea de cuvant, si sa ii dati tematica la dansa si apoi noi va dam raspunsurile. Acuma, daca nu va ajuta ceva scris pot sa dau verde sa faceti si un reportaj cu ceea ce tine de noi. Ca acolo nu actionam noi peste tot, Apele Romane. Eu acum ce sa va spun... As putea spune punctual, cam intr-o ora, daca ma sunati ma puteti gasi”. Contactat telefonic dupa cateva ore in care nu s-a primit vreo veste din partea purtaroarei de cuvant, directorul Gratian Talos nu a mai putut fi de gasit, avand telefonul inchis. Chiar daca are motive de sarbatoare, fiind ales presedintele PNL Baia Mare in urma cu doua zile, domnul Talos nu ar trebui sa uite ca este si la conducerea unei institutii publice vitale, care pe langa ca nu se ocupa de atributiile impuse de lege (raul Sasar este o dovada cat se poate de clara in acest sens), uita ca are obligatia de a asigura transparenta institutionala. /Emaramures, http://www.emaramures.ro/Stiri/83776/SCUMPI-LA-VORBA-Asa-sef-asa-angajata-reprezentantii-SGA-Maramures-raspund-in-trei-propozitii-la-problemele-existente-pe-raul-Sasar-/Stiri Online, http://www.stiri-presa-online.ro/scumpi-la-vorba-asa-sef-asa-angajata-reprezentantii-sga-maramures-raspund-in-trei-propozitii-la-problemele-existente-pe-raul-sasar/

Gospodării inundate în judeţul ClujMai multe gospodării din localitățile clujene Câțcău și Cetan au fost indundate în urma ploilor abundente. Râurile au ieșit din matcă, iar curțile oamenilor au fost acoperite în totalitate de apă. Torenții au luat tot în calea lor, lăsându-i pe locatari fără porci, pui și găini. Mai mult decât atât, oamenii spun ca în beciul caselor apa măsoară aproape un metru. Pentru a remedia situația, în zonă au fost chemate două excavatoare. În localitatea Cetan din comuna Vad, apa a adus de pe dealuri aluviuni care au acoperit curțile oamenilor și drumul județean dintre Dej si Vad. /CityNews, http://maramures.citynews.ro/eveniment/video-gospodarii-indundate-judetul-cluj-1244564

Page 17: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

Cod galben de inundaţii pe Tur şi CrasnaRâuri din 22 de județe, majoritatea din jumătatea de est a țării, se află, în intervalul joi, ora 13.00 – vineri, ora 16.00, sub cod galben de inundații, potrivit unei atenționări emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INGHA), informează “Apele Române”.Astfel, hidrologii avertizează că se vor produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice:- Tur, Someșul Mare, Crasna, Barcău, Olt, Argeș, Vedea, Ialomița, Buzău, Râmnicu Sărat, Putna, Bârlad, Suceava, Moldova, Bistrița, afluenții Prutului și râurile din Dobrogea, cu posibile depășiri ale cotelor de atenție, scrie Mediafax.Codul galben vizează râurile din bazinele hidrografice:• Tur (județul Satu Mare)• Someșul Mare (județul Bistrița-Năsăud)• Crasna, Barcău (județele Sălaj, Satu Mare, Bihor)• afluenții Oltului superior din județul Covasna• afluenții Oltului inferior din județele Gorj, Vâlcea și Olt• râurile din bazinele hidrografice superioare și mijlocii ale Vedei, Argeșului, Dâmboviței, Ialomiței, Prahovei și Buzăului (județele Olt, Teleorman, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău și Covasna)• râurile mici din bazinele hidrografice Suceava, Moldova, Bistrița (județul Suceava)• Putna, Râmnicu Sărat (județele Vrancea și Buzău)• Jijia, Bârlad (județele Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Bacău și Vrancea)• afluenții Prutului din județele Vaslui și Galați și râurile din Dobrogea (județele Constanța și Tulcea). Sursa citată mai precizează că a fost ridicat codul galben de pe celelalte râuri avertizate anterior. /Informatia Zilei, http://www.informatia-zilei.ro/sm/actualitatea/cod-galben-de-inundatii-pe-tur-si-crasna//Gazeta de Nord Vest, http://www.gazetanord-vest.ro/2013/06/cod-galben-de-inundatii-pe-somes-si-crasna/

Cod galben de inundaţii pe râuri din 22 de judeţe

Page 18: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

Râuri din 22 de județe, majoritatea din jumătatea de est a țării, se află, în intervalul joi, ora 13.00 - vineri, ora 16.00, sub cod galben de inundații, potrivit unei atenționări emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INGHA), informează Apele Române. Astfel, hidrologii avertizează că se vor produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, creșteri de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice Tur, Someșul Mare, Crasna, Barcău, Olt, Argeș, Vedea, Ialomița, Buzău, Râmnicu Sărat, Putna, Bârlad, Suceava, Moldova, Bistrița, afluenții Prutului și râurile din Dobrogea, cu posibile depășiri ale cotelor de atenție.Codul galben vizează râurile din bazinele hidrografice Tur (județul Satu Mare), Someșul Mare (județul Bistrița-Năsăud), Crasna, Barcău (județele Sălaj, Satu Mare, Bihor), afluenții Oltului superior din județul Covasna, afluenții Oltului inferior din județele Gorj, Vâlcea și Olt, râurile din bazinele hidrografice superioare și mijlocii ale Vedei, Argeșului, Dâmboviței, Ialomiței, Prahovei și Buzăului (județele Olt, Teleorman, Argeș, Dâmbovița, Prahova, Buzău și Covasna), râurile mici din bazinele hidrografice Suceava, Moldova, Bistrița (județul Suceava), Putna, Râmnicu Sărat (județele Vrancea și Buzău), Jijia, Bârlad (județele Botoșani, Iași, Vaslui, Galați, Bacău și Vrancea), afluenții Prutului din județele Vaslui și Galați și râurile din Dobrogea (județele Constanța și Tulcea). Sursa citată mai precizează că a fost ridicat codul galben de pe celelalte râuri avertizate anterior . /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/cod-galben-de-inundatii-pe-rauri-din-22-de-judete--112916.html

Teme similare Grindina a făcut prăpăd în Sălaj. Cultura de ceapă de Pericei, ajunsă în Cartea Recordurilor, distrusă de bucăţile de gheaţă de mărimea unui ou de găinăLocuitorii din mai multe comune sălăjene au trecut ieri prin clipe de coșmar. O grindină de mărime mare, care a căzut peste ei cu un zgomot asurzitor, le-a distrus toată truda din acest an, năpasta lovind principala zonă legumicolă a județului, de unde provine și celebra ceapă de Pericei. Grindina a lovit zona comunelor Pericei, Vârşolţ şi Crasna imediat după ora 14.00 şi, deşi nu a durat mai mult de 15 minute, a distrus tot ce i-a

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

Page 19: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

venit în cale. Primarul comunei Pericei, Boncidai Csaba, spune că bucăţile de gheaţă au ajuns chiar şi la mărimea unui ou de găină şi au venit fără pic de ploaie, cauzând un zgomot asurzitor. " A fost o gheaţă uscată, care a făcut în sat un zgomot de neînchipuit. Teroare!", povesteşte edilul.Cel mai dur "atac" grindina l-a dat în zona de luncă a râului Crasna, acolo undeste şi principala zonă legumicolă a judeţului şi de unde provine şi celebra ceapă de Pericei, intrată în 2007 în Cartea Recordurilor. grindina nu s-a oprit doar la culturile de ceapă. A lovit şi a distrus şi celelalte culturi, a măcinat pomii din livezi, a perforat serele localnicilor şi a pus la pământ puieţii dintr-o pepinieră de pomi fructiferi existentă aici. N-a iertat nici clădirile, primarul precizând că mai multe acoperişuri au fost distruse, iar casele izolate cu polistiren arată acum ca după război"Încercăm acum, cu specialiştii, să găsim ceva chimicale care să ne ajute să mai salvăm ceva din culturi. Vom lua legătura şi cu Direcţia Agricolă şi cu APIA, pentru ca bieţii oameni măcar să nu fie amendaţi atunci când vor veni, la vară, controalele care vor găsi terenul fără culturile anunţate în primăvară", ne-a declarat primarul. În total, potrivit estimărilor primarului din Pericei, aproximativ 300 de hectare de culturi au fost distruse de grindina de ieri numai în această comună. Reamintim că localitatea Pericei a ajuns celebră după ce locuitorii de aici au împletit, în septembrie 2007, o cunună de ceapă ce a măsurat nu mai puţin de 4.518 metri. Cununa de ceapă împletită la Pericei a cântărit aproximativ cinci tone, a numărat peste 45.000 de cepe, iar la realizarea ei au participat câteva sute de localnici, parametri ce i-au adus intrarea în Cartea Recordurilor. /Adevarul, http://adevarul.ro/locale/zalau/pericei-grindina-cartea-recordurilor-1_51b81606c7b855ff5682ff55/index.html

Teme de mediuÎmpreună pentru un mediu mai curat, pentru o Școală Verde la Cluj-Napoca!În cadrul celei de-a treia etape a Proiectului Național“Școala mea Verde”, la Colegiul Tehnic Napoca s-au organizat, în săptamâna 10-14 iunie 2013, mai multe activități.Sub genericul„Împreună pentru o ȘcoalăVerde !”s-au desfășurat în școală următoarele activități:Organizarea unei conferințe de diseminare a activităților derulate de școală în

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

Page 20: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

primele două etape ale proiectului, activitate la care a susținut o prezentare, în manieră interactivă reprezentanta societății de salubrizare SC Rosal Grup Cluj-Napoca, partenerul școlii în proiectele de mediu, care a distribuit fluturași tematici, insigne șipixuri din material reciclabil inscripționate cu mesajul„ Colectează selectiv !” De asemenea, au fost premiate clasele care au colectat cele mai mari cantități de deșeuri și angajații școlii care s-au remarcat printr-o implicare deosebită. Desfășurarea campaniei “Fiecare elev-o plantă !”, prin care li s-a solicitat elevilor să aducă la școală câte o plantă pentru amenajarea unei mini grădini în interiorul școlii, care, alături de spațiile verzi din curtea școlii, îngrijite permanent de elevi, contribuie la crearea unui mediu mai sănătos și a unei ambianțe plăcute, în care toți respiră„verde” , într-o școală cu adevărat verde.Caravana Verde în școala ta ! – activități de educare cu privire la protecția mediului în școlile din municipiul Cluj-Napoca. Echipele verzi formate din elevi și profesoriai Colegiului Tehnic Napoca s-au deplasat în școli, au prezentat materiale privind protecția mediului și colectarea selectivă a deșeurilor și au distribuit fluturași cu mesaje în acest scop. Caravana Verde în orașul tău ! – activități de responsabilizare a atitudinii față de mediu a membrilor comunității clujene, în cadrul cărora echipele verzi ale Colegiului Tehnic Napoca s-au deplasat în zone aglomerate din toate cartierele municipiului, centre comerciale, piețe, gară, unde au distribuit fluturași cu mesaje de protecție a mediului.Acțiunile în comunitate au culminat cu organizarea unei activități,în zona centrală a orașului, în Piața Unirii, unde elevii de la Colegiul Tehnic Napoca, au distribuit trecătorilor fluturași cu mesaje privind protecția mediului și au aplicat chestionare , în vederea sondării nivelului de informare a cetățenilor în această privință, precum și a impactului acestei inițiative asupra comunității.Proiectul se va finaliza vineri, 14 iunie cu o activitate sub genericul Fii verde și pe scenă ! desfășurată la Cinema Mărăști, în cadrul căreia atracția principal va fi Parada ECCO ! – o paradă a modei susținută de elevele școlii, prezentând obiecte vestimentare realizate de elevii de la clasele de design vestimentar, din material reciclabile hârtie și saci menajeri biodegradabili). Sperăm că inițiativa elevilor și profesorilor de la Colegiul Tehnic Napoca de a transmite clujenilor un mesaj de responsabilizare pentru un mediu mai curat, pentru un Cluj civilizat să aibă ecou în cadrul comunității și să fie urmată și de alte

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

Page 21: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

asemenea comportamente civice, astfel încât Clujul să devină acel oraș curat în care să ne placă să trăim ! /Napoca News, http://www.napocanews.ro/2013/06/impreuna-pentru-un-mediu-mai-curat-pentru-o-scoala-verde-la-cluj-napoca.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANATTeme ABAIn 12 ore viitura devastatoare va intra în judeţ! Vezi cum s-au pregătit autorităţile de pe Clisura DunăriiUnda de viitură care este aşteptată să ajungă în Caraş-Severin pune pe jar populaţia. Autorităţile din Moldova Nouă monitorizează permanent starea digurilor şi sunt pregătite să facă faţă oricăror situaţii. Condiţiile meteo anunţate (codul galben de ploi, grindina şi intensificările de vânt) ar putea da bătăi de cap autorităţilor. Asta, pe lângă viitura care se apropie ameninţător de judeţ. Potrivit primarului Matei Lupu, la Moldova Nouă a avut loc o şedinţă cu Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă şi unităţile din zonă, în care s-au discutat variantele în cazul în care s-ar putea întâmpla ceva.“De pregătit, ne pregătim, dar nu este sufiecient la nivel naţional şi judeţean, totul trebuia făcut din timp. În primul rând, ISU ar trebui să fie mult mai bine dotat, echipat. Lucrările pentru a evita dezastrele trebuiau făcute din timp, să nu aşteptăm să vină inundaţia ca după aceea să luăm măsuri. Ce măsuri!?..Dar, fiind situaţia asta, noi ne pregătim pentru acest eveniment. Am stabilit în şedinţă utilajele cu care vom acţiona, am pregătit în jur de 6000 de saci, peste 30 de tone de nisip, lopeţi, târnăcoape, tot ce este nevoie. Unităţile economice au pregătit buldozere, buldoexcavatoare, maşini de transport, tractoare, absolut orice înseamnă utilaj”, a declarat edilul-şef Matei Lupu,pentru Express de Banat.Chiar şi cu toate aceste pregătiri, autorităţile din Moldova Nouă sunt de părere că nimic nu poate opri Dunărea să îşi facă de cap: “Eu cred că ce am pregătit noi sunt lucrări minuscule pentru Dunăre, nu putem ţine noi Dunărea cu sacii nici dacă punem milioane de astfel de saci. În cazul în care apa va creşte peste cota de inundaţie, vom încerca să facem un baraj de saci înalt de maxim jumătate de metru, zic eu, mai mult nu ar rezista

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

Page 22: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

fără sprijin din spate. Orice ar fi, încercăm să prevenim această situaţie”, mai explică Matei Lupu.Evacuarea, şi ea în planul autorităţilor“Pentru viitura care se anunţă suntem pregătiţi cu tot ce trebuie. În ultima instanţă, suntem pregătiţi şi pentru evacuare, dacă va fi nevoie. Acesta este principalul lucru pe care îl vom face, adică să avem grijă de vieţile omeneşti, să anunţăm populaţia să îşi mute animalele dacă acestea se află în zona inundabilă, să ajutăm oamenii să-şi scoată proviziile din subsolul casei dacă este cazul, şi nu în ultimă instanţă, să mutăm locuitorii din acele zone, însă, nu cred că se va ajunge la situaţia asta”, a mai adăugat edilu-şef. “Cu sufletul la gură” stau mai ales cele peste 200 de persoane care locuiesc în zonele inundabile din Moldova Veche. Întrucât în 2006, debitul apei a ajuns la peste 18.000 mc/secundă, cetăţenii sunt speriaţi de faptul că Dunărea le-ar putea pune în pericol şi de data aceasta terenurile, casele, grădinile, animalele sau chiar viaţa. Unul dintre locuitorii oraşului de la malul Dunării este şi Stanislav Georgevici.Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor, debitul Dunării pe teritoriul judeţului Caraş-Severin măsoară, în momentul de faţă, 8.500 mc/secundă. Capacitatea lacului şi a barajului Porţile de Fier de a prelua viitura este până la 13.000 mc/secundă. Rămâne însă de văzut ce surprize ne va aduce fluviul zilele acestea! /EXPRESS DE BANAT, http://expressdebanat.ro/in-12-ore-viitura-devastatoare-va-intra-in-tara-vezi-cum-s-au-pregatit-autoritatile-de-pe-clisura-dunarii

Risc de poluare pentru 80% din apele din Spaţiul Hidrografic Banat În Timiş, zona vulnerabilă a râului Bega, cu 85 de localităţi, este cea mai expusă la poluarea cu nitraţiPrin mesajul “Gândeşte! Mănâncă! Salvează!” lansat cu prilejul Zilei Mediului, 5 iunie, agricultura actuală din Timiş şi din întreaga ţară va trebui să devină dintr-un poluator major al mediului un mijloc de combatere a poluării şi de conservare a biodiversităţii, asigurând hrană de calitate pentru toţi cetăţenii. Politica Agricolă Comună trebuie să devină verde. Râul Nera este vulnerabil la poluare

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

Page 23: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

Din cauza nepăsării unor fermieri faţă de protejarea mediului, agricultura a ajuns în unele zone din Timiş un pericol major pentru ape. Conform Administraţiei Bazinale de Apă Banat Timişoara, zonele vulnerabile la poluarea masivă cu nitraţi din surse agricole sunt: râurile Nera – Timişul Superior, din care fac parte 50 de localităţi şi zona vulnerabilă a râului Bega, din care fac parte 85 de localităţi. Acestea reprezintă 80% din teritoriul Spaţiului Hidrografic Banat, care cuprinde toate cursurile de apă din judeţele Caraş-Severin şi Timiş. Pentru a se evita poluarea apelor, fermierii sunt încurajaţi să aplice prevederile Codului de bune practici agricole, prin realizarea de investiţii pentru rotaţia culturilor, managementul gunoiului de grajd şi al nutrienţilor, prin teste de sol, menţinerea de straturi de acoperire ale solului şi promovarea agriculturii organice. O altă măsură este plantarea de bariere vegetale pentru protecţia cursurilor de apă la poluarea cu nutrienţii proveniţi din agricultură, reabilitarea terenurilor de păşunat şi a păşunilor comunale. “Însuşirea şi implementarea măsurilor, practicilor, metodelor cuprinse în cod de către producătorii agricoli şi fermieri este necesară deoarece aceştia trebuie să conştientizeze că interesele lor economice de obţinere de producţii profitabile trebuie armonizate cu exigenţele privind protecţia şi conservarea mediului înconjurător, pentru a convieţui în prezent, dar şi în viitor, într-o ţară frumoasă, curată şi prosperă”, se arată Codul de bune practici agricole.Produse cu 70% mai ieftineÎn plus, pentru a se evita risipa de produse agroalimentare, Ministerul Mediului pregăteşte, în premieră, un proiect de colaborare cu reprezentanţii marilor reţele comerciale în vederea diminuării risipei de alimente şi totodată eliminarea posibilelor deşeuri. „Avem în vedere un proiect naţional de colaborare cu marile reţele comerciale pentru a face în aşa fel încât să diminuăm risipa de alimente. Practic, pentru acele produse care se apropie de termenul de expirare să existe o reducere de până la 70% din preţul de la raft”. O altă soluţie propusă şi care este deja în analiză o reprezintă utilizarea deşeurilor ca şi compost pentru instalaţiile de biogaz. /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/actualitate/40066-risc-de-poluare-pentru-80-din-apele-din-spaiul-hidrografic-banat.html

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

Page 24: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABACamelia Bărbuţu, purtător de cuvânt A.B.A Jiu- direct Radio Oltenia Craiova – ora 12.20,avertizarea hidrologica nr. 55/12.06.2013 şi situaţia pe Dunăre, prognoza

Dunărea vine umflatăHidrologii avertizează că, în următoarele patru zile, debitul Dunării la intrarea în ţară va fi de până la 10.600 metri cubi pe secundă. Debitul (secţiunea Baziaş) va fi în creştere în primele patru zile ale intervalului de prognoză până la valoarea de 10.600 mc/s, apoi în scadere, până la valoarea de 10.300 mc/s, situându-se peste media multianuală a lunii iunie (6.400 mc/s). Pe sectorul aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în creştere, exceptând sectorul Bechet - Giurgiu, unde, în prima zi a intervalului de prognoză, vor fi în scădere. Nivelul Dunării se va situa peste COTA DE ATENŢIE la staţia hidrometrică Isaccea - judeţul Tulcea, pe toată durata intervalului de prognoză. /Editie Speciala – Actualitate

Cod galben de inundaţii în Olt, Gorj şi VâlceaSpecialiştii hidrologi au instituit cod galben pe râurile din mai multe bazine hidrografice. Sunt vizate râurile din judeţele Olt, Gorj şi VâlceaEste vorba de bazinele hidrografice: Tur (judeţul Satu Mare), Someşul Mare (judeţul Bistriţa Năsăud), Crasna, Barcău (judeţele Sălaj, Satu Mare, Bihor), afluenţii Oltului superior din judeţul Covasna, afluenţii Oltului inferior din judeţele Gorj, Vâlcea şi Olt, pe râurile din bazinele hidrografice superioare şi mijlocii ale: Vedei, Argeşului, Dâmboviţei, Ialomiţei, Prahovei şi Buzăului (judeţele Olt, Teleorman, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău şi Covasna), pe râurile mici din bazinele hidrografice: Suceava, Moldova, Bistriţa (judeţul Suceava), Putna, Râmnicu Sărat (judeţele Vrancea şi Buzău), Jijia, Bârlad (judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău şi Vrancea), afluenţii Prutului din judeţele Vaslui şi Galaţi şi pe râurile din Dobrogea (judeţele Constanţa şi Tulcea). Se menţionează

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

Page 25: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

că aceste fenomene se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare pe afluenţi de grad inferior ai râurilor marcate pe hartă şi pe cursurile de apă necadastrate. Datorită gradului de instabilitate accentuat, cu precipitaţii sub formă de aversă şi caracter torenţial, fenomenele se pot produce izolat şi în alte bazine hidrografice mici din zonele de deal şi munte. /Lupa – Actualitate

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘTeme ABAValea Richişului a ieşit din matcăÎn cursul zilei de ieri a plouat torențial timp de o oră și jumătate în Richiș. Din cauza cantității mari de precipitații dar și datorită gunoaielor depozitate ilegal, Valea Richișului a ieșit din matcă și a inundat pivnițele și curțile mai multor familii. În această dimineață, o mașină de pompieri din Biertan împreună cu primarul localității au acționat pentru evacuarea apei din beciurile locatarilor afectați. /Nova TV SB, http://novatv.ro/2013/06/video-valea-richisului-a-iesit-din-matca-vezi-imaginile/

AVPS Turda : Împărtăşim opinia celor de la Apele Române, peştii din Arieş au murit din cauza asfixierii mecanice!Mai multe ipoteze au fost vehiculate ca urmare a mortalității piscicole înregistrate în urmă cu trei săptămâni pe râul Arieș în zona Buru. Peștii din Arieș au murit din cauza asfixierii mecanice. Aceasta este concluzia raportului prezentat de Administrația Bazinală Mureș, ca urmare a probelor luate din apă dar și de la peștii găsiți morți pe râul Arieș. Marius Mașca directorul AVPS Turda se declară de acord cu această ipoteză. Reprezentantul Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Potaissa Turda spune că este îndreptățit să acorde crezare raportului prezentat de Garda de Mediu și de cei de la Administrația Bazinală Mureș, în concluzie de această dată apele de mină nu ar fi jucat nici un rol în dezastrul ecologic. "De această dată cele două rapoarte pe care le-am examinat nu au fost copy paste ca în alte situații, sunt bine documentate... În următoarele zile am mai făcut controale pe Arieș și populația piscicolă a fost prezentă.

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

Page 26: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

Nu au murit broaștele care dacă era poluare cu ape de mină erau primele care aveau de suferit. Valul de viitură a fost foarte mare, a pornit de undeva din amonte de la Câmpeni, o rupere de nori care a produs noaptea viitura, apa a fost puternic turbionată cu multe aluviuni... Sunt înclinat să dau crezare documentației întocmite de cele două instituții, peștii au murit de la asfixierea mecanică" explică Mașca. Acesta se arată încrezător și în privința sezonului de pescuit deshis recent și spune că pescarii nu vor fi afectați de mortalitatea piscicolă produsă ca urmare a incidentului menționat anterior. Directorul AVPS Turda mai spune că fenomenul se poate repeta în cazul unor ploi torențiale, un rol negativ având și exploatația pietrișului din Arieș. "Multe din societățile din zonă cu acest profil de activitate deversează apa rezultată în urma spălării nisipului, aluviunile astea afectează foarte tare populația pisciolă. Dacă ar avea fiecare batalele lor de depozitare, am putea evita astfel de fenomene"concluzionează Mașca. / Turdanews CJ, http://www.turdanews.net/articole/mediu/25594-avps-turda-impartasim-opinia-celor-de-la-apele-romane-pestii-din-aries-au-murit-din-cauza-asfixierii-mecanice.html

Teme similareParc inundat în DevaDupă ce, în urmă cu două zile, străzile din Deva arătau ca după potop, astăzi pârâul din zona pădurii Bejan a făcut prăpăd în calea lui. Parcul Bejan s-a transformat într-un adevărat lac, iar unor locuitori din această zonă apa le-a intrat în curți și case, producând pagube considerabile. Nici cei doi struți, și mistrețul din acest parc nu au scăpat de inundații. Autoritățile au mers la fața locului și au pus mai mulți saci cu nisip și au încercat să curețe această zonă împânzită de gunoaie. /West TV AR, http://www.westtv.ro/articolul/13619-Parc-inundat-in-deva.html

Ploaia a provocat daune mari şi la BoşorodPe capul edilului şef din Boşorod au venit grijile, odată cu ploile torenţiale. Acestea au pus stăpânire pe zona păstorită de Ioan Grecu, provocând inundaţii în 10 gospodării şi deteriorând câteva drumuri comunale. Se pare că în fiecare an, ori de câte ori vremea îşi

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

Page 27: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

scoate colţii, plouând din abundenţă, aici sunt probleme cu inundaţiile. „A intrat apa în curţile şi beciurile localnicilor. E vorba de 10 case care au avut de suferit în urma ploii torenţiale. Miercuri, cel puţin între orele 14 şi 16 a fost prăpăd la cât a plouat. A plouat atât de tare, încât şi drumurile comunale sunt afectate, iar rigolele nu au mai făcut faţă, pur şi simplu. Apa a adus multă mizerie şi, venind în cantităţi mari, s-au umplut şanţurile. Drumurile asupra cărora ploaia şi-a lăsat amprenta sunt cele către Luncani şi Cioclovina, iar ca zonă afectată este Bobaia. Acum, suntem în proces de evaluare în ceea ce priveşte situaţia care, ne consolăm cât de cât, nu a fost şi mai gravă. Stabilim daunele, urmând să ne apucăm de decolmatare. Ştiţi cum se zice: din faţa focului te mai fereşti cum poţi, dar de apă, când vine cu putere, e mai greu”, a declarat Ioan Grecu, primarul comunei Boşorod. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/ploaia-a-provocat-daune-mari-si-la-bosorod

Pompierii deveni evacuează apa din mai multe gospodăriiPatru zile de chin pentru mai mulți hunedoreni. Pompierii deveni intervin, pentru a patra zi consecutiv, în satul hunedorean Popeşti pentru evacuarea apei din pivniţe şi fântâni. Ploaia torenţială care a afectat, la începutul săptămânii, centrul judeţului Hunedoara şi în special municipiul Deva şi comuna Cârjiţi, are efecte care se simt şi după 4 zile. Torenţii scurşi de pe versanţi, formaţi din cauza căderilor impresionante de precipitaţii într-un interval de timp redus pe o suprafaţă restrânsă, au afectat mai multe case şi fântâni din Popeşti, comuna Cârjiţi. În doar câteva ore de la producerea ruperii de nori, scurgerea torenţilor a încetat, însă apa a pătruns în beciuri şi fântâni. În consecinţă, pompierii Detaşamentului din Deva intervin de 4 zile consecutiv cu motopompe de mare putere pentru evacuarea apei. /CityNews HD, http://hunedoara.citynews.ro/eveniment/pompierii-deveni-evacueaza-apa-din-mai-multe-gospodarii-1244617

România o ţine tot într-un cod galben şi portocaliuAtenționarea cod galben intrată în vigoare marți după-amiaza și care expiră aproape de miezul nopții de miercuri spre joi a fost prelungită cu încă 24 de ore. Două treimi din

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

Page 28: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

teritoriul național va fi măturat de ploi torențiale, iar asta nu înseamnă că în restul țării va fi cer senin. Ca supliment, câteva avertizări nowcasting cod portocaliu de averse, grindină de dimensiuni medii și mari și vijeliie. Cod galben de furtuni – 12 iunie, ora 23-13 iunie, ora 23. “Începând din a doua parte a nopții de miercuri spre joi și până la ora 23 a zilei de joi, 13 iunie, vor fi intervale de timp cu instabilitate atmosferică accentuată în cea mai mare parte a Moldovei, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, precum și în sudul și estul Transilvaniei. În aceste regiuni se vor semnala averse torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului, trecător cu aspect de vijelie și căderi de grindină. Astfel de fenomene vor fi mai frecvente în a doua parte a zilei de joi și la începutul nopții. Cantitățile de apă vor depăși local 20…25 l/mp și izolat 50 l/mp. Manifestări ale instabilității atmosferice se vor semnala și în restul teritoriului dar pe arii mai restrânse”, a anunțat miercuri seara Administrația Naționala de Meteorologie. Cod galben – miercuri, între orele 19,40 și 21, în zona Tortomanu, Siliștea, Seimeni, Cernavodă, Rasova, Peștera se vor semnala grindină, frecvente descărcări electrice, cantități de precipitații ce pot depăși 25 l/mp, intensificări de scurtă durată ale vântului ce pot lua trecător aspect de vijelie. Cod portocaliu – miercuri, între orele 18,40 si 20,10, în județul Bacău se vor semnala grindină de dimensiuni medii și mari, intensificări ale vântului care pot lua aspect de vijelie, frecvente descărcări electrice, averse care pot avea caracter torențial, cu cantități de apă ce pot atinge și depăși 30..35 l/mp. Sistemul noros se deplasează de la E la V, cu o viteză medie de 28 km/h. Cod portocaliu – miercuri, orele 18.30 – 19.30, în sud-estul județului Botoșani se vor semnala grindină de dimensiuni medii și mari, intensificări ale vântului care pot lua aspect de vijelie, frecvente descărcări electrice, averse care pot avea caracter torențial, cantități de apă ce pot atinge și depăși 25..30 l/mp. /Arad On AR, http://www.agenda.ro/romania-o-tine-tot-intr-un-cod-galben-si-portocaliu-vezi-harta-furtunilor/286812

Etapa judeţeană a concursului serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă Joi și vineri, 13-14 iunie 2013, pe Aeroclubul Tg.-Mureș din strada Libertății nr. 120, cu începere de la ora 9.00, se va desfășura etapa județeană a concursurilor profesionale ale

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

Page 29: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

serviciilor voluntare pentru situații de urgență. La această competiție s-au înscris 13 echipe ale Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență de pe raza județului Mureș. Concursul este organizat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Horea” al județului Mureș, cu sprijinul Consiliului Județean Mureș. Participanții se vor înfrunta în trei probe de concurs: pista cu obstacole pe 100 m, ștafeta 4X100 și dispozitivul de intervenție. Echipa câștigătoare va participa la etapa interjudețeană, care se va desfășura în județul Harghita, în cursul lunii iulie. Echipele clasate pe primele locuri vor primi cupe, diplome, medalii și premii în bani, acordate de Consiliul Județean Mureș. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=70616

Alexandru Sabău, directorul general al CAA, a participat la Expoapa BucureştiÎn perioada 10 – 12 iunie a avut loc la București cea de-a XV-a ediție a Expo APA 2013. Acest eveniment a fost organizat de Asociația Română a Apei și Patronatul Apei din Romania, sub egida IWA. La ExpoApa vin anual peste 1.500 de reprezentanți ai operatorilor de servicii publice de alimentare cu apă și canalizare, ai autorităților centrale și locale, ai institutelor de învățământ superior și cercetare, ai organizațiilor internaționale de profil, ai Comisiei Europene și ai instituțiilor financiare internaționale. Participarea de anul acesta a fost una de excepție: Liviu Dragnea, Viceprim-ministru, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice; Petru Filip, Vicepreședintele Senatului; Valeriu Ștefan Zgonea, Președintele Camerei Deputaților; Rovana Plumb, Ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice; Eugen Teodorovici, Ministrul Fondurilor Europene; Lucia Ana Varga, Ministrul Delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură; Constantin Niță, Ministrul Delegat pentru Energie; Glen Daigger, Președintele Asociației Internaționale a Apei (IWA); Jaime Baptista, Președintele Congresului Mondial al Apei (IWA); Doru Ciocan, Președintele ANRSC și Benoit Nadler, reprezentantul Comisiei Europene, Vasile Ciomoș, Președintele ARA, Felix Stroe, Președintele Patronatul Apei, sunt doar câteva dintre numele cu rezonanță. Directorul General al CAA Turda, Alexandru Sabău, a fost printe invitații de seamă ai organizatorilor, alături de președintele AVA, Ioan Racolța. Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. a

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

Page 30: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

felicitat Compania de Apă ARIEȘ pentru reușita în demararea accesarii de noi fonduri europene de 82,7 milioane de euro și pentru finalizarea unui proiect de succes, în valoare de 79,9 milioane de euro. Iată că, în total, la Turda, Câmpia Turzii și localitățile din Comunitatea Urbană Arieș, “au venit” 163 milioane de euro. Aceste fonduri nerambursabile luate de la Uniunea Europeană au fost investite de autorități în proiecte de mare importanță pentru comunitatea noastră, cum ar fi cele de apă și canal. /Ziarul21 CJ, http://www.ziarul21.ro/new/index.php/actualitate/actualitate/12213-alexandru-sabu-directorul-general-al-caa-a-participat-la-expoapa-bucureti-

Teme de mediuMircea Purcaru consideră că este nevoie de dezbateri publice legate de exploatarea gazelor de şistMircea Purcaru, președintele filialei arădene a Partidului Conservator, atrage atenția asupra necesității organizării unor dezbarteri publice în privința exploatării gazelor de șist. Acesta spune că prin procedeul folosit, anume cel de fracturare, pot apărea unele probleme serioase cu impact asupra mediului. „Traseul fracturii nu poate fi prevăzut cu exactitate, astfel că există pericolul ca acest gaz să ajungă în apa de adâncime, adică în apa potabilă. Întreaga chestiune trebuie bine gândită și cântărit ceea ce se va întâmpla în viitor. Prin acest procedeu de fracturare apa poate fi contaminată. De aceea, consider că sunt necesare dezbateri publice vizavi de această chestiune”, a declarat Mircea Purcaru. De asemenea, liderul conservator spune că arădenii din zona de vest trebuie să aibă mare grijă dacă acceptă ca terenurile pe care le au în proprietate să fie prospectate. „În partea de vest a județului, concesiunea este făcută de către MOL Ungaria, companie care are tot interesul să exploateze. Dacă proprietarii de terenuri le dau acestora dreptul de a prospecta și se găsesc zăcăminte, oamenii vor avea de suferit pentru că vor fi expropriați de pe acele terenuri de către stat”, a mai declarat președintele PC Arad. /News AR, http://www.newsar.ro/stiri-locale/mircea-purcaru-considera-ca-este-nevoie-de-dezbateri-publice-legate-de-exploatarea-gazelor-de-sist

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

Page 31: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

Gazele de şist i-au făcut pe reprezentanţii Patronatului arădean să ceară modificarea Constituţiei În numerele trecute ale ziarului nostru vă informam că nu mai puțin de 55.000 de hectare de teren de pe raza județului sunt în pericol din cauza exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică. Dimitrie Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici a tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile la care sunt expuse terenurile agricole din cea mai productivă zonă a județului. Conform lui Muscă, o firmă din Ungaria a cerut acordul proprietarilor de pământ să facă prospecțiuni în perimetrul Zărand – Olari – Sântana – Zimandu Nou – Arad – Livada – Curtici – Macea – Dorobanți – Iratoșu – Pecica. În ultimele zile, scandalul a luat amploare. Marin Crișan, președintele Filialei Arad a Confederației Patronatului Român susține că organizația din care face parte a început demersurile pentru a verifica legalitatea actelor de care se prevalează firma care vrea să facă prospecțiuni. „Până acum s-a descoperit că mai multe documente au fost uitate cu rea-credință”, a declarat Crișan. Fără concesiuni. Mai mult, acesta susține că Patronatul arădean cere modificarea Constituției, pentru eliminarea noțiunii de concesionare, astfel încât statul să intre din nou în posesia resurselor explotate. „În articolul 135 din Constituția actuală se spune că statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară și exploatarea resurselor naturale în concordanță cu interesul național. Iar în articolul 136, se arată că bogățiile de interes public ale subsolului, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului continental fac obiectul exclusiv al proprietății publice, iar bunurile proprietate publică sunt inalienabile și pot fi concesionate. Constituția de acum vor- bește despre concesionare ca fiind singura modalitate de contractare între stat și o companie privată. Noi, Filiala Arad, împreună cu Confederația Patronatului Român, cerem să se scoată noțiunea de concesionare din Constituție și să se revină la situația anterioară anului 1995, când resursele minerale erau împărțite între firma care le exploata și stat”, a continuat Marin Crișan. Dacă s-ar modifica legea fundamentală, o parte din resursele minerale ar putea rămâne la dispoziția Statului Român, care în momentul de față primește o redevență de la firmele concesionare. „Acum, dacă s-a stabilit redevența la 13%, ne dau controvaloarea în lei, resursele sunt vândute în străinătate, iar atunci când

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

Page 32: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

avem nevoie de ceva ni le dau la un preț stabilit de ei. Noi propunem ca firma care preia lucrarea să primească 51% din resurse, pentru că preia riscul și face investiții, deci trebuie să primească mai mult, iar statul să obțină 49% și să facă ce vrea cu resursele. Sistemul a fost propus de Academia Română, dar pentru a-l implementa avem nevoie de sprijinul partidelor politice și al ONG-urilor”, a încheiat Crișan. /Glasul Aradului AR, http://glsa.ro/arad/articole-recomandate/107098-gazele-de-sist-i-au-facut-pe-reprezentantii-patronatului-aradean-sa-ceara-modificarea-constitutiei.html

Divizarea Minvest pentru Roşia Montană : noua societate intră în RMGC cu o participare de aproape 16 milioane de euroMinvest SA Deva a publicat proiectul de divizare parțială a companiei în scopul înființării noii societăți care va reprezenta statul român în proiectul minier de la Roșia Montană. Noua societate se va numi Minvest Roșia Montană și, potrivit proiectului, va avea sediul social tot la Deva. În urma finalizării operațiunii de divizare, se va desprinde o parte din patrimoniul Minvest și va fi transferată către o societatea nou-creată. Minvest Roșia Montană va avea un capital social de aproximativ 133.000 de lei. Societatea va prelua și împrumuturile acordate de Gabriel Resources (acționarul majoritar al SC Roșia Montană Gold Corporation SA - RMGC), în 2004 și 2009, în valoare de 132,8 milioane de lei (aproximativ 30 milioane de euro). Titlurile de participare transferate noii societăți, cu care va intra în RMGC, se ridică la 69,5 milioane de lei (15,7 milioane de euro).După înregistrarea la Registrul Comerțului, Minvest Roșia Montană SA va fi transferată de la Ministerul Economiei în subordinea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine, condus de ministrul delegat Dan Șova. Întreaga procedură va fi finalizată în aproximativ două luni. Motive invocate pentru divizarea Minvest Divizarea parțială este necesară pentru a reorganiza activitatea Minvest pe baze solide care să permita dezvoltarea activităților din patrimoniul Minvest. Motivele fundamentale care stau la baza preconizatei divizări Minvest prin transferarea unei părți din patrimoniul acesteia către o societate nouă care va fi constituită la finalizarea procesului de divizare sunt: Interesul statului de a avea un control direct asupra Roșia Montană Gold Corporation S.A., având în vedere importanța proiectului în ceea ce

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

Page 33: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

privește exploatarea resurselor și dezvoltarea zonei. Potențialul financiar ridicat al proiectului, care justifică un transfer al beneficiilor aferente cotei de 19,3142% direct către bugetul de stat, aceasta fiind totodată în linie cu practică de până acum, conform căreia statul a păstrat o deținere minoritară în majoritatea companiilor privatizate din domeniul resurselor/energiei. Statul Român trebuie să își asigure maximizarea beneficiilor economice și încasărilor bugetare din Proiectul Roșia Montană independent de evoluția viitoare a Minvest; Asigurarea, atât pentru Minvest, cât și pentru Noua Societate, a principalelor beneficii care rezultă în urma proceselor de divizare, respective: o administrare mai eficientă a resurselor curente patrimoniale, umane și logistice ale Societății Divizate, separarea economică și funcțională a unor operațiuni ale Societății Divizate și concentrarea activității societății beneficiare noi pe domenii ce permit eficiență și profitabilitate maximă în mod independent. În urma divizării parțiale, atât Minvest, cât și societatea beneficiară nouă vor avea un potențial economic mai puternic decât Minvest singură, având drept consecință directă creșterea profitului rezultat din activitățile desfășurate și implicând, de asemenea, și o dezvoltare din punctul de vedere al cifrei de afaceri. De asemenea, atât Minvest, cât și Noua Societate vor avea piețe specifice, bine delimitate după obiectul de activitate, generând maximizarea eficienței economice și obținerea de profit; Descentralizarea managementului și oportunitatea actului decizional, care vor conduce la economii de cost și la o creștere a eficienței activităților prin eliminarea greutăților și a deficiențelor inerente unei conduceri centralizate și datorate în special mărimii și specificului de activitate al Societății Divizate. Astfel, rațiunile divizării parțiale au în vedere și caracteristicile diferite din punct de vedere managerial necesare pentru administrarea patrimoniului ce urmează a fi transmis către societatea beneficiară nouă și, respectiv, a patrimoniului care va rămâne în cadrul Minvest. O mai bună susținere a nevoilor investiționale pentru dezvoltarea afacerilor și utilizarea resurselor pentru investiții în mod creativ și oportun la toate nivelele. Atributele noii societăți: Denumire: Minvest Roșia Montană S.A. Capital social: Valoare totala 133.145 lei, împărțit în 53.258 acțiuni, fiecare având o valoare nominală de 2,5 lei. Acționari/Asociați: 1. Statul Român prin Ministerul Economiei, cu sediul înregistrat la adresa din Calea Victoriei, nr 152, sector 1,

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

Page 34: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

București deținând 100% din capitalul social, respectiv 53.258 acțiuni, având o valoare nominală totală de 2,5 lei Sediul social: P-ța Unirii, Nr. 9, Județul Hunedoara, Municipiul Deva Forma juridical: Societate pe acțiuni Obiectul principal de activitate: 0990 – “Activități din servicii anexe pentru extracția mineralelor” Elemente activ/pasiv transferate: Titluri de participare în Roșia Montana Gold Corporation S.A transferate în Noua Societate: 69.510.733 lei Elemente de pasiv Împrumuturi acordate de Gabriel Resources (Jersey) Ltd: 132.844.550 lei Elemente de capitaluri proprii transferate Capital Social: 133.145 lei Pierdere reportată: -63.466.962 lei Total elemente de capitaluri proprii: -63.333.817 lei Elemente activ/pasiv transferate noii Societăți activ net transferat: -63.333.817 lei. /Adevărul AB, http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/rosia-montana-divizare-minvest-rmgc-1_51b96a4ec7b855ff5688a993/index.html#

Start în proiectele pe mediu de la Termocentrala Paroşeni – Complexul Energetic Hunedoara Eveniment important la Sucursala Electrocentarle Paroşeni – parte componentă a Complexului Energetic Hunedoara, unde ministrul Energiei, Constantin Niţă, a participat la deschiderea oficială a lucrărilor proiectului ,,Centrala Electrică Paroşeni”.Proiectul include două subproiecte de investiţii de mediu, respectiv ,,Instalaţia de desulfurare a gazelor de ardere” şi ,,Schimbarea tehnologiei actuale de colectare, transport şi depozitare a zgurii şi cenuşii”, valoarea totală a investiţiei fiind de 65.300.000 Euro. Practic, prin realizarea lucrărilor la acest proiect, ce are ca dată de finalizare 15 iulie 2015, este asigurată funcţionarea grupului energetic nr.4 pentru următorii 30 de ani, cu respectarea tuturor condiţiilor de mediu impuse de Uniunea Europeană şi asigurarea unui consum mediu anual de circa 700.000 tone de cărbune – huilă energetică de Valea Jiului. Imediat după ce a văzut organizarea de şantier pentru noua investiţie, ministrul delegat pentru Energie s-a întâlnit cu conducerea CEH, specialişti din cadrul Termocentralei Paroşeni şi cu sindicalişti din cadrul unităţii.„Este a doua oară când vin la Complexul Energetic Hunedoara. Vin cu ocazia deschiderii unui şantier extrem de important pentru acest complex, respectiv instalaţia de desulfurare pe care o vom finaliza, conform contractului, peste 31 de luni. Urmează, în

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

Page 35: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

toamnă să ne preocupe şi Mintia, să realizăm şi acolo un contract tot de asemenea anvergură şi să modernizăm şi grupul IV. Acolo avem în plan investiţii mai mari. Asta înseamnă că, ceea ce spuneam data trecută începe să prindă contur, adică ne interesează investiţii în retehnologizare, în mediu şi în eficientizarea acestui complex”, a declarat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.Acesta a precizat că, în caz contrar, nu se poate rezista pe piaţa concurenţială în lipsa unor preţuri competitive la energie, iar pentru acest lucru este nevoie de investiţii. Jumătate din suma necesară realizării proiectului investiţional de al Termocentrala Paroşeni sunt asiguraţi de la Ministerul Finanţelor, în timp ce diferenţa vine dintr-un credit de la Banca Europeană de Investiţii, ce va fi rambursat din producţia obţinută. „Sperăm ca în toamnă, împreună cu partenerii cu care am disacutat, să reuşim şi la Mintia acest lucru, în aşa fel, în câţiva ani, complexul să poată să aibă tot ceea ce este nevoie, inclusiv modernizarea celor patru mine care, după părerea mea, reprezintă baza funcţionării acestui complex”, a mai spus oficialul, referindu-se la minele viabile – Lonea, Livezeni, Vulcan şi Lupeni, care vor fi incluse în CEH. Până la finele anului viitor, cele patru mine trebuie retehnoligizate, suma estimată fiind de aproximativ 60 de milioane de euro, bani ce trebuie asiguraţi din veniturile proprii ale subunităţilor extractive, după cum a reiterat la Paroşeni ministrul Niţă. Cât priveşte sumele necesare realizării investiţiilor de la Mintia, acestea vor fi asigurate ori prin încheierea unui parteneriat public – privat cu concerne din China, cu care se poartă discuţii avansate, ori printr-un credit furnizor. „noi suntem într-o fază destul de avansată la Mintia (n.r. în ceea ce priveşte negocierile cu partea chineză). Discuţiile au un deadline septembrie. Atunci vom trage linie şi vom vedea cât mergem cu partenerii chinezi şi cât mergem pe forţe proprii. (…) Dacă partenerii chinezi nu vor veni ac acţionari într-un parteneriat public – privat, avem şi varianta creditului furnizor”, a mai spus ministrul Energiei. De asemenea, directorul CEH, Daniel Andronache, a precizat că: „Noi, până la sfârşitul lunii vom termina de elaborat caietul de sarcini şi la începutul lunii iulie vom încerca să începem această activitate, pe diverse variante. Am avut mai multe variante de împrumut, de acţiuni, de credit furnizor… Sunt mai multe variante, cu nişte dobânzi optime şi pe o perioadă cât mai lungă de timp, ca suma pe care trebuie să o returnăm să fie cât mai mică lunar”. /Ziarul Hunedoreanului HD,

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

Page 36: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

http://zhd.ro/start-in-proiectele-pe-mediu-de-la-termocentrala-paroseni-complexul-energetic-hunedoara/

Premiu de excelenţă pentru arădeni, la competiţia „Oraşul reciclării”Primarul Arad, Gheorghe Falcă, a prezentat, miercuri, premiul de excelență pe care municipiul l-a obținut în urma participării la competiția „Orașul reciclării”, organizată de ECO-ROM România, împreună cu administrațiile locale și concesionarii sau operatorii autorizați ai serviciilor de salubrizare. La această competiție, municipiul Arad a primit Premiul de Excelență la categoria „Cetate”, pentru cea mai mare cantitate de deșeuri colectate selectiv de la populație. Primarul Aradului a prezentat miercuri premiul și diploma primită de municipiu, în urma participării la competiția „Orașul reciclării”.Falcă a afirmat că premiul este exlusiv al orașului și a fost primit pentru că Aradul „are un sistem de reciclare a deșeurilor care funcționează“. „Trebuie să continuăm colectarea selectivă, care, cu siguranță, va aduce beneficii orașului”, a spus Gheorghe Falcă. În competiția la care a participat și municipiul Arad au intrat 20 de orașe mari. Pe durata celor 7 luni ale campaniei, care s-a derulat în perioada 1 septembrie 2012 – 31 martie 2013, în Arad s-a colectat selectiv de la populația municipiului, de SC Polaris M. Holding, o cantitate totală de 719,6 tone de deșeuri reciclabile, în medie 102,8 tone într-o lună lună. Din cantitatea totală a deșeurilor reciclabile colectate, PET-urile au totalizat 269,3 tone, folia color 59,3 tone, polipropilena de înaltă densitate 37,7 tone, dozele de aluminiu 4,2 tone, fierul 5,8 tone, în timp ce cartonul și hârtia au însumat 342,5 tone. Media lunară a deșeurilor colectate selectiv pe cap de locuitor în municipiul Arad, pe întreaga durată a campaniei, a fost de 1,34 kg deșeuri colectate selectiv, raportat la o populație de 146.000 locuitori ai orașului. /Actualităţi AR, http://www.actualitati-arad.ro/premiu-de-excelenta-pentru-aradeni-la-competitia-orasul-reciclarii /

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

Page 37: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

Teme ABAExerciţiu de simulare pe Crişul RepedeAdministraţia Bazinală de Apă Crişuri a organizat un exerciţiu de simulare pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional - decizional pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. Cu acest prilej s-a verificat şi modul în care şefii Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă cunosc atribuţiile ce le revin pentru managementul riscului la inundaţii la nivel local Scopul principal al exerciţiului de simulare a fost de a verifica modul de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic pentru avertizarea-alarmarea populaţiei, a modului de conlucrare între structurilor implicate, precum şi a modului în care administraţia publică locală cunoaşte procedurile elaborate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru managementul riscului la inundaţii. Pentru acest exerciţiu s-a luat ca ipoteză depăşirea pragurilor critice de precipitaţii căzute pe un sol umed saturat, context în care se prognozează creşteri importante de debite pe râul Crişul Repede, şi afluenţi, şi atingerea fazelor de apărare la Staţia de Pompare Săcuieu . S-a prognozat depăşirea cotei de pericol la staţiile hidrometrice Călata şi Morlaca Carieră, pe râul Călata, Ciucea pe râul Crişul Repede, a cotei de uinundaţie la staţiile hidrometrice Răchiţele, pe râul Săcuieu, Vadu Crişului pe râul Crişul Repede şi a cotei de atenţie la staţia hidrometrică Morlaca Henţ, pe râul Săcuieu. „ Nu întâmplător s-a ales acest sector aflat între judeţul Bihor şi Cluj, întrucât, în iunie 2010, pe un scenariu asemănător, Crişul Repede a creat multe pagube. Simularea a fost, pentru toate structurile implicate, un bun prilej de testare a comunicării în cadrul fluxului informaţional .” a declarat Dumitru Voloşeniuc, director A.B.A Crişuri. Conform cotelor simulate, preşedinţii Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă Aleşd, Vadu Crişului, Ciucea şi Huedin au avertizat populaţia şi obiectivele din zonele potenţial inundabile, aşa cum prevede Planul local de apărare împotriva inundaţiilor. De asemenea au comunicat inundarea a 30 ha teren agricol şi a drumului comunal DC pe o lungime de 200 m în Aleşd; în Vadu Crişului au fost inundate 2 obiective socio –economice, 6 km DC, 1 podeţ şi 300 ha teren agricol; în localitatea Ciucea au fost afectate 3 ha teren arabil, DC pe o lungime de 1,5 km şi un pod, iar în localitatea Huedin au fost afectate 50 case , 20 anexe gospodăreşti, 3 obiective socio –

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

Page 38: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

culturale, 2 km E60 şi 2 podeţe. “La baza acestor simulări au stat hărţile cu benzile inundabile, hărţi care vor fi finalizate în această toamnă.” a declarat Pasztor Sandor, director tehnc A.B.A Crişuri. /ADEVARUL de Oradea, http://adevarul.ro/locale/oradea/foto-exercitiu-simulare-crisul-repede-1_51b9b380c7b855ff568a19f3/index.html

Exercitiu de simulare pe CRISUL REPEDEAdministraţia Bazinală de Apă Crişuri a organizat, în perioada 12-13 iunie 2013, exerciţiul de simulare pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional - decizional pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. Cu acest prilej s-a verificat şi modul în care şefii Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă cunosc atribuţiile ce le revin pentru managementul riscului la inundaţii la nivel local.Scopul principal al exerciţiului de simulare a fost acela de a verifica modul de funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic pentru avertizarea-alarmarea populaţiei, a modului de conlucrare între structurilor implicate, precum şi a modului în care administraţia publică locală cunoaşte procedurile elaborate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru managementul riscului la inundaţii.Pentru acest exerciţiu s-a luat ca ipoteză depăşirea pragurilor critice de precipitaţii căzute pe un sol umed saturat, context în care se prognozează creşteri importante de debite pe râul Crişul Repede, şi afluenţi, şi atingerea fazelor de apărare la Staţia de Pompare Săcuieu . S-a prognozat depăşirea COTEI DE PERICOL la staţiile hidrometrice Călata şi Morlaca Carieră, pe râul Călata, Ciucea pe râul Crişul Repede, a COTEI DE INUNDAŢIE la staţiile hidrometrice Răchiţele, pe râul Săcuieu, Vadu Crişului pe râul Crişul Repede şi a COTEI DE ATENŢIE la staţia hidrometrică Morlaca Henţ, pe râul Săcuieu. „Nu întâmplător s-a ales acest sector aflat între judeţul Bihor şi Cluj, întrucât, în iunie 2010, pe un scenariu asemănător, Crişul Repede a creat multe pagube. Simularea a fost, pentru toate structurile implicate, un bun prilej de testare a comunicării în cadrul fluxului informaţional”, a declarat Dumitru Voloşeniuc, director A.B.A Crişuri.Conform cotelor simulate, preşedinţii Comitetelor Locale pentru Situaţii de Urgenţă Aleşd, Vadu Crişului, Ciucea şi Huedin au avertizat populaţia şi obiectivele din

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

Page 39: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

zonele potenţial inundabile, aşa cum prevede Planul local de apărare împotriva inundaţiilor. De asemenea au comunicat inundarea a 30 ha teren agricol şi a drumului comunal DC pe o lungime de 200 m în Aleşd; în Vadu Crişului au fost inundate 2 obiective socio –economice, 6 km DC, 1 podeţ şi 300 ha teren agricol; în localitatea Ciucea au fost afectate 3 ha teren arabil, DC pe o lungime de 1,5 km şi un pod, iar în localitatea Huedin au fost afectate 50 case , 20 anexe gospodăreşti, 3 obiective socio – culturale, 2 km E60 şi 2 podeţe. La baza acestor simulări au stat hărţile cu benzile inundabile, hărţi care vor fi finalizate în această toamnă.” a declarat Pasztor Sandor, director tehnc A.B.A Crişuri.La acţiune au participat: prefectul judeţului Bihor, domnul Claudiu Pop, inspectorul şef I.S.U. Bihor, domnul lc.col.Sorin Caba, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Cluj, domnul Ioan Curt precum şi şeful centrului meteo Transilvania, domnul Narcis Maier.Acest exerciţiu nu a presupus antrenarea de forţe şi mijloace de intervenţie operativă întrucât a urmărit fluxul de transmitere a datelor şi rapoartelor. /INFORMATIA DE BIHOR, http://www.informatiadebihor.ro/actualitate/8391-exerciiu-de-simulare-pe-criul-repede.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABAABA Olt a participat la EXPO APA 2013- Forumul Regional al Apei din Bazinul Dunare–Marea NeagraÎn perioada 10-12 iunie 2013 în incinta Palatului Parlamentului din Bucureşti a avut loc ediţia cu numarul 15, EXPO APA 2013- Forumul Regional al Apei din Bazinul Dunăre –Marea Neagră, tema abordată în acest an vizând creşterea eficienţei sectorului de apă.Evenimentul a debutat cu Ceremonia de deschidere la care au participat: D-na Rovana Plumb, Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice; D-l dr. Glen Daigger, Preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Apei şi Preşedintele Consiliului Director al IWA (International Water Association), D-l Vasile Ciomos, Preşedintele Asociaţiei Române a Apei (ARA). A

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

Page 40: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

doua zi a evenimentului a început Conferinţa Tehnico-Ştiinţifică Internaţională,,Water services and the new energy challenges,, la care a participatD-na Lucia Varga, Ministru Delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură.În cadrul EXPO APA 2013, ABA Olt împreună cu Comitetul Teritorial Olt-Jiu au organizat un stand unde au prezentat postere şi filme. ABA Olt a avut expuse postere cu Bazinul Hidrografic Olt, brosuri în care s-au prezentat Planul de Management şi videoproiecţii cu diferite activităţi în domeniu. Standul a asigurat un loc de întâlnire între operatori şi ofertanţii de produse, echipamente sau soluţii de tratare, distribuţie şi epurare a apei. /Timpul de Valcea, http://www.timpuldevalcea.net/?p=1421

La Bucureşti, ABA Olt a participat la EXPO APA 2013 În perioada 10-12 iunie a.c., la Palatul Parlamentului din Bucureşti, a avut loc ediţia a XV-a a „EXPO APA 2013- Forumul Regional al Apei din Bazinul Dunăre –Marea Neagră”. În acest an, tema abordată a vizat creşterea eficienţei sectorului de apă. Evenimentul a debutat cu festivitatea de deschidere la care au participat: Rovana Plumb, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice; dr. Glen Daigger, preşedintele Asociaţiei Internaţionale a Apei şi preşedinte al Consiliului Director al IWA (International Water Association); Vasile Ciomoş, preşedintele Asociaţiei Române a Apei (ARA). În a doua zi a evenimentului, s-a desfăşurat Conferinţa Tehnico-Ştiinţifică Internaţională ,,Water services and the new energy challenges”, la care a participat Lucia Varga, ministru Delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. În cadrul EXPO APA 2013, Administraţia Bazinală de Apă Olt împreună cu Comitetul Teritorial Olt-Jiu au organizat un stand unde au prezentat postere şi filme. ABA Olt a avut expuse postere cu Bazinul Hidrografic Olt, broşuri în care s-a prezentat Planul de Management şi videoproiecţii cu diferite activităţi în domeniu. Standul a asigurat un loc de întâlnire între operatori şi ofertanţii de produse, echipamente sau soluţii de tratare, distribuţie şi epurare a apei. Aceste informaţii ne-au fost oferite de către Mihaela Coca, purtătorul de cuvânt al ABA Olt. /Viata Valcii, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/35-dus-intors/16000-la-bucureti-aba-olt-a-participat-la-expoapa-2013.html

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

Page 41: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

Teme de mediuLet’s do it, Romania! Am început cartarea! Let’s do it, Romania! dă startul etapei de cartare, etapă care presupune implicarea tuturor echipelor județene de voluntari în procesul de identificare a mormanelor de gunoi din arealele naturale. Din luna iunie si până în luna septembrie, voluntarii vor crea împreună Harta deșeurilor din România, o hartă în format electronic, actualizată în timp real, care poate fi accesată și prin intermediul aplicațiilor mobile. Ce presupune Cartarea? Voluntarii merg pe teren și identifică mormanele de gunoaie din zonele alese, cu ajutorul GPS-ului. Apoi completează o fișă cu detalii relevante pentru ziua de curățenie: ce tipuri de deșeuri se află în compoziția mormanului, volumul, elementele de dificultate din punct de vedere al accesului sau al transportului deșeurilor, precum și descrierea completă a punctelor de reper și a modului în care se face accesul. La final, voluntarii introduc datele pentru fiecare morman cartat pe harta online, furnizând toate detaliile din fișa de morman.Toţi cei care vor să contribuie la realizarea Hărţii Deşeurilor pot încărca mormanele de gunoi identificate în afara oraşelor accesând aplicația proiectului app.letsdoitromania.ro, secţiunea Adaugă gunoi. Pe lângă modalitatea clasică de cartare, începând de anul acesta utilizatorii au la dispoziție și o aplicație pentru smartphone-urile cu sistem de operare Android sau Windows: aplicația TrashOut, disponibilă în Google Play. La fel ca și aplicația pentru iOS (Iphone) cu care prietenii Let’s do it, Romania! sunt deja familiarizați, TrashOut este o aplicație gratuită. Mormanele identificate cu ajutorul acestor aplicații ajung direct pe app.letsdoitromania.ro și vor fi curăţate de voluntari pe 28 septembrie, Ziua de Curăţenie Naţională în 2013. Alte informații privind buna desfășurare a activității de cartare pot fi găsite accesând Manualul pentru activitățile de cartare Let’s do it, Romania! 2013, disponibil pe site-ul proiectului www.letsdoitromania.ro. După succesul primelor 3 ediții din 2010, 2011 și 2012, la care au participat peste 650.000 de voluntari, care au reușit să strângă peste 1,6 milioane de saci de deșeuri, Ziua de Curățenie Națională din România a devenit deja o tradiție, care unește românii de peste tot. Proiectul aduce împreună autorități, companii, ONG-uri, reprezentanți media, persoane publice și voluntari, pentru a face

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

Page 42: de pres/revista presei/revista... · Web viewConform datelor Direcţiei Agricole Suceava, la Bălcăuţi au fost calamitate 500 de hectare, la Şerbăuţi 420 de hectare, la Rădăşeni

14.06.2013

curățenie în toată țara, într-o singură zi. Anul acesta, Ziua de Curățenie Națională este 28 septembrie. /Observatorul de Covasna, http://stiri.covasnamedia.ro/2013/06/13/lets-do-it-romania-am-inceput-cartarea/

- REVISTA PRESEI -

Administrația Națională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, București, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42