14.01.2012

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI12-14 ianuarie 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

„APELE ROMÂNE”http://www.rowater.ro

14.01.2012

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme ANAR..................................................................................................................5Brăila: Sistemul de Gospodărire a Apelor a preluat de la ANIF diguri de apărare in lungime de 270 de kilometri........................................................................................5Ga Pro Co Chemicals ne-a mai otravit oleacă...............................................................6Irigațiile - pariul guvernului Ponta cu agricultura.........................................................7Remus Borza: "Finalul lunii iunie, termen realist pentru ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă".................................................................................................................10Tragedie la Gherla: Un copil de 6 ani a căzut în Someşul Mic. Pompierii nu au reuşit să-l găsească.............................................................................................................. 18Teme similare.............................................................................................................19Administratorul judiciar a bugetat pentru Hidroelectrica un profit de 100 de milioane de euro pentru acest an.............................................................................................19Teme de mediu...........................................................................................................19Proiect de 2 milioane euro pentru Parcul Natural Portile de Fier..............................19Recensământul păsărilor de iarnă din Delta Dunării..................................................21Gestionarea corectă a deşeurilor din Delta Dunării, cel mai important proiect ce va demara în 2013..........................................................................................................22Un act normativ ar putea aduce, „pe tava“, o modalitate de sustragere a materialului lemnos din păduri......................................................................................................25Problema gazelor de şist, reglementată în Polonia anul acesta.................................25

PRESA LOCALĂ............................................................................................................26ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI..................................................26

Teme ABA...................................................................................................................26Pericol de înec! Atenţie la gheaţa din râuri................................................................26ABA „Crişuri” raportează: ape în scădere. Nu vă aventurați pe gheață!....................27Atenţie la apele îngheţate..........................................................................................28Teme de mediu...........................................................................................................28

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

14.01.2012

Crişul Repede, râul lebedei........................................................................................28ADMINISTRAŢIA BAZINALA DE APĂ DOBROGEA - LITORAL......................29

Teme ABA...................................................................................................................29Cine este George Papari, noul director al ABADL. Studii, avere, interese (documente)................................................................................................................................... 29Teme similare.............................................................................................................31Exploatarea gazelor de şist în sudul litoralului: de la repetarea referendumului, la pasarea problemei în curtea Guvernului....................................................................31Lacul Techirghiol – o apă de şapte stele pentru sporturile cu vele............................33

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA......................................34Teme ABA...................................................................................................................34Poduri de gheaţă pe râurile din Argeş........................................................................34Ger de îngheaţă apele...............................................................................................35Teme de mediu...........................................................................................................35Pădurea Trivale, arie protejată...................................................................................35

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................36Teme ABA...................................................................................................................36Guvernul va finanţa continuarea lucrărilor la Canalul Siret- Bărăgan........................36Insolvenţă: Finanţele cer falimentul firmei care voia să exploateze o „instalaţie experimentală” la Săcele............................................................................................37Teme similare.............................................................................................................38Sistemul de alimentare cu apă din Păuşeşti Măglaşi se extinde pe 30 km.................3870 miliarde de lei pentru reabilitarea reţelei de apă din Bărbăteşti..........................39

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................40Teme ABA...................................................................................................................40Miros de amoniac în Piatra Neamţ.............................................................................40Poluare cu amoniac în judeţ.......................................................................................40Teme similare.............................................................................................................41Fără ger si ceată am fi scăpat de ultima poluare cu amoniac.....................................41Specialiştii de la Mediu spun că aerul este respirabil.................................................42

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

14.01.2012

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................43Teme ABA...................................................................................................................43Râul cu nume de fată care dă denumirea judeţului nostru........................................43Nu e interzis, dar este periculos (traducere)..............................................................44Teme de mediu...........................................................................................................44Cererile de finanţare pentru pescuit şi acvacultură mai pot fi depuse până în 15 ianuarie......................................................................................................................44

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................50Teme ABA...................................................................................................................50Poduri de gheaţă pe râul Iza......................................................................................50Vreme rece până luni şi circulaţie în condiţii de iarnă. Risc de avalanşă în zonele montane din Maramureş...........................................................................................51Teme de mediu...........................................................................................................54Groapa de gunoi, întârziată cu ajutorul consilierului lui Ponta, Frunda.....................54Avize pentru depozit - Contractul de finanţare a depozitului ecologic din Fărcaşa, programat la semnare până în primăvară.................................................................58

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU- IALOMIŢA..............................59Teme ABA...................................................................................................................59Lucrările la Canalul Siret-Bărăgan, finanţate şi în acest an.........................................59

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

14.01.2012

Teme ANARBrăila: Sistemul de Gospodărire a Apelor a preluat de la ANIF diguri de apărare in lungime de 270 de kilometriSistemul de Gospodarire a Apelor Braila a preluat de la ANIF in 2012 diguri de aparare in lungime de 270 de kilometri, potrivit unui comunicat de presa remis joi de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Braila. In 2012 s-au definitivat actiunile de preluare in administrare a digurilor de la Dunare si a materialelor din stocul de aparare care au fost in administrarea ANIF Braila. Au fost preluati 175 de kilometri de diguri din Insula Mare a Brailei plus digurile de compartimentare, 57,5 kilometri de diguri din zona Calmatui – Gropeni – Chiscani si digul Braila – Dunare – Siret, in lungime de 14,7 kilometri. In cursul anului 2012 pe teritoriul judetului Braila nu s-au semnalat situatii de urgenta generate de inundatii din revarsari ale cursurilor de apa. Pentru mentinerea lucrarilor hidrotehnice cu rol de aparare impotriva inundatiilor in stare buna de functionare au fost efectuate lucrari de intretinere curente a coronamentului si taluzelor prin completari terasamente, completarea golurilor din covorul vegetal de protectie si indepartarea vegetatiei parazitare. Pentru punerea in siguranta a liniilor de aparare preluate au fost intocmite note de fundamentare pentru digul IMB in vederea aducerii de la asigurarea de 10%, la asigurarea de 1%. Pentru digul Calmatui – Gropeni – Chiscani a fost intocmita o nota de fundamentare in vederea ridicarii cotei coronamentului cu cca. 0,6 metri pentru cresterea sigurantei prin majorarea garzii. Digul Braila – Dunare – Siret nu face obiectul unor lucrari de reabilitare. Pe baza observatiilor si masuratorilor s-au intocmit note de fundamentare pentru toate eroziunile de mal care ar putea pune in pericol lucrari de aparare sau obiective socio-economice. In zona comunei Scortaru Nou, aferenta raului Buzau, au fost efectuate studiile tehnico-economice si s-au depus documentatiile pentru obtinerea Certificatului de urbanism in vederea efectuarii lucrarilor de stopare a eroziunilor de la km 286-287, amonte Scortaru Nou, km 288-289, in dreptul localitatii Scortaru Nou, mal drept, malul drept al localitatii Sihleanu, la pasarela si km 297-298, zona localitatii Gurguieti.Au fost efectuate masuratori topo si s-au intocmit profile longitudinale si transversale la digurile aferente raului Siret in vederea mentinerii lor la cotele proiectate. Au fost luate

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

14.01.2012

masuri pentru modificarea Planurilor de aparare impotriva inundatiilor avand in vedere schimbarile privind administratorii lucrarilor de aparare aferente fluviului Dunarea. In data de 22 iunie 2012, pentru verificarea functionalitatii sistemului informational decizional a fost organizat de catre SGA Braila un exercitiu de simulare a unei inundatii pe fluviul Dunarea in care au fost implicati Centrul Operativ pentru Situatii de Urgenta, INHGA Bucuresti, AN Apele Romane, ABA Buzau – Ialomita, Centrul Operational din cadrul ISU Braila, ANIF Braila, SC TCE 3 Brazi si comitetele locale pentru situatii de urgenta riverane fluviului. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/braila-sistemul-de-gospodarire-a-apelor-a-preluat-de-la-anif-diguri-de-aparare-in-lungime-de-270-de-kilometri/

Ga Pro Co Chemicals ne-a mai otravit oleacăIn timp de reprezentantii mai multor institutii faceau un control incrucisat pentru a monitoriza societatea, fostul Azochim a mai poluat o data • ieri, masuratorile facute de Protectia Mediului indicau o depasire de trei ori a limitei maxime admise de amoniac in Piatra Neamt • masuratorile poluatorului la Dumbrava aratau ca totul este in regula •Societatea Ga Pro Co Chemicals a mai poluat o data cu amoniac. Ieri s-a simtit binisor mirosul peste oras, iar masuratorile efectuate de catre laboratorul Agentiei pentru Protectia Mediului Neamt, la ora 10, indicau o depasire de trei ori a limitei maxime admise de amoniac in Piatra Neamt. Culmea, la aceeasi ora au recoltat probe si cei de la Ga Pro Co Chemicals, din zona Dumbrava – zona care este afectata cel mai tare la fiecare poluare, si rezultatele n-au indicat nici pic de poluare. Specialistii in aceasta problema, care au preferat sa vorbeasca fara a fi citati pentru ca de la Prefectura nu s-a emis un comunicat de presa oficial, pun aceasta diferenta de rezultate pe seama laboratoarelor diferite si a modului de lucru diferit. S-ar putea spune si a intereselor. De asemenea, reprezentantii institutiilor care efectueaza controale pe tema poluarii sustin ca probele au fost afectate de temperaturile extrem de mici inregistrate ieri in Piatra Neamt si imprejurimi, sustinind ca erau inghetate la propriu. Din cauza cetii, a plafonului de nori foarte jos, inclusiv gazele de esapament ramineau extrem de aproape de sol, nu numai amoniacul dat in atmosfera de catre fosta societate Azochim. Cert este ca astazi,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

14.01.2012

Agentia pentru Protectia Mediului va avea de prezentat rezultatul probelor recoltate la interval de 24 de ore de la inregistrarea evenimentului.Poluare in paralel cu controlul incrucisatDupa ce a poluat puternic la inceputul anului, astfel ca in zona Scolii din Dumbrava Rosie concetratia de amoniac fusese de 14 ori mai mare decit limita maxima admisa, la Ga Pro Co Chemicals a fost trimisa o echipa de specialisti care reprezinta mai multe institutii, pentru a monitoriza unitatea si a o evalua pe parcursul a citeva zile. Doar ca, in paralel cu verificarile, fostul Azochim a mai comis o poluare. Tot prin ordin al prefectului, s-a constituit o noua comisie care a mers la fata locului – e vorba despre reprezentanti de la Prefectura, Garda de Mediu, Protectia Mediului, Directia de Sanatate Publica, Apele Romane, Garda Financiara, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta si ISCIR. Astazi, fiecare dintre acestia va avea de incheiat un proces verbal dupa control si in final se va realiza un raport pe baza tuturor constatarilor. Ga Pro Co Chemicals a fost amendata saptamina trecuta cu 1,35 milioane de lei. A platit amenda si n-a dat nici un semn ca ar fi avut intentia de a o contesta asa cum ii permite cadrul legal. Dupa „pozna“ de ieri va urma o alta pedeapsa pecuniara, asa cum i-au mai fost aplicate multe altele de-a lungul timpului, tot pentru ca isi bate joc de mediul inconjurator si de aerul pe care il respira oamenii. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/ga-pro-co-chemicals-ne-a-mai-otravit-oleaca/

Irigațiile - pariul guvernului Ponta cu agriculturaCel mai important obiectiv al noului Executiv este reabilitarea sistemului național de irigații. Necesitatea acestuia a fost resimițită din plin în 2012, când seceta prelungită a făcut ravagii atât în producția vegetală, cât şi în zootehnie. În 1989, România avea unul dintre cele mai performante sisteme naționale de irigații, care acoperea circa 3,4 milioane de hectare de teren agricol din întreaga țară. După Revoluție, sistemul a fost devalizat constant, astfel că, în momentul de față, ar mai putea fi irigate doar 200.000 de hectare. Dar, în lipsa banilor pentru plata energiei necesare aducțiunii şi furnizării apei, în 2012 au fost irigate doar aproximativ 80.000 de hectare. Toate guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria în ultimii 23 ani au promis că vor reabilita sistemul de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

14.01.2012

irigații, dar promisiunile lor au rămas doar pe hârtie. Seceta prelungită de anul trecut le-a reamintit guvernanţilor despre necesitatea reabilitării, măcar în parte, a acestui sistem vital pentru agricultură. Daniel Constantin a declarat, la scurtă vreme după instalarea în fruntea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), că „ne propunem ca, pentru prima dată, să definim irigațiile - precum şi infrastructura sau mediul - ca fiind o prioritate a programului de guvernare şi să finanțăm un astfel de proiect din fondurile structurale“. Vin chinezii? Primul pas în realizarea acestei mari investiţii ar consta în finalizarea sistemului Siret-Băragan. Început pe vremea regimului Ceauşescu, acest sistem ar asigura irigarea a circa 800.000 de hectare. Dar de unde bani pentru o investiție atât de importantă care, la o evaluare făcută de MADR, ar necesita circa 2,5 miliarde de euro? Soluția ar putea fi un parteneriat public-privat. Printre țările care, în ultimii ani, s-au arătat interesate de un astfel de parteneriat s-a numărat şi China (au existat unele tatonări şi din partea unor firme din Spania, Germania şi Canada, dar fără nicio finalitate). În toamna anului 2012, autorităţile române și cele chineze au avut mai multe întrevederi, în cadrul cărora chinezii s-au arătat interesaţi de derularea unor proiecte comune atât în sistemele de irigaţii aferente Canalului Siret-Bărăgan, cât și în cele ale acumulărilor de apă din zona Crișurilor, Mureșului, Jiului și Oltului. O altă colaborare avută în vedere de oficialii MADR este cea cu Portugalia. În acest scop, o delegație a MADR a făcut anul trecut o vizită la Alqueva, unde s-a construit unul dintre cele mai mari sisteme de irigații din Europa. „Portugalia este primul stat european care a reuşit să atragă fonduri europene pentru construirea unui sistem de irigații. Ţinta noastă este aceea de a construi un sistem la fel de performant precum cel portughez, iar investiția să fie făcută din fonduri comunitare. Acesta a fost şi scopul vizitei noastre. Ne-am întors în țară cu o realizare importantă - am decis ca România şi Portugalia să aibă o strategie comună în ceea ce priveşte absorbția fondurilor comunitare în vederea dezvoltării sistemelor de irigații“, a declarat secretarul de stat de la MADR, Daniel Botănoiu, la întoarcerea în țară. O parte din fonduri, de la POS Mediu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

14.01.2012

La solicitarea redacției, MADR a precizat că „Guvernul a analizat şi posibilitatea de a finanța investiții pentru dezvoltarea sistemelor de irigare prin POS Mediu 2007-2013“. Dar o astfel de măsură va implica o modificare a POS Mediu, în scopul de a introduce fie o axă prioritară nouă, fie un nou domeniu major de intervenție (DMI). Oficialii MADR ne-au comunicat că au făcut deja demersuri la Comisia Europeană pentru a identifica resursele de finanțare disponibile pentru această nouă axă, prin realocarea de la celelalte axe prioritare ale POS Mediu. MADR mai precizează că detaliile tehnice privind aceste opțiuni vor trebui discutate de experți, ținând cont de situația implementării POS Mediu, precum și de tipul de fond de finanţare. În scopul susținerii propunerii de modificare a POS Mediu, MADR va trebui, de asemenea, să identifice acele proiecte care pot fi pregătite în regim de urgență (inclusiv bugetul acestora) şi puse în aplicare. Modificarea Axei prioritare 5 ar trebui să includă studiul de fezabilitate pentru irigații şi sistemul de drenaj. În acest sens, la nivelul Ministerului Agriculturii a fost deja constituit un grup de lucru cu reprezentanți ai Ministerului Fondurilor Europene şi ai Ministerului Mediului. „A rămas ca în perioada următoare, la nivel de experți, grupul de lucru din România şi experții Comisiei Europene să identifice posibilitatea alocării anumitor fonduri în actuala perspectivă 2007-2013 şi în pregătirea perspectivei financiare 2014-2020“, a declarat ministrul agriculturii, Daniel Constantin. Pentru investițiile din domeniul irigațiilor, grupul de lucru din România, împreună cu experții CE, vor identifica posibilitățile alocării de fonduri atât în 2013, cât şi în viitorul exercițiu bugetar 2014-2020. Ministrul agriculturii, Daniel Constantin. /Capital, http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/irigatiile-pariul-guvernului-ponta-cu-agricultura-176588.html

Remus Borza: "Finalul lunii iunie, termen realist pentru ieşirea Hidroelectrica din insolvență"Termenul realist pentru ieşirea din insolvență a "Hidroelectrica" este finalul lunii iunie, ne-a declarat, într-un interviu, Remus Borza, partener în cadrul "Euro Insol", administratorul judiciar al producătorului de energie. Domnia sa susține că "Euro Insol" a creat deja toate premisele pentru ieşirea cu succes din insolvență a "Hidroelectrica", dar că acest lucru este condiționat de soluționarea corectă şi cu celeritate a tuturor

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

14.01.2012

celor 74 de contestații ale creditorilor. Remus Borza ne-a declarat că a optat să angajeze propria casă de avocatură să reprezinte interesele "Hidroelectrica" în procesele deschise de creditori pentru că miza este de peste un miliard de euro şi pentru că avocații de la "Borza şi Asociații" sunt integri şi buni profesionişti şi au asigurat constant consultanță juridică administratorului judiciar "Euro Insol" în toate măsurile luate de către acesta în ceea ce priveşte reorganizarea companiei. Administratorul judiciar ne-a vorbit, în amplul interviu pe care ni l-a acordat, despre stadiul procesului de restructurare, despre disponibilizări şi despre soarta Hidroservurilor. Remus Borza a propus pentru "Hidroelectrica" un buget "de secetă", dar cu profit brut record, de 440 milioane lei.Reporter: Stimate domnule Borza, aveți, la această dată, un termen realist pentru ieşirea Hidroelectrica din insolvență? Remus Borza: Termenul de fond stabilit de Tribunalul Bucureşti este pentru finele lunii iunie, când sperăm să supunem atenției judecătorului sindic propunerea de închidere a procedurii. Acest lucru este condiționat, însă, de soluționarea tuturor contestațiilor la tabelul preliminar al creanțelor, la procedura insolvenței şi la deciziile administratorului judiciar. Reporter: În ce stadiu sunt procesele privind contestațiile? Remus Borza: Pe 9 ianuarie au fost soluționate înca 8 contestații. În total sunt 25 de contestații soluționate, toate în favoarea Hidroelectrica. În 23 ianuarie au termen de judecată cele 9 contestații ale traderilor de energie. Doar valoarea acestor 9 contestații este de 1,1 miliarde lei. Credeți că este întâmplătoare demararea acestei campanii de presă pe un prezumtiv conflict de interese al lui Borza, chiar pe 8 ianuarie? Această campanie sunt sigur că va continua până pe 23 ianuarie. Pentru că aşa înțeleg unii să transforme actul de presă într-un instrument de şantaj, manipulare, intoxicare, distorsionare şi mistificare a adevărului, de presiune pe decidenții politici, pe instanțele de judecată şi opinia publică. Reporter: De ce considerați că nu este conflict de interese alegerea casei de avocatură "Borza şi Asociații" pentru reprezentarea "Hidroelectrica" în instanță, în cazul acestor contestații? Remus Borza: Administratorul judiciar al Hidroelectrica, "Euro Insol", în care sunt

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

14.01.2012

partener, a angajat, în numele "Euro Insol", casele de avocatură "Borza şi Asociații", "Piperea şi Asociații" şi Cabinetul de Avocatură Dana Ionescu pentru cele 74 de procese pe care compania le are cu creditorii. Am optat pentru avocații de la "Borza şi Asociații" deoarece sunt integri şi buni profesionişti şi au asigurat constant consultanță juridică administratorului judiciar "Euro Insol" în toate măsurile luate de către acesta în ceea ce priveşte reorganizarea "Hidroelectrica". Ordonanța de Guvern 26/2012, care interzice companiilor de stat să angajeze avocați dacă au departament juridic, s-ar fi aplicat la "Hidroelectrica" dacă societatea nu era în insolvență. Legea insolvenței primează în fața ordonanței. În plus, este o lege specială care derogă de la dreptul comun. Legea insolvenței, prin articolul 23, permite administratorului judiciar să angajeze experți, evaluatori şi avocați. Nivelul onorariilor este stabilit de comitetul creditorilor. Pe 25 octombrie, comitetul creditorilor "Hidroelectrica" a aprobat, în unanimitate, angajarea celor trei case de avocatură. Onorariul aprobat este de 3.000 de euro/dosar. Astfel suma totală este de 220.000 de euro, derizorie față de suma enormă care constituie miza contestațiilor, 420 milioane euro daune solicitate şi peste 1 miliard de euro beneficii nerealizate de către "băieții deştepți" până la 31 decembrie 2018, ca efect al denunțării contractelor. Este un onorariu umilitor şi ruşinos dacă ne raportăm la miză şi la faptul că, în realitate, vorbim de un onorariu care acoperă două faze procesuale, respectiv fond şi recurs. Orice altă casă de avocatură ar fi solicitat un onorariu de succes de cel puțin 5% din valoarea creanțelor solicitate. Realizați că vorbim de un onorariu de cel puțin câteva zeci de milioane de euro. Consider că Ordonanța 26/2012 este contraproductivă deoarece condamnă apriori toate societățile de stat să piardă litigiile cu entități private care îşi permit să fie reprezentate de marile case de avocatură. Reporter: Şi totuşi, de ce nu folosiți şi juriştii "Hidroelectrica" în aceste procese? Remus Borza: Ce jurişti să foloseşti? Cei 42 de jurişti de la "Hidroelectrica" SA, care au dat aviz de legalitate pe contractele directe cu "băieții deştepți" şi pe actele adiționale prin care s-au prelungit aceste contracte până în decembrie 2018, la un preț de vânzare pe MWh sub prețul de cost? Ei nu sunt în conflict de interese? Care este nivelul de competență şi pregătire al oricărui jurist din instituțiile publice? Fac ei, într-adevăr, față marilor case de avocatură? Cu atâta iresponsabilitate, ipocrizie şi demagogie să joc eu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

14.01.2012

soarta "Hidroelectricii"? Toată lumea trebuie să înțeleagă că obiectivul meu este ca "Hidroelectrica" să iasă din insolvență întărită, restructurată, reaşezată pe nişte fundamente economice sănătoase, profitabilă şi competitivă. Vreau ca "Hidroelectrica" să redevină ceea ce a fost odată, "perla coroanei". Soluționarea în favoarea "Hidroelectrica" a celor 74 de contestații este vitală pentru reuşita procesului de insolvență în vederea restructurării. De soluționarea corectă şi cu celeritate a acestor contestații depinde ieşirea "Hidroelectrica" din insolvență în acest an. Chiar dacă din punct de vedere financiar va fi pregătită pentru ieşirea din insolvență la jumătatea acestui an, acest lucru nu se poate întâmpla fără soluționarea contestațiilor până la termenul respectiv. Şi-a pus cineva întrebarea ce se întâmplă cu "Hidroelectrica" dacă pierde procesele cu "băieții deştepți"? Compania riscă falimentul pentru că nu are cum să plătească atâția bani cât cer "băieții" ca despăgubiri. Pot să îmi asum un asemenea risc? Reporter: Care sunt rezultatele financiare ale "Hidroelectrica" în 2012 şi ce rezultate aveți după şase luni de insolvență? Remus Borza: "Hidroelectrica" trebuia să finalizeze anul 2012 cu o pierdere de aproximativ 200 milioane de euro. Dar pierderea înregistrată este de doar 35 milioane de euro, la jumătate față şi de cât am estimat eu în urmă cu câteva luni. "Hidroelectrica" trebuia, anul trecut, să realizeze venituri de 3,1 miliarde lei. Din cauza secetei severe, producția realizată a fost de 11,8 TWh față de cei 15,6 TWh, care au fost bugetați. Astfel veniturile realizate de companie au fost de doar 2,3 miliarde de lei. Diferența de 845 milioane lei între veniturile realizate şi cele bugetate ar fi trebuit să fie pierderea "Hidroelectrica" în 2012 deoarece cheltuielile nu s-au redus şi au rămas la nivelul celor bugetate, adică în jur de 3 miliarde de lei. Am reuşit să reducem pierderile "Hidroelectrica" prin măsurile pe care le-am luat în ultimele şase luni, de înlăturare a cauzelor care au condus la insolvența societății. Astfel, "Euro Insol" a obținut venituri suplimentare pentru "Hidroelectrica" prin denunțarea contractelor directe cu furnizorii privați şi prin renegocierea a altor patru contracte directe. Renegocierea a condus la obținerea de venituri suplimentare în valoare de aproximativ 197 milioane lei (circa 45 milioane euro). Alte 43 milioane euro au fost obținute din comercializarea pe OPCOM

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

14.01.2012

a 2 TWh, la un preț mediu de 229 de lei/MWh, față de prețul de 130 de lei/MWh practicat în cadrul contractelor directe. Încă 90 milioane euro au fost obținute din renegocierea a 431 de contracte comerciale în derulare, din totalul de 500 pe care le are societatea. Ca rezultat a măsurilor de eficientizare luate, "Hidroelectrica" a realizat profit pe ultimele 2 luni din 2012. Astfel, compania a realizat 42 milioane lei profit în noiembrie şi încă 41 milioane lei, în decembrie. "Euro Insol" a reuşit, în 2012, să elimine şapte din cele nouă cauze ale insolvenței "Hidroelectrica". Astfel, am denunțat contractele directe cu "băieții deştepți", care au prejudiciat compania, în ultimii şase ani, cu 1,1 miliarde de euro. În consecință, societatea dispune acum de 7,4 TWh/an pe care să îi comercializeze pe piața liberă. Din aceste tranzacții pe OPCOM, pot fi obținute venituri suplimentare pentru companie de 1,1 miliarde euro în următorii şase ani. Am denunțat şi contractele directe cu producătorii termo şi cu "Nuclearelectrica". În perioada 2009 - 2011, "Hidroelectrica" a fost constrânsă să cumpere 10,8 TWh de la termocentrale şi de la "Nuclearelectrica", la un cost de 1,7 miliarde de lei. Deci prețul mediu de achiziție a fost de 234 de lei/MWh, iar "Hidroelectrica" valorifica această energie cu 130 de lei/MWh în cadrul contractelor cu "băieții deştepți" şi cu 87 de lei/MWh în cadrul contractelor de pe piața reglementată. În acest fel, compania a pierdut circa 130 milioane de euro. Am rezolvat şi problema prețului reglementat în relația cu ANRE. Tariful a fost majorat la 125 de lei/MWh de la 71 de lei/MWh cât am primit în 2012, când am vândut cu mult sub costuri (142 de lei/MWh). De asemenea, cantitatea livrată pe piața reglementată a fost redusă de la 5,5 TWh în 2012 la 3,9 TWh în 2013. Astfel, "Hidroelectrica" va avea 366 milioane lei venituri suplimentare în 2013, față de 2012, din renegocierea prețurilor şi cantităților pentru piața reglementată. Ca să se recupereze în totalitate pierderile din vânzarea energiei sub costuri, în 2011 şi 2012, pe piața reglementată, trebuia ca ANRE să acorde "Hidroelectrica" un tarif de 192 de lei/MWh. O altă problemă pe care am rezolvat-o a fost renegocierea contractului colectiv de muncă. În ultimele zile din decembrie, am amendat acest contract, în urma negocierilor cu sindicatele, reducând efortul financiar al societății cu 52 milioane lei (12 milioane euro). Din 70 de sporuri şi prime acordate prin contractul de muncă, am renegociat doar şase. Aceste bonificații nu au fost înlăturate, ci s-au înjumătățit. Este

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

14.01.2012

vorba despre primele de concediu, cele de Paşte, Crăciun, Sf. Ilie şi tichetele de masă. Am eliminat şi plata de către "Hidroelectrica" a asigurării facultative de 400 de euro pe angajat şi decontarea a 7 litri de benzină la 100 km pentru transportul salariaților. Decontăm doar transportul în comun. S-au redus şi diurnele la jumătate, respectiv la suma de 70 de lei pe zi. S-au înjumătățit şi sporurile de conducere. Continuăm negocierile pe contractul colectiv de muncă şi în acest an. Le-am adus la cunoştință sindicatelor noile organigrame care se vor aplica din 15 ianuarie în "Hidroelectrica". Este vorba despre o restructurare radicală a modelului de management. Numărul de directori va fi înjumătățit, iar multe direcții se desființează şi se comasează. De exemplu, în aparatul central, din 25 de directori mai rămân 5. Mai multe direcții au fost retrogradate la nivel de departament, cu oameni mai puțini. Din 67 de directori la sucursalele din țară, rămân 50. Reporter: Asta înseamnă că veți face disponibilizări masive? Remus Borza: Vorbim de aproximativ 400 de posturi care urmează să fie restructurate din zona TESA. În final, sperăm, cumulat, pe reducerile de personal şi de bonificații, să obținem o micşorare cu 20 milioane euro, în 2013, a cheltuielilor salariale. Reporter: Şi cu cele opt Hidroservuri ce se va întâmpla? Remus Borza: Pe 9 ianuarie am finalizat negocierile cu directorii şi sindicatele din Hidroservuri. Am agreat calendarul fuziunii celor opt Hidroservuri într-o singură entitate, până în luna martie a acestui an. Noua entitate va avea alte capacități să angajeze lucrări de o complexitate mai mare decât cele de mentenanță realizate până acum. Noua entitate trebuie să poată să angajeze şi lucrări de construcții hidrotehnice. "Hidroelectrica" alocă, anual, 100-150 milioane euro pentru astfel de lucrări. Sper ca viitorul Hidroserv să poată să angajeze şi lucrări mai ample de montaj echipament hidromecanic şi hidroenergetic. Aceste activități sunt externalizate de companie spre societăți precum "Hidroconstrucția", "Romenergo" sau "Energomontaj". Hidroservul nou poate asigura pentru "Hidroelectrica" expetiza pe proiectare şi studii de fezabilitate. Din Hidroservuri, am agreat cu sindicatele disponibilizarea a 500 de salariați, proces ce va începe imediat ce se vor unifica cele opt contracte colective de muncă astfel încât, la momentul fuziunii, să fie un singur contract valabil. În prezent, salariații Hidroservurilor

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

14.01.2012

au dreptul la maxim 48 de salarii compensatorii. Am agreat cu sindicatele să fie acordate între 5 şi 12 salarii compensatorii. În plus, le-am adus la cunoştință sindicaliştilor din Hidroservuri că "Hidroelectrica" va reduce la jumătate bugetul alocat pe mentenanță, de la 410 milioane lei în 2012 la 220 milioane lei în acest an. Reporter: Nu este periculos să reduceți lucrările de mentenanță? Remus Borza: Nu. Până în 2008, bugetul de mentenanță a fost mai mic. În 2011, "Hidroelectrica" a alocat 110 milioane euro pentru mentenanță, iar în 2002 bugetul era de doar 12 milioane euro. Hidroservurile s-au desprins din "Hidroelectrica" SA cu 1.700 de angajați şi au ajuns acum la un total de 2.554 de salariați în condițiile în care a fost retehnologizată o treime (circa 2.000 MW) din puterea instalată a "Hidroelectrica". Aceste lucrări au costat, în total, circa 1,5 miliarde euro. Este normal ca acele centrale retehnologizate să nu mai beneficieze de mentenanță şi de acelaşi număr de personal de exploatare. Ori personalul pe aceste centrale este supradimensionat şi am descoperit că în perioada 2003 - 2011 au fost situații în care un agregat a intrat şi de opt ori în reparații deşi nu avea nevoie. Reparațiile redundante s-au făcut ca să se dea de lucru Hidroservurilor. Centralele vechi intră pe investiții în retehnologizare, care au buget separat de cel de mentenanță. În decembrie, "Euro Insol" a deblocat creditul BERD de 110 milioane euro pentru retehnologizarea centralei Stejaru. De la 1 ianuarie 2013, "Hidroelectrica" nu mai atribuie direct lucrări către Hidroservuri. Compania va organiza licitații publice pentru orice tip de lucrare. Hidroservul nou va trebui să se lupte alături de companii private să câştige aceste lucrări. Ca să fie competitiv la licitații, Hidroservul nou trebuie să se restructureze şi să se eficientizeze. Reporter: Ce se va întâmpla cu investițiile în obiective cu componentă energetică redusă? Remus Borza: Suntem pe cale să rezolvăm şi această problemă, identificată ca fiind una din cauzele insolvenței. Autoritățile trebuie să înțeleagă că "Hidroelectrica" nu mai poate, de una singură, să finanțeze investiții cu funcțiuni complexe de care profită Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii sau autoritățile locale. De exemplu, există o Hotărâre de Guvern din 2006, prin care Ministerul Economiei este obligat să finanțeze cu 147 de milioane lei lucrările de reabilitare a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

14.01.2012

ecluzei de la Porțile de Fier. Nici până în ziua de azi nu am primit aceşti bani. OPSPI a trimis, în acest an, o adresă către "Hidroelectrica" în care cere să-i fie plătite dididendele din 2010, în valoare de 200 milioane lei, plus penalități pentru întârzierea plății în valoare de 900 milioane lei. Am cerut ministrului delegat pentru energie, Constantin Niță, să facem o compensare cu fondurile care trebuiau să vină de la Ministerul Economiei pentru ecluza de la Porțile de Fier. Domnia sa a agreat propunerea şi urmează să stabilim detaliile în perioada următoare. Revenind la celelalte investiții cu componentă energetică redusă, principalele funcții ale acestor obiective sunt agricole, de mediu şi sociale. Nu energetice! Doar pe 5 proiecte mari - Paşcani, Răstolița, Făgăraş - Hoghiz, Siriu şi Valea Sadului - compania a alocat peste 340 milioane euro. Mai este nevoie de 800 milioane de euro pentru ca aceste obiective să fie finalizate. Realizarea lor duce costul pe MW la 27-30 milioane de euro, în timp ce media europeană este de 2 milioane de euro/MW instalat. Toate aceste instituții trebuie să înțeleagă că "Hidroelectrica" nu se confundă cu Statul şi că efortul investițional trebuie împărțit de toți beneficiarii. Până când aceste instituții nu vor realiza acest lucru, "Hidroelectrica" nu va mai aloca bani pentru aceste proiecte. Reporter: Ce buget de investiții are compania pentru acest an? Remus Borza: Bugetul de investiții din surse proprii a fost redus de la 300 de milioane de euro în 2012, la 120 milioane euro în acest an. Pentru a ieşi din insolvență "Hidroelectrica" trebuie să asigure în jur de 300 milioane de euro pentru plata creditorilor chirografari. Chiar dacă aceşti creditori vor, nu mai pot reeşalona datoria companiei. Au probleme serioase. De exemplu, "Hidroconstrucția" a concediat 2000 de angajați. Reporter: În ce stadiu sunt discuțiile cu băncile creditoare? Remus Borza: Cu băncile avem discuții avansate şi suntem aproape să încheiem acorduri pentru reeşalonarea creditelor. "Hidroelectrica" şi-a demonstrat bonitatea şi seriozitatea în relația cu băncile. Anul trecut, compania a plătit rate totale de 96 milioane de euro de la intrarea în insolvență şi nu a întârziat nici măcar un minut cu plățile. Reporter: Care este bugetul propus pentru "Hidroelectrica" în 2013?

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

14.01.2012

Remus Borza: Bugetul din 2013 al "Hidroelectrica" este construit prudent, pe o producție de 13 TWh, ca să nu mai avem surprize cu seceta şi să nu mai fie nevoie să fie instituită forța majoră. Prognozele hidrologice pentru 2013 nu sunt deloc optimiste. Am prognozat un profit brut de 440 milioane de lei, care este un profit record pe care Hidroelectrica nu l-a înregistrat nici măcar în 2010 când a realizat o producție de 19,8 TWh. Estimăm pentru acest an o cifră de afaceri de 2,7 miliarde lei. Reporter: Cum au decurs negocierile cu Apele Române pentru tariful apei uzinate de "Hidroelectrica"? Remus Borza: În urma discuțiilor din ultimele luni, am elaborat două proiecte de Hotărâri de Guvern. Practic, propunem fie reducerea preţului apei uzinate de la 1,1 lei/1000 mc la 0,5 lei/1.000 mc, fie transferul ca despăgubire la Apele Române a două dintre investiţiile cu componentă energetică redusă, respectiv Pașcani și Făgăraș - Hoghiz. Mai avem și o a treia variantă: compensarea contravalorii apei uzinate, aproximativ 80 milioane de euro anual, cu lucrările în valoare similară, pe care "Hidroelectrica" le asumă în continuare pentru finalizarea celor cinci investiţii cu componentă hidroenergetică redusă.Reporter: Ce măsuri ați luat pentru înlăturarea managementului defectuos, care este o altă cauză a insolvenței? Remus Borza: Am luat mai multe măsuri. Am schimbat mulți directori şi voi continua să fac acest lucru şi în acest an, când implementăm noua organigramă, în care nu se va mai regăsi niciun director din vechea gardă. Voi vacanta toate posturile de directori de sucursale, directori economici şi directori tehnici. Posturile vor fi scoase la concurs, ca să aducem profesionişti. Concursul se va ține la Bucureşti. Anul trecut, am desfăcut disciplinar contracte de muncă pentru 23 de salariați şi am înaintat şi două plângeri penale pentru doi oameni din executivul de la Bucureşti. Reporter: Care sunt motivele pentru care ați decis ridicarea forței majore de la 1 decembrie, deşi situația hidrologică nu s-a îmbunătățit semnificativ? Remus Borza: A fost un risc calculat şi asumat. "Hidroelectrica" poate face față obligațiilor contractuale şi cererii din piață. După cum s-a putut constata, ridicarea forței majore a mai detensionat şi piața, iar prețul pe OPCOM cunoaşte o tendință

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

14.01.2012

descendentă. Reporter: Când urmează "Hidroelectrica" să se mute în sediul nou? Remus Borza: Cel mai probabil luna aprilie ne va găsi în noul sediu. Lucrăm acum cu arhitecții pentru amenajarea spațiului de circa 3.000 mp din Tower Center International. Chiria în noul sediu este cu 4 euro/mp mai mică decât cea plătită pentru clădirea veche din strada Constantin Nacu, iar contractul este pe 10 ani./Bursa, http://www.bursa.ro/exclusivitate-remus-borza-finalul-lunii-iunie-termen-realist-pentru-iesirea-hidroelectrica-din-in...&s=companii_afaceri&articol=194875.html

Tragedie la Gherla: Un copil de 6 ani a căzut în Someşul Mic. Pompierii nu au reuşit să-l găseascăUn copil în vârstă de şase ani a căzut în râul Someş Mic, după ce gheața pe care se juca alături de alți prieteni s-a spart, informează România TV. Incidentul a avut avut loc în localitatea Gherla, județul Cluj. Copilul se juca împreună cu alți copii pe gheața râului Someş, iar la un moment dat aceasta s-a rupt, iar el a căzut în apă. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Cluj, Andrei Biriş, citat de Mediafax, pompierii din Dej au fost solicitați, duminică, pentru a căuta un copil de şase ani care a căzut în râul Someşul Mic, în Gherla. Un echipaj de pompieri, unul de descarcerare şi unul SMURD au intervenit pentru căutarea copilului, pompierii spărgând gheața cu ajutorul unor topoare în încercarea de a-l găsi pe copil. Căutările au fost sistate însă duminică seară, urmând să fie reluate luni, când vor veni şi echipaje de scafandri. Rudele băiatului spun că acesta locuia împreună cu tatăl său în apropiere de Someşul Mic şi a mers să se joace, alături de alți copii, pe gheața formată pe râu. La un moment dat însă gheața s-a rupt, iar trei copii, între care şi băiețelul de şase ani, au căzut în apă. Doi dintre copii, de vârstă mai mare, au reuşit să iasă din apă. /Rtv Net, http://www.rtv.net/un-copil-a-picat-in-raul-inghetat-somes_61681.html

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

14.01.2012

Teme similareAdministratorul judiciar a bugetat pentru Hidroelectrica un profit de 100 de milioane de euro pentru acest anHidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, mai are câteva luni până la ieşirea din insolvență, pentru anul acesta firma urmând să bifeze un profit record de 100 de milioane de euro. Cel puțin aşa promite Remus Borza, avocatul care controlează Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica. Citiți articolul integral pe www.zfcorporate.ro. /Ziarul Financiar, http://www.zf.ro/companii/administratorul-judiciar-a-bugetat-pentru-hidroelectrica-un-profit-de-100-de-milioane-de-euro-pentru-acest-an-10459933

Teme de mediuProiect de 2 milioane euro pentru Parcul Natural Portile de FierConform directorului Marian Jiplea, incepand cu luna iunie 2012, in Parcul Natural Portile de Fier a inceput implementarea proiectului in valoare de 2 milioane euro, ” R.N.P. Romsilva – Administratia Parcului Natural Portile de Fier R.A. garant al unui sistem adecvat de management al biodiversitatii”. Conform acestuia,proiectul propus urmeaza a se implementa in intreg arealul Parcului Natural Portile de Fier, obiectivul general al acestuia fiind conservarea biodiversitatii si utilizarea durabila a patrimoniului natural din arealul Parcului Natural Portile de Fier, prin dezvoltarea capacitatii institutionale si de management a R.N.P. Romsilva – Administratia Parcului Natural Portile de Fier R.A. Dintre obiectivele specifice urmarite fac parte dezvoltarea infrastructurii de informare/documentare si de vizitare a Parcului Natural Portile de Fier, in vederea constientizarii comunitatilor locale si a vizitatorilor privind necesitatea asigurarii conservarii biodiversitatii din arealul Parcului Natural Portile de Fier. Imbunatatirea starii de conservare a habitatelor prioritare si a speciilor de pasari din arealul Parcului Natural Portile de Fier, pentru care s-a declarat ROSPA 0026 Cursul Dunarii – Bazias – Portile de Fier; cresterea nivelului de constientizare a comunitatilor locale si a vizitatorilor privind necesitatea protejarii habitatelor speciilor din arealul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

14.01.2012

Parcului Natural Portile de Fier, cat si cresterea capacitatii institutionale a R.N.P. Romsilva – Administratia Parcului Natural Portile de Fier R.A. in vederea unei gestionari durabile a patrimoniului Parcului Natural Portile de Fier.Activitati propuse„Prin punerea in practica a acestui proiect se urmareste elaborarea/revizuirea planurilor, strategiilor si a masurilor de management al ariilor naturale protejate si alte activitati conexe (activitati preliminare masurilor concrete de investitii sau conservare); investitii in infrastructura pentru uz public orientata spre protectia si gestionarea mediului in ariile naturale protejate; activitati privind mentinerea sau imbunatatirea starii de conservare a habitatelor in ariile naturale protejate; activitati de consultare, constientizare si informare. Activitati de instruire si cresterea capacitatii institutionale de gestionare a retelei de arii protejate si alte activitati aferente implementarii proiectului”, a declarat Marian Jiplea. Un mare regret al conducerii Parcului Natural Portile de Fier se refera la imposibilitatea punerii in practica a unor proiecte de amenajare a pesterilor existente in arealul parcului. „Nu am reusit sa amenajam pesterile asa cum ne-am dorit deoarece parcurile naturale nu sunt eligibile pe proiectele de turism. Aici ar fi nevoie de interventia primariilor, insa pana acum acestea nu au dat dovada ca ar fi interesate de astfel de proiecte. De exemplu, am incercat chiar si un parteneriat cu Primaria Dubova in vederea realizarii unui proiect pentru amenajarea Pesterii Ponicova, insa aceasta institutie nu s-a aratat interesata”, a mai declarat Marian Jiplea.Laborator mobil acvaticTot in cadrul acestui proiect, Parcul Natural Portile de Fie a achizitionat un laborator mobil acvatic pentru monitorizarea speciilor de pasari acvatice. „Vom incepe monitorizarea chiar din luna februarie a acestui an. Vor fi monitorizate noua specii de pasari, de la Bazias pana la Gura Vaii. Este vorba de egreta mica, barza neagra, cod alb, gaie neagra, soricar mare, cufundar polar, cufundar mic, erete vanat si huligan pescar. Toate aceste specii sunt de interes comunitar si international si vom monitoriza atat cuiburile cat si ouale acestor pasari”, a mai declarat directorul parcului, Marian Jiplea. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/proiect-de-2-milioane-euro-pentru-parcul-natural-portile-de-fier/

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

14.01.2012

Recensământul păsărilor de iarnă din Delta DunăriiAdministratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) informeaza ca in data de 12 ianuarie 2013 va avea loc recensamantul sincron de iarna la gaste, respectiv: garlita mare (Anser albifrons), garlita mica (Anser erythropus), gasca de vara (Anser anser), gasca cu gat rosu (Branta ruficollis), precum si monitorizarea celorlalte specii sedentare sau oaspeti de iarna si a aglomerarilor de pasari. Acest tip de actiuni se organizeaza conform programului intocmit de organizator, Societatea Ornitologica Romana (SOR) Bucuresti, iar rezultatele vor fi comunicate si centralizate de catre SOR. La actiune vor participa voluntari ai Societatii Ornitologice Romane (SOR) – filiala Tulcea, specialisti din cadrul Institutului National de Cercetare -Dezvoltare Delta Dunarii (INCDDD) si salariati ai Administratiei Rezervatiei Biosferei ,,Delta Dunarii” (ARBDD). Primele actiuni din cadrul recensamantului sincron de iarna au avut loc in 20 octombrie 2012, 17 noiembrie 2012 si 15 decembrie 2012 si vor continua in lunile februarie si martie 2013. De asemenea, din cauza conditiilor meteorologice deosebite cauzate de fenomenul de inghet, vor fi necesare actiuni de hranire pentru prevenirea aparitiei unor mortalitati in randul avifaunei. Astfel, sunt binevenite sprijinul celor care au posibilitatea de a ajuta cu hrana (cereale, paine) si sustinerea din partea tuturor iubitorilor naturii si diversitatii avifaunistice din acest ,,sanctuar’ ce il reprezinta Rezervatia Biosferei ,,Delta Dunarii”. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/recensamantul-pasarilor-de-iarna-din-delta-dunarii/

Gestionarea corectă a deşeurilor din Delta Dunării, cel mai important proiect ce va demara în 2013Alaturi de investitiile in infrastructura de transport, dar si in turism, una dintre cele mai mari provocari ale anului 2013 pentru Consiliul Judetean Tulcea este realizarea sistemului de gestionare a deseurilor din Delta Dunarii, spune presedintele Consiliului Judetean Tulcea, Horia Teodorescu Prioritatile pe anul 2013: continuarea investitiilor in infrastructura de transport, alimentari cu apa, canalizari, dar si in turism (marele potential al judetului Tulcea). Una dintre cele mai ample lucrari ce ar urma sa inceapa in

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

14.01.2012

acest an in judet este sistemul de gestionare a deseurilor din Delta Dunarii. „In total, vorbim despre un amplu proiect prafuit care acum ar putea deveni realitate. Este o investitie de 30 de milioane de euro si care ar urma sa fie gata in trei ani“, a declarat presedintele Consiliului Judetean Tulcea, Horia Teodorescu, in cadrul unei conferinte de presa. Presedintele Teodorescu a mai facut referire, de asemenea, la cele mai importante realizari ale mandatului sau (ultimele sase luni ale anului trecut).Investitii in turismPrintre cele mai mari realizari ale Consiliului Judetean (investitii inaugurate la finalul anului trecut) se numara deschiderea celor doua case de patrimoniu reabilitate cu fo „Este un mare castig pentru turismul din regiune si pentru Judetul Tulcea. Deschiderea celor doua muzee este o necesitate pe care Consiliul Judetean a identificat-o corect si la timp, avand in vedere importanta turistica a Judetului Tulcea. Sunt extrem de incantat ca putem vedea primele rezultate concrete ale investitiilor de acest tip, finantate din fondurile europene pe care Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului le gestioneaza”, a mentionat presedintele Consiliului Judetean Tulcea, Horia Teodorescu.Este vorba despre proiectul privind „Restaurarea si reabilitarea a doua cladiri de patrimoniu din municipiul Tulcea, incluse in circuitele turistice regionale“. Casa Avramide si Palatul Pasei au fost reabilitate cu sprijin financiar de la Uniunea Europeana, prin Programul Operational Regional 2007 – 2013, Axa prioritara 5: „Dezvoltarea durabila si promovarea turismului”, Domeniul major de interventie 5.1 – „Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural precum si crearea/modernizarea infrastructurilor conexe”. A fost vorba despre un proiect de 42 milioane de lei, iar proiectul a fist finalizat in luna septembrie 2012. Tot la finalul anului trecut, mai exact in decembrie 2012, au fost receptionate si lucrarile la casa de pe strada Glorei. Este vorba despre proiectul numit „Reparatia capitala, reabilitarea si modernizarea imobilului din Tulcea, strada Gloriei, numarul 4, pentru Centrul National de Informare si Promovare Turistica Tulcea“, finantat prin Programul Operational Regional, Axa prioritara 5 – Dezvoltarea durabila si promovarea turismului. Investitia, cifrata la 1,7 milioane de lei, va fi inaugurata in acest an.Investitii in reabilitarea soselelor

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

14.01.2012

In cursul anului trecut (mai exact in perioada iulie – decembrie 2012), prin programul de reabilitare, modernizare si/sau asfaltare a drumurilor de interes judetean si de interes local, alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate la sate, precum si in unitatile administrativ teritoriale cu resurse turistice, (aprobat prin HG 577/1997), au fost finantate, la Tulcea, un numar de 11 obiective de investitii in valoare totala de 14,9 milioane de lei (din care 10,1 milioane de lei pentru trei drumuri de interes judetean si de interes local – 65 de kilometri). Este vorba despre reabilitatea DJ 222 Tulcea- Sarichioi-Enisala, reabilitarea DJ 222 A Nifon – Luncavita, reabilitare DC 24 Neatarnarea-Sarighiol de Deal (toate drumurile sunt aproape finalizate).Cat s-a cheltuit pentru sistemele de alimentare cu apaDe asemenea, s-a mai alocat suma de 4,2 milioane de lei pentru sapte sisteme de alimentare cu apa din judet: alimentare cu apa pentru satul Sabangia, comuna Sarichioi (in proportie de 40%), extindere si reabilitare a sistemului de alimentare cu apa in localitatea Luncavita (100%), alimentare cu apa sat Lastuni, comuna Mihail Kogalniceanu (100%), alimentare cu apa sat Baltenii de Sus, comuna Bestepe (60%), modernizarea sistemului de alimentare cu apa in Slava Cercheza (95%), alimentare cu apa sat Corugea, comuna Casimcea (45%), alimentare cu apa sat Visina, comuna Jurilovca (35%), extinderea sistemului de alimentare cu apa in Ceamurlia de Jos (15%).Bani pentru intretinerea soselelorLa finalul anului trecut, au fost efectuate lucrari de intretinere a imbracamintilor asfaltice si tratamente bituminoase pe o lungime totala de aproximativ 30 kilometri. Este vorba despre drumurile judetene DJ222 Beidaud – Sarighiol de Deal, DJ222B Stejaru – Vasile Alecsandri, DJ222C Agighiol- Iazurile, DJ 222G Daeni, DJ222K Intersectie DN22D-Greci, DJ223A Casimcea – Razboieni si DJ229 Centru Niculitel (o valoare totala de 3,7 milioane de lei). Au fost efectuate si lucrari de intretinere a drumurilor pietruite (pe o lungime de 16 kilometri), pe drumul judetean DJ222N Trecerea cu bacul – Ceatalchioi (o valoare totala de 550.000 lei). De asemenea, in aceasta perioada, s-a finalizat contractul pentru intocmirea Cadastrului drumurilor judetene prin incheierea proceselor verbale de delimitare a vecinatatii drumurilor judetene, a extraselor de carte funciara si

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

14.01.2012

intabulare a suprafetelor aferente drumurilor ce apartin domeniului public al judetului Tulcea.Investitii pentru 2013Pentru anul 2013 au fost pregatite alte lucrari de infractructura: „Reabilitare poduri, podete pe DJ222B“, pentru care a fost achizitionat contractul de servicii de proiectare si „Dezvoltarea durabila si echilibrata a zonei turistice Niculitel, prin imbunatatirea infrastructurii de acces“, cu finantare din bugetul propriu si fonduri nerambursabile prin POR 2007-2013. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/gestionarea-corecta-a-deseurilor-din-delta-dunarii-cel-mai-important-proiect-ce-va-demara-in-2013/

Un act normativ ar putea aduce, „pe tava“, o modalitate de sustragere a materialului lemnos din păduriLa finalul anului trecut a fost emis un ordin al ministrului Mediului si Padurilor, in care a fost inserata si o modificare a metodologiei de verificare ale produselor silvice accidentale (doboraturi de vant, in urma unor inundatii, arbori cazuti etc). „In Ordinul 3814 din 2012 se precizeaza faptul ca seful de ocol care asigura administrarea sau serviciile silvice are obligatia ca, in termen de cinci zile, sa notifice structura teritoriala, adica pe noi, pentru eliberarea autorizatiei de valorificare a produselor accidentale. Astfel, noi, in acest termen, avem posibilitatea sa mergem si sa verificam respectivele lucruri. Nu ne opreste nimeni sa verificam, pe fiecare ocol, toate problemele legate de respectarea regimului silvic, inclusiv modul in care au fost puse in valoare aceste produse accidentale sau daca au fost, ca sa spun asa «fortate»“, ne-a declarat Romel Buzescu, seful Inspectoratului Silvic si de Vanatoare Caras-Severin. Potrivit regulamentului in vigoare, structurile silvice au obligatia de a trimite, trimestrial, situatia produselor amintite, autorizate si valorificate. Or, din pricina ca personalul Inspectoratului este limitat, verificarile nu pot fi facute in totalitate si la timpul necesar. Acest lucru poate lasa loc de fraude, in sensul ca masa lemnoasa recoltata sa fie declarata ca „produs accidental“, lucru acceptat, in teorie, de catre seful ISV: „Suntem putini pentru a acoperi toata suprafata judetului pentru verificari. S-ar putea incerca eludarea legii. Verificam prin sondaj, dar, pana acum, produsele accidentale erau reprezentate de cate trei arbori, undeva, pe un varf de munte… Se pierdea foarte mult

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

14.01.2012

timp pentru verificari, dar acum mergem doar unde consideram ca ar fi suspiciuni. Oricum, anul trecut, numarul infractiunilor a scazut drastic fata de cel anterior“, a mai precizat Buzescu. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/produse-silvice-accidentale/

Problema gazelor de şist, reglementată în Polonia anul acestaMinistrul polonez al trezoreriei, Mikolaj Budzanowski, a declarat vineri că legea mult aşteptată care va reglementa producția de gaze de şist ar urma să fie adoptată în acest an, informează Associated Press. Polonia a urmărit cel mai asiduu în Europa exploatarea gazului de şist, o formă de gaz natural care necesită tehnologii noi pentru a fi extras. Activiştii pentru protecția mediului susțin însă că procesul de extracție este extrem de poluant. Guvernul de la Varşovia speră că producția de gaze de şist va stimula economia, va reduce dependența de importurile de gaze din Rusia şi va scădea prețurile la energie. Se estimează că zăcămintele de gaze de şist din Polonia vor asigura producția pentru cel puțin 25 de ani. Companii internaționale care exploatează gaze de şist aşteaptă noua lege, care va reglementa impozitul pe producție şi termenii de distribuție, înainte să se angajeze într-o strategie pe termen lung în Polonia. /Money.ro, http://www.money.ro/problema-gazelor-de-sist--reglementata-in-polonia-anul-acesta_1237521.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI Teme ABAPericol de înec! Atenție la gheața din râuriAdministraţia Bazinală de Apă Crișuri a transmis, vineri, o informare prin care avertizează populaţia cu privire la pericolul pe care îl prezintă formaţiunile de gheaţă de la suprafaţa râurilor. "Vremea rece din ultima perioadă a dus la apariția formațiunilor de gheață pe cursurile de apă din Bazinul Hidrografic Crişuri. La ora

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

14.01.2012

actuală, debitele râurilor sunt în scădere şi sunt influențate de fenomenele de îngheț şi anume: gheață la maluri, pod de gheață cu ochiuri şi pod de gheață", se arată în comunicatul ABA Crişuri. Spre deosebire de anul trecut când, în Oradea, stratul de gheață de pe râul Crişul Repede măsura 10 centimetri grosime, anul acesta formațiunile de gheață sunt foarte restrânse şi nu impun un regim special. "Ca în fiecare an, în perioadele reci, atenționăm populația asupra riscului pe care îl prezintă practicarea diferitelor sporturi pe apele înghețate. La debite mai mari apa poate să spele stratul de gheață, care cedează foarte repede, şi astfel apare riscul de inec. Pentru a evita pe cât posibil apariția unor fenomene periculoase, ABA Crişuri monitorizează zilnic fenomenele de iarnă de pe cursurile de apă şi lacuri", a declarat Dumitru Voloşeniuc, directorul ABA Crişuri. În prezent, râul Barcău prezintă cele mai multe formațiuni de gheață, fiind şi cel cu debitul cel mai scăzut, sub 20% din media multianuală a lunii ianuarie. Râurile Crişul Alb şi Crişul Negru sunt pe alocuri înghețate, iar stratul de zăpadă nu depăşeşte 20 de cm. ABA Crişuri a mai precizat că, în luna ianuarie, volumul stocat în barajele de acumulare este de 126 miloane mc de apă, unul suficient pentru a satisface, fără probleme, necesarul de apă pentru consum.În următoarele zile sunt prognozate temperaturi mai ridicate, fapt ce va duce la diminuarea suprafețelor înghețate de pe cursurile de apă. /eBIHOREANUL, http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1/pericol-de-inec-atentie-la-gheata-din-rauri-105721.html

ABA „Crişuri” raportează: ape în scădere. Nu vă aventurați pe gheață!Anual, în perioadele foarte reci, Administrația Bazinală de Apă (ABA) „Crişuri” vine în atenția publicului cu informații care prezintă situația râurilor afectate de îngheț. „La ora actuală, debitele râurilor sunt în scădere şi sunt influențate de fenomenele de îngheț şi anume: gheață la maluri, pod de gheață cu ochiuri şi pod de gheață”, se arată într-un comunicat transmis azi de conducerea ABA. Conform datelor primite, în aces moment râul Barcău prezintă cele mai multe formațiuni de gheață, fiind şi râul cu debitul cel mai scăzut, sub 20% din media multianuală a lunii ianuarie. În acelaşi timp, râurile Crişul Alb şi Crişul Negru sunt înghețate doar pe alocuri, iar stratul de zăpadă nu depăşeşte 20 de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

14.01.2012

cm. Şi pe Crişul Repede se înregistrează o situație mai bună decât în urmă cu un an când, în Oradea, cursul era bocnă, stratul de gheață măsuând 10 cm grosime; acum formațiunile de gheață sunt foarte restrânse pe Crişul Repede şi nu impun un regim special. Directorul executiv al ABA, Dumitru Voloşeniuc, atrage atenția asupra riscului pe care îl prezintă practicarea diferitelor sporturi pe apele înghețate. „La debite mai mari, apa poate să spele stratul de gheață, care cedează foarte repede şi astfel apare riscul de înec”. Voloşeniuc asigură că specialiştii de la ABA monitorizează zilnic fenomenele de iarnă de pe cursurile de apă şi de pe lacuri. În ceea ce priveşte rezerva de apă, volumul stocat în barajele de acumulare depăşeşte 125.000.000 mc şi este suficient pentru a satisface fără probleme necesarul. / Bihor Ştiri, http://bihorstiri.ro/aba-crisuri-raporteaza-ape-in-scadere-nu-va-aventurati-pe-gheata

Atenție la apele înghețateVremea rece din ultima perioadă a dus la apariția formațiunilor de gheață pe cursurile de apă din Bazinul Hidrografic Crişuri. La ora actuală, debitele râurilor sunt în scădere. În prezent, râul Barcău prezintă cele mai multe formațiuni de gheață, fiind şi râul cu debitul cel mai scăzut, sub 20% din media multianuală a lunii ianuarie. Râurile Crişul Alb şi Crişul Negru sunt pe alocuri înghețate iar stratul de zăpadă nu depăşeşte 20 de cm. Spre deosebire de anul trecut când, în Oradea, stratul de gheață de pe râul Crişul Repede măsura 10 cm grosime, anul acesta formațiunile de gheață sunt foarte restrânse şi nu impun un regim special. „Ca în fiecare an, în perioadele reci, atenționăm populația asupra riscului pe care îl prezintă practicarea diferitelor sporturi pe apele înghețate. La debite mai mari apa poate să spele stratul de gheață, care cedează foarte repede, şi astfel apare riscul de înec. Pentru a evita pe cât posibil apariția unor fenomene periculoase, ABA Crişuri monitorizează zilnic fenomenele de iarnă de pe cursurile de apă şi lacuri.” a declarat Dumitru Voloşeniuc, director Administrația Bazinală de Apă Crişuri. În barajele de acumulare, în luna ianuarie, volumul stocat este de 126 milioane mc de apă, un volum suficient pentru a satisface, fără probleme, necesarul de apă pentru folosințele consumatoare.În următorul interval de timp sunt prognozate temperaturi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

14.01.2012

mai ridicate fapt ce va duce la diminuarea suprafețelor înghețate de pe cursurile de apă. / CityNews, http://citynews.ro/din-oras/pericol-pe-raurile-din-bihor-1230746

Teme de mediuCrişul Repede, râul lebedei Oradea este de mult timp loc în care, pe malul Crişului Repede, apar pe alocuri specii atractive de păsări. Venirea şi poposirea în zona fostului pod de pontoane a lebedelor era mereu un moment de atracție pentru orădenii care se opreau, le admirau, le hrăneau şi le imortalizau. La fel şi grupurile de pescăruşi care apar, de regulă, lângă podul intelectualilor. Sâmbătă, podul pietonal care leagă Parcul Libertății de zona restaurantului The Bridge a devenit punct de observare a unui frumos exemplar de lebădă, care s0a postat pe apa Crişului şi parcă aştepta aplauzele trecătorilor. În scurt timp, mai mulți pescăruşi au început să-i dea târcoale, în încercarea de a schimba câteva „vorbe” cu surata mai voluminoasă.O privelişte calmantă în iureşul acestor vremuri… / Bihor Ştiri, http://bihorstiri.ro/crisul-repede-raul-lebedei

ADMINISTRAŢIA BAZINALA DE APĂ DOBROGEA - LITORALTeme ABACine este George Papari, noul director al ABADL. Studii, avere, interese (documente)Social democratul George Daniel Papari a fost numit, în cursul săptămânii trecute, director general al Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral (ABADL), în locul lui Marian Mitrea. Numirea vine la câteva luni după ce Papari devenise director tehnic al instituției. Cine este George Papari? Ce pregătire are? Ce avere şi ce interese are unul dintre pesediştii constănțeni din cercul de apropiați al primarului Radu Mazăre? Născut pe 26 iulie 1973, George Papari este licențiat în Turism Servicii. În perioada 2000-2006 a urmat şcoala doctorală în cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, devenind doctor în Administrarea afacerilor, strategii de management. Este, de asemenea, doctorand în Ştiințe administrative la Universitatea din Craiova. Din 1998 până în 2002,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

14.01.2012

George Papari este asistent universitar în cadrul Facultății de Ştiințe Economice, Universitatea „Andrei Şaguna". Din 2002 până în 2006 este lector la aceiaşi instituție de învățământ. În perioada 2006-2010, Papari este conferențiar universitar. Devine profesor universitar în 2010 şi predă, în continuare, la Universitatea „Andrei Şaguna". A fost chiar decan al Facultății de Ştiințe Economice din cadrul universității. Aşadar, în doar câțiva ani, George Papari a avut, în mediul universitar, o ascensiune fulminantă. Averea unui consilier local Social democratul George Papari se află, în prezent, la al doilea mandat de consilier în Consiliul Local Municipal Constanța. Potrivit celei mai recente declarații de avere disponibile pe site-ul Agenției Naționale de Integritate, declarație depusă pe 30 aprilie 2012, George Papari nu deține niciun teren. El are un apartament în suprafață de 126,90 mp, dobândit în 2007, prin credit bancar. Nu deține maşină şi nici bijuterii a căror valoare însumată depăşeşte 5.000 de euro. George Papari nu are, aşa cum reiese din declarația sa de avere, nici conturi şi depozite bancare. În schimb, el a acordat un împrumut în nume personal Gabrielei Munteanu, în valoare de 150.000 - moneda nu e specificată. În ceea ce priveşte datoriile, social democratul a contractat, în 2007, un credit de la OTP Bank, în valoare de 139.820 de euro, credit scadent în 2032. Cât despre venituri, în declarația lui George Papari figurează un venit anual încasat în anul anterior completării declarației de avere de 74.696 lei, realizat din activitatea didactică la Universitatea „Andrei Şaguna". Tot la „Andrei Şaguna" a realizat, din activitatea ştiințifică, un venit de 9.063 lei. De la SC Miorița 2001 SA a obținut un venit anual de 16.118 lei, iar în calitate de consilier local unul de 14.288 de lei. Interese Potrivit declarației de interese, noul director al ABADL este membru al Fundației „Andrei Şaguna" (9.063 lei - valoarea beneficiilor, în anul anterior completării declarației), a fost decan în Universitatea „Andrei Şaguna", este director general a SC Miorița 2001 SA şi membru AGA a Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța. „Dacă voi fi în incompatibilitate, renunț la funcția de membru în AGA Portului Constanța" Odată cu numirea sa în funcția de director plin al ABADL, nu este exclus ca social

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

14.01.2012

democratul să fie nevoit să renunțe la AGA Portului Constanța. Întrebat ce se va întâmpla, dată fiind noua sa funcție, George Papari a declarat că, cel mai probabil, în cursul acestei zile se va lămuri: „Nu am încă un răspuns. Nu am de ce să renunț. Dar, dacă voi fi în incompatibilitate, renunț la funcția de membru în AGA Portului Constanța. Voi afla mâine (n.r. - astăzi)", a explicat Papari. /Ziua de Constanța,

http://www.ziuaconstanta.ro/rubrici/administratie-locala/cine-este-george-papari-noul-director-al-abadl-studii-avere-interese-54960.html

Teme similareExploatarea gazelor de şist în sudul litoralului: de la repetarea referendumului, la pasarea problemei în curtea GuvernuluiIdeea exploatării gazelor de şist trebuie tratată, în 2013, în mod pozitiv, rațional şi pe baze ştiințifice, întrucât poate genera dezvoltare pentru România, sunt de părere ministrul Afacerilor Externe, constănțeanul Titus Corlățean şi premierul României, Victor Ponta. Compania americană Chevron a primit dreptul de a explora şi exploata gazele de şist în trei perimetre din județul Constanța, potrivit unor hotărâri de Guvern care a fost publicată pe 28 martie 2012 în Monitorul Oficial. Cele trei perimetre se află în sudul litoralului, în zonele Vama Veche (Limanu), Adamclisi şi Costineşti. Interesant este faptul că înainte de alegerile locale din 2012, oamenii din stațiunea Costineşti au ieşit în stradă pentru a-şi striga nemulțumirea față de guvernanți şi față de firma care ar trebui să înceapă exploatările în zonă. Atunci constănțenii s-au declarat îngrijorați de efectele pe care le va avea exploaterea gazelor de şist. Oamenii se temeau că sănătatea lor şi turismul din zonă vor fi grav afectate, iar agricultorii pentru culturi. Specialiştii spun că metoda fracturării hidraulice, prin care se extrag gazele de şist, poate provoca alunecări de teren, contaminarea apei potabile şi chiar cutremure. Tot în 2012 a avut loc şi o consultare a populației privind exploatarea gazelor de şist, prin fracturarea hidraulică a scoarei terestre, oamenii din sudul litoralului fiind chemați pe 9 decembrie la urne. Numai că referendumul nu a putut fi validat nici la Costineşti, nici la Limanu, dar nici la Mangalia, pentru că nu s-a îndeplinit procentul de participare de 50,1% din totalul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

14.01.2012

populaiei cu drept de vot. La Mangalia mai erau necesare 2.000 de voturi, la Costineşti prezența la vot a fost de doar 49,7%, iar la Limanu doar 39,19% din locuitori au votat pentru instalarea platformelor pentru exploatarea gazelor de şist. Dacă în 2012 primarul din Costineşti, Traian Cristea, s-a alăturat protestatarilor şi spunea că nu va accepta exploatările din zonă, în 2013 crede că decizia privind gazele de şist îi aparține în totalitate Guvernului. Eu am spus din capul locului că orice referendum desfăşurat la nivel de unitate teritorial administrative, cu peste 2000 de locuitori, nu va influența decizia Guvernului. Guvernul va decide ce se va întâmpla în cazul gazelor de şist. Noi nu facem parte din Guvern. Toată lumea spune că, în America, de când se exploatează gazele de şist, prețul la gaze a scăzut cu 40%, a declarat, pentru Replica, primarul stațiunii Costineşti, Traian Cristea. Nici primarul din Mangalia nu se mai declară împotriva gazelor de şist. Acum edilul susține că are nevoie de timp pentru documentare, întrucât nu se pricepe la gazele de şist. Nu am văzut declarațiile ministrului şi pentru un punct de vedere trebuie să mă documentez. La Mangalia a avut loc un referendum pe acest subiect, referendum care nu a trecut. Cetățenii nu au fost interesați de acest subiect. Trebuie să mă documentez pentru a-i informa, prin intermediul presei, pe cetățeni. Ei sunt influențați de ceea ce voi declara şi tocmai de aceea trebuie să mă documentez. Sunt un profan. Nu mă pricep la gaze de şist, a spus primarul Mangaliei, Cristian Radu. Urdea vrea alt referendum În cazul primarului din Limanu, Iustin Urdea, lucrurile sunt clare. Administrația locală a acționat în instanță Guvernul României, pentru anularea hotărârii de guvern care permite Chevron să exploreze/exploateze gazele de şist în zonă. Poate dânşii (Victor Ponta şi Titus Corlățean -n.r.) sunt mai bine informați decât suntem noi. Cert este faptul că locuitorii din Limanu nu vor exploatarea gazelor de şist. Ei se tem pentru poluarea apei potabile. Am organizat un referendum care nu a fost validat, dar din cei care s-au prezentat la urne s-au pronunțat împotriva gazelor de şist. Sunt de acord că acest subiect să fie tratat rațional şi pe baze ştiințifice, susține primarul Urdea. Tot el spune că reprezentanții Chevron nu au venit în zonă să vorbească cu oamenii, să le explice metedele de exploatare. Lumea aşteaptă să vină cineva şi să le explice cum stau lucrurile şi probabil că subiectul va fi privit cu alți ochi. Dacă apa potabilă va fi în siguranță şi mediul

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

14.01.2012

înconjurător nu va fi afectat, atunci nu vor exista probleme. Tehnologia de explorare şi exploatare include şi detonările de fracturare hidraulică. Acestea pot duce la un număr crescut de cutremure. În zona Shabla există o sensibilitate din punct de vedere al seismelor. Dacă diverse organizații nonguvernamentale au venit la Limanu, considerăm că în zonă să este necesară şi prezența celor de la Chevron, pentru a prezenta metodele ştiințifice pe care intenționează să le pună în practică, şi abia atunci se va putea trage o concluzie şi organiza un referendum. Abia după discuțiile cu Chevron putem discuta despre un referendum. Cel organizat în 2012 nu poate fi luat în considerare, pentru că nu au participat 50,1% . A fost şi sezonul ploios, a explicat primarul din Limanu. / Replica, http://www.replicaonline.ro/exploatarea-gazelor-de-sist-in-sudul-litoralului-de-la-repetarea-referendumului-la-pasarea-problemei-in-curtea-guvernului-97821/

Lacul Techirghiol – o apă de şapte stele pentru sporturile cu veleE bine de ştiut că nu toate apele pe care navigăm sunt la fel de bune pentru windsurfing sau yachting. Mă voi referi în acest articol la salinitate. Salinitatea mai mare a apei face ca orice corp scufundat în apă să plutească mai uşor. Asta pentru că salinitatea creşte densitatea apei iar densitatea reprezintă masa unității de volum. După cum spunea amicul Arhimede: un corp scufundat într-un fluid, este împins de jos în sus, cu o forță egală cu greutatea volumului de fluid dezlocuit. Deci cu cât creşte greutatea volumului de lichid dezlocuit, creşte şi forța de împingere, de jos în sus. Dacă nu mă credeți pe mine întrebați-o pe bunica, de ce verifica saramura pentru murături cu oul .Acum să ne referim strict la apele prin care bântuim.Lacurile cu izvoare de apă au cea mai mică salinitate, aproape nesemnificativă, şi se numesc lacuri cu apă dulce. Siutghiol din Mamaia spre exemplu, e un lac cu apă dulce şi cu o probabilitate de vânt de 30 % în timpul verii. Pe treapta următoare se afla Marea Neagră ce are o salinitate de 18 -22 ‰ (la mie ) în larg iar în zona litorală are abia 7-12‰. E cu mult mai puțin salină decât restul mărilor sau oceanelor, care au 24-38‰. Asta pentru că e o mare închisă, cu suprafață relativ mică, în care se revărsa multe fluvii şi râuri. Dunărea, Nistrul, Niprul, Cubanul, Bugul de Sud , Enige, Scaria, Ieşâl-Irmac, Chizil-

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

14.01.2012

Irmac, Rion, Coruh, sunt afluenții Mării Negre. Marea Egee are o salinitate de 38‰. Este locul unde "ne dăm" noi cu planşa de windsurf, la Alacati. Atenție! La Gokceada salinitatea e mai mică din cauza că acolo se face conexiunea cu Marea Marmara ce e doar cu 2, 2% mai salină decât Marea Neagră.Marea Mediterana are o salinitate medie de 38‰, Marea Caraibelor 36‰ iar Marea Adriatică 36‰. Acestea sunt câteva din zonele în care se afla sporturile nautice cele mai populare, yachting şi windsurfing. Referindu-ne strict la windsurfing observăm că atunci când navigi pe o apă cu salinitate mai mare e că şi cum ai avea o planşă cu volum mărit. Aproape că glisezi precum patinatorul pe gheața unei arene artificiale. Dar nu numai acesta este marele avantaj. Faptul că placa are un volum mai mic scufundat în apă, micşorează frecarea şi implicit rezistența la înaintare . Astfel mergem cu viteză mai mare (la aceeaşi viteză a vântului), iar în velă simțim o forță mai mică. Eu la Alacati înlocuiesc planşa de 125L cu una de 115 la aceleaşi condiții de vânt. Aşa se explică de ce mergem atât de bine cu windsurful la Alacati, sau pe coastele sudice ale Franței, Spaniei sau în Caraibe. /Ziua de Constanța,

http://www.ziuaconstanta.ro/stiri-calde/stiri-calde/lacul-techirghiol-%E2%80%93-o-apa-de-sapte-stele-pentru-sporturile-cu-vele-87758.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEATeme ABAPoduri de gheață pe râurile din Argeş Temperaturile scazute din aceasta perioada ingreuneaza si activitatea specialistilor din domeniul gospodaririlor apelor. Astfel, Administratia Bazinala de Apa Arges Vedea informeaza ca pe cursul superior al raurilor Doamnei, Rausor, Dambovita, Argeselu si Bughea s-a format pod de gheata continuu iar pe Raul Valsan s-a format pod de gheata cu ochiuri. In ultimele 24 de ore debitele raurilor din bazinul hidografic Arges si Vedea au fost in general in scadere sau in stationare, tendinta care se va manifesta sin in zilele urmatoare. Cum formatiunile de gheata se vor extinde, specialistii de la Ape au intensificat actiunile de intretinere a lucrarilor hidrotehnice aflate in administrare. In

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

14.01.2012

ciuda acestor dificultati, conducerea Administratiei dau asigurari ca nu sunt probleme la alimentarea cu apa a localitatilor. / Top, http://www.ziartop.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=43313:poduri-de-gheata-pe-raurile-din-arges&catid=3:subiectul-zilei&Itemid=4

Ger de îngheață apele Frigul din ultimele 24 de ore a dus la formarea de poduri de gheata pe toate raurile mari din Arges. Astfel, conform reprezentantilor Administratiei Bazinala de Apa Arges-Vedea, pe cursurile de apa din judetul Arges se manifesta fenomenele de iarna. /Absolut Tv, http://www.absoluttv.ro/stiri/ger_de_ingheata_apele

Teme de mediuPădurea Trivale, arie protejatăMulți piteşteni aşteaptă cu sufletul la gură ca Pădurea Trivale să fie declarată arie protejată de interes național - Rezervația Trivale. De altfel, chiar ministrul Mediului, Ro-vana Plumb, încă din timpul campaniei electorale pentru parlamentare, spunea, la începutul lui decembrie, şi în prezența actualului ministru al Agriculturii, Daniel Constantin - deputat USL de Argeş, că „Pădurea Trivale va fi desemnată rezervație naturală de tip forestier“. Din păcate, lucrurile au stagnat din cauza unei hîrtii, iar piteştenii încă aşteaptă documentul care să ateste Rezervația Trivale. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, anunța, la începutul lunii decembrie: „Am ceva să vă anunț, legat de sufletul dumneavoastră, şi anume că Pădurea Trivale va fi desemnată rezervație naturală de tip forestier, chiar săptămîna viitoare (n.r. - în luna decembrie), la şedința de Guvern, va fi pe ordinea de zi“. În urmă cu ceva vreme, Consiliul Local Piteşti a adoptat şi înaintat Guvernului un proiect de hotărîre privind declararea Pădurii Trivale drept „arie protejată de interes național - Rezervația Trivale“. Conform documentației, suprafața totală de pădure pe care s-a instituit acest nou regim este de 432,4 hectare, aceasta include şi Parcul Trivale. Acum, rămîne de văzut cînd va primi acest nou statut Pădurea Trivale. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=43270&Itemid=373

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

14.01.2012

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABAGuvernul va finanţa continuarea lucrărilor la Canalul Siret- Bărăgan Potrivit proiectului de buget pentru anul 2013, prezentat săptămâna trecută de premierul Victor Ponta, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va avea un buget de 3,8 miliarde de euro, cu circa 500 de milioane de euro mai mult decât în anul 2012, când MADR a avut cel mai mic buget din ultimii 23 de ani (14,777 miliarde de lei, adică circa 3,3 miliarde de euro). Ponta a declarat că o parte din fondurile alocate MADR urmează să fie folosite pentru continuarea lucrărilor la Canalul Siret- Bărăgan, fără a preciza însă suma exacta care va fi destinată acestei investiţii.Investiţie de 2,5 miliarde de euroReabilitarea sistemului naţional de irigaţii reprezintă principalul obiectiv de investiţii al Guvernului Ponta în agricultură. Dar, sumele necesare sunt mult peste posibilităţile financiare al actualului guvern. Astfel, potrivit unui studiu de fezabilitate realizat recent de MADR, numai pentru finalizarea lucrărilor de de la Canalul Siret Bărăgan ar fi nevoie de 2,5 miliarde de euro. Început pe vremea regimului Ceauşescu, acest sistem ar asigura irigarea a circa 800.000 de ha, din Moldova şi din Sud-Estul României. Soluţia finanţării ar putea consta într-un un parteneriat public privat. Printre ţările care în ultimii ani s-au arătat interesate de un astfel de parteneriat s-a numărat şi China. Au existat unele tatonări şi din partea unor firme din Spania, Germania şi Canada, dar fără nici o finalitate. În toamna anului 2012, autorităţile române şi cele chineze au avut mai multe întrevederi, în cadrul cărora chinezii s-au arătat interesaţi de derularea unor proiecte comune, atât în sistemele de irigaţii aferente Canalului Siret- Bărăgan, cât şi în cele ale acumulărilor de apă din zona Crişurilor, Mureşului, Jiului şi Oltului. O altă colaborare avută în vedere de oficialii MADR este cea cu Portugalia. În acest scop, o delegaţie a MADR a făcut anul trecut o vizită la Alqueva, unde s-a construit unul dintre cele mai mari sisteme de irigaţii din Europa. „Portugalia este primul stat european care a reuşit să atragă fonduri europene pentru construirea unui sistem de irigaţii. Ţinta noastă este aceea de a construi un sistem la fel de performant precum cel portughez, iar

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

14.01.2012

investiţia să fie făcută din fonduri comunitare. Acesta a fost şi scopul vizitei noastre. Ne-am întors în ţară cu o realizare importantă - am decis împreună cu omologii noştri portughezi ca România şi Portugalia să aibă o strategie comună în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor comunitare în vederea dezvoltării sistemelor de irigaţii”, a declarat secretarul de stat de la MADR, Daniel Botănoiu, la întoarcerea în ţară.Bani de la UE?Guvernul are în vedere şi posibilitatea de a finanţa investiţii pentru dezvoltarea sistemelor de irigare prin POS Mediu 2007-2013. Dar, o astfel de măsură va implica o modificare a POS Mediu, în scopul de a introduce, fie o Axă prioritară nouă, fie un nou domeniu major de intervenţie (DMI). Oficialii MADR au făcut deja demersuri la Comisia Europeană pentru a identifica resursele de finanţare disponibile pentru această nouă Axă, prin realocarea de la celelalte axe prioritare ale POS Mediu. Dar detaliile tehnice privind aceste opţiuni vor trebui discutate de experţi, ţinând cont de situaţia implementării POS Mediu, precum şi de tipul de fond de finanţare. „A rămas ca în perioada următoare, la nivel de experţi, grupul de lucru din România şi experţii Comisiei Europene să identifice posibilitatea alocării anumitor fonduri în actuala perspectivă 2007-2013 şi în pregătirea perspectivei financiare 2014-2020”, a declarat ministrul agriculturii, Daniel Constantin. /Transilvania Expres, http://www.mytex.ro/economic/guvernul-va-finanta-continuarea-lucrarilor-la-canalul-siret-baragan_338924.php

Insolvenţă: Finanţele cer falimentul firmei care voia să exploateze o „instalaţie experimentală” la Săcele Instalaţia experimentală de valorificare a deşeurilor periculoase şi nepericuloase (după cum a fost catalogată de Comisia de Analiză Tehnică Braşov) de la Săcele şi-a încetat activitatea, ca urmare a intrării în insolvenţă şi procedură de faliment a firmei care o gestiona, respectiv Eco Solution SA. Despre instalaţia în cauză cotidianul nostru a relatat pe larg faptul că nu respecta legislaţia şi că nu era autorizată. De-a lungul anului trecut, în vederea blocării funcţionării instalaţiei, care punea în pericol mediul înconjurător şi vieţile oamenilor, au fost depuse, inclusiv de către cotidianul nostru, plângeri la Agenţia

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

14.01.2012

Naţională pentru Protecţia Mediului şi alte foruri abilitate. Reamintim şi faptul că, din documentele oficiale emise în perioada 2007-2012 de diferite instituţii ale statului cu rol de control de legalitate, a rezultat mereu că investiţia a fost făcută cu încălcarea flagrantă a legislaţiei. SC Eco Solution SA, care a gestionat acest obiectiv (lucrările fiind iniţiate de SC Dunărea SA şi transferate ulterior în condiţii neclare din punct de vedere juridic), este în afara legii în privinţa schimbării destinaţiei şi a funcţiunii obiectivului - declarat iniţial ca fiind clădire de birouri şi hale de depozitare a materialelor de construcţie -, nu are autorizaţie de mediu, nu deţine acord de la Apele Române pentru deversarea apelor uzate şi nici vreun plan urbanistic şi autorizaţie de construcţie la zi de la Primăria Săcele şi nici nu a plătit vreun impozit sau vreo taxă locală, pe terenuri şi clădiri. La finele anului trecut, pe 21 decembrie, la Tribunalul Braşov (Secţia Administrativ, Contencios şi Fiscal) a intrat pe rol, cu prim termen de judecată în 28 ianuarie 2013, Dosarul 14.996/62/2012 privind declanşarea procedurii de insolvenţă şi declararea falimentului societăţii Eco Solution SA. Acţiunea a fost iniţiată de Finanţele braşovene, pentru recuperarea unor datorii la bugetul de stat. În plus, în acelaşi dosar sunt parte şi o serie de persoane care susţin că au de recuperat diferite sume de la această firmă. Demersul privind intrarea în insolvenţă şi faliment ar putea permite vânzarea unor active ale societăţii şi îndestularea creditorilor, din ceea ce se poate recupera /Transilvania Expres, http://www.mytex.ro/prima-pagina/insolventa-finantele-cer-falimentul-firmei-care-voia-sa-exploateze-o-instalatie-experimentala-la-sacele_338930.php

Teme similareSistemul de alimentare cu apă din Păuşeşti Măglaşi se extinde pe 30 km. În 2013, primarul Alexandru Dediu va începe câteva investiții de amploare în comuna Păuşeşti Măglaşi. Astfel, alesul PC va investi peste 100 de miliarde lei vechi pentru două lucrări care vor fi derulate cu fonduri pe HG 577. Este vorba de extinderea rețelei de alimentare cu apă (pe o lungime de 30 kilometri) şi de asfaltarea a 6 km. de drumuri. Prima investiție are o valoare de 65 miliarde lei vechi, iar a doua de aproximativ 42 miliarde. „Modernizarea drumurilor va fi realizată de firma Europan Prod, singura care a

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

14.01.2012

depus ofertă. Pentru extinderea rețelei de apă, s-au înscris 5 firme, ale căror oferte sunt în evaluare”, a precizat Dediu. Alesul PC a menționat că lucrările ar trebui să înceapă în primăvară, după ce va expira şi termenul de depunere a eventualelor contestații. „Până acum, în fiecare vară, oamenii s-au confruntat cu lipsa apei potabile şi menajere. De aceea, extinderea rețelei de alimentare cu apă reprezintă o investiție absolut necesară. Vreau să-i mulțumesc senatorului Adrănel Cotescu, care ne-a ajutat pentru obținerea fondurilor, pe vremea când era director general la MDRT”, a mai spus Dediu. /Arena, http://arenavalceana.ro/2013/01/11/sistemul-de-alimentare-cu-apa-din-pausesti-maglasi-se-extinde-pe-30-km/#respond

70 miliarde de lei pentru reabilitarea reţelei de apă din BărbăteştiLa finele anului trecut, Constantin Bănacu a depus în vederea atragerii finanțării un proiect pentru modernizarea a 2,9 kilometri de drumuri. Primarul din Bărbăteşti spune că, după finalizarea acestei investiții, aproape toate căile de acces din localitatea sa vor fi asfaltate. „În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, la Bărbăteşti, va mai rămâne foarte puțin de făcut. De altfel, în paralel, ne vom ocupa şi de reabilitarea acelor drumuri care nu pot fi asfaltate în acest moment, prin acest proiect”, a explicat Bănacu. Reprezentantul PSD a mai afirmat că, recent, a depus la Bucureşti un proiect în valoare de peste 70 miliarde lei vechi, care vizează înlocuirea conductei principale de apă. „Sunt şanse foarte mari să obținem fonduri şi pentru această lucrare de anvergură, care va cuprinde înlocuirea magistralei pe o distanță de 12 kilometri, de la stația de captare şi până în satul Negruleşti. Pe ulițele din Bărbăteşti, restul conductei a fost înlocuită deja cu fonduri din bugetul local. Din câte am aflat, noua conductă are un termen de valabilitate de 100 de ani. În plus, tot cu acest prilej, vom monta şi o stație de clorinare ultra-modernă”, a mai anunțat Bănacu. /Arena, http://arenavalceana.ro/2013/01/11/70-miliarde-de-lei-pentru-reabilitarea-retelei-de-apa-din-barbatesti/

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

14.01.2012

Teme ABAMiros de amoniac în Piatra NeamțJoi, pietrenii şi locuitorii din zona periurbană a municipiului Piatra Neamț, au simțit din nou un miros înțepător de amoniac. Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) s-a autosesizat încă de la prima oră a dimineţii și a prelevat probe din mai multe puncte, pentru a obţine un rezultat concludent și a stabili exact de unde provine mirosul. Reprezentanţi ai Gărzii de Mediu, Instituţiei Prefectului, APM, Gărzii Financiare, Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA), ai Direcţiei de Sănătate Publică, s-au deplasat la sediul societăţii Ga-Pro-Co Chemicals din Săvinești, pentru a vedea dacă se face din nou vinovată pentru mirosul neplăcut. Se aşteaptă a fi prezentate concluziile. /Evenimentul regional (Neamț), http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/Moldova/miros-de-amoniac-in-piatra-neamt--53976.html

Poluare cu amoniac în județPe 10 ianuarie, societatea Ga Pro Co Chemicals a depăşit de trei ori limita admisă în privința emisiilor de amoniac. Pe 2 ianuarie, limita a fost depăşită de 14 ori.Atunci, societatea a fost amendată cu 1,35 de milioane de lei. Societatea Ga Pro Co Chemicals creează probleme din ce în ce mai mari locuitorilor din zona Piatra Neamț. În data de 2 ianuarie, cetățenii din zona respectivă au semnalat instituțiilor abilitate faptul că, din cauza societății, în aer se simte un miros extrem de înțepător de amoniac. Analizele făcute de către o comisie formată din reprezentanţi ai Prefecturii, Gărzii de Mediu, Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Direcţiei de Sănătate Publică, Apelor Române și Gărzii Financiare au stabilit că limita admisă de emisii de amoniac a fost depășită de 14 ori. Go Pro Co Chemicals a fost amendată cu 1,35 de milioane de lei, dar a recidivat și în această săptămână. Ca urmare a disconfortului olfactiv, perceput în zona municipiului Piatra Neamț în data de 10 ianuarie, Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Neamț s-a autosesizat şi a efectuat o serie de probe momentane, la indicatorul amoniac, în mai multe puncte de prelevare, la intervale orare diferite. Pentru zona Săvineşti, în vederea monitorizării indicatorului amoniac, sunt amplasate două puncte

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

14.01.2012

de prelevare pentru probe medii de lungă durată: la Şcoala Dumbrava Vale, comuna Săvineşti, şi Peco Dumbrava Roşie. Datorită temperaturilor foarte scăzute, probele medii zilnice (24 ore) nu au putut fi analizate în perioada 9 – 10 ianuarie pentru cele două puncte de prelevare, iar pentru intervalul 10 – 11 ianuarie pentru punctul Peco, deoarece soluțiile au înghețat. În urma analizei fluxului de date de monitorizare, s-au constatat trei depăşiri ale indicatorul amoniac în punctele de prelevare: Piatra Neamț – zona Ciritei, lângă UM; Piatra Neamț – sediul APM şi în localitatea Turtureşti – vizavi de Reflux. Valoarea cea mai mare determinată a fost de 1008,33 micrograme/metru cub, de circa trei ori mai mare peste valoarea limită, în condiții meteo nefavorabile dispersiei gazelor (temperaturi scăzute, presiune atmosferică mare şi prezența ceții/plafonul de nori coborât). /Ziarul de Roman, http://www.ziarulderoman.ro/30287/poluare-cu-amoniac-in-judet/

Teme similareFără ger si ceată am fi scăpat de ultima poluare cu amoniacPlafonul de nori foarte aproape de nivelul solului a tinut la pămînt mirosurile eliminate în limitele normalului de la Ga Pro Co Chemicals. Ga Pro Co Chemicals a poluat Piatra Neamt în urmă cu cîteva zile, dar situatia s-a înregistrat pentru că pietrenii au avut ghinionul de a „prinde“ o zi cu ceată groasă si geroasă, care n-au permis ridicarea mirosurilor la cer, ci rămînerea lor la nivelul solului. „Ca urmare a disconfortului olfactiv, perceput în zona Piatra Neamt în data de 10 ianuarie, Agentia pentru Protectia Mediului Neamt s-a autosesizat si a efectuat o serie de probe momentane, la indicatorul amoniac, în mai multe puncte de prelevare, la intervale orare diferite. Pentru zona Săvinesti, în vederea monitorizării indicatorului amoniac, sînt amplasate două puncte de prelevare pentru probe medii de lungă durată, la Scoala Dumbrava Vale - Săvinesti si Peco Dumbrava Rosie. Din cauza temperaturilor foarte scăzute, probele medii zilnice (24 ore) nu au putut fi analizate în perioada 9 - 10 ianuarie, pentru cele două puncte de prelevare, iar pentru intervalul 11-12 ianuarie, pentru punctul Peco, deoarece solutiile au înghetat“, se precizează într-un comunicat de presă al APM Neamt. În urma analizei fluxului de date de monitorizare s-au constatat 3 depăsiri ale indicatorul amoniac în

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

14.01.2012

punctele de prelevare: Piatra Neamt - zona Ciritei, lîngă Unitatea Militară, Piatra Neamt - sediul APM si în Turturesti - vizavi de Reflux. Valoarea cea mai mare determinată a fost de circa 3 ori mai mare peste valoarea limită, în conditii meteo nefavorabile dispersiei gazelor (temperaturi scăzute, presiune atmosferică mare si prezenta cetii - plafonul de nori coborît). Chiar dacă de această dată probele nu au arătat că Ga Pro Co Chemicals nu a poluat, societatea a făcut asta la începutul anului, cînd a emis amoniac în atmosferă astfel că s-a ajuns la o concentratie a acestuia de 14 ori mai mare în zona Dumbrava. Gestul a costat firma nemteană 1,350 milioane de lei, bani care au fost achitati după ce s-a emis procesul verbal. /Monitorul de Neamț,http://www.monitorulneamt.ro/stiri/?editia=20130112&pagina=1&articol=35042

Specialiştii de la Mediu spun că aerul este respirabilMonitorizarea calității aerului în zona platformei chimice de la Săvineşti, de unde miercuri s-a semnalat un nou val de amoniac în aerul de la Piatra Neamț, va continua şi în zilele următoare. “Deocamdată, nu s-au mai semnalat depăşiri ale concentrațiilor maxim admise de amoniac în aer, după ce de miercuri s-a trecut la monitorizarea din 4 în 4 ore prin laboratorul Agenției de Protecție a Mediului din Piatra Neamț. Ţinerea sub observație va continua şi în aceste zile, iar un raport va fi întocmit marți, însă de la incidentul din 2 ianuarie sunt controale zilnice la Ga Pro Co Chemicals şi dacă ar fi fost o avarie am fi ştiut”, spune Cătălin Diaconu, şeful Gărzii de Mediu Neamț. Miercuri dimineață, mai mulți locuitori din Săvineşti şi Turtureşti au sunat la 112 şi au sesizat din nou miros de amoniac în aer. Imediat, Agenția de Protecție a Mediului Piatra Neamț s-a deplasat şi a făcut măsurători şi prelevări de probe inclusiv la combinatul de la Săvineşti, şi s-au constatat depăşiri ale concentrației maxim admise de amoniac în aer doar în zona cartierului Ciritei, din Piatra Neamț. Măsurătorile făcute de laboratorul societății Ga Pro Co Chemicals nu au depistat depăşiri de noxe nici în zona combinatului, nici în afară. Specialiştii de la mediu au dat asigurări că nu s-a semnalat nici o defecțiune sau avarie la instalațiile din combinat şi că aerul irespirabil de miercuri dimineață s-a datorat doar negurii şi plafonului coborât de nori care au împiedicat dispersia corespunzătoare a emisiilor de amoniac. / ZiarulCeahlăul (Neamț),

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

14.01.2012

http://zch.ro/?p=4374

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme ABARâul cu nume de fată care dă denumirea județului nostruRâul Mureş este cel mai mare râu şi principalul colector din bazinul Transilvaniei. De la intrarea în județul nostru, la Ciobotani şi până la ieşire, în Chețani, râul străbate o distanță de 180 de kilometri. Provenind din latinul Maris, un nume de fată care înseamnă ”a mării”, Mureşul se bucură de o bogată istorie cu caracter religios. Dealtfel, expresia latină ”stella maris” (steaua mării) face referire la Fecioara Maria. Romanii considerau că apa râului este una extrem de bogată, dătătoare de viață şi astfel i-au acordat o importanță aproape religioasă. Încă din perioada antichității, râul Mureş a fost o cale navigabilă foarte intens folosită atât pentru traficul comercial cât şi în scop strategic, devenind o adevărată autostradă a zonei de la Nord de Dunăre. Menționat de Herodot încă din anul 484 î.Ch. (cu 4 secole înainte de crearea “Drumului Mătăsii”), sub denumirea de Maris, Mureşul este, după Dunăre, al doilea râu al României ca lungime (761 kilometri) şi ca suprafață hidrografică (27.890 kilometri pătrați). În timpul războaielor daco-romane controlul Mureşului a constituit una din manevrele militare cheie, pe care armata romană s-a străduit să o obțină pentru a avea un avantaj asupra sistemului defensiv al Regatului Dacic. /Adevărul de Seară MS, adevarul.ro/locale/targu-mures/raul-nume-fata-denumirea-judetului-nostru-1_50efc7e956a0a6567e68cd8f/index.html

Nu e interzis, dar este periculos (traducere)„Cursa cu motociclete pe Mureșul îngheţat poate fi un pericol de moarte- a informat redacţia noastră Călin Fokt purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Mureș.

Potrivit legislației actuale, toți cetățeniiau dreptul de acces liber la apă, dar este interzis accesul pe râu cu bărcile cu motor - a relatat acesta. În schimb despre ce este permis pe râurile şi lacurile înghețate, legea nu are dispoziții speciale. „Cei care se aventurează cu

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

14.01.2012

mijloace de transport pe râurile sau lacurile înghețate o fac pe propria răspundere, dar în locurile de protecție sanitară pot fi opriți şi eventual sancționați de Garda Națională de Mediu, împreună cu organele de Poliție, pentru poluarea râului. Noi avertizăm cetățenii despre faptul că gheața nu este sigură, dacă totuşi intră, o fac pe propria răspundere. În ultimele zile a scăzut debitul râului Mureş, deoarece o mare cantitate de apă se găseşte sub formă de gheață şi zăpadă, de aceea şi nivelul a scăzut şi gheața poate ceda în orice clipă”- a explicat Călin Fokt. În apropiere de zona Şapte plopi, unde cei mai mulți intră pe suprafața înghețată, nu sunt recomandate cursele, pentru există un pericol real şi în această zonă este şi priza de apă a operatorului regional Aquaserv, care de aici prelevează apa brută necesară obținerii apei potabile. În ultimele zile nu numai pietonii sau cei cu motociclete s-au „distrat” pe râu, ci au fost şi iresponsabili care au testat cu autovehicule cât rezistă gheața. /Vasarhely Hirlap MS, http://www.szekelyhon.ro/aktualis/marosszek/nem-tilos-de-eletveszelyes

Teme de mediuCererile de finanțare pentru pescuit şi acvacultură mai pot fi depuse până în 15 ianuarie Persoanele fizice şi juridice din județ interesate să acceseze fonduri europenenerambursabile pentru pescuit şi acvacultură mai pot depune cereri de finanțare pentru anumite proiecte până la mijlocul acestei luni. Sesiunea de primire a cererilor pe măsurile 3.1, 3.2 şi 3.3. a fost prelungită până în data de 15 ianuarie. O măsură potrivită pentru solicitanții hunedoreni, dat fiind specificul județului Hunedoara, este 3.2 care prevede ca acțiuni eligibile construirea sau instalarea facilităților destinate protecției şi dezvoltării faunei şi florei acvatice, reabilitarea apelor interioare şi protecția şi îmbunătățirea mediului în cadrul Programului „Natura 2000”. Solicitanții din județ pot depune proiectele la sediul Compartimentului Regional Timiş al DGP, pânã la 15 ianuarie 2013, între orele 8.30 şi 16.30. Totodată solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească cerințele de conformitate şi eligibilitate menționate în cadrul Ghidului Solicitantului aferent fiecărei măsuri. /Glasul Hunedoarei HD,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

14.01.2012

http://www.glasul-hd.ro/Cererile-de-finan%C5%A3are-pentru-pescuit-%C5%9Fi-acvacultur%C4%83-mai-pot-fi-depuse-p%C3%A2n%C4%83-%C3%AEn-15-ianuarie_4_5082.html

Roşia Montană trebuie inclusă în patrimoniul UNESCO!Despre blestemul aurului de la Rosia Montana – caci este un blestem! – am scris si scriu de ani de zile, atat in presa, cat si in doua dintre cartile mele. Problema de fond nu numai ca nu s-a rezolvat, ci s-a si acutizat in timp, fiind la mijloc, evident... "munti de aur”. Nu demult, am primit aceasta scrisoare: "Exista in Romania o comuna care sta pe o comoara de aur, cea mai mare din Europa, pentru ca discutam despre sute de tone. Dar, asa cum se intampla atunci cand la mijloc sunt foarte multi bani, unii oameni vor sa scoata bogatia din adancuri, iar altii se opun. Locul se numeste Rosia Montana si ii puteti afla controversata poveste. La Rosia Montana a fost, probabil, cea mai mare densitate de oameni bogati pe metrul patrat. In goana dupa aur, oamenii veneau din toata Europa. Acum 100 de ani, in Piata centrala din Rosia Montana era un du-te vino permanent. Azi, e pustiu. Locul e insa celebru si extrem de controversat. Rosia Montana este impartita intre cei care nu vor sa plece si cei care isi vand casele companiei de exploatare. Ecologistii cred ca zona va fi distrusa. Cei de la Rosia Montana Gold Corporation, din contra, sunt siguri ca vor salva locul si il vor ecologiza. Traditionalistii nu isi lasa locuintele, iar minerii sunt siguri ca exploatarea o sa ii ajute sa le puna cate ceva pe masa copiilor. Dincolo de parerile romanilor, Rosia Montana ramane cel mai controversat proiect din tara. Este cea mai veche asezare atestata documentar din tara si, in plus, sta pe cea mai mare cantitate de aur din Europa. V-ati intrebat de ce, in ultima vreme, apar la TV «reclame» despre Rosia Montana in care vorbesc tot felul de oameni necajiti din zona, care acuza autoritatile sau pe mai stiu eu cine ca nu dau «verde» la inceperea exploatarii? Proiect care se pare a fi foarte pagubos pentru statul roman, din motive de care stim noi. (...) Politicienii de astazi vor sa dea unei firme canadiano-romane cu actionariat american, zacamintele de metale rare si pretioase de la Rosia Montana in schimbul locurilor de munca (praf aruncat in ochi). Participatia Romaniei in aceasta firma este de doar 20% si risca sa ajunga la 0,6%, in urma ultimei

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

14.01.2012

majorari de capital, la care actionarul roman nu a putut participa. Statul roman urmeaza sa suporte cheltuielile de intretinere a barajului si a sistemelor de captare, monitorizarea emisiilor de acid cianhidric, pompare si tratare a apei pe o perioada nedeterminata, estimate la 12 milioane de euro anual. (...) Statul roman ar primi 4% redevente pentru aur si argint. Presa vorbeste despre majorarea acestui procent la 6% prezentata ca o negociere reusita, fara sa se spuna ca, in tari ca Africa de Sud, redeventele pentru metale pretioase sunt de minimum 20%.In cele 200 de milioane de tone de minereu care se doresc a fi procesate cu cianuri la Rosia Montana, se estimeaza a fi 1,5 grame de aur pe tona de minereu si 11, 7 grame de argint pe tona. Daca nu vi se pare o exploatare rentabila, aveti dreptate! Motivatia pentru acest proiect sta in metalele rare care insotesc zacamintele de aur: vanadiu – 2.500 grame pe tona, arseniu - 5.000 grame pe tona, titan – 1.000 grame pe tona, molibden - 10 grame pe tona, nichel - 30 de grame pe tona, crom - 50 grame pe tona, cobalt - 30 grame pe tona, galiu - 300 grame pe tona, germaniu 20 grame pe tona, wolfram etc. Daca punem aceste resurse in context mondial, epuizarea resurselor de energie si nevoia dezvoltarii energiilor regenerabile, a panourilor fotovoltaice si a turbinelor eoliene, descoperim ca prima criza cu care se va confrunta lumea nu va fi cea petroliera, ci a metalelor neferoase. Galiu, spre exemplu, care se gaseste la Rosia Montana in cantitati de 300 de ori mai mari decat aurul, este folosit in fabricarea panourilor fotovoltaice, iar pretul actual este de 900 de dolari/ kg. Utilizarea lui va creste pe masura ce tehnologiile vor fi perfectionate si rentabilitatea energiei solare va creste cu scumpirea petrolului. 26% din resursele de cupru extractabil din scoarta Pamantului s-au pierdut deja in gropi de gunoi. Inchiderea minei de cupru de la Rosia Poieni, pentru a se face loc RMGC, a dus la disponibilizarea a sute de muncitori, de care oficialii Gold Corporation nu isi aduc aminte cand fac calculele locurilor de munca. Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamantul. Falsa desecretizare trambitata de Traian Basescu nu a facut lumina asupra acestui aspect.Turcia, Cehia, Grecia, Costa Rica, Germania, Argentina, Filipine au interzis mineritul cu cianuri (de ce guvernantii nostri permit?!). Parlamentul European a cerut Comisiei

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

14.01.2012

Europene interzicerea acestei tehnologii de minerit pana la sfarsitul anului 2011. Aduceti-va aminte de accidentul de la Baia Mare, de acum 10 ani! Ungaria l-a considerat cea mai mare catastrofa dupa Cernobal. Statul roman are de platit circa 200 de milioane de dolari despagubiri. (!!!) La Rosia Montana ar urma sa se foloseasca aproximativ 1.561.000 tone substante periculoase, dintre care 84.000 tone de cianura in cea mai mare cariera cu crater deschis din Europa, si cel mai mare baraj, inalt de 185 m. Ganditi-va la efectele pe care un posibil accident le-ar avea asupra Deltei Dunarii, un ultim bastion european pentru protejarea biodiversitatii!Roşia Montana este unul dintre siturile cele mai bogate in resurse de patrimoniu cultural ale Romaniei, cuprinzand, intr-un teritoriu intins pe circa 650 de hectare, 50 de monumente istorice clasate, dintre care 7 desemnate ca monumente de valoare nationala si universala. De asemenea, patrimoniul cultural de la Rosia Montana este recunoscut si prin Planul de Amenajare a Teritoriului National. Acest statut juridic de protectie plaseaza Rosia Montana inaintea multor orase, prin numarul si valoarea monumentelor istorice, si pe primul loc intre asezarile rurale ale Romaniei. Conform legii, protejarea si punerea in valoare a acestor valori instituite reprezinta lucrari de utilitate publica, de interes national. Academia Română, Casa Regală, ICOMOS (Comitetul International al Monumentelor si Siturilor), ca organizatie expert a UNESCO, Ad Astra, Alburnus Maior, ONG-uri din Romania si internationale, numerosi experti, institutii, studenti si cercetatori romani din strainatate (RSSA, LSRS) recomanda si sustin includerea Rosiei Montane in Patrimoniul UNESCO. Constatăm ca rusinea de a fi roman si lipsa de reactie a romanilor in fata nedreptatilor a fost indusa de aceleasi televiziuni care astazi sunt complice la cel mai mare jaf din istoria poporului roman. Va aflati printre putinii care au rezistat campaniei de dezinformare in care au fost angajate televiziunile, de aceea va solicitam implicarea nu doar ca simplu semnatar, ci si ca militant, sa faceti cunoscut adevarul despre proiectul minier de la Rosia Montana.” Ma conformez rugamintii autorilor scrisorii, inclusiv in calitate de semnatar al protestelor mentionate. De altfel, in articolul "Rosia Montana – Sa dam cartile pe fata!”, publicat inca in august 2011, preluat si postat pe internet si de alti colegi interesati de fenomen, printre altele, precizam urmatoarele: "Strainii cauta aur in Romania pe baza hartilor

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

14.01.2012

geologice ale lui Ceausescu. Nicio noutate! Cum nicio noutate nu constituie faptul ca, din 2005, Romania nu mai scoate niciun gram de aur din minele sale. Motivul oficial: zacamintele ar fi «epuizate». Cu toate acestea, opt firme straine au primit licente de exploatare in zonele «epuizate», zone in care firmele straine «au gasit» metale pretioase, consultand hartile geologice realizate pe vremea lui Ceausescu. Inca o data se dovedeste ca «dosarul Rosia Montana» este doar varful aisbergului. Zacamintele de aur din Romania, majoritatea situate in «patrulaterul aurului» – adica perimetrul Baia de Cris, Sacaramb, Zlatna si Baia de Aries, din Muntii Apuseni – dar si in Maramures, sunt exploatate, cu eficienta, de foarte mult timp. «Pe timpul lui Ceausescu, se scoteau intre 14 si 20 de tone de aur pe an. Dar, dupa 1990, extractia a scazut dramatic, iar, in 2005, minele au fost sigilate. Oficial s-a spus ca «sunt epuizate» - a afirmat dr. ing. Florea Neagu, fost director al Institutului de Proiectari Miniere, omul care a proiectat si realizat mine de aur in «patrulaterul aurului», potrivit presei romanesti. Pentru a va convinge ca nimic nu este intamplator, va voi relata un eveniment straniu (pentru a folosi un eufemism!) petrecut in anul 2000, cand «Banca Nationala a refuzat sa mai cumpere aur de la minele romanesti, pe motiv ca nu poate avea o rezerva mai mare de metal pretios decat 15 la suta din tot ce inseamna rezerva valutara. Cum aceste mine nu aveau voie sa vanda metalul extras decat Bancii Nationale, au dat, cum era de asteptat, faliment.Daca vechile firme romanesti care se ocupau de metalul pretios au disparut, in locul lor au venit, in mod ciudat, opt companii straine, care au cerut in concesiune parcele pentru prospectiunea si exploatarea zacamintelor de aur, tocmai de unde acestea «se terminasera». Cum «nu stie barbatul ce stie tot satul», potrivit declaratiilor facute de reprezentantii firmei Gabriel Resources, la Rosia Montana s-a gasit un zacamant de aur in valoare de 11 miliarde de dolari, adica aproximativ 250 de tone de metal pretios. De asemenea, firma Carpatian Gold (aceeasi Marie, cu alta palarie!) a gasit, la Mina Barza, in Muntii Zarandului, inchisa pentru ca «nu mai era rentabila», un zacamant de aur in valoare de 12 miliarde de dolari! Recent, Stefan Marincea, presedintele Institutului Geologic Roman, avea sa declare ca in tara noastra mai sunt zacaminte in valoare de cel putin 54 de miliarde de dolari. «Intamplator» o fi si faptul ca toate firmele straine au mers la «punct ochit – punct lovit», adica au obtinut licente de prospectiuni si

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

14.01.2012

exploatare exact pe zonele cele mai bogate…? Cum se explica? «Firmele straine nu au descoperit nimic, datele apartin scolii de geologie din Romania. Am fost directorul Institutului de Proiectari Miniere si am realizat mine de aur in Apuseni. Scoteam si productii de 40 de kilograme de aur pe tona de minereu, ceea ce este foarte mult. Pot sa spun ca inca este mult aur in subteran, dar nu stiu de ce nu-l exploateaza direct statul. Pe vremea mea, informatiile aveau caracter secret, dar acum le are toata lumea. Firmele straine «au gasit» metale pretioase in Romania consultand hartile geologice realizate pe vremea lui Ceauşescu. Acum, statul, prin reprezentantii sai, a stiut perfect ce da in concesie», spune dr. ing. Neagu. În 1925, în România s-a realizat o bază solidă de date privind toate zăcămintele naționale. Zăcămintele din țară au fost cercetate permanent de mai multe organisme de specialişti si înregistrate pe «profile», adică secțiuni desenate ale ariilor prospectate geologic. În 1968, toate aceste date au fost înregistrate şi într-un calculator adus de la americani şi instalat într-unul din sediile Intreprinderii de Prospecțiuni şi Foraje «Geofizica», în strada Biserica Amzei, din Bucureşti. În 1971, cei de la prospecțiuni au mai cumpărat un calculator, Texas Instruments, pentru stocarea datelor. A fost instalat în alt sediu, în strada Coralilor, din Capitală, unde se găseau şi profile geologice realizate în toată țara. Pe baza acestor informații, Ceauşescu făcuse un plan de extracție până în anul 2050. După 1990, în imobilul din Coralilor s-au lucrat primele numere ale ziarului «Adevărul». Ulterior, imobilul a fost cumpărat de omul de afaceri Ovidiu Tender, care desfăşoara activități în domeniul prospecțiunilor geologice etc. În fine, în 1992, a izbucnit un scandal in sediul din Coralilor: disparuseră toate profilele geologice! Una dintre persoanele care au lucrat în institut a spus că prețul vânzării documentației secrete a fost de 10.000 de dolari. Cine o fi fost cumpărătorul? Ghici, ciupercă, sau consultă lista bogaților!” Ca şi cum toată această batjocură la adresa românilor nu ar fi destul de mare, ca să dea o față "umană şi legală” mizeriei, unii tovarăşi au pus la cale un Referendum, în luna decembrie 2012. Numai că Dumnezeu nu doarme! "Referendumul privind proiectul minier de la Roşia Montana a fost invalidat din cauza prezentei scăzute la urne, de 43,20%” potrivit Agerpres, citat de Hot News.ro, luni, 10 decembrie 2012. Pentru ca referendumul să fi fost validat, prezența la vot trebuia să fie de jumătate plus unu dintre alegători. Pentru referendum au fost

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

14.01.2012

organizate 148 de secții de votare, sumele necesare pentru organizarea şi desfăşurarea acestuia, peste 300.000 de lei, fiind suportate din bugetul județului. Exploatarea de stat de la Roşia Montana, Roşia Min, a fost închisă în 2007, la câțiva ani după închiderea minelor de la Baia de Arieş şi Zlatna. No comment! Cel puțin, nu acum! Urmează! /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/editorial.asp

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABAPoduri de gheață pe râul IzaDebitele si nivelurile cursurilor de apa din judet au fost usor variabile, cu tendinte de scadere. Fenomenele de iarna instalate pe rauri si ninsoarea abundenta cazuta ieri dupa amiaza si aseara nu au produs probleme deosebite. Raman formate doua poduri de gheata pe raul Iza, la Vadu Izei si Stramtura, informeaza Prefectura Maramures. Apa curge in albie pe sub podurile de gheata. Se mentin podurile de gheata cu ochiuri pe cursurile raurilor Botiza, Mara, Cosau, Salaj, Lapus, Suciu si Cavnic. Fenomenul de gheata la fund este prezent pe raul Firiza (la Blidari si Firiza, unde debitul scazut al apei nu pune in pericol gospodariile amplasate in zona)./Ziarmm, http://www.ziarmm.ro/poduri-de-gheata-pe-raul-iza/

Vreme rece până luni şi circulație în condiții de iarnă. Risc de avalanşă în zonele montane din MaramureşVremea s-a încălzit față de intervalul precedent. Cerul a fost temporar noros şi pe arii extinse a nins. Cantitatea maximă de apă rezultată în urma precipitațiilor a fost de 13,5 l/mp, la Firiza . Vântul a suflat slab la moderat.Cum a fost vremeaTemperaturile maxime au fost cuprinse între -1 grad Celsius la Târgu Lăpuş si 2 grade Celsius la Sighetu Marmatiei. Izolat s-a semnalat ceață. Stratul de zăpadă măsura aseară până la 27 cm, la Cavnic. Azi noapte a nins slab La primele ore ale dimineții temperatura aerului era de -7 grade Celsius în Baia Mare, la Copalnic, Târgu Lăpuş şi Pasul Gutâi; -6 grade Celsius la Sighetu Marmației; -5 grade Celsius la Cavnic; -4 grade Celsius la Ocna

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

14.01.2012

Şugatag şi Borşa; -3 grade Celsius la Petrova şi Vişeu de Sus ; -1 grad Celsius la Fereşti; 0 grade Celsius la Bogdan Vodă şi Săliştea de Sus. Traficul rutier se desfăşoară în condiții de iarnă pe toate drumurile publice din județ. Nu au fost semnalate în cursul nopții trecute şi al acestei dimineți probleme deosebite sau perturbări ale traficului rutier. Prognoza pentru orele următoare. Meteorologii au prognozat că vremea va fi astăzi va fi rece, local geroasă noaptea şi dimineața. Cerul va fi variabil la noros. Izolat, îndeosebi în zona de munte, va fulgui. Vântul va sufla slab la moderat, cu intensificări în zona montană înaltă, spulberând zăpada. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -4 grade Celsius şi -1 grad Celsius, iar cele minime între -12 grade Celsius şi -8 grade Celsius. Izolat, în zonele joase, noaptea vor fi condiții de ceață asociată cu depunere de chiciură.Duminică vremea va rămâne rece. Cerul va fi temporar noros. Ziua, cu totul izolat, va fulgui, iar spre sfârşitul intervalului, izolat, la munte, va ninge. Vântul va sufla slab la moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -5 grade Celsius şi -1 grad Celsius, iar cele minime între -8 şi -4 grade Celsius. Izolat se va semnala ceață asociată şi cu depunere de chiciură.Drumuri naţionale umedeConducătorii auto aflați în trafic întâlnesc carosabil umed pe DN1C, pe relația Baia Mare-Dej; DN17C, Vişeu de Sus şi DN18B, pe relația Baia Mare -Târgu Lăpuş. Carosabilul celorlalte sectoare de drumuri naționale este acoperit cu un strat de zăpadă frământată care măsoară până la 1 cm. La Borşa, pe DN18, în Pasul Prislop, între km 140 şi im 180 există pe carosabil un strat de zăpadă frământată, cu grosimea cuprinsă între 1-2 cm. Vizibilitate este bună în trafic, cu cer senin pe majoritatea sectoarelor. Cerul este înnorat la Borşa, Târgu Lăpuş, Vişeu de Sus şi în Pasul Gutâi. Ninge slab în Pasul Gutâi. Angajații societăților care asigură şi întrețin viabilitatea sectoarelor de drumuri naționale acționează cu 12 autoutilaje cu lamă pentru îndepărtarea zăpezii de pe carosabil, respectiv şase autovehicule (UNIMOG). S-au răspândit în ultimele două ore 112 tone de material antiderapant pentru a preveni şi combate poleiul.Zăpadă pe drumurile judeţeneA nins şi pe sectoarele de drumuri județene. Stratul de zăpadă proaspăt depus în afara părții carosabile măsura între 5 -30 cm. Carosabilul sectoarelor de drumuri județene din

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

14.01.2012

zonele de deal şi de munte este acoperit cu un strat de zăpadă frământată de până la 1 cm. Celelalte tronsoane au carosabilul curat şi umed. Angajații societății care asigură şi întrețin viabilitatea drumurilor județene au acționat cu 42 de utilaje, cu lamă pentru îndepărtarea stratului de zăpadă, respectiv au utilizat 705 tone de material antiderapant pentru a preveni şi combate poleiul. Rămân închise pe perioada de iarnă, conform deciziei administratorului de drumuri: DJ109F, pe relația Cavnic-Băiuț; DJ183, pe relația Izvoare-legătura cu DN18, în Pasul Gutâi şi DC19, pe relația Botiza-Groşii Ţibleşului (un tronson de 6km). La Cavnic termometrele arătau valoarea de -7 grade Celsius. Alte valorii ale temperaturii aerului: -7 grade Celsius la Borşa; -6 grade Celsius în Pasul Gutâi; -5 grade Celsius la Sighetu Marmației, Târgu Lăpuş, Borşa, Vişeu de Sus, Petrova, Ocna Şugatag şi Copalnic; -4 grade Celsius în Baia Mare. Nu au fost semnalate probleme în furnizarea serviciilor de utilitate publică (alimentare cu energie electrică, gaz metan, apă şi canalizare, telefonie).Poduri de gheaţă pe mai multe râuriDebitele și nivelurile cursurilor de apă din judeţ au fost ușor variabile, cu tendinţe de scădere. Fenomenele de iarnă instalate pe râuri și ninsoarea abundentă căzută ieri după amiază și aseară nu au produs probleme deosebite. Rămân formate două poduri de gheaţă pe râul Iza, la Vadu Izei și Strâmtura. Apa curge în albie pe sub podurile de gheaţă. Se menţin podurile de gheaţă cu ochiuri pe cursurile râurilor Botiza, Mara, Cosău, Sălaj, Lăpuș, Suciu și Cavnic. Fenomenul de gheaţă la fund este prezent pe râul Firiza (la Blidari și Firiza, unde debitul scăzut al apei nu pune în pericol gospodăriile amplasate în zonă) Gheaţa este prezentă la malurile râurilor Tisa, Vișeu, Vaser, Ruscova, Iza, Boicu, Cosău, Mara, Iza, Lăpuș și Firiza. Curge zăpadă îngheţată pe râul Someș. Exploatarea amenajării hidrotehnice Strâmtori-Firiza se realizează în condiţii de siguranţă, specifice iernii. Coeficientul de umplere al lacului de acumulare este de 84%.Zăpadă de peste 30 cm în MaramureșStratul de zăpadă are grosimea: 32 cm la Cavnic; 30 cm la Luhei; 25 cm la Vf. Iezer şi Firiza; 19 cm la Mara;17 cm la Ruscova şi Vişeu de Sus; 15 cm la Răzoare; 13 cm la Sighetu Marmației, Bistra şi Baia Borşa; 12 cm în Baia Mare la Moisei, Poiana Borşa,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

14.01.2012

Leordina şi Cicârlău; 11 cm la Ocna Şugatag; 10 cm la Copalnic; 9 cm la Târgu Lăpuş, Săcel şi Suciu de Jos; 8 cm la Sălsig şi Lăpuşel; 7 cm la Şieu şi Valea Vişeului; 5 cm la Dragomireşti; 3cm la Strâmtura, Ulmeni şi Vadu Izei. Acum sunt -10 grade Celsius la Sighetu Marmației; -9 grade Celsius în Baia Mare; -8 grade Celsius la Ocna Şugatag şi -6 grade Celsius la Târgu Lăpuş. Turiştii care doresc să se aventureze pe trasee montane li se recomandă să îşi anunțe prezența în zonă jandarmilor montani şi salvamontiştilor. Atenție deosebită trebuie acordată pericolului formării avalanşelor pe munte, datorită stratului proaspăt de zăpadă depus. De asemenea, practicanții sporturilor de iarnă sunt rugați să îşi parcheze autovehiculele în zona stațiunilor sau pârtiilor de schi într-un mod în care să permită accesul autospecialelor de intervenție (pompieri, ambulanță. SMURD, poliție, jandarmi, transport persoane dializate). /Infomm,http://www.infomm.ro/ro/detalii/trafic-si-meteo-vreme-rece-pana-luni-si-circulatie-in-conditii-de-iarna-risc-de-avalansa-in-zonele-montane-din

Teme de mediuGroapa de gunoi, întârziată cu ajutorul consilierului lui Ponta, FrundaNume grele din politica romaneasca sunt implicate in constructia gropii de gunoi de la Cluj-Napoca. Societatea Confort, detinuta de Georgica Cornu, care se afla momentan in insolventa, are legaturi la cel mai inalt nivel care ajung pana la primul-ministru Victor Ponta, dar si la consilierul lui pe probleme juridice, Gyorgy Frunda. Insolventa a intarziat constructia gropii ecologice de gunoi, iar lucrarile vor fi finalizate cu cel putin trei luni intarziere. Patronul Confort, Georgica Cornu, care apare in presa ca apropriat al primarului Aradului, Gheorghe Falca, se pare ca s-a reorientat catre PSD cand acestia sunt la putere.Uioreanu: Sunt in intarziere fantastica”Intrarea in insolventa a firmei Confort nu afecteaza derularea afacerii pentru ca acolo era un consortiu. Ei au obligatia sa continue lucrarile. Sunt intr-o intarziere fantastica. Daca isi faceau treaba din toamna speram sa fie gata cu prima celula in iulie. Acum speram prima celula sa fie gata in toamna. Pe municipiu ii amendeaza ca nu au inchis groapa. Momentan nu se lucreaza din cauza conditiei vremii. Urmatoarea celula va fi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

14.01.2012

construita in doi ani”,a declarat pentru Gazeta de Cluj Horea Uioreanu, presedintele Consiliului Judetean Cluj.Cine castiga din insolventa Confort?Un proiect european care era cu mult in urma este cel al constructiei gropii ecologice din Cluj-Napoca. Principalul beneficiar al insolventei celor de la Confort este chiar firma unuia dintre cei mai importanti gunoieri din Romania, Silviu Prigoana cu a sa societate Rosal. Pe de alta parte, cel mai mult au de pierdut clujenii , care in loc sa viseze la alte proiecte din bugetul judetului, acesta va trebuit ocupat in mare parte cu re-constructia gropii. Firma Confort SA a castigat proiectul „Constructie Centru de Management Integrat al Deseurilor in judetul Cluj” pentru 107,5 milioane fara TVA. Contractul a fost initial castigat de Hidroelectrica. Societatea avea probleme de la inceputul semnarii acestui contract, cu toate acestea contractul fiind semnat la inceputul anului 2012. Cu un an mai tarziu, societatea se judeca in insolventa si fondurile europene au fost pierdute de noua administratie judeteana care nu a reusit o buna negociere cu societatile cu care avea contracte.Cei de la Confort par sa-si fi pregatit insolventa cu mare talc. Procedura a inceput pe 20.09.2012 cand judecatorii de la Tribunalul Timis au dat incheierea din dosarul 8287/30/2012. Procedura s-a miscat foarte rapid, mai ales avand in vedere ca cei de la Confort au inregistrat cererea de insolventa cu doar 13 zile mai devreme. Urmatorul termen al procesului de insolventa este in 28.02.2013. In schimb, inaintea procedurii de insolventa datoriile firmei au crescut exponential, de la o indatorare de 223% pe 30.06.2012 la o indatorare de 674% pe 31.08.2012. In doar doua luni gradul de indatorare a firmei a crescut de trei ori, pana in acel moment cresterea fiind mult mai temperata de-a lungul anilor. Firma de insolventa care a prins contractul este Expert SA Arad.Consilierul lui Ponta intra pe firDupa deschiderea procedurii de insolventa, societatea Confort SA a devenit indatorata anumitor entitati, insa cea mai importanta este cabinetul avocatului Frunda Gyorgy. Acesta este un membru foarte influent din UDMR, care chiar daca uniunea nu a ajuns la guvernare, a fost numit consilierul pe probleme juridice al lui Victor Ponta. Desigur,

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

14.01.2012

acesta este consilier doar onorific si neremunerat, insa apropierea acestuia de putere se pare ca l-a ajutat deja pe Gyorgy Frunda sa ajunga in apropierea firmei lui Georgica Cornu. Confort SA, firma omului de afaceri Georgica Cornu, supranumit “Regele asfaltului din Banat”, a reusit dublarea valorii unui contract cu Regia Autonoma de Activitati Nucleare (RAAN) din Drobeta Turnu Severin, printr-o serie de acte aditionale in care cheltuielile au fost umflate aberant, a dezvaluit, la Antena 3, jurnalistul Oana Stancu in cadrul emisiunii “Exces de putere”, conform PressAlert. Firma a castigat contractul pentru instalatia de evacuare in slam dens a zgurii si cenusii cu suma de 163.381.830,05 lei fara TVA pentru ca la final sa incaseze mai mult decat dublu, mai exact 341.173.335 lei fara TVA. Un control efectuat de Serviciul Antifrauda – Anticoruptie al Corpului de Control al ministrului Economiei a scos la iveala mecanismul folosit pentru sifonarea banilor publici. Analizarea actelor aditionale ale contractului a scos la iveala faptul ca una dintre metode a fost umflarea pretului pentru schela metalica de 50 de ori. Peste 13 milioane de lei a costat inchirierea schelelor metalice, “o valoare anormal de mare tinand cont ca schelele oricum au fost inscrise ca montate in devizele initiale”. Daca cei 6.800 de metri lineari de teava au costat 5,7 milioane lei, doar 251 de bucati de teava curbata au costat peste 7 milioane de lei. Un alt “tun” s-a dat la inlocuirea a 300 de metri de teava cu diametrul de 400, operatiunea ajungand sa coste peste 23 de milioane de lei, din care valoarea tevii reprezenta doar aproximativ 264.000 lei. In schimb factura s-a umflat cu costurile a 272 bucati de teava curbata care au fost facturate cu peste 7,6 milioane lei sau cu cele ale unei macarale care ar fi lucrat non-stop pentru inlocuirea celor 300 de metri de teava, 4.477 ore, adica 186 de zile non-stop. Institutii publice, sponsorizate de ConfortInstitutiile publice au primit “sponsorizari” de la societatea Confort, iar aceleasi institutii au oferit contracte societatii. Orasul Ineu este un exemplu, acesta primind 1.500 de lei sponsorizare in 2010, iar cei de la Confort SA au primit trei contracte in perioada 2009-2010. Primul contract a fost semnat pe 12.09.2009, de 8,5 milioane de lei pentru constructia Centurii Sud, cel de-al doilea fiind pentru acelasi obiectiv, fiind acordati 1 milion de lei pe 18.01.2010, iar cel de-al treilea contract a fost in legatura cu aceeasi

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

14.01.2012

centura si a fost semnat pe 18.01.2010, valoarea actului fiind de 525.451 lei.Un alt exemplu de sponsorizare suspecta este cea a judetului Mehedinti, caruia societatea i-a acordat 10.000 de lei in 2010. Contractele semnate ulterior i-au tarat pe cei de la Confort pe la sediul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). Alte institutii publice sponsorizate de catre Confort SA sunt Primaria Calimanesti, Primaria Ponoarele, Primaria Liebling, Primaria Jimbolia, Primaria Calimanesti, Politehnica, comuna Cricova. In prima faza, acest contract a fost atribuit consortiului format din firmele Hidroconstructia - Iridex - Argif, care au ofertat pentru 29,7 milioane de euro. Chiar daca, in prima faza, CJ Cluj a atribuit contractul firmelor care au cerut mai putini bani, decizia a fost contestata la Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor si, ulterior, in instanta. Insa, in ambele situatii cei de la Confort SA si Vel Service SA au avut castig de cauza, astfel ca administratia judeteana a trebuit sa semneze cu cei de la Confort si Vel Service. Centru Integrat de Management al Deseurilor este finantat din bani europeni si investitia totala este evaluata la 76 de milioane de euro, suma pe care Uniunea Europeana o sustine in proportie de 70%. Acesta nu este singurul proiect pe managementul deseurilor castigat de cei de la Confort SA. In cursul lunii trecute, Consiliul Judetean Arad a acordat Proiectul “Sistem de management integrat al deseurilor solide in judetul Arad” firmei Confort SA. Valoarea proiectului este 122.573.648 de lei, din care valoare eligibila conform POS, 112.905.765 lei. Din aceasta ultima valoare, co-finantarea Uniunii Europene prin FEDR a fost 80%, adica 90.324.607 de lei. Afaceri cu ministri si fosti agentiSC Vel Service SA este o societate care anul trecut a avut o cifra de afaceri de peste 24.7 milioane de lei, fata de anul trecut, cand cifra de afaceri a societatii a fost de 875.384 de lei, conform unui articol anterior din Gazeta de Cluj semnat de Razvan Robu. Potrivit site-ului Ministerului de Finante, firma are 14 angajati iar obiectele activitate sunt “Lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor” si “Lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat”. Partea interesanta a acestei societati apare in structura actionariatului. SC Vel Service este controlata de Simona Badea si de firma STRUCTURAL CONSULT INVESTITII SI DEZVOLTARE SA. La randul ei, aceasta firma este a Simonei

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

14.01.2012

Badea, iar printre administratorii firmei se regaseste Ionel Blanculescu. Acest personaj este un fost ministru interimar al Sanatatii pe vremea lui Adrian Nastase si fost ministru delegat pentru coordonarea Autoritatilor de Control, in aceeasi perioada. Blanculescu a fost secretar de stat, presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare si a lucrat 13 ani in Ministerul Apararii Nationale ocupandu-se cu “activitatea de analiza”. De asemenea, Blanculescu se poate mandri cu un certificat de atestare F.B.I. in activitatea de combatere a crimei financiare si de prevenire a folosirii circuitelor bancare in spalarea de bani murdari. /Gazeta de Cluj, http://www.gazetadecluj.ro/citeste/8372-groapa-de-gunoi-intarziata-cu-ajutorul-consilierului-lui-ponta-frunda

Avize pentru depozit - Contractul de finanțare a depozitului ecologic din Fărcaşa, programat la semnare până în primăvară Dupa luni si luni de tergiversare, autoritatile dau asigurari ca, in acest prim trimestru din 2013, se va intra in linie dreapta in ce priveste proiectul de construire a unui depozit ecologic in Maramures. Conducerea Consiliului Judetean (CJ) a aratat ca pana in primavara va fi semnat contractul de finantare, dupa care va fi lansata procedura de licitatie pentru atribuirea lucrarilor. Asta, in conditiile in care termenul limita pentru implementarea sistemului de management integrat al deseurilor expira anul viitor. Proiectul care vizeaza constructia unui depozit ecologic la Farcasa, care sa deserveasca intregul judet, a primit unda verde de la Bruxelles. Astfel, autoritatile judetene spun ca procedura pentru contractarea finantarii poate fi incheiata in cel mult doua luni. „Comisia Europeana, intr-un timp record, ne-a transmis punctul ei de vedere. Pana in 14 ianuarie noi trebuie sa completam observatiile Comisiei Europene, dupa care vom intra in linie dreapta cu achizitii pe acest proiect. Vom semna contract de finantare si vom demara procedurile de achizitie publica pentru implementarea acestui proiect”, a declarat, pentru eMaramures, seful administratiei maramuresene, Zamfir Ciceu. In privinta termenului de demarare a lucrarilor de constructie, autoritatile maramuresene nu au inaintat deocamdata niciun termen, desi proiectul este deja in intarziere iar perioada de gratie data de europeni pentru finalizarea investitiei expira in 2014. O problema pe care autoritatile maramuresene trebuie sa o rezolve inainte de toate este cea a resurselor financiare necesare pentru a putea acoperi partea de

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

14.01.2012

cofinantare. „Greu de zis cand va fi finalizat (n.n. proiectul). Costa 62 de milioane de euro, din care contributia Europei este de 38 milioane. 24 milioane si ceva e contributie locala si nationala”, a mai explicat Zamfir Ciceu. Conducerea CJ spera ca odata cu accesarea creditului de aproape 35 de milioane de euro pentru investitiile locale sa se poata completa si partea de cofinantare pentru proiectul privind implementarea sistemului de management integrat al deseurilor. O discutie in vederea aprobarii demersurilor pentru imprumut va avea loc la urmatoarea sedinta a forului administrativ maramuresean, din 16 ianuarie./Emaramureş,http://www.emaramures.ro/stiri/77254/AVIZE-PENTRU-DEPOZIT-Contractul-de-finantare-a-depozitului-ecologic-din-Farcasa-programat-la-semnare-pana-in-primavara-VIDEO-

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU- IALOMIŢA Teme ABALucrările la Canalul Siret-Bărăgan, finanțate şi în acest an Prin extinderea canalului județul Buzău ar ajunge la peste 100.000 hectare irigabile. Continuarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan este, cel puțin declarativ, una dintre prioritățile Executivului, asigurarea apei necesare pentru irigații fiind una dintre măsurile de combatere a secetei în zona de câmpie din sud-estul țării. Astfel, prin proiectul Bugetului de Stat pe anul 2013, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) i-a fost alocată o sumă cu 500 de milioane de euro mai mare decât cea alocată în 2012. Ulterior, premierul Victor Ponta a declarat că o parte din aceşti bani va fi destinată continuării lucrărilor la Canalul Siret- Bărăgan, sistem care, după finalizare, ar putea asigura irigarea a 800.000 de ha de teren agricol. Potrivit proiectului de buget pentru anul 2013, prezentat joi seara de premierul Victor Ponta, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va avea un buget de 3,8 miliarde de euro, cu circa 500 de milioane de euro mai mult decât în anul 2012, când MADR a avut cel mai mic buget din ultimii 23 de ani(14,777 miliarde de lei, adica, circa 3,3 miliarde de euro). Ponta a declarat că o parte din fondurile alocate MADR urmează să fie folosite pentru

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

14.01.2012

continuarea lucrărilor la Canalul Siret- Bărăgan, fără a preciza însă suma exacta care va fi destinată acestei investiții.Finanţarea externă, o necesitateSumele necesare sunt mult peste posibilitățile financiare al actualului guvern, potrivit unui studiu de fezabilitate realizat recent de MADR pentru finalizarea lucrărilor de la Canalul Siret Bărăgan ar fi nevoie de 2,5 miliarde de euro. Început pe vremea regimului Ceauşescu, acest sistem ar asigura irigarea a circa 800.000 de hectare, din Moldova şi din Sud-Estul României. Soluția finanțării ar putea consta într-un parteneriat public privat. Printre țările care în ultimii ani s-au arătat interesate de un astfel de parteneriat s-a numărat şi China, existând şi unele tatonări şi din partea unor firme din Spania, Germania şi Canada, dar fără nicio finalitate. În toamna anului 2012, autorităţile române și cele chineze au avut mai multe întrevederi, în cadrul cărora asiaticii s-au arătat interesaţi de derularea unor proiecte comune, atât în sistemele de irigaţii aferente Canalului Siret- Bărăgan, cât și în cele ale acumulărilor de apă din zona Crișurilor, Mureșului, Jiului si Oltului. O altă colaborare avută în vedere de oficialii MADR este cea cu Portugalia. În acest scop, o delegație a MADR a făcut anul trecut o vizită la Alqueva, unde s-a construit unul dintre cele mai mari sisteme de irigații din Europa, Portugalia fiind primul stat european care a reuşit să atragă fonduri europene pentru construirea unui sistem de irigații. Guvernul are în vedere şi posibilitatea de a finanța investiții pentru dezvoltarea sistemelor de irigare prin POS Mediu 2007-2013. Oficialii MADR au făcut deja demersuri la Comisia Europeană pentru a identifica resursele de finanțare disponibile pentru această nouă Axă, prin realocarea de la celelalte axe prioritare ale POS Mediu. Amenajarea va traversa judeţul pe traseul Rm. Sărat-Boboc- Pogoanele-Sărata Inițierea şi derularea proiectului de parteneriat public privat “Amenajare complexă canal Siret – Bărăgan” ar putea însemna pentru județul Buzău creşterea suprafețelor amenajate pentru irigații de la o suprafață teoretică de 40.000 hectare la o suprafață reală de circa 100.000 hectare. Specialiştii Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare (ANIF) - Unitatea de Administrare Buzău consideră că după asigurarea cadrului legislativ pentru finanțarea proiectului execuția propriu-zisă a Canalului Siret – Bărăgan

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

14.01.2012

ar putea dura maximum cinci ani. Ing. Claudiu Carpen, unul dintre specialiştii instituției consideră că beneficiile acestor invetiții ar fi considerabile, atât pentru activitățile agricole, prin irigarea Bărăganului, cât şi pentru reducerea inundațiilor în lunca Siretului, la care s-ar adăuga şi asigurarea unui transport naval ieftin şi a unor noi actvități turistice. De asemenea, specialiştii au estimat deja că cele circa 800.000 ha irigabile ar asigura sporuri de producție cu peste 300.000 tone/an la grâu, cu 500.000 tone/an la porumb, 130.000 tone/an la fructe şi struguri, 60.000 tone/an la floarea-soarelui şi 30.000 tone/an la soia, ceea ce ar reprezenta 200-250 milioane de euro anual. Numai creşterea producției de cereale cu un milion de tone/an ar însemna asigurarea a 69 la sută din producția națională, ceea ce spune de la sine importanța proiectului. Specialiştii buzoieni au mai precizat că în final Canalul Siret-Bărăgan va avea o lungime totală de 198 kilometri, cu o lățime la suprafață de 57 metri şi de 20 metri la fund, în timp ce adâncimea canalului va fi de 7-8 metri. În privința traseului pe care l-ar putea avea canalul în județul nostru, potrivit proiectului amenajarea va intra în județ prin zona Rm. Sărat şi va parcurge localitățile Boboc-Pogoanele-Sărata, pentru a ajunge apoi în județul Ialomița. /Opinia de Buzău, http://www.opiniabuzau.ro/index.php/agricultura/19243-lucrarile-la-canalul-siret-baragan-finantate-si-in-acest-an

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

14.01.2012

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60