Error! Hyperlink reference not valid. Error! Hyperlink reference not valid. Error! Hyperlink reference not valid. Error! Hyperlink reference not valid. http://rd.yahoo.com/M=2 13858.2225292.3666735. 1830019/D=geocities/P= m25vvro911000h00/S=76 001081:NE/A=837501/R =0/*http://www.classmate DE LA ZAMOLXE LA ISUS HRISTOS Pr. DUMITRU BALASA N ATENTIA CITITORILOR Parintele Dumitru Balasa e cunoscut n tara si strainatte pentru cercetarile sa le de istorie concretizate n mai multe carti si o puzderie de articole si studii. Lucrarea de fata e un scurt rezumat d ntr-un volum impresionant, n care au fost adunate roadele unor ndelungi cercetari din cele mai diverse domenii: isto rie, mitologie, religie, parapsihologie, etc. Ideea centrala ce ne-o transmite n mod convingator lectura acestor pagini e aceea ca poporul roman are nu numai o vechime si o permanenta multimilenara pe aceste locuri, ci si o cultura populara cu adnci radacini n timp si ramificatii n spatiu. Parintele D. Balasa sustine, pe baza documentelor de c are dispune, ca stramosii nostri au creat valori spirituale, care au constituit baza medicinei, dreptului si filosof iei europene. Din punct de vedere religios supune atentiei noastre ipoteze surprinzatoare privind demonologia populara, mor oii ,strigoii, farmecele si vrajitoriile, zodiile si incinerarile, vindecarile prin bioenergie, etc. Pna la publicarea integrala a lucrarii, paginile difuzate prin editura noastra strnesc curiozitatea si interesul cititorilor, m bogatindu-le universul spiritual si ntarindu-le credinta n Adevaratul Dumnezeu . Pr. Al. STANCIULESCU-BIRDA ZAMOLXIS nvata ca nici el, nici adeptii sai, nici unul din urmasii acestora nu vor muri, ci vor merge ntr-un loc anume, unde vor trai pururi si vor avea parte de toate bunataturile lumii (Fontes, I, 49) Zamolxis, la Geti le-a ntocmit legile ( ), convingndu-i ca sufletul e nemuritor ( ) si le-a scris legile (Fontes, i ,19) Pliroma : mparatia luminii, a tuturor bunurilor eterne . IISUS HRISTOS nvata : Cel ce crede n Mine, chiar de va muri, va trai ( ). Eu le dau viata vesni

ca si nu vor pieri niciodata . Dar : cei rai vor merge la osnda vesnica, iar dreptii la viata vesnica , 25, 46)

(Ev. Matei

mparatia Cerurilor : Cele ce ochiul nu a vazut, urechea nu a auzit si la mintea omului nu s-a suit, aceea gateste Dumnezeu celor ce-L iubesc pe el (I. Corint, 2, 9). VECHEA EUROPA Se istoriseste ca e o tara pe care oamenii de stiinta, prntre care Marija Gimbu tas din Los Angeles, au numit-oVECHEA EUROPA. Aceasta era odinioara, demult, fru moasa si bogata : paduri imense cu pomi roditori, cu vnat de tot felul cu ape si ruri, care din cnd n cnd varsau la maluri bucati de a ur. Aveau locuitorii Vechii Europe scaune de aur, cum nu avea nici o alta tara de pe lume. Se dusese vestea despre ea peste noua tari si noua mari .

CETATEA MUIERII Si mai frumos era faptul ca tara aceasta era condusa de o regina fecioara. Cetat ea ei de resedinta se numea cum se numeste si azi, CETATEA MUIERII. Drumul pe care ea se plimba de la munte pna la mare, prntr-un cmp de flori, se numeste si azi DRUMUL MUIERII. Pestera n care se adapostea iarna pe cumplitele geruri, se numeste si azi PESTE RA MUIERII. Unii nestiutori ai trecutului multimilenar o numesc PESTERA MUIERILOR. Aceasta muiere minunata da l egi si conducea regatul feminin n Vechea Europa. Barbatii si toate celelalte muieri ascultau de glasul si dispozitiile ei. HESTIA-(VESTA) Documentele literare ale trecutului ndepartat al Vechii Europe, dintre multele regine care au condus acest regat feminin nu ne-au pastrat dect un singur nume acela al Hestiei sau Histiei, pe c are altii au numit-o, mai trziu Vesta. Era tnara regina, o fata frumoasa. Dect ea alta mai mndra nu se vazuse. Obraj ii ei erau mai curati dect floarea crinului. Dupa gropitele din obraji parea ca ntotdeauna e vesela, desi de multe ori avea de rezolvat probleme grele. Ochii ei erau albastri ca cerul si parul ce-i ascundeau umerii era mai frumos de ct borangicul si dect aurul Alutului sau Crisurilor care adapau gradinile din tara sa. Tnara Hestia era nalta si cu mijlocul ca inelul. Vorbele ei domoale erau mai dulci dect mierea fagurilor de albine. Cntecele ei treceau peste cmp ii si rasunau prntre crestelemuntilor. n zilele de sarbatoare, dupa ruga catre Zeul Soare, mergeau pe un podis plin de margaritar si n jurul Hestiei se strngeau toate fetele si feciorii, gramada. Se dusese vestea n ntr eaga lume despre farmecul ei si toti ar fi voit sa le fie mireasa, sa asculte de glasul ei si chiar sa-l slujeasca n cetat e si n Sfat. Dar mama Hestiei al careinume cartile nu ni l-au pastrat, ntr-o z i s-a mbolnavit. n zadar frumoasa printesa s-a rugat la Zeul Soare, caci ntro zi mama ei si-a luat zborul spre alte zari, lasnd cenusa ca o simpla amintire. I se parea ca o aude pe marea regina ca o striga din cnd n cnd : Hestia, Histia, Istia, Vesta, cum o alintasera priet enele ei de joaca, n muntii Carpatilor, pe dealuri sau chiar pe malurile Istrului. HESTIA (HISTIA, ISTIA, VESTA) CEA DINTIREGINA CUNOSCUTA NOMINAL A STRAMOSILOR G ETO-DACILOR (ANTE 2000, .d.Hr.) Se obisnuise cu colegele si cu colegii de joaca. Toate-i ziceau Regina noastra . Ac um era destul de mare si admirata pentru ntelepciunea si priceperea ei. Ceva mai mult : Sfatul Muierilor chiar a ales-o ca sa le conduca tara n locul mamei sale. Zadarnic a ncercat sa ramana fara griji multe si fara pova ra de regina. Batrnele, Babele cum li se zicea obisnuit pe atunci (si nici una nu se supara de aceasta), ajutau tnara regina. Nu era usor sa formulezi niste precepte de conduita, pe vremea cnd numai cteva stiau sa scrie si sa citeasca. Dar pe atunci, lumea nu era asa de dusmanoasa, de invidioasa, ca astazi. Feciorii printeselor din lumea ntreaga au zisera de prea frumoasa Ileana Cosnzeana, cum va fi cunoscuta tnara regina mai trziu, n Cntecele populare.

Nu era cinstea nu bata alai si

mai mare sarbatoare n Soarelui, la care tineri cavaleri, baieti si fete, pe cai nazdravani sa la poarta cetatii. Toti veneau cu cereau mna tinerei si prea frumoasei regine, a Vechii Europe .

FAT-FRUMOS FIUL SOARELUI Dntre toti, unul i s-a parut demn de a o ajuta la conducerea Regatului. Acesta era Luceafarul, Fiul Soarelui. Soareleera cel mai puternic dintre toti zeii si l ui i se nchinau toate popoarele pamntului. n betia ncntatoare a frumusetii cerului, s-a auzit un glas de ruga : Tu, print al Cerului albastru, rami n munt i, aicea lnga mine si sa schimbam numele cetatii. Sa-i zicem Cetatea Printului din cer. Sa schimbam numele Drumulu i Muierii si sa-i zicem Drumul Craiului. Toate ale mele ti le dau tie, ca esti att de frumos! , Sa nu te auda, ca ci am picat din cer fara stirea lui si ne va pierde pe amndoi. N-a terminat bine aceste cuvinte Fat-Frumos, fiul Soarel ui, si-a luat zborul spre cer. Si s-a tot dus, s-a dus asa cu chipul preafrumoasei regine n inima lui. DIN NOU LA PESTERA MUIERII Dar a venit Baba Iarna, cu nor, cu ploi si cu zapada. Zeul Soare se vedea tot ma i rar, iar Luceafarul rar de tot, ctevaclipe, cnd cerul nsenina. nghetul a f acut-o pe Hestia sa se retraga cu fetele ei, cu oitele si caprele, n Pestera Muierii. Rezidase acolo o alta regina, o muiere, o amazoana, n toata Vechea Eur opa era cunoscuta aceasta grota sub numele de Pestera Muierii. Afara era ger cumplit. Deodata, intra un cntec fermecator pe sub acoladele pest erii, prntre stalcticte si stalagmite ce luminau ca niste candelabre magice. A aparut Fat-Frumos Fiul Soarelui. Toata pe stera s-a luminat. A ngenuncheat n fata tinerei regine si i-a zis n rugaciune : Hai cu mine, vino c u mine n cer si amndoi vom lumina pamntul si regatul tau! Fetele toate au nceput sa plnga, vrstnicle si babele au nceput sa boceasca si s-o implore sa nu plece. Caci vor veni alte amazoane si le vor robi. Auzi, tu, Fat-Frumos, ac este glasuri? Daca ma iubesti cu adevarat, adu-mi si mie o farma din focul cerului si din lumina binefacatoare a tatalui tau, a zeului nostru, ca sa

avem si noi pamntenii caldura si lumina, mai ales pe cumplitele geruri, cnd ap ele ngheata, cnd zeul nostru nu se mai vede! Tu, Cosnzeano, m-ai nduplecat. ti aduc n dar o flacara din focul cer esc, daca te legatuiesti,ca vei avea grija ca sa nu se stinga niciodata si din el vei da la toate suratele tale, ori de cte ori vor avea nevoie. Dar dar, va trebui sa rami regina-fecioara pe toata viata ta pamnteasca. Si Si, cnd va ne vom ntlni n Pliroma ! A urmat o tacere adnca, o tacere ca de mormnt. Si un glas domol s-a auzit din buzele neprihanite! RAMN FECIOARA REGINA FECIOARA, PREOTEASA LA VATRA FOCULUI SACRU Si Fat-Frumos Fiul Soarelui, iute ca gndul a iesit din Pestrea Muierii, a urcat l a cer. Cu mestesug divin a rupt o farma din trupul zeului Soare, a facut o vatra rotunda ca o farfurie mare, a as ezat pe ea farma de foc. Si ca un fulger a cobort pe Terra. A mers la gura Pesterii Muierii, ntunericul a dispar ut si de aceasta data. O caldura binefacatoare a cuprins ntreaga grota. Regina Hestia-Vesta i-a iesit n cale. F eciorul Soarelui Fat-frumos i-a prezentat vatra cu focul sfnt prin fulger adus din cer. Si i-a zis : Sa ai grija sa nu se stinga niciodata. De aici sa duci la Cetatea Muierii, unde ai resedinta de vara. Sa rnduiesti acolo ucenice de-ale tale, care sa aiba grija ca niciacolo focul sa nu se stinga niciodata. n vara sa mergi Sus, n Corona Montarum. Acolo, sus pe munte n Cogheonon, pe o vatra de piatra sa asezi jar si flacari din Focul Sfnt. Acolo s a ziditi cetate noua si Casa sfnta. Dar nu numai acolo, ci unde vei crede tu sau urmasele tale, fecioare curate sa faca vetre noi, sa ntertina focul sfnt si nepatat. Din jarul focului sa dati la toti cti vor avea nevoie de lumina si cal dura. Asa voi face! De nu, vei da seama dupa moarte trupeasca, n Pliorma, unde ne vom ntlni. A urmat o tacere ad nca si glasul Estiei, curat si dulce s-a auzit peste ntreaga Terra : Asa voi face! Din focul acesta sfnt voi d uce n Cetatea Muierii si voi lasa fecioare sa aiba grija, sa nu se stinga, sa nu se stinga niciodata, niciodata. V oi merge n Coroana Muntilor si voi zidi vatra de piatra, unde voi aseza cu minele mele jar din focul sfnt. Aici farma de soare va fi mai ferita de oamenii rai, care vor rvni la tot ce voi realiza cu ajutorul sorilor din regatul meu. Si Fiul Soarelui, asa cum venise, si-a strns razele de lumina si ca fulgerul, a urcat ntre planete, sus, tot mai sus. A trecut multa vreme. n fiecare vatra era un Soare n miniatura. Daca n vetrel e caselor de rnd focul se mai stingea, n Cetatea Reginei el era ntertinut cu sfintenie de un grup de fecioare-preotes e, care slujeau Reginei Hestia-Vesta. Frumoasa regina, Marea Preoteasa a stramosilor Geto-Dacilor, Hestia, cu soborul Muierilor, al Babelor conducearegatul feminin n Vechea Europa. mpreuna au alca tuit un cod de legi ce s-a numit codul belaginelor (=al legilor frumoase). Acest cod a stat la baza regatului stramosilor Geto-Dacilor si din el s-au inspirat tacit cei mai multi din legislatorii popoarelor antice. HESTIA-VESTA ZEITA A FOCULUI

Frumoasa Regina, Marea Preoteasa s-a bucurat de atta consideratie ca dupa moart e a fost zeificata, a devenit zeita aFocului, zeita a Vetrei si era nelipsita n orice casa. n vatra de pe Coghenon, alte fecioare, alte preotese au ntertinut , dupa legamant focul sacru, langa Soarele de andezit. Dar cum neamul Dacilor era cel mai numeros dupa acela al Indienilor (Herodot), au dus cu ei focul n ntreaga lume si cultul Zeitei lor. O ZEITA FURATA(sec.8-7,i.d.Hr.) Foarte repede, cultul Focului si al Zeitei Hestia-Vesta s-a raspndit n lumea ntreaga. S-ar zice ca dupa sute de ani, din neglijenta focul se stinsese si era mare lipsa lui. Un fulger din cer a ince ndiat o padure si focul sfnt s-a aprins din nou n vetrele sfinte. Alte fecioare, preotese, vestale au ngrijit de focul sacru. Cu circa 8-7 secole nainte de Hristos, poetul Hesiod, constatnd ca n lumea de limba greaca patrunsesera o mu ltime de zei, care nu aveau legatura unul cu altul, a facut ordine . A alcatuit o genealogie fictiva a zeilor. Ea nu a avut nimic n comun cu realitatea si cu neamul din care zeita sau zeul descindea. Astfel dupa teogonia alcatuita de preotul amintit, toti au fost crescuti ca fiind urmasii lui Cronos dupa cum la latini, mai trziu, vor fi socotiti urmasi ai lui Saturnus. n aceasta genealogie fictiva, fosta regina Hestia dupa artificiul lui Hesiod, a pare ca fiica cea mai mare a lui Cronos, sora a lui Zeus, dupa cum tot ea, dupa acelasi procedeu artificial la romani a f ost socotita fiica lui Saturn. Acesta pe parcurs a fost identificat cu Cronos al Grecilor. n vechea Dacie nord-dunareana, Hestia avea un templu la Sarmizegetusa Regia, So arele de andezit de forma circulara trebuie pus n legatura cu Zeita Vetrei. Alte vetre circulare sau n f orma de potcoava, pot fi puse n legatura cu templele Hestiei. Grecii i ridicasera un lacas la Delphi. Romanii i zidiser a doua n inima imperiului. Ele au fost reproduse de marele arhitect Palladio. Cel dinti templu n Roma fusese ridicat de Numai Pompilius (715-673). Dupa izvoarele literare antice, cea dinti slujitoare a focului sacru , cea dint i mare preoteasa cunoscuta nominal a fost regina Hestia(Vesta) stramoasa Geto-Dacilor. Un element de cultura esential ce porneste din inima Daciei! E bine sa se stie ca Rea Silvia, mama celor doi gemeni, Romulus si Remus, a ucenic it la templul zeitei Hestia(Vesta), fosta regina a stramosilor Geto-Daciei.

REGELE ZAMOLXIS(c. 1300 .d.Hr.) Iubite cititor, de pe orice punct al Terrei ai fi, afla ca documentele literare antice au consemnat numele a 3 mari reformatori legislatori : 1.ZARATHUSTRA, mare preot rege si mare legislator , zeificat n Iranul arhaic. 2.ZAMOLXIS sau Zalmoxis, mare preot, mare rege si mare legislator, zeificat dint r-o mare parte din Traco-Daci. 3.MOISE (Moshe), mare preot, mare conducator si mare legislator la Evrei. I-am prezentat n ordinea n care au fost citati ntr-un vechi document literar pe care l-am amintit cnd am vorbit despre regina Hestia(Vesta). Toti 3 au trait n jurul sec XIII. Ne vom opri asupra lui Zamolxe. Desi manualele de istorie daco-romana nu amintes te nici macar n treacat de regina Hestia(Vesta), si nici de Zamolxis ca rege, am urmarit n materialele documentar e si acest stralucit pesonaj. Despre el s-a vorbit numai ca mare legislator. Robia peninsularilor, razboaiele imperii lor, al caror rezultat a fost mpartirea Daco-romniei ntre cele 3 mari imperii : Imperiul Roman de Apus, Imperiul Ruses c si Imperiul Turcesc .Aceasta robie a creat un complex psihologic de inferioritate, care s-a transmis si actua lelor generatii. Asa se face ca nici astazi, cercetatorii promovati de cele mai multe ori politic, nu se pot tine n pozitie verticala, nu stiu ca Hestia(Vesta)a fost regina stramosilor Dacilor, nu stiu ca Zamolxis a fost regel e Dacilor, desi au fost mari personalitati care au sustinut acest adevar nca din sec. XVIII. Huszti Andras n 1971, scrie ca Zamolxe ar fi fost primul mare rege al Dacilor ( ) n anul 1402 (d. Hr. v. Mircea Musat, Izvoare , 92-93). Iosif C-tin Dragan, marele tracolog, nca din 1980 a spus si a scris raspicat ca Zamolxis a fost reg ele Dacilor si totusi n manualele de istorie se ncepe din jurul anului 300, cu Dromichaetes. Altii ncep mult mai t rziu, cu Burebista iar altii chiar cu Decebal, de la luptele lui cu Traian. Dar sa revenim la Zamolxe si sa analizam cteva informatii documentare din care reiese clar ca Zamolxis a fost primul rege cunoscut nominal al Dacilor. Da! Zamolxe a fost mare preot, mare rege si mare legislator. Unii dintre Geti l cunosteau si sub numele de Gebeleizis (Fontes,I,49). Mai nti precizam ca Zamolxe era get adica dac (Fontes,I, 189). El a trait cu mult nainte de Herodot si de Pitagora. Adaugam aici si rationamentul lui Iosif C-tin Dragan : Nu putea sa fie zeu(zeificat), daca nu era rege, caci dupa obiceiurile antice regii erau adesea zeificati ( Noi tracii ,1983,pag.9). Ceea ce e si mai important, e faptul ca Zamolxis a fost un mare carturar. CEA DINTI SCOALA CU LOCAL PROPRIU N DACIA (c. 1300 .d.Hr.) Din activitatea didactica a lui Zamolxis, interesant e si faptul ca a cladit o ca sa pentru adunarile barbatilor, n care (se spune) ca i primea ( ) pe fruntasii tarii, nvatndu-i ca nici el, nici oaspe tii sai si nici unul din urmasii acetsora nu vor muri, ei vor merge n anume loc, unde vor trai pururi si vor avea parte d e toate bunatatile (Fontes,I,48-49).

Daca avem n vedere ca mult mai trziu marii dascali greci si tineau lectiile n gradinile publice (Academos) si prin simplete, cu auditoriu compozit, putem aprecia caracterul scolii zamolxiene, bin e orientat si cu un scop precis, programatic. Mestesugul de a face discipolii sai nemuritori, era defapt o cunoas tere (n greceste : gnoza) si ea apartine numai celor initiati. Aici se predau : scrisul, cititul, psihologia, ma tematicile, astronomia, medicina, etc. Sf. Clement Alexandrinul, unul din cei mai de seama profesori ai Scolii din Alexandr ia, scrie ca GETO-DACII AUGUSTAT DIN FILOZOFIE, n timp ce Jordanes spune ca Get ii erau instruiti N APROAPE TOATE RAMURILE FILOSOFICE (Fontes,II,417) Ma ntreb : De ce istoricii nu iau n considerare aces te splendide aprecieri?! Cu scoala Zamolxiana se face nceputul Gnosticismului, despre care vom vorbi mai jos. BELAGINELE SAU LEGILE FRUMOASE Cele mai elementare cunostinte ce trebuia sa le posede orice dac erau Legile fru moase sau Belaginele. Era un cod care cuprindea norme de comportare a cetatenilor regatului dac si ele fusesera a lcatuite initial de zeita Hestia(Vesta). Un scriitor din jurul anilor 21 .d.Hr. ne informeaza ca la asa numitii Geti, car e se cred nemuritori, Zamolxe sustinea si el ca a intrat n legatura cu Hestia , care i-a predat Legile frumoase (Belaginele), dupa cum Moise le primise de la Iahve (Fontes,I,189) Alt scriitor antic, anume Iamblichos ne spune, textual : Zamolxis ( ) le-a ntocmit legile, cum am aratat la nceput si a ndemnat la barbatie pe concetate nii sai, convingndu-i ca sufletul e nemuritor ( ) si pentru ca a nvatat pe Geti aceste lucruri, si le-a scris legile, e socotit de ei drept cel mai mare dintre zei (Fontes,II,19). Si pentru ca Zamolxe ca mare preot, observa ca dacii u itasera sfaturile ce le daduse HestaVesta, s-a hotart sa urce la tronul zeitei, undeva spre Pilorma. Si a ntlnito n cereasca stralucire si nentrecuta frumusete, asa cum era de mii de ani. Si Zamolxe a cuvantat : Zeita a cerului, Sl ujitoare a Soarelui material si Soarelui ce tine n mna Cosmosul, legile date de tine au fost uitate. Eu le mai stiu dar as vrea sa le scriu chiar asa cum ni le vei porunci tu! , Scrie!

Si marele Preot Zamolxe a scrie aceste legi, (Belaginele)-Legile frumoase, dupa care s-a condus Statul dac si ele sau raspndit n lumea ntreaga. Retim faptul ca legile Dacilor au fost scrise de Zamolxe, nu au fost predate numai oral . Dupa moarte si acesta a fost socotit de unii dintre adeptii sai, zeu. Pe parcurs , zeita Hesta-Vesta a fost eclipsata de acest mare preot si rege . Ca si Histia(Vesta), Zamolxe dispunea de acea teuenergie spirituala cu care a in trat n fiinta poporului dac, cat si a popoarelor nconjuratoare. JURAMNTUL MEDICILOR DIN SCOALA ZAMOLXIANA SI JURAMNTUL LUI HIPOCRAT Am spus ca n Scoala Zamolxiana se nvata si medicina. Un fapt care nu a fost se sizat de cercetatori e acela ca juramantul pe care l depun si n prezent medicii din toata lumea cunoscut sub n umele de Juramantul lui Hipocrat, e juramantul pe care l depuneau medicii din scoala zamolxiana, amplificat . Normele de comportare ale medicilor daci erau cuprinse n Belaginele pe care leam amintit mai sus. Ele se desprind n parte din relatarea filosofului Platon(437-347 .d.Hr.), care pune n gura ar hicunoscutului ntelept Socrate(469-399 .d.Hr.) urmatoarele : Eu (Socrate) am nvatat aceasta incantatie, acolo n oaste , de la un medic trac unul din ucenicii lui Zamolxis, despre care se zice ca i face pe oameni nemuritori. Spun ea tracul acela ca (medicii) grecii aveau dreptate sa cuvnteze, asa cum v-am nvatat adineauri. Dar, Zamolxis, rege le nostru, adauga el, care e si zeu, ne spune ca dupa cum nu trebuie sa ncercam a trata ochii, fara sa tinem seama d e cap, nici capul nu poate fi tratat netinndu-se sema de corp, tot astfel trebuie sa-i dam ngrijirea trupului, dimp reuna cu sufletul. Si iata pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli : (anume) pentru ca ei nu se c unosc ntregul pe care l au de ngrijit. Daca acest ntreg e bolnav partea nu poate fi sanatoasa. Caci, zicea el (medicul ucenic din scoala zamolxiana), toate lucrurile bune si rele-pentru corp si pentru om n ntregul sau-vin din suflet s i de acolo curg (ca dintr-un izvor) ca de la cap la ochi. Trebuie deci-mai ales, n primul rnd sa vindecam izvorul raului , ca sa se poata bucura de sanatate capul si tot restul trupului. Prietene, zicea el, sufletul se vindeca cu incanta tii (descantece). Aceste incantatii sunt vorbele frumoase, care ne fac sa se nasca n suflete ntelepciune. Odata ivita a ceasta si, daca staruie, e usor sa se bucure de sanatate si capul si corpul. Cnd ma nvata leacul (farmecul) si incan tatiile spunea : Sa nu te nduplece nimeni sa-i tamaduiesti capul cu acest leac, daca nu-ti ncredinteaza mai nti sufletul ca sa i-l tamaduiesti cu ajutorul incantatiei, iar acum, zicea el-aceasta e cea mai mare greseala a oamen ilor : ca unii medici sa caute n chip deosebit o vindecare sau cealalta (a sufletului si a trupului). Si ma povatuia f oarte staruitor sa nu ma las nduplecat de nimeni-orict de bogat, dintr-un neam ales sau orict de frumos ar fi-sa fac altfel. Deci eu, pentru ca i-am jurat si sunt nevoit sa-i dau ascultare, i voi da n adevar ascultare. Si daca vrei-potr ivit povetelor strainului sa-mi

ncredintezi sufletul tau, pentru a-l vraji cu incantatiile (epodele) tracului, ti voi da si leacul pentru cap. Daca nu, nuti pot ajuta cu nimic, scume Cormide (101-102). (469-399 .d.Hr.) Din cele nsirate aici s-a putut lesne observa ca e vorba de juramntul medicilo r din scoala zamolxiana. Facem si o mica paranteza : din citatul de mai sus reiese ca folclorul daco-rom n n ceea ce priveste incantatiile (epodele) sau descntecele e atestat n vremea lui Zamolxe si nainte de Socrate . Acele vorbe frumoase , cu care medicii daci refaceau moralul pacientilor erau descntece verificate, din care m ulte se pastreaza pana azi. Prin urmare literatura populara daco-romna ncepe nainte de tracul Socrate (v. Font es,I,101-102), (469-399 .d.Hr.). JURAMNTUL LUI SOCRATE n legatura cu lungul citat de mai sus, mentionam interventia marelui tracolog I osif C-tin Dragan, la Al XV-lea Congres de stiinte istorice , tinut la Bucuresti, n 1980 ntre 16-17 august : Cult ura si civilizatia daca au ajuns la un foarte nalt nivel de dezvoltare ( ). Tracii cultivau astronomia, matematica, medi cina. Platon i considera pe medicii traci superiori medicilor greci, deoarece, scria el nainte de a ngriji trupul, si boala, ei ngrijeau sufletul, expresie sub care cred ca trebuie sa ntelegem sistemul nervos. n orice caz e v orba de o conceptie medicala foartemoderna (Noi tracii,1980, octombrie,p.3). E de fapt interpretarea citatului pe care noi l-am prezentat mai sus. n legatura cu aceasta psihoterapie, nainte de a se administra pacientului medicam entele (farmecele propriu-zise), amintim ca n Crestinism se mentioneaza Marturisirea si iertarea pacatelor, vind ecarea sufletului uman. Preotul ca medic sufletesc trebuie sa cunoasca : 1. Boalele sufletesti ale pacientilor n general si n special, adica pacatele n f ormele si aparitiunile diverse. 2. Izvoarele si cauzele pacatelor, izvoarele pacatelor sunt slabiciunea carnii, nt unecarea mintii si razvratirea voiei ( ). Cunoscnd spiritualul (doctorul spiritului), boala sufleteasca, izvorul si cauza ei, sa destepte mai nti n cel bolnav prin motive puternice, dorul de nsanatosire, de indreptare iar dupa aceea sa-i dea la indemna mijloacele corespunzatoare pentru redobndirea sanatatii si sa-l conduc a a-l ntrebuinta aceste mijloace si a conlucra cu mijlocul dumnezeiesc (teuenergia. Nota D.B.) la ndrep tarea sa (Am citat din Liturgica Bisericii Ortodoxe de Vasile Mitrofanovici s.a., Cernauti,1929,pag.814 ). Acestea sunt defapt

metodele medicilor zamolxieni, care reiau doctori sufletesti si doctori trupesti si pe care crestinismul le-a preluat si le-a transmis doctorilor spirituali ierarhie n general. Din cele citate mai sus retinem mai nti constatarea filosofului Platon si a n teleptului Socrate, doua somitati ale culturii tracice, si anume, ca medicii traci stramosii daco-romnilor de azi, uc enici ai scolii zamolxiene erau superiori medicilor greci; ca medicii traci predau ucenicilor lor leacurile dupa ce le recitau incantatiile (epodele) ; si esentialul acestui capitol anume ca pregatiti pentru arta medicala nainte de a profesa depuneau juramntul ca vortine cont de anumite ndatoriri profesionale p revaute n Codul Belaginelor (Legilor Frumoase). ntre acestea se stipulau mai nti psihoterapia pacientului, sa nu caute daca bolnavul e sarac s au bogat ,daca e de neam ales, daca e frumos sau urt, ntr-un cuvnt sa fie un medic ideal . Care era formula de care aminteste tracul Socrate nu stim, dar prezentam aici Ju ramantul lui Hipocrat (460-375 .d.Hr.) pe care l presteaza la nceputul carierei lor medicii din ntreaga lum e si astazi. Citam : Jur pe Apollo medicul, pe Asclepios, Higia si Panaceea si iau ca martori pe toti zeii sa respect dupa puterea mea, urmatorul legamant : Sa pretuiesc ca si pe parintii mei pe cel care m-a nvatat aceasta arta, sa traiesc n comun cu el, si daca e necesar sa mpart si bunurile mele cu el ; sa-i consider copiii ca pe proprii mei frati, sa-i invat aceasta arta, daca ei astfel doresc, fara plata sau vreo promisiune scrisa, sa mpartasesc fii lor mei si nvatatorului care m-a nvatat pe mine si discipolilor care s-au legat ei nsisi si au fost de acord cu regulil e profesiunii, iar numai acestora, perceptele si nvataturile. Voi prescrie tratamentul pentru binele bolnavilor me i dupa cum capacitatea si pricepereaSI NICIODATA NU VOI VATAMA PE NIMENI. Ca sa fiu pe placul cuiva, nu voi prescrie un medicament ucigator si NU VOI DA UN SFAT care sa-i cauzeze moartea, NICI NU VOI DA VREUNEI FEMEI un pesar pentrua-i provoca avortul. mi voi pastra puritatea vietii mele s i a artei mele. Nu voi taia ca sa scot pietre, chiar la bolnavii la care boala se manifesta. Voi lasa aceasta operatie sa fie facuta de cei ce pr actica aceasta (specialistii n aceastaarta). n fiecare casa n care ajung, voi intra numai pentru binele bolnavilor mei, tinndu-ma departe de orice ademenire si mai ales de placerea dragostei cu femei sau cu barbati, fie ei libe ri sau sclavi. Tot ce pot sa aflu (poate sa-mi ajunga la cunostinta), n timpul exercitarii profesiunii mele, sau n afar a profesiunii mele sau n relatiile zilnicecu oamenii, ceea ce nu ar trebui rasp ndit, voi pastra ca taina si nu o voi destainui niciodata. DACA VOI PASTRAACEST JURAMNT DE CREDINTA, SA MA POT BUCURA DE VIATA SI SA-MI POT PRACTICA ARTA, RESPECTAT DE TOTI OAMENII SI DE-A PURURI, iar daca l voi nesocoti sau l voi n calca, soarta sa-mi aduca doar nenorociri (Viorica Danila, Engleza pentru medici, ed.II, Ed. Medicala, Bucu resti, 1981, p.17-20). Dupa ce am prezentat asa-zisul juramnt al lui Hipocrate, prestat si azi de medi cii din ntreaga lume, ne ntrebam cnd a trait Hipocrat din Cos? Dupa concluziile celor mai de seama oameni de stiinta, Hipocrate a trait aproxima tiv ntre anii 461-377 .d.Hr. , deci la un secol dupa Pitagora , Platon si Socrate, de care am amintit mai sus. Asa cum am aratat Platon a trait ntre aproximativ ntre anii 427-347 .d.Hr., iar Socrate ntre anii 469-399 .d.Hr. De fapt Platon a fost discipolul lui Socrate. Daca asa stau lucrurile, apoi juramntul depus de Socrate catre medicul

trac unul din ucenicii lui Zamolxis , era un juramnt geto-dac, zamolxian, de juramntul lui Hipocrate nici P laton si nici Socrate nu amintesc. Ba chiar trag niste concluzii si anume ca medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli (Fontes,I,101-102). Nu cunoastem formula juramntului lui Zamolxis, dar comparnd cele spuse de Socrate , cu textul juramntului lui Hipocrat, care e n uz si azi, tragem concluzia ca: Cultul lui Zamolxe ca legisl ator si rege, era pe ntregul teritoriu tracic. Grecii au facut din Zamolxis un sclav al lui Pitagora. Herodot nsa, ca un scriitor corect a scris : Mie mi se pare ca Zamolxe a trait cu mult naintea lui Pitagora . Aceasta e o afirmatie fals a ca sa-si nsuseasca stiinta si cultura zamolxiana tacit ca si romanii. O frumoasa traditie zamolxiana s-a pastrat, depa rte, la capatul cel apus al lumii n Spania . Juramntul lui Hipocrat din Cos nu e altceva dect juramntul medicilor daci, za molxieni la care Hipocrat el nsusi trac si urmasii sai au adaugat numele zeilor Apolon, Asclepios, Higia si Panacee a, cu care religia crestina nu are n comun dect sinteza gnostica. Enumerarea zeilor astazi e o simpla forma, o scara pe care s-a ajuns la Doctorul cel Mare, la Isus Hristos, a carui teuenergie a nviat chiar mortii, ca Fiica lui Ia ir, Lazar s.a. GNOSTICISMUL DACIC SI CRESTIN Gnosticismul nseamna cunostinta si ncepe cu Scoala Zamolxiana n sec. XIII .d .Hr. El e un sistem filosoficoreligios care face cunoscut adeptilor sai calea pe care se merge pentru a ajunge la nemur ire, n mparatia tuturor bunurilor, n Pliroma. Sufletul omului dupa gnostici emna din forta suprema, di n Tenergie. El a fost o emanatie divina, buna, dar n contact cu materia a devenit robul acesteia. Materia rea e opera uni eon, ultimul ca emanatie, numit Demiurg . Gnosticismul Zamolxian ea un sistem dualist : spirit si materie, fiecare cu nsu sirile sale binele-raul, luminantuneric, fericirea vesnica n Pliroma-deplinatatea tuturor bunurilor si elementelor bune (ale ingerilor) emanate din

Tenergia Maxima, ca si deplinatatea fericirii eterne dupa nvatatura lui Isus Hr istos. Un eon superior, izvorit din Tenergia Maxima era mintea, ratiunea sau cuvntul (Logosul divin). Imperiul raul ui rezida n materia rea si el se cheama Kenoma. Mntuirea era conceputa de gnostici ca un proces cosmic. Ea nsemn a scapare, eliberarea de materie, dizolvarea lumii materiale, senzuale si separarea elementelor, rentoar cerea absolutului n sine nsusi. La aceasta se ajunge prin gnoza ( ). Spiritele au fost nchise n materie prin creare a lumii de catre Demiurg (ele segasesc n oameni, n animale, n plante), mntui rea consta n descatusarea acestor doua parti din mparatia materialaa lumii si restabilirea lor n Pliroma, mparatia spirituala a tuturor bunurilor (Istoria bi sericii universale I,Bucuresti,1956,pag.115-116). Aceasta era defapt vechea conceptie zamolxiana. p entru gnosticii crestini va fi sintetizata n : Cele ce ochiul nu a vazut, cele ce urechea nu a auzit si la mint ea omului nu s-a suit. Aceasta fericire o gateste D-zeu celor ce-L iubesc pe El (I,Corinteni,II,v.9). n Pliroma dacica era defapt tot ce emana din Binele absolut, din care se despri nsesera eonii. EONII erau figuri din vechea mitologie sau personificarea unor notiuni filosofice. Eonii provin din pr incipiul divin, prin emanatie, fie cte unul, fie perechi ; un eon masculin si unul feminin. Numarul lor variaza la gnos tici, ajungnd pna la 365 ceruri x 7eoni (Ibidem). ngerii erau eoni buni. n D acia s-a dezvoltat Gnostcismul ofit sau naasenii. Sarpele a adus gnoza primilor oameni. CULTUL SARPELUI Mai nti precizam ca Sabazius era un zeu frigian sau tracic si era reprezentat mai ales ca sarpe si socotit simbol al rennoirii anuale a vegetatiei , suprapus cultului solar (Victor Kernbach,218). Dar era si simbolul ntelepciunii. Pe ct e de fioros, de nfricosator sarpele pentru noi, n antichitate era socot it protector, ajutator si chiar tamaduitor. n scrierile Gnosticismului crestin apare sarpele n ntruchipare gnostica), car e a aratat primilor oameni, Adam si Eva, gnoza (termen grecesc)-cunostinta binelui si raului. Sarpele era puterea sa lvatoare a omului. Amintim n acest sens. Sarpele de arama ridicat de Moise n pustie(Numeri,XXI), mentionat de Isus Hristos (Ev. Ioan,III,14). Cuvntul semit nahas=sarpe, fonetic se apropia de naus=templu si a facut legatur a cu lacasul de cult, cu biserica. SARPELE CASEI Etimologia cuvntului sarpe att pentru lumea dacica, precum si pentru cea romn a e indoeuropeanul sarpa=sarpe (Berinde si Lugojan,220-221). Acesta dovedeste vechimea nebanuit de mare a cultu lui Sarpelui la Daco-Romni. Dupa o credinta multimilenara gnostica fiecare casa are sarpele ei protector. El nu e veninos si nici nu trebuie omort caci e pacat . Se mentioneaza n antichitatea daco-romna Cavalerul vnator avnd n fata ncolacit pe un arbore cu coroana evazata, sarpele-geniul bun al casei (Dict. Enciclopedic de art a veche a Romaniei,86). Florin Olteanu, Crina Calin si Valeria Matei, analiznd balada Sarpele , afirma ca ea se p rezinta ca un mesaj cultural arhetipal referitor la pregatirea primilor nascuti n functie de pater familias,

n arta vanatorii, dobndirea ntelepciunii: La Geto-Daci, limbajul sarpelui reprezenta spiritul stramosilor, marea lor ntelepciune (Silvia Chitimia) si datorita regenerarii ( ) era simbolul nemuririi lui Zamolxe. Sarpele e ra unul din simbolurile zeitei Hecate (zeita traca) a carei scoala o gasim nca n preistorie (Noi tracii,1987,o ct.,p.16). De altfel, Domnul Isus Hristos da sfaturi pentru eternitate adeptilor sai : Fiti ntelepti ca serpii si blnzi ca porumbeii: (Ev. Matei,,10,v.16). Tema Sarpele a fost tratata si de Mihai Coman. (Mitologia pop. romn,I,p.110). SARPELE CA NSEMN AL CORPULUI MEDICAL n prezent vedem Sarpele sculptat pe portile institutiilor medicale si Spitalelor , imprimat pe sigilii si documente, folosit ca nsemn al corpului medical, imprimat pe prima pagina a cartilor, e me reu prezent Caduceul, nsemnul, simbolul vindecarii-un baston, doua aripi la capatul lui si doi serpi ncolaciti pe el . De unde la nceput se utiliza n ritmurile vindecarii, sarpele viu, cu timpul el a fost nlocuit cu simbolul Sarpelui . Ca simbol el apare n diferite forme. n Romnia simbolul e un sarpe ncolacind o cupa (Viorica Danila). n vechile calendare, planeta Mercur e reprezentata iconografic printr-un ostas n zale, tinnd n mna dreapta un corn de alarma, iar n stnga un buzdugan cu doi serpi. Aceasta ultima forma a b uzduganului se pastreaza n Crestinism si azi, la crja arhiereasca. STEAGUL DACIC UN VECHI ELEMENT GNOSTIC Toate steagurile, initial, au avut un caracter religios. ol al vietii, al vindecarii, al feririi de moarte, n lupta cu adversarul . Ca simbol al gnosticismului ofit, sarpele apare n Dacia pele fantastic din tezaurul de sculpturi de la Tomis, e o piesa celebra. Aceasta piesa dacii au mpartasit gnosticismul ofit din cele mai vechi timpuri. Romulus Vulcanescu prezinta van si piesa steag de lupta Steagul dacic e un simb destul de timpuriu, Sar unicat ne increditeaza ca balaurul dac, dupa V. Pr

dacic, incizat pe un vas de lut (Mitologia romna,108-109). Pe o tabla de plumb a pare un cavaler purtnd un dracon fluturand n vnt (Radu Florascu, Dictionarul enciclopedic de arta veche a Romn iei,87). Multe bratari de bronz se termina la ambele extremitati cu cte un cap de sarpe . Pe Columna de la Roma, ca si pe arcul de triumf de la Salonic, ridicat de mpara tul Galerius cel Batrn, apare de mai multe ori steagul dacic ofit. n ncheierea acestui paragraf, adaugam ca cercetatorul Mihai Coman scrie ca sti ndardul dacic ar fi derivat din aceldraco (ie-sarpe) ce confirma victoria asupra puterilor ntunericului si furtunii (Mitologia romneasca,196). n lumea daco-romna reprezinta victoria asupra invadatorilor. ELEMENTE GNOSTICE N CRESTINISM Dupa aparitia nvataturii Domnului Isus Hristos, o parte din gnostici a adaugat la doctrina lor noile percepte crestine. Aceasta acumulare da nastere unui curent religios nou : GNOSTICISMUL CRESTIN. La vechile credinte gnostice s-au adaugat elemente noi. Cartile au fost scrise dupa metoda gnostica si multip licate. Astfel s-au perpetuat elemente dacice. Dupa anul 325 s-a precizat noua nvatatura adusa lumii de Domnul Isus Hr istos, Soarele dreptatii, mentinndu-se multe din componentele credintei zamolxiene. Dintre cele ce nu au fost oficializate, sau chiar condamnate, unele s-au pastrat n popor. n sec II d.Hr. un gnostic din Alexandria, anume Carpocart, prezenta adeptilor s ai, o gnoza antiiudaica, pagna, panteista. Acesta punea pe aceeasi treapta cu Hristos pe filosofii (Pitagora, Pla ton, Aristotel) ale caror chipuri le aseza n lacasurile de cult ale sectei sale . El nvata si comunitatea bunurilor s i a femeilor (Ist. Bis. Univ.,121). Ca urmare a legaturilor cu gnosticul multe din bisericile ortodoxe daco-romane, au n exterior pictate figurile proorocitelor, Sibilelor si ale filosofilor sau nteleptilor lumii vechi, aminti ti mai sus. De ce? pentru ca ei proorocisera venirea lui Hristos. SIBILELE SAU FILOSOFITELE Urmase ale zeitei Hestia(Vesta) au fost profetesele, numite si Sibile sau filoso fite. Ele faceau parte din rndul tarabostilor si din chiar familia regala dacica stiutoare de carte. Cuvntul Sibila e daco-romn si nsemna proorocita. Ele erau slujitoare la vatra focului, unde rosteau rugaciuni n versuri, epode, care pentru neinitiati pareau un simplu suierat, un univers, o m elodie. De aici sibilatus-ias=sueratura (sivilatu= sueratu). n limba greaca sibilla avea acelasi nteles, dovada ca porneau de la un numitor comun, dacic, de la care fusesemprumutat pe parcurs. n literatura religioasa a pocrifa : Silvia sau Savila. 1.Sevila (barbat), forma a numelui si la Manastirea Sucevita : Sevilla tarita , la pictura exterioara ; iar la Manastirea Vatra Moldovitei : Sivila privind legendara Sibila (profetia unica): nalte text e apar zece sibile (N.A. Constantinescu,Dictionar,146.Dan I. Simionescu,Sibilele n lit. romneasca,Bucur esti,1928). I.D. Stefanescu scria ca numele de Sibila ar fi nou, opera unui evreu din Alexandria, care a scris catre a nul 40 al erei noaste . Totusi

Pandele Olteanu spune ca sibilele se cunosc nca de pe la anul 3000 .d.Hr. (Arca, II,nr. V,p.5).Sibilele preziceau evenimente laice. Exemplu : Schimbarea capitalei Imperiului de la Roma la Constan tinopol n timpul lui Constantin cel Mare , caderea Constantinopolului sub turci, n 1453 s.a. Alte prof etii reli