ANUL VIII » NR. 328 » 15 – 21 octombrie 2011 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

Ioan Moldovan:Sentimentul vitalal neantului

Doris Mironescu

Un surprinz\tor discipol bacovian [i un foarte interesant poet alnimicului este Ioan Moldovan `n Mainimicul.

~N » PAGINILE 10-11

CRONIC| DE CARTE

1,5LE I

România, invitat\a T`rgului de Cartede la Madrid:Muchas Gracias

Adriana Babe]i

Se [tie deja din pres\: LIBER, celmai mare t`rg de carte spaniol, aales România drept invitat\ deonoare a acestui an. Iar România a[tiut s\ lase urme frumoase pedurata T`rgului.

„Secretul Adrianei“~N » PAGINA 10

unelte de dormit,un eveniment deIoan Es. Pop [iDumitru Gorzo

R\zvan Chiru]\

„Pariul meu este c\ acest aneditorial este al c\r]ii unelte dedormit, de Ioan Es. Pop“, astfel adeschis criticul Daniel Cristea-Enache lansarea ultimului volum depoezie a autorului maramure[ean.

~N » PAGINA 12

Omul din fa]a mea `]i face poft\. Nu e o declara]ie de dragoste, ci o constatare inutil\ a uneia dintrenumeroasele sale victime. Marius Cristian, alias Cost\chel, e un jurnalist cunoscut `n Ia[i. Unul care, laun moment dat, s-a retras `n mun]i. ~n mun]i de re]ete scrise de el sau recuperate de la „clasici“, cucare [i-a fondat o sect\ fidel\ de cititori pe www.costachel.ro. Poft\ bun\!

Citi]i interviul realizat de Alex Savitescu ~N » PAGINILE 8-9

MARIUS CRISTIAN ALIAS COST|CHEL.RO

„S`nt frustrat pentru c\nu pot s\ dau de m`ncaretuturor cititorilor mei“

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 328 » 15 – 21 octombrie 2011

Lucian Dan Teodorovici: „Vedem, f\r\ nici un efort, c\ F.S.N.-ule `n toate cele. Mai ales la putere. Dar nu lipse[te nicic`nd nicidin opozi]ie“.

OMNIPREZEN}|» 2

editorial

SUPLIMENTUL LUI JUP

Radu Pavel Gheo

Am scris s\pt\m`na trecut\ desprestraniul proiect de lege al doamneiEcaterina Andronescu [i al altorc`torva membri de seam\ ai PSD-uului.Conform acestuia, elevii care nu aupromovat bacalaureatul, dar auterminat liceul cu o medie general\de 7 sau mai mult, ar urma s\ fieaccepta]i la facultate `ntr-un anpreg\titor. Tinerii ar studia un an lafacultate ([i `n paralel – cum sesub`n]elege – s-ar preg\ti pentrurepetarea examenului de baca-laureat), iar dac\ vor trece examenul,vor fi accepta]i automat `n anul aldoilea de facultate. Mai mult,proiectul propune ca statul s\ sus]in\cu bani aceste larve de studen]i, dincare vor ie[i fluturii [tiin]ei române[ti.

Poate c\ unii `[i amintesc: doamnaAndronescu a fost ministru al Educa-]iei. Doamna Andronescu este [irector al Politehnicii din Bucure[ti.Doamna Andronescu este, evident,profesor universitar [i doctor `n[tiin]e. Iar dac\ a[a g`nde[te opersoan\ din elita `nv\]\m`ntuluisuperior, nu e de mirare c\ educa]iadin România a ajuns mai ineficient\ca oric`nd, de la alfabetizare `ncoace.

Dar c`t\ generozitate totu[i!Doamna Andronescu [i-ar dori ca

tinerii f\r\ bacalaureat s\ studieze `nfacult\]i [i s\ fie pl\ti]i pentru asta,de[i studen]ii „de r`nd”, cei care aureu[it s\ ia bacalaureatul [i au intratnormal la facultate, nu au parte deaceea[i m\rinimie din partea statului.Dac\ am vrea s\ fim r\ut\cio[i, amzice c\ doamna Andronescu s-a con-taminat cu un soi de „sindromVanghelie”, care o `ndeamn\ s\-ioropseasc\ pe cei harnici oriinteligen]i.

Sigur c\ nu e a[a. Dar nu e nicicum afirma doamna Andronescuc`nd, pentru a-[i justifica proiectul, aspus c\ astfel `i va integra pe cei osut\ de mii de absoven]i f\r\ baca-laureat, care altfel ar r\m`ne [omeri,ar h\l\dui pe str\zi [i ar deveni vic-timele drogurilor etnobotanice. C\ci,din ceea ce a spus stimata doamn\, sesub`n]elege c\ to]i adolescen]ii care nureu[esc s\ ia bacalaureatul dau fugas\-[i cumpere etnobotanice [i apoizac prin [an]uri, cu drogul `n nar\.Sau c\ un carnet de student este unfel de sistem de protec]ie garantat`mpotriva drogurilor – fiindc\ se [tieprea bine c\ nic\ieri `n lume nuexist\ studen]i care s\ se fi drogat.

S\ ne amintim `ns\ c\ acest proiecta avut un precursor de tip capitalist,din sfera `nv\]\m`ntului privat. Evorba de domnul Vasile Burlui dinIa[i, pre[edintele Universit\]ii

Apollonia, care a anun]at c\ universi-tatea Domniei Sale e gata s\ acceptestuden]i f\r\ bacalaureat `n cadrul unuian preg\titor, cu condi]ia ca ulteriorace[tia s\ ob]in\ respectiva diplom\.Dar aici era vorba de interesul ([itupeul) privat al unei universit\]iprivate, care vrea s\ aib\ c`t maimul]i pl\titori de taxe, indiferent cum`i ob]ine [i indiferent de calitatea lorintelectual\. Era cu totul altceva.

Sau nu era? Oare tot la bani [i lainterese private s\ se reduc\ [i de-mersul doamnei Andronescu? Sau,poate, la voturi? S\-i fi trecut princap doamnei Andronescu c\, dup\ oastfel de ini]iativ\, partidul DomnieiSale va c`[tiga o sut\ de mii de vo-tan]i? C\ci, cu sau f\r\ bacalaureat,votul lor tot at`ta conteaz\. Dac\ da,a calculat gre[it. E greu de crezut c\tocmai tinerii care au picat bacalau-reatul vor avea at`ta con[tiin]\ civic\`nc`t s\ vin\ [i s\ voteze, fie [i cuPSD-ul. ~n schimb, s-ar putea ca parti-dul Domniei Sale s\ piard\ un num\rsim]itor din voturile aleg\torilor con-servatori, cei care se tem de degra-darea moravurilor „tinerilor din ziuade azi” – adic\ tocmai aleg\toriiconstan]i ai PSD-ului.

~n ultima perioad\ a circulat pe in-ternet o fotografie de la un mitingstuden]esc de protest, unde se vedea `nprim-plan un t`n\r cu o pancart\ mare.Pe pancart\ scria „Da-]i-mi bursa `na-poi!”. Chiar a[a, doamn\ Andronescu:da-]i-i bursa `napoi bietului student,dac\ tot vre-]i s\ da-]i la toat\ lumea.C\ci vede-]i ce rezultate este!

&TEO GHEOROMÂNII E DE{TEP}I

Da-]i-i bursa `napoi!

Lucian Dan Teodorovici

N-aa fost greu de g\sit. Era uniculmodel valabil, de altfel, pentru caun singur grup de indivizi s\ con-troleze cu succes (pentru ei `n[i[i,fire[te) o `ntreag\ ]ar\, vreme depeste dou\ decenii. F.S.N.-ul, adi-c\ urma[ul de drept al P.C.R.-ului,„a `nflorit“, pe baz\ de tranda-firi, `n prima jum\tate a anilor’90, transform`ndu-se `n dou\partide, actualmente denumiteP.S.D. [i P.D.-L. De[i faptul e arhi-cunoscut, sau m\car ar trebui s\fie, mul]i dintre sus]in\torii ve-hemen]i ai P.D.-L.-ului ]in s\-lnege totu[i. Iar asta chiar dac\nici m\car Partidul n-o face. Pesite-ul oficial, la sec]iunea „Isto-ric“, apar scrise, alb pe negru, ur-m\toarele: „Partidul Democrat

este succesorul Frontului Salv\riiNa]ionale“, iar la sec]iunea „Data`nfiin]\rii“, putem citi: „6 februa-rie 1990“ – adic\ data ̀ nregistr\rii`n registrul partidelor politice aFrontului Salv\rii Na]ionale.

Ceva mai precaut, P.S.D.-ul nuse revendic\ din F.S.N. Ascun-z`nd informa]iile pe dup\ urechi,pe site-ul oficial pesedi[tii mergla originile social-democra]iei dinRomânia, iar apoi, pentru c\ tre-buia spus c`te ceva [i despre pe-rioada postrevolu]ionar\, vor-besc despre istoricul [i demo-cratul P.S.D.R., de[i acesta era,`n primii ani de dup\ ’89, opusF.S.N.-ului. ~ns\ lumea, chiar da-c\ singurii care se simt m`ndri deistoria lor fesenist\ s`nt pede-li[tii, tot `i asociaz\ pe actualiioameni ai lui Ponta cu partidul

care s-a instalat la putere ime-diat dup\ Revolu]ie.

Oricum, noi vorbeam aici demodel. {i nu doar cele dou\ par-tide au contribuit la acest model,al r\sp`ndirii F.S.N.-ului `n toatecotloanele puterii [i ale opozi-]iei. Ne uit\m, spre exemplu, laTeodor Mele[canu, cel de azi,[i-l uit\m pe cel cu acela[i numede odinioar\, care s-a rupt la r`n-du-i de identitatea fesenist\, for-m`nd Alian]a pentru România [itrec`nd apoi, cu tot cu partidul,`n P.N.L. Nici alt Theodor, de ast\dat\ cu „h“ inclus, anume Sto-lojan, nu s-a l\sat ru[inat de tre-cutul fesenist, devenind pentruo vreme chiar [ef al acelora[i li-berali. E adev\rat, p`n\ la urm\matca l-a atras cu for]\, revenind`n P.D.-L. Vedem deci, f\r\ nici unefort, c\ F.S.N.-ul e `n toate ce-le. Mai ales la putere. Dar nu lip-se[te nicic`nd nici din opozi]ie.

{i totu[i, Partidul e compusdin oameni. Iar oamenii, `n spe-cial cei politici, s`nt compu[i din

pofte de m\rire. A[a `nc`t frag-mentele F.S.N.-ului au ajuns,`n prezent, s\ nu mai respectemodelul ini]ial, adic\ s\ nu semai joace doar de-a puterea [iopozi]ia, ci s\ se du[m\neasc\de-adev\ratelea. Prin urmare,modelul trebuie `mprosp\tat [ireaplicat. {i cine altcineva ar fiputut s\-l reaplice dec`t adev\-ra]ii, autodeclara]ii urma[i aiF.S.N.-ului, adic\ P.D.-L.-ul?

Asist\m la un moment isto-ric. Venind dinspre st`nga, Tra-ian B\sescu a `ncercat mai `nt`is\ inventeze [i-o dreapt\, anumeP.L.D.-ul lui Stolojan. A fost une[ec, a[a `nc`t urm\toarea mu-tare a fost aceea de a-[i muta `n-tregul partid, cel mare [i fese-nist, la dreapta. N-ar fi putut r\-m`ne ̀ ns\ f\r\ nimic la st`nga lui,nu? A[a c\ a ap\rut U.N.P.R.-ul.{i totu[i, o scen\ politic\ nu-icompus\ doar din dreapta [ist`nga. Mai e nevoie [i de ex-tremi[ti, [i de populi[ti. Ce da-c\ ei se cheam\, spunem [i noi

a[a, `ntr-o doar\, Gigi Becali [iDan Diaconescu? S`nt buni, nuconteaz\. Ah, `nc\ nu-i de-a-juns? A[a e, `nc\ nu. Trebuie oumbrel\ frumoas\ pentru to]i.S\-i zicem Mi[carea Popular\.Ceva tot lipse[te `nc\, nu-i toc-mai bun\ treaba. Pe vremuri,chiar dac\ nu candida, exista omi[care dintr-asta de intelectu-ali, care influen]a voturile [i eracapabil\ s\ scoat\ milionul deoameni `n strad\. Cum `i zicea?Alian]a Civic\, a[a. Ultima redu-t\, avem nevoie de-o nou\ Ali-an]\ Civic\. Dar nu una de ca-pul ei, nu a[a merg lucrurile. Ciuna total supus\, c\reia `i zicemNoua Republic\, doar [i-a[a toc-mai [i-a exprimat public [efulstatului dispre]ul fa]\ de repre-zentantul suprem al monarhi-ei române[ti. Noua Republic\ne rezolv\ [i „opozi]ia civic\“.

Tr\im un moment istoric –n-a fost o sc\pare c`nd am scrisasta. Doar c\ trebuie s\ fiu maiexplicit [i s\ pun un „re“ ̀ n fa]\.

Retr\im un moment istoric, cel`n care o nou\ ga[c\ de oportu-ni[ti se arunc\ din toate col]u-rile României politice asupra vi-itorului nostru, urm\rind s\ neimpun\ un prizonierat pentru `n-c\, m\car, dou\ decenii. Cum o-pozi]ia, la r`ndu-i impregnat\`nc\ de fesenismul originar, maidegrab\ urm\re[te fascinat\ a-ceast\ a doua cucerire, p\r`nd acugeta c\, la o adic\, [i oameniiei ̀ [i vor g\si un culcu[ c\ldu] ̀ nacest viitor, nu v\d nici o posi-bilitate de a evita situa]ia.

Electoratul? Din p\cate, nici a-supra noastr\, a votan]ilor, nu nemai putem v\rsa oful. P`n\ la ur-m\, democra]ia `]i ofer\ alterna-tive, a[a se iluzionau cei careau inventat-o. Sigur, ei nu erautocmai români, deci habar n-aveaude celebra [mecherie carpato-da-nubiano-pontic\. A[a c\ ce s\-imai ceri electoratului român? Lanoi, nu mai exist\ alternative.Democra]ia original\, inventat\c`ndva de Ion Iliescu, tocmai `[iatinge culmile perfec]iunii.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

Modelul F.S.N.

3 «

ordinea de zi

ROL DEINSTITU}IENA}IONAL|

Dumitru Budrala, directorul Astra Film Fest: „Festivalul a reu[its\ devin\ un eveniment cu rol de institu]ie na]ional\:promoveaz\ un segment important din cultura româneasc\,filmul documentar, [i o face de dou\zeci de ani“.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 328 » 15 – 21 octombrie 2011

ASTRA FILM FEST

Festin de film documentar:o sut\ de filme `n [ase zile

Veronica D. Niculescu

Documentarele `nscrise `n competi]ie,reprezent`nd cam jum\tate din total,s`nt `mp\r]ite `n patru sec]iuni: Inter-na]ional, Europa, România [i StudentDocs. Acestora li se adaug\ cele dinprogramele speciale: Astra Film Junior,Eco-Doc, Made in Romania, PanelDoc-Investigational, One World Roma-nia [i Panorama.

~n afara proiec]iilor de filme, vor fiexpozi]ii de fotografie, concerte, work-shop-uri [i, pentru prima dat\, o se-rie de masterclass-uri cu invita]i dinelita produc\torilor [i regizorilor defilm documentar din lume.

Patru sec]iuni, zece premii

~n privin]a filmelor intrate `n compe-ti]ie, directorul festivalului, DumitruBudrala, spune: „Selec]ia s-a f\cutdin peste 1.100 de documentare, din70 de ]\ri, `nscrise la festival. A[ vreas\ insist pe aceast\ faz\ a preg\tiriifestivalului: 1.100 de produc]ii s-au`nscris online pe site-ul festivalului, autrimis copiile filmelor la Sibiu, chiar[i din afara Europei, din Asia, Austra-lia, America de Sud [i de Nord. Prac-tic, selectarea unui film este un primc`[tig pentru regizor, o recunoa[tere,iar jum\tate din filmele prezentate `nfestival, intrate `n competi]ie, vor fijurizate de nume grele ale cinemato-grafiei europene, va fi o lupt\ acerb\pentru cele zece premii AFF Sibiu 2011“.

La sec]iunea Interna]ional, intr\ `ncompeti]ie somit\]i ale filmului docu-mentar. Unora dintre acestea, AFF le-adedicat, `n anii anteriori, programeportret. Men]ion\m filmele Pink Sarisal lui Kim Longinotto, Position Amongthe Stars de Leonard Retel Helmrich,Last Train Home al regizorului cana-dian de origine chinez\ Lixin Fan saufilmul Z32 de Avi Mograbi.

Documentare despre realit\]i dincincisprezece ]\ri europene intr\ `ncompeti]ia sec]iunii Europa, iar la sec-]iunea Student s`nt `nscrise filme dela cele mai importante [coli de film do-cumentar din Europa, [i nu numai.

O treime, române[ti

O treime din programul festivalului oreprezint\ documentarele române[ti,[ase filme fiind prezentate `n premie-r\ absolut\. Treizeci [i [ase de documen-tare române[ti vor fi prezentate `n treisec]iuni: paisprezece filme intr\ `n sec-]iunea competi]ional\ România, fiindevaluate de un juriu interna]ional, opt-sprezece ̀ n sec]iunea Made in România,o panoram\ a produc]iilor despre Ro-mânia, iar patru filme `n sec]iunea Stu-dent, acestea fiind realizate `n cadrul[colilor [i cursurilor de film documen-tar din România. Tematica este deose-bit de divers\. Printre documentarelede la AFF: Victoria, P\c\toasa Teodora,Singur acas\, o tragedie româneasc\,Dup\ Revolu]ie, Azi m\n`nc ciocolat\alb\, Regina Maria – Ultima romantic\,prima femeie modern\, Autobiografialui Nicolae Ceau[escu, Lumea v\zut\de Ion B.

Sigur c\ pasiona]ii au putut vedeadeja o parte din aceste documentare,`ns\ important\ `n festival este prezen-tarea unui tablou complet a ceea ce s-aprodus `n ultimii doi ani `n domeniu.

Directorul festivalului, Dumitru Budra-la, spune c\ „Astra Film Festival a re-u[it s\ devin\ un eveniment cu rol deinstitu]ie na]ional\: organizeaz\, pro-moveaz\ un segment important dincultura româneasc\, filmul documen-tar, [i o face de dou\zeci de ani. Ne bu-cur\m c\ anul acesta avem o sec]iuneromâneasc\ de competi]ie cu filme foar-te bune, cu [ase premiere. Tot mai mul]idocumentari[ti tineri `ndreapt\ came-ra spre realit\]ile române[ti, fac filmdespre ceea ce ne `nconjoar\, oferindun prilej de medita]ie [i analiz\ asupralumii române[ti. Cu siguran]\, existen-]a Astra Film Festival a avut un rol ca-talizator ̀ n dezvoltarea [i popularizareaacestui gen de film `n România. Dinp\cate, nu prea exist\ o pia]\ organiza-t\, distribu]ia este precar\, iar acestefilme nu prea ajung la spectatorul ro-mân, de aceea am `ncercat s\ punem`n program tot ceea ce s-a produs `nultimii doi ani. Programul festivaluluieste [i o fereastr\ pentru promovareaacestor filme `n str\in\tate“.

~n plus, vor avea loc lans\ri festive,la care spectatorii se vor putea `nt`lnicu autorii [i cu personaje din film.

Sibiu-BBC-Oprah

~n cadrul festivalului va avea loc [i o discu-]ie despre documentarul de investiga]ie,

gen pe care organizatorii AFF `l consi-der\ gre[it `n]eles [i practicat `n Ro-mânia. „Acest program va fi deschis cudocumentarul Comer]ul sexual cu co-pii, un documentar foarte nelini[titoral lui Liviu Tipuri]\, un documentaristsibian, care a f\cut o carier\ de succesla BBC Londra, fiind nominalizat lapremiul Bafta, invitat la talk-show-ul

lui Oprah Winfrey (c`]i români cunoa[-te]i c\ au fost invita]i la Oprah?)“, spu-ne Dumitru Budrala.

De asemenea, va continua programulAstra Film Junior, dedicat copiilor.

Astra Film Festival este un evenimentorganizat de Astra Film – departamental Complexului Na]ional Muzeal Astradin Sibiu – [i de Funda]ia Astra Film.

Astra Film Festival,considerat cel maiimportant eveniment dinlumea filmuluidocumentar din EuropaCentral\ [i de Est, careare loc o dat\ la doi anila Sibiu, ajunge acum laa unsprezecea edi]ie.~ntre 25 [i 30 octombrie,AFF ne propune o sut\de documentare, dintreizeci de ]\ri, filmecare reflect\ spectacolullumii contemporane,`ntr-o abunden]\ detematici [i stiluri.

Noutatea festivalului este seria de master-class-uri, creat\ `n special pentru studen]iicare vin `n num\r mare, at`t din România,dar [i din centre universitare din diferite ]\rieuropene. Trei asemenea `nt`lniri vor avealoc `n seria „Profesia de documentarist“.

Cea dint`i, „Documentarul observa]ional[i filmele lui Wang Bing“, beneficiaz\ deprezen]a regizorului Cristi Puiu. Filmul Westof the Tracks de Wang Bing, creat `n 2003 [icu o durat\ de nou\ ore, film despremoartea lent\ a unui colos industrial dinChina, despre care se spune c\ a deschis onou\ er\ `n cinematografie, va fi prezentat`n trei p\r]i, pe 25, 26, 27 octombrie, dup\ care Cristi Puiu va punctaviziunea sa despre cinema-ul observa]ional, se va face o analiz\ pe film [ise vor purta discu]ii interactive.

Celelalte dou\ masterclass-uri: „Documentarul de televiziune [i inde-pendent“, prezentator Michael Yorke, [i „Documentar [i web“, prezenta-tori Adina Br\deanu [i Michael Stewart.

MASTERCLASS CU CRISTI PUIU

Dumitru Budrala, directorul festivalului

Cristi Puiu

Alex Savitescu: „Nu am fost o genera]ie mai istea]\ dec`t cele de ast\zi,nu am m`ncat mai multe vitamine c`nd eram copii, `ns\ `ndr\znesc s\spun c\ am citit mai multe c\r]i [i c\ am avut mai mult\ curiozitate `nnoi dec`t foarte mul]i dintre tinerii bacalaurea]i din 2010 sau 2011“.

DIFEREN}E» 4

dosar

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 328 » 15 – 21 octombrie 2011

Profesorul `[i `ntreab\ studen]iicare se nimeriser\ la un semi-nar: „{ti]i cine este Iulia Timo-[enko?“. Pauza de g`ndire [iposibilul r\spuns corect alc`torva minoritari s`nt `ntre-rupte de interven]ia, jum\tate`ntrebare, jum\tate r\spuns, aunei fete de 20 de ani: „Nueste cumva din Bac\u?“. „DinBac\u?”, apuc\ s\ `ngaime,bramburit complet, omul de lacatedr\. „Da, nu e din Bac\u?Eu [tiu pe cineva acolo care senume[te a[a!“ Secven]a asta

nu este un banc. Nu e nici unfragment dintr-o proz\ scurt\[i nici un dialog dintr-o pies\de teatru contemporan\. Esteun moment c`t se poate deautentic, decupat din vre-murile `n care tr\im.

~n urm\ cu vreo 13 ani, unprofesor al genera]iei mele neb\tea obrazul la ore, dac\ nu[tiam cine a fondat ziarul„Universul” sau care au fostispr\vile lui Pamfil {eicaru.Culmea, de cele mai multe ori,le cam [tiam. Nu am fost o

genera]ie mai istea]\ dec`t celede ast\zi, nu am m`ncat maimulte vitamine c`nd eram co-pii, `ns\ `ndr\znesc s\ spun c\am citit mai multe c\r]i [i c\am avut mai mult\ curiozitate`n noi dec`t foarte mul]i dintretinerii bacalaurea]i din 2010sau 2011.

~ntr-un fel, nu pot s\-i `n]elegpe oamenii \[tia. Altfel, pot s\ lepl̀ng pu]in de mil\. Cum s\ te maipricepi la ceva, s\ ai o minimal\cultur\ general\, c`nd zumze-tul continuu al televizoarelor [i

Internetului `]i propun modelede carton [i pove[ti de via]\fabricate `n laboratoarele demontat silicoane? Tr\im `nepoca [tirilor syndicated:diminea]\ la prima or\, tabloi-dul `ncarc\ pe site ]`]ele goale[i filosofia crea]\ a purt\toareilor (eventual, `n format 3D); dup\r\s\ritul soarelui, apare [i edi]iaprint, unde po]i admira, bidi-mensional, „story”-ul cu care ais\-]i `nvele[ti, apoi, borcanul cu za-cusc\ din c\min; dup\-amiaza [iseara, telecolorul preia „subiectul”,aduc`nd-o pe purt\toarea s`nilordin ziar `n platourile emisiunilor,unde `[i d\ karma pe fa]\ [imai propune c`teva idei desprevia]\ [i nemurirea cauciucului.

Este noaptea t`rziu, iar peecranul televizorului meu se

deruleaz\, `n reluare, emisiu-nea lui Botezatu, aia cu mane-chine care viseaz\, dac\ nu lapodiumul din Milano, m\car lao [tire de coloan\ `ntr-untabloid. Pa[a chilo]ilor româ-ne[ti le face grase, ur`te [i c`te[i mai c`te. Fetele alea de 20de ani tac [i suspin\, poate i-otrece idolului lor sup\rarea. Eimaginea perfect\ a celor careviseaz\ la o via]\ de carton. Acelor care cred c\ MirceaBadea face jurnalism ori c\Radu Moraru e un respectabilom de pres\ din Românica. {i

ce dovad\ mai bun\ poate fipentru starea asta de fapt,dac\ nu tirul de `njur\turi cucare cei doi au umplut, zileletrecute, spa]iul virtual?

Nu [tiu dac\ studenta aaflat, p`n\ la urm\, cine estemadam Timo[enko. A[ fioarecum surprins s\ nureu[easc\, m\car pentru c\tabloidele au dat poze cusus]in\toarele cauzei sale,m\r[\luind topless pe str\zi`ntru sus]inerea sa. Nu, nu pestr\zile din Bac\u.

LA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCU

Ce-]i mai place pu[c\ria,madam Timo[enko!

FILE DIN ISTORIA BENZII DESENATE

Banda desenat\ sematurizeaz\ cu „Pilote“

Drago[ Cojocaru

Cei 30 de „ani «Pilote»“ au `nsemnato perioad\ `n care s-aa dat und\ verdeoric\rei `ndr\zneli artistice [i editoria-le, oric\rui experiment posibil, ani `ncare aveau s\ apar\ cele mai cunoscu-te serii, aveau s\ se lanseze numele ce-le mai mari [i `n care scenari[tii [i au-torii de BD aveau s\ `[i c`[tige statutulde autori, `ncet`nd a mai fi doar sim-pli angaja]i ai unor studiouri.

Aceast\ perioad\ de glorie a BD-uluieuropean avea s\ `nceap\ undeva spresf`r[itul anului 1958 c`nd [ase oamenide pres\ [i band\ desenat\ din Fran-]a au luat hot\r`rea de a crea un peri-odic, un soi de „Paris Match“ pentrucei mici `n paginile c\ruia benzile de-senate s\ se amestece cu marile subiec-te de actualitate. Cei [ase erau Ray-mond Joly, François Clauteaux, JeanHébrard [i trei lucr\tori ai BD-ului:scenaristul Jean-Michel Charlier, de-senatorul Albert Uderzo [i scenaris-tul René Goscinny. Ultimii trei erauto]i „transfugi“ de la marea revist\ bel-gian\ „Spirou“ unde Charlier crease se-ria Buck Danny, iar Goscinny [i Uderzo,care se cunoscuser\ `n 1951, lucrase-r\ `mpreun\ pentru Tintin (erau dejaautorii unor serii de mai mic succes).

Cei trei autori plus Jean Hébrard au`nfiin]at companiile Edipresse [i Edi-france `n 1955, iar patru ani mai t`rziuse lansau `n aventura „Pilote“. Dup\mai multe proiecte [i numere pilot, e-chipa redac]ional\ (`n cadrul c\reiaCharlier avea s\ fie numit redactor-[ef)a descoperit formula de baz\ a acesteiviitoare reviste c\reia i se f\cea deja

reclam\ la radio. Ce lipsea era doar unerou emblematic pentru aceast\ nou\ini]iativ\ editorial\. Iar acesta avea s\fie... vulpoiul Renart, la ale c\rui aven-turi se `nh\maser\ deja duo-ul Gos-cinny-Uderzo. Fals start: mai exista oband\ desenat\ similar\! Trebuie g\-sit altceva. Iar acel altceva avea s\ senumeasc\ Asterix!

Primul num\r „Pilote“:un real succes

~nc\ de la primul num\r, care avea s\ias\ pe pia]\ `n octombrie 1959, „Pi-lote“ se deosebea de „concuren]\“: re-alizatorii optaser\ pentru un formatmare, pe copert\ trona o poz\ cu un nu-meros colectiv redac]ional (era fals,fiecare din redac]ie adusese [i amiciis\ pozeze pentru a da impresia unei e-chipe mari), iar sumarul combina ar-ticole pe diverse subiecte, jocuri, uninterviu cu un mare fotbalist al zilei [iBD. Banda desenat\ nu era majoritar\,dar ocupa un loc important. Debutau a-cum serii noi – Asterix, Barbe-Rouge deCharlier [i Hobinon [i Tanguy et La-verdure de Charlier [i Uderzo careaveau s\ devin\ bestseller-uri `n aniiurm\tori. Iar primul num\r avea s\ fieun succes: p`n\ la sf`r[itul zilei de 29octombrie aveau s\ se v`nd\ nu maipu]in de 300.000 de exemplare.

~n anul care avea s\ urmeze, „Pi-lote“ [i-a consolidat pozi]ia de exce-lent\ revist\ pentru tineri, men]in`ndacel sumar `n care BD-ul se amestecacu articole. ~n ciuda succesului `ns\,revista are cheltuieli mari, unii finan-]atori se retrag, distribuitorii `nt`rzie

Perioada 1959-1989, cea `n care aap\rut `n Fran]a legendara revist\„Pilote“, reprezint\ pentru mul]i „cei30 de ani glorio[i ai benzii desenate“,trei decenii `n care t`n\ra art\ a noua,n\scut\ la `nceput de secol [i care

abia se scutura de jugul importuriloramericane pentru a intra `n faza eifranco-belgian\, atingea v`rstamaturit\]ii artistice `n Europa,`ncep`nd s\ vorbeasc\ [i pe `n]elesulfo[tilor mici cititori deveni]i adul]i.

Uderzo, Charlier [i Goscinny

5 «

dosar30 DE ANI DE „PILOTE“

Drago[ Cojocaru: „Cei 30 de ani de «Pilote» au `nsemnat operioad\ `n care s-a dat und\ verde oric\rei `ndr\zneli artistice[i editoriale, ani `n care aveau s\ apar\ cele mai cunoscute serii[i aveau s\ se lanseze numele cele mai mari“.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 328 » 15 – 21 octombrie 2011

pl\]ile, iar falimentul `ncepe s\ `[i aratecol]ii. Va fi salvat\ de Editura Dargaud.

Cu ajutorul acestui nou editor de-dicat benzii desenate, „Pilote“ a con-tinuat s\ creasc\, iar BD-ul a `nceputs\ capete o tot mai mare importan]\ ̀ neconomia sumarului, mai ales cu Gos-cinny [i Charlier pe postde redactori-[efi. S-au lan-sat serii noi [i de mare suc-ces, au continuat seriile de-ja `ncepute, `n jurul redac-]iei s-a format `ncet-`nceto adev\rat\ pepinier\ demari autori de BD precumGotlib, Mandryka, Claire Bre-tcher, Tardi, Alexis, Christin[i Mezieres, Jean Giraud-Moebius, Phillipe Druillet,Greg etc. Multe dintre nume-le mari ale celei de a nouaarte aveau s\ fac\ primii pa[i`n meserie `n paginile „jurna-lului lui Asterix [i Obelix“.Spre sf`r[itul anilor ’60, tonulrevistei tinde s\ se maturizezeodat\ cu cititorii s\i – umoruldevine tot mai adult, apar uneleserii (precum Légendes d’Au-jourd’hui de Christin [i Bilal)cu teme sociale [i politice.

Aceast\ tendin]\ avea s\ du-c\ la o criz\ serioas\ chiar la`nceputul anilor ’70 c`nd mul]iautori au ajuns la concluzia c\„Pilote“ a devenit prea mic [i re-strictiv pentru inten]iile lor artis-tice. Mul]i au plecat pentru a for-ma noi reviste care au r\mas [i ele`n istorie („Hara-Kiri“, „Charlie Heb-do“, „L’Écho des Savanes“, „MetalHurlant“), spre marea sup\rare alui René Goscinny care, `n scurt\vreme, s-a retras. Revista a deve-nit lunar, noi autori s-au ad\ugatcelor loiali, au `nceput s\ fie pu-blica]i autori str\ini (printre carecelebrul Hugo Pratt). V`nz\rile

au `nceput din nou s\ creasc\ pentrua sc\dea `n anii ’80.

Dup\ o fructuoas\ carier\ ̀ n care a mar-cat enorm banda desenat\, „Pilote“ [i-adat ob[tescul sf`r[it `n octombrie 1989,dar numere speciale, tematice au conti-nuat

s\ `[i fac\ din c`nd `n c`nd apari]ia pepia]\. „R\ul“ `ns\ fusese deja f\cut: prin„Pilote“, BD-ul trecuse la v`rsta adult\,iar o nou\ genera]ie de vedete se pre-g\tea s\ intre `n scen\.

A fi un regizor americanfoarte respectat nu este deajuns pentru DarrenAronofsky – el este [i unautor (scenarist) de band\desenat\. Dup\ marele

succes critic [i financiar al luiBlack Swan, regizorul `[i vapune semn\tura pe maimulte proiecte: Hobogoblin,un pilot pentru o serie HBOdespre un grup de magicieni

[i escroci care `l `nfrunt\ peHitler) un film horror,XOXO, pe care `l va produce[i un film de mega-buget(100 de milioane de dolari),Noah/Noe, care l-ar putea

avea pe Christian Bale `nrolul titular.

~nainte de film `ns\,banda desenat\ Noe,realizat\ de echipaAronofsky – Ari Handel(scenariu) [i Niko Henrichon(desen) –, a fost lansat\ deEditura Le Lombard [i `nFran]a, pe 7 octombrie.Primul volum dintr-o seriede patru, Noe propunecititorilor o relectur\ amitului biblic `n cheie dark-fantasy.

Nu e prima oar\ c`ndDarren Aronofsky (care, la13 ani, a c`[tigat un premiuONU cu un poem despresf`r[itul lumii v\zut prin ochiilui Noe) `[i face filmele `nt`isub form\ de roman grafic;c`nd proiectul The Fountains-a pr\bu[it odat\ cuplecarea vedetelor BradPitt/Cate Blanchett,Aronofsky l-a convins pepictorul Kent Williams s\ `i

adapteze scenariul subforma unei impresionantebenzi desenate, publicate `n2005.

Al doilea tat\ al luiAsterix a predat[tafeta

Co-creatorul celebruluipersonaj de BD, AlbertUderzo, a anun]at la sf`r[itullunii septembrie c\ iese, `nsf`r[it, la pensie, la 84 deani, dar c\ a g\sit destuiautori demni de a-i fisuccesori.

La doar o zi dup\ ceEditura Hachette anun]a c\seria Asterix a atins cifra de350 de milioane de albumev`ndute `n `ntreaga lume,Uderzo a declarat public c\„e pu]in obosit“ dup\ 52 deani de munc\ pe altarul BD[i c\ este timpul ca seria s\fie continuat\ de al]i autori.Uderzo scrie [i deseneaz\

singur albumele cu Asterixdin 1977, de la moarteapartenerului s\u, RenéGoscinny. Nu se [tie `nc\care vor fi autorii care se vor`ncumeta s\ realizeze, deacum `nainte, o serie de unasemenea succes.

Nu e prima oar\ c`nd `nlumea BD-ului european,mai pu]in industrializat\dec`t cea american\, [tafetatrece de la creatorii uneiserii la o nou\ echip\. Blake[i Mortimer a continuat cumare succes [i dup\ decesullui Edgar Jacobs, iar pentrucelebrul Corto Maltese al luiPratt se caut\ `nc\ un autorcapabil s\ continue seria(deja s-au f\cut mai multe`ncerc\ri despre care s-avorbit `n presa despecialitate, dar care nu aufost f\cute publice). DoarHerge, t\ticul lui Tintin, ainterzis ca opera sa s\ fiecontinuat\ de altcineva.

BD NEWS: DARREN ARONOFSKY, VERSIUNEA ROMAN GRAFIC

RENÉ GOSCINNY, REGELE COMEDIEI {I „MESERIA PENTRU IMBECILI“

Noe, desenat de Darren Aronofsky

„A fost pentru banda desenat\ ceea ce esteturnul Eiffel pentru Paris, ceea ce este Balzacpentru romanul francez, `ntr-un singurcuv`nt ceea ce este Obelix pentru Asterix“,scria „Le Monde“ pe 8 noiembrie 1977,c`nd René Goscinny `nceta din via]\, `n plin\glorie, la numai 51 de ani. Un deces care afost consemnat de `ntreaga pres\ ca o clip\de doliu na]ional `n `ntreaga Galie.

C`t de important a fost Goscinny pentru BD se poate vedea cu u[urin]\ `nuluitoarea popularitate a eroilor s\i, `n tirajele de sute de milioane v`ndute `n `n-treaga lume. Mai mult dec`t at`t, René a fost un scenarist umoristic genial (tradus`n 107 limbi) care a revolu]ionat BD-ul [i care a dat titlul de noble]e meserieide scenarist. Opera lui [i-a l\sat marca asupra culturii populare franceze, ]ar\ `ncare ve]i `nt`lni deseori, `n conversa]iile de zi cu zi, expresii (precum „vreau s\fiu calif `n locul califului“) extrase direct din albumele realizate de acesta. Nu ede mirare c\ vreo 20 de str\zi din Fran]a `i poart\ azi numele.

Goscinny a ajuns un reprezentant al culturii franceze `n lume `n ciuda faptu-lui c\ se n\scuse (`n 1926) `ntr-o familie de evrei emigran]i din Polonia [i c\ `[ipetrecuse copil\ria `n America de Sud. C`nd s-a `ntors `n Fran]a, `n 1951, a`nceput prin a desena, at`t pentru agen]ii de publicitate, c`t [i pentru reviste deBD. S-a `ndreptat `ns\ repede spre scrierea de texte pentru BD, „meserie“foarte pu]in respectat\ pe atunci, un scenarist fiind considerat doar un simpluacolit al desenatorului [i pl\tit `n consecin]\.

„C`nd mi s-a spus c\ meseria de scenarist e la `ndem`na oric\rui imbecil am[tiut c\ mi-am g\sit calea `n via]\“, povestea, mai t`rziu, Goscinny.

René Goscinny avea s\ creeze o mul]ime de personaje, peste care troneaz\Asterix [i Obelix (cu Uderzo) [i vizirul Iznogoud (cu Tabary), f\r\ a uita c\ a fost[i principalul scenarist al seriei Lucky Luke, `mpreun\ cu Morris. Un Dic]ionarGoscinny, publicat `n 2003, identific\ nu mai pu]in de 2.120 de personajer\s\rite din fertila lui imagina]ie. Iar succesul gigantic al lui Asterix a f\cut cabanda desenat\ s\ treac\ de la statutul de „produc]ie pentru copii“ la cel deart\ serioas\...

Ca director la „Pilote“, el a [tiut s\ se `nconjoare numai de mari talente(Cabu, Reiser, Gotlib, Bretécher, Mandryka, Druillet, Tardi, Giraud, Mézières,F’Murr, Fred, Bilal etc.), ale c\ror cariere le-a ajutat s\ demareze. La fel ca mul]ial]ii de la „Pilote“, `[i vedea regulat caricatura publicat\ `n propria lui revist\ [iera, de asemenea, personaj important `n seria Achille Talon a lui Greg.

~n ultima parte a vie]ii, regele trist al comediei avea s\ vad\ cum mul]i din-tre colaboratorii s\i aveau s\ se desprind\ de „Pilote“ (pentru a forma alte re-viste importante), avea s\ tr\iasc\ o dureroas\ desp\r]ire de Morris, desena-torul lui Lucky Luke, iar `n 1977 avea s\ intre `ntr-un violent conflict cu editorulGeorges Dargaud pentru o chestiune de drepturi de autor.Asterix face reclam\ primului num\r al „Pilote“

Poetul, dramaturgul [i jurnalistul Matei Vi[niec ne surprinde cu un roman despre delirul mediatic al epocii noastre.UN NOU ROMAN

» 6

avanpremier\

– Fragment –

Declara]ie de Inten]ie a {obolanilorc\tre Specia Uman\

Noi, [obolanii, ca specie dotat\ cu ra-]iune, dorim s\ intr\m `n comunicarecu omul. Noi `l `nso]im pe om de foar-te mult\ vreme, `nc\ din epoca numit\preistorie. ~n acel moment, de altfel,speciile noastre s-au separat apuc`ndpe drumuri diferite, chiar divergente.Omul a evoluat `n spiritul individua-lismului absolut, `n sensul c\ fiecareindivid hominid s-a dotat cu propriuls\u creier. Noi, [obolanii, am ales oalt\ cale sugerat\ de natur\, mai pre-cis cea a creierului unic pentru toat\specia. ~n ciuda diferen]elor fundamen-tale dintre noi [i om, noi credem to-tu[i `n [ansa intr\rii `ntr-un dialog.

Dat\ fiind capacitatea noastr\ de ara]iona, noi ne putem compara acumcu omul. {i consider\m c\ scenariul

creierului individual a fost o catastro-f\ pentru planet\. La ce serve[te, defapt, ca fiecare individ s\ aib\ propriuls\u creier, propria sa capacitate de ju-decat\, propriile sale emo]ii [i propriasa evolu]ie? La nimic, iat\ r\spunsulnostru. Indivizii de tip hominid nu `n-ceteaz\, de c`nd au ales aceast\ cale,s\ se ucid\ ̀ ntre ei [i s\ extermine [i ce-lelalte forme de via]\ de pe planet\.Noi `i propunem prin urmare omuluis\ reflecteze mai serios la avantajelecreierului unic [i comun pentru toat\specia. Creierul comun evit\ f\r`mi]a-rea emo]ional\ [i comportamental\.Un creier unic [i comun `ntregii speciieste expresia `ns\[i a ra]ionalit\]ii. Unsingur centru de emo]ii pentru to]iindivizii, un singur centru de tratarea informa]iei, un singur centru de de-cizie privind supravie]uirea speciei...iat\ singura manier\ de a evita risipaexisten]ial\, ontologic\ [i metafizic\.

Noi, [obolanii, s`ntem convin[i c\modelul nostru este singurul suscep-tibil s\ conserve via]a pe p\m`nt [i ̀ n u-nivers `n general. Un singur centru alpl\cerii, dar milioane de receptacoleale acelora[i pulsiuni, un singur vis pen-tru miloane de specimene care dorm:iat\ doar c`teva avantaje gigantice `nslujba prezerv\rii vie]ii. ~n timp ce omulse epuizeaz\ prin multiplicarea viciilorsale [i a surselor sale de nefericire, noi,[obolanii, printr-un efort colectiv tacit,am creat matricea ideal\ a existen]ei.

~n Evul Mediu ni[te povestitori ma-cabri au inventat mitul Ghemului Re-

gal de {obolani. Dac\ ar fi s\ le d\mcrezare, un ghem regal de [obolani arfi un fel de colonie gigantic\ de sute sauchiar de mii de [obolani lega]i `ntre eiprin cozile lor [i deci obliga]i s\ tr\ias-c\ ̀ mpreun\. Imagine sinistr\, chiar mor-bid\, `ntruc`t aceste gheme de [obo-lani erau asociate de asemenea cu i-deea de murd\rie [i de excrement, ca[i cum cozile [obolanilor ar fi fost su-date `ntre ele prin solidificarea noro-iului `n care tr\iau [obolanii sau amateriilor lor fecale. Este uluitor ce aputut s\-[i imagineze omul `n privin-]a noastr\, este uluitor ce ne atribuieuneori omul ca tr\s\tur\ negativ\ [idefect.

Dar metafora ghemului regal de [o-bolani merit\ totu[i re]inut\... Adev\-ratul ghem regal este creierul nostruunic, n\scut din conexiunile `n num\rinfinit pe care am [tiut s\ le cre\m `n-tre centrii no[tri nervo[i individuali`n decursul lungii noastre istorii.

Printre avantajele creierului unic:el nu dezvolt\ nici o form\ de fric\ saude angoas\ `n fa]a mor]ii, nu se proiec-teaz\ `n persoana niciunei divinit\]i[i conserv\ sut\ la sut\ memoria noa-str\ comun\. Creierul unic pentru o ̀ n-treag\ specie nu este niciodat\ agresiv.De re]inut [i acest aspect. Voi, oame-nii, s`nte]i ̀ n cea mai bun\ pozi]ie pen-tru a constata c\, `n ciuda `nd`rjirii cucare ne-a]i v`nat [i exterminat, specianoastr\ nu a dezvoltat nici o form\ deur\ fa]\ de specia voastr\, nici o form\de violen]\ sau de instinct de r\zbunare.

Creierul nostru comun nu con-]ine, este limpede, ingre-dientele violen]ei [i aleagresivit\]ii.

Un creier comun mai`nseamn\ reducerea laneant a oric\rui reflexlegat de politic\, sau, da-c\ vre]i, `nseamn\ era-dicarea oric\rei nevoipoten]iale de accesarela acest tip de activita-te. Prin natura sa, cre-ierul comun al specieieste sublimarea `ns\[ia ideii de organizare so-cial\. Raporturile din-tre indivizi [i creierulcomun s`nt de o clari-tate [i de o sinceritatecare nu las\ nici un locmanipul\rii unora dec\tre al]ii, sau ideii deambi]ie personal\. Ni-meni nu dore[te deci s\se ridice deasupra alto-ra atunci c`nd face partedintr-o specie cu creiercomun.

Alte avantaje: chiardac\ durerea r\m`ne unavatar individual, ea estemai u[or de suportat, dat fiind c\ ges-tiunea durerii se face prin creierul co-mun care joac\ [i rolul de vindec\toruniversal centralizat; creierul comuneste, pe de alt\ parte, incompatibil cuideea de proprietate [i avari]ie (ceeace comunismul nu a reu[it la voi, laoameni, a reu[it la noi, la [obolani, prinpunerea `n comun, `ntr-un mod orga-nic, a neuronilor no[tri [i a materieinoastre cenu[ii).

Noi mai avem, de asemenea, un cutotul alt raport fa]\ de timp, fa]\ depl\cere [i fa]\ de crea]ie. Timpul numai este o dimensiune existen]ial\ `n-durat\, el devine un pur spectacol alduratei. ~n ce prive[te domeniul pl\-cerii, afla]i c\ noi urm\rim de mult\vreme evolu]ia (sau mai degrab\ in-volu]ia) voastr\, [i s`ntem stupefia]i demecanismul adoptat de voi, `n virtuteac\ruia orice pl\cere implic\ o suferin-]\ (iar uneori pl\cerea unora implic\suferin]a altora). Z\u, camarazi uma-noizi [i semeni ai no[tri, trebuie s\ `n-cerca]i creierul unic pentru a `n]elegesensul pl\cerii intense gustat\ efectiv`n comun. Iar `n ce prive[te crea]ia ar-tistic\, afla]i c\ [i noi s`ntem ata[a]ide ea, dar nu sub forma unei multipli-c\ri la infinit a obiectelor inutile. Noiavem un singur ochi creator, care sedeschide ori de c`te ori sim]im nevoiadialogului cu impulsul artistic. C`ndochiul se deschide, ceea ce capteaz\el devine mesaj artistic unic, form\

de voluptate ab-solut\. C`nd ochiul se re`n-chide, crea]ia este [tears\ imediat [imemoria noastr\ comun\ r\m`ne ast-fel liber\ pentru o nou\ aventur\. ~nfelul acesta evit\m orice acumularede tip muzeistic, nu avem nevoie dearhive [i nici de confrunt\ri valorice.Ochiul crea]iei `[i deschide pleoapelede dou\ sau de trei ori pe an, ne hr\-ne[te pe to]i cu emo]ie [i apoi ne eli-bereaz\. Via]a noastr\ nu este deci pa-razitat\ de construc]ii sau idei inutile.Muzeele noastre s`nt neuronii no[tricomuni, iar fiecare membru al specieiresimte exact aceea[i cantitate de pl\-cere `n fa]a unei experien]e artistice.

Ar mai trebui s\ v\ preciz\m unlucru: `n momentul c`nd am decis s\v\ contact\m proiect`nd direct `n cre-ierul unora dintre oameni propuneri-le noastre, am ales printre voi cam osut\ de creiere care, `ntr-un fel sau al-tul, ̀ ncepuser\ s\ func]ioneze ̀ n spiri-tul unui dezgust total fa]\ de speciauman\, fa]\ de informa]ie [i fa]\ decrea]ia artistic\. Ne-am proiectat, deexemplu, g`ndurile `n creierul unui omcare [i-a luat `nc\ din copil\rie obice-iul de a scrie poeme [i de a le [tergeimediat. Acest om t`n\r, jurnalist deprofesie, ni s-a p\rut foarte apropiatde modul `n care concepem noi `n[i-ne poezia [i emo]ia artistic\.

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din cel mairecent roman al lui MateiVi[niec, Dezordinea pre-ventiv\, care va ap\rea`n cur`nd `n colec]ia„Proz\“ a Editurii CarteaRomâneasc\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 328 » 15 – 21 octombrie 2011

Matei Vi[niec –Dezordinea preventiv\

7 «

avanpremier\MATEI VI{NIEC Este un romancier care nu se gr\be[te, dar care scrie proz\

cu aceea[i pasiune cu care a scris poezie [i teatru.

Am mai contactat [i o alt\ persoa-n\, tot un jurnalist, al c\rui dezgust fa-]\ de modul `n care `[i exercita mese-ria devenise compatibil cu viziuneanoastr\ asupra informa]iei. Din nefe-ricire, acest domn, care `ntre]inea dealtfel rela]ii de prietenie cu noi [i `n-cerca s\ intre `n dialog direct cu uniimembri ai speciei noastre, acestdomn deci s-a sinucis. S`ntem deci `nm\sur\ s\ recenz\m prima sinucide-re printre oameni din motive de dez-gust metafizic pur. Aceast\ nou\ for-m\ de dezgust vorbe[te de la sine de-spre impasul `n care a ajuns rasa uma-n\, precum [i despre parcursul s\u de-venit o calamitate. Sinuciderea aces-tui om care `n]elesese totul a devenitpentru noi un simbol `ntruc`t el `ncer-ca s\ se apropie de creierul nostru co-mun sper`nd s\ g\seasc\ `n el o sal-vare pentru om [i planet\. Ne afl\mdeci `ntr-un moment de r\scruce, con-sider\m c\ aceast\ sinucidere deschi-de o nou\ pagin\ `n istoria con[tienti-z\rii e[ecului uman de c\tre om. Noisalut\m acest lucru, faptul c\ `n sf`r-[it omul este pe cale s\ `n]eleag\ to-tu[i ceva, [i anume c\ singura solu]iela problemele sale, la mizeria sa me-tafizic\ [i la murd\ria sa moral\, estecreierul comun...

Pe de alt\ parte, noi ne d\m sea-ma c\ explicarea modelului nostru [ia eficacit\]ii sale nu este un lucru u-[or. Din acest motiv, `n loc de explica-]ie, v-am propus s\ punem la dispozi-]ie serviciile noastre. ~n felul acestave]i putea medita ceva mai ad`nc laideea de similitudine, ve]i `n]elege c\noi, [obolanii, s`ntem semenii vo[tri,la fel ca [i celelalte specii existente peaceast\ planet\.

Noi s`ntem deci `n m\sur\ s\ v\facem s\ avansa]i u[or, `ncet dar si-gur, spre modelul creierului comunpentru `ntreaga voastr\ specie. Ave]itoate [ansele de reu[it\ dat fiind c\,dup\ calculele noastre, 30% dintre voiresimt deja aceast\ senza]ie de dez-gust metafizic evocat\ mai sus.

{i de fapt voi a]i `nceput deja s\ fa-ce]i ni[te mici pa[i `n direc]ia creieru-lui unic prin creea ce numi]i globali-zare, concept destul de nebulos pen-tru moment, dar mai ales prin gestiu-nea informa]iei exclusiv pe baz\ de i-magine [i `ntr-o manier\ centralizat\.Faptul c\ informa]ia este `n prezentconcentrat\ doar `n c`teva redac]iiplanetare care practic\ aceea[i ierar-hie a [tirilor este un imens progres.Din acest motiv esen]ial ne-am adre-sat cu prioritate unor jurnali[ti `nmomentul `n care am decis s\ lu\mcontactul cu specia uman\, [i am su-gerat organizarea acestui summit debun\ vecin\tate global\.

Semnat: Creierul comun al [obo-lanilor.

41.

Cel pu]in c`teva mari [antiere ale dez-ordinii preventive se profileaz\ la ori-zont pentru viitoarele dou\ decenii.Vom avea nevoie deci de oameni dis-pu[i s\ lucreze `n aceste zone ale lumiide unde ne vom hr\ni cu to]ii. Da, pu-tem deja `nlocui cuv`ntul informa]ie

cu termenul hran\. Ca [i hrana, infor-ma]ia este un moment de emo]ie (nu neextaziem deseori `n fa]a unui fel dem`ncare atunci c`nd papilele noastregustative exult\?). Ca [i hrana, informa-]ia este un moment de convivialitate(ni se `nt`mpl\ s\ lu\m masa [i singuri,dar e mult mai pl\cut s\ o iei cu prie-teni sau `n familie). Pe viitor va trebuis\ ne construim astfel jurnalele televi-zate `nc`t oamenii s\-[i doreasc\ s\ levad\ `mpreun\, ca atunci c`nd urm\-resc meciurile de fotbal sau diverse fil-me: vizionarea ̀ n comun provoac\ dia-log, comentarii, pe scurt, socializare. Ca[i hrana, informa]ia creeaz\ o depen-den]\, omul m\n`nc\ de trei ori pe ziiar `ntre mese mai ron]\ie ceva, c`te unfruct sau c`te o gustare. Majoritatea ma-sei noastre de consumatori de infor-ma]ie are deja reflexul de a se hr\ni cuinforma]ie, `ntr-un mod mai consis-tent, diminea]a, la pr`nz [i seara, pre-cum [i `n orice moment al zilei, dar maipe fug\, c`nd i se face poft\.

~n ce prive[te marile [antiere plane-tare ale dezordinii. Ele s`nt distribuite`n mod relativ egal pe cele cinci con-tinente precum [i pe cele dou\ emis-fere simbolice ale globului (nordul [isudul). O enorm\ destabilizare uman\,social\ [i cultural\ se anun]\ `n Mexic,unde statul va fi tot mai cangrenat dere]elele de narcotrafican]i. ~ntre 2006[i 2011 violen]a pe acest [antier al dez-ordinii a provocat 40.000 de mor]i, iarfocarul se va extinde treptat [i `n sudulStatelor Unite. Aten]ia lumii se va de-plasa deci, `n deceniul viitor, dinspreIrak [i Afganistan spre grani]a dintreAmerica latin\ [i Statele Unite.

Un alt [antier promi]\tor este Pakis-tanul, unii exper]i l-au numit `nc\ dela sf`r[itul deceniului trecut drept „bu-toiul cu pulbere“ al planetei. Venireala putere a talibanilor `n Pakistan [imai ales faptul c\ vor avea `n dotarebomba atomic\ reprezint\ pentru noiun gigantic rezervor de hran\ media-tic\, din acest filon vom scoate mii dereportaje, milioane de minute de emo-]ie, 50% din angoasa viitorului `[i vaavea sursa `n acest subiect.

Revolu]iile din 2011 din lumea ara-b\, culminate cu c\derea lui Gaddafi`n Libia [i cu r\zboiul civil din Siria,ne-au deschis [i ele perspective subli-me, mai ales c\ experien]a democra-]iei `n Maghreb are loc la frontiera cuEuropa, iar aceasta din urm\ va `nca-sa `ntr-un fel sau altul toate [ocurile

istorice ale marelui s\u vecin, lumeamusulman\. Europa ̀ nc\ nu [tie, dar fu-ziunea ei cu islamul [i, `n paralel, oc-cidentalizarea lumii musulmane s`ntcele dou\ mari fenomene contradicto-rii [i ireversibile ale acestui secol, unadev\rat spectacol socio-uman [i so-cio-cultural din care nu vor lipsi epi-soade violente.

~n paralel, vom urm\ri evolu]ia al-tor [antiere ale dezordinii preventi-ve, dar mai mult de ordin spiritual [imoral, cum ar fi epuizarea treptat\ aputerii de atrac]ie a democra]iei occi-dentale [i revenirea `n prim-planul pe-isajului politic a curentelor religioa-se. ~nc\ de prin 2012 [i 2013 transfor-marea democra]iei `n mascarad\ eraevident\ `n unele ]\ri europene. ~n]\rile Europei de r\s\rit vom urm\rispectacolul incredibil al alian]elordintre biseric\, mafie [i putere. ~nc\de la sf`r[itul deceniului trecut taliba-nizarea spiritual\ a acestei zone a fostevident\, la reuniunile politice au `n-ceput s\ apar\ reprezentan]i ai bise-ricii, `n limbajul politic au `nceput s\fie tot mai frecvente referin]ele la bi-blie [i la Dumnezeu, nici un om poli-tic nu a mai `ndr\znit s\ se declareateu... Vom urm\ri deci, `n urm\torii20 de ani, cum religiile vor recuperateritoriul pierdut din Evul Mediu [ide dinaintea revolu]iei franceze. Adap-tarea religiei la globalizare [i moder-nitate, precum [i revenirea Inchizi]iei`n plin secol XXI vor fi dou\ teme cul-tural-polemice de o mare intensitate,din care vom hr\ni milioane de ascul-t\tori, telespectatori [i consumatoride pres\.

{i mai fascinant va fi `ns\ [antie-rul deschis de dezastrele ecologice aleviitoarelor decenii [i de muta]iile ge-netice. Transformarea omului `ntr-unmonstru al consumului, sau mai binezis `ntr-un mutant, va fi o surs\ de de-zordine susceptibil\ s\ ne furnizezematerie mediatic\ pentru cel pu]injum\tate de secol. Cu at`t mai multcu c`t, pentru prima dat\, omul-mutantva intra `n dialog cu alte fiin]e-mu-tante pe care le va descoperi cu stu-poare pe planet\. Primul pact ecolo-gic semnat `ntre om [i animal va fi uneveniment de o amploare spectacu-lar\ considerabil\.

(Agen]ia mediatic\ DP. Documentintern. Grad de confiden]ialitate AAA.

Surs\: Sicklyleaks.)

Cunoscut `n anii ‘80 ca poet, mai t`rziu ca dramaturg, Matei Vi[niec`ncepe s\-[i publice `n ultimii ani [i romanele. Cafeneaua Pas-Parol,primul s\u roman scris `n 1983, a ap\rut abia dup\ c\dereacomunismului. Un alt roman, scris de autor imediat dup\ instalarea sala Paris, `n 1987, Domnul K. eliberat, a fost publicat `n 2010. MateiVi[niec este un romancier care nu se gr\be[te, dar care scrie proz\ cuaceea[i pasiune cu care a scris poezie [i teatru. Romanul s\u publicat`n 2009, Sindromul de panic\ `n Ora[ul Luminilor a fost extrem debine primit de critic\ [i recompensat cu premiul revistei „Observatorulcultural“. Acum, poetul, dramaturgul [i jurnalistul Matei Vi[niec nesurprinde cu un roman despre delirul mediatic al epocii noastre. Nimicmai normal, `ns\, tr\ind `ntre dou\ culturi [i `ntre dou\ ]\ri, `ntrelimba român\ [i limba francez\, Matei Vi[niec este `n primul r`nd unobservator atent al aventurii umane, al spectacolului social [i alcontradic]iilor care ne hr\nesc fiin]a.

AUTORUL {I CARTEA

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 328 » 15 – 21 octombrie 2011

„Buc\t\ria româneasc\ se pierde. Se pierde pentru c\, `ngeneral, de vreo 60 de ani ne batem joc de valorile noastre, [i nu neap\rat de cele gastronomice.“

» 8

interviu

INTERVIU CU MARIUSCRISTIAN

Interviu realizat de Alex Savitescu

Nu [tiu ce s\ fac cu personajul dinfa]a mea: s\-l iau la b\taie, pentru

c\ [i din cauza re]etelor sale ampus pe mine c`teva kilogra-me bune, sau s\-i mul]umescpentru c\ este unul dintre cei

care promoveaz\ buc\t\riaadev\rat\?

Nu [tiu ce se poate face cu cet\]eanul,`ns\ eu sper c\ se poate bea, din c`nd `nc`nd, un pahar de vin `n s\n\tatea lui!Mai mult de at`t, ce s\ zic. Eu povestesc,doar at`t. Fiecare ia ce vrea din re]eteleastea, iar mie nu `mi apar]in `n nici uncaz eventualele consecin]e „plus-pon-derale“. Nu, nu recunosc nimic!

Un buc\tar priceput trebuie s\ fie [iun bun povestitor?

Cred c\ da. Am s\ `ncep `ns\ cu o paran-tez\: dup\ p\rerea mea, nu poate g\tinimeni bine dac\ n-a m`ncat bine acas\.Trebuie s\ [tii, de la bun `nceput, ce e aiam`ncare bun\. Or, cam acela[i lucru `lare [i povestirea p`n\ la urm\. ~ntr-un fel,s`nt frustrat pentru c\ nu pot s\ dau dem`ncare tuturor cititorilor mei. Dar m\-car trebuie s\ le povestesc, s\-i conving,`ntr-un fel sau altul, c\ merit\ s\ `ncerce.{i `nc\ un lucru: nu mi-am propus nicio-dat\ s\ dau re]ete ca atare. Scopul meueste s\ dau idei. A[a p\c\tuie[te, de alt-fel, orice ziarist: ce-i place lui, ce-l intere-seaz\ trebuie s\ devin\ interesant [i pen-tru ceilal]i. {i dac\ eu tot caut idei ̀ n c\r]ile[i revistele de specialitate, asta vreaus\ dau, la r`ndul meu, mai departe.

C`nd te-a lovit pasiunea culinar\ pen-tru prima dat\?

Ei, pasiunea culinar\ m-a lovit c`nd aveamvreo doi[pe ani. Dup\ ce am v\zut-o pe

mama f\c`nd ni[te cornule]e, m-am a-pucat [i eu s\ le fac. {i le-am pus la copt`n... dulap! Eram copil cuminte [i [tiamc\ n-am voie la aragaz, iar dulapul mis-a p\rut ceva foarte normal. Dar acum,l\s`nd peripe]iile astea deoparte, pe la[ai[pe ani am ̀ nceput s\ g\tesc, dintr-unmotiv foarte simplu, pe care l-au avutmul]i din genera]ia mea: p\rin]ii fiindpleca]i cu serviciul, automat am `nceputs\ `nc\lzesc m`ncarea [i, p`n\ la urm\,pl\c`ndu-mi, m-am apucat de g\tit. Mise pare o tranzi]ie absolut fireasc\.

Care e madlena ta, momentul dincopil\rie care te marcheaz\ [i as-t\zi, c`nd te g`nde[ti la re]ete?

Nu m-am g`ndit niciodat\ la chestia asta.Mai cur`nd, acum am ni[te nostalgii,pentru c\ s`nt o gr\mad\ de re]ete dinfamilie, de la bunica mea, de la mamamea, pe care tare a[ vrea s\ le `nv\], dar,din p\cate, nu mai am pe cine s\ `ntreb.Din `ncerc\ri, unele mi-au mai ie[it.

E o buc\t\rie mai interesant\ asta,transmis\ prin viu grai, care, din p\-cate, se pierde?

Asta este o foarte mare dram\. Buc\t\-ria româneasc\ se pierde. Se pierde pen-tru c\, `n general, de vreo 60 de ani nebatem joc de valorile noastre, [i nu nea-p\rat de cele gastronomice. Am s\ dauun exemplu: v\d [i din discu]ii, [i din co-mentariile de pe site, c\ a ajuns lumea s\[tie mai bine buc\t\rie italian\ dec`tbuc\t\rie româneasc\. Acum 20 de ani,c`nd scriam o re]et\ `n care men]ionamoregano sau ulei extravirgin, toat\ lu-mea era contrariat\: „Vai!“, „Cum?“, „Ce?!“.Acum s`nt `ntrebat: „Vai, dar nu pui aia,nu pui ailalt\?“. „M\i, fra]ilor, nu pun pes-te tot oregano, nu merge, nu-i bun!“ Etrist [i visez la lucrul \sta, de[i nu [tiudac\ am s\ apuc vreodat\ s\-l fac: visezla o campanie `n genul celei a lui Gusti,din perioada interbelic\, de mers la ]a-r\, luat b\bu]a deoparte [i invitat\ s\spun\ re]eta. {i asta pentru c\ b\bu]anu mai are cui s\ spun\ re]eta. Fata eie `n Italia. C`nd o s\ vin\ din Italia...

...o s\ vin\ cu oregano [i ulei extra-virgin.

Ea deja o s\ vin\ cu buc\t\ria italian\`nv\]at\. S`nt foarte multe re]ete româ-ne[ti care se pierd. Am scris acum vreunan despre tradi]ia moldoveneasc\ deSf. Petru, c`nd se m\n`nc\ alivenci. Nu

mai [tia nimeni lucrul \sta [i e doar unexemplu singular. Vorbim de o pierderea valorilor gastronomice, `ntr-un contextc`t se poate de larg, de pierdere a va-lorilor române[ti. Nu po]i s\ despar]igastronomia de societate. Nu [tiu dac\gastronomia e cultur\, `ns\ cu siguran-]\ este un element foarte important deciviliza]ie. {i asta de la vechea vorb\:„Spune-mi ce m\n`nci, ca s\-]i spun ci-ne e[ti!“. Iat\ c\ noi nu prea mai [timcine s`ntem.

{i de asta ajung oameni cu preten-]ii s\ cread\ c\ singurul vin de pelumea asta e Grasa de Cotnari, iarsingura m`ncare ca lumea s`nt car-tofii pai.

Ooooo, dar aici Grasa ar mai fi cum armai fi, dar hai s\-]i spun o poveste pecare am auzit-o. Un vin extraordinar debun [i de scump, de vreun milion de leisticla, a fost cump\rat de un cet\]eanpentru c\, pur [i simplu, avea poft\ de unvin fiert. „Care e vinul cel mai scump?“„|sta!“ „Perfect, fierbe-mi [i mie treisticle!“ Aici ajungem [i de asta nu-i `n-]eleg pe produc\torii care-[i „suprapre-]\luiesc“ sticlele pe care, invariabil, letrimit `n ibricul de vin fiert al acestor`mbog\]i]i.

E[ti de acord cu imaginea românuluicare m\n`nc\, de regul\, mult [i prost?

S`nt total `mpotriva oric\ror generali-z\ri, pentru c\ astea ne pierd. Pot s\ zicdoar c\ românul a p\strat paradoxal,dup\ 20 de ani, ni[te reflexe comuniste:face tot ce poate ca m\car la s\rb\tori s\m\n`nce bine. Asta e o chestie clar co-munist\, dar uite c\ o `nt`lnim [i ast\zi.Indiferent de criz\, de orice, mesele dePa[ti [i de Cr\ciun [i de Anul Nou tre-buie s\ fie foarte `mbel[ugate!

Vine din lipsurile de dinainte?

Da, cred c\ perioada comunist\ a l\satceva `n gena noastr\. Pe de alt\ parte,zi de zi cred c\ românul m\n`nc\ negli-jent. Dar aici intr\m `ntr-o discu]ie multmai larg\: e vorba de c`t timp are fieca-re, e vorba [i de bani, pentru c\, dac\ vreis\ m\n`nci bine, consta]i c\ produselecurate s`nt mai scumpe dec`t celelalte.{i atunci, vr`nd-nevr`nd, nu ai cum s\nu ajungi la produsele industrializate.Aici m\ g`ndesc [i la „ro[ia turceasc\“,ca termen generic pentru toate produ-sele astea frumoase, spectaculoase. Pe

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 328 » 15 – 21 octombrie 2011

MARIUS CRISTIAN:

„S`nt frustrat pentru c\nu pot s\ dau de m`ncaretuturor cititorilor mei“A predat Istorie [i s-a l\sat repede. Apoi, a coordonatzece ani re]eaua „Monitorul“, ca secretar general deredac]ie [i a fost redactor-[ef adjunct al ziarului„Obiectiv“. A condus revista de vinuri „RomanianWine Art“ [i a f\cut grafica mai multor publica]iiromâne[ti, pe care le-a scos `n lume cu chip frumos[i cioplit pe gustul cititorului.

Omul din fa]a mea `]i face poft\. Nu e o declara]iede dragoste, ci o constatare inutil\ a uneia dintrenumeroasele sale victime. Marius Cristian, aliasCost\chel, e un jurnalist cunoscut `n Ia[i. Unul care,la un moment dat, s-a retras `n mun]i. ~n mun]i dere]ete scrise de el sau recuperate de la „clasici“, cucare [i-a fondat o sect\ fidel\ de cititori pewww.costachel.ro. Poft\ bun\!

Nu te-ai g`ndit niciodat\ s\ `mbini dou\ dintre pasiunile tale [i s\scrii o carte de istorie... gastronomic\?

M-am g`ndit, dar s\ fac ceva `mbinat [i cu istorie, [icu folclor, [i cu religie, [i cu etnografie. Visez, nuneg. E un proiect care mi-ar pl\cea mai mult dec`ts\ fac un restaurant.

Avem noi, românii, o problem\, pentru c\ ducem lips\de prieteni imaginari, precum P\storel cu al s\uCostache?

Risc\m, la un moment dat, s\ g\sim prieteniimaginari, pentru c\ ne lipsesc cei reali. ~ntimpul comunismului, r`deam c\ au g\sitgazetele de partid alienarea din Occident.Iat\, m\ uit acum pe strad\ [i v\d alienarede mas\. Asta e o discu]ie de `nc\ vreodou\ ore. Cred c\ românul trebuie, `nprimul r`nd, s\ se descopere pe sine.Dac\ am face asta, s-ar mi[ca lucrurile.

„M| UIT ACUM PE STRAD| {I V|DALIENARE DE MAS|“

FOTO

:Vic

tora

[ St

oian

mine m\ enerveaz\ foarte tare nutri]io-ni[tii care vin [i spun: „Vai, ce m`ncarebun\ [i s\n\toas\ e un piept de pui lagr\tar cu salat\!“. Iar eu `i `ntreb: „Unpiept de pui la baterie cu ro[ii turce[ti?Nu cred c\ e a[a de bun!“. Prefer o cea-f\ de porc crescut `n casa omului. Z\udac\ nu mi se pare mai s\n\tos! Uit\mun lucru: c`nd vorbim de m`ncare ne-s\n\toas\, automat ne g`ndim la m`n-carea gras\. Dar gr\simea e doar un as-pect [i avem o gr\mad\ de alte lucrurinocive, de la agricultura propriu-zis\,unde avem nitra]i, pesticide, la cre[te-rea industrializat\. A ajuns porcul maiinteresant dec`t puiul! Culmea, pentruc\ porcul nu poate fi crescut la baterie.Criza alimentar\ este, pe de alt\ parte,o criz\ real\. E [i aici o `ntrebare, cummergem mai departe?

Apropo de limite: noi de ce nu avem,precum alte popoare, turism viticol[i culinar?

Aici s`nt mai multe explica]ii. De pild\,statul român zice c\ n-avem voie s\ sub-ven]ion\m agricultura, pentru c\ nu nelas\ Uniunea European\. Trec peste ni[-te minciuni punctuale concrete, ̀ ns\ sta-tul român ar putea s\ asfalteze drumu-rile p`n\ la crame. Ai fost la crame? Ei,dac\ ai fost, [tii c\ f\r\ ma[in\ de terennu ajungi la majoritatea lor. Statul ro-mân ar trebui s\ subven]ioneze indirect,d`nd bani pentru participarea la con-cursuri interna]ionale. Ei, nu o face! ~mi]inea cineva teoria vinurilor bulg\re[tifoarte bune. Da, statul bulgar subven]io-neaz\ exporturile de vin cu, parc\, 25%.{tii cum e? E chestia aia c\ „Vai, româniinu fac!“. Vinov\]ia colectiv\ e chestiacare m\ enerveaz\ `n cel mai `nalt grad.Vinov\]ie colectiv\ nu exist\, indiferentce a spus Tribunalul de la Nurnberg! {inici ceea ce spuneau comuni[tii, c\ na-]iunea a f\cut [i a dres, nu e adev\rat.Nu, dom’le, conduc\torii s`nt vinova]i!A, lor le convine s\ spun\ lucrurile astea,pentru c\ asta le ofer\ lor un alibi. {i, deasemenea, le ofer\ românilor un alibi,celor care spun c\ „Vai, asta e ]ara, eu a[face, dar nu pot!“. Agricultura româneas-c\, timp de 20 de ani, nu a fost deloccoerent\. Brusc, ne-am trezit anul \stac\ e criz\ [i trebuie s\ mai facem c`te ce-va. ~nainte de Primul R\zboi Mondial,existau `n România Mic\ peste 300 deb\nci populare, sprijinite de stat ca s\-iajute pe ]\rani, nu pe boieri. Acum nuavem nimic! Se mai `nt`mpl\ un lucru:eu am f\cut Istorie. La facultate am `n-v\]at un lucru: ce-i dob`nd\ peste 10% secheam\ c\m\t\rie! Nu po]i dezvolta o]ar\ `n condi]iile astea. ~n moment decriz\, tu m\re[ti TVA-ul! C`t de dobi-toc po]i s\ fii ca s\ faci asta?

Am `n]eles c\ nu ]i-ai deschide nici-odat\ un restaurant. Te enerveaz\lucrul la norm\?

Nu pot! Cred c\ n-am s\ obosesc nicio-dat\ s\ zic: buc\t\ria de acas\ n-are nicio leg\tur\ cu cea de restaurant. La res-taurant e banda lui Ford, e legat totulde timp, de legisla]ie, de toate. Acas\ ecu totul [i cu totul altceva. Mama unuibun amic, Dumnezeu s-o odihneasc\, afost una dintre cele mai bune cofet\-rese din Ia[i, c`nd venea Ceau[escu `nvizite ea era cea care f\cea pr\jiturile.

Numai c\ ea f\cea perfect zece t\vi [i,c`nd a `ncercat odat\ acas\ s\ fac\ otav\, nu i-a ie[it! Cam asta e diferen]adintre buc\t\ria profesionist\ [i cea deacas\. S`nt unii care `mi spun: „Tu, caree[ti buc\tar...“. Nu, nu s`nt buc\tar, cums\ fiu?! Buc\tar `nseamn\ c\ ai f\cut ni[-te studii, c\ ai o diplom\, c\ ai voie s\ daide m`ncare popula]iei. Eu nu s`nt buc\-tar, ci un cet\]ean care poveste[te.

Imaginea public\ ]i se confund\ cu ceaa lui Cost\chel. Totu[i, ai fost, `nain-te de toate, profesor de istorie. De ceai renun]at la cariera asta `n 1990?

Eu profesor de istorie am fost c`teva luni,a venit Revolu]ia [i m-a „eliberat“ de laPa[cani, unde fusesem repartizat, am maifost un semestru profesor la {coala Postu-niversitar\ de Jurnalism, pe timpuri. Nu-ide mine, cred, meseria asta. Fac parte din-tre naivii care cred c\ pentru o meserietrebuie s\ fii d\ruit. Eu nu s`nt d\ruitpentru asta, m-am convins [i mi-am zisc\ renun], dec`t s\ chinui ni[te copii.

Nu a fost un mic cutremur `n familiata, c`nd au aflat, mai ales tat\l t\u,c\ renun]i la meseria asta?

O, dar tata nici nu a vrut s\ dau la Isto-rie (tat\l s\u, Vasile Cristian, a fost pro-fesor universitar la Facultatea de Istoriede la „Cuza“ – n.r.)! Am dat acolo pen-tru c\ mi-a pl\cut istoria, inevitabil, pen-tru c\ toat\ casa era plin\ de c\r]i despecialitate. A[a a fost s\ fie.

Pasiunea pentru pres\ c`nd a ap\rut?~n anii studen]iei?

Da, m-a „mu[cat“. Am ajuns la revista „Di-alog“, unde am fost apoi redactor-[ef.Dar, `n primul r`nd, am intrat `n tipogra-fie [i atunci am `n]eles c\ a fi ziarist nu`nseamn\ doar s\ scrii un text, pe cares\-l trimi]i „undeva“. E o meserie maicomplicat\ [i s`nt p\r]i `ntregi de pro-duc]ie pe care trebuie s\ le [tii. Trecereade dup\ Revolu]ie a fost destul de fi-reasc\. S`nt printre cei care au pus baze-le ziarului „Monitorul“ din Ia[i, printrecei care au pus bazele re]elei „Monito-rul“. Ce se `nt`mpl\ acum `n pres\ m\cam umple de jale [i prefer s\ m\ ]in degastronomia mea. Mai o m`ncare, maiun pahar de vin, e mai bine a[a...

S`nt oameni care propov\duiesc dis-pari]ia printului. Seam\n\ spaimaasta cu cea de acum 60 de ani, c`nd sevorbea despre dispari]ia radioului?

Dispari]ia presei tip\rite e sus]inut\ deni[te „sferto-gurule]i“, c\ altfel nu amcum s\ le spun, care, ca s\-[i promovezesite-urile [i textele lor de doi lei, sus]inc\ Internetul este viitorul. Marea proble-m\ e c\ nu se ̀ n]elege un lucru elemen-tar: s\ fii ziarist e o meserie, punct! Du-p\ aia, c\ e print, c\ e radio, c\ e orice,vorbim de unelte. Internetul vine cudou\ chestii extraordinare: are reten]iainfinit mai mare fa]\ de radio [i TV [iare distribu]ia gratuit\. ~ns\, din cauzaacestor atuuri, Internetul este foarte po-luat [i zgomotos. De ce m\ doare pe mi-ne criza presei scrise? P\i, lumea eraobi[nuit\ s\ pl\teasc\ pentru ziar.Putea s\ fac\ presa scris\ o chestie ex-traordinar\ [i n-a f\cut-o. A preferat s\se subordoneze publicit\]ii – iar c`nd

spun publicitate, nu m\ refer doar eco-nomic, poate doar mai ales politic –, s\dea oleac\ de con]inut c\, deh, oricum,banii ne vin. Pe scurt, [i-a b\tut joc decititor. Iar cititorul nu te iart\! ~n plus,acelea[i ziare s-au sabotat singure d`ndo gr\mad\ de suplimente [i CD-uri, iarprodusul lor de baz\, ziarul, a ajuns s\aib\ rol de `nvelit telemeaua. Tu din pre-sa scris\ `]i strici imaginea [i, apoi, daivina pe Internet. E o ipocrizie. Hai s\ neuit\m `n Europa [i o s\ vedem c\ nueste a[a o criz\ a presei scrise, ba chiar`n Germania tirajele cresc. Se mai `nt`m-pl\ un lucru: nu mai are nimeni chef s\munceasc\. {i asta ca asta, dar nu maiare nimeni chef s\ g`ndeasc\. Nimeninu mai aduce con]inut de calitate.

Ai avut, ani la r`nd, una dintre celemai dificile func]ii dintr-o redac]iede ziar [i, cu toate astea, ai renun]ats\ mai fii jurnalist activ.

Nu m\ mai reg\seam `n ce f\ceam!Mi-aduc aminte cu ciud\ de anii ’90,c`nd munceai ca disperatul, veneai cudocumente, cu dovezi [i nu se `nt`mplanimic, dar m\car presa o f\ceai pentrucititor. ~n momentul `n care v\d c\, as-t\zi, ziarele s`nt f\cute numai dup\ Me-diafax, conferin]ele politicienilor [i co-municatele Poli]iei... Ziaristul nici m\car

nu mai [tie s\ pun\ o `ntrebare unuipolitician.

E[ti unul dintre pu]inii oameni dinMoldova care se pricep foarte binela graphic design. Seam\n\, pe un-deva, pasiunea pentru buc\t\rie cucea pentru tipografie?

Designul `n pres\ nu e o chestie de ge-nul: „M\i, trebuie s\ fie frumos!“. Nu,s`nt ni[te reguli clare care trebuie res-pectate. Te adresezi subcon[tientuluiomului, nu st\ nimeni s\ „citeasc\“ cefonturi folose[ti, de ce e linia aia nu[tiu cum [i a[a mai departe. Trebuie s\faci ceva curat [i, dac\ te ajut\ Dum-nezeu, `n spatele unei h\inu]e frumoa-se, s\ se ascund\ [i un con]inut de cali-tate. Toate se leag\: nu exist\ `ntr-o re-dac]ie doar scriitur\ sau produc]ie, citoate trebuie s\ fie `mbinate. Iar mul]idin pres\ au uitat un lucru: totul trebu-ie s\ fie perfect. ~n momentul `n care]i-ai „b\gat picioarele“ `n horoscop, ais\ consta]i c\ po]i pierde repede ni[tecititori, [i nu pu]ini. N-am s\ uit c\, a-tunci c`nd eram la „Monitorul“, dac\gre[eai integrama, pr\jeai ou\ pe telefon!A[a e [i `n buc\t\rie: e bine ca fiecareingredient s\ fie de cea mai bun\calitate, dac\ vrei ca produsul final s\nu-]i fie zv`rlit `n fa]\.

CRIZA PRESEI SCRISE

9 «

interviu„Lumea era obi[nuit\ s\ pl\teasc\ pentru ziar. Putea s\ fac\presa scris\ o chestie extraordinar\ [i n-a f\cut-o. A preferat s\se subordoneze publicit\]ii [...] Pe scurt, [i-a b\tut joc de cititor.“

www.suplimentuldecultura.ro

» Un vin extraordinar de bun [i de scump, de vreunmilion de lei sticla, a fost cump\rat de un cet\]eanpentru c\, pur [i simplu, avea poft\ de un vin fiert.„Care e vinul cel mai scump?“ „|sta!“ „Perfect,fierbe-mi [i mie trei sticle!“

FOTO

:Vic

tora

[ St

oian

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 328 » 15 – 21 octombrie 2011

Doris Mironescu: „Mainimicul deschide o frumoas\ perspectiv\.Sentimentul vital al neantului, completat cu irealitatea t`njiriispirituale produce o atitudine poetic\ admirabil de coerent\“.

MAINIMICUL» 10

printre r`nduri

Gore Vidal, Iulian, traducere din limba englez\ de Gherasim }ic, colec]ia„Biblioteca Polirom. Proz\ XX“, Editura Polirom, 536 de pagini, 39.95 lei

Publicat `n 1964, Iulian este considerat unul dintre cele mai reu[ite roma-ne istorice ale lui Gore Vidal, despre via]a `mp\ratului roman din secolulIV, devenit faimos pentru `ncercarea sa de a `mpiedica r\sp`ndirea cre[ti-nismului. Iulian Apostatul, nepot al lui Constantin cel Mare, a avut unadintre cele mai impun\toare domnii, de[i scurt\ ca durat\, din istoria Im-periului Roman. Un geniu militar, scriitor talentat [i filosof devotat ele-nisticii, a fost prins `n mijlocul unui r\zboi doctrinar cu cre[tin\tatea, carei-a adus moartea la v`rsta de treizeci [i doi de ani. Romanul reu[e[te s\surprind\ fr\m`nt\rile politice [i religioase ale unei epoci crude [i s\restaureze mo[tenirea unui conduc\tor pasionat, `ntr-o abordare debor-dant\, plin\ de imagina]ie.

„~n Iulian se `ntrep\trund studiul istoric am\nun]it [i capacitatea deobserva]ie a unui scriitor `ntotdeauna atent. Rezultatul acestei com-bina]ii d\ noi dimensiuni fic]iunii de inspira]ie istoric\ [i ofer\ cititoruluiun model bine conturat de liniile de for]\ ale unui roman exemplar.“(„Washington Star“)

Matei Vi[niec, La mas\ cu Marx, colec]ia „Poezie“, Editura CarteaRomâneasc\, 88 de pagini, 16.95 lei

„Reducerea la t\cere a poetului Matei Vi[niec de c\tre dramaturgul MateiVi[niec p\rea, acum un deceniu, o crim\ literar\ absurd\. Poezia de o clari-tate stranie cu care se remarcase t`n\rul din R\d\u]i `nc\ de la v`rsta de 16ani `i cucerise pe cunosc\torii de poezie prin for]a de sugestie, prin ele-gan]a stilistic\ [i prin `nsu[i faptul c\ nu sem\na cu a nim\nui altcuiva. S\fii at`t de repede acceptat ca un poet original, inconfundabil `ntr-o litera-tur\ care numai de poe]i valoro[i nu duce lips\ [i s\ renun]i la acestsenza]ional succes atras de caii verzi pe pere]i ai dramaturgiei echivala –pentru un observator obiectiv – cu un gest iresponsabil.“ (Alex. {tef\nescu)

„De fapt, ceea ce a impresionat de la bun `nceput la Matei Vi[niec esteprodigioasa sa capacitate de a fantaza. Un autor cu o asemenea imagina]ienu avea cum se mul]umi s\ consemneze taciturn ceea ce-l `nconjoar\.Schemele epice [i dramatice pe care le manipuleaz\ `i permit s\ creezetabloul unei lumi coerente, ce va r\m`ne, `n linii mari, aceea[i `n toate volu-mele de poezie [i se va acutiza, primind variate ilustr\ri, `n dramaturgiasa.“ (Bogdan Cre]u)

SEMNALE

La drept vorbind, nici nu [tiu cu ce s\`ncep povestea mega-bbucuriei tr\itepre] de trei zile la Madrid, la `nce-put de octombrie. Mai `nt`i s\ dep\npe scurt toat\ istoria [i apoi s\ spunce anume mi-a f\cut inima s\ tresal-te. Se [tie deja din pres\: LIBER, celmai mare t`rg de carte spaniol, a alesRomânia drept invitat\ de onoare aacestui an. Iar România a [tiut s\ laseurme frumoase pe durata T`rgului(4-7 oct.), dar [i pre] de s\pt\m`nibune. De la expozi]iile de benzi de-senate [i ilustra]ii de carte, la confe-rin]e [i filme, de la uluitorul concertal lui Jordi Savall, la `nt`lnirile cu scri-itori, traduc\tori, critici literari [i edi-tori, p`n\ la cel mai frumos pavilionpe care l-a avut vreodat\ ]ara noa-str\ la un t`rg de carte, totul ne-aa[ezat la loc de cinste pe harta cul-tural\ a Madridului [i Spaniei. Do-vad\ – felul cum au fost primite acor-durile muzicii lui Cantemir, dar [iconferin]a profesorului Lemny des-pre principele moldav. Sau, la CasaSefarad, paginile din literatura lui Ce-lan, Blecher, Sebastian [i, la GoetheInstitut, cele ale lui Eginald Schlattner,`nso]ite de filmul lui Radu Gabrea.Sau c`t\ emo]ie au st`rnit cuvintelelui Horia-Roman Patapievici la `nt`lni-rea cu minuna]ii traduc\tori spani-oli. Sau cum au fost urm\rite dezba-terile despre frontierele [i spaimeleliteraturii (cu Ana Blandiana, DanLungu, Filip Florian, Adrian O]oiu,Cezar-Paul B\descu, Adriana Babe]i),moderate de Simona Sora. Sau celeorganizate de Catrinel Ple[u, Lumini]aMarcu, Bogdan-Alexandru St\nescu.Toate, plasate `n spa]ii ultra-centrale,ultra-prestigioase, la concuren]\ di-rect\ cu, de pild\, conferin]ele luiLlosa sau Savater. Spre a nu mai vor-bi despre c`te priviri a adunat pavili-onul din T`rg (autori: {erban Sturza[i Pierre Bortnovski), unde `ntr-o ca-s\ de lemn, prin mirosul de brad

crud, deasupra b\ncilor [i meselor,st\teau at`rnate de grinzi cu fireinvizibile, ca ni[te fluturi uria[i, sute[i sute de c\r]i, la nivelul ochilor, c`ts\ le prinzi, s\ le r\sfoie[ti, s\ le facis\ pluteasc\ prin simplul fapt alrespira]iei tale.

Iat\, mi-am zis, `nc\ o mare fap-t\ a ICR-ului din Bucure[ti [i Ma-drid, a Centrului Na]ional al C\r]ii,a zecilor de oameni care au muncitpe br`nci, inteligent [i cu eficien]\pentru ca literatura [i arta din Ro-mânia s\ str\luceasc\ `ntr-o ]ar\unde cultura se m\n`nc\ pe p`ine desute de ani. Nu pot s\ descriu `n c`-teva cuvinte ce bucurie mi-a st`rnit`nt`lnirea cu parte din traduc\toriino[tri `n spaniol\ (Joaquin Garrigos,Francisco Javier Marina, Marian Ochoade Eribe, Viorica P`tea, Xavier Mon-toliu Pauli). {i nici s\-mi revin dinuluirea cu care am ascultat povesteaprofesorului de matematic\ din Va-lencia, Miguel, care se prezint\ pre-tutindeni Mihai [i care se `nvoie[tede la [coal\ ori de c`te ori se `nt`m-pl\ ceva deosebit la ICR Madrid,care-[i cump\r\ `n draci c\r]i româ-ne[ti [i care [tie enorm de multe lu-cruri despre noi. Sau povestea doam-nei madrilene care [i-a construitcas\ `n Bucovina din dragoste pen-tru România. Sau povestea venirii `nSpania a incredibilei profesoare de laAlicante, C\t\lina Ionescu, sau fosteimele studente, Virginia Opri[a.

E clar c\ am dep\[it 3.500 desemne f\r\ a apuca s\ suflu o vorb\despre ce am sim]it la Prado sau laMuzeul Thyssen Bornemisza, desprecum am amu]it `n fa]a Meninelor,dar [i a lui Hyeronimus Bosch, `nfa]a zecilor de Goya, dar [i aAmazoanei lui Manet. Sau desprecum am tr\it non-stop o stare debine `mb\t\tor prin superbul ora[imperial Madrid, `n trei zile detoamn\ aprins\.

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

Muchas gracias

Doris Mironescu

Un surprinz\tor discipol bacovian [i unfoarte interesant poet al nimicului esteIoan Moldovan `n Mainnimmicul, volumpublicat anul trecut la Cartea Româ-neasc\. Cartea manifest\ o paradoxal\unitate de stil [i atitudine, [i asta exer-s`ndu-se `ntr-un gen at`t de dificil, pe unteren `ngust [i incomod ca o muchie decu]it, ceea ce face reu[ita cu at`t mai ad-mirabil\. Comentatorii volumului, IonPop [i Al. Cistelecan, atrag aten]ia la o„radicalizare a viziunii“ poetului or\-dean, trecut de la cultivarea metaforeila def\imarea ei, un traseu amintind totde parcursul bacovian. Este vorba de opoezie a `mb\tr`nirii [i deposed\rii, as\r\cirii [i a plec\rii fiilor `n lume. Darnu `ngustarea vie]ii de familie e resor-tul st\rii de spirit tot mai refractare, ciad`ncirea `n apele responsabilit\]ilorcare ]in s\ te conving\ c\ lumea concre-t\ este singura real\. O serie `ngrijo-r\tor de ampl\ de poezii din carte seintituleaz\ Poem fiscal. Iadul tuturorobliga]iilor („M-a chemat daniel: s\-mimai/ trimit\ prozele poetice?/ a, nu!mul]umesc, a[teapt\ [i al]ii// M-a sunat[i st\p`na s\ mergem dup\/ amiaz\ du-p\ m\runtaiele comandate/ [i s\ vin\[i colega// Acum o s\-mi num\r/ banii

s\ v\d/ dac\“), al taxelor care trebuiepl\tite, al datoriilor niciodat\ uitate co-trope[te o existen]\ care, `n aceste con-di]ii, nu mai poate fi considerat\ foartepoetic\ („[i a[a mai departe [i a[a maideparte/ te inspir\ c`nt\ barde“). Tre-c`nd printre obiecte depoetizate, `ntr-olumin\ de crepuscul `nghesuit [i lipsitde glorie, poetului nu-i r\m`ne dec`ts\-[i inventarieze s\r\cia [i s\ scrie („cusim]ul sfielnic enorm“) o poezie s\rac\,`n care `[i ia din c`nd `n c`nd revan[aprintr-o foarte timid\ ironie. De pild\,`n poemul Adormind s`nt `n[irate unuldup\ altul gesturi f\r\ anvergur\, ine-sen]iale, depersonalizate („Adormind`n buc\t\rie/ sc\p`nd pe podea cartea[...]/ Mai aprinz`nd o ]igar\“), pentru a`ncheia apoteotic: „Poate m`ine vomcump\ra `mpreun\/ lucruri folositoa-re tribului/ merg`nd bezmetici din re-al ̀ n real“, unde hazul vine din aceea c\ultimul vers trebuie, probabil, citit „mer-g`nd bezmetici din Real® `n Real®“.

O poezie depersonalizat\

Este extrem de interesant felul `n careajunge poetul s\ orchestreze poezia ni-micului, care nu `ng\duie ample [i vo-lubile dezvolt\ri textuale, dar nici nu selas\ absorbit\ de t\cere, poezia fiind,

fatalmente, o art\ a comunic\rii. IoanMoldovan scrie, mai ̀ nt`i, o poezie de-personalizat\, f\r\ blazon, a gesturi-lor cotidiene [i a obiectelor de fiecarezi. Dac\, `n blagoslovitul interbelic (ar-ghezian sau blagian), lucrurile simpleconvocau o umilitate sacr\ [i deci pro-ximitatea lui Dumnezeu, la poetul con-temporan obiectele cotidiane s`nt pet-u-rile, cu conota]iile aferente: „M-am `n-tors `n buc\t\ria sferic\/ de jur-`mprejurbucovina necarbogazoas\ (plat\)/ ni-mic poetic mereu nimic poetic“. Iar sa-cralitatea nu se recicleaz\. Poezia con-cretului, ̀ n]eleas\ ̀ n anii 1950-1960 cao form\ de opozi]ie la prea ideologi-zata poezie a momentului, iar `n anii1980 ca o reac]ie `mpotriva metaforis-mului elefantiazic al „b\tr`nilor“ dinpartea unei genera]ii insurgente, trecela Ioan Moldovan `ntr-o stare apoeti-c\ a spiritului ce izvor\[te din\untrusau, oricum, din prea multe surse cas\ mai poat\ fi contracarat\ voluntar.Drama o reprezint\ pierderea timpu-lui [i `mb\tr`nirea, dar odat\ cu aces-tea se manifest\ [i golirea de substan-]\ a lumii, `mp`clirea creierului, pierde-rea oric\rei c\i de ie[ire: „~n tinere]e`ntr-o vreme `mi propusesem/ s\ scriu`n secven]e de c`te trei r`nduri/ un felde ter(n)]ine f\r\ nici o rigoare//

C`t de compatibil\ este melancolia cu sentimentul nimicului? Dac\ `nvremea modern\ melancolia, pe urmele unui romantism Biedermeiermai mult sentimental dec`t naiv, s-a eternizat sub forma t`njirii duioa-se, a bl`ndei pierderi de sine `n cea]a roz\ a amintirii, nu trebuie s\ uit\m c\genealogia istoric\ a nobilei umori e mult mai complex\. Celebra gravur\ a lui AlbrechtDürer Melencolia I, ca [i poemul intitulat, `n[el\tor, Melancolie al lui Eminescu evoc\ o cutotul alt\ fa]\ a acesteia, una b`ntuit\ de un soare negru care, dincolo de conota]iile salehermetice, anun]\ o iremediabil\ apocalips\ interioar\. ~n melancolie te afunzi, dac\ o faci,f\r\ alegere [i f\r\ speran]\. Limbajul melancoliei este unul fr`nt, incoerent, parodic (vezi,din nou, Melancolia eminescian\), deoarece nimicul nu poate fi aproximat `n versurijubilatoare. Bacovia, maestru incontestabil al dizarmoniei, [tia bine acest lucru.

Ioan Moldovan:Sentimentul vitalal neantului

Joi, 20 octombrie, la ora 18.00, la Libr\ria Humani-tas de pe strada L\pu[neanu (str. Banu nr. 8, me-zanin, Ia[i), va avea loc lansarea romanului MateiBrunul de Lucian Dan Teodorovici, recent ap\rut laPolirom, o ampl\ nara]iune despre victime [i tor]io-nari, despre destin [i `nsingurare, despre societateatotalitar\ care domin\ individul [i `i supravegheaz\fiecare clip\ a vie]ii. Prezint\: criticul de teatrul Olti]aC`ntec [i scriitorul Dan Lungu. Amfitrion: GeorgeOnofrei, redactor-[ef al „Suplimentului de cultur\“.

Romanul Matei Brunul este recomandat de Li-br\riile Humanitas, Port.ro, Liternet.ro [i TeatrulLuceaf\rul din Ia[i.

Fragment din Matei Brunul: „~ntr-un spectacolde marionete, trebuie s\ avem `n vedere dou\condi]ii esen]iale. Prima: publicul nu are voie s\vad\ alte mi[c\ri `n afara celor impuse de joc,`ndelung repetate de artistul care m`nuie[te

p\pu[a. A doua: publicul nu are voie s\ aud\ altevoci `n afara celor impuse de joc, `ndelungrepetate de artistul care d\ glas p\pu[ii“.

11 «

printre r`nduriIOANMOLDOVAN

Doris Mironescu: „Volumul lui Ioan Moldovan creeaz\ imagineaunei negativit\]i dureroase, dar nu sf`[ietoare. Nu butaforia, nufalsificarea, nu inautenticul spectaculos `l preocup\ pe Moldovan,ci ratarea, e[ecul, concrete [i d\t\toare de insomnii“.

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei

BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBU

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 328 » 15 – 21 octombrie 2011

Lucian Dan Teodorovici `[ilanseaz\ cel mai recent roman la Ia[i

Acum procedez la fel/ doar c\ nu mais`nt dec`t ni[te `nsemn\ri/ despre cum`mi trece vremea// ~n continuare car-tofii fierb `nainte/ `ndat\ vor fi fier]ica lumea voi opri/ focul [i m\ voi duce[i eu pe-afar\// Unde-i promoroac\acum o promoroac\/ direct de pe cre-ierul meu/ cu care azi-noapte am vi-sat chestii“.

Experien]a bacovian\ arat\ c\, `naceste condi]ii, limbajul se sf\r`m\ pri-mul. {i la Ioan Moldovan poemele sescurteaz\ [i cap\t\ titluri eliptice, in-expresive, precum De lucru, De c`ntat,Al oricui, O s\-mi num\r, Mai nou,De fapt, Din office book [i a[a mai de-parte. Cu toate acestea, poetul nu „cre-tinizeaz\ limbajul“, a[a cum se `nt`m-pl\ la unii dintre poe]ii mai noi, pre-cum T.S. Khasis. Chiar dac\ `i places\ se `nchipuie „`n tihn\ murmur`ndprintre exper]i gramaticali“, Moldo-van nu este un adversar al gramaticii,pentru c\ postura de revoltat nu `i con-vine. Frazele lui nu deraiaz\ asintac-tic, ci fr`neaz\ eliptic, experiment`ndcu o form\ de nonpertinen]\ asem\-n\toare cu metafora. Cel mai adesea,versurile se `ncheie prea devreme, cuo lehamite expresiv\: „Vine o t`n\r\mereu a altuia/ cu un tren de sear\/pentru a ne preveni// S\raci cheltuitorimicrobi[ti de ocazie/ [i ce ocazie/ [i cecheltuitori// Nu [tiu de ce mai `ntorccapul/ s\ v\d de vii ori nu vii/ c`nd eclar foarte clar“. Poezia cap\t\ atuncifor]a unui [oc iner]ial, ca al trenuluicare opre[te prea brusc, proiect`ndcititorul f\r\ voie `nainte. ~n generalpoemele lui Ioan Moldovan s`nt `nvers alb; persist\ totu[i c`teva `n carese t`r\sc, vorba poetului `nsu[i, „rime-le pline de r`me“. Ele trebuie s\ de-monstreze, folosindu-se de sonoritateagratuit\, aleatorie, z\d\rnicia jocu-lui. Aceea[i func]ie o are citatul inter-textual, care func]ioneaz\ ca un semnbeckettian al sf`r[elii imagina]iei poe-tice: „`nduio[a]i ca dup\ un somn ca-nonic/ ̀ l vorbim de bine pe Dumnezeu/care ne-ascult\ cel mult ironic“ (undeEminescu din Scrisoarea III intervine

dialogal). Lumii ̀ nc\rcate de obiecte deplastic nu i se opune o interioritate pli-n\, `ncrez\toare `n sine, creatoare, cio voce ironic\, ce `ng`n\.

O carte puternic\

Volumul lui Ioan Moldovan creeaz\imaginea unei negativit\]i dureroase,dar nu sf`[ietoare. Nu butaforia, nu fal-sificarea, nu inautenticul spectaculos`l preocup\ pe Moldovan, ci ratarea,e[ecul, concrete [i d\t\toare de insom-nii. De aici vine [i titlul volumului s\u,Mainimicul, evit`nd emfaza Nimiculuic\ruia `i d\ totu[i t`rcoale, f\r\ s\ igno-re nici o clip\ demnitatea de conceptmetafizic a acestuia. Poezia `l evoc\ cape un obiect, d`ndu-i astfel o concre-te]e remarcabil\: „Azi e ziua de ieri [imainimicul a r\mas/ ̀ n cartier/ ca un in-cendiu nereu[it“. Se `mpline[te astfelexigen]a discre]iei, a nuan]\rii [i au-torelativiz\rii, a lu\rii peste picior a„preten]iilor metafizice“, necesar\ toc-mai acolo unde anvergura problema-tiz\rii metafizice este real\.

~ns\ Ioan Moldovan nu se opre[teaici. Nihilismul compact al volumuluiare un revers, echivalent cu ceea ce Ru-dolf Otto numea „sentimentul st\rii decreatur\“. Cumulul de note dezolantedespre existen]a ne`nsemnat\, despreobiectele lipsite de lumin\, despre ab-surdul tuturor gesturilor prezente [ituturor amintirilor dintr-un trecut prea`ndep\rtat se transform\ `n temeiulunei revendic\ri religioase, una dintrecele mai conving\toare din poezia ro-mân\ de azi. {i tocmai pentru c\ sen-timentul nimicniciei este total, gestulreligios cap\t\ legitimitate: „nemeri-torii la `nviere/ precum nemeritorii lana[tere/ ni[te biete otrepe cu unele du-io[ii `ntre moarte [i nemoarte// na[te-rea lui clip\ de clip\/ pentru a `nv\]anoi ceva ce n-o s\ [tim niciodat\/ `nfr`n-gerea prin fr`ngere luminat\“. Absurdulconstatat peste tot se arat\, astfel, anu fi dec`t umbra unei prezen]e pline,pe care o mai mare lumin\ ar putea s-ofac\ vizibil\. Un efort de interpretare

ar putea face inteligibil nonsensul: „pemasa petrecerii cu]itele paharele sol-ni]ele/ se clatin\ ca ni[te litere nemai-citite“. Ba chiar, `n noua lumin\, une-le dintre imaginile ermetice, pe care leputeam citi ca denot`nd o nefericireconcret\, se transform\ `n sugestii aleeliber\rii viitoare: „Bem m`nc\m de-[ert\m surplusul/ Gospodarul loculuiface foc `n soba de font\/ Nu e foarterece afar\/ nu e foarte rece nici `n\un-tru“. Poemul care mi se pare a cuprinde`n expresiv\ `nl\n]uire suferin]a mize-rabil\ de aici [i promisiunea unei in-staur\ri a paradisului, sub forma uneipovestiri a propriului destin poetic, estecel intitulat De lucru. Se g\sesc acolotoate temele volumului: s\r\cia limba-jului [i lumea devastat\, memoria pli-n\ a unui trecut iremediabil pierdut [isperan]a revela]iei. ~l citez `n `ntregime:„Trebuia mers p`n\ h\t departe/ p`n\la Pancevo/ p`n\ la moarte ca s\ maisco]i un cuv`nt// Fie el [i ur`t – dar dinbojoci/ de-acolo de unde nu te mai sa-turi/ s\ te mai joci de-a ceva de-a cevo//~ncepusem bine eram serios era mi[to/]ig\nia din mine se cumin]ise `mi adu-sesem aminte/ de replica no-i-[to dintr-nfilm rusesc/ v\zut `n abise// Nu eu m\jucam/ ele se jucau cu mine/ ni[te rimepline de r`me// Eram doar ce eram/ oc`rti]\ pe miri[te/ tr\g`nd p\m`nt de subcer/ s\ se d\r`me“.

Volumul lui Ioan Moldovan deschi-de o frumoas\ perspectiv\. Sentimen-tul vital al neantului, completat cu ire-alitatea t`njirii spirituale (care, altfel,genereaz\ ast\zi mult\ poezie anemi-c\) produce o atitudine poetic\ admira-bil de coerent\. De o bun\ originalitate(chiar dac\ p\str`nd c`teva reminiscen-]e marginale din Nichita St\nescu [iIoan Es. Pop), continu`nd unul dintrecele mai bogate linii ale poeziei româ-ne[ti, Mainimicul este o carte puterni-c\ [i o aventur\ ce merit\ continuat\.

Ioan Moldovan, Mainimicul, colec]ia „Poezie“, Editura Cartea

Româneasc\, 2010

~n c`teva zile, la Editura Colibri din Bulgaria vaap\rea romanul Cum s\ ui]i o femeie deDan Lungu (Polirom, 2009; 2010; 2011),`n traducerea Lorei Nenkovska. Apari]iaromanului `n bulgar\ este sus]inut\ deInstitutul Cultural Român (prin Translationand Publication Support Programme).

Romanul a mai fost tradus `n limbilemaghiar\, german\ [i francez\. Hogyanfelejtsünk el egy nöt a ap\rut la EdituraMagvetö Kiadó, `n traducerea lui LakatosMihály. Wie man eine frau vergisst, ver-siunea german\ a c\r]ii, a ap\rut la EdituraResidenz, `n traducerea lui Jan Cornelius,iar Comment oublier une femme, edi]iafrancez\ a romanului, a fost publicat\ deEditura Actes Sud, `n traducerea lui LaureHinckel.

Victor, protagonist al romanului, tr\-ie[te cu senza]ia acut\ c\ `[i supravie-]uie[te propriei tinere]i. Dup\ copil\rie [iadolescen]\, v`rste pe care le suprapune,

retrospectiv, cu cea mai bun\ perioad\ avie]ii, are sentimentul c\ prezentul se deru-leaz\ din iner]ie. ~ndepline[te o munc\bizar\, nesatisf\c\toare, la care se adaug\obsesia c\ propria so]ie, vesela Veronica, setransformase `n timp `ntr-o femeie care `iseam\n\ perfect, dar care nu mai p\strea-z\ nimic din [armul [i visurile feti[canei cucare se `nsurase. ~n derapajele sale evazio-niste, memoria `i proiectez\ mereu filmultrecutului, c`nd, al\turi de ga[ca de colegide liceu, totul avea sens [i savoare. Sceneledin adolescen]\, rememorate `n limbaj co-locvial-argotic, se deruleaz\ `n ritm alert [idebordeaz\ de umor uneori licen]ios. Pre-zentul `[i are `ns\ propria contribu]ie la na-ra]iune. ~ntr-o zi, `n preajma Cr\ciunului,Victor `nt`lne[te un b\rbat care vorbe[te olimb\ stranie, `nso]it de Nana, traduc\toareasa. Al\turi de ace[tia, intr\ `ntr-o aventur\ce i-ar putea schimba via]a. Desigur, totuldepinde de el...

Cum s\ ui]i o femeie, `n bulgar\

Daniel Cristea-Enache: „Peste tot unde se duce Ioan Es. Pop,locul se umple de admiratori, de prieteni, de tineri, de cititoricare au gustul poeziei bune“.

NUMERO{IADMIRATORI

» 12

ordinea de zi

R\zvan Chiru]\

S`nt 20 de ani de c`nd dincolo a dis-p\rut/ Doar pu]in `nainte [i `n timpulvie]ii mele/ dincolo era singurul lucrucare exista cu adev\rat

Unii au considerat c\ ziua nu a fostbine aleas\, s-au temut c\ lansarea vafi goal\, f\r\ public.

„Este o manifestare cu totul special\,care este la concuren]\ cu o alt\ mani-festare editorial\. {i `mi ajungeau laureche `ngrijor\ri c\ aici nu va venilume pentru c\ Andrei Ple[u lanseaz\[i el o carte [i to]i vor merge acolo.Dar eu [tiam c\ peste tot unde se duceIoan Es. Pop, locul se umple de admi-ratori, de prieteni, de tineri, de citi-tori care au gustul poeziei bune“, a ex-plicat acela[i critic. {i lumea ̀ ntr-adev\r

a venit [i multor le-a pl\cut ce-au v\-zut, ce-au ascultat, ce-au citit. Lansa-rea a fost condimentat\ cu trei momen-te de poezie. Unul `n spaniol\, sus]inutde traduc\toarea uneltelor de dormit`n limba lui Cervantes, Elena BorrasGarcia. Celelalte dou\ `n român\, po-eziile fiind recitate de actorul ViorelP\unescu, de la Teatrul Metropolis dinBucure[ti, prieten cu poetul.

„Fiecare volum pe care l-a scos IoanEs. Pop dup\ 1994 ̀ ncoace a reprezen-tat un eveniment editorial [i o carte dereferin]\ `n istoria literaturii românecontemporane“, a sus]inut Daniel Cris-tea-Enache, care a argumentat c\ `nacest caz semnifica]ia e cu at`t maimare cu c`t cartea con]ine [i picturi deDumitru Gorzo. „Cu ni[te desene di-vergente sau convergente, asta r\m`ne

de v\zut, cu viziunea poetic\ a auto-rului“, s-a exprimat criticul.

De altfel, Daniel Cristea-Enache s-adovedit un sus]in\tor `nfl\c\rat al luiIoan Es. Pop: „Din p\cate, la noi, foar-te mul]i arti[ti `[i justific\ comporta-mentul reprobabil prin talentul pecare-l au, ca [i cum talentul ar fi un`n\lbitor care scoate orice pat\. Dars`nt mari poe]i care s`nt [i mari carac-tere, iar Ioan Es. Pop a dat o prob\ decaracter de care pu]ini s`nt `n stare.Este un om generos cu tinerii poe]i,tinerii prozatori, tinerii publici[ti. IoanEs. Pop era garan]ia vie a calit\]ii lor.~n acela[i timp, este [i un exemplu demuncitor total, un om care munce[tenoaptea cu versul, [i ziua munce[te`ntr-un context profesional bine defi-nit. ~n poezia sa exist\ un Pop de zi [i

un Pop de noapte, [i aceasta nu este ometafor\.

Ioan Es. Pop este un model de inte-lectual `n spiritul generozit\]ii [i soli-darit\]ii. Eu nu am `nt`lnit p`n\ acumun om care s\-l antipatizeze pe IoanEs. Pop. Dimpotriv\, are darul de a topiaceste animozit\]i. De exemplu, chiaraici s`ntem c`]iva care ne antipatiz\m,dar am venit cu to]ii aici pentru IoanEs. Pop“.

C`nd eram mic, visam s\ fiu [i maimic/ mai mic dec`t masa, mai mic de-c`t scaunul

Poetul nu a vorbit foarte mult la lan-sarea de joi. Oricum, nu a spus nimicdespre cartea care tocmai fusese pre-zentat\ publicului. ~n schimb, a poves-tit un episod cu una dintre poeziile

sale, pe care l-a tr\it `n Suedia. „C`ndmi-a ap\rut o carte acolo, m-am `n-t`lnit cu editorul suedez, c\ruia i-amcitit poezia cu cartoful, pe care a]iauzit-o mai devreme. Care e un poemdup\ p\rerea mea tragic. Dar el a `n-ceput s\ r`d\. M-a rugat s\ i-l mai ci-tesc ̀ nc\ o dat\, dar el a ̀ nceput s\ r`d\[i mai tare. I l-am citit de cinci ori `n-tr-o or\, dar el a r`s de fiecare dat\. |s-ta este un mod de a percepe o poezie.“Apoi, a mai confirmat spusele lui Da-niel Cristea-Enache, despre acel Pop cudubl\ personalitate. „Exist\ `ntr-adev\run Pop de zi [i unul de noapte. P`n\ la[ase s`nt administrator, nu scriu, nu ci-tesc, nu beau, nu fumez. De la ora [ase,peste omul de zi se suprapune cel denoapte [i fac contrarul. ~ncep s\ fumez,s\ beau, s\ scriu, ̀ ncepe s\ func]ionezepoetul.“ {i apoi a `mp\r]it autografe.

„Pariul meu este c\ acestan editorial este al c\r]iiunelte de dormit, deIoan Es. Pop. M-a[ bu-cura sincer s\ apar\ p`n\la finalul anului o cartede poezie mai bun\ de-c`t aceasta, dar nucred“, astfel a deschiscriticul Daniel Cristea-Enache lansareaultimului volum depoezie al autorului ma-ramure[ean, unelte dedormit, ap\rut la EdituraCartea Româneasc\.Evenimentul a avut locjoi, 13 octombrie, laLibr\ria C\rture[ti dinBucure[ti.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 328 » 15 – 21 octombrie 2011

unelte de dormit, un evenimentde Ioan Es. Pop [i Dumitru Gorzo

Foto

: Ale

xand

ra A

tana

siu

Foto

: Ale

xand

ra A

tana

siu

unelte de dormit este ilustrat\ de pictorul Dumitru Gorzo, „pictoromologat, pictor controversat, c\ruia nu `i place s\ vorbeasc\ despre artalui“, dup\ cum l-a caracterizat Daniel Cristea-Enache. {i Dumitru Gorzonu a dezam\git nici de data aceasta publicul. Joi, pere]ii s\lii de lansarede la C\rture[ti erau „tapeta]i“ cu lucr\ri de-ale pictorului, „f\cute dincreion, lut [i b\legar de cal“, a[a cum singur artistul a explicat. C`tdespre ilustra]ii, Dumitru Gorzo nu a spus dec`t c\ „s`nt f\cute cu g`ndulla poezia lui Ioan Es. Pop, c`t am putut eu `n]elege. Dar nu s`nt f\cuteneap\rat cu g`ndul de a ilustra, s`nt f\cute mai ales ca ni[te `nso]itori“.Prietenia dintre poet [i pictor e veche, dar mai `nt`i `ntre ei a fost rela]iadasc\l-elev. „Ioan Es. Pop mi-a fost profesor de limba român\ `n claseleV-VIII. Odat\ m-a b\tut. Dar eu [i ast\zi dau vina pe el pentru gre[elilemele de gramatic\. Drumurile noastre au luat-o pe c\i diferite, apoi ne-am re`nt`lnit, eu citindu-i poezia, el urm\rindu-mi lucr\rile.“

PICTURI DIN B|LEGAR DE CAL» Marele Premiu al Festivalului Poe]ilor din Balcani afost acordat la `nceputul acestei luni lui Ioan Es.Pop. Printre c\r]ile publicate de poet se num\r\Ieudul f\r\ ie[ire, Editura Cartea Româneasc\, 1994(Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor dinRomânia [i Republica Moldova), Pantelimon 113bis, Cartea Româneasc\, 1999 (Premiul AcademieiRomâne, Premiul USR, Premiul pentru Poezie al Mu-nicipiului Bucure[ti), Petrecere de pietoni, Paralela45, 2003 (Premiul USR, Premiul Asocia]iei Scriito-rilor Profesioni[ti din România). Volumele lui IoanEs. Pop au fost traduse `n suedez\, `n 2009, `nfrancez\, englez\, spaniol\. RadiodifuziuneaSuedez\ l-a desemnat Poetul lunii august 2010.

13 «

muzic\ ~N A{TEPTARE

Victor Eskenasy: „~n România nu a invitat-o nimeni s\ revin\ dup\1989, iar mai multe ore de `nregistr\ri de concert, unele absolutremarcabile, zac `n arhivele radioului român `n a[teptarea m\cara unui singur disc exclusiv `n memoria Sofiei Cosma“.

ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, PragaDe multe ori, discu]iile degene-reaz\ `n ceart\ din lips\ de argu-mente sau dintr-oo pornire de-aa (ne)impune, f\r\ sens ori f\r\ justifi-care. Drepturile noastre legitimerar le ap\r\m cu pre]ul s`ngelui, cimai degrab\ cu „arma“ unui tonridicat, o r\steal\, un strig\t, un]ip\t, un urlet. Cineva care a p\]itinjusti]ia unui organism social de-calibrat are tendin]a s\-[i rezolvedisputele prin scandal, dac\ for]aproprie nu-l `mpinge nest\vilit laac]iune solitar\. {i cine ar puteacontesta dreptul celui lovit p`n\ ladesfigurare de soart\ [i de semenis\ se apere cum crede el de cuvi-in]\? C`nd nu mai ai nimic de pier-dut, ce mai conteaz\ c\-]i scuipipl\m`nii `ntr-un r\cnet f\r\ limit\?Zbiar\ unii la al]ii de parc\ s`ntapuca]i de streche, zice o vorb\popular\. Iar streche nu-i doar mus-ca pornit\ s\ deranjeze animalele,vara, ci [i-un sinonim pentru boal\.Strecheat e cineva alienat, dement,descreierat, `nnebunit, smintit, ]ic-nit. Nebun, carevas\zic\!

Hm! Aceast\ posibilitate m-a ]inutdeparte de muzica (re)numit\death-metal, chiar pe rigola str\zii,altfel civilizate, intitulat\ death-metal progressiv, de factur\ scandi-nav\. Am ascultat cu reticen]\ [ine`ncredere mai toate trupele careaveau ca semn distinctiv acest tim-bru sonor extras de pe corzile celemai joase ale registrului vocal. OK,g\siser\ ceva de spus, de ce nu pu-teau s-o fac\ f\r\ urlete? Sigur, nuera greu de priceput c\ totul e unjoc de scen\, un gen de spectacolbine definit, cu [abloane puse a-tent de cine se pricepe la a[a ceva,cu reguli necunoscute publicului,`ns\ draconic respectate de echi-pele implicate. Nimic la voia `n-t`mpl\rii, nimic l\sat s\ distorsio-neze f\r\ control, nimicsc\pat dintr-o manifestarespontan\. C\ trupe]iiace[tia aveau ceva de„l\murit“ cu omenirea, ealt\ poveste. Eu – [i-mi facmea culpa! – nu i-am pri-ceput atunci.

Dar vremurile acelea –anii ‘90 – au trecut, s`ntemparc\ `ntr-o alt\ lume, altereguli, sau lips\ de reguli,determin\ mersul lucruri-lor, inclusiv `n showbiz, iaruna dintre ele proclam\revenirea la valori verifi-cate, calde, umane. Multediscuri se imprim\ pe vinyl[i se ascult\ cu satisfac]ie

neegalat\ de nici un dvd sau blu-ray. Multe trupe fac apel la instru-mente vechi, nu neap\rat scoasedin uz, nici rar folosite `n concerte,ci doar trecute `n debara, p\strateca relicve, ca piese ale unui muzeudeloc imaginar sau `mpietrit. Unmelotron cu subansambledeta[abile, c`ndva ultim\ tehnolo-gie de produs sunete, face acumfigur\ discret\ de colorat piesemetal-progresive. Orga HammondB3, cu fascinantul ei sistem Leslie,umple spa]iul sonor `ntr-un fel ine-galabil [i-l `nc\lze[te a[a cum nici ovoce, trecut\ prin orice vocoderProTools, nu reu[e[te. Un flaut cla-sic aerise[te atmosfera dens\, dechit\ri bine amplificate, un percu-]ionist marginal(izat) adaug\ stranii,[i totu[i foarte pl\cute, zgomoteritmate, ca-ntr-un dans african. Numai spun de pianul tratat simplu, f\-r\ agresivitatea rockerilor de-acumjum\tate de veac...

Asta e atmosfera noului albumOpeth, nu `nt`mpl\tor intitulat He-ritage, 2011, Roadrunner Rec. As-cult`ndu-l prima dat\, ai impresiac\ trupa a cedat nu [tiu c\rei ten-ta]ii [i-a comis un album pop, cumult departe de standardul obi[nuit.Posibil. Pentru mine, faptul c\Steven Wilson s-a ocupat de mixajera o certitudine din start. Totu[i,Wilson nu putea ad\uga ceea ce arfi lipsit, anume vigoarea compozi-]ional\, cur\]enia stilistic\, densi-tatea structurilor instrumentale,aerul de lucru f\cut din convinge-re, nu fiindc\ a[a cere fi[a postului.Presupun c\ albumul este dejacunoscut celor care [tiu trupa. Ce-lor care n-o [tiu, n-am a le spunedec`t c\ infuzia muzical\ preparat\de trupa suedez\ are intact\ aromaunui foarte bun album, dintre celemo[tenite [i p\strate cu gratitudinela loc de cinste.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 328 » 15 – 21 octombrie 2011

~n esen]\, un elogiu [i o rememorare, ex-trem de emo]ionante, gra]ie m\rturii-lor filmate cu ea de-a lungul anilor [i,mai ales, pentru melomani, a extrase-lor de concert din ultima perioad\ avie]ii ei. O via]\ – s-ar putea spune, maimulte vie]i –, departe de a evoca gustul[i bucuriile unei ciocolate.

Dintr-un interviu pe care realizato-rul Lincoln Mayorga, el `nsu[i pianist, aavut amabilitatea s\ mi-l acorde pentruEuropa Liber\, am aflat originile fil-mului. ~n 1978, Mayorga a fost sunat deginerele pianistei, cu ocazia unei vizitea acesteia `n Statele Unite la fata sa, curug\mintea de a-i facilita contacte pen-tru un concert pe scena american\. „Mi-aadus un disc Electrecord, cu Burleska deRichard Strauss [i am ̀ n]eles imediat c\era vorba de o mare artist\. Am `nt`lnit-o`n casa ei [i, dac\ nu [tia dec`t c`teva cu-vinte ̀ n englez\, s-a oferit s\-mi c`nte [iam realizat c\ era vorba despre un artistimportant. I-am telefonat unui agentlocal `n Ventura County [i a fost ime-diat angajat\ s\ interpreteze Concertulde pian No. 1 de Ceaikovsky. ~n acesttimp am aflat istoria surprinz\toare avie]ii ei, am `nregistrat cu ea un LP (as-t\zi transferat pe CD), dup\ care ea s-a`ntors `n România. Am aflat apoi c\ in-ten]iona s\ revin\ [i s\ se instaleze `nAmerica, `n 1980, venind cu o viz\ tu-ristic\. Aveam o prieten\ student\ lacinematografie c\reia i-am spus c\ ar fiun proiect excelent s\ facem un filmdespre aceast\ femeie extraordinar\.A[a c\ am plecat cu dou\ prietene, cu unproiect UCLA, [i am aterizat la Bucure[ti`n vara anului 1980, cu dou\ aparate defilmat de 16 mm [i cu un casetofon pro-fesional Sony pentru film\ri. Eramfoarte naivi, nu [tiam nimic despre bru-talitatea regimului Ceau[escu, c\ ris-cam s\ avem necazuri mari, camereleconfiscate [i s\ fim, poate, chiar `nchi[i.I-am cerut Sofiei Cosma s\ accepte s\venim la ea acas\ pentru un interviu [iea a fost de acord, am filmat `ntr-o pia-]\ din Bucure[ti [i, `n cele din urm\,momentul plec\rii ei din România.“

Filmul traseaz\, cu ajutorul spuselorSofiei Cosma [i cu imagini din arhive is-

torice, parcursul vie]ii pianistei n\scut\`n 1914, ̀ ntr-o familie de evrei, ̀ ntr-o lo-calitate din Rusia ]arist\, ast\zi `n Be-larus. Cu un talent excep]ional v\dit dela 4 ani, Sofia Cosma [i familia ei se mu-tau la Moscova dup\ revolu]ia rus\, caapoi, `n 1924, s\ se stabileasc\ `n Leto-nia independent\, la Riga. Sonia-SofiaGurevich devenea `n acei ani eleva u-nui mare profesor de pian, Julius Isser-lis, n\scut `n Chi[in\u [i care, `[i amin-te[te ea, „i-a fost ca un tat\“.

~nscris\ printre cei peste 200 de can-dida]i la cea mai important\ competi-]ie de pian a timpului, la Viena, ̀ n 1933,a fost preferata marelui pianist EmilSauer, elev al lui Liszt, pentru premiul`nt`i. Dezbaterile aprinse `ntre membriijuriului – `ntre care Alfred Cortot aveas\ impun\ acordarea unui premiu al II-lea,suplimentar, pentru Dinu Lipatti – aucondus la o alt\ decizie, Sonia-SofiaGurevich bucur`ndu-se doar de un al pa-trulea premiu. Un premiu ce `i deschi-dea perspectiva unei cariere interna]io-nale, care a fost `ns\ brusc curmat\ deintrarea trupelor lui Hitler ̀ n Viena [i dedecizia ei de a se refugia la Riga, pentrua fi al\turi de familie. Riga avea s\ fie,cur`nd dup\ declan[area celui de-alDoilea R\zboi Mondial, invadat\ de tru-pele sovietice, iar la scurt\ vreme pianis-ta, cu acte de identitate austriace, ares-tat\ de poli]ia militar\ sovietic\ de ocu-pa]ie [i deportat\ `n Gulag, `n Siberia,dup\ o c\l\torie istovitoare [i umilitoa-re de 23 de zile, ̀ n vagoane de animale.

Pianista `ncepea o „a doua via]\“,transferat\ dup\ un an `ntr-un lag\r dinKazahstan, la cca 40 km dep\rtare deKaraganda. Avea, depune ea m\rturie`n film, muzica „`n cap [i ̀ n m`ini“, dar`ntreaga energie concentrat\ pentru asupravie]ui [i a-[i proteja fata n\scut\din leg\tura cu un român, [i el deportat.Un singur episod, transferul unui armo-niu din baraca prizonierilor de r\zboi ̀ ncea a deporta]ilor [i permisiunea de ac`nta pe el, i-a oferit c`teva, pu]ine, mo-mente de bucurie, `n lungii ani petrecu]i`n deportare.

Eliberat\ ̀ n 1948 [i trimis\ la Viena ̀ n-tr-un lag\r pentru persoane str\mutate,avea s\ afle c\ `ntreaga familie i-a fostucis\ de nazi[ti [i, dup\ o reg\sire princoresponden]\ cu tat\l copilului ei, aveas\ se stabileasc\ `n România, devenindSofia Cosma. Cu o pudoare emo]ionant\,pianista refuz\, de-a lungul interviurilorfilmate, s\ dea detalii despre momente-le [i anii cei mai dificili, at`t c`nd e vorbadespre atrocit\]ile `mpotriva evreilor, lacare a fost martor\ la Viena imediat dup\intrarea nazi[tilor, c`t [i despre Gulag [iapoi despre primii ani din România. O

singur\ amintire, cea care d\ [i titlul fil-mului: o valijoar\ cu ciocolate, cu caresosea de la Viena la Bucure[ti [i a c\rorv`nzare i-a permis s\ tr\iasc\.

Tot ce poveste[te din aceast\ „nou\via]\“ – [i este p\cat c\ realizatorul fil-mului nu insist\ s\ capete mai multem\rturii, azi cu valoare istoric\ – este c\la un moment dat, ajutat\ de prieteniromâni, ̀ nainte de toate de Florica Mu-sicescu, a dat un concurs la Filarmoni-c\ [i c\, treptat, a reintrat `n circuitul ar-tistic, ajung`nd chiar solista Filarmonicii[i a Orchestrei Radio bucure[tene [i, con-comitent, o pedagog\ mult apreciat\ laConservatorul din Ia[i.

De ce s-a decis `ntr-un t`rziu, foartet`rziu, s\ plece definitiv din România?Motivul este printre pu]inele lucruri spu-se de ea foarte ferm ̀ n filmul realizat deLincoln Mayorga: „~nt`i pentru a fi cu fi-ica mea [i a-l scoate pe fiul meu de aici.Apoi, pentru un gust al libert\]ii `n toatesensurile ei! Am avut multe concerte, es-te adev\rat, dar nu suficient\ libertatede a c`nta ceea ce vroiam. Am fost obli-ga]i s\ c`nt\m ̀ n recitaluri [i concerte cuorchestra, compozitori români care nuprezentau nici un interes. Am fost ne-voit\ s\ c`nt, dar nu ce `mi doream, iarpentru un adev\rat muzician a[a cevaeste extrem de dur!“.

Filmul omagiu aduce [i c`teva m\rtu-rii t`rzii, dar de mare interes, ale artei So-fiei Cosma `n libertate. ~ntre ele extrasedintr-un concert la Universitatea Stand-ford, cu Guarnieri Quartet, interpret`ndCvintetul cu pian de Schumann [i, maiales, o versiune a celui de-al doilea Con-cert de pian de Saint-Saens, interpretat\`n Statele Unite `n 1982, iar apoi cu Fi-larmonica din Moscova ̀ n 1990, ̀ n Rusia,unde a fost invitat\.

Inutil s\ amintesc c\ `n România nu ainvitat-o nimeni s\ revin\ dup\ 1989, c\mai multe ore de ̀ nregistr\ri de concert,unele absolut remarcabile, zac `n arhi-vele radioului român `n a[teptarea m\-car a unui singur disc exclusiv ̀ n memo-ria Sofiei Cosma. E adev\rat [i c\ elevii ei,[i Filarmonica de la Ia[i nu au uitat-o.Este de sperat ca m\car acum, dup\ dis-pari]ia ei, filmul omagiu al unui ameri-can, Lincoln Mayorga, s\-[i fac\ drum[i `n România.

LINCOLN MAYORGA {I SOFIA COSMA PE AFI{UL FESTIVALULUI MOHU

„O valiz\ plin\ de ciocolat\.Via]a pianistei Sofia Cosma“O valiz\ plin\ de ciocolat\este titlul, atr\g\tor, dar `n-[el\tor, al filmului realizat deun om de cultur\ american,Lincoln Mayorga. Filmul afost prezentat `n premier\mondial\ la `nceputul s\p-t\m`nii, la Festivalul de art\de la St. Albany, N.Y., [i va fiproiectat la acest sf`r[it des\pt\m`n\ `n California, laCamarillo, ultima re[edin]\a pianistei Sofia Cosma.

Opeth, ora[ul lunii[i-al lunaticilor

Tot mai multe personalit\]i artistice s-au declarat influen]atede ideea monomitului, de la Tori Amos la Grateful Dead, BobDylan, Jim Morrison, iar Stanley Kubrick, `n timp ce filma 2001,i-a recomandat cartea lui Arthur C. Clarke.

» 14

slow/fast food

Drago[ Cojocaru

Unul dintre punctele forte aleRReeggeelluuii LLeeuu, dintre celeapreciate de critici, a fostpovestea, primul subiect alunui film Disney care s\ nu fifost o adaptare a unei c\r]i –un succes ce a fost pus demult\ lume pe seama unei„formule de succes“ afilmelor care circul\ `n spatelescenei, la Hollywood.

Povestea acestei „formulede succes“ `ncepe cu GeorgeLucas, `n 1973, pe vremeac`nd era un biet regizor s\racce visa s\ realizeze o imposi-bil\ odisee spa]ial\. Dac\ a]iavea r\bdarea [i curiozitateade a citi primele trei versiuniale scenariului de la primulR\zboiul stelelor v-a]i pune,cu siguran]\, m`inile `n cap,`ntr-at`t de chinuit\ parepovestea care refuza cu`nc\p\]`nare s\ se „nasc\“ dinpana regizorului. Salvarea i-avenit acestuiadin cursurile deantropologie pecare le urmase`n timpul facul-t\]ii, c`nd Lucasintrase `n contactcu opera luiJoseph Campbell(1904-1987).

Campbell a fostun cunoscut profe-sor universitar ame-rican, specialist `nmituri [i religii com-parate, autor, `n 1949,

al unei c\r]i, Eroul cu o miede fe]e, destul de contestatede c\tre savan]ii tradi]ionali,dar care avea s\ fac\ multevaluri mai t`rziu. ~n paginileei, profesorul american sus-]inea teoria c\ majoritateamiturilor omenirii, cele maiimportante dintre ele, au ostructur\ fundamental\ co-mun\, numit\ de el monomit,un [ir de etape pe drumulspre des\v`r[ire al oric\ruierou. Campbell rezuma `nprefa]a c\r]ii aceast\ schem\:„Eroul se aventureaz\ dinlumea comun\, obi[nuit\,`ntr-un t\r`m al minunilorsupranaturale; `nt`lne[te for]efabuloase [i o victorie decisiv\este c`[tigat\. Eroul se re`n-toarce din misterioasa luiaventur\ cu puterea de a facebine semenilor s\i“.

Aceast\ schem\ a „c\ut\riieroului“ avea s\ fie cheia pecare o c\uta George Lucas:ordon`ndu-[i ideile pe etapeledescrise de Campbell, cine-astul avea s\ ob]in\, `n sf`r[it,povestea pe care avea s\ otransforme mai apoi `n film.„F\r\ aceast\ carte“, spune,

„probabil c\ a[ lucra [i azi la scenariu.“

R\zboiul stelelor, unsucces monumental

Urmarea se [tie: R\zboiulstelelor avea s\ se dovedeasc\un succes monumental, aveas\ zguduie [i s\ rescrie dintemelii industria filmului [i,mai mult, s\ aib\ magni-tudinea unui adev\rat seismde 9 grade Richter `n culturapopular\. Recunosc\tormaestrului s\u, Lucas a f\cutpublic ajutorul primit de laCampbell. {i brusc, fiecareproduc\tor [i [ef de studio aordonat asisten]ilor s\ pun\m`na pe Eroul cu o mie defe]e, convin[i c\ au desco-perit, `n sf`r[it, formula pietreifilosofale care s\ transformeorice pelicul\ `n aur curat.~ntre timp, s-a aflat c\ tot maimulte personalit\]i artistice s-au declarat influen]ate deideea monomitului, de la ToriAmos la Grateful Dead, BobDylan, Jim Morrison, iarStanley Kubrick, `n timp cefilma 2001, i-a recomandatcartea lui Arthur C. Clarke.

Al treilea personaj `[i faceapari]ia `npoveste:ChristopherVogler, scenarist[i analist pentrumarile studiouriamericane.

Vogler, care l-a `nt`lnit pe

Campbell la un curs decinema, a redactat uncelebru memo de [aptepagini pentru studiourileDisney `n care explicateoria monomitului [i felul`n care aceasta se poate

aplica cu

succes `n industria filmului.Documentul a picat sub ochiilui Jeffrey Katzenberg, pe a-tunci mare [ef la Disney, [i i-aatras automat aten]ia.

Pe baza acestui document,Vogler a scris apoi o carte,foarte apreciat\ `n industriafilmului (a fost tradus\ deja `nzece limbi), The Writer’s Jour-ney, un manual de aplicare aschemei monomitului la con-struc]ia scenariilor de film [iromane, manual ce a stat labaza mai multor filme sau `nindustria jocurilor video. Se[tie c\ la Hollywood to]i jur\cu m`na pe structura `n treiacte a scenariilor [i pe sche-ma lui Campbell/Vogler, de[iacesta din urm\ a avertizattotdeauna c\ „manualul“ s\unu este o formul\ a succe-sului, ci, mai degrab\, unmod de a `ncuraja scriitorii s\foloseasc\ arhetipurile [istructurile miturilor pentru apune mai bine `n valoarepropriile lor opere.

Vogler a fost adus deJeffrey Katzenberg pentru aanaliza [i a „doftorici“ sce-nariul de la Regele Leu [i aconstatat c\ scenari[tii dejalucraser\ conform schemei

detaliate `n nota sa, iar„munca“ lui s-a limi-tat doar la c`teva idei,plus sugestia de asublinia mai mult ele-

mentele hamletieneale pove[tii.

SuccesulRegelui

Leu nu a f\cut apoi dec`t s\`nt\reasc\ ideea c\, undeva `nc\r]ile lui Campbell [i Vogler[i `n studiul miturilor [i arhe-tipurilor, zac formulele secre-te ce ar putea genera, an dean, succese uluitoare de box-office.

INFLUEN}|

Regele Leu, o aventur\ amonomitului `n T\r`mul HollywoodFilmul Regele Leu, care s-a (supra)lansat zilele acestea pe Blu-ray `n România, a intrat`n istorie drept unul dintre cele mai mari succese Disney din toate timpurile. Un filmap\rut la apogeul „Rena[terii Disney“, adic\ perioada cuprins\ `ntre sf`r[itul anilor ‘80[i sf`r[itul anilor ‘90, c`nd celebrul studio american a revenit la forma maxim\, dup\ odecad\ de convulsii [i insuccese care era c`t pe ce s\ duc\, la un moment dat, la`nchiderea departamentului de anima]ie.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 328 » 15 – 21 octombrie 2011

15 «

slow/fast foodMERIT

Olti]a C`ntec: „Intitulat explicit Divadlo Svoboda/Teatrul luiSvoboda, lungmetrajul are meritul de a prezenta figurascenografului f\r\ liftinguri, necosmetizat\“.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBI

— Lua]i un ceai cald.— Vai, bogdaproste!— S\ fie primit, s\ fie de sufletul

[i de s\n\tatea mea, s\-mi ajute Cu-vioasa la afaceri [i la banc\, s\-midea `mprumutul.

— Cum, dom’le, pentru o can\de ceai vrei at`tea pomeni? Da’ ces`ntem noi, fraierii matale? Na, c\-lv\rs. S\ nu-]i deie nimica!

— Auzi, m\tu[\, nu m\ freci ma-ta la cap cum vrei [i nu-mi spui cums\-mi fac afacerile. }i-am zis s\-l bei,`l bei, c\ te ia mama dracului.

— Gata, mam\, nu tre’ s\ ]ipia[a. Tare stresat mai e tineretul \sta[i tare o mai sup\r\ pe Cuvioasa.

...C`]iva metri mai la dreapta...— Doamn\, v-am mai spus, e un

leu mortul [i un leu cincizeci viul.Aicea nu facem negocieri.

— Hai, m\icu]\, te rog mult detot, `n numele Cuvioasei, am numaidou\zeci de lei.

— Ai dou\zeci de lei [i dou\jdoide mor]i. Crezi c\ Cuvioasa nu [ties\ numere, mai ajungea ea ce-aajuns dac\ nu [tia? De ce nu aistr`ns mai mul]i bani, ha? Tre s\t\iem doi. Serafim [i Maria.

— Nu, nu ei, c\-s p\rin]ii lu’ vecinamea, c-am venit tocmai de la Dej.

— P\i de ce nu a dat [i ea bani?Ce-a crezut c\ aici e mama r\ni]ilor?

— A dat, da’ mi-am luat [i eu ointegram\, c\ s`nt ajuns\ de dou\zile.

— Ei, atunci s\ scrii Serafim [i Ma-ria pe integram\, n-am ce-]i face.

— M\car dac\ d\dea]i [i voi bonfiscal. Da’ a[a, nici chitan]\ nu da]i,nici mor]ii nu-i primi]i.

— Auzi, f\ proasto, vezi poate`mi dau haina asta jos [i te iau lapumni. Mar[ de aici! Te trec lamor]i, s\ fiu a naibii dac\ nu te trecla mor]i!

...~n apropierea u[ii...— Opeceul, cic\ vine opeceul.

Sssst, c\ vine opeceul. Uite-l \la `npardesiu mov, `l cunosc de la alimen-tar\. Fii atent, c\ se duce la altar.

— De la opeceu s`nt, vreau s\vorbesc [i eu cu [eful.

— Da, fiule.— Dom’le, am aici o pl`ngere pe

numele Parascheva Cuvioasa. Zicec\ a `ncurcat dorin]ele la dou\ fe-mei [i le-a nenorocit.

— Ia s\ v\d [i eu.— Uita]i aici. Pop Viorica [i Pop

Vasilica, veri[oare. Prima, cu doi[pecopii [i b\rbat be]iv [i violent, s-arugat pentru ca s\-i ieie la so] darulbe]iei [i s\ n-o mai bat\. A doua s-arugat pentru un copil, c\ are pa-truzeci [i trei de ani.

— A[a.— Acuma Viorica a n\scut

gemeni [i nu-i poate al\pta fiindc\i-a rupt b\rbatu-su m`inile. Vasilica ar\mas tot stearp\ [i a dat `n depre-sie. Am`ndou\ cer daune.

— Da’ de ce nu-i d\ lu’ Vasilicacopiii?

— O zis c\ i-ar da, da’ nu-i vreaVasilica, fiindc\ `s din tat\ alcoolic [io s\ fie retarzi.

— N-are cum, c\-s de la Cu-vioasa. Garantez eu c\ o s\ fie copiinormali. Vai, se uit\ lumea ca lacirc. Ce zici, ne `n]elegem? Hai, c\dau [i eu un pomelnic de la mine.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111Senior editor:Lucian Dan Teodorovici Redactor-[[ef:George OnofreiRedactor-[[ef adjunct:Anca BaraboiSecretar general de redac]ie:Florin IorgaRubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 328 » 15 – 21 octombrie 2011

Peste 700 de scenografii de teatru [ioper\ pentru, printre altele, TeatrulNa]ional Praga, Old Vic Londra, Me-tropolitan Opera New York, La ScalaMilano etc., colabor\ri cu GiorgioStrehler, Peter Brook, Alfred Radok,Otomar Krejka, Yaroslav Malina, Ro-land Petit, Lawrence Olivier, LeonardBernstein, Vaclav Havel etc. au impustehnici [i efecte care poart\ numele luiSvoboda (cortina de lumin\, poliecranul,orizontul de lumin\, oglinda membran\,proiec]iile video, black light etc.), asigu-r`ndu-i locul `n istoria teatrului ultimeijum\t\]i de veac.

Intitulat explicit Divadlo Svoboda/Teatrul lui Svoboda, lungmetrajul aremeritul de a prezenta figura scenogra-fului f\r\ liftinguri, necosmetizat\. Ar-tistul are calit\]i [i imperfec]iuni, rea-lizatorii mix`nd unghiul estetic cu celfamilial [i politic, configur`nd un por-tret credibil al unui profesionist neo-bosit `n experiment, dar care a figurat[i `n eviden]ele poli]iei politice ceho-slovace. Atuul documentarului tocmaiacesta este – adev\rurile s`nt spuse curiscul de a incomoda, fiind singurelecare conteaz\. Jakub Hejna a mo[tenitcel pu]in c`teva din genele bunicului:scenariul e impecabil, are informa]iipre]ioase, imagini de arhiv\ prezenta-te `n premier\, `ntr-o dinamic\ [i cu unumor care fac vizionarea pl\cut\. Pro-duc]ia `ncepe cu Hejna prelu`nd bus-tul de bronz al lui Svoboda, plimb`n-du-l apoi, simbolic, cu ma[ina, avionul,`n bra]e, cu ascensorul, prin locuri tan-gente biografic. Amuzant\, de pild\,e secven]a `n care nepotul ajunge cu„pachetul“ ambalat `n h`rtie la compa-nioana de odinioar\ a bunicului, rea-lizatoarea de televiziune Silvia Pojaro-va, c\reia i-l livreaz\, spre stupefac]iaei: „Doamne, Dumnezeule, ce-i asta?“.Produc]ia are foarte mult omenesc, e ̀ n-cercarea onest\, declarat\ a nepotului

de a-[i `n]elege bunicul, f\r\ prejude-c\]i ori subiectivisme, cu sinceritate [iacurate]e.

Surs\ de informa]iipitore[ti

Svoboda `i admira necondi]ionat pe Le-onardo Da Vinci [i Michelangelo! ~n-v\]ase de la p\rintele s\u, t`mplar, c\`ntotdeauna trebuie s\ fii cel mai bun,s\ c`[tigi respectul celorlal]i, iar pentruasta trebuie s\ munce[ti continuu. Ar-hitect ca forma]ie, scenograful mode-la spa]iul din perspectiv\ arhitectural\,subliniindu-i psihologia, dar era con-comitent [i inginer, pictor, fizician, uti-liz`nd volumetria, mecanica, tehnologiaca surse de expresivitate, de alimenta-re a emo]ionalit\]ii. Laserul, lumina,legi ale dinamicii, propriet\]ile speci-fice anumitor tipuri de materiale, par-ticularit\]ile recept\rii vizuale, pe toatele-a speculat creativ, `ntrebuin]`ndu-leteatral. Stilizarea, scenografiile fluide,o dramaturgie plastic\ ̀ nso]itoare a ce-lei textuale, abstractizarea, solu]iile so-fisticate s`nt tr\s\turi care i-au indivi-dualizat crea]iile. Totul era `n prealabiltestat la scar\ mic\, `n atelierul s\u de3x3 m, prin machete, experimente, so-lu]ii ingenioase. Filmul e [i surs\ deinforma]ii pitore[ti. „Confiden]ial“, a-fl\m chiar de la Vaclav Havel, drama-turgul, nu politicianul, c\, la montareacu Garden Party, lui [i regizorului nuli se p\rea potrivit\ solu]ia propus\ deSvoboda [i, exaspera]i, c\ci acesta nu

renun]a la idee, s-au strecurat noap-tea pe furi[ `n teatru [i au spart cu cio-canul oglinda imens\, de 25.000 decoroane!

Raporturile lui Svoboda cu regimulcomunist nu s`nt ocolite. Jakub Hejnaa dus bustul bunicului, ata[`ndu-i la t`m-pl\ o minicamer\ video, `n arhiveleSecurit\]ii, prezent`ndu-i dosarul decolaborator. Scenograful semnase unangajament ca agent [i f\cuse inform\risub numele Oliver. Avusese, la r`ndu-i,probleme, pentru c\ revenise `n Ceho-slovacia cu 500 de franci, valuta fiindilegal\ `n regimurile comuniste. Oricum,statul `i lua jum\tate din onorariile pecare le primea, ca tribut pentru liber-tatea (`n slav\, Svoboda `nseamn\ „li-bertate“) de a lucra `n str\in\tate.

La genericul de final, realizezi c\nu toat\ lumea l-a iubit pe Svoboda. Cuunii, rela]iile erau reci; pe al]ii, privi-legiile de care s-a bucurat din partearegimului comunist i-au iritat. Era in-teligent, creativ, dominator. Jakub Hej-na a avut ideea extraordinar\ de a-[iconstrui filmul pornind de la o metafo-r\ esen]ial\: `ntunericul [i vidul pe careSvoboda le considera material de baz\.Un `ntuneric `n care a proiectat spoturi[i un vid pe care l-a umplut cu substan-]\ documentar\.

Divadlo SvobodaCasa de produc]ie Endorfilm Praga, 2011Ideea original\ [i regia: Jakub HejnaScenariul: Jakub Hejna, Barbora PíhodováProduc\tor: Jiri KonecnyDirector de imagine: Jiri Chod

Pe urmelebunicului SvobodaO personalitate de va-loarea lui Josef Svobodadevenea adesea cople-[itoare pentru anturajulfamilial [i profesional.Nepotul scenografului,Jakub Hejna, t`n\r cine-ast, crescut `n casa ma-estrului, dar cu care,surprinz\tor, nu preavorbise [i `l `nsp\im`ntateribil, a `ncercat s\-ldescopere pe traseulunui film documentarlansat `n prim\varaacestui an.

DATUL ~N SPECTACOLOlti]a C~NTEC

...Undeva, `n curteaMitropoliei...

C\t\lin Mitulescu a scris timp de maimul]i ani un scenariu numit Un balon`n form\ de inim\, a c\rui ac]iune sedesf\[ura la Constan]a [i unde un b\-iat proasp\t eliberat dintr-o `nchisoa-re pentru tineri se ̀ ndr\gostea de o fa-t\ mai mare ca el, camerist\ `ntr-unhotel. Au fost dou\ lucruri care au de-turnat proiectul de pe f\ga[ul ini]ial.Primul a fost Eu c`nd vreau s\ fluier,fluier, filmul lui Florin {erban, co-scris[i produs de C\t\lin Mitulescu, care alansat doi talenta]i actori care func]io-nau foarte bine `n cuplu – GeorgePi[tereanu [i Ada Condeescu ([i ca-re l-a inspirat pe Mitulescu s\-i preia`n filmul s\u), iar al doilea a fost des-coperirea existen]ei a[a-numi]ilorloverboys, adic\ a proxene]ilor careseduc fete pentru a le plasa `n re-]ele de prostitu]ie. Ideea unui t`-n\r din zilele noastre care face ofat\ s\ se `ndr\gosteasc\ lulea deel numai pentru a o convinge – prinduhul bl`nde]ii – s\ se culce cu tova-r\[ii lui [i s\ plece la lucru `n str\in\-tate era ofertant\ nu doar pentru acro-[eul `n real (`n ultimii doi ani, spunePoli]ia Român\, 80% dintre prostituateau fost racolate prin metoda `ndr\-gostirii), dar [i d.p.d.v. cinematogra-fic, pentru c\ putea sus]ine o intrig\aproape poli]ist\, un joc al seduc]iei`n care s\ nu [tii – ca s\ cit\m un film dela ̀ nceputuri – cine e stropitorul [i cinee cel stropit. ~n plus, oferea [i posibi-litatea de a jongla cu capacitatea deseduc]ie a cinematografului.

Un film care d\senza]ia c\ eneterminat

C\t\lin Mitulescu a `n]elesaceste lucruri [i, pe o bun\bucat\ de timp, filmul te ]i-ne pe muchie. Nu [tii dac\Luca o va pasa mai departepe Veli, dar b\nuie[ti c\ nu.P`n\ la urm\, stropitorul e[i cel stropit. ~ns\, poate pen-tru c\ ideea cu loverboys a

ap\rut recent, regizorul-scenarist nu[i-a luat un r\gaz mai mare pentru a oaprofunda [i contopi `n materia exis-tent\ `n scenariu. Poate de aceea fil-mul traseaz\ coordonatele teritoriuluiunde ar vrea s\ evolueze, f\r\ s\ apu-ce s\-l parcurg\ la pas. S`nt lucruri l\-sate `n aer care aveau nevoie de o mi-nim\ explica]ie, dup\ cum s`nt lucrurispuse ca atare f\r\ a se fi `ncercatsublimarea lor `n ac]iune – de pild\,fraza destul de banal\ „~n fiecare lu-cru bun e ceva r\u [i `n fiecare lucrur\u e ceva bun“ (a c\rei justificare poa-te fi faptul c\ filmul se adreseaz\ `nmod special spectatorilor foarte tineri)sau modalitatea de a ar\ta frontal c\Luca e autodistructiv pun`ndu-l s\ searunce cu scuterul de pe un pov`rni[,r\nindu-se (po]i detecta un mic citatla Rebel f\r\ cauz\, dar miza e destulde mic\). Foarte frumos filmat deMarius Panduru, Loverboy e ocombina]ie de film liric [i neo-realism dur `n ambalajul u-nui film pentru public, dar

care sf̀ r[e[te prin a nu fi nici cal, nici m\-gar. Poate c\ cineastul ar trebui s\ nuse mai g`ndeasc\ deloc la orizontul dea[teptare al publicului, la c`t de bine e`n]eles ori nu, [i s\ fac\ pur [i simplufilmul care `l reprezint\ cel mai bine.A devenit aproape un loc comun al cro-nicilor str\ine sau autohtone de p`n\acum, dar e adev\rat: Loverboy nu eun film nereu[it, dar d\ senza]ia c\ eun proiect, c\ e neterminat.

Loverboy, de C\t\lin Mitulescu. Cu: George Pi[tereanu, Ada Condeescu,Ion Besoiu, Clara Vod\, Bogdan Dumitrache, Coca Bloos, RemusM\rginean, Alexandru Mititelu

Iulia Blaga: „Foarte frumos filmat de Marius Panduru, Loverboy eo combina]ie de film liric [i neorealism dur `n ambalajul unui filmpentru public, dar care sf`r[e[te prin a nu fi nici cal, nici m\gar“.

» 16

fast food

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

ShaunTanL-am primit pe Shaun Tan de dou\ori. O dat\ sub forma unui colaj (ilu-stra]ii mici din The Arrival decupatedintr-un catalog de editur\, `nso]itede-o poveste scris\ cu cerneal\ neagr\de-o m`n\ foarte priceput\), a douaoar\ c`nd am `mplinit 26 de ani, subforma lui The Arrival `n carne [i oase,un album de-o m\rime suficient\ `n-c`t s\ poat\ fi str`ns `n bra]e (cine n-astr`ns `n bra]e `n via]a lui un albumsau o carte, n-ar trebui s\ citeasc\En]iclopedii). Shaun Tan e ilustratorulpreferat al timpurilor antice [i moder-ne, iar The Arrival un roman graficf\r\ cuvinte despre cei care str\bat olume `ntreag\ ca s\-[i g\seasc\ un local lor [i pe care-i numim cu cuvintelenoastre s\race „imigran]i“. S\ nucrede]i c\-i vorba de o plictisitoarenara]iune desenat\ realist. Shaun Tane orice altceva, dar numai nu realist,[i eticheta de „suprarealist“ e, `ncazul lui, prea mic\. „S\ faci un de-sen bun e ca [i cum ai spune o min-ciun\ bun\, totul st\ `n detalii“,spunea Shaun `ntr-un interviu, iar de-taliile, o sumedenie, care mai de caremai imperfecte [i mai surprinz\toare,fac leg\tura `ntre lumea fantastic\ dinmintea lui Shaun [i lumea obi[nuit\din jurul nostru. Tot din cauza lor, de-senele s`nt inepuizabile, iar albumelenu se umplu niciodat\ de praf peraftul de sus al bibliotecii. Sim]i c\l-dura [i nesf`r[ita iubire din ilustra]iilelui ca atunci c`nd auzi o melodie [i pri-cepi imediat c\ e c`ntat\ cu lacrimile-nochi. De asta mi-a venit s\ iau `n bra]e(dar a fost ceva mai greu) [i scurtme-trajul de anima]ie The Lost Thing, cucare Shaun a luat anul \sta Oscarul [icare a fost proiectat la Anim’est-ul dinBucure[ti. Nu v\ spun despre el dec`tc\ o s\ `ncepe]i s\ c\uta]i „obiecte(suflete[ti) pierdute“ dup\ ce-o s\vede]i The Lost Thing (integral, aici:www.youtube.com/watch?v=5HbM4ffXX6M&feature=related). PentruShaun Tan, a[: construi o cas\ pecare s-o tapetez numai cu desenelelui [i-n care a[ organiza degust\ri desuc de sflec\ de zah\r; vinde c\r]iledin bibliotec\ [i-a[ cump\ra o fabric\mic\ de juc\rii de plu[, a[ renun]a laursule]i [i-alte animale banale [i-a[ pro-duce `n serie limitat\ [i bl`nd plu[at\to]i mon[trii adorabili din desenelelui; trimite scrisori de amenin]are la„The New Yorker“ p`n\ c`nd l-ar invi-ta s\ le deseneze o copert\. A[ scrieEn]iclopedii cu instruc]iuni de ilustra-re pe care s\ le-n]eleag\ numai el.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 328 » 15 – 21 octombrie 2011

LOVERBOY

Loverboy, noul [ia[teptatul film al luiC\t\lin Mitulescu (de laprimul s\u lungmetraj,Cum mi-am petrecutsf`r[itul lumii, se `mpli-nesc cinci ani), are unpunct de plecare extra-ordinar pentru cinema.

FILM

Iulia BLAGA

Stropitorul stropit