Actualitate

Guvernul se schimb\, n\ravul ba despre Cabinetul Ponta au co-

mentat jurnali[tii Cristian Tudor

Popescu, Costi Rogozanu [i Cris-

tian P`rvulescu pagina 13

De cine at`rn\ vechilesperan]e p`n\ s\-[i dea seama oamenii

c\ nici cu cei noi nu merge trea-

ba, vor trece ani „buni”

ne lep\d\m de conduc\tor [i

alerg\m panica]i izbindu-ne unii

de al]ii pagina 6

Regele Mihai, DoctorHonoris Causa alUniversit\]ii „Cuza” ceremonia se va desf\[ura

mar]i, 8 mai, la Palatul Elisabeta

din Bucure[ti, la re[edin]a de stat

a familiei regale pagina 3~nv\]\m`ntul este pepiniera tuturor proiec-

telor e[uate. Este oglinda unei societ\]i civilecare [i-a ie[it din toate balamalele [i care estetr`ntit\ de p\m`nt, odat\ cu ascensiunea sauc\derea oric\rei mi[c\ri din agora jucate dep\pu[i umane manevrate cu fire de undi]\ dec\tre actorii politici. Este o reflexie trist\ a u-nei ]\ri care se t`r`ie cu greu [i care-[i este sie[io prea mare povar\. Ultimii 22 de ani [i cei 16mini[tri ai educa]iei, purt\tori de aproximativcam tot at`tea reforme, au reu[it s\ cr`mpo]eas-c\ un sistem deja de-ajuns de [ubred [i fragil`n sine prin raportarea la tipul de „public”c\ruia i se adreseaz\. Prea multe experimentes-au f\cut pe ace[ti oameni-bure]i, elevi [i stu-den]i, c\ror nu le-am dat s\ absoarb\ dec`t zea-ma o]etit\ a `nc\ier\rilor politice.

Nimic nu a avut ̀ nv\]\m`ntul rom=nesc dec`[tigat `n ace[ti ani de democra]ie c`nd for]a-t\, c`nd mascat\. Sistemul e mai pu]in comunist,dar e prost, `mp\nat ca o pas\re f\r\ carne peoase, numai de picanteriile scandalurilor, carenumai interesele elevilor [i studen]ilor nu le-au avut `n vedere. Mereu fr\m`nt\rile de pe a-renele publice, sociale [i politice s-au resim]itmai abitir `n `nv\]\m`nt, sub form\ de schim-b\ri intempestive sau greve, care au relativizatfoarte mult reperele intelectuale, dar [i fibrelemoralele ale acelora afla]i `n plin proces deformare.

C`nd orice c\dere de regim presupune eli-minarea f\r\ t\gad\ a oric\ror m\suri anterioare,cum s\ ne mai mir\m c\ ai no[tri copii ne [tergnou\, p\rin]i sau profesori, un dos simbolic depalm\ de fiecare dat\ c`nd se las\ prin[i ̀ n mrejenoi ori p\c\li]i de anturaj? C`nd oamenii carese asociaz\ – cel pu]in la nivel formal – cu i-maginea `nv\]\m`ntului rom=nesc s`nt purt\to-rii acuza]iilor de plagiat, minciun\, `n[el\ciune,lips\ de cultur\ [i/ sau corup]ie, cum s\ le maispunem noi copiilor no[tri c\ a copia, a min]i [ia fura s`nt cele mai grave p\cate omene[ti?

Schimbarea de regim politic din Rom=-nia, marcat\ prin desemnarea social democra-tului Victor Ponta la [efia Guvernului, a a-dus odat\ cu noile propuneri de mini[tri unnou focar de infec]ie pentru `nv\]\m`ntul aflatdeja `n carantin\. Un ministru rector de uni-versitate privat\, acuzat de plagiat, cu un CVfals, asezonat cu gre[eli de gramatic\, pe nu-mele s\u, Corina Dumitrescu. Un ministrucare credea c\ „scorul de influen]\” al unei re-viste interna]ionale poate fi crescut precumcozonacii – cu mai mult\ drojdie – [i care as-igura c\ va augmenta calitatea `n `nv\]\m`ntprin sc\derea standardelor pentru ocuparea pos-turilor didactice. Din fericire `ns\ nu a supra-vie]uit atacurilor presei [i opiniei publice `nlumina reflectoarelor dec`t c`teva zile, pentrua face loc unui nou personaj – s\ nu-i spunemobscur, ci doar „necunoscut” – Ioan Mang,care vrea s\ organizeze bacalaureatul diferen-]iat, pe trei niveluri, dup\ „posibilit\]i".

Pe terenul acesta de r\zg`ndiri nesf`r[ite [ide suprapuneri for]ate nu avem cum s\ p\[imelegant, ca formatori, pe tocuri, f\r\ s\ ne ru-pem g`tul unii celorlal]i. A[a c\ nu avem deales dec`t s\ ne b\g\m picioarele [i s\ ne trimi-tem copiii departe de aici. Unde educa]ia estereligia oficial\ [i nimeni nu intr\ `n altarul eide c`te ori pofte[te cu bocancii sau f\r\ a-[i[terge picioarele la intrare. Nu de alta, dar peurm\ mi-e c\ ne pierdem orice Dumnezeu.

Laura PP|ULE}

EDITORIAL

Dezbatere

Tablet\

este editat\ de studen]i aiDepartamentului deJurnalism [i {tiin]e aleComunic\rii [i se adreseaz\exclusiv mediului academic.

Incognito

Anul XL 2012 7 - 13 mai 2012 Nr. 429 IA{I GRATUIT 5000 de exemplare

telefon: 0746/230.032 redactia@opiniastudenteasca.ro wwwwww..ooppiinniiaassttuuddeenntteeaassccaa..rroo

La Tanacu, lumea tr\ie[te `ntr-o sacralitate sc\ldat\ `n misticism.De[i au trecut ani de c`nd p\rintele Daniel Corogeanu a fost `nchis, oa-menii `nc\ mai bat, sp\[i]i, drumul de pe buza p\durii spre poarta l\ca-[ului de cult, a[tept`ndu-se s\-l g\seasc\ acolo pe c\lug\rul cu barba ro-[ie at`rn`ndu-i p`n\ la ]\r`n\. ~n satele dimprejurul m`n\stirii Tanacus`nt femei [i b\rba]i pe care `i leag\ de l\ca[ mai mult dec`t rug\ciunilede duminic\. S`nt cei care au fost acolo de c`nd a `nceput s\ se scrie isto-ria locului [i care au c\rat lemnele, lutul [i balega care ]in [i ast\zi `m-preun\ pere]ii paraclisului. „Dac\ ar veni m`ine, pe br`nci m-a[ t`r` [itot m-a[ duce s\-l v\d”, spune cu vocea tremurat\ Aneta D\r\scu. Pep\rintele care alunga dracii [i boala din oameni l-au g\sit `n mijloculc`mpului, `n fa]a unei icoane [i cu un acoperi[ `ncropit deasupra capu-lui prin care, pe alocuri, trecea soarele. „Veni]i [i ajuta]i-m\ s\ fac om`n\stire”, le-a spus acesta. {i au venit, de atunci, `n fiecare duminic\,de aproape zece ani de zile.

paginile 10 -11

REPORTAJ Ultima `mp\rt\[anie

Ultimii patru conduc\tori ai Ministerului Educa]iei: Ioan Mang (propus de c\tre premieruldesemnat, Victor Ponta), C\t\lin Baba, Daniel Funeriu [i Cristian Adomni]ei

eu nu-i `nvinov\]esc pecei care au partizanat cusistemul

paginile 8 – 9

`n uultimii 222 dde aani aau ffost nnumi]i `̀n ffunc]ie 116 ddemnitari `n aaceast\perioad\ pprin uuniversit\]i aau ttrecut [[i ppropuneri ccare oori nn-aau ccontribuit ccunimic lla ccalitatea pprocesului eeduca]ional oori aau bbulversat `̀ntreg ssistemul

Mi-a trebuit destul de mult timp cas\ m\ simt bine cu mine `nsumi

Carantin\pentru to]icopiii ]\rii

interviu ccu ppsihologul Ion DDafinoiu

Festivalul corzilor `ntinsela maxim cu prilejul celei de-a XI-a edi]ii

a FEstudIS-ului ne-am aruncat,

cu ochii `nchi[i, de pe ultimul etaj

al Casei de Cultur\

tramvaiul de epoc\ s-a burzu-

luit de voie bun\ pagina 4

~n lipsa unui pastor, M`n\stirea Tanacu `[i exorcizeaz\ trecutul

Mini[trii trec,reformele

`nv\]\m`ntuluirom=nesc r\m`n

pagina 5

22 AACCTTUUAALLIITTAATTEE100 de ani, 100 de personalit\]i

Opi

nia

vech

e –

Nr.

429

– 7

- 1

3 m

ai 2

012

~n coloan\,adunarea

S`mb\t\, 4 mai, `n holul Facul-t\]ii de Chimie Industrial\ a Uni-versit\]ii Tehnice „Gheorghe Asa-chi” din Ia[i, s-a disputat finalaregional\ a celei de-a patra edi]ii aconcursului european Ebec (Euro-pean BEST Engineering Compe-tition). Acesta a fost desf\[urat pedou\ ramuri: Case Study [i TeamDesign, la prima categorie ie[indc`[tig\toare echipa din Timi[oaraiar cea de-a doua, echipa din ClujNapoca. Pe l`ng\ acestea, lacompeti]ie s-au mai `nscris grupede c`te patru studen]i din Ia[i,Bra[ov [i Chi[in\u.

~n cadrul acestei ̀ ntreceri, tineriiau avut ocazia s\-[i pun\ `n practic\at`t abilit\]ile tehnice c`t [i calit\]ilepersonale. „Ce presupun acestecompeti]ii? ~n cazul celei de CaseStudy, echipele de studen]i trebuies\ `[i construiasc\ un plan. De obi-cei, li se d\ o situa]ie problematic\,pe care ei trebuie s\ o rezolve. S`ntanumite specifica]ii `n func]ie detema pe care o aleg organizatorii”, adeclarat Alice Puricic\, coordona-tor BEST Timi[oara. Aceasta a maiprecizat c\ `n cazul probelor de laTeam Design accentul se pune maimult pe latura practic\. Echipele auprimit materiale „mai pu]in confor-miste s\ spunem a[a [i ni[te unelte,pe care ei le pot folosi. Nu au voies\ `ncorporeze acele unelte `n de-sign-ul lor [i li se cere s\ creeze undispozitiv care s\ ̀ ndeplineasc\ anu-mite func]ii. Toate acestea s`nt eva-luate” a explicat Alice Puricic\.

Echipele castig\toare vor mergemai departe `n finala de la Zagrebdin perioada 1-8 august.

Iulian BB~RZOI

Universitatea de {tiin]e Agri-cole [i Medicin\ Veterinar\ „IonIonescu de la Brad” din Ia[i(USAMV) s\rb\tore[te `n acest anuniversitar `nplinirea a 100 de anide `nv\]\mint superior agronomic laIa[i. Seria evenimentelor festive afost deschis\ pe 26 aprilie prin ceade-a 55-a edi]ie a Simpozionului[tiin]ific interna]ional „Zootehniemodern\, factor al dezvolt\rii du-rabile”, ce s-a desf\[urat pe par-cursul a dou\ zile, cu participareafilialei ie[ene a Academiei de {ti-in]e Agricole [i Silvice [i a Autori-t\]ii Nationale pentru Cercetare{tiin]ific\. S\pt\m`na aceasta, `ntre

10-13 mai, va avea loc competi]iana]ional\ „Agronomiada”, g\zduit\de Universitatea de {tiin]e Agrico-le [i Medicin\ Veterinar\ Bucure[ti,la care vor participa [i studen]i aiUSAMV din Ia[i.

De asemenea, Facultatea deHorticultur\ a USAMV Ia[i va or-ganiza, `n perioada 24 – 26 mai, edi-]ia cu num\rul 58 a Simpozionului[tiin]ific interna]ional „{tiin]\, ca-litate, diversitate [i armonie”.Evenimentul va fi su]inut de Socie-tatea Român\ a Horticultorilor,precum [i de Ministerul Agricultu-rii [i Dezvolt\rii Rurale [i va faceparte tot din manifest\rile dedicate

`mplinirii a 100 de ani de `nv\]\-m`nt universitar agronomic. „Voravea loc evenimente p`n\ `n toamn\,`n octombrie, c`nd vom organiza,timp de o s\pt\m`n\, cel de-al pa-trulea eveniment [tiin]ific major,organizat de Facultatea de Agri-cultur\. Este [i cel mai importantpentru c\ aceast\ specializare este,de altfel, patroana `nv\]\m`ntuluiagronomic”, a declarat prof. univ.dr. Vasile V`ntu, rector al USAMVIa[i.

Simpozionul interna]ional „100de ani de înv\]\mânt superior agro-nomic la Ia[i”, desf\[urat în perioa-da 23 – 25 octombrie, va fi organi-zat sub patronajul Ministerului E-duca]iei, Cercet\rii, Tineretului [iSportului [i al Consiliului Na]ionalal Cercet\rii {tiin]ifice din Înv\-]\m`ntul Superior [i se înscrie încadrul evenimentelor desf\[uratesub egida „Anul Centenarului”.

Anca TTOMA

s\pt\m`na aceasta, `ntre 10-13 mai, va avea loccompeti]ia na]ional\ „Agronomiada”, g\zduit\ deUSAMV Bucure[ti

Agronomia ie[ean\ `̀̀̀mmmmppppllll iiii nnnneeee[[[[ tttt eeeeun secol de existen]\

Fa]ada universit\]ii a fost complet remodalat\, lucr\rile fiind terminate anul trecut

Asocia]ia „TEACH ING”, `n par-teneriat cu Universitatea Tehnic\„Gheorghe Asachi” din Ia[i (UTI),a desf\[urat `n perioada 3-4 mai unt`rg de prezentare al facult\]ilor [i aofertei educa]ionale pentru elevii dinanii terminali, sub numele de „Info-politehnica”. Pe parcursul celor do-u\ zile, acestea au avut un stand pro-priu de prezentare `n cadrul c\ruia auparticipat cu diverse materiale depromovare.

La eveniment au participat nou\dintre cele 11 facult\]i ale Politeh-nicii [i aproximativ 1000 de elevidin jude]ele Bac\u, Boto[ani, Ia[i,Neam], Suceava [i Vaslui, care auavut ocazia s\ afle mai multe detaliidespre oportunit\]ile oferite de ocarier\ `n domeniul tehnic. „Ne-amg`ndit c\, prin intermediul acestuit`rg, elevii din Moldova vor avea[ansa de a discuta fa]\ `n fa]\ cu re-prezentan]ii facult\]ilor [i vor puteacompara oferta educa]ional\ a aces-tora `n scopul de a-[i alege ofacultate pe care chiar `[i doresc s\o urmeze”, a declarat PetruArcana, coordonatorul proiectului.

~n cadrul ac]iunii elevii au asis-tat la seminarul „Managementul ca-rierei”, au participat la un concurs-tombol\ [i [i-au testat aptitudinileprintr-un test psihologic. „Infopoli-tehnica” a fost promovat `n 50 delicee din Moldova prin cataloage,afi[e promo]ionale [i prin intermediulpartenerilor media.

Iulian BB~RZOIM\d\lina OOLARIU

De pe Splai, direct `nfinal\

~n Tudor au `nceput recrut\rile

Luni, 7 mai, de la ora 12.00,psihologul Aurora Liiceanu vasus]ine conferin]a „Lumea ca spec-tacol – `ngrijor\rile unora [i nep\-sarea multora” ̀ n sala Aula Magna„Mihai Eminescu” a Universi-t\]ii „Alexandru Ioan Cuza”(UAIC) din Ia[i. Evenimentul esteorganizat `n cadrul proiectului„Conferin]ele UAIC 2012”.

La aceast\ manifestare va par-ticipa [i prof. univ. dr. Adrian Ne-culau de la Facultatea de Psiho-logie [i {tiiin]e ale Educa]iei dela UAIC, care va prezenta cel mairecent volum, „Cuvinte `ncruci[a-te”, publicat de Aurora Liiceanula Editura Polirom. De asemenea,al\turi de cei doi, va fi prezent [iAdrian {erban, directorul edito-rial al editurii. „Evenimentele des-f\[urate `n cadrul proiectului «Con-ferin]ele UAIC 2012» se structu-reaz\ `n jurul unor mari personali-t\]i, a unor invita]i care au oconsisten]\ intelectual\, au foarte

multe informa]ii de oferit [i putems\-i avem ca modele. Aurora Lii-ceanu, pe l`ng\ faptul c\ este unpsiholog reputat, mai este [i o scri-itoare de succes, care face o psiho-logie pe `n]elesul tuturor”, a decla-rat Lidia Bourceanu, responsabilde eveniment de la Departamen-tul MEDIA al UAIC.

Proiectul „Conferin]ele UAIC”a fost avizat `n 2009, iar `n cadrulacestuia au conferen]iat: pe 25 fe-bruarie 2011 – Uca Marinescu,prima rom=nc\ ce a ajuns `n An-tarctica, i-au urmat Dan C. Mih\-ilescu, Victor Rebengiuc [i StereGulea. Pe 16 mai 2011, C\t\lin{tef\nescu a ]inut la UAIC con-ferin]a „Despre tezaurizarea cultu-rii”, iar pe 4 aprilie, istoricul LucianBoia a vorbit despre „Elita inte-lectual\ rom=neasc\ `ntre anii1930 [i 1950” .

Laura-EElena BBEJINARIU

Aurora Liiceanu sus]ineo conferin]\ `n Copou

~n perioada 11 – 13 mai va avealoc la Ia[i cea de a cincea edi]ie a„Galei Profesorului Bologna”, eve-niment `n cadrul c\ruia li se va acor-da distinc]ia de „Profesor Bologna”unui num\r de 80 – 100 de cadredidactice din toat\ ]ara. Premiereava avea loc s`mb\t\, 12 mai, de laora 18.00, `n sala Aula Magna„Mihai Eminescu” a Universit\]ii„Alexandru Ioan Cuza” din Ia[i.„~n acest an au fost `nscri[i aproxi-mativ 620 de «profi tari», dintrecare 60-70 s`nt cadre didactice dela universit\]ile ie[ene. Vor primidistinc]ia noastr\ profesorii care auinterac]ionat cu studen]ii [i s-auimplicat `n proiectele acestora de lafacult\]ile unde predau. Noi amspus c\ nu este de ajuns ca un cadruuniversitar s\ vin\ [i s\ ne predeade pe ni[te slide-uri, ci mai impor-tant este felul `n care el ne comu-

nic\ acele informa]ii”, a declaratFawzia Sha’at, responsabilul PRal „Galei Profesorului Bologna”.

Pe 13 mai, ̀ ncep`nd cu ora 09.00,se vor desf\[ura `n amfiteatrul „EmilPalade” al Facult\]ii de Farmaciede la Universitatea de Medicin\ [iFarmacie „Grigore T. Popa” dinIa[i o serie de conferin]e [i dezba-teri pe tema `nv\]\m=ntului centratpe student, la care vor participa at`tstuden]i c=t [i profesori. Organiza-torii evenimentului din acest an s`nt:Liga Studen]ilor Economi[ti, So-cietatea Studen]ilor Medicini[ti dinIa[i, Societatea Studen]ilor Farma-ci[ti Ia[i [i Liga Studen]ilor Elec-troni[ti, afla]i sub egida Alian]eiNa]ionale a Organiza]iilor Stu-den]e[ti din Rom=nia (ANOSR).

Primele cadre didactice care auprimit titlul de „Profesor Bologna”au fost cei reuni]i la „Gala Profeso-rului Bologna” de la Sibiu din 2007.Anul trecut, 102 de dasc\li au fostpremia]i la Cluj-Napoca `n cadrulcelei de a patra edi]ii a galei, dintreace[tia [apte fiind profesori ie[eni.

Laura-EElena BBEJINARIU

Profesorii tari se `ntrec `n s\lile Medicinei

la manifestare va participa [i prof. univ. dr. AdrianNeculau, care va prezenta ultimul roman al scriitoarei

pe 13 mai se vordesf\[ura o serie de con-ferin]e [i dezbateri petema `nv\]\mântului cen-trat pe student

Profesorii stau alinia]i, a[tept`ndu-[i notele [i verdictul din partea studen]ilor

Aurora Liiceanu face „psihologia pe `n]elesul tuturor”

Mi-ar pl\cea s\ m\ fi n\scut `nurm\ cu zece, poate 15 ani. Atuncic`nd presa rom=neasc\ trecea prin-tr-o efervescen]\ la care se `ntorcmereu, mai-marii no[tri ziari[ti deast\zi, cu nostalgie. O vreme `n ca-re reportajul, ancheta sau dosarul depres\ scris\ erau specii care nu seconfundau cu specula, politizareasau cu parti-pris-ul.

Ast\zi, societatea se fere[te dejurnali[ti ca de r`ie [i de pres\ ca denecuratul. A ajunge `n paginile unuicotidian a ajuns la fel de r\u ca a fibatjocorit `n strad\, indiferent cescrie despre tine. Imaginea jurnalis-tului de televiziune s-a creionat `njurul lui Mircea Badea, c\ruia tr\i-tul `n Rom=nia `i ocup\ tot timpul,iar cei de pres\ scris\ s`nt ni[te fan-tasme. ~n mintea cititorilor, jurnalis-tul de pres\ scris\ este fie unul din-tre lacheii unui zeu egiptean, care-[i hr\ne[te patronul cu struguri f\r\s`mburi [i `i face v`nt cu o frunz\de palmier, fie un patruped cu zgar-da str`ns\ bine c\ruia i-au fost sco[ide mult col]ii. {i de fiecare dat\ c`ndmai mu[c\, i se spune turbat [i to]ivor s\-l eutanasieze.

Mi-ar pl\cea s\ cred c\ exagerez,dar de Ziua Presei Libere, nu amcitit, v\zut sau auzit nici o p\rere aunui jurnalist (aten]ie, jurnalist!, numingicar sau maimu]oi) care s\ lu-creze `n mass-media rom=neasc\ [is\ spun\ „b\ ce bun\-i slujba mea”.De 3 mai, o parte au rememorat tre-cutul „cu adev\rat liber”, al]ii [i-au`njurat colegii care macin\ meseria[i restul [i-au dorit s\ se fi apucat,`n tinere]e, de altceva.

~mi pare nu doar c\ profesia sescufund\ `ncet, ci c\ nici nu mai s`ntoameni dispu[i s\ arunce apa afar\din barc\. {i e trist, pentru c\ presa`ncepe s\ se `mp\rt\ `n dou\. Pe deo parte s`nt eliti[tii, care-[i fac cer-curile proprii [i se laud\ unii pe al]iip`n\ se umfl\ ca ni[te baloane [i tre-buie s\ se lege de scaune ca s\ nuzboare, iar pe de cealalt\ parte s`ntoutsiderii, care se comport\ cum ofac anti-intelectualii de ast\zi: s`ntpreocupa]i mai mult s\ `njure [i s\atace dec`t s\ produc\.

Iar dintre cei care abia au intrat`n p`ine [i `nc\ mai dau din coad\,pu]ini ajung s\ se afirme `n aceast\mare moart\ a presei rom=ne[ti [iajung s\ se remarce doar `n interio-rul breslei. Pentru cei din exteriorulfenomenului, presa a murit demult[i s-au adunat, pe r`nd, s\-i c`nte pro-hodul.

C\t\lin HHOPULELE

33

Opinia veche – N

r. 429 – 7 - 13 mai 2012

{ah - mat

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

Greu la dealcu boii mici

De[ertul ddin CCopouCu greu o s\ uit\m episodul de jo-

ia trecut\, c`nd tot Copoul a fost l\-sat f\r\ ap\ de orice fel. V\ da]iseama `n ce imagini demne de unfestival al scatofiliei s-au transfor-mat c\minele studen]e[ti. Bine`n]e-les c\ asta a dat prilej [i studen]ilormai ghidu[i s\ porneasc\ mini-afac-

eri. C`]iva b\ie]i [ugub\]i au cump\-rat de la Carrefour sau au umplutde la vreun izvor vreo 20 de bidoanede cinci litri de ap\, pe care le vin-deau `n T=rgu[or, l`ng\ cantin\.Oricum, suferin]a n-a fost a[a mare.Apa ca apa, dar bine c\ am avut In-ternet.

Luna [[i llilieciiLumea care nu prea iese din cas\

se entuziasmeaz\ c`nd are impresia c\luna e mai mare dec`t de obicei. Ne-amuitat [i noi pe geam. Luna-i lun\ [i ar\-ta la fel, poate doar pe Facebook, ̀ n pos-t\rile uluite ale plictisi]ilor care v\d co-paci o dat\ pe an, p\rea altfel dec`t deobicei. Un lucru ne-a deranjat oricum

[i mai tare. Liliecii, care m\-ndoiesc c\stau pe Internet, voiau [i ei s\ ne averti-zeze c\ e ceva neobi[nuit `n aer [i zbu-rau aproape tare de c\min, mai-mai s\ne intre-n camere.

F\r\ ssezon~nainte de alegeri se refac trotu-

arele `n Copou. C\ a[a-i inteligent,

acum [i nu vara, c`nd e tot bulevar-dul mai liber, `n absen]a studen]ilor.Acum, repede, pac-pac, s\ fie gatap`n\-n iunie. Pe noi, umili studen]i, ochestie ne deranjeaz\. Fix c`nd a-n-ceput sezonul de fust\ scurt\ [i co-lan]i [i ne-a[teptam [i noi s\ ne maicl\tim ochii pe Copou, nu mai avemunde, c\ e [antier peste tot.

PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS

R\scump\rarea istoriei

`mi pare nu doar c\profesia se scufund\ `n-cet, ci c\ nici nu mai s`ntoameni dispu[i s\ arunceapa afar\ din barc\

Mar]i, 8 mai, conducerea Univer-sit\]ii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC)din Ia[i `i va acorda Majest\]ii Sale,Regele Mihai, titlul de Doctor Hono-ris Causa. Ceremonia se va desf\[urala Palatul Elisabeta din Bucure[ti,re[edin]a de stat a Familiei Regale,`ncep`nd cu ora 17.00. Astfel, „mar]idiminea]a la ora [apte, c`]iva membridin Senatul Universit\]ii, al\turi de pre-[edintele acestuia, `mpreun\ cu comi-sia de Laudatio format\ din academi-cianul Dinu C. Giurescu [i academi-cianul Ioan Aurel Pop de la Cluj vompleca cu autocarul din fa]a universit\-]ii spre Bucure[ti. Este `n tradi]ia insti-tu]iei noastre ca ceremonia de DoctorHonoris Causa s\ fie oarecum modera-t\ de c\tre rector. Evenimentul va `n-

cepe la ora cinci dup\ amiaz\ [i va ]i-ne o or\, iar din c`te [tiu, s`nt invita]ireprezentan]ii presei centrale”, a de-clarat prof. univ. dr. Vasile I[an, rec-torul UAIC.

~n plus, dou\ zile mai t`rziu, o alt\delega]ie din partea universit\]ii se vaafla la Palatul Elisabeta. „Atunci c`]i-va studen]i din Senat vor participa laevenimentul organizat de Casa Regal\pentru s\rb\torirea datei de 10 mai,Ziua Monarhiei `n Rom=nia”, a maideclarat rectorul UAIC.

Mul]umiri ppentru ttrecutDecizia privind acordarea titlului

onorific Majest\]ii Sale, RegeleMihai, a fost luat\ pe 28 iulie 2011,la propunerea Consiliului Facult\]ii

de Istorie. Hot\r`rea a fost luat\ ]in`n-du-se cont de `mplinirea a 90 de ani aRegelui, dar [i de rela]ia pe care Fa-milia Regal\ a avut-o cu UAIC-ul `ntimp. „Aproape toate catedrele extra-ordinare [i marile laboratoare ale uni-versit\]ii, inclusiv dot\rile [i construc-]iile, au fost edificate pe vremea rege-lui Carol I, iar în timpul lui Ferdinanda fost dotat\ cu o sta]iune de biologiemaritim\ la Agigea care avea la mo-mentul respectiv 38-39 de hectare”, acompletat prof. univ. dr. Vasile I[an.De asemenea, pe vremea Regelui Ca-rol I, Casa Regal\ a donat UAIC-

ului 300.000 de lei de aur pentru acor-darea de burse studen]ilor proveni]idin familii cu venituri mici [i celor curezultate deosebite.

Majestatea Sa, Regele Mihai, amai primit titlul de Doctor HonorisCausa din partea Universit\]ii de {ti-in]e Agricole [i Medicin\ Veterinar\din Cluj în 2009, din partea Univer-sit\]ii de Vest din Timi[oara în ace-la[i an [i în 2010 din partea Universi-t\]ii Politehnice din Timi[oara.

Iulia CCIUHU

Studen]ii ie[eni vor fi la Palatul Elisabeta de Ziua Monarhiei

Regele Mihai, Doctor HHoonnoorr ii ssCausa al Universit\]iii „„CCuuzzaa”” decizia privind acordarea titlului onorific a fost luat\pe 28 iulie 2011, la propunerea Facult\]ii de Istorie

Vineri, 4 mai, `n sala Senat dinCorpul T (Rectorat) al Universit\]iiTehnice „Gheorghe Asachi” din Ia[i(UTI) a avut loc decernarea titluluide Doctor Honoris Causa prof. univ.dr. ing. Arjen Hoekstra de la Uni-versitatea Twente din Olanda. Comi-sia care a decis acordarea acestui titlua fost format\ din opt membri, printrecare [i pre[edintele prof. univ. dr. ing.Carmen Teodosiu, prorector cu acti-vitatea de cercetare [tiin]ific\, prof.univ. dr. ing. Dan Ca[caval, decan laFacultatea Inginerie Chimic\ [iProtec]ia Mediului, prof. univ. dr.ing. Alexandru Ozunu, decan al Fa-cult\]ii de {tiin]\ [i Ingineria Me-diului de la Universitatea Babe[-Bo-lyai din Cluj [i prof. univ. dr. ing Mir-cea Nicoar\, decan la Facultatea deBiologie, Universitatea „AlexandruIoan Cuza” din Ia[i.

Dup\ ce a urat bun venit [i a mul-]umit celor prezen]i, pre[edintele co-misiei, prof. univ. dr. ing. CarmenTeodosiu, a `nceput s\ citeasc\ dinLaudatio, remarc`nd contribu]ia pro-fesorului ̀ n ingineria mediului. „Dom-nia sa este ini]iatorul conceptului «am-prenta de ap\», `n anul 2004, un con-cept care, `ntr-un timp foarte scurt, ast`rnit un real interes din partea co-munit\]ii [tiin]ifice din domeniul ma-nagementului resurselor de ap\. Uti-lizarea acestui concept se afl\ `n pli-n\ expansiune”, a precizat prorecto-rul responsabil cu activitatea de cerce-

tare [tiin]ific\ la UTI. Aceasta a mai specificat c\ prof.

univ. dr. ing. Arjen Hoekstra, pe l`n-g\ activitatea de cercetare, a mai fostpreocupat [i de formarea speciali[ti-lor, „astfel a `ndrumat p`n\ `n prezentcinci teze de doctorat finalizate [i nu-meroase teze de diserta]ie , fiind deasemenea [i membru `n alte 18 comi-sii de acordare a titlului de doctor”.Dup\ finalizarea ritualului robei, carea oficializat primirea titlului, profe-sorul a mul]umit pentru distinc]ie [i,printr-o prezentare, a `nceput s\ ex-plice o parte dintre conceptele pe ca-re le-a dezvoltat, d`nd exemple din ]arasa natal\, Olanda. „Apa devine o re-surs\ geopolitic\... iar sectorul ener-getic devine din ce `n ce mai intensiv`n consumul de ap\. Asta pentru c\avem dezvolt\ri din partea combusti-bililor fosili, a biocombustibililor”, aexplicat acesta.

Arjen Hoekstra este fondatorul[i directorul a Water Footprint Net-work, re]ea interna]ional\ `n care s`ntcuprinse numeroase universit\]i, insti-tu]ii de cercetare, companii [i organi-za]ii guvernamentale.

Iulian BB~RZOI

profesorul a exemplifi-cat conceptele, av`nd caexemplu ]ara sa, Olanda

Doctor Honoris Causala Politehnic\

Revista „Opinia veche” folose[teinforma]ii furnizate de CUZANET,Agen]ia de {tiri a Universit\]ii„Alexandru Ioan Cuza”.

www.cuzanet.ro

Premierul desemnat, Victor Pon-ta, a schimbat propunerea pentruocuparea [efiei Ministerului Edu-ca]iei, Cercet\rii, Tineretului [iSportului (MECTS). Astfel, `n lo-cul Corinei Dumitrescu, rector alUniversit\]ii private Cre[tine „Di-mitrie Cantemir” din Bucure[ti,este propus pentru numirea `n func-]ie prof. univ. dr. ing. Ioan Mang,senator PSD, membru al Comisieipentru ̀ nv\]\m`nt, al Comisiei pen-tru egalitatea de [anse `n Senat [i[ef al departamentului de Educa-]ie din PSD.

Premierul [i-a argumentat deci-zia explic`nd, ̀ ntr-o conferin]\ de pre-s\ sus]inut\ duminic\, 6 mai, c\ „unministru care, `n fiecare zi, trebuies\ r\spund\ la ni[te acuza]ii, chiardac\ acestea se dovedesc a fi neade-v\rate, nu poate functiona la 100%din capacitate”. Ioan Mang a pro-pus, `n luna septembrie a anului tre-cut, renun]area la clasa preg\titoareimpus\ de c\tre noua lege a educa-]iei [i revenirea la formula care pre-supunea existen]a unei grupe preg\-titoare la gr\dini]\. Mai mult dec`tat`t, tot anul trecut, membrul PSD asus]inut introducerea unui nou sis-tem la bacalaureat, ca acest examens\ se desf\[oare pe trei niveluri:unul standard, `n care elevii ob]indiplome cu care se pot `nscrie laorice facultate doresc, un al doilea

nivel numit voca]ional sau tehno-logic, care preg\te[te candida]ii pen-tru o facultate specializat\ pe un anu-me profil [i un al treilea nivel `n ca-re tinerii trebuie s\ treac\ de o seriede probe de competen]\, pe baza c\-rora se vor putea `nscrie la [coli pro-fesionale, postliceale sau cursuri decalificare.

~n plus, actualul senator PSD,propus pentru conducerea MECTS,s-a declarat `mpotriva deciziei luatede minister `n cazul UMF T=rguMure[. Acesta nu a atacat decizia dea `nfiin]a linia de predare `n sine, cifelul ̀ n care aceasta a fost f\cut\, prin`nc\lcarea autonomiei universitare.

Pentru numirea `n func]ie, Gu-vernul propus de c\tre Victor Pon-ta are nevoie de votul de investi-tur\ de luni, 7 mai, din partea Par-lamentului.

C\t\lin HHOPULELE

Un nou ministru a[teapt\ investitura

senatorul PSD s-a de-clarat `mpotriva decizieiluate `n cazul UMFTârgu Mure[

Prof. univ. dr. Ioan Mang

Expedi]ie pe v`rful Casei de Cultur\

44 IINNCCOOGGNNIITTOOO

pini

a ve

che

– N

r. 42

9 –

7 -

13 m

ai 2

012

Nici un munte nu ni s-a p\rutmai `nalt dec`t acoperi[ul Casei deCultur\ a Studen]ilor. St`ncile a-brupte [i mu[chii aluneco[i crescu]iparazitar pe pietre nu au fost nici pedeparte at`t de periculoase precumtreptele care duc c\tre ultimul etaj alcl\dirii din Parcul Voievozilor. Darne lu\m totu[i inimile `n din]i [i,str`ng`ndu-ne cu grij\ lucru[oarele,ne facem curaj s\ cerem un bilet deordine pentru rapel. „Ave]i num\rul1”, `mi spune z`mbind pe ascunsIulia [i, c`nd vede c\ o privesc cu onedisimulat\ team\, adaug\ [optit:„adic\ e[ti prima, dar nu `]i f\ griji,`nseamn\ c\ scapi mai repede”.

Rapel pprintre `̀ngeriPrintre hip-hoperii care desenea-

z\ motociclete [i heruvimi c\z`nd dincer pe plan[ele din parc, s-au adunat`n c`teva minute al]i 15 curajo[i gatas\ cucereasc\ ultimul etaj al Caseide Cultur\. Cu toate astea, Silviu,unul dintre organizatori, e cam deza-m\git, „anul trecut la ora asta era o

coad\ de aici, de jos, p`n\ spre aco-peri[, at`t de mul]i s-au `nscris”, spu-ne oft`nd b\iatul pistruiat. Nu apucs\ scot un cuv`nt c\ prin sta]ie Silviudeja prime[te acordul: „primele patrupersoane pot s\ urce”. „|sta ]i-e sf`r-[itul”, m\ avertizeaz\ r`z`nd Iulia,„dar m\car ]i-ai dat acordul”, adaug\ar\t`ndu-mi foaia pe care am sem-nat-o cu jum\tate de or\ `n urm\. Tes-tamentul, i-a[ spune eu.

Nu avem rucsac `n spate [i nicibocanci de munte, dar chiar [i a[a,urc\m `n lini[te sc\rile pe care le-amc\lcat de at`tea ori, cu capetele `njos, preg\ti]i parc\ pentru a ne `nde-plini sentin]a. Ajun[i pe acoperi[, `iprivim t\cu]i pe instructorii care ve-rific\ fr`nghiile [i hamurile.

„Hai, cine e primul?”, strig\ Er-nest, unul dintre instructori. }in str`ns`n m`n\ biletul pe care e scris\ cifra„1”, dar nu m\ dau mi[cat\. Ceilal]ifac un pas `napoi [i Ernest m\ ia vo-ios de m`n\, „vei ajunge jos c`t aiclipi”, `ncearc\ el s\ m\ `ncurajeze,dar simt cum s`ngele mi-a fugit deja

din obraji. ~mi trag deloc gr\bit\ ha-murile `n timp ce antrenorul agitat`mi pune o casc\ ro[ie pe cap [i `miarat\ mecanismul de func]ionare ap`rghiei. „Uite, \sta este un cric, `ltragi a[a ca s\ cobori [i `napoi ca s\te opre[ti. S\ nu `]i fie fric\, cineva teva a[tepta jos”, `mi explic\ Ernest i-mit`nd t\ietura unui foarfece.

M\ uit pentru ultima oar\ la An-da, deja preg\tit\ [i ea pentru rapel,z`mbesc for]at la camer\ pentru opoz\ ca amintire [i m\ arunc cu ochii`nchi[i. „Lipe[te picioarele de zid, de-p\rteaz\-le pu]in [i f\-]i balans”, stri-g\ unul dintre antrenori. M\ uit `n jos,unde o mul]ime de oameni st\ cu pri-virea a]intit\ asupra mea [i `nghit `nsec – s\ fie cam patru etaje p`n\ aco-lo. ~mi lipesc privirea de zid [i p`n\nu simt bra]ele lui Ionu] prinse demijlocul meu, nu m\ uit `n alt\ parte.„Gata, ai ajuns, a[a-i c\ nu a fostgreu?”, `ncearc\ b\rbatul s\ m\ `ncu-rajeze.

{i cum spuneam, nici dac\ a[ fiescaladat Everestul, nu ar fi fost at`tde dificil.

CCrriissttiinnaa BBAABBIIII

Niciodat\ nu am nimerit `ntr-untramvai beat de at`ta veselie. C`ndl-am v\zut la col]ul Colegiului Na-]ional, AEG - 1900 se cl\tina, iar eucredeam c\ de b\tr`ne]e. ~ns\, de `n-dat\ ce a oprit la R`pa Galben\, am`n]eles c\, dimpotriv\, era ame]it de

tinere]e, iar cheful `l atinsese [i pecontrolorul de serviciu. De[i se ve-dea c\ b\tr`nul era pu]in am\r`t dezarva studen]ilor, c`nd a v\zut c\ s-austr`ns [i al]i c\l\tori pentru a urcaCopoul cu tramvaiul de epoc\, a s\-rit de pe scar\, ne-a deschis porti]a

elegant [i ne-a invitat sus, „la o plim-bare gratuit\”. „Vagonul” a fost scosdin halele RATP-ului de c\tre LigaStuden]ilor Electroni[ti [i `mpreu-n\ cu el [i hainele din secolul al XIX-lea din dulapurile colec]ionarilor aufost v`nturate din Baza 3 p`n\ laTriumf.

Un ssemafor nnebunDomnii [i domni]ele de la Uni-

versitatea Tehnic\ „Gheorghe A-sachi” salutau `ntr-un fel amuzantfiecare trec\tor de pe strad\ c`t s\reu[easc\ s\ primeasc\ c`teva z`m-bete chiar [i de la cei mai `ng`ndu-ra]i oameni. La R`pa Galben\ a-proape c\ i-au furat de sub nas mi-reasa unui `nsur\]el, `ns\ noroc c\nenea Gigi, vatmanul, a tras sfoara[i a `nv`rtit c`rma, iar „zg`l]`itorul” apornit spre Universitate. Dar p`n\acolo, la semaforul de l`ng\ Acade-mia Rom=n\, c`nd s-a dat ro[u,tramvaiul s-a burzuluit. Cu un scr`[-nit scurt [i o zdruncin\tur\ puterni-c\, vagonul s-a oprit pe mijlocul tre-cerii de pietoni, arunc`ndu-ne c`]ivacentimetri mai `n fa]\. Nici nu amzis c\ nu am s\rit de pe [ine [i c\

vreo prin]es\ nu s-a oprit pe capotaLoganului care mergea paralel cunoi. „Asta-i nebunia lui Juvel” excla-m\ Sabrina, o c\l\toare simpatic\ce a primit „cadou de duminic\” oc\l\torie cu AEG - 1900 p`n\ aproa-pe de parcul garnisit cu iepura[i [iou\ de Pa[te.

Din sta]ia Triumf s-au urcat maimulte familii cu copii, care s-au a[e-zat pe scaune, `n interiorul vagonu-lui, am\gind piticii s\ se fereasc\ decurentul de pe p\r]ile laterale aletramvaiului promi]`ndu-le c`te unbalon care at`rna de tavan. „Alina,

nu vrei s\ vorbe[ti cu z`na?” `[i `n-treab\ o doamn\ feti]a cre]ulie, carese `nv`rtea printre ceilal]i c\l\tori.De cum vede prin]esa, mititica se`ndreapt\ c\tre bra]ele studentei [ise aga]\ de pieptul ei. La `nceput pa-re sfioas\, dar dup\ ce z`na se pre-zint\ [i-i spune c\ ea are grij\ ca s\viseze frumos noaptea, feti]a `[i facecuraj [i `ntreab\: „Dar m`ine maie[ti `n Ia[i? Cred c\ [i Mirela, prie-tena mea de la gr\di, ar vrea s\ vad\o z`n\ adev\rat\”.

Iulia CCIUHU

Nu s`ntem neap\ratamatori de senza]ii

tari [i nici profesioni[ti `nale trasului cu arcul, `ns\cu prilejul celei de-a XI-aedi]ii a FEstudIS-ului amsc\pat de inhibi]ii [i ammers direct la ]int\. Ne-amaruncat f\r\ ra]iune, cuochii `nchi[i, de pe ultimuletaj al Casei de Cultur\.N-am fost curajo[i, doarne-a zg`l]`it cam tare tram-vaiul de epoc\ AEG-1900ce s-a burzuluit, anumepentru studen]i, nu deb\tr`ne]e, ci de voie bun\.

100 de ani pe [ine nenea Gigi, vatmanul, a tras sfoara [i a `nv`rtitc`rma, iar „zg`l]`itorul” a pornit spre Universitate

Festivalul corzilor `ntinse la maximum

Vagonul a fost scos din halele RATP de c\tre studen]ii electroni[ti

~nc\ un etaj p`n\ la Everest

domnii [i domni]ele de la Politehnic\ salutau `ntr-unfel amuzant orice trec\tor de pe strad\ fiecare parti-cipant trage c`te trei s\ge]i, o dat\ de acomodare, apoide dou\ ori „de efect”

z`mbesc for]at la camer\ pentru o poz\ ca amintire [im\ arunc cu ochii `nchi[i

~n spa]iul verde dintre Rectora-tul Politehnicii [i Facultatea deChimie o mic\ suprafa]\ de iarb\cosit\ `[i pierdea culoarea aproapeinstantaneu, sub soarele puternic [itoropeala parc\ adunat\ de pe o zipe alta. E aproape de miezul zilei,c`]iva membri ai asocia]iei de laMecanic\ a[teapt\ la umbr\ dubi]acare trebuie s\ aduc\ ]intele de latir cu arcul. Atunci c`nd aceastasose[te dureaz\ c`teva minute p`n\s`nt instalate, mai trebuie doar s\`ncepem concursul. ~ns\ `ndrum\-torul arunc\ scurt o instruc]iune c\-tre ei, „a[tept\m s\ vin\ masa [iscaunele, parc\ trebuia s\ facemtreaba profesionist” [i `i pune s\fac\ un tabel pentru `nscrieri.

S`nt aduse [i acestea din urm\[i a[ezate l`ng\ copac, la umbr\. An-trenorul de la Clubul Sportiv Mu-nicipal din Ia[i, domnul Alexan-drescu noteaz\ numele primilor par-ticipan]i, pentru ca mai apoi s\preg\teasc\ arcurile [i, ca s\ se asi-gure c\ nu p\]im nimic, ne ofer\instruc]iunile, scurt, una dup\ alta.~i dau un nume [i s`nt `ntrebat dac\am mai participat, „parc\ a maifost un Rare[ anul trecut” pare s\-[iaminteasc\ el.

Participi [[i nnu cc`[tigiApar tot mai mul]i [i p`n\ s\

`nceap\ primele trageri s`nt notatevreo 20 de nume. S`nt al doilea,dup\ Alexandru, care este `ndru-mat de antrenor, iar eu de instruc-torul t`n\r. S`nt sf\tuit s\ `ndep\r-tez piciorul drept `n lateral [i s\-l]in pe cel st`ng `n fa]\. Primesc unarc, `ntind m`na st`ng\, apoi tre-buie s\ privesc ]inta prin cerculmic. ~mi a[az\ s\geata `n arc, cu opan\ `n afar\. „Cu degetele ]ii doarde coard\, dac\ ]ii s\geata iese dinarc. Acum trage m`na bine p`n\sub b\rbie”. Asta a fost ultima ins-truc]iune. Coarda plesne[te liber [is\geata se ̀ nfige instantaneu ̀ n cer-

cul albastru. „Arcul munce[te, nutu”, se aude vocea domnului Ale-xandrescu. Fiecare trage c`te treis\ge]i, o dat\ de acomodare, apoide dou\ ori „de efect”, cele din ur-m\ fiind punctate. Dup\ fiecaretragere se aud cifre, „9, 8, 5, 22”,care pentru noi s`nt doar culori,galben, albastru sau negru. Nime-resc pe la mijlocul clasamentuluicu un total de 29 din 60 de puncte.Apoi urmeaz\ ceilal]i, doi c`te doi,[i uit\ de diplome, c\ci pleac\ de`ndat\ ce afl\ rezultatul. Facem pa-

uze, mai ales c`nd s\ge]ile se r\t\-cesc prin iarba `nalt\ din spatele]intelor. „~n fiecare an pierd c`te 3-4 [i cost\ cinci euro una”, spunemaestrul. P`n\ spre final, cel maibun a fost Alexandru, cu 48 depuncte, dup\ b\rbatul „absolvent deteologie” care execut\ 51 de punc-te, [i feti]a lui, Alexandra, 54. „Maiu[or `nva]\ copiii”, concluzioneaz\antrenorul.

GGeeoorrggeell CCOOSSTTII}}||

Ochi de [oim [idib\cie `ndoielnic\ facem pauze, mai ales c`nd s\ge]ile se r\t\cescprin iarba `nalt\ din spatele ]intelor

Noroc c\ arcul face toat\ treaba

DDOOSSAARR 55O

pinia veche – Nr. 429 – 7 - 13 m

ai 2012

Reac]ia `n lan] a deciziilor

Prima reform\ `nsemnat\ a `nv\]\-m`ntului universitar rom=nesc a fostcea din vremea minstrului Andrei Mar-ga, care a avut un mandat de trei ani,`nceput `n 1997, pe parcursul c\ruia aacordat autonomie financiar\ [i admi-nistrativ\ universit\]ilor. Venit din me-diul academic clujean, acesta cuno[tea`n profunzime sistemul universitar, dreptpentru care a propus [i `nfiin]at Consi-liului Na]ional de Evaluare Acade-mic\ [i Acreditare (CNEAA). De[i ini-]ial organismul a fost considerat nefo-lositor, de `ndat\ ce universit\]ile pri-vate neacreditate au intrat pe pia]\ [i au`mp\r]it num\rul de studen]i cu cele destat, optica s-a schimbat. ~n acela[i timp,Andrei Marga a propus organizareastudiilor postuniversitare de masterat [idoctorat numai pentru institu]ii acredi-tate, restructur=nd programele de cerce-tare universitar\. ~nceputurile sistemu-lui Bologna `n Rom=nia s`nt legate demandatul s\u de ministru, acesta sem-n`nd ̀ n 1999 „Declara]ia de la Bologna”care va duce la implementarea, [ase animai t=rziu, a modelului `n universit\]i.

~ntre 2000 [i 2003, Ecaterina An-dronescu a fost cea care a preluat Mi-nisterul Educa]iei, `ncep`nd reforme-le din domeniul cercet\rii universitare.Ministrul a finan]at cu prec\dere cen-

trele de excelen]\ [tiin]ific\, `nfiin]=ndnou\ Centre Regionale `n toat\ ]ara.La finalul anului 2003, o dat\ cu `nlo-cuirea ministrului, doar centrul de laCluj a continuat activitatea de cerce-tare primind finan]are printr-un proiectde pre-aderare la Uniunea European\.M\surile luate de Ecaterina Andrones-cu nu [i-au g\sit continuitate `n man-datul lui Alexandru Athanasiu, carenu a f\cut o prioritate din finan]area cer-cet\rii universitare. Mai mult, de `nda-t\ ce Mihail H\rd\u a fost numit `nfunc]ia de ministru, acesta a dat o Ho-t\r`re de Guvern prin care Centrul deexcelen]\ de la Cluj se unea cu alteledou\ [i formau Centrul Na]ional deCurriculum [i Evaluare, [i `n acela[itimp o lege care `l transforma `n Cen-tru Na]ional pentru Aptitudini ~nalte.~n 2009, centrul de la Cluj a fost `n-chis din lipsa fondurilor. La `nceputulanului 2000, ministrul Ecaterina An-dronescu a propus aplicarea sistemu-lui na]ional al creditelor de studii trans-ferabile, care permitea studen]ilor re-cunoa[terea cursurilor pe care le ur-mau la o alt\ facultate sau universitatedin ]ar\ sau din str\in\tate. ~ns\ pro-blema finan]\rii institu]iilor de `nv\-]\m`nt superior, at`t acreditate, c`t [ineacreditate, a luat-o `n primire social-

democratul Alexandru Athanasiu, mi-nistru `n perioada 2003-2004.

Acesta a continuat reformele cole-gei sale de partid [i a `ncercat o `mbu-n\t\]ire a calit\]ii `nv\]\m`ntului supe-rior prin `nfiin]area de consor]ii univer-sitare. Acestea se defineau ca o uniunezonal\ a universit\]ilor publice [i pri-vate. ~n 2004, c`nd s-a analizat acest pro-iect de lege, Consiliul Na]ional al Rec-torilor a considerat imposibil\ o astfelde afiliere deoarece problema finan]\riiar fi fost aceea[i [i nici o institu]ie de`nv\]\m=nt superior nu ar fi dorit s\-[ischimbe numele. De[i legea a intrat `nvigoare din acel an, nici p`n\ `n clipade fa]\ nu s-a creat vreun consor]iu uni-versitar. Plecarea lui Alexandru Atha-nasiu de la conducerea ministerului afost cauzat\ de neacordarea a [ase pro-cente din PIB pentru educa]ie de c\treguvernul T\riceanu. La acel moment,ministrul a recunoscut c\ orice reform\ar fi cu neputin]\ de realizat, spun`ndc\ dac\ nu prime[te finan]area `[i d\demisia, lucru care s-a [i `nt`mplat.

~n noiembrie 2004, membrul PDLMircea Miclea a preluat func]ia deministru al Educa]iei, `ns\ nu a rezistatla conducerea ministerului mai mult deopt luni. ~n tot acest timp, principalulobiectiv al mandatului s\u a fost cre[-terea calit\]ii `n educa]ie prin implemen-tarea din anul universitar 2005-2006 asistemului Bologna, care prevedea unciclu de licen]\ de trei ani [i unul demaster de doi ani. Mircea Miclea a mo-dificat legisla]ia studiilor post-univer-sitare [i a propus `nfiin]area Agen]ieiNa]ionale de Asigurare a Calit\]ii~nv\]\m=ntului, fostul CNEAA, dar[i o reform\ a criteriilor de salarizare [ide promovare a cadrelor didactice. Mi-nistrul a hot\r`t `n martie 2005 renun]a-rea la dubla specializare de la facultate,prin aceast\ m\sur\ studen]ii `nmatricu-la]i `n anul I la universit\]ile de statfiind finan]a]i doar pentru o singur\specializare. Dorindu-[i un buget de 5%din PIB pentru educa]ie, din care aob]inut numai 3.7 procente, Mircea Mi-clea [i-a dat demisia de onoare, fiind aldoilea ministru al aceluia[i guvern carepleac\ din cauza lipsei de finan]are aeduca]iei.

Educa]ia, uun ddomeniuneproductiv

Tot `n cadrul guvernului T\riceanua fost numit ministru al `nv\]\m`ntului,`ncep`nd cu noiembrie 2005, p`n\ `nmartie 2007, Mihail H\rd\u. Acesta afost primul care a propus ierarhizareauniversit\]ilor pe baza standardelor decalitate ̀ n cercetare, activitate [tiin]ific\[i predare. Cele mai bine cotate insti-tu]ii de `nv\]\m`nt superior primeaumai mul]i bani de la minister, indiferentdac\ aveau sau nu un num\r mare destuden]i `nmatricula]i. Pe de alt\ parte,`n 2006, ministrul Finan]elor a f\cutpublic un raport `n care `nv\]\m`ntul su-perior era tratat ca un „domeniu ne-productiv”, universit\]ile fiind „presta-toare de servicii (educa]ie)”, prin ur-mare, de aici trebuiau luate resurse [inu date. Insuficien]a finan]\rii univer-sitare a culminat cu boicotarea `ncepu-tului de an [colar 2006-2007 de c\treprofesori, ai c\ror lideri sindicali ce-reau majorarea salariilor cu 30% ̀ n fie-care an.

Reforma `n `nv\]\m=ntul superior

a stat pe tu[\ `n timpul mandatului luiCristian Adomni]ei. De[i acesta a men-]ionat ini]ial c\ „nu mai fac reforme `neduca]ie”, totu[i a decis ca personaluldidactic [i de cercetare s\ se pensione-ze la v`rsta de 65 de ani. Tot CristianAdomni]ei a propus evaluarea profe-sorilor de c\tre studen]i ca modalitatede cre[tere a calit\]ii educa]iei, urm`nd carezultatele s\ fie f\cute publice pe site-urile universit\]ilor. Ie[eanul a fost de-mis, `n octombrie 2008, cu dou\ luni`nainte de sf=r[itul mandatului, deoare-ce a votat legea de majorare cu 50% asalariilor cadrelor didactice, care, de[ia trecut de Parlament, nu a fost aplicat\.

R\zboiul AAndronescu –Spiru HHaret

Cel mai scurt mandat din istoriaMECTS a fost al lui Anton Anton,care a fost la conducere doar 72 de zile.De[i fostul ministru Andrei Marga i-acerut printr-o scrisoare deschis\ reluareareformei universitare [i revenirea la du-bla specializare în universit\]i, scoas\`n 2005 de Mircea Miclea, Anton An-ton nu a reu[it s\ realizeze nici una din-tre propunerile f\cute. ~n timpul minis-terului s\u, premierul C\lin PopescuT\riceanu a anun]at c\ se vor majorasalariile cadrelor didactice cu p`n\ la28 de procente, lucrare ce nu s-a `nt`m-plat [i care a determinat revolta lideri-lor sindicali.

Aflat\ pentru a doua oar\ `n func]iade ministru al Educa]iei, din decembrie2008 p`n\ ̀ n octombrie 2009, EcaterinaAndronescu [i-a centrat politica de re-forme ministeriale pe situa]ia univer-sit\]ilor private. Ea a plasat Universi-tatea „Spiru Haret” `n afara legii,interzic`ndu-i s\ mai `nscrie studen]i laforma de înv\]\m`nt la distan]\. ~n tim-pul mandatului Ecaterinei Andronescu,fostul ministru Mircea Miclea a pro-pus un proiect de lege prin care stabileasanc]iuni severe celor care fabric\ di-ploma, de la demiterea rectorului p`n\la desfiin]area universit\]ii sau absorb-]ia ei de c\tre o alta care se înscrie înstandardele de calitate. De asemenea,Mircea Miclea a propus ca Senatuluniversitar s\ fie ales de `ntreaga co-munitate academic\, `ntr-un sistem detip managerial, nu doar de cei care f\-ceau parte deja din structurile de con-ducere a[a cum se `nt`mpla `n sistemulcolegial. Totu[i, Ecaterina Andronescua v\zut necesar\ o m\sur\ de combaterea favoritismului academic, drept pentrucare a decis c\ so]ii nu pot de]ine func-]ii de conducere `n aceea[i facultate.

Cu 220% mmai mmul]i masteranzi

Singurul lucru prin care s-a remar-cat ministrul Emil Boc, care a preluatconducerea MECTS `ntre 2 octombrie[i decembrie 2009, a fost legea prin ca-re profesorii universitari erau obliga]i s\ias\ la pensie la v`rsta de 65 de ani.~ns\, schimbarea Legii Educa]iei Na-

]ionale, promulgarea [i publicarea eiîn Monitorul Oficial s-a f\cut în ianu-arie 2011 de c\tre Daniel Funeriu. Unadintre prevederile legii sale a fost ceaa alegerii rectorilor [i structurilor deconducere din mediul universitar dec\tre `ntregul personal didactic [i decercetare. Dac\ la alegerile universita-re din 2008, studen]ilor le era garan-tat\ prin Carta Universit\]ii putereadecizional\, `n noua lege a educa]ieiminstrul a specificat clar faptul c\ `nSenat studen]ii vor fi reprezenta]i ̀ ntr-unprocent de 25 %.

Daniel Funeriu a adus din nou `ndiscu]ie crearea consor]iilor univer-sitare, abrogat\ `n mandatul Athanasiu,propun=ndu-le institu]iilor de `nv\]\m`ntsuperior s\ se reorganizeze astfel p`n\la s`r[itul anului 2010. De asemenea,ministrul a realizat o alt\ clasificare auniversit\]ilor rom=ne[ti. Rezultatele pu-blicate de Asocia]ia Universit\]ilor Eu-ropene au ar\tat c\ s`nt 12 institu]ii detop `ncadrate `n categoria universit\]ide cercetare avansat\ [i educa]iei. Alte15 institu]ii de `nv\]\m`nt superior, `m-preun\ cu cele de art\ [i cele militare,alc\tuiesc categoria universit\]i de edu-ca]ie [i cercetare [tiin]ific\, iar restuls`nt universit\]i centrate pe educa]ie. ~nanul universitar 2011-2012, institu]iileaflate `n prima categorie au primit cu20% mai multe locuri pentru progra-mele de masterat [i doctorat, celor ier-arhizate `n a doua clas\ li s-a redus dinlocurile post-doctorale, iar cele din atreia categorie au primit doar 1.6% dinlocurile pentru doctorat.

~n februarie 2012 guvernul Boc [i-a`naintat demisia, iar `n locul lui DanielFuneriu a fost numit C\t\lin Baba.Acesta s-a aflat doar 78 de zile la con-ducerea MECTS, timp `n care a pro-pus restructurarea ciclul universitar delicen]\, pentru a-i cre[te eficien]a eco-nomic\, finan]`nd cu predilec]ie pro-gramele de studii clasificate pe primulnivel de calitate. ~n plus, de anul viitor,finan]area universit\]ilor se va realizape baz\ de granturi, [i acestea vor aveaposibilitatea s\ stabileasc\ num\rul destuden]i pe care `i accept\ la studiilede la ciclul de licen]\, `n limita locurilorpuse la dispozi]ie de c\tre minister. Pen-tru anul universitar 2012-2013 au fostpropuse 45.887 granturi de studiu.

Dup\ propunerea Corinei Dumi-trescu, pentru conducerea Ministeru-lui Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului[i Sportului a fost recomandat IoanMang. Acesta a spus pentru Mediafaxc\ are ca prioritate `n ministerul pecare-l va conduce organizarea bacala-ureatului [i examenului de admitere lafacultate. Dac\ vor fi continuate refor-mele existente sau se vor propune alte-le care s\ schimbe [i mai mult sistemuleduca]ional se va [ti luni, 7 mai, dac\guvernul Ponta va ob]ine votul de in-vestitur\ din partea Parlamentului.

Laura EELENA BBEJINARIUAnca TTOMA

Mini[trii trec, reformele `nv\]\m=ntului rom=nesc r\m`n

Dup\ pr\bu[irea cabinetului Ungureanu pe 27aprilie [i anun]area propunerilor pentru func]iile de

conducere ale ministerelor din guvernul Ponta, una dincele mai controversate numiri a fost aceea de la con-ducerea Ministerului Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului [iSportului (MECTS). Incompatibilitatea [i scandaluldiplomei de la «Universitatea Standford» a CorineiDumitrescu l-au f\cut pe premierul Victor Ponta s\-lpropun\ pe Ioan Mang `n func]ia de ministru al Edu-ca]iei. Acesta va fi al 16-lea ministru al `nv\]\m`ntuluidin ultimii 22 de ani, perioad\ de schimb\ri majore `ncare, pe l`ng\ sistemul Bologna, autonomie, acreditaresau finan]are pentru cercetare, prin universit\]i au tre-cut [i propuneri care ori n-au contribuit cu nimic lacalitatea `nv\]\m`ntului, ori, dimpotriv\, au bulversat`ntregul sistem.

Prof. univ. dr. Ioan Mang, propunerea pentru Educa]ie

cel mai scurt mandat a fost al lui Anton Anton, care a fost la conducere doar 72de zile Ecaterina Andronescu a ocupat postul de dou\ ori

Prof. univ. dr. Andrei Marga, unul dintre primiiini]iatori ai reformelor sistemului de `nv\]\m`nt

TTAABBLLEETT||66O

pini

a ve

che

– N

r. 42

9– 7

- 1

3 m

ai 2

012

V`ntul moftului de schimbare

De[i nu ne poate nimeni garanta `mplinirea viselorori tr\inicia c\r\mizilor cu care le cl\dim, con-

tinu\m s\ credem c\ orice nou c`rlig de care ne a-g\]\m e cel mai rezistent de p`n\ acum. A[a se `n-t`mpl\ cu politicienii la care privim cu jind, a[tept`ndde la fiecare binefaceri nou-nou]e, dar [i cu firilenoastre instabile, pe care le schimb\m ca pe c\m\[i.

p`n\ s\-[i dea oamenii seama c\ nici cu cei noi numerge treaba, vor trece ani „buni” ne lep\d\m deconduc\tor, alerg\m panica]i, izbindu-ne unii de al]ii

Pia]a Universit\]ii a cerut [i Pie]eiUniversit\]ii i s-a dat: Guvern nou-nou],de alt\ culoare [i asezonat cu un mini-stru (propunere `nc\, `n momentul `ncare scriu textul) al Educa]iei care are a-

t`ta treab\ cu `nv\]\m`ntul c`t\ am eu cuspeologia.

Dar nu conteaz\, b\ie]ii buni care auie[it la protest au spus c\, `n caz de ceva,revin, fac iar\[i „revolu]ie” [i `i dau jos

[i pe noii netrebnici. {i tot a[a, cu noiproteste pentru noi guverne [i pre[edin]ip`n\ c`nd o s\ fie bine.

Acum, nu trebuie s\ fii expert `n psi-hologie [i sociologie ca s\-]i dai seamade c`teva chestii de sim] comun:

1. La un al doilea protest vor ie[i `nstrad\ considerabil mai pu]ini oameni. Sepierde cheful [i energia [i lumea va aveailuzia c\ oricum ceva, ceva tot s-a schim-bat de la primul.

2. P`n\ s\-[i dea oamenii seama c\nici cu cei noi de la conducere nu preamerge treaba, vor trece ani „buni”. M\refer aici bine`n]eles la mase, la cei carevoteaz\.

3. Pe c`t pariem c\ iar o s\ se bage

placa cu „nu merge bine c\ ne-au l\sat]ara s\rac\, au furat \ia dinainte tot”?

S\ nu fiu `n]eles gre[it, nu s`nt `m-potriva protestelor, ba chiar le sus]in. A-t`ta timp c`t au o miz\, un miez solid. Deexemplu, `n Pia]a Unirii din Ia[i, `nfiecare sear\ dup\ ora 6, se str`ng `ntrecinci [i zece oameni de diverse v`rste [istrig\ „Jos B\sescu!” [i alte de-astea. Pe-semne s`nt prea ocupa]i cu protestele cas\ mai vad\ ce se `nt`mpl\ pe la Bucu-re[ti [i ce guverne „cinstite” se propun.Mircea Badea mai lipse[te printre ei.

S\ protest\m, deci, dar nu doar dedragul de a o face. Nu ca s\-l vedem peB\sescu afar\ din Cotroceni sau pe An-tonescu mai devreme-n Parlament, cica s\ ne trezim (apropo de Crin) mai ̀ m-p\ca]i cu locul `n care ne-am n\scut. S\protest\m cu capul [i nu cu pumnul [i pi-ciorul, c\ multe nu prea ne-au mai r\masde f\cut `ntr-o ]ar\ de oameni sf`r[i]i.

Ioan SSTOLERU

La fiecare b\taie de v`nt, ne `nclin\mtoate speran]ele precum crengile uneisalcii [ubrede [i nu `ncerc\m s\ ne `m-potrivim adierii. Ne g`ndim cu groaz\ c\dac\ ne-am scoate armele, imediat ne-amtrezi ca dintr-un vis, pip\ind `n gol cevace n-am sim]it `n realitate.

A[a c\ ne arunc\m `n bra]ele primu-lui venit, care ne promite cele mai mul-te. Ne proptim `n spatele scutului s\u,cel mai trainic din c`te am v\zut [i z`m-bim [mechere[te, cu o `ncredere nedisi-mulat\. Ne transfom\m `n ni[te lupt\torigata s\ se arunce cu capul `nainte de par-c\ am fi tauri care v\d ro[u `n fa]a ochi-lor. ~i privim pe ceilal]i cu un aer de su-perioritate [i nu ne mai ajunge nasul p`-n\ la cerul pe care am vrea s\ `l adulme-c\m. {i, dintr-o dat\, primim o emis\ dincare afl\m c\ regele nostru, `n care ne-ampus toate speran]ele, este de fapt un co-pil din flori, un uzurpator. Tronul lui `n-

cepe a se cl\tina [i noi ne sim]im iar ame-nin]a]i.

Dar nu am recunoa[te c\ am fost ni[-te naivi de la ̀ nceput, prea creduli [i u[orde condus. Regele nostru s-a dovedit a fiun p\stor u[uratic care, `n fa]a lupului,ne-a v`ndut oile cele mai dolofane de tea-ma col]ilor pr\d\torului.

A[a c\ ne lep\d\m de conduc\tor, a-lerg\m panica]i, izbindu-ne unii de al]ii,blestem`nd Cerul pentru naivitatea noas-tr\ [i ne promitem c\ data viitoare vomfi mai selectivi. Dar ochii ne s`nt fura]ide epole]ii unui lupt\tor care ne ̀ n[al\ n\-dejdile [i iar ne uit\m de sus la ceilal]i.De data asta de la o `n\l]ime mai mare.Ca s\ doar\ mai tare c`nd vom c\dea.

Cristina BBABII

De cine at`rn\ vechile speran]e

De la mici la mare pe c`t pariem c\ iar o s\ se bage placa cu „nu merge bine c\ ne-au l\sat ]aras\rac\, au furat \ia dinainte tot”?

~n c\utarea tronului pierdut

Prin plaiurile verzi din spatele u-nei casu]e de la ]ar\ sau prin copacii a-bia b\tu]i de nepo]ii p\c\li]i de buni-cul lor, acolo s-ar putea s\ m\ g\se[ti [ipe mine. {i da, s`nt o [op`rl\ de c`mp.De[i v-am spus unde `mi duc via]a, n-am zis nimic despre cum mi-o tr\iesc.

A[ putea `ncepe a v\ spune de fap-tul c\ de[i soarele `mi este cel bun a-mic, port p\l\ria asta de paie pentrum\ ascunde de zbur\torii \ia cu ciocul

str`mb. V`n\tori nes\tuli. Eu nu trebu-ie s\ m\ complic ca d`n[ii, bufetul meudep\[indu-l pe cel suedez, e natural. Ri-dic o piatr\, uite-mi micul dejun, m\ca]\r pe vreun copac [i mi-am umplutstomacul cu pr`nzul, iar cin\, dac\vreau sau nu vreau, nu conteaz\ preamult. Nu c\ a[ fi mofturos, dar la ceconcerte dau eu noaptea cu banjo-ulmeu, `mi piere [i pofta de m`ncare. Totce vreau e s\ savurez acele momente.

A, da. {i ceva despre a doua pasiune amea, escaladatul. Fra]ilor, `ncerca]i [ivoi s\ ur-ca]i un co-pac sauo st`nc\abrupt\,iar pe lami j locopri-

]i-v\ `n loc.Nu v\ zic mai multe,dar c`te am v\zut,mul]i n-au apucat s\ ob-serve. Ei m-au `ntrebat dac\ a[ vrea s\schimb ceva la modul meu de via]\, c\

pare cam mo-noton\. Sincer, atunci

mi s-a f\cut mil\ de ei,cei care-[i schimb\ pieile

mai ceva ca mine, dar nu semul]umesc cu niciuna. Doar d\-

mi o basc\ de paie `n caz c\cea veche se stric\, ni[temust\]i de motan pentrubanjo, locuri mari de c\]\-

rat [i un cer deschis, [i asta e tot ce-mitrebuie.

Paul AANDRICI

Cu solzii mul]umi]i mi-e mil\ de cei care-[i schimb\ pieile mai des ca mine

Patul `ncepe s\ fream\te de [er-puirile trupului ei cald [i ar\miu, iarumerii rotunzi [i lustrui]i de soare seaga]\ de a[ternuturi. Femeia se ridic\,nehot\r`t\ [i prive[te c\tre scaunul pecare se amestec\ m\t\suri [i c\m\[icu nasturi m\run]i. ~n drumul ei spremald\rul de ve[minte dec\zute dindreptul la umera[, o opre[te o fereas-tr\ cu vedere spre via]a de-afar\.

E rece sticla murdar\ prin care pri-ve[te [i oamenii-s `n grab\, dup\ tre-buri pe care m`ine o s\ le uite. Iar ea eaproape goal\, de trupul ei ag\]`ndu-se, pe un singur bra], o bretea de bum-

bac. Pe st`lpii de l`ng\ bloc flutur\ cam-panii vechi, cu figuri str`mbate de ploa-ie [i de timpul trecut peste e[ecul lor.Se g`nde[te c\ dac\ mai plou\ o dat\,o s\ cad\ b\tr`nele promisiuni cum `icade ei c\ma[a aleas\ peste talie. N-oprive[te `ndelung, dar r\m`ne cu o-chii a]inti]i pe sp\tarul scaunului-[i-fonier. ~[i aminte[te de toate bluzelero[ii pe care le-a cump\rat `ntr-o vre-me, acum vreo doi, trei ani. Era mait`n\r\, se aprindea mai des, credea maimult `n ea [i i se p\rea c\ obrajii ei`mprumut\ frumos purpura hainelor.Mai apoi a ̀ nceput s\ copil\reasc\ dinnou, ca atunci c`nd era `ndeajuns demic\ s\-[i pun\ oric`t de multe `ntre-b\ri f\r\ s\ o `nsp\im`nte r\spunsuri-le, iar bluzele ei s-au f\cut violet. Unuldeschis [i vesel, de liliac. Mintea i s-a r\sturnat repede, s-a s\turat de ele [ile-a azv`rlit `ntr-un cap\t de cas\. S`nt`nc\ parfumate [i calde, dar ea nu maicrede nici `n ro[ul aprins, nici `n fl\-c\rile violet.

N-a privit ̀ ndelung c\ma[a. E doaruna dintre toate bluzele albe pe carele cump\r\ de ceva timp. Numai c\man[etele `i s`nt g\lbui [i gulerul ne-c\lcat. Dintr-un m\nunchi de fine]uri,a ales o buleandr\, semn c\ n-o maibucur\ nici bumbacul acela pur, iarscaunul se va umple, de m`ine, de fu-ria altor ]es\turi. {i va pleca `n grab\dup\ m\t\suri pe care m`ine o s\ leuite.

Anca TTOMA

Decizii f\r\umera[

dac\ mai plou\ o da-t\, o s\ cad\ b\tr`nelepromisiuni cum `i cadeei c\ma[a peste talie

regele nostru s-a dovedit a fi un p\stor u[uratic care,`n fa]a lupului, ne-a v`ndut oile cele mai dolofane

Dac\ o cas\ se cunoa[te dup\ lo-cuitorii s\i, atunci [i satul ar trebui s\fie asemeni gospodarilor care-l `ngri-jesc. Numai c\, `n loc ca uli]ele `m-

podobite de c\scioare s\ se vad\ pre-cum un mozaic frumos, din tren, sa-tele moldovene[ti aduc cu un b`lcispart, `n care scr`ncioburile demon-tate s`nt folosite pe post de paravande ploaie. Din Ia[i p`n\ la Suceava`ngr\dite de cerdac [i greblate pentruprim\var\, s`nt str\juite ori de vile roz

cu balustrad\ din aluminiu, ori de cur]i`n care b\l\riile au n\v\lit pe potecileodat\ b\tucite. Oamenii au plecat din]ar\, au lucrat un timp [i c`nd s-au ̀ n-tors au adus fotografii cu casele de a-colo, pe care le-au [i ridicat `n Le]-cani, Coste[ti, Probota [i Vere[ti. ~n-s\ dac\ ̀ n loc s\-i pui melcului ̀ n spa-te cochilia lui din calcar, `i dai s\ du-c\ carapacea ]estoasei, animalul nu os\ supravie]uiasc\. Se va chinui la `n-ceput, dar imediat o s\ se pr\bu[easc\.

La fel se `nt`mpl\ [i cu satele noas-tre, care nu s`nt obi[nuite nici cu co-cioabe [i nici cu case poleite. Poate doarcei r\ma[i, care nu au c\utat schimba-rea, mai s`nt caracteriza]i de sim] artis-tic f\r\ s\ contravin\ regulilor dup\care g`ndea nenea P\limaru casa uneinoi familii. Ceilal]i `n schimb, dup\ cetermin\ de zidit, pleac\ din nou, iarc`nd revin aduc alte fotografii. {i atuncist`lcirile se ad`ncesc, iar `n loc de unhol cochet, `n care adesea musafirii e-rau primi]i cu p`ine [i sare, acum bu-fetul ia locul ospitalit\]ii dinainte. Iardin tren, intr\rile nu par joase, „pentruca gospodarul s\ intre smerit `n od\-ile sale”, dup\ cum `mi spunea odat\bunicul. U[ile ̀ nalte, ̀ n care omul p\-[e[te ]anto[, ca un cuco[ ce tocmai a `n-vins `mpintenatul din curtea al\tura-t\, s`nt semnul caselor aduse din str\-in\tate.

Iulia CCIUHU

satele noastre nu s`ntobi[nuite nici cu cocioa-be [i nici cu case poleite

Un schelet st`lcit

Gospodarii intrau smeri]i peu[i m\runte

N-a uitat vechile bluze

RREEPPOORRTTAAJJ 77O

pinia veche – Nr. 429 – 7 - 13 m

ai 2012

Pe refren de Gil Dobric\

De departe, Vasilic\ era cel mai micdin clas\. Avea [ase ani, nu mersese lagr\dini]\, iar c`nd s\ intre la [coal\ eranevoie de o armat\ care s\-l duc\ p`n\`n sala din col], unde ne a[teptau Abe-cedarele pe banc\. Cu timpul `ns\ aprins poft\ de carte, iar c`nd a ajuns laliceu nici urm\ de b\iatul m\run]el. ~n aXI-a Vasilic\ era mai `nalt dec`t ceilal]icolegi, poate chiar m`ndru de asta, darla fel de sl\bu] ca `n copil\rie. La v`rstaaceea avea un singur vis. „Voiam s\ plecdin ]ar\, s\ lucrez `n str\in\tate, s\ ambanii mei [i s\ nu mai depind de p\rin]i,mai ales ]in`nd cont c\ aici este greu, iar

veniturile tuturor s`nt mici”, `mi spune`ntr-un fel amuzant, repet`nd unele cu-vinte, dar f\r\ a se b`lb`i cum `l [tiamdin general\. Vasilic\ a plecat „ca s\-[ifac\ un viitor f\r\ ca p\rin]ii s\ duc\greul singuri” imediat ce unchiul s\u l-aanun]at c\ patronul grec ar mai c\uta unmuncitor. ~n c`teva zile [i-a f\cut baga-jul, f\r\ s\ ]in\ cont de st\ruin]ele ma-mei [i ale tat\lui care „se cam temeaude ce o s\ fac\ puiu]ul lor”.

„Mezinul [[antierului”Grecia este un t\r`m primitor. Cu

oameni prieteno[i, deschi[i, care nu ]incont c\ la ei de[i situa]ia este grea, lu-creaz\ [i bulgari [i albanezi [i marocani[i rom=ni. „Tu dac\ lucrai acolo, eraide-al lor. A[a am sim]it c`t timp am statcu ei”. Iar cu ace[tia a stat aproape patruani, `ngrijindu-se ca mon[trii marini carestr\b\t mile `n larg s\ str\luceasc\. „Pe[antierul \la naval am sudat prima dat\,iar noaptea, de durere, `mi curgeau la-crimile [iroaie” [i asta dup\ 12 ore delucru. ~n tot acest timp Vasilic\ trebuiasau s\ vopseasc\, sau s\ taie cu autoge-nul, sau s\ cure]e navele de scoicile li-pite pe caroserie. „Asta era cel mai greupentru c\ sp\lam vasul cu un fel de pis-tol cu presiune foarte mare iar la `nce-put aproape c\ m\ arunca c`nd puneamm`na pe el. Pe urm\ i-am `nv\]at tehnica,trebuie manevrat numai dintr-un anu-

mit punct. P`n\ atunci, `ns\, din cauzalui m-am lovit, t\iat [i chiar curentat dec`teva ori”.

Vasilic\ era cel mai t`n\r muncitoraflat la bordul [antierului [i timp de no-u\ luni nu a avut liber s\ revin\ `n ]ar\,„chiar dac\ `nc\ nu-mi era dor de cas\.Dar c`nd am plecat iar, dup\ un timp vo-iam s\ m\ `ntorc. Nu mai aveam poft\de m`ncare, nici chef s\ lucrez [i pesteun an [i patru luni, nu am mai rezistat”.O lun\ acas\ [i iar spre Volos. Anulacesta `ns\ `mi spune scr`[nind c\ [i-arupt piciorul [i a revenit acas\ pe o pe-rioad\ mai lung\, ca s\ se vindece. ~ntimpul \sta „vreau s\ m\ re`nscriu la[coal\, s\ termin liceul c\ ar fi p\cat s\nu am diploma doar pentru c\ am re-nun]at chiar la final”. De aproape un an,pe deal a ap\rut o cas\ nou\ `n sat. Ovil\ dr\gu]\, chiar l`ng\ p\rin]ii luiVasilic\ se `n\l]\ m`ndru peste celelaltecase din jur, iar pe la col]uri b\tr`nele[optesc „b\iatul lui Lenu]a, Vasilic\, [i-af\cut cas\”.

Iulia CCIUHU

Scoici la temelie

fetele ei erau atunci prea mici ca s\ `n]eleag\ la cerenun]\ l\s`nd-o s\ plece Vasilic\ trebuia s\ vopseasc\,s\ taie cu autogenul sau s\ cure]e navele de scoici

Au plecat `n lume curomâna pe limb\ [i

singurii oameni pe carei-au g\sit `n cale au fostcei care le z`mbeau dinfotografiile de familie. Lis-au uscat r\d\cinile,dar nu au uitat p\m`ntuldin care s-au hr\nitpentru prima dat\. {ide[i au trecut v\mile]\rii hot\r`]i s\ nu semai `ntoarc\, i-auchemat `napoi copiii,p\rin]ii, familia.C\l\toria lor s-a termi-nat acolo de unde a`nceput: acas\.

Lui Dan nu i-a fost niciodat\ ru[i-ne s\ munceasc\, iar `n afar\ a plecatpentru prima oara acum 15 ani, `n Is-tambul, Turcia, la o fabric\ de juc\rii.„Pe atunci era o joac\, nici nu se c`[ti-ga at`t de bine. M-a luat un v\r de-almeu [i c`[tigam 200 [i ceva de dolari.C`t te `mbr\cai, mai luai o cafea, o alu-n\, un casetofon, mai veneai cu 100 dedolari acas\”. ~nsumat, a stat acoloaproximativ un an. La fiecare dou\ lunipe care le petrecea acolo trebuia s\ re-vin\ o s\pt\m`n\ `napoi `n ]ar\, din ca-uza vizei de turist pe care o folosea.„Rar mai erau cei care plecau cu vizade lucru”, `mi spune acesta `n timp ce-[i`mpreuneaz\ palmele.

Cea mmai bbun\ ddiplom\ ee-nncap

A mai c\lcat prin ]\ri precum Cipru,Spania, Fran]a sau Italia, dar nicio-dat\ pentru a le vizita, l\ud`ndu-se c\`n unele cazuri trebuia s\ fac\ [i c`te150 de kilometri navet\ de la locuin]asa p`n\ la serviciu, f\r\ s\ se pl`ng\. Celmai bine a c`[tigat `n Italia, de unde s-a`ntors acum o lun\ jum\tate `n comuna`n care s-a n\scut, Le]cani. „Nu mai ece-a fost. ~mi luam [i c`te 1800 de euro`ntr-o lun\ de zile. Acuma abia f\ceam1000”. Chiar [i a[a, s-ar `ntoarce aco-lo, dar nu are unde. Ultima oar\ a lu-crat ca [ofer, iar `nainte de asta `n con-struc]ii. Totu[i, cel mai sigur loc de mun-c\ `n opinia sa este `ntr-o fabric\, sau

s\ ai propria afacere. ~n Italia s-a `n-t`lnit [i cu ceilal]i rom=ni, dar parc\ nui-a recunoscut. „Exact cum mergi pestrad\ `n Ia[i, a[a mergi [i pe acolo”.Diferen]a este c\ acolo nu te ajut\ ni-meni.

A absolvit liceul tehnic `n ’94, darregret\ c\ atunci nu a `nv\]at nici olimb\ str\in\, singura cu care se descurc\decent fiind cea a locuitorilor din pe-ninsul\. ~i pare r\u [i c\ nu a deprins omeserie care s\-l ajute s\-[i g\seasc\de lucru `ntr-o fabric\, `mp\rt\[indu-mic\ `n afar\ nimeni nu-]i cere diploma,ci doar s\-]i [tii `ndeletnicirea. „Decinu-]i cere nici o diplom\ acolo, bulet-inul [i at`t”, spune b\rbatul cu un oftatsubtil.

Cea mai nepl\cut\ experien]\ aavut-o `n Spania, unde s-a trezit sin-gur, deoarece persoana care `l `nso]eaa fost re]inut\ la vam\. {i precum nu[tia limba, acesta nu a putut c\uta aju-tor [i s-a `ntors acas\.

~n ciuda problemelor pe care le-a`nt`mpinat, Dan este `ncrez\tor, Ro-m=nia fiind singura ]ar\ din lume `ncare s-ar retrage. S\pt\m`na trecut\ [i-apus central\ [i planific\ s\-[i mai `m-bun\t\]easc\ locuin]a din Le]cani, c\cie singura la care acesta ar munci cupl\cere. „Acolo te sim]i bine, ai de toa-te, faci bani, dar trebuie s\ munce[ti, [idac\ te opre[ti o s\pt\m`n\, se cunoa[-te. Aici po]i s\ supravie]uie[ti [i f\r\bani”.

Iulian BB~RZOI

C\l\tor prin [antiere cea mai nepl\cut\ experien]\ a avut-o `n Spania,unde s-a trezit singur, `nso]itorul s\u fiind re]inut lavam\

Cire[ii din livezile Hodorei n-audat `nc\ rod, la `nceputul unui maifierbinte [i uscat. {i-n prim\vara lui2004, pomii erau `nc\ goi `ns\ tantiFlorina nu le-a mai v\zut crengile`nc\rc`ndu-se de boabe mari, fiindc\a plecat s\ culeag\ alte fructe ro[ii de

pe p\m`nturile Spaniei. Timp de optani s-a tot `ntors acolo, prim\vara [itoamna, atunci c`nd pe c`mpurile pro-vinciei Huelva r\s\reau c\p[unile, iarm`inile ei se `nv\]au din nou cu frun-zele lor aspre.

Fetele ei erau atunci prea mici cas\ `n]eleag\ la ce renun]\ l\s`nd-o s\plece [i-o-ncurajau s\ aduc\ bineleacas\, `n pumni. Contractele s-au totsemnat, `ns\ `n urm\ au r\mas de fie-care dat\ al]i copii, c\ci Petronela,fiica cea mare, a devenit mama dincas\, „un soi de Supernanny”, cum`mi spune z`mbind tanti Florina. ~nschimb, femeia a g\sit acolo, mai `n-t`i `n primii patru ani `n care a lucratla fabric\ [i apoi sub soare, `n c`mp,oameni cu z`mbetul pe buze. Oamenicare au respectat-o pentru c\ o vedeauc\ uneori abia izbutea s\ se aplece, lacules, dar [tia c\ acas\ o a[teapt\ ochicurio[i [i neajunsuri. „Am schimbat,buc\]ic\ cu buc\]ic\, toat\ casa. Darapoi mi-am dat seama c\ fetele aucrescut [i eu trebuie s\ le g`ndesc ne-voile `nainte s\ le resimt\ ele”, `mispune tanti Florina.

Lacrimi ppe ffirAnul \sta n-a mai putut pleca,

fiindc\ ]ara de `mprumut nu a maipermis asta dec`t celor care aveau de-ja contract semnat pentru urm\toareacampanie. Ce-i drept, „eram multmai respecta]i `nainte acolo. Cei careveneau `n ultimii ani la munc\ nurezistau, fiindc\ nu mai erau trata]icu-at`ta `n]elegere”. ~n schimb, `n afar\de limba care s-a lipit u[or de buzeleei, de Huelva [i Zaragoza, unde po-poseau campaniile toamna, n-a avutvreme [i nici tragere de inim\ s\ sebucure. „~n Palos de Frontera s`nt treireplici ale cor\biilor lui Columb. M\crede]i c\ n-am intrat niciodat\? Amfost, `n cei opt ani, de dou\ ori la plaj\,dar cu sufletul `ndoit”, m\rturise[tefemeia, `n timp ce-n ochii ei tremur\amintirea at`tor d\]i `n care, ie[inddin „locutorio” dup\ un telefon de-a-cas\, o podideau lacrimile.

{i oric`t\ nevoie ar fi de bani `n]ar\, „c`nd v\d cum se bucur\ Lenu]aacum c`nd vine de la [coal\ [i m\ g\-se[te acas\, realizez c\ nu-mi mai tre-buie o altfel de r\splat\”. Ca s\ [tie c\televizorul se mai `nchide noaptea [ib\rbatul nu-i simte lipsa, s-a `ntors, i-acump\rat un tractor [i acum el poatemunci ca s-o ]in\ aproape. Tanti Flo-rina simte c\ aici munce[te pentrunimic, `ns\ niciodat\ pentru nimeni.{i-n verile ce-o s\ vin\, o s\ culeag\[i ea cire[ele din Hodora, s\tucul pecare l-a p\r\sit at`]ia ani.

Anca TTOMA

De[i afar\ temperatura trece cu multpeste 25 de grade, doamna Adela `[ifreac\ m`inile periodic [i `[i sufl\ `npumni ca dup\ un ger n\prasnic. L`ng\ea se `ntinde un `ntreg stand de h\inu]e[i papuci pentru copii pe care le a[az\drept [i de care are grij\ ca de propriilelucruri. Pe alocuri mai prime[te o `ntre-bare despre pre] sau despre material [ile r\spunde tuturor politicos, `ns\ f\r\s\ le z`mbeasc\. Lucreaz\ ca v`nz\toa-re `ntr-un magazin cu obiecte pentrucopii de aproximativ trei ani, `nc\ dec`nd a revenit `n ]ar\.

Departe ccu ggrijile ddeacas\

~[i aminte[te c\ `n acea perioad\ afost un gest absolut necesar, chiar da-c\ inima `i dicta s\ r\m`n\ `n ]ar\, fiindobi[nuit\ ca nimic s\ nu `i clatine li-ni[tea familiei. De atunci parc\ rela]i-ile dintre ea [i ceilal]i membri s-au r\-cit, `ns\ `n mod natural, ca `ntr-o starede sa]ietate. „{ti]i cum se `nt`mpl\uneori c`nd te sim]i f\r\ sc\pare [i e[tinevoit s\ faci ceva? Spuneam c\ nu `i`n]eleg pe cei care pleac\ [i `[i las\ co-piii singuri, `ns\ nici eu nu am fost cumult mai diferit\ fa]\ de ei”, spuneamar cuprinz`nd cu privirea `ntregulpahar cu cafea pe care `l ]ine `n palme.

Regret\ c\ a plecat `n anul 2006,c`nd fiica sa se preg\tea s\ sus]in\ exa-menul de Bacalaureat [i se consider\vinovat\ pentru fiecare moment pe ca-re l-a pierdut. Al\turi de ea [i de cei-lal]i doi copii nu crede c\ a adunat 15ani `mpreun\.

Mai `nt`i a lucrat la fabrica de sti-cl\ din Dorohoi, `ns\ a fost pensionat\pe caz de boal\ c`nd nici nu `mplinise50 de ani. „Nu puteai s\ `ntre]ii o fami-lie cu trei copii din c`teva sute de leisau milioane cum erau atunci, mai alesc\ urma ca Laura s\ mearg\ la faculta-te”, adaug\ num\r`nd pe degete chel-tuielile care trebuiau acoperite. A avutnoroc c\ a g\sit o familie de australienicare o tratau ca pe un membru al fami-liei dac\ avea grij\ de mama acestorazi de zi. Tocmai de aceea poate c\ pri-mea [i pu]ini bani pe care `i trimiteacelor de acas\.

B\tr`na Dora de care avea grij\suferea de o boal\ care o f\cea s\ g`n-deasc\ [i s\ se comporte asemeneaunui copil de c`]iva ani. „Avea pier-deri de memorie [i cu greu comunica.~ns\ o `n]elegeam [i at`ta timp c`t `ivorbeam frumos nu o sim]eam ca opovar\. C`nd era lucid\ `mi spunea c\eu am suflet mai bun dec`t propria fii-c\ [i m\ ruga s\ nu plec”, spune doam-na Adela aduc`ndu-[i aminte de aceletimpuri. La scurt\ vreme Dora a murit,iar ea a trebuit s\ revin\ `n ]ar\ doar cubanii de drum [i cu bagaje mai u[oaredec`t atunci c`nd a plecat pentru primadat\. Chiar dac\ glasul `[i men]ine a-ceea[i intensitate, pe alocuri doamnaAdela face pauze lungi, parc\ `nghi-]indu-[i cuvintele. Nu `[i poate permi-te s\ mai spere, `ns\ este mul]umit\ c\acum copiii `i s`nt mari [i c\ au iertat-opentru anii `n care le-a lipsit. M\carp`n\ vor pleca [i ei departe.

M\d\lina OOLARIU

Cu sufletul `ntre dou\continente

a avut noroc c\ a g\sit o familie de australieni careo tratau ca pe unul de-al lor

Pribegi `n drumul spre ccaass\\

Vasilic\, la munca de zi cu zi

Cele 16 campanii desacrificiu

tanti Florina a g\sitacolo, sub soare, oamenicu z`mbetul pe buze

anul acesta vrea s\ se re`nscrie [i s\ termine [coala

OPINIA VECHE: V\ plac portu-rile?

ION DAFINOIU: Da... `mi placemult s\ c\l\toresc [i uneori, m\ opresc –dar, de obicei, `n aeroporturi – s\ pri-vesc `n jur. Cred c\ avem cu to]ii fas-cina]ia aceasta, a dep\rt\rilor, amultiplelor orizonturi.

O.V.: A]i copil\rit `ntr-un sat dinBr\ila. Fugea]i des pe malul Dun\rii?

I.D.: Nu ajungeam p`n\ la Dun\re,fiindc\ familia mea locuia `ntr-un sataflat `n preajma Buz\ului, iar eu mer-geam la sc\ldat `n meandrele r`ului. Ceorez\rii erau l`ng\ satul meu! Vara, c`ndse retr\gea apa, r\m`neau ochiuri debalt\ din care, efectiv, puteai s\ culegipe[tii, `n pumn. ~i luai cu m`na! }i se ju-cau printre degete! Eu am avut o copi-l\rie extraordinar\ fiindc\ vin dintr-ofamilie mare – am [apte fra]i, dintrecare, unul, geam\n – [i `ntotdeauna era`n jurul meu foarte de mult\ veselie.Cred c\ e un mare noroc s\ nu te na[tisingur, s\ sim]i de la `nceput bucuria de-a te afla printre oameni.

O.V.: Pe atunci visa]i mult?I.D.: Visam mereu. C`nd luam o

carte `n m`n\, m\ identificam a[a de ta-re cu personajele, `nc`t intram, efectiv,

`n trans\! Sim]eam pur [i simplu c\ mise `nt`mpl\ mie, toate experien]ele princare treceau eroii.

O.V.: A]i tr\it spaima vreunuipersonaj?

I.D.: O, da! ~mi amintesc [i acum.Nu cred c\ trecusem `n clasa a cincea,c`nd am citit prima carte deDostoievski.Era „Crim\ [i pedeaps\”. C`nd am ajunsla partea `n careRaskolnikov o omoar\pe b\tr`n\, c`nd mediteaz\ el c\ unii oa-meni s`nt precum viermii [i merit\ s\ fieomor`]i, pur [i simplu, m-am speriat.Amaruncat cartea din m`n\! Au trecut maimult de zece ani p`n\ s\ o pot deschidedin nou.

SSiinngguurr\\ttaatteeaa eessttee cceeaa mmaaiiggrrooaazznniicc\\ bbooaall\\

O.V.: A]i sim]it ruptura c`nd a]iplecat la liceu?

I.D.: Nu. Cum s\ spun? Era un tra -seu bine stabilit de dinainte. {tiam c\voi pleca, c\ asta urmeaz\. Am f\cutLiceul Pedagogic la Gala]i, urm`nd s\fiu `nv\]\tor. Fiidc\ asta zicea tata: du p\liceu, s\ fiu `n stare s\ fac ceva – [i dac\m\ duce capul [i vreau, s\ `nv\] mai de-parte, dar `n primul r`nd s\ m\ asigur c\

am o meserie. Eu m-am sim]it foartebine la liceu. Profesorii ne tratau ca pecolegii lor, fiindc\ f\ceam planuri delec ]ie `mpreun\ cu ei, f\ceam practic\`n [coli... Cred c\ experien]a de c\minn-ar trebui s\ lipseasc\ din via]a niciu -nui t`n\r. Eu am tr\it mult `n c\mine – [iliceul, [i facultatea – [i s`nt convins c\a[a `nve]i cele mai importante valori so-ciale. ~nve]i s\ iube[ti, s\ `n]elegi, s\ re-spec]i [i s\ aju]i oamenii. {i valorileacestea nu dispar odat\ cu ie[irea dinc\min. {i acum, dac\ unul dintre noi seafl\ `ntr-o situa]ie mai delicat\, poateori c`nd s\ sune pe un fost coleg [i esteimediat ajutat. Indiferent de statutul so- cial al aceluia!

O.V.: V-a]i n\scut `ntr-o familiemare, a]i tr\it `n c\mine. N-a]i sim]itnevoia s\ v\ `nsingura]i?

I.D.: Niciodat\! Dimpotriv\! M\con sider un om extraordinar de norocosfiindc\ am putut s\ m\ aflu `n mijloculoamenilor tot timpul. A[a afli cine e[ti.Singur\tatea este cea mai groaznic\ boa -l\. {i uneori, incurabil\. Fiindc\ dac\ teretragi, dac\-]i construie[ti o pe[ter\ sim- bolic\, acolo vei fi cople[it de propriult\u ecou [i, paradoxal, r\m`n`nd numaicu tine, de fapt te `ndep\rtezi de tine`nsu]i, fiindc\ `]i deformezi imagineadespre sine. Oamenii s`nt mereu o glin -zi le altor oameni. Mie `mi plac po ve[ -tile. S`nt ni[te metafore cu valen]etera pe utice extraordinare. De pild\, dece crede]i c\ mama vitreg\ a Albei caZ\ pa da, atunci c`nd se privea `noglind\, primea acela[i r\spuns, la `ntre-barea ei: „Cine e cea mai frumoas\ din]ar\?” Mereu i se spunea: „E[ti fru-moas\, dar nici chiar a[a”. Fiindc\ sin-gura cale de-a afla cu adev\rat cines`ntem e de a ne privi `n ochii persoaneiiubite [i pe ca re-o iubim. E singuraoglind\ care ne arat\ adev\rul desprenoi `n[ine.

NN--aamm ffoosstt uunn oomm ccuurraajjooss,,ddaarr nnaaiivviittaatteeaa mmii--aa ]]iinnuutt llooccddee ccuurraajj

O.V.: V-a]i cunoscut mai bine dinprivirile colegilor, `ndreptate c\tre[eful de promo]ie?

I.D.:Acum e adev\rat c\ eu am fost,a[a, o mic\ vedet\, fiindc\ am fost [efde promo]ie de c`nd am intrat `n [coal\[i p`n\ am ie[it. Dar nu existau maridiferen]ieri. Noi n-am sim]it acest spiritde competi]ie care, mi se pare mie, ma -cin\ genera]ia dumneavoastr\. Eramfoar te solidari. ~mi amintesc [i acum deo `nt`mplare `n care unii dintre colegiimei au fost prin[i ascult`nd, cum era pevremea aceea, „Europa Liber\”. S-a `n -tru nit Consiliul Profesoral [i m-au che -mat [i pe mine, ca str\lucit elev ce eram,s\-mi dau cu p\rerea. ~mi aduc aminteperfect: „Tovar\[ilor elevi”, le-a spusunul dintre profesori, „voi s`nte]icolegii no[tri! V\ da]i seama ce a]i f\ -cut?” {i a tot insistat cu ideea c\ ei, ceidin Consiliu s`nt colegii no[tri, ca s\ `iresponsabilizeze [i s\ le dea un exem-plu, va s\ zic\. Dup\ care m-au `ntrebat[i pe mine: „Tovar\[e Dafinoiu, dum-neavoastr\ ce p\rere ave]i?” M-am ri di -cat [i-am spus c-un ton `nfl\c\rat: „Dac\dumneavoastr\ s`nte]i colegii no[ tri, miemi-e ru[ine de-a[a colegi!”

O.V.: Era]i un naiv?I.D.:Vede]i dumneavoastr\, eu n-am

fost un om curajos, dar naivitatea mi-a]inut loc de curaj. Adic\, am tr\it me reuat`t de captivat, de prins de ceea ce stu-diam, `nc`t n-am dat niciodat\ preamult\ importan]\ stimulilor care mi-arfi putut induce teama. Ca s\ vede]i c`tde naiv eram, c`nd am dat la facultate,trebuia, fire[te, s\ completez dosarul. {iam scris acolo, „p\rin]ii – agricultoricooperativi” [i n-am avut ce face [i amdetaliat: „Tata – c`nt\re] `n biseric\”.Murise de ceva vreme dasc\lul din sat [ipreotul i-a cerut tatei, un om credincios,dar lipsit de orice habotnicie, s\-l`nlocuiasc\, fiindc\ avea voce bun\,m\ car p`n\ ar fi g\sit alt diacon. A douazi, am v\zut la Secretariat o h`rtiu]\ pecare scria c\ eram respins, fiindc\ pro -veneam dintr-un mediu nes\n\tos. M-amf\cut foc [i par\! Am dat n\val\ `n Se c-retariat [i am `nceput s\ strig: „Este in-admisibil s\ se `nt`mple a[a ceva `n ]araasta! Tr\im `ntr-o democra]ie!”

O.V.: ~n ’72 vi se p\rea c\ tr\i]i `ndemocra]ie?

I.D.: Chiar a[a am spus. „Tr\im `n -tr-o democra]ie `n care asemenea dis-crimin\ri s`nt imposibile! Vreau s\vor besc cu rectorul!” Secretara s-a uitatla mine, a[a, c\ nu ̀ n]elegea nimic, [i m-a trimis la rector. M-am dus la el [i i-ampovestit [i lui, la fel de `nsufle]it, des -pre democra]ia din Rom=nia. „Da’ tuce-ai scris acolo?”, m-a `ntrebat. I-amspus. „P\i, la ce trebuia s\ mai scrii [iasta, despre taic\-t\u?” Abia atunci am`n]eles. „A, dac\-i a[a, atunci am s\ maicompletez o dat\”. {i-am fost admis.Du p\ aceea, unul dintre colegii mei erafiu de preot. Toat\ lumea [tia. Eu m\ tot`ntrebam: „Cum de pe mine nu vo iau s\m\ primeasc\ fiindc\ tata-i suplinitor dediacon, iar pe el...” P`n\ c`nd a venit lamine [i, „Ioane”, mi-a zis, „`n preajmamea nu mai spune bancuri des preCeau[escu, fiindc\ eu trebuie s\ te torn.C\ dac\ nu torn eu, m\ toarn\ al]ii pemine”. Eu nu-i `nvinov\]esc pe cei careau partizanat cu sistemul. Co legul meua fost, la urma urmei, corect cu mine.

AAmm aavvuutt mmaarree nnoorroocc cc--aammffoosstt cchheemmaatt `̀nn aarrmmaatt\\

O.V.: Dumneavoastr\ cum v-a]idescurcat cu Sistemul, de vreme ceera]i cel mai bun student?

I.D.: Fire[te c\ asta m-a adus `n col-imatorul Securit\]ii. Dar vede]i, de astaspun c\ nu-i `nvinov\]esc pe cei deatunci. Fiindc\ eu am fost un om noro-cos. Eu n-am fost obligat s\ aleg. S`ntal]ii care, s\rmanii, `nt`mpin\ la fiecarepas povara alegerii, la fiecare intersec -]ie tot s`nt nevoi]i s\-[i dr\muiasc\ soar -ta. Eu eram deja recunoscut de c\trepro fesori. ~n momentul ̀ n care au ve nit,eu nu mai aveam nimic de demonstrat,a[a c\ mi-a fost u[or. „Haide]i, to var\[eDafinoiu”, mi-au spus, „c\ o s\ ave]i 0,5`n plus la repartizare”. Era primul an `ncare [efii de promo]ie nu mai erau opri]i`n Universitate. C`nd i-am auzit, le-am r\spuns a[a, foarte im -pun\tor: „Eu n-am nevoie s\-mi da]idumneavoastr\ sutimile astea. S`nt su fi- cient de inteligent `nc`t s\ le c`[tig sin- gur! Dar, dac\ vre]i, v\ pot indica pecineva potrivit pentru ce ave]i nevoiedumneavoastr\” [i `ntr-adev\r, persoa narespectiva n-a refuzat. Dar eu mi-ampermis s\ fac asta. Al]ii nu se aflau `nasemenea contexte, `n care s\ poat\ ju -

ca de pe o pozi]ie a siguran]ei persona -le.

O.V.: ~nainte s\ fi]i psiholog laSpi talul Clinic „Dr. Davila”, a]i lu- crat la Spitalul de Psihiatrie „Gh.Marinescu”, unul dintre primele spi-tale din ]ar\, care au `nfiin]at depar-tamente speciale pentru de]inu]iipo li tici [i pentru „bolnavii de ide-ologii alternative”. I-a]i cunoscut peace[ti bolnavi?

I.D.: Nu. Chiar nu.O.V.: V-a]i dezvoltat sub mento -

ra tul lui Vladimir Gheorghiu. Fu se -se director al Ministerului de AfaceriExterne.

I.D.: Cu el am aflat ce e hipnoza.Vladimir Gheorghiu scrisese deja c` -te va c\r]i despre asta. Dar [ti]i c-a fostscandalul Medita]iei Transcendentale.To]i intelectualii care au f\cut parte dinacel grup s-au trezit c\, deodat\, s`nt ile- gali[ti [i trimi[i, spre reeducare, s\ lu- creze `n fabrici. Vladimir a fostre par tizat la Granitul. El era deja pro-fesor la Facultatea din Giessen [i deace ea i s-a aprobat plecarea `n Ger ma -nia. Pe vremea aceea, noi lucram la oscal\ de evaluare a hipnotizabilit\]ii, pebaza unor itemi motorii [i senzoriali.Acum, mediata]ia transcendental\ era,la urma urmei, un ritual de hipnotic\.Mantra aceea, prin repeti]ie, `ngustac`m pul con[tientului [i inducea transahipnotic\. Eu am avut noroc fiindc\exact `n perioada respectiv\, c`t a func -]ionat grupul Medita]iei Transcen den - ta le, am fost chemat `n armat\ [i-amstat, concentrat, timp de cinci luni, ju -m\ tate, la Bac\u. Fiindc\ dac-a[ fi fost`n Bucure[ti [i m-a[ fi dus o singur\dat\ pe-acolo, m-a[ fi aflat [i eu pe lis-tele cu numele celor trimi[i `n fabrici.

O.V.: V-a]i `nceput cariera de psi- holog `n ’76. Represiunea psihiatric\`ncepuse `n anii ’70, ca `n preajmaanilor ’80 s\ ating\ apogeul, cu ceimai mul]i pacien]i declara]i parano icisau schizofreni, din pricina „incom-patibilit\]ii ideologice”. Colegii dum- neavoastr\ nu vorbeau despre asta?

I.D.: Nu. Acum... poate c\ nu vor-beau despre asta cu mine, fiindc\ m\considerau a fi prea mic. Odat\, `ns\,`ntr-adev\r, s-a petrecut o situa]ie, pen-tru care `i s`nt [i-acum recunosc\tor me -dicului care m-a `ndrumat. Mi s-a ceruts\ fac o evaluare psihologic\ unui indi-vid care scrisese mai multe pl`n geri`mpotriva Sistemului. El scria c\ semin te c`nd se face evaluarea produc]ieidin fabrica `n care lucra. Acum, fire[te,oricine [tia c\ se minte. Dar ca s\ spuiasta trebuia, `ntr-adev\r, s\ nu fii chiarzdrav\n la cap. I-am f\cut evaluarea [i aie[it c\ are un profil paranoid. Pa ra no -izii s`nt persoane suspicioase, tenace,extraordinar de perseverente, inteligente[i in tran sigente. Am scris pe fi[a mea:„Pa ra noid”. C`nd s-a uitat medicul degard\ pe fi[\, mi-a spus: „Tovar\[eDafinoiu, cei care vor citi raportul dum-neavoastr\ nu vor face diferen]a dintreparanoid [i paranoic. Mai bine scrie]i `nex tenso.” Am [ters [i-am scris de-scrierea asta, pe care v-am zis-o [i dum-neavoastr\. {i acum `i mul]umescmedicului aceluia c\ mi-a deschis ochii[i nu m-a l\sat s\ fac o asemenea gre -[ea l\.

O.V.: P\re]i un soi de Don Qui jo te,mereu scufundat `n pasiunile dum-neavoastr\, naiv [i salvat tocmai deuimirea oamenilor `n fa]a naivit\]iidumneavoastr\.

I.D.: Apropo de naivitate – `nce-pusem `mpreun\ cu Vladimir o serie decercet\ri `nainte de ’83, c`nd a plecat.Dup\ ce a ajuns `n Ger mania am con-tinuat s\ corespondez cu el. Ne-am re ̀n -t`lnit `n ’90. Mi-a zis atunci: „M\i, `nto]i anii \[tia ai fost singurul care mi-ar\spuns, din Ro m= nia”, [i nu pentru c\a[ fi fost eu un mare curajos! Pur [i sim-plu nu mi-am pus problema vreunuipericol. La un moment dat, au venit,`ntr-adev\r, ni[te tovar\[i, s\ m\ `ntrebecu cine cores pon dez. „P\i corespondezcu Vladimir Gheorghiu.” De parc\ ei nu[tiau – pro ba bil c\ citiser\ oricumscrisorile, `na in te s\ le primesc eu. Darnu vorbeam dec`t despre lucruri

obi[nuite: ce f\ ceam la spital, el `mipovestea ce mai cerceteaz\, c\ un marespecialist `n su gestibilitate, din StateleUnite, Ernest Hilgard, cu care mergeas\ se `n t`l neas c\ – chiar a[a mi-a [i scris:„~]i scriu din avion” –, era foarte in-teresat de cercet\rile pe care le `nce-pusem noi, `nainte de plecarea sa...Probabil c\ dac\ n-a[ fi avut aceast\naivitate, a[ fi `ntrerupt orice corespon-den]\, orice re la ]ie, cu Vladimir.

Dac\ te sim]i bine cu tine,atunci po]i recunoa[te multmai u[or c\ ai gre[it

O.V.: S`nte]i un om orgolios?I.D.: Eu cred c\ orgoliul este un

sentiment absolut normal [i s`nt o per-soan\ orgolioas\. Orgoliul, dac\ nu de -p\ [e[te anumite limite, este un sentimentca oricare altul: normal, perfect uman,la fel ca o groaz\ de alte sentimente.Cea mai mare problem\ este `n a nu fa ceexcese. Lipsa orgoliului, dup\ p\rereamea, ar putea s\ `nsemne [i lipsa unuisentiment al valorii personale, dup\ cum,o exacerbare a egoului, ar putea condu -ce la manifest\ri patologice. Eu s`nt opersoan\ orgolioas\. E adev\rat, am unanumit orgoliu...

O.V.: A]i `ncercat s\-l dep\[i]i?I.D.:Acum, sigur, deseori mi se `n -

t`mpl\ s\ meditez dup\ [i s\ spun: „Dom -nule, ar fi trebuit s\ fiu...” Cum s\ spun?Nu neap\rat mai modest, dar s\-mi cu -nosc [i s\-mi accept mai u[or limitele.Fiindc\ limitele s`nt absolut normale!

O.V.: Asta `ncearc\ s\ v\ con vin g\psihoterapeutul din dumneavoastr\.

I.D.:Da, da! Mi se `nt`mpl\ de mul -te ori s\ am astfel de dialoguri cu mine`nsumi. Le spun [i cursan]ilor mei:„Doar cei puternici pot s\-[i acceptegre[elile.” Fiindc\ dintr-o cl\dire puter -nic\ po]i d\r`ma un turn, dar cl\direa r\ -m`ne `n picioare. Numai dintr-oconstruc]ie slab\, dac\ smulgi oc\r\mid\, s-a pr\bu[it toat\!

O.V.: Ce spune]i sun\ `n spiritulGreciei Antice: c\ o cetate bogat\ eaceea care `[i permite s\ fie jefuit\ denenum\rate ori, f\r\ s\ devin\ s\ ra -c\.

I.D.: Exact a[a [i aici! Dac\ te sim]ibine cu tine, atunci po]i s\ recuno[ti multmai u[or c\ ai gre[it. Mi-a trebuit des tulde mult timp ca s\ `n]eleg asta [i maiales ca s\ m\ simt bine cu mine `n sumi.

O.V.: ~n ciuda tuturor di plo me lorde [ef de promo]ie?

I.D.: Dar [ti]i, tocmai! Tocmai `nciu da acestor feed-backuri pozitive! Cums\ explic? Tocmai asta e defini]ia com-plexului de inferioritate! Dac\ eu s`ntprost [i zic c\ s`nt prost, atunci s`nt re a -list. Dar dac\ zic c\ s`nt prost, dar eus`nt un tip iste], abia \sta e un complexde inferioritate. Problema e c\, cu c`t aiperforman]e mai mari, cu at`t e posibils\ apar\ [i `ndoieli mai multe!

O.V.: Asta se rezolv\ printr-unpro gram `nc\rcat?

I.D.: Nu! Bine, asta le spun eu pa- cien]ilor mei. Adic\, dac\ nu vrei s\ temai g`nde[ti la asta, d\-i min]ii altcevas\ road\, nu? Eu cred `ns\ c\ e bine s\rezolvi asta medit`nd asupra ta. {i spun,ca s\ te sim]i bine, `mpac\-te mai `nt`icu tine! E celebrul dicton biblic, „iu -be[te-]i aproapele ca pe tine `nsu]i!” Ce`nseamn\ asta? Mai `nt`i, `nva]\ s\ teiube[ti pe tine, ca fiin]\ imperfect\, ac- cep t`ndu-]i `n egal\ m\sur\ [i limitele,[i resursele. Abia dup\ aceea vei puteas\-i iube[ti [i pe ceilal]i, tot ca pe tine,ca fiin]e imperfecte, toler`ndu-le limi te -le [i bucur`ndu-te de resursele lor.

Prin credin]ele lor, oamenii`[i pot dep\[i condi]ia

O.V.:V-a pl\cut Jung?I.D.: Mie `mi place psihologia psi -

ho-dinamic\. Personal, cred c\ aceast\parte mai profund\ a fiin]ei umane, decare se `ngrije[te psihologia abisal\,poa te fi mai u[or explorat\ cu ajutorultransei hipnotice. Erikson avea o for-mul\ paradoxal\, care suna cam a[a:S`nt multe lucrurii pe care le [tii, dar nu[tii c\ le [tii, iar c`nd vei [ti ceea ce nu[tii c\ [tii, vei [ti [i te vei schimba. ~ntrans\ po]i descoperi foarte multe lu- cruri pe care nu [tiai c\ le [tii.

O.V.: Psihanali[tilor le-au tot fostintentate procese fiindc\, orient`ndu-[ipacien]ii, le-au indus false amintiri.

I.D.: Exact. Tocmai de ceea le spu -neam recent cursan]ilor mei c\ pa ci en -]ii trebuie avertiza]i c\ aceste imagini,evenimente sau tr\iri pe care le acce-seaz\ `n trans\ s`nt construc]ii psiholo -gi ce. Noi nu avem nici o certitudine c\experien]ele relatate de un pacient, `ntimpul transei, cu privire la trecutul s\u,s-au `nt`mplat cu adev\rat. Au ap\rut,`ntr-adev\r, tot felul de procese fiindc\persoane aflate la 40 de ani au declaratc\ fuseser\ abuzate sexual `n copil\rie.S-a demonstrat c\, `n mod incon[tient, lis-a indus acestor persoane credin]a c\s-a `nt`mplat ceva. Orice `ntrebareadresat\ pacientului `n stare de trans\include o sugestie care orienteaz\ pa ci -entul `n direc]ia respectiv\. O `ntrebaresimpl\, de pild\: „De unde cump\ra]ip`inea?” include o sugestie: asta do ve -de[ te clar c\ nu face]i p`inea singur\, cio cump\ra]i. Sau: „Ce culoare avea hai -na persoanei respective?” Sugestia e c\acea persoan\ avea o hain\. Sau: „Ce

experien]e nepl\cute v\ aminti]i?” Su -gestia e c\ s-au petrecut lucruri ne pl\ -cu te.

S\p\m pe vectorii timpuluip`n\ g\sim ceva ce nu semai pr\bu[e[te sub noi

O.V.: Construc]ia personal\ sespri jin\ mai bine `n credin]e dec`t `nadev\ruri?

I.D.: Orice poate fi transformat `n -tr-o c\r\mid\ care s\ ajute la cons truc ]ia[i dezvoltarea sinelui. Dup\ minteamea, de pild\, vie]ile anterioare nu s`ntaltceva dec`t construc]ii psihologice, me -nite s\ dea sens existen]ei din prezent.

O.V.: De asta vie]ile anterioare im- plic\ mereu experien]e excep ]io na -le.

I.D.: Exact! Cum spune poetul, „latrecutu-]i mare, mare viitor!” Nu? Si -gur! Dac\-n via]a asta nu g\se[ti nimiccare s\-]i dea `ncredere `n tine [i-n vi i -torul t\u, nu-i nimic. Exact ca atuncic`nd porne[ti construc]ia unei cl\diri,sapi p`n\ g\se[ti un teren solid. S\p\mpe vectorii timpului p`n\ g\sim ceva ca -re nu se mai pr\bu[e[te sub noi [i de pecare putem `ncepe s\ ne articul\m.

O.V.: V\ afla]i `n conflict de valoricu psihoterapeu]i de felul lui Sta nis -lav Grof, care mizeaz\ pe comuniu neadintre om [i univers?

I.D.:Da! Fiindc\, din nefericire, psi- hologia trans-personal\ vehiculeaz\ oserie de idei care, dup\ mintea mea, nuau nimic de-a face cu cercetarea [ti in ]i -fi c\. Sigur, [i Stanislav Grof se bazea z\tot pe transa hipnotic\, pe starea oniri c\.El a plecat din Cehia, unde a f\cut ex- pe rimentele acelea cu LSD, pe solda]i,iar oamenii tr\iau o serie de realit\]i.Dar eu cred c\ o astfel de persoan\ con- fund\ harta cu realitatea.

O.V.: A verificat cele spuse de pa- cien]ii afla]i `n trans\, prin ancheteulterioare. Cazurile care au st`rnit celmai mult rumoare, au fost cele `n ca -re indivizii precizau detalii desprevia ]a unor oameni necunoscu]i, carelocuiau `n alte ]\ri [i care, contacta]i,au validat informa]iile.

I.D.: El confund\ credin]ele oame-nilor cu realitatea. Dac\ eu m\ considera fi un om care are cuno[tin]e [tiin]ifice,[tiu exact ceea ce fac. Dac\ pacientulmeu `mi cere s\-l duc `ntr-o via]a ante-rioar\, eu `l duc, dar [tiu c\ \sta e spa]iullui subiectiv. Nu trec `ntr-o alt\ dimen-siu ne a timpului! Pe urm\, noi s`ntemprizonierii credin]elor noastre, a co-durilor culturale care ne modeleaz\via]a. Mul te dintre comportamentele oa-meni lor s`nt similare nu pentru c\

mergem cu to]ii `n acela[i loc, ci pentruc\ m`n c\m aceea[i m`ncare. Pentru c\tr\im `n spa]iul simbolic al lumii noas-tre!

Oamenii n-au nevoie de cer-titudini, ci de speran]\

O.V.: Sim]i]i vreodat\ dac\ fra te luidumneavoastr\ geam\n `i este r\u,f\r\ s\ v\ spun\?

I.D.: Nu.Vede]i, telepatia, de fapt,se explic\ prin faptul c\ doi oameni ca recresc `n acela[i mediu, doi gemeni cucare mama `ncearc\ s\ se comporte `n t-otdeauna egal, dezvolt\ condi]ion\ri si -milare. Dac\ eu stau acum [i-mi beaucafeaua [i spun: „Cred c\ fratele meu `[ibea ceafeaua”, acest lucru se ̀ n t`m pl\ nupentru eu chiar a[ ghici, ci pentru c\, dinvia]a pe care am avut-o `mpreun\, [tiuc\ asta face el.

O.V.: Nici pacien]ii dumneav-oastr\ nu v-au m\rturisit c\ li se `n -t`m pl\ s\ simt\ dac\, de exemplu,fra]ii lor, dau de necaz?

I.D.:Nu. Chiar, nu! {ti]i, Petre }u ]easpunea la un moment dat: „Adev\rulofer\ certitudini". Iar oamenii n-au ne -vo ie de certitudini. Ei au nevoie de spe -ran]\. {i singurul lucru `n care oameniipot g\si speran]\ este misterul.

O.V.: ~n ultimii ani, apar tot maimul]i exalta]i...

I.D.: P\i da! Eu o tot spun! Oa meniiau nevoie ca de aer de universul lorsimbolic. Iar `ntr-o lume `n care p` n\ [ireligiile au devenit ideologii [i oa meniinu-[i reg\sesc principalele valori nicim\car `n religie, atunci creeaz\ ei `n[i[iun alt univers simbolic, `n care s\ sereg\seasc\. Au, pur [i simplu, ne vo ie s\fie ei `n[i[i, s\-[i reg\seasc\ ade v\ ru rile,valorile, aspira]iile, s\ se `nt`l neas c\iar\[i cu sinele lor.

O.V.: Dumneavoastr\ `n ce a]i g\ - sit misterul?

I.D.: Misterul? Eu m\ minunez defiecare dat\ c`nd lucrez cu pacien]ii meis\ constat c\ nu [tiu cum se `nt`mpl\ [idescoperim ideile, p`rghiile care conducspre un insight (n.r.: `n]elegere, intui]ie)special, iar dezvoltarea se deblocheaz\.S`nt fascinat de oameni. Omul este unmister prin faptul c\ poate s\ se re ge ne -reze, s\ dep\[easc\ obstacole incredi -bile! Noi avem, `ntr-adev\r, nevoia de-acrede `n idei precum aceea a comuni c\ -rii extra-senzoriale, dar probabil c\ as -ta este expresia unei nevoi mult maiprofunde, de omipoten]\! E nevoia dehiper-poten]\ a fiin]ei umane!

Oana OLARIUOpinia veche — Nr. 429 — 7 - 13 mai 2012

88 MMIICCRROOFFOONNUUL DE SERVICIU

„Nu, eu nu merg la nici un psiholog!”, `mi spunelini[tit [i oarecum mirat de lipsa mea de convinge re.

`nv\]asem lec]ia: fiecare psiholog are nevoie, la r`nduls\u, de un psihoterapeut, pentru a se dezintoxica deavatarurile lumii monstruoase. „Eu m\ echilibrez citind,medit`nd asupra mea”, continu\ profesorul Ion Dafinoiu,deschiz`ndu-mi u[a Decanatului Facult\]ii de Psihologie.Plec din biroul pre[edintelui Asocia]iei Române de Re-laxare, Hipnoz\ Clinic\ [i Terapie Eriksonian\ f\r\ s\ fiaflat ce-a tr\it el `nsu[i, `n timpul transelor hipnotice. Con-fiden]ialitatea profesional\ trebuie s\-[i aib\ oglinda `ntr-o anume secretizare a sinelui, m\ g`ndesc, `ntocmaiprecum taina p\strat\ de spovedit, e pe m\sura misteruluieliber\rii sale interioare. „~n ultima vreme s`nt mai obosit.~mi spun mul]i colegi: «De ce e[ti, m\i, tot timpul, `ncrun-tat?» Dar nu-s enervat, ori sup\rat, ci doar obosit”, `mizisese `n timp ce [tergea de pe mas\ cafeaua pe care i-am v\rsat-o, zguduindu-i biroul cu pr\bu[irea gen]ii mele.Vicepre[edintele Federa]iei Române de Psihoterapie a r`smult. Cu prec\dere, pe m\sur\ ce [i-a reamintit c\ este unom norocos.

� interviu cu psihologul Ion Dafinoiu

O.V.: Ce credin]e v-a]i indus – `nadolescen]\, de pild\ – pentru a v\construi?

I.D.:Visam cu fiecare carte pe ca -re o citeam.

O.V.: S`nte]i un om pasionat?I.D.: Da. Nu cred c\ se poate face

ceva f\r\ pasiune, f\r\ s\ te d\ruie[ti!De aceea m\ [i `ntristez fiindc\, dac\m-ar `ntreba cineva, acum, s\-i indicvreun student de-al meu, `n care am`ncredere [i-l recomand, nu [tiu c`tenume a[ putea da. Din Ia[i, probabil c\niciunul. Mai degrab\ din Bu cu re[ti.Am un doctorand care este extraordi-nar de capabil! A `nceput Facultateade Psihologie la b\tr`ne]e, cum s-arspune, fiindc\ are peste 40 de ani. {i-aconstruit o carier\ `n calculatoare [i, cutoate c\ are un post foarte bine pl\tit,le-a cerut directorilor s\-l mute la HR(n.r.: resurse umane). Fiindc\ as ta `iplace! {i se cu noa[te! Facem ̀ m preun\

o cercetare foarte interesan t\. Nu [tiu cese `nt`mpl\, dar la facultate apar totmai mul]i oameni lipsi]i de d\ ruire,care nu se implic\, care nu-[i doresc,care par s\ ia parte la propriile lor ex-perien]e, ca ni[te spectatori pa sivi. Nu-mi pot explica ochii mu]i ca re apar `ns\lile de curs. Fiindc\ e o di fe ren]\foarte mare `ntre atmosfera de la cur-surile particulare, pe care le ]in `n psi-hoterapie, [i atmosfera din timpulcursurilor de la facultate. La cursurileparticulare vin ̀ ndeob[te oameni mo ti -va]i, care se afl\ acolo fiindc\-[i do -resc, `ntr-adev\r, s\ fie acolo. Iar eipun `ntreb\ri, ridic\ probleme, m\ con- trazic, m\ completeaz\. Nici nu-mi dauseama c`nd trece timpul cu ei, fiindc\eu `nsumi intru `ntr-o trans\, `ntr-ostare de tensiune fructuoas\. C`nd setermin\ cursurile acelea am senza]ia c\m\ trezesc. S`nt energizat. Dup\ cur-surile de la facultate m\ simt obosit.

Fiindc\ simt timpul cum trece. {i doars`nt acela[i pedagog [i `ntr-o parte, [i-n cealalt\. Acum, m\ g`n desc, e posi-bil s\ intru `n rezonan]\ cu ei [i s\ fiu[i eu mai lent, ori mai opac, pe m\suraopacit\]ii lor.

O.V.: Voia]i s\ da]i la Francez\.V-a interesat absurdul existen]ialis-mului francez, care postuleaz\ c\,tocmai fiindc\ lumea nu are sens,oa menii pot crea sensuri?

I.D.:Da’ de unde [ti]i asta? Da, a[ae, voiam s\ dau la Francez\. A veam oprofesoar\ excep]ional\, care mi-astimulat interesul pentru limba [i liter-atura francez\. Acum, sigur, eu nu s`ntspecialist `n a[a ceva. So]ia mea `ns\ aterminat Franceza [i a f\cut o dis-erta]ie despre Beckett. M-am sim ]itatunci din nou t`n\r, discut`nd cu eadespre absurd... „En attendant Go -dot”... A fost, a[a... m-am sim]itre`ntinerit!

Mi-a trebuit destul de mult timp ca s\ m\ simt bine cu mm ii nn ee `̀nn ss uu mm ii

„Nu-mi pot explica ochii mu]idin s\lile de curs”

OPINIA VECHE: V\ plac portu -ri le?

ION DAFINOIU: Da... `mi placemult s\ c\l\toresc [i uneori, m\ opresc –dar, de obicei, `n aeroporturi – s\ pri -vesc `n jur. Cred c\ avem cu to]ii fas -cina]ia aceasta, a dep\rt\rilor, amultiplelor orizonturi.

O.V.: A]i copil\rit `ntr-un sat dinBr\ila. Fugea]i des pe malul Du n\ rii?

I.D.: Nu ajungeam p`n\ la Dun\re,fiindc\ familia mea locuia `ntr-un sataflat `n preajma Buz\ului, iar eu mer -geam la sc\ldat `n meandrele r`ului. Ceorez\rii erau l`ng\ satul meu! Vara, c`ndse retr\gea apa, r\m`neau ochiuri debal t\ din care, efectiv, puteai s\ culegipe[tii, `n pumn. ~i luai cu m`na! }i se ju -cau printre degete! Eu am avut o co pi -l\rie extraordinar\ fiindc\ vin dintr-ofamilie mare – am [apte fra]i, dintrecare, unul, geam\n – [i `ntotdeauna era`n jurul meu foarte de mult\ veselie.Cred c\ e un mare noroc s\ nu te na[tisingur, s\ sim]i de la `nceput bucuria de-a te afla printre oameni.

O.V.: Pe atunci visa]i mult?I.D.: Visam mereu. C`nd luam o

carte `n m`n\, m\ identificam a[a de ta -re cu personajele, `nc`t intram, efectiv,

`n trans\! Sim]eam pur [i simplu c\ mise `nt`mpl\ mie, toate experien]ele princare treceau eroii.

O.V.: A]i tr\it spaima vreunuiper sonaj?

I.D.: O, da! ~mi amintesc [i acum.Nu cred c\ trecusem `n clasa a cin cea,c`nd am citit prima carte de Dos to iev ski.Era „Crim\ [i pedeaps\”. C`nd am ajunsla partea `n care Raskolnikov o omoar\pe b\tr`n\, c`nd mediteaz\ el c\ unii oa- meni s`nt precum viermii [i merit\ s\ fieomor`]i, pur [i simplu, m-am speriat.Amaruncat cartea din m`n\! Au trecut maimult de zece ani p`n\ s\ o pot des chidedin nou.

Singur\tatea este cea maigroaznic\ boal\

O.V.: A]i sim]it ruptura c`nd a]iplecat la liceu?

I.D.: Nu. Cum s\ spun? Era un tra -seu bine stabilit de dinainte. {tiam c\voi pleca, c\ asta urmeaz\. Am f\cutLiceul Pedagogic la Gala]i, urm`nd s\fiu `nv\]\tor. Fiidc\ asta zicea tata: du p\liceu, s\ fiu `n stare s\ fac ceva – [i dac\m\ duce capul [i vreau, s\ `nv\] mai de-parte, dar `n primul r`nd s\ m\ asigur c\

am o meserie. Eu m-am sim]it foartebine la liceu. Profesorii ne tratau ca pecolegii lor, fiindc\ f\ceam planuri delec ]ie `mpreun\ cu ei, f\ceam practic\`n [coli... Cred c\ experien]a de c\minn-ar trebui s\ lipseasc\ din via]a niciu -nui t`n\r. Eu am tr\it mult `n c\mine – [iliceul, [i facultatea – [i s`nt convins c\a[a `nve]i cele mai importante valori so-ciale. ~nve]i s\ iube[ti, s\ `n]elegi, s\ re-spec]i [i s\ aju]i oamenii. {i valorileacestea nu dispar odat\ cu ie[irea dinc\min. {i acum, dac\ unul dintre noi seafl\ `ntr-o situa]ie mai delicat\, poateori c`nd s\ sune pe un fost coleg [i esteimediat ajutat. Indiferent de statutul so- cial al aceluia!

O.V.: V-a]i n\scut `ntr-o familiemare, a]i tr\it `n c\mine. N-a]i sim]itnevoia s\ v\ `nsingura]i?

I.D.: Niciodat\! Dimpotriv\! M\con sider un om extraordinar de norocosfiindc\ am putut s\ m\ aflu `n mijloculoamenilor tot timpul. A[a afli cine e[ti.Singur\tatea este cea mai groaznic\ boa -l\. {i uneori, incurabil\. Fiindc\ dac\ teretragi, dac\-]i construie[ti o pe[ter\ sim- bolic\, acolo vei fi cople[it de propriult\u ecou [i, paradoxal, r\m`n`nd numaicu tine, de fapt te `ndep\rtezi de tine`nsu]i, fiindc\ `]i deformezi imagineadespre sine. Oamenii s`nt mereu o glin -zi le altor oameni. Mie `mi plac po ve[ -tile. S`nt ni[te metafore cu valen]etera pe utice extraordinare. De pild\, dece crede]i c\ mama vitreg\ a Albei caZ\ pa da, atunci c`nd se privea `noglind\, primea acela[i r\spuns, la `ntre-barea ei: „Cine e cea mai frumoas\ din]ar\?” Mereu i se spunea: „E[ti fru-moas\, dar nici chiar a[a”. Fiindc\ sin-gura cale de-a afla cu adev\rat cines`ntem e de a ne privi `n ochii persoaneiiubite [i pe ca re-o iubim. E singuraoglind\ care ne arat\ adev\rul desprenoi `n[ine.

N-am fost un om curajos,dar naivitatea mi-a ]inut locde curaj

O.V.: V-a]i cunoscut mai bine dinprivirile colegilor, `ndreptate c\tre[eful de promo]ie?

I.D.:Acum e adev\rat c\ eu am fost,a[a, o mic\ vedet\, fiindc\ am fost [efde promo]ie de c`nd am intrat `n [coal\[i p`n\ am ie[it. Dar nu existau maridiferen]ieri. Noi n-am sim]it acest spiritde competi]ie care, mi se pare mie, ma -cin\ genera]ia dumneavoastr\. Eramfoar te solidari. ~mi amintesc [i acum deo `nt`mplare `n care unii dintre colegiimei au fost prin[i ascult`nd, cum era pevremea aceea, „Europa Liber\”. S-a `n -tru nit Consiliul Profesoral [i m-au che -mat [i pe mine, ca str\lucit elev ce eram,s\-mi dau cu p\rerea. ~mi aduc aminteperfect: „Tovar\[ilor elevi”, le-a spusunul dintre profesori, „voi s`nte]icolegii no[tri! V\ da]i seama ce a]i f\ -cut?” {i a tot insistat cu ideea c\ ei, ceidin Consiliu s`nt colegii no[tri, ca s\ `iresponsabilizeze [i s\ le dea un exem-plu, va s\ zic\. Dup\ care m-au `ntrebat[i pe mine: „Tovar\[e Dafinoiu, dum-neavoastr\ ce p\rere ave]i?” M-am ri di -cat [i-am spus c-un ton `nfl\c\rat: „Dac\dumneavoastr\ s`nte]i colegii no[ tri, miemi-e ru[ine de-a[a colegi!”

O.V.: Era]i un naiv?I.D.:Vede]i dumneavoastr\, eu n-am

fost un om curajos, dar naivitatea mi-a]inut loc de curaj. Adic\, am tr\it me reuat`t de captivat, de prins de ceea ce stu-diam, `nc`t n-am dat niciodat\ preamult\ importan]\ stimulilor care mi-arfi putut induce teama. Ca s\ vede]i c`tde naiv eram, c`nd am dat la facultate,trebuia, fire[te, s\ completez dosarul. {iam scris acolo, „p\rin]ii – agricultoricooperativi” [i n-am avut ce face [i amdetaliat: „Tata – c`nt\re] `n biseric\”.Murise de ceva vreme dasc\lul din sat [ipreotul i-a cerut tatei, un om credincios,dar lipsit de orice habotnicie, s\-l`nlocuiasc\, fiindc\ avea voce bun\,m\ car p`n\ ar fi g\sit alt diacon. A douazi, am v\zut la Secretariat o h`rtiu]\ pecare scria c\ eram respins, fiindc\ pro -veneam dintr-un mediu nes\n\tos. M-amf\cut foc [i par\! Am dat n\val\ `n Se c-retariat [i am `nceput s\ strig: „Este in-admisibil s\ se `nt`mple a[a ceva `n ]araasta! Tr\im `ntr-o democra]ie!”

O.V.: ~n ’72 vi se p\rea c\ tr\i]i `ndemocra]ie?

I.D.: Chiar a[a am spus. „Tr\im `n -tr-o democra]ie `n care asemenea dis-crimin\ri s`nt imposibile! Vreau s\vor besc cu rectorul!” Secretara s-a uitatla mine, a[a, c\ nu ̀ n]elegea nimic, [i m-a trimis la rector. M-am dus la el [i i-ampovestit [i lui, la fel de `nsufle]it, des -pre democra]ia din Rom=nia. „Da’ tuce-ai scris acolo?”, m-a `ntrebat. I-amspus. „P\i, la ce trebuia s\ mai scrii [iasta, despre taic\-t\u?” Abia atunci am`n]eles. „A, dac\-i a[a, atunci am s\ maicompletez o dat\”. {i-am fost admis.Du p\ aceea, unul dintre colegii mei erafiu de preot. Toat\ lumea [tia. Eu m\ tot`ntrebam: „Cum de pe mine nu vo iau s\m\ primeasc\ fiindc\ tata-i suplinitor dediacon, iar pe el...” P`n\ c`nd a venit lamine [i, „Ioane”, mi-a zis, „`n preajmamea nu mai spune bancuri des preCeau[escu, fiindc\ eu trebuie s\ te torn.C\ dac\ nu torn eu, m\ toarn\ al]ii pemine”. Eu nu-i `nvinov\]esc pe cei careau partizanat cu sistemul. Co legul meua fost, la urma urmei, corect cu mine.

Am avut mare noroc c-amfost chemat `n armat\

O.V.: Dumneavoastr\ cum v-a]idescurcat cu Sistemul, de vreme ceera]i cel mai bun student?

I.D.: Fire[te c\ asta m-a adus `n col-imatorul Securit\]ii. Dar vede]i, de astaspun c\ nu-i `nvinov\]esc pe cei deatunci. Fiindc\ eu am fost un om noro-cos. Eu n-am fost obligat s\ aleg. S`ntal]ii care, s\rmanii, `nt`mpin\ la fiecarepas povara alegerii, la fiecare intersec -]ie tot s`nt nevoi]i s\-[i dr\muiasc\ soar -ta. Eu eram deja recunoscut de c\trepro fesori. ~n momentul `n care au ve nit,eu nu mai aveam nimic de demonstrat,a[a c\ mi-a fost u[or. „Haide]i, to var\[eDafinoiu”, mi-au spus, „c\ o s\ ave]i 0,5`n plus la repartizare”. Era primul an `ncare [efii de promo]ie nu mai erau opri]i`n Universitate. C`nd i-am auzit, le-am r\spuns a[a, foarte im -pun\tor: „Eu n-am nevoie s\-mi da]idumneavoastr\ sutimile astea. S`nt su fi- cient de inteligent `nc`t s\ le c`[tig sin- gur! Dar, dac\ vre]i, v\ pot indica pecineva potrivit pentru ce ave]i nevoiedumneavoastr\” [i `ntr-adev\r, persoa narespectiva n-a refuzat. Dar eu mi-ampermis s\ fac asta. Al]ii nu se aflau `nasemenea contexte, `n care s\ poat\ ju -

ca de pe o pozi]ie a siguran]ei persona -le.

O.V.: ~nainte s\ fi]i psiholog laSpi talul Clinic „Dr. Davila”, a]i lu- crat la Spitalul de Psihiatrie „Gh.Marinescu”, unul dintre primele spi-tale din ]ar\, care au `nfiin]at depar-tamente speciale pentru de]inu]iipo li tici [i pentru „bolnavii de ide-ologii alternative”. I-a]i cunoscut peace[ti bolnavi?

I.D.: Nu. Chiar nu.O.V.: V-a]i dezvoltat sub mento -

ra tul lui Vladimir Gheorghiu. Fu se -se director al Ministerului de AfaceriExterne.

I.D.: Cu el am aflat ce e hipnoza.Vladimir Gheorghiu scrisese deja c` -te va c\r]i despre asta. Dar [ti]i c-a fostscandalul Medita]iei Transcendentale.To]i intelectualii care au f\cut parte dinacel grup s-au trezit c\, deodat\, s`nt ile- gali[ti [i trimi[i, spre reeducare, s\ lu- creze `n fabrici. Vladimir a fostre par tizat la Granitul. El era deja pro-fesor la Facultatea din Giessen [i deace ea i s-a aprobat plecarea `n Ger ma -nia. Pe vremea aceea, noi lucram la oscal\ de evaluare a hipnotizabilit\]ii, pebaza unor itemi motorii [i senzoriali.Acum, mediata]ia transcendental\ era,la urma urmei, un ritual de hipnotic\.Mantra aceea, prin repeti]ie, `ngustac`m pul con[tientului [i inducea transahipnotic\. Eu am avut noroc fiindc\exact `n perioada respectiv\, c`t a func -]ionat grupul Medita]iei Transcen den - ta le, am fost chemat `n armat\ [i-amstat, concentrat, timp de cinci luni, ju -m\ tate, la Bac\u. Fiindc\ dac-a[ fi fost`n Bucure[ti [i m-a[ fi dus o singur\dat\ pe-acolo, m-a[ fi aflat [i eu pe lis-tele cu numele celor trimi[i `n fabrici.

O.V.: V-a]i `nceput cariera de psi- holog `n ’76. Represiunea psihiatric\`ncepuse `n anii ’70, ca `n preajmaanilor ’80 s\ ating\ apogeul, cu ceimai mul]i pacien]i declara]i parano icisau schizofreni, din pricina „incom-patibilit\]ii ideologice”. Colegii dum- neavoastr\ nu vorbeau despre asta?

I.D.: Nu. Acum... poate c\ nu vor-beau despre asta cu mine, fiindc\ m\considerau a fi prea mic. Odat\, `ns\,`ntr-adev\r, s-a petrecut o situa]ie, pen-tru care `i s`nt [i-acum recunosc\tor me -dicului care m-a `ndrumat. Mi s-a ceruts\ fac o evaluare psihologic\ unui indi-vid care scrisese mai multe pl`n geri`mpotriva Sistemului. El scria c\ semin te c`nd se face evaluarea produc]ieidin fabrica `n care lucra. Acum, fire[te,oricine [tia c\ se minte. Dar ca s\ spuiasta trebuia, `ntr-adev\r, s\ nu fii chiarzdrav\n la cap. I-am f\cut evaluarea [i aie[it c\ are un profil paranoid. Pa ra no -izii s`nt persoane suspicioase, tenace,extraordinar de perseverente, inteligente[i in tran sigente. Am scris pe fi[a mea:„Pa ra noid”. C`nd s-a uitat medicul degard\ pe fi[\, mi-a spus: „Tovar\[eDafinoiu, cei care vor citi raportul dum-neavoastr\ nu vor face diferen]a dintreparanoid [i paranoic. Mai bine scrie]i `nex tenso.” Am [ters [i-am scris de-scrierea asta, pe care v-am zis-o [i dum-neavoastr\. {i acum `i mul]umescmedicului aceluia c\ mi-a deschis ochii[i nu m-a l\sat s\ fac o asemenea gre -[ea l\.

O.V.: P\re]i un soi de Don Qui jo te,mereu scufundat `n pasiunile dum-neavoastr\, naiv [i salvat tocmai deuimirea oamenilor `n fa]a naivit\]iidumneavoastr\.

I.D.: Apropo de naivitate – `nce-pusem `mpreun\ cu Vladimir o serie decercet\ri `nainte de ’83, c`nd a plecat.Dup\ ce a ajuns `n Ger mania am con-tinuat s\ corespondez cu el. Ne-am re ̀n -t`lnit `n ’90. Mi-a zis atunci: „M\i, `nto]i anii \[tia ai fost singurul care mi-ar\spuns, din Ro m= nia”, [i nu pentru c\a[ fi fost eu un mare curajos! Pur [i sim-plu nu mi-am pus problema vreunuipericol. La un moment dat, au venit,`ntr-adev\r, ni[te tovar\[i, s\ m\ `ntrebecu cine cores pon dez. „P\i corespondezcu Vladimir Gheorghiu.” De parc\ ei nu[tiau – pro ba bil c\ citiser\ oricumscrisorile, `na in te s\ le primesc eu. Darnu vorbeam dec`t despre lucruri

obi[nuite: ce f\ ceam la spital, el `mipovestea ce mai cerceteaz\, c\ un marespecialist `n su gestibilitate, din StateleUnite, Ernest Hilgard, cu care mergeas\ se `n t`l neas c\ – chiar a[a mi-a [i scris:„~]i scriu din avion” –, era foarte in-teresat de cercet\rile pe care le `nce-pusem noi, `nainte de plecarea sa...Probabil c\ dac\ n-a[ fi avut aceast\naivitate, a[ fi `ntrerupt orice corespon-den]\, orice re la ]ie, cu Vladimir.

DDaacc\\ ttee ssiimm]]ii bbiinnee ccuu ttiinnee,,aattuunnccii ppoo]]ii rreeccuunnooaa[[ttee mmuullttmmaaii uu[[oorr cc\\ aaii ggrree[[iitt

O.V.: S`nte]i un om orgolios?I.D.: Eu cred c\ orgoliul este un

sentiment absolut normal [i s`nt o per-soan\ orgolioas\. Orgoliul, dac\ nu de -p\ [e[te anumite limite, este un sentimentca oricare altul: normal, perfect uman,la fel ca o groaz\ de alte sentimente.Cea mai mare problem\ este `n a nu fa ceexcese. Lipsa orgoliului, dup\ p\rereamea, ar putea s\ `nsemne [i lipsa unuisentiment al valorii personale, dup\ cum,o exacerbare a egoului, ar putea condu -ce la manifest\ri patologice. Eu s`nt opersoan\ orgolioas\. E adev\rat, am unanumit orgoliu...

O.V.: A]i `ncercat s\-l dep\[i]i?I.D.:Acum, sigur, deseori mi se `n -

t`mpl\ s\ meditez dup\ [i s\ spun: „Dom -nule, ar fi trebuit s\ fiu...” Cum s\ spun?Nu neap\rat mai modest, dar s\-mi cu -nosc [i s\-mi accept mai u[or limitele.Fiindc\ limitele s`nt absolut normale!

O.V.: Asta `ncearc\ s\ v\ con vin g\psihoterapeutul din dumneavoastr\.

I.D.:Da, da! Mi se `nt`mpl\ de mul -te ori s\ am astfel de dialoguri cu mine`nsumi. Le spun [i cursan]ilor mei:„Doar cei puternici pot s\-[i acceptegre[elile.” Fiindc\ dintr-o cl\dire puter -nic\ po]i d\r`ma un turn, dar cl\direa r\ -m`ne `n picioare. Numai dintr-oconstruc]ie slab\, dac\ smulgi oc\r\mid\, s-a pr\bu[it toat\!

O.V.: Ce spune]i sun\ `n spiritulGreciei Antice: c\ o cetate bogat\ eaceea care `[i permite s\ fie jefuit\ denenum\rate ori, f\r\ s\ devin\ s\ ra -c\.

I.D.: Exact a[a [i aici! Dac\ te sim]ibine cu tine, atunci po]i s\ recuno[ti multmai u[or c\ ai gre[it. Mi-a trebuit des tulde mult timp ca s\ `n]eleg asta [i maiales ca s\ m\ simt bine cu mine `n sumi.

O.V.: ~n ciuda tuturor di plo me lorde [ef de promo]ie?

I.D.: Dar [ti]i, tocmai! Tocmai `nciu da acestor feed-backuri pozitive! Cums\ explic? Tocmai asta e defini]ia com-plexului de inferioritate! Dac\ eu s`ntprost [i zic c\ s`nt prost, atunci s`nt re a -list. Dar dac\ zic c\ s`nt prost, dar eus`nt un tip iste], abia \sta e un complexde inferioritate. Problema e c\, cu c`t aiperforman]e mai mari, cu at`t e posibils\ apar\ [i `ndoieli mai multe!

O.V.: Asta se rezolv\ printr-unpro gram `nc\rcat?

I.D.: Nu! Bine, asta le spun eu pa- cien]ilor mei. Adic\, dac\ nu vrei s\ temai g`nde[ti la asta, d\-i min]ii altcevas\ road\, nu? Eu cred `ns\ c\ e bine s\rezolvi asta medit`nd asupra ta. {i spun,ca s\ te sim]i bine, `mpac\-te mai `nt`icu tine! E celebrul dicton biblic, „iu -be[te-]i aproapele ca pe tine `nsu]i!” Ce`nseamn\ asta? Mai `nt`i, `nva]\ s\ teiube[ti pe tine, ca fiin]\ imperfect\, ac- cep t`ndu-]i `n egal\ m\sur\ [i limitele,[i resursele. Abia dup\ aceea vei puteas\-i iube[ti [i pe ceilal]i, tot ca pe tine,ca fiin]e imperfecte, toler`ndu-le limi te -le [i bucur`ndu-te de resursele lor.

PPrriinn ccrreeddiinn]]eellee lloorr,, ooaammeenniiii`̀[[ii ppoott ddeepp\\[[ii ccoonnddii]]iiaa

O.V.:V-a pl\cut Jung?I.D.: Mie `mi place psihologia psi -

ho-dinamic\. Personal, cred c\ aceast\parte mai profund\ a fiin]ei umane, decare se `ngrije[te psihologia abisal\,poa te fi mai u[or explorat\ cu ajutorultransei hipnotice. Erikson avea o for-mul\ paradoxal\, care suna cam a[a:S`nt multe lucrurii pe care le [tii, dar nu[tii c\ le [tii, iar c`nd vei [ti ceea ce nu[tii c\ [tii, vei [ti [i te vei schimba. ~ntrans\ po]i descoperi foarte multe lu- cruri pe care nu [tiai c\ le [tii.

O.V.: Psihanali[tilor le-au tot fostintentate procese fiindc\, orient`ndu-[ipacien]ii, le-au indus false amintiri.

I.D.: Exact. Tocmai de ceea le spu -neam recent cursan]ilor mei c\ pa ci en -]ii trebuie avertiza]i c\ aceste imagini,evenimente sau tr\iri pe care le acce-seaz\ `n trans\ s`nt construc]ii psiholo -gi ce. Noi nu avem nici o certitudine c\experien]ele relatate de un pacient, `ntimpul transei, cu privire la trecutul s\u,s-au `nt`mplat cu adev\rat. Au ap\rut,`ntr-adev\r, tot felul de procese fiindc\persoane aflate la 40 de ani au declaratc\ fuseser\ abuzate sexual `n copil\rie.S-a demonstrat c\, `n mod incon[tient, lis-a indus acestor persoane credin]a c\s-a `nt`mplat ceva. Orice `ntrebareadresat\ pacientului `n stare de trans\include o sugestie care orienteaz\ pa ci -entul `n direc]ia respectiv\. O `ntrebaresimpl\, de pild\: „De unde cump\ra]ip`inea?” include o sugestie: asta do ve -de[ te clar c\ nu face]i p`inea singur\, cio cump\ra]i. Sau: „Ce culoare avea hai -na persoanei respective?” Sugestia e c\acea persoan\ avea o hain\. Sau: „Ce

experien]e nepl\cute v\ aminti]i?” Su -gestia e c\ s-au petrecut lucruri ne pl\ -cu te.

SS\\pp\\mm ppee vveeccttoorriiii ttiimmppuulluuiipp`̀nn\\ gg\\ssiimm cceevvaa ccee nnuu sseemmaaii pprr\\bbuu[[ee[[ttee ssuubb nnooii

O.V.: Construc]ia personal\ sespri jin\ mai bine `n credin]e dec`t `nadev\ruri?

I.D.: Orice poate fi transformat `n -tr-o c\r\mid\ care s\ ajute la cons truc ]ia[i dezvoltarea sinelui. Dup\ minteamea, de pild\, vie]ile anterioare nu s`ntaltceva dec`t construc]ii psihologice, me -nite s\ dea sens existen]ei din prezent.

O.V.: De asta vie]ile anterioare im- plic\ mereu experien]e excep ]io na -le.

I.D.: Exact! Cum spune poetul, „latrecutu-]i mare, mare viitor!” Nu? Si -gur! Dac\-n via]a asta nu g\se[ti nimiccare s\-]i dea `ncredere `n tine [i-n vi i -torul t\u, nu-i nimic. Exact ca atuncic`nd porne[ti construc]ia unei cl\diri,sapi p`n\ g\se[ti un teren solid. S\p\mpe vectorii timpului p`n\ g\sim ceva ca -re nu se mai pr\bu[e[te sub noi [i de pecare putem `ncepe s\ ne articul\m.

O.V.: V\ afla]i `n conflict de valoricu psihoterapeu]i de felul lui Sta nis -lav Grof, care mizeaz\ pe comuniu neadintre om [i univers?

I.D.:Da! Fiindc\, din nefericire, psi- hologia trans-personal\ vehiculeaz\ oserie de idei care, dup\ mintea mea, nuau nimic de-a face cu cercetarea [ti in ]i -fi c\. Sigur, [i Stanislav Grof se bazea z\tot pe transa hipnotic\, pe starea oniri c\.El a plecat din Cehia, unde a f\cut ex- pe rimentele acelea cu LSD, pe solda]i,iar oamenii tr\iau o serie de realit\]i.Dar eu cred c\ o astfel de persoan\ con- fund\ harta cu realitatea.

O.V.: A verificat cele spuse de pa- cien]ii afla]i `n trans\, prin ancheteulterioare. Cazurile care au st`rnit celmai mult rumoare, au fost cele `n ca -re indivizii precizau detalii desprevia ]a unor oameni necunoscu]i, carelocuiau `n alte ]\ri [i care, contacta]i,au validat informa]iile.

I.D.: El confund\ credin]ele oame-nilor cu realitatea. Dac\ eu m\ considera fi un om care are cuno[tin]e [tiin]ifice,[tiu exact ceea ce fac. Dac\ pacientulmeu `mi cere s\-l duc `ntr-o via]a ante-rioar\, eu `l duc, dar [tiu c\ \sta e spa]iullui subiectiv. Nu trec `ntr-o alt\ dimen-siu ne a timpului! Pe urm\, noi s`ntemprizonierii credin]elor noastre, a co-durilor culturale care ne modeleaz\via]a. Mul te dintre comportamentele oa-meni lor s`nt similare nu pentru c\

mergem cu to]ii `n acela[i loc, ci pentruc\ m`n c\m aceea[i m`ncare. Pentru c\tr\im `n spa]iul simbolic al lumii noas-tre!

OOaammeenniiii nn--aauu nneevvooiiee ddee cceerr--ttiittuuddiinnii,, ccii ddee ssppeerraann]]\\

O.V.: Sim]i]i vreodat\ dac\ fra te luidumneavoastr\ geam\n `i este r\u,f\r\ s\ v\ spun\?

I.D.: Nu.Vede]i, telepatia, de fapt,se explic\ prin faptul c\ doi oameni ca recresc `n acela[i mediu, doi gemeni cucare mama `ncearc\ s\ se comporte `n t-otdeauna egal, dezvolt\ condi]ion\ri si -milare. Dac\ eu stau acum [i-mi beaucafeaua [i spun: „Cred c\ fratele meu `[ibea ceafeaua”, acest lucru se ̀ n t`m pl\ nupentru eu chiar a[ ghici, ci pentru c\, dinvia]a pe care am avut-o `mpreun\, [tiuc\ asta face el.

O.V.: Nici pacien]ii dumneav-oastr\ nu v-au m\rturisit c\ li se `n -t`m pl\ s\ simt\ dac\, de exemplu,fra]ii lor, dau de necaz?

I.D.:Nu. Chiar, nu! {ti]i, Petre }u ]easpunea la un moment dat: „Adev\rulofer\ certitudini". Iar oamenii n-au ne -vo ie de certitudini. Ei au nevoie de spe -ran]\. {i singurul lucru `n care oameniipot g\si speran]\ este misterul.

O.V.: ~n ultimii ani, apar tot maimul]i exalta]i...

I.D.: P\i da! Eu o tot spun! Oa meniiau nevoie ca de aer de universul lorsimbolic. Iar `ntr-o lume `n care p` n\ [ireligiile au devenit ideologii [i oa meniinu-[i reg\sesc principalele valori nicim\car `n religie, atunci creeaz\ ei `n[i[iun alt univers simbolic, `n care s\ sereg\seasc\. Au, pur [i simplu, ne vo ie s\fie ei `n[i[i, s\-[i reg\seasc\ ade v\ ru rile,valorile, aspira]iile, s\ se `nt`l neas c\iar\[i cu sinele lor.

O.V.: Dumneavoastr\ `n ce a]i g\ - sit misterul?

I.D.: Misterul? Eu m\ minunez defiecare dat\ c`nd lucrez cu pacien]ii meis\ constat c\ nu [tiu cum se `nt`mpl\ [idescoperim ideile, p`rghiile care conducspre un insight (n.r.: `n]elegere, intui]ie)special, iar dezvoltarea se deblocheaz\.S`nt fascinat de oameni. Omul este unmister prin faptul c\ poate s\ se re ge ne -reze, s\ dep\[easc\ obstacole incredi -bile! Noi avem, `ntr-adev\r, nevoia de-acrede `n idei precum aceea a comuni c\ -rii extra-senzoriale, dar probabil c\ as -ta este expresia unei nevoi mult maiprofunde, de omipoten]\! E nevoia dehiper-poten]\ a fiin]ei umane!

OOaannaa OOLLAARRIIUU

Opinia veche — N

r. 429 — 7 - 13 mai 2012

MICROFONUULL DDEE SSEERRVVIICCIIUU 99

„Eu nu-i `nvinov\]esc pe cei care au partizanat cu sistemul”

� interviu cu psihologul Ion Dafinoiu

O.V.: Ce credin]e v-a]i indus – `nadolescen]\, de pild\ – pentru a v\construi?

I.D.:Visam cu fiecare carte pe ca -re o citeam.

O.V.: S`nte]i un om pasionat?I.D.: Da. Nu cred c\ se poate face

ceva f\r\ pasiune, f\r\ s\ te d\ruie[ti!De aceea m\ [i `ntristez fiindc\, dac\m-ar `ntreba cineva, acum, s\-i indicvreun student de-al meu, `n care am`ncredere [i-l recomand, nu [tiu c`tenume a[ putea da. Din Ia[i, probabil c\niciunul. Mai degrab\ din Bu cu re[ti.Am un doctorand care este extraordi-nar de capabil! A `nceput Facultateade Psihologie la b\tr`ne]e, cum s-arspune, fiindc\ are peste 40 de ani. {i-aconstruit o carier\ `n calculatoare [i, cutoate c\ are un post foarte bine pl\tit,le-a cerut directorilor s\-l mute la HR(n.r.: resurse umane). Fiindc\ as ta `iplace! {i se cu noa[te! Facem ̀ m preun\

o cercetare foarte interesan t\. Nu [tiu cese `nt`mpl\, dar la facultate apar totmai mul]i oameni lipsi]i de d\ ruire,care nu se implic\, care nu-[i doresc,care par s\ ia parte la propriile lor ex-perien]e, ca ni[te spectatori pa sivi. Nu-mi pot explica ochii mu]i ca re apar `ns\lile de curs. Fiindc\ e o di fe ren]\foarte mare `ntre atmosfera de la cur-surile particulare, pe care le ]in `n psi-hoterapie, [i atmosfera din timpulcursurilor de la facultate. La cursurileparticulare vin `ndeob[te oameni mo ti -va]i, care se afl\ acolo fiindc\-[i do -resc, `ntr-adev\r, s\ fie acolo. Iar eipun `ntreb\ri, ridic\ probleme, m\ con- trazic, m\ completeaz\. Nici nu-mi dauseama c`nd trece timpul cu ei, fiindc\eu `nsumi intru `ntr-o trans\, `ntr-ostare de tensiune fructuoas\. C`nd setermin\ cursurile acelea am senza]ia c\m\ trezesc. S`nt energizat. Dup\ cur-surile de la facultate m\ simt obosit.

Fiindc\ simt timpul cum trece. {i doars`nt acela[i pedagog [i `ntr-o parte, [i-n cealalt\. Acum, m\ g`n desc, e posi-bil s\ intru `n rezonan]\ cu ei [i s\ fiu[i eu mai lent, ori mai opac, pe m\suraopacit\]ii lor.

O.V.: Voia]i s\ da]i la Francez\.V-a interesat absurdul existen]ialis-mului francez, care postuleaz\ c\,tocmai fiindc\ lumea nu are sens,oa menii pot crea sensuri?

I.D.:Da’ de unde [ti]i asta? Da, a[ae, voiam s\ dau la Francez\. A veam oprofesoar\ excep]ional\, care mi-astimulat interesul pentru limba [i liter-atura francez\. Acum, sigur, eu nu s`ntspecialist `n a[a ceva. So]ia mea `ns\ aterminat Franceza [i a f\cut o dis-erta]ie despre Beckett. M-am sim ]itatunci din nou t`n\r, discut`nd cu eadespre absurd... „En attendant Go -dot”... A fost, a[a... m-am sim]itre`ntinerit!

Mi-a trebuit destul de mult timp ca s\ m\ simt bine cu mmmm iiii nnnn eeee `̀̀̀nnnn ssss uuuu mmmm iiii

„Nu-mi pot explica ochii mu]idin s\lile de curs”

M`n\stirea Tanacu st\ semea]\ pecea mai `nalt\ colin\ dintre satele Be-ne[ti, Tanacu, Moara Domneasc\,Deleni [i Munteni, `n inima jude]uluiVaslui. De fapt, i se spune Tanacu„doar pentru c\, undeva demult, ̀ n ad-ministra]ia comunei era [i terenul ace-la. Dar nu ]ine direct de sat”, ̀ mi poves-te[te b\rbatul la vreo 50 de ani, solid,cu fa]\ bl`nd\, care a fost primar `n2005, c`nd p\rintele [i m\icu]ele de lal\ca[ul de cult au fost aresta]i pentru c\ar fi omor`t-o pe t`n\ra m\icu]\ IrinaCornici.

Fere[te abil gropile de pe cei optkilometri de asfalt care leag\ Tanacude [oseaua de la Vaslui la Ia[i [i-mispune, z`mbind, c\ [tie drumul pe derost. ~[i aduce aminte c\ `n 2005 a pri-mit un telefon de la Consiliul Jude-]ean de la Vaslui: „«Ce-a]i f\cut, m\i,acolo? Vezi ai grij\ c\ vine Tatulicicu elicopterul la tine.» Eram bulver-sat, habar n-aveam ce se `nt`mplase.Am dat telefon la una dintre m\icu]e-le care erau acolo [i am `ntrebat-o ces-a ̀ nt`mplat, pentru c\ aveam teren ̀ nzon\ [i mai vorbeam cu ea. Mi-a zis

c\ totul e bine, dar m-am trezit `n ziuaaia cu toat\ lumea la u[a mea”. A aflat[i el de la televizor c\ p\rintele Daniel,la care a mers la r`ndul s\u de multe ori,era acuzat de omor. Vorbe[te `ncet, `[icalculeaz\ cuvintele, dar nu-[i pre-mediteaz\ discursul. „Din Tanacu n-os\ mai g\si]i oameni care merg la m`-n\stire. Nici `nainte nu mergeau mul]i,dar de c`nd a plecat p\rintele nici fe-meile care f\ceau drumul ̀ nainte nu maimerg acum”, `mi spune acesta. O spu-ne ca pe-o sentin]\, era inevitabil, [i`n ochii s\i, ca dup\ plecarea p\rinteluiDaniel, lumea s\ nu se mai `ndreptespre m`n\stirea din inima p\durii.

Izbava pploiiNici cele dou\ m\icu]e care erau

din Moara Domneasc\ [i din Deleninu s-au ̀ ntors ̀ n locurile unde au cres-cut dup\ ce au fost eliberate. S-au sta-bilit `n Hu[i, ora[ul a c\rui episcopiele-a caterisit, `mpreun\ cu p\rintele [icu `nc\ dou\ m\icu]e, [i le-a luat drep-tul pentru totdeauna de a sluji `n vreunl\ca[ al Bisericii Ortodoxe Rom=ne.

Din Tanacu p`n\ `n Bene[ti, ca-sele s\r\c\cioase stau ascunse `n ve-geta]ia care le-a invadat curtea. Cumoamenii s`nt pleca]i la muncile c`m-pului, satul pare aproape p\r\sit, v`ntulridic`nd `n rotocoale mici praful cares-a str`ns la marginea [oselei. Drumulspre m`n\stire se rupe de la asfaltulg\urit [i urc\ alene pe dealul din spa-tele magazinului din sat, de unde mo[Vasile [i-a cump\rat o scrumbie [i unpahar de suc rece. „Mergeam la bise-ric\ `n fiecare s\pt\m`n\ [i n-aveamloc s\-mi las calul s\ se-a[eze de c`tema[ini erau. Pe p\rinte l-am cunoscut,acuma nu [tiu dac\ el a f\cut ce-a f\-cut, dar oamenii din sat l-au iubit. Doarl-au ajutat at`]ia s\-[i construiasc\ m`-n\stirea”, `mi spune b\tr`nul z`mbind.~[i aminte[te c\ l\ca[ul de cult era cas\pentru mul]i dintre oamenii din sat, daracum, chiar [i cei care „l-au iubit pep\rinte ca pe un tat\” nu `[i mai arat\fe]ele din spatele gardurilor, fiindu-lefric\ s\ nu fie batjocori]i de vecini. ~n-cet, oamenii s-au `ndep\rtat unii pe al-]ii de m`n\stire.

B\tr`nul `[i apleac\ privirea spredrumul din fa]\, r\m`n`nd cu ochii a]in-ti]i asupra c`mpului plin cu oameni ca-re-[i izbeau sapele `n p\m`ntul uscat.„A fost at`t de cald, dac\ ar da Domnulacum o ploaie, ar fi man\ cereasc\, arda col]ul cerealele”, spune mo[ Vasile`n timp ce ridic\ ostentativ nasul ̀ n sus,vr`nd parc\ s\ trag\ `n el tot aerul din-spre v\zduh. „Nu, nu azi”, zice b\tr`-nul [i se `ntoarce la mine z`mbind.

M-a l\sat la poarta Mariei D\r\s-cu, una dintre femeile care, `n urm\ cuzece, ani, l-au g\sit pe p\rintele DanielCorogeanu pe locul `n care se afl\ast\zi construit\ m`n\stirea. Acesta st\-tea ̀ n genunchi ̀ n fa]a unei icoane ̀ nal-te c`t el, cu o sc`ndur\ la spate [i dou\care se-mbinau ̀ ntr-un acoperi[ prin ca-re ploaia ̀ i uda nestingherit\ ve[m`ntul.Se ruga.

C\ru]e dde llemn, baleg\ [[i ccovoare

„Era devreme dup\ amiaz\”, po-veste[te femeia, fr\m`nt`ndu-[i m`ini-le b\t\torite `n poal\. „Veneam de lapr\[it cu b\iatul meu [i cu so]ul carea murit [i le-am spus «hai, duce]i-v\[i `l ajuta]i oleac\», pentru c\ umblacu ni[te t\lpici [i cu rochia aceea `nm`n\ prin glod p`n\ la genunchi, s\-racul. Parc\ `l v\d [i acum”. DoamnaMaria r`de. ~mi spune c\ n-o face preades, nici cu b\rbatul de care s-a legat`n urm\ cu vreo cinci ani. Vorbe[te[optit, printre suspine, de parc\ fiecarecuv`nt rostit i-ar arde limba. „Mi-oface Dumnezeu parte, dar c`t ammuncit eu acolo... Erau puse lea]uripe peretele acela a[a, curmezi[, [i b\-gam lut [i baleg\ prin toate g\urileacelea [i pe podea tot a[a. Eram eu [ini[te femei din satele dimprejur. Dintrecei care s-au str`ns acolo, [ase dormeaula mine, f\ceam m`ncare [i `n fiecaresear\ ̀ i culcam acolo, ̀ n grajdul acela”,[i femeia `ntinde m`na spre un f`nar`nalt din spatele buc\t\riei de var\.

De c`nd s-au decis oamenii din sa-tele din jur s\-l ajute pe p\rinte s\ con-struiasc\ m`n\stirea, doamna Mariaa fost `n p\dure [i a adus c\ru]e plinecu lemn [i a cump\rat `mpreun\ cus\tenii teracot\ s\ fac\ sobele pentruc\ se apropia iarna. C`nd a fost gataparaclisul, tot oamenii din sat `mpre-

un\ cu p\rintele au pus m`n\ de la m`-n\ [i au cump\rat perdele, covoare [itoate lucrurile de care mai era trebu-in]\. C`t lucrau `ns\ la paraclis, p\rin-tele dormea „`ntr-un p\tuc de un metru[i pu]in, cu un a[ternut, [i mai era [i unb\ie]el cu d`nsul [i dormeau acolo. Le-adat cineva un purcel, le-a dat ca[, le-a dat vin [i aveau o gaur\ s\pat\ `n p\-m`nt la marginea p\durii unde era r\-coare. Era un debil pe aici zicea c\ epaznic de p\dure, a fost [i-a furat pur-ceii, ce p\s\ri mai avea, ca[ul [i vi-nul”. Maria D\r\scu `ncepe aproapes\ ]ipe. ~[i d\ singur\ seama [i se por-ne[te s\ vorbeasc\ ̀ n [oapt\ de una sin-gur\, repede, indescifrabil. {i, dup\c`teva zeci de secunde de pauz\, `mizice, aproape pl`ng`nd, „dac\ i-o datdrumul [i vrea s\ vin\ la noi eu `l iau`n bra]e [i `l aduc acas\”.

De tteama cc\l\re]ului~nainte ca p\rintele Daniel Coro-

geanu s\ fie acuzat c\ l-a ascuns pediavol printre straiele biserice[ti [i c\i-a luat via]a tinerei m\icu]e Irina,oamenii spun c\ a avut o viziune. Era`ntr-o noapte `n care v`ntul f\cea co-pacii din p\durea cu care se-mpre-soar\ m`n\stirea s\ fream\te. P\rintele

se trezise din cauza zgomotului [i a au-zit un ropot de copite venind `nsprepoarta a[ez\m`ntului. S-a dus cu unopai] [i a deschis-o, l\s`nd v`ntul s\-ispulbere barba lung\ [i ro[ie. De par-tea cealalt\, un c\l\re] st\tea m`ndru`n [a [i `l privea sfid\tor. „Vino-ncoala mine s\-]i smulg barba aceea”, i-aspus fantasma c\lug\rului. Preotul a`nchis poarta m`n\stirii [i s-a trezit.

Le-a `ndemnat pe femei „s\ fac\rug\ciuni”, c\ semn bun \sta nu e,dar s\ nu-[i fac\ griji pentru el. „~ns\atunci s-a `nt`mplat ceva, erau mul]icare `l `njurau c\ a f\cut m`n\stirea,c\utau s\-l bat\ de nici nu mai d\deadrumul la poart\ dec`t la oameni pe ca-re `i cuno[tea. ~mi spunea atunci «fa-ce]i rug\ciuni c\ nu era nimeni». Dar\la era diavolul. {i dup\ ce a f\cut elrug\ciune, nu a mai ap\rut nimica,

dar de acolo a pornit toat\ r\utatea ace-ea de s-a cuprins cu ea locul acela”,`[i aminte[te doamna Maria D\r\scu,`n timp ce d\ din cap, prins\ ̀ ntr-o tran-s\ a amintirilor. Scap\ din m`n\ canacu care mi-a adus ap\ rece din cas\ [iaceasta `i cade pe papuc, rostogolin-du-se apoi spre marginea cur]ii, undeaveau g\inile ap\. Femeia se uit\ mi-rat\ la mine, ne`n]eleg`nd ce tocmais-a-nt`mplat, se repede dup\ can\ [ipleac\ `napoi `n cas\, „s\ o sp\l, s\fie curat\, s\ putem bea ap\”. Din\un-tru se `ntoarce mai r\v\[it\ dec`t a in-trat [i se uit\ lung la mine, a[tept`n-du-se parc\ s\ m\ prezint iar.

Era iarn\ c`nd le-a povestit p\rin-tele femeilor ce-a visat, c`nd doamnaMaria [i cumnata ei Aneta D\r\scu`ncercau s\ str\bat\ n\me]ii cu c\ru]apentru a duce de m`ncare celor r\ma[i`nz\pezi]i la m`n\stire. „M\icu]ele nicinu voiau s\ m\ lase s\ intru, a[a le-aspus p\rintele, s\ nu intre nimeni p`n\nu d\ el voie. {i am stat `n frig p`n\ avenit p\rintele [i ne-a luat `n\untru, aprimit m`ncarea [i ne-a povestit ce av\zut”, `[i aminte[te Maria D\r\scu,b`ntuit\ la r`ndu-i de aceea[i privirepierdut\.

Femeia crede ̀ n „harul p\rin]elului”pentru c\ a fost [i ea bolnav\ [i, la r`n-dul ei, a apelat la rug\ciunile lui. „{i`nc\ c`t de bolnav\ am fost, m\ rog laDumnezeu s\ nu fie nici cel mai aprigdu[man al meu. Am stat prin spital,n-am `n]eles nimic, nu puteam s\ facnimic, nici eu nici doctorii [i uite cummi-a f\cut aista. M-a f\cut bine. Maiaveam [i o nepo]ic\ care nu putea s\vorbeasc\ [i doctorii nu [tiau ce s\ `ifac\. Am dus-o cu mine de c`teva ori,pe ea [i pe fratele ei Andrei, [i a douaoar\ c`nd am fost acolo p\rintele i-aspus «M\i Andrei, s\ `i spui mameitale s\ o duc\ de nou\ ori la rug\ciuni»”,`mi zice r\stit femeia spun`nd c\, as-t\zi, fata vorbe[te f\r\ nici o problem\,chiar dac\ pe ea o evit\. Bomb\ne[tede cei [apte ani de acas\ [i pleac\ `n-\untru de unde o strigase b\rbatul.

Dup\ ce a fost gata paraclisul, eraunop]i `n care femeile care au muncit`n sat mergeau [i dormeau acolo ca s\stea la slujbele de cu seara [i de a douazi diminea]a. „A fost frumos, a[a fru-mos cum nu o s\ mai fie niciodat\.P\rintele a avut credin]\ mare, harmare. S\ [ti]i c\ preot de-acela mai rar.Dac\ aud c\ o venit m\ duc la el, stau`n genunchi [i `i pup picioarele”, `mispune doamna Maria din poart\, `ntimp ce m\ `ndrum\ c\tre casacumnatei sale. ~mi strig\ `n urm\ c\,dup\ ea, totul ar fi fost mult mai sim-plu dac\ nu o lua pe Irina de la spi-tal a doua oar\ „dar n-a fost vinapreo]elului, maica din Deleni a vrut s\o aduc\ la biseric\ s\ o fac\ m\icu]\,p`n\ [i fratele fetei a semnat c\ nu enebun\ numai s\ o aduc\. P\rintele aspus nu, dar p`n\ la urm\ a cedat.Asta n-a vrut s-o zic\ nimeni, to]i stri-gau doar c\ p\rintele e un criminal.De asta eu acuma nu vreau s\ merg.N-am nimic cu c\lug\rii de acolo, dardac\ vine al meu merg zi [i noapte,altfel nu”.

Femeia ccu pprivirea rregal\Uli]ele satului Bene[ti s`nt `nguste

[i invadate [i ele, precum gospod\riile,de vegeta]ie. Casele s`nt `nvelite det\cere, singurele sunete care r\zbat din-spre micile str\du]e s`nt cele l\sate de

Ultima `mp\rt\[anie

RREEPPOORRTTAAJJ1100

La Tanacu, lumea tr\ie[te `ntr-o sacralitate sc\ldat\`n misticism. De[i au trecut ani de c`nd p\rintele

Daniel Corogeanu a fost `nchis, oamenii `nc\ mai bat,sp\[i]i, drumul de pe buza p\durii spre poartal\ca[ului de cult, a[tept`ndu-se s\-l g\seasc\ acolo pec\lug\rul cu barba ro[ie at`rn`ndu-i p`n\ la ]\r`n\. ~nsatele dimprejurul m`n\stirii Tanacu s`nt femei [ib\rba]i pe care `i leag\ de l\ca[ mai mult dec`trug\ciunile de duminic\. S`nt cei care au fost acolode c`nd a `nceput s\ se scrie istoria locului [i care auc\rat lemnele, lutul [i balega care ]in [i ast\zi `mpre-un\ pere]ii paraclisului. „Dac\ ar veni m`ine, pebr`nci m-a[ t`r` [i tot m-a[ duce s\-l v\d”, spune cuvocea tremurat\ Aneta D\r\scu. Pe p\rintele carealunga dracii [i boala din oameni l-au g\sit `nmijlocul c`mpului, `n fa]a unei icoane [i cu un acoperi[`ncropit deasupra capului prin care, pe alocuri, treceasoarele. „Veni]i [i ajuta]i-m\ s\ fac o m`n\stire”, le-aspus acesta. {i au venit, de atunci, `n fiecareduminic\, de aproape zece ani de zile.

~n lipsa unui pastor, M`n\stirea Tanacu

Opi

nia

vech

e –

Nr.

429

– 7

- 13

mai

201

2

cei care „l-au iubit pe p\rinte ca pe un tat\” nu `[i mai arat\ fe]ele prin sat, fiindu-lefric\ de gura altora c`t s-a f\cut l\ca[ul de cult, preotul a dormit `ntr-o colib\

~n mijlocul satului troneaz\ treicumpene de 15 metri

~n cl\direa mare de pe deal pare c\ nu a c\lcat demult nimeni

g\le]ile care se arunc\ zgomotos sprefundul f`nt`nilor. Pe-aceste uli]e m-aurm\rit doamna Irina de c`nd am ie[itde pe poarta albastr\ a Mariei D\r\s-cu. Cu pa[ii mici [i cu un bra] de lem-ne pe care l-a cules `n drumul dinspresta]ia de microbuz spre cas\, femeiavenit\ de la Vaslui a schimbat dou\vorbe cu doamna Maria c`nd m-av\zut plec`nd de la d`nsa. R\t\cindu-m\pe uli]ele `nguste, doamna Irina seapropie de mine, m\ `ntreab\ dac\ ocaut pe Aneta, cumnata Mariei dindeal [i se ofer\ s\ m\ conduc\ p`n\ laea la poart\. Dup\ prima cotitur\, m\opre[te l`ng\ gard, ridic\ b\]ul ame-nin]\tor [i-mi spune, aproape ]ip`nd,„am fost [i eu la p\rinte. Am pus [i eude la mine [i am lucrat cu m`na meala m`n\stire. Slujbele or fi fost ele fru-moase, dar nu cred c\ p\rintele \sta afost cu totul [i cu totul curat. Eu nuspun mai multe, nu e locul meu [i numa intereseaz\ dac\ s`nte]i cu unul saucu altul”, [i `mi arunc\ o privire isco-ditoare pe care o simt p`n\ `n spatelecapului. „Eu at`t v\ spun: c`t a chinuits\raca fat\, c`t a suferit! Dac\ Dum-nezeu a pus sufletul `n cineva, cumpo]i tu, cu mintea limpede, s\-l iei [iapoi s\ spun\ oamenii c\ nu s-a `n-t`mplat nimic.” Nu a[teapt\ s\-i r\s-pund, `mi spune c\ e vecina Anetei [ic\ m\ repede p`n\ la ea la poart\ „da-c\ nu e plecat\ la pr\[it”.

Pe doamna Aneta am prins-o pepicior de plecare, venise doar pu]in laamiaz\ s\ bea o can\ cu ap\ [i s\ m\-n`nce un col] de p`ine. E o femeie de71 de ani, mic\, aplecat\ de spate cuochi regali, unul de culoare verde [iunul albastru, care atunci c`nd z`mbe[-te, par c\ `[i schimb\ culorile `ntre ei.{i c`nd am ̀ ntrebat-o de p\rinte, chipul

i s-a str`ns `ntr-un z`mbet trist [i ochiiau `nceput s\-i luceasc\. „C`nd amauzit c\ a venit un c\lug\r s\ fac\ m`-n\stire `n p\dure ne-am dus [i noi s\vedem, `mpreun\ cu c`teva femei dinsat, `ntr-o duminic\. Era sub cerul libercu trei sc`nduri `n jur [i cu icoana `nfa]\. De atunci am mers mereu, ams\rit cu c\]el, cu purcel fiecare cum aputut, am tencuit, am dat cu baleg\,am fetuit, am dat cu var, `ncet `ncet”,spune femeia cu o m`ndrie ascuns\de sfial\. A fost una dintre cele maibucuroase femei din sat c`nd a auzitc\ cineva vrea s\ fac\ o m`n\stire pedeal l`ng\ ea. Mereu, c`nd auzea ve-cinele care, pensionate, plecau `n turulloca[urilor de cult din Moldova, ease `ntrista. „Am patru copii, am terende muncit, b\rbatul meu a fost mereucu b\utura [i ]ig\rile [i eu n-am fostniciodat\ la o m`n\stire. Dar acuma adat Dumnezeu [i s-a f\cut l`ng\ mi-ne, am zis c\ m\car aici s\ m\ duc c`toi mai putea, c`t oi mai tr\i”.

~[i aduce aminte cum veneau c`te20 de ma[ini la p\rinte `n fiecare du-minic\ [i cum se aliniau `n fa]a-i „b\r-ba]i bine, la costum, de la ora[e”, pecare `i `ntreba mereu ce le fac copiii,sau mamele, „sau alte rude. Pe to]i i-aajutat, dar n-am s\ o uit niciodat\ pefemeia aceea din Deleni parc\, care avenit o lun\ de zile, duminic\ de du-minic\, zv`rcolindu-se, la m`n\stire”.Oamenii crezuser\ c\ femeia era bol-nav\, dar c`nd pastilele nu [i-au f\cutnici un efect, au dus-o la m`n\stirea depe deal la p\rintele Daniel. „{ti]i cumcitea rug\ciunile? {ti]i cum f\cea fe-meia aia? Cum f\cea, r\gea, ]ipa, o]ineau femeile care, cum puteau [ip\rintele `i f\cea Sf`nta Cruce pe capde dou\ ori [i a treia oar\ se potolea,

nu mai ]ipa, nu mai zbiera. Mereu c`nd`ncepea s\ citeasc\ blestemul lui Sf`n-tul Vasile pentru diavol, Doamne ceera!”. ~ns\ nu doar rug\ciunile p\rinte-lui au adus-o duminic\ de duminic\la m`n\stire. Aceasta `[i aduce amintec\, de fiecare dat\, la fiecare praznicsau slujb\ de pomenire, `ncerca s\ `ilase c`te un ban, dar c\lug\rul nu avrut niciodat\ s\ ia. „~i spuneam, iap\rinte de aici, s\ ai [i matale ce m`n-ca, s\ ai pentru biseric\, dar nu a vrutniciodat\ s\ primeasc\ de la noi nimic.{i mereu c`nd mergeam nu ne l\sa s\plec\m p`n\ nu ne d\dea de m`ncare,el [i m\icu]ele care au venit acolo”.

C`nd a v\zut c\ preotul a fost ri-dicat „de oamenii \ia cu m\[ti” a mersdup\ el la Vaslui de fiecare dat\ c`ndavea proces. {i nu a fost singur\. ~mispune m`ndr\ c\ s-au str`ns zeci deoameni, „g`rl\ eram, puhoi. V\ spunpe cinste, mergea preotul `nainte [i noidup\ d`nsul [i era garda care ne respin-gea, dar noi nu ne d\deam la o parte.A fost [i o femeie care a spus la tri-bunal `n fa]\ la toat\ lumea: «copilulmeu s-a `ndreptat de m`na p\rintelui.De ce l-a]i `nchis? Nu puteam s\ stau`n cas\ de ce boal\ avea [i acum e bi-ne. De ce nu `i da]i drumul?»”.

Se uit\ `n lungul casei despre caremi-a spus la `nceput c\ a sfin]it-ochiar p\rintele cu alaiul s\u de maici.~[i mi[c\ buzele de parc\ ar num\raceva, apoi se uit\, bl`nd, f\r\ resenti-ment, din nou, la mine. „{ti]i c\ la pro-ces n-a deschis gura? Ce s\ se apere,a spus doar c\ nu e vinovat, c\ el voias\ fac\ bine, [i at`t.”

M`n\stirea dde ppe ccolin\Din locul unde are doamna Ane-

ta casa, satul pare un labirint. Fieca-re drum urc\ agale pe o culme [i secoboar\ spre mijlocul satului, undetroneaz\ trei cump\ne de 15 metri`n\l]ime, care, la imboldul unuia din-tre s\teni, `[i las\ gura spre centrul p\-m`ntului. ~n spatele lor, se `ntinde oalee b\t\torit\ [i acoperit\ cu praf p`-n\ la glezn\, care ocole[te satul [i se las\spre m`n\stirea din p\dure. Pe drum nue ]ipenie de om [i cu c`t te apropiimai mult de liziera p\durii, cu at`t numai auzi dec`t copacii plimba]i de v`nt[i p\s\rile care alearg\ printre ei. Doar`n dep\rtare, pe un deal, aproape de [o-sea, un tractor ro[u c`t o buburuz\ tra-ge brazde `n diagonal\, de parc\ [i elar fi supus b\t\ii v`ntului.

~n fa]a m`n\stirii p\m`ntul pare maicr\pat dec`t coaja unei p`ini scoaseproasp\t din cuptor. Biserica alb\, cugeamuri din termopan, e `nchis\ pen-tru vizitatori, dar paraclisul de l`ng\st\ deschis. Cl\direa e mic\, `ncap `nea cel mult 50 de oameni, dac\ ar sta`ngr\m\di]i. Brusc, din lateralul alta-rului, dintr-o camer\, apare un c\lug\r`ndoit de somn. Cu o fa]\ rotund\, `naltc`t tocul u[ii, `mi spune speriat, `n maimulte feluri, c\ ei nu [tiu nimic. „Amvenit aici `n locul p\rintelui Daniel,dar nu l-am cunoscut, s`ntem acum oob[te de patru c\lug\ri, nu mai estem`n\stire de m\icu]e”. Sus]ine c\ epis-copia le-a spus s\ vin\ aici [i de atunci`[i duc „traiul monahal”, f\r\ s\ de-ranjeze pe nimeni.

~i cunosc pe oamenii din sat carevin la slujbe [i `i primesc bucuro[i.N-ar [ti cum veneau oamenii `naintela Tanacu, dar acum vin suficient demul]i `nc`t Sf`ntul Maslu nu are ni-ciodat\ bisericu]a goal\.

Vindecarea oorbilorDe la m`n\stire p`n\ la Moara

Domneasc\ nu duce nici un drum.To]i credincio[ii o iau pe de-a dreptul,peste c`mp, pe ar\tur\, printr-o p\du-rice [i str\bat cele dou\ coline caredespart satul de la [osea de l\ca[ul decult. ~n partea de sus a satului, doam-na Valeria Cozma a[teapt\ ca ni[teb\ie]i s\-i termine de t\iat c`teva bra-]e de lemne. Ea a venit `n fiecare s\p-t\m`n\ de c`nd p\rintele s-a hot\r`t s\fac\ m`n\stirea pe cea mai `nalt\ din-tre colinele din zon\ [i, uneori, auprins-o zile `ntregi c`nd nu cobora s\-[i vad\ de propria gospod\rie. Spuneca-ntr-un bocet c\ nimeni nu a suferitcum a f\cut-o p\rintele Daniel, a fostb\tut, fug\rit `n timp ce lucra la m`-n\stire [i a dormit `ntr-un cire[, vara,c`t lucra la ea. „O dat\ a m`ncat [ase

s\pt\m`ni numai porumbele, nu aveanici ap\, nici nimic. Erau verzi. {i ̀ i zi-ceam, «p\rinte cum le pute]i m`nca,uita]i c`t s`nt de amare!», [i el se uitala mine [i r\spundea «vai, mamaie, s-auf\cut dulci ca mierea»”, `mi spunefemeia cu vocea `ndulcindu-i-se cu fi-ecare amintire dep\nat\.

Chiar dac\ s`nt mul]i kilometri dela casa ei din vale p`n\ la l\ca[ul decult, femeia merge ̀ n fiecare duminic\.Crede c\ nu a fost vina p\rintelui pen-tru ce s-a `nt`mplat, dar poate c\ a fostvoia lui Dumnezeu s\ se `nt`mple a[a,„s\ `i poat\ ajuta [i pe cei de acolo,din `nchisoare”. De aceea se av`nt\ ladeal s\pt\m`n\ de s\pt\m`n\. „Am odorin]\ de m\ arde `n suflet, dorin]alui, care a stat [i a f\cut, chinuit, s\ra-cul, numai Dumnezeu [tie c`t a `nghi]itacolo. G`ndi]i-v\, a venit lume bolna-v\ [i s-a `ndreptat, a venit lume surd\[i a auzit, a venit lume mut\ [i a vor-bit. Cum s\ nu merg [i s\-l ]inem aproa-pe”. {i lucrurile au `nceput s\ mearg\prost prin sate `nc\ de c`nd p\rintelea fost dus la `nchisoare. Dac\ odat\erau at`tea izvoare `nc`t fiecare gos-pod\rie avea c`te dou\ f`nt`ni, ast\zi,cele „din sat de la deal, stau secate. Adat Dumnezeu ploi [i am fost feri]ide furtun\ c`t a stat p\rintele. De c`nda plecat, `n fiecare an ne lovesc ploilemari”, spune sp\[it b\tr`na.

Prin curtea aglomerat\ `[i face loco pisic\. P\[e[te ca o prin]es\ prin no-roi, scutur`ndu-[i pernu]ele labelor de-licat, de fiecare dat\ c`nd nimere[te`ntr-o balt\. Se aciuaz\ la piciorul b\-tr`nei care `i arunc\ o privire `ndelun-gat\. Motanul `ncepe s\ toarc\, se gu-dur\ printre picioarele femeii [i ia `nst\p`nire scaunul din spatele acesteia,unde `ncepe s\-[i netezeasc\ blana.B\tr`na schi]eaz\ un z`mbet mic, chi-nuit, [i, vorbind parc\ cu patrupedul,a `nceput s\ spun\: „cum s\-i ia preo-]ia dac\ a fost hirotonit. Dac\ Dumne-zeu te boteaz\, te mai poate dezbotezacineva? A[a [i el. Poate i-au luathaina, dar harul n-au cum s\ i-l ia.”

***La Tanacu, m`n\stirea luce[te pe

deal `n apusul soarelui. ~n jurul coli-nei pe care a fost coco]at\, oamenii se`nchin\ pe furi[, de frica celor care `iprivesc cu dezgust. Ace[tia din urm\s-au lep\dat de p\rintele Daniel Co-rogeanu la fel de repede cum au aless\-l `mbr\]i[eze. ~n amintirea tuturora r\mas ̀ ns\ ̀ ndemnul unui c\lug\r ca-re a venit la ei cu trei sc`nduri sub bra].„Veni]i [i ajuta]i-m\ s\ fac o m`n\stire”.

C\t\lin HHOPULELE

Opinia veche – N

r. 429 – 7 - 13 mai 2012

1111O biseric\ l`ng\ cas\

RREEPPOORRTTAAJJ

Pentru rug\ciunile p\rintelui Daniel Corogeanu veneau oamenitoate col]urile ]\rii

„cum `i f\cea p\rintele Sf`nta Cruce pe cap de trei ori se potolea, nu mai zbiera” chiar dac\ s`nt mul]i kilometri, femeia merge `n fiecare duminic\ la slujb\

Pe 15 iunie 2005, m\icu]a IrinaCornici a murit la m`n\stirea Tanacu`n condi]ii care au r\mas p`n\ ast\zineelucidate. ~n urma autopsiei nu s-a ajuns la un rezultat concludent cuceea ce au remarcat medicii care auintervenit la fa]a locului: dac\ ace[-tia din urm\ au apreciat c\ t`n\ra de23 de ani `nc\ mai era `n via]\ [i au`ncercat s\ o resusciteze, la SpitalulJude]ean din Vaslui s-a determinatfaptul c\ fata murise deja de 24 de ore.

Ca suspec]i principali au fost a-resta]i preotul Daniel Corogeanu [ipatru maici, care au fost ulterior ju-deca]i [i condamna]i pentru ucidereatinerei Irina Cornici. ~n ap\rarea a-cestora, acuza]ii au demonstrat faptulc\ fata suferea de afec]iuni anterior,psihologice, fiind internat\ la un spi-tal de profil din Vaslui `n urma uneic\deri nervoase. De acolo, condi]iileextern\rii Irinei Cornici s`nt, din nou,`nc\ neclare, pe fi[a de externare pre-ciz`ndu-se c\ fata suferea de schi-zofrenie [i c\ trebuia ]inut\ sub ob-serva]ie.

Investiga]ia for]elor de ordine adeterminat faptul c\ t`n\ra ar fi fostprivat\ de hran\ [i de ap\ [i c\ a fostlegat\ de o cruce de lemn timp de treizile, `naintea dimine]ii de 15 iuniec`nd a fost chemat\ ambulan]a. Maimult, s-a dedus faptul c\ t`n\ra `n-cetase s\ `[i ia tratamentul prescrisde c\tre psihiatru din cauza costurilor

ridicate ale acestuia. ~n ap\rarea lor,c\lug\rul [i m\icu]ele au declarat c\fata a fost legat\ doar pentru a nu ser\ni pe ea [i pe cei din jur [i pentruc\ se temeau ca aceasta s\ nu deafoc chiliei. Au `ncercat s\ o hr\neas-c\ [i s\ `i dea ceai, `ns\ timp de celetrei zile c`t a fost izolat\, preotul a de-clarat c\ fata nu a vrut s\ m\n`ncesau s\ bea nimic.

La `nceputul lui 2008, p\rinteleDaniel Corogeanu a fost condam-

nat definitiv la [apte ani de `nchi-soare pentru privare de libertate,maica stare]\, Nicoleta Sofia Arc\-lianu, la [ase ani, iar celelalte treim\icu]e au avut de f\cut fiecare c`tecinci ani de zile `n arest. Cu to]ii aufost elibera]i mai repede pentru bu-n\-purtare, ultimul care a ie[it din`nchisoare fiind c\lug\rul `n lunanoiembrie a anului trecut.

Exorcizarea m\icu]ei Irina din 2005

C\lug\rul nu [i-a vizitat enoria[ii din satele care `nconjoar\l\ca[ul de cult de la Tanacu

`[i exorcizeaz\ trecutul

~n criz\ de personalitate

1122 AACCTTUUAALLIITTAATTEEAA CCUULLTTUURRAALL||

Dac\ nu ar fi fost 9/11, Ha-rold [i John nu s-ar fi `nt`lnit [i a-tunci zeci de persoane ar fi sf`r[it`n plasele terorismului interna]io-nal sau ale violen]ei domestice. Ori,dup\ ce atacurile asupra Turnuri-lor Gemene au instalat dezn\dej-dea printre americani, Guvernula creat un program de supraveghe-re am\nun]it\ a celor 50 de state [ide atunci, „e[ti urm\rit”.

~n „Person of Interest”, zecepa[i dac\ faci, s`nt monitoriza]i.Iar dac\ a doua zi aceea[i mi[careeste executat\ diferit, „ma[in\ria”te extrage, devii un num\r [i dinacel moment este [tiut faptul c\urmeaz\ s\ fii ]inta unui act de vi-olen]\, sau poate chiar ini]iatorulei. Programul lui Harold Finch ve-de [i aude, iar John Reese simtede care parte a baricadei este nouavictim\. Miliardarul `ntre]ine pro-gramul, iar agentul special creat dec\tre CIA, (dar care lucreaz\ as-cunz`ndu-se de agen]ie) ̀ mpiedic\omorurile de pe str\zile New York-ului. Dincolo de acest subiect prin-cipal al serialului, produc]ia dez-volt\ `n paralel [i un al doilea, ca-re contureaz\ pove[tile personaje-lor, cu excep]ia unor scene `ncur-cate, aruncate de pe o scar\ a tim-pului din anii anteriori.

„Person of Interest” este, lapropriu, serialul american al mo-mentului. Realizat de ColumbiaBroadcasting System (CBS) `n-cep`nd cu sf`r[itul lui 2011, produc-]ia a ̀ nregistrat audien]e pe care nicio alt\ serie nu le-a egalat de un de-ceniu [i jum\tate, conform postu-lui TV. John Reese (Jim Cavie-zel), cunoscut [i pentru rolul prin-cipal din „The Passion of theChrist” (n.r.: „Patimile lui Iisus”),`mpreun\ cu Harold Finch (Mi-chael Emerson), atrag aproape15 milioane de spectatori la fieca-re episod, fapt ce situeaz\ produc-]ia lui Jonathan Nolan [i JeffreyJacob Abrams `n topul celor maiapreciate serii americane.

Astfel, combina]ia dintre dra-m\ [i ac]iune, criminali care-[i co-ordoneaz\ activitatea `n suburbi-ile ora[elor `ncuraja]i adesea de po-li]i[ti corup]i [i echipa format\ dincei doi actori face jocul peste o-cean. Chiar [i a[a, p`n\ `n prezent,`ns\, nici unul dintre posturile ro-m=ne[ti nu l-au achizi]ionat. Ele ̀ n-c\ a[teapt\ ca suma audien]elor dela „Las Fierbin]i”, „Pariu cu via-]a” [i „Lacrimi de iubire” s\ atin-g\ m\car o zecime din cifra `nre-gistrat\ de serialul american.

Iulia CCIUHU

LENTILA DDE CONTACTA LLUMII

Astrologii iar n-au avut dreptate.C`[tig\torul celui de-al doilea tur alalegerilor pentru func]ia de pre[edinteal Fran]ei este François Hollande,a[a cum au ar\tat [i sondajele de opi-nie, [i nu Nicolas Sarkozy, cum auprezis cititorii `n stele.

„Victoria socialistului FrançoisHollande a fost confirmat\ de toate es-

tim\rile la ora 20.00, la `nchiderea o-ficial\ a scrutinului celui de-al doileatur al alegerilor preziden]iale din Fran-]a. Potrivit institutului Canadian Spa-ce Agency (CSA), François Hollandea ob]inut 51,8% din voturi, Ipsosanun]a 51,9% din voturi, iar TNS So-fres 52%” (HotNews.ro, duminic\, 6mai 2012).

Cu toate c\ „era considerat moale[i lipsit de experien]\, noul pre[edinteal Hexagonului a avut apari]ii publi-ce constante [i a c`[tigat, `n acest fel,credibilitate. François Hollande a [tiuts\ capitalizeze lipsa de popularitate alui Nicolas Sarkozy, c\ruia i-a denun-]at stilul brutal, `n condi]iile `n care el`[i dore[te o pre[edin]ie normal\” (Hot-News.ro, duminic\, 22 aprilie 2012).

Joi sear\, fostul pre[edinte conser-vator Nicolas Sarkozy, care l-a cata-

logat pe Hollande drept „un mic ca-lomniator”, a afirmat c\ dezbaterea dinacea diminea]\ a fost „destul de repu-blican\”, dup\ ce Bechir Essid, avoca-tul lui Muammar Gaddafi, a afir-mat c\ fostul lider libian a finan]atcampania lui Sarkozy cu o sum\ de a-proximativ 50 de milioane de euro. T`r-gul ar fi fost încheiat de Moussa Kou-ssa, fostul [ef al serviciilor libiene deinforma]ii externe, la instruc]iunile luiGaddafi, asigurat c\ exist\ „documen-te care s\ ateste tranzac]ia” (realita-tea.net, joi, 3 mai 2012).

De[i datele difuzate de Mediafax[i preluate de ProTV sus]in c\ Hollan-de a pierdut c`teva puncte „`n ultime-le zile”, ̀ n timp ce Sarkozy „a c`[tigattrei procente `n ultima s\pt\m`n\ [iunul ̀ n ultimele dou\zeci [i patru de o-re”, conform unui sondaj realizat vineri

sear\, acest lucru nu a `mpiedicat `ns\ca la `nchiderea cabinelor de vot Ho-llande s\ conduc\ `n sondaje (Media-fax.ro, vineri, 4 mai 2012).

R\m`ne de v\zut dac\ socialistulFrancois Hollande va vorbi la telefoncu Angela Merkel, dup\ cum a anun-]at consilierul s\u, Jean-Marc Ayrault,c\ va face `n ziua `n care va c`[tiga ale-gerile, pentru c\ „este vorba desprecheia refacerii economice a Europei, areorient\rii Europei spre cre[tere, însensul competitivit\]ii [i al protec]ieisociale” (cotidianul.ro, duminic\, 6mai 2012). Acesta din urm\ a mers demai multe ori la Berlin în timpulcampaniei electorale. Tot Jean-MarcAyrault a mai declarat c\ sper\ ca du-minic\ s\ fie „seara `nceputului uneialte istorii” (cotidianul.ro, duminic\,6 mai 2012). Vom urm\ri `n urm\-torii cinci ani dac\ consilierul s\u aavut dreptate.

Andrei MMIHAI

Moartenumerelor!

Fran]a, cu 2% mai la st`nga pre[edintele conservator Nicolas Sarkozy l-a cata-logat pe Hollande drept „un mic calomniator”

Opi

nia

vech

e –

Nr.

429

– 7

- 1

3 m

ai 2

012

Totul `ncepe spontan, pun`nd `numbr\ resemnarea celor care nu [i-aug\sit numele scris pe bile]elele de pecele 70 de scaune din Baia Turceas-c\. C`]iva metri mai `n fa]\, pa[iicare se aud din ce `n ce mai ap\sat oaduc `n scen\ pe domni[oara Tora, ofost\ animatoare `ntr-un club destriptease. „Fost\” pentru c\, acum,aceasta `ncearc\ s\ scoat\ profit dinbarul recent deschis, cu bani `mpru-muta]i. C`teva clipe mai t`rziu, se a-ud al]i pa[i, cobor`nd `n tromb\ de peni[te sc\ri. Doi b\rba]i cu atitudine [ive[minte de mafiot se reped c\treTora, unul dintre ei apuc`nd-o subitde g`t [i avertiz`nd-o c\ trebuie s\-[ipl\teasc\ datoria.

C\r\mizi dde vv`nzare~n sala `nalt\, cu arhitectur\ bi-

zantin\, publicul prive[te serios [i`ng`ndurat, pe fe]ele multora citin-du-se `n]elegerea a ceea ce pare a fio dram\ social\. ~ns\, c`t m\ uit `nst`nga [i `n drepta, expresiile se schim-b\, simultan cu apari]ia unui nou per-sonaj, `mbr\cat `ntr-un sacou gri [icu un ziar la bra]. Nevr`nd s\ atrag\ a-ten]ia, recuperatorii ies pe unde au in-trat, `n timp ce din boxe r\sun\ o me-lodie juc\u[\. ~n „Cipsuri [i dale”, sce-nele se schimb\ pe muzica celor dela The Tokens, „The lion sleeps to-night”, amplific`nd ideea unei satireplasate `n interiorul junglei urbane `ncare personajele s`nt prizoniere. Lu-mina devine destul de palid\ c`t s\ ned\m seama de tranzi]ie, dar `ndeajunsde vizibil\ `nc`t actorii s\ poat\ pre-g\ti, sprintene[te, decorul pentru urm\-torul act.

~n scena urm\toare, b\rbatul cu sa-coul gri se a[az\ la una dintre mese,`mp\cat c\ poate s\-[i lase jos ghiozda-nul de pe umeri. Lui i se al\tur\ un t`-n\r sl\b\nog care popose[te la fel deobosit la o mas\ al\turat\, tr`ntind o sa-co[\ voluminoas\ de p\m`nt. De[i nuprea seam\n\, cei doi nu au `n comundoar faptul c\ au r\mas [omeri, ci [i mi-ca afacere pe care o au cu barmani]a.Primesc c`te un leu pentru fiecare c\-r\mid\ pe care reu[esc s-o fure de pela vreo construc]ie neterminat\, folo-sit\ de Tora pentru amenajarea aleii.

~nainte de a comanda ceva, b\ie-]ii se m\soar\ `n priviri `ncerc`nd s\-[i sperie contracandidatul la banii pen-tru c\r\mizi, clip\ ̀ n care apare [i „ma-rinarul”, aflat `n acela[i grup al dis-ponibiliza]ilor. Din c`te observ, f\c`ndabstrac]ie de cazul barmani]ei, nume-le s`nt l\sate pe un plan secund, fiindexploatate ni[te tipuri de comporta-mente `nt`lnite la col] de strad\. Dac\individul cu rucsacul este [mecherulpu]in turmentat care poate ie[i cu vor-ba [ireat\ din majoritatea `ncurc\tu-rilor, cel\lalt e pl`ng\ciosul care `nc\nu s-a maturizat, [i `ncearc\ s\ se in-tegreze printre b\rba]i. Marinarul es-te genul de persoan\ care ar trebui s\reprezinte autoritatea, mereu `ncerc`nds\ treac\ `n pozi]ia de lider al grupu-lui.

Audi]ii ccu [[omeriCei trei se `mprietenesc din mo-

mentul ̀ n care ̀ [i duc la bun sf`r[it pla-nul de a face rost de papucii cu bl\-ni]\ `n form\ de c\]el, pe care-i poar-t\ Tora, pentru ca marinarul s\-i fa-c\ cadou fiicei sale. Leg\tura dintre b\-ie]i se solidific\ dup\ ce, cu ultimiibani ai celui din urm\ intrat `n bar, ei`ncearc\ s\ se reabiliteze financiar cum-p\r`nd de vreo c`teva sute de lei pungicu cipsuri, `n speran]a c\ vor c`[tigapremiul cel mare. Din p\cate, trupa r\-m`ne numai cu ambalajele, din care iesdoar alte frustr\ri, pres\rate cu situa-]ii [i momente comice.

Ac]iunile curg una dup\ alta ra-pid [i ri[ti s\ r\m`i `n urm\ dac\ pierzio secund\ `ncerc`nd s\ te a[ezi mai bi-ne pe l\di]a ta, punctul f\r\ `ntoar-cere al piesei fiind momentul `n careunul dintre membrii g\[tii propunes\ ini]ieze un spectacol de stripteasemasculin, din care s\-[i c`[tige exis-ten]a. Lor li se al\tur\ [i fosta anima-toare care se ofer\ s\-i antreneze, cucondi]ia ca o parte din c`[tiguri s\ ajun-g\ la ea. Concluzion`nd c\ mai au ne-voie de `nc\ c`]iva membri, trupa ]ineaudi]ii similare unui concurs de talen-te, cu personaje desprinse parc\ de peecranele televizoarelor. A[adar, echi-pei i se mai al\tur\ tiparul omului ca-re, orice ar face, trebuie s\-[i spun\ po-ezia, c`nt\re]ul de hip-hop care-[i ges-ticuleaz\ frenetic orice vorb\, [i timi-dul c\ruia nu-i este fric\ s\ se dezbra-ce.

Dup\ c`teva scene rupte dintr-unscenariu hollywoodian `n care prota-goni[tii trebuie s\ treac\ prin antre-namente „dificile” [i certuri perfide,ajung la ideea c\ titlul piesei este maiinspirat dac\-l cite[ti altfel, Chippen-dales. Nici nu e de mirare c\ se str\-duiesc a[a din greu, deoarece ga[ca a-fl\ c\ la primul lor spectacol din ba-rul modest, 200 de persoane deja [i-auanun]at prezen]a. {i de[i ̀ n fa]a lor nus`ntem dec`t vreo 60, ace[tia ̀ [i azv`rl\hainele de pe ei fulger\tor, ca `ntr-undesen animat, r\m`n`nd `mbr\ca]i doarcu ni[te costume negre asemeni uneitrupe profesioniste de striptease, cudecupaje `n form\ de inimioar\ pepiept.

Din Baia Turceasc\ am plecat cuimpresia c\ „Cipsuri [i dale” a fost opies\ u[or de urm\rit, chiar [i pentrucei din r`ndurile din spate care au pu-tut vedea doar un col] din ac]iune depe scaunele `ngr\m\dite. Iar persona-jele [i situa]iile au fost `ngro[ate niciprea mult [i nici prea pu]in, exact c`ts\ `nlesneasc\ mila sau m\car sim-patia privirilor de pe l\zile de bere.

Iulian BB~RZOI

Baia Turceasc\ dinIa[i [i-a reluat „mi-

crostagiunea de var\”anual\ de teatru necon-ven]ional, prin piesa devineri, 4 mai, „Cipsuri sidale”, scris\ de IoanPeter, `n regia lui C\t\-lin Cucu. Timp de a-proape o or\ [i jum\-tate, actorii tineri i-auf\cut pe spectatori s\uite de disconfortul cre-at de `nc\perea aflat\`n ruine [i de scauneleimprovizate din ni[tel\zi goale de bere, `ntr-o adaptare dup\ filmul„The Full Monty”. Spec-tacolul a `nf\]i[at via]aunor oameni m\cina]i decrize, economice [i su-flete[ti, care i-au l\satf\r\ slujbe, dar la fel dedornici s\ se redreseze,cu sau f\r\ compromi-suri.

L`ng\ schele, toate hainele zboar\

produc]ia a `nregistrataudien]e pe care nicio alt\ serie nu le-a

egalat de 15 ani

muzica amplifica ideeaunei satire plasate `n inte-riorul junglei urbane

Actorii ?i-au amestecat dramele cu publicul `ngr\m\dit `n bar

DDEEZZBBAATTEERREE 1133O

pinia veche – Nr. 429 – 7 - 13 m

ai 2012

„S\ le fie `nv\]\tur\ de minte”

OPINIA VECHE: Domnul Pon-ta a spus c\ Guvernul s\u va fi celmai cinstit din istoria Rom=niei. C`tde cinsti]i vi se par dumneavoastr\mini[trii propu[i?

CRISTIAN TUDOR POPESCU:Domnul Ponta m-a pus pe g`nduri `nleg\tur\ cu ceea ce ar fi f\cut dac\ acestGuvern nu avea `n fa]\ cele [ase lunip`n\ la alegerile din noiembrie [i erainvestit pe patru ani. Deci presupun`ndc\ ar fi c`[tigat alegerile USL-ul [idomnul Ponta f\cea un guvern pepatru ani, probabil c\ acela ar fi ar\tatmult mai r\u dec`t acesta. De ce?Pentru c\ dac\ [i-a permis `ntr-un ast-fel de moment – `n care principalapreocupare a USL-ului este s\-[i con-serve, dac\ nu s\-[i sporeasc\ ca-pitalul electoral p`n\ `n toamn\, c`ndGuvernul propus de Ponta trebuie s\umble pe v`rfuri pentru a nu pierde `nochii electoratului – personaje ca acelAlistar, pentru care s-a inventat unminister, sau aceast\ doamn\ de laEduca]ie, doamna Dumitrescu, aceas-t\ cre[tin-rectoare a universit\]ii ace-leia care se distinge prin faptul c\toate universit\]ile din Rom=nia s`ntprobabil musulmane [i ea e cre[tin\.Eu personal nu dau doi bani pe ceicare s`nt absolven]i [i profesori la ast-fel de facult\]i. Deci aceast\ persoan\care ast\zi a ie[it la televizor pentru a-[i justifica afirma]ia din CV cum c\ astudiat la Stanford a adus ca dovad\ o`nregistrare audio cu profesorul, unuria[ profesor care o gireaz\ pe d`nsa,cum c\ a audiat cursuri [i c\ era bun\.Cine este acest profesor? P\i s\ v\spun, este domnul Robert Deutsch.Domnul Robert Deutsch este nimenialtul dec`t artizanul, `mpreun\ cu unanume Cristian Lazarovici, al mega-escrocheriei Megapower din anii ’90,prin care zeci de milioane de euro dela bugetul de stat au fost sifona]i `nStatele Unite ale Americii la domniiLazarovici [i Deutsch, cu largul con-curs al domnilor Petre Roman [i Theo-dor Stolojan, sub pretextul funambu-lesc al unei investi]ii rom=ne[ti `ntehnic\ electronic\ de v`rf `n StateleUnite. Adic\ dac\ nu vin investitoriiamericani, s\ investim noi pe teritori-ul SUA. Una dintre cele mai mari es-crocherii post-revolu]ionare `l are decica artizan pe acest Robert Deutsch,fost specialist `n doctrin\ bol[evic\ custudii la Moscova, so]ul fiicei lui Du-mitru Petrescu, ilegalist cu mare po-zi]ie `n nomenclatura comunist\, cuma fost [i acest Deutsch `nainte de afugi din ]ar\ [i a-i da acum recoman-d\ri acestei doamne de pe unde esteel. Deci, cu cinstea mai u[or la dom-nul Ponta. Acest guvern este unul ca-re are destui profesioni[ti, oameni se-rio[i, `n frunte cu Florin Georgescu,prim vice-guvernatorul BNR, fostministru de finan]e [i un negociatorextrem de experimentat cu FondulMonetar Interna]ional. Practic eleste prim-ministrul tehnic al acestuiGuvern. De asemenea, exist\ [i al]ioameni specializa]i `n ceea ce fac

acolo, care nu au fost amesteca]i `nafaceri de corup]ie, doamna C=mpea-nu la Munc\, domnul Rus la Interne,domnul Leonard Orban, foarte binec\ a fost p\strat la Afaceri Europene.Deci, `n general e un guvern de sigu-ran]\, un guvern `n care au fost pusepersoane credibile, cu competen]\, darexcep]iile acestea numite Alistar [imai ales aceast\ Corina Dumitrescu,m\ `ntreb ce presiuni uria[e trebuie s\se fi f\cut pentru ca Victor Ponta s\`[i introduc\ asemenea pisici moarte`n ograd\ `nainte de validarea Guver-nului cum s`nt Corina Dumitrescu [iAlistar.

O.V.: Foarte mult\ lume e indig-nat\ de ministrul propus pentru Edu-ca]ie. Cum v\ explica]i totu[i aceas-t\ numire?

C.T.P.: S`nt probleme mari acolo.Nu are nici o scuz\ Victor Ponta.Chiar dac\ i-au impus-o anumite inte-rese din partid, nu are nici o scuz\, el[i-a asumat-o, ar fi trebuit s\ verifice,dup\ p\rerea mea trebuie s\ o `nl\turedin aceast\ formul\ guvernamental\.Dac\ merge mai departe cu aceast\doamn\, `ntreg Guvernul domnuluiPonta devine contestabil, f\r\ discu-]ie. Deci aceast\ persoan\ care [i-aaranjat ploile politice pl\tind tot soiulde politicieni pentru ni[te cursuri pe launiversitatea asta cre[tin\ este dup\p\rerea mea o persoan\ foarte dubioas\.Eu a[ vrea s-o aud, apropo de studiileei la Universitatea Stanford, undecic\ ar fi fost profesorul ei acestBobby Deutsch – n-a[ vrea s\-i cerdovezi suplimentare – nu, a[ vrea s-ov\d pe doamna la televizor poves-tindu-ne `n limba englez\ cum a fost`n America sau, cum spuneam, reci-t`ndu-ne poezia „C\]elu[ cu p\rulcre]” `n limba englez\. Vreau s\ aud [ieu cum a audiat ea cursuri `n limbaenglez\ acolo [i c`t cunoa[te aceast\limb\. N-o s-o auzim niciodat\, v\ ga-rantez.

O.V.: C`t de mult crede]i c\ vaaplana acest Guvern sup\r\rileprotestatarilor care au ie[it `n stra-d\?

C.T.P.: Sigur c\ le va aplana, pen-tru c\ au `n fa]\ cele [ase luni p`n\ laalegeri [i, v-am spus, Guvernul \sta os\ guverneze ca [i cum ar ]ine `n m`n\un ou moale. Se va feri s\ bruschezepopula]ia `n vreun fel, o s\ dea m\rirela salarii, o s\ returneze banii lua]i cujapca pensionarilor. Opera]iune `n ca-re vor fi ajuta]i de Traian B\sescu,care tocmai ast\zi a dat o prob\ de co-abitare cu noul Guvern, `n sensulacordului pentru a se m\ri salariile [i ase returna pensiile pentru ca s\ nu fieperceput el `nsu[i drept du[man alpoporului, ci dimpotriv\, c\ particip\[i el la aceast\ restituire. Deci Guver-nul Ponta va face tot ce este nevoieca s\ satisfac\ popula]ia `n aceast\ pe-rioad\. Problema mea este ce se va `n-t`mpla dac\ c`[tig\ USL-ul [i dac\domnul Ponta mai face o dat\ guver-nul la toamn\. Dup\ ce am v\zut c\ ab\gat `n acest Guvern, probabil c\

aceste celule maligne, reprezentate dedomnul Alistar [i de doamna Dumi-trescu, se vor multiplica `n avalan[\ `ncel\lalt guvern pe care `l va face dup\ce ar fi investit pe patru ani domnulPonta.

O.V.: Crede]i c\ acum au fostnumite ni[te „tunuri” mai mici, iarla urm\toarele alegeri vor fi puse„tunurile” grele?

C.T.P.: Va fi pus, v\ da]i seama,cine trebuie. Domnul Florin Georgescuva pleca de acolo `n mod sigur, proba-bil [i Ioan Rus, Andrei Marga nu vamai fi la Externe, nici Titus Corl\]eanla Justi]ie. Astea s`nt solu]ii `n modevident provizorii, temporare, care nuvor rezista [i Dumnezeu cu mila cineva veni.

O.V.: Este deci o evolu]ie sau nupentru Rom=nia acest Guvern?

C.T.P.: ~n aceast\ perioad\, acestGuvern va reprezenta unul mai bundec`t Guvernul PDL, care avea blo-cate practic toate c\ile de comunica]iecu popula]ia. Nu se mai putea continua,pentru c\ orice ar fi spus erau du[m\-ni]i. Se crease un adev\rat curent deur\, ur\ pur\ `n popula]ie la adresa lor,mai ales dup\ batjocura la adresa pen-sionarilor, cu banii pe care i-au luat.Era ur\ `n toat\ regula, nu se mai pu-tea continua cu acest Guvern. E, \stade acum o s\ fie unul mult mai permi-siv, mai dr\g\stos cu popula]ia, dar,repet, problema este `n viitor, ce se va`nt`mpla dup\ alegerile din toamn\, nuacum. Acum vor face bine [i exist\, v-am spus, persoane suficiente `n acestGuvern pentru ca ac]iunea guverna-mental\ s\ fie `n general bine gestionat\.

Ioan SSTOLERU

„eu a[ vrea s-o aud pedoamna Dumitrescupovestindu-ne `n limbaenglez\ cum a fost ea `nAmerica” Parlamentul [iGuvernul au o propor]ienedrept de mare de absolven]i de universitateparticular\

„Problema este `n viitor”

Nu avem de unde [ti cine va fi noul ministru alEduca]iei `n momentul `n care ziarul acesta va ie[i

din tipografie. Dup\ toat\ critica – [i pe bun\ dreptate– a presei, azi noapte Corina Dumitrescu a fost schim-bat\ cu Ioan Mang, despre care deja se-aud vorbe c\ar avea o diplom\ cump\rat\. Pentru un Guvern pecare Ponta l-a l\udat c\ va fi „cel mai cinstit”, ne`ntreb\m [i noi cine le-a f\cut at`ta cinste.

„Educa]ie, zici?”

Ce se observ\ prea pu]in în aces-te zile agitate electoral e c\ avem unguvern bicefal. O împ\r]ire interesan-t\ generat\ de criz\: premierul politic[i premierul financiar. Victor Ponta[i-a asumat partea politic\, dar a ce-dat mai mult decît se vede unui mi-nistru al finan]elor puternic, FlorinGeorgescu, venit de la BNR.

Practic, pe lîng\ tensiunea inevi-tabil\ cu Cotrocenii, avem [i un pre-mier cu dou\ capete care înseamn\mai mult o recunoa[tere a inevitabi-lului: România e condus\ de FMI –BNR [i Georgescu are mai pu]in rolpolitic cît rol de cenzor financiar. Lu-mea îi aminte[te veleit\]ile de nego-ciator, numai c\ acum 15 ani alta erasitua]ia României, alta era situa]iaglobal\ [i altul era FMI-ul. Înainte s\ne bucur\m de negocierile proaspetecu FMI care garanteaz\ o revenire lasalarii, poate ar trebui s\ ne gîndimce ne va costa aceast\ bun\voin]\afi[at\ la fel de electoral. Mai c\ a[comite blasfemia de a spune c\ [iFMI e un soi de partid în alegeri, arenevoie de popularitate exact ca oricepedelist, pesedist sau penelist.

Ar mai fi de comentat, în leg\tu-r\ cu noul guvern propus, scandalulCorina Dumitrescu. Nu m\ intere-seaz\ atît gre[elile gramaticale din

CV, cît bîjbîielile cu studiile la Stan-ford [i întîrzierea clarific\rii situa]iei.Un grup de profesori universitari auatras aten]ia într-o scrisoare deschis\c\ nu po]i propune un [ef de la o uni-versitate privat\ slab cotat\ s\ vin\peste înv\]\mîntul de stat. {i am auzitstupefiat un politician a[a zis „de stîn-ga” indignat c\ acei profesori au afi[atcredin]e comuniste: adic\ cum? Numaide la stat pot veni mini[tri ai înv\]\-mîntului? Glumind, a[ spune c\ Parla-mentul [i Guvernul au o propor]ie ne-drept de mare de absolven]i de particu-lar\. Serios vorbind, observa]ia profe-sorilor care protestau împotriva nu-mirii Corinei Dumitrescu era maimult decît corect\. Facult\]ile particula-re din România au evoluat foarte pu]incalitativ [i foarte mult în ce prive[tebusinessul. Mai mult, Dumitrescu esemnul unei complicit\]i politice in-credibile cu a sa facultate care prindeîn lista profesoral\ nume din toat\ sfera,de la Elena Udrea, la cine dori]i din cepartid dori]i. Este politica „de afaceri”cea mai eficient\: d\-le tuturor ce vor[i ia-le apoi cu vîrf [i îndesat. Propune-rea de la educa]ie, venit\ dinspre baro-nul Opri[an, e o pat\ pe obrazul nouluiguvern înainte chiar ca acesta s\ fievotat de Parlament.

Cei doi premieri

Cristian Tudor POPESCU

Costi ROGOZANU

Guvernul se schimb\, n\ravul ba

Dup\ 2008, România a plonjat în-tr-o perioad\ de instabilitate politic\,iar rezultatul mo]iunii de cenzur\ din27 aprilie 2012 nu face dec`t s\ con-firme aceast\ situa]ie. Dou\ mo]iunide cenzur\ votate de un parlament cugeometrie variabil\ – prima împotrivaGuvernului Boc în octombrie 2009,a doua împotriva Guvernului Ungu-reanu acum – nu au f\cut dec`t s\confirme o stare de fapt. Trei prim mi-ni[trii, cu trei majorit\]i diferite în doartrei ani [i jum\tate!

Noua legislatur\ începea cu o„mare coali]ie” forjat\ de Traian B\-sescu cu unii din tenorii PSD. A urmatinevitabil mo]iunea de cenzur\ dinoctombrie 2009 care ar fi trebuit s\duc\ la c\derea Guvernului Boc, ca-re îns\ a rezistat prin manevra consti-tu]ional\ a desemn\rii unor prim mi-ni[tri neagrea]i de majoritatea parla-mentar\. Apoi, dup\ victoria a la Pirus

a lui Traian B\sescu la alegerile pre-ziden]iale, formarea unei majorit\]iartificiale, fabricate din transfugii dela PSD [i PNL, a permis o nou\ for-mul\ guvernamental\ cu Emil Bocprim ministru, care din toamna anului2010 a rezistat, chiar împotriva încer-c\rilor repetate ale lui Traian B\sescude a-l sacrifica, p`n\ c`nd manifesta]iiledin ianuarie 2012 i-au gr\bit sf`r[itul.Improviza]ia reprezentat\ de GuvernulUngureanu, un autentic guvern desacrificiu, n-a putut rezista în condi]i-ile hemoragiei interne pe care a sufe-rit-o PDL.

Anun]area rapid\ a lui Victor Pon-ta ca prim-ministru desemnat a fostconsecin]a lipsei de alternative de ca-re dispunea Traian B\sescu. Izolat po-litic, acesta trebuia s\ ias\ din impasulîn care a adus guvernul [i în care seafla. Manevra din octombrie 2009 nuî[i avea sensul. Riscurile erau imense,a[a c\, oarecum surprins de victoriamo]iunii de cenzur\, Traian B\sescua încercat s\ îndep\rteze pericolulimediat. Pre[edintele a luat în calcul [i

deprecierea probabil\ a USL în urmaguvern\rii.

Dar, nici USL nu avea alternativela asumarea guvern\rii. Alegerile an-ticipate ar fi putut fi o formul\ logic\pentru a permite o guvernare legitimat\de votul recent. C\ci Guvernul Pontanu va avea dec`t legitimitatea votuluiîntr-un Parlament care se afl\ la doar[ase luni înaintea alegerilor legislati-ve.

Dar nici Traian B\sescu, nici USLnu puteau merge, din motive diferite,pe aceast\ cale. A[a c\ Victor Pontaa fost pus în situa]ia s\ propun\ rapido list\ de mini[tri pe care a fost nevoitapoi, în urma atacurilor PDL [i aleunei p\r]i din media s\ o amendeze dedou\ ori, mai înt`i înl\turându-l pe Vic-tor Alistar [i renun]`nd la postul deministru delegat pentru strategii gu-vernamentale [i societate civil\, apoiînlocuind-o pe Corina Dumitrescu,candidat\ pentru Ministerul Educa]iei,cu Ioan Mang.

A început Guvernul Ponta cust`ngul? {i da, [i nu! C\ci r\spunz`ndcriticilor [i schimb`nd mini[tri-desem-na]i, Victor Ponta a trecut deja primulexamen, dovedind o suple]e de careva avea nevoie în continuare pentru arezista, chiar [i în cazul unui mandatscurt [i riscant.

Un guvern de criz\Cristian P~RVULESCU

mai c\ a[ comite blasfemia de a spune c\ [i FMIeste un soi de partid `n alegeri

Victor Ponta a trecutdeja primul examen

Opi

nia

vech

e –

Nr.

429

– 7

- 13

mai

201

2

OOPPIINNIIAA DDEE LLAA CCEENNTTRRUU

În diminea]a aceea în care m-amoprit s\ cump\r un ziar, mi-am datseama c\ nu prea exist\ cale de în-toarcere. Din întunericul chio[cului,un b\trîn tocmai îi explica unui clientcum l-ar strînge de gît pe politicianulX, mîinile mari sugrumau un poli-tician virtual, iar ochii îi erau ro[ii [iie[eau din orbite. Mi-a observat lip-sa de implicare, sim]ea c\ n-a[ fi su-grumat pe nimeni – cel pu]in deo-camdat\ – [i m\ dispre]uia. M-amsim]it prost.

Nu-i o simpl\ streche, s\ fi lovitici [i colo. E o nebunie trainic\, un felde zombificare colectiv\. Str\zilesînt pline de oameni bolnavi, e caîntr-un film din \la american în carecreaturi programate bag\ mîna pedup\ u[\, dibuiesc z\vorul [i intr\peste tine în cas\, s\ nu care cumvas\ r\mîi necontaminat.

La ie[irea din pasajul pietonalde la Obor, un domn m\runt distri-buia ziare cu liter\ mic\, despre con-spira]ii [i Biblie [i despre cum s-arputea salva americanii de la sfîr[itulcare va s\ vie. Toate versiunile A-pocalipsei, redate cu o poft\ teribil\,îmbog\]ite cu interpret\ri. Dac\ blo-curile de la Obor – deopotriv\ celereabilitate [i cele nereabilitate – arîncepe s\ se pr\bu[easc\, domnulacela m\runt ar arunca ziarele, l-arlua pe cîte unul de bra] [i ar urla: „Fixa[a cum v-am zis, fix a[a cum v-amzis!”. Nu e bucurie mai mare decîtaceea de a avea dreptate.

Alt\dat\, am g\sit în u[a birou-lui o scrisoare tras\ la xerox, în carecineva povestea cum for]ele r\uluiau avut o contribu]ie substan]ial\ lanereu[ita sa în via]\, se plîngea detorturile la care a fost supus în a-partamentul s\u din Drumul Ta-berei, despre vecinii s\i ]igani c\-rora le place s\-l priveasc\ gol. Nul-am cunoscut personal, dar s-arputea s\ fie prieten cu omul senincare a[tepta zilele trecute lîng\ [an-tierul de la Universitate, cu o casc\din material inoxidabil pe cap. Soa-rele lucea pe echipamentul s\u deprotec]ie într-un mod cît se poate deexpresiv, era cald [i bine.

Nu de ei mi-e team\, nu cred c\ei sînt cei care ne vor dibui z\voa-rele: cei de pe strad\ sînt doar pro-fe]ii. M\ înfioar\ mai mult lunaticiinev\zu]i, cei mul]i pe care joac\ lu-min\ alb\struie a televizoarelor,cei înf\[ura]i înc\ în coconi. Mi-iînchipui t\cu]i, v\d cum se scurg înei ]ipete, opinii, analize, breakingnews-uri g\lbejite [i ultima revolu-]ie de sear\ de la OTV, cum cre[teîn ei nevoia de a potrivi [i de a urlajum\t\]i de propozi]ie luate de-agata, într-un mare [i unic adev\r pecare vor c\uta s\ ni-l împ\rt\[easc\.Stima]i telespectatori, urmeaz\ vre-mea.

Vlad OODOBESCU

JJuurrnnaalluull uunnuuii ooaarreeccaarree

Amenin]area p\rin]ilor, care spu-neau „Te duc la [coala de corec]ie!” a-tunci c`nd nu erau toate în regul\ cu o-drasla, e c`t se poate de acceptabil\. Efrumos la reeducare pentru cei sc\pa]idin m`na [colii [i a tutorilor legali pen-tru c\ p\rin]ii, aveam s\ aflu, mai to]is`nt la „reeducarea mare”, prin pu[c\-riile din ]ar\.

Au du[mani, au [i prieteni, au [i „si-fonari”, [i „smardoi” care îi apar\ de o-rice musc\ zboar\ prin Centrul deReeducare pentru Minori G\e[ti. {iau sub 18 ani. Pe l`ng\ toate astea, vor s\fie respecta]i. Dau mit\ din pachetul deacas\ \lora de [tiu s\ bat\ bine, s\-i fe-reasc\ de via]a grea din dormitoarelecu c`te trei – patru paturi suspendate. Aispune c\ cei 65 de copii delincven]i, [ib\ie]i [i fete, s`nt într-o tab\r\ de rela-xare, f\r\ telefoane mobile, cu stingereala or\ fix\ [i uneori tabere la munte. Dar

se comport\ dur [i se „dau în fapt”, maipu]in atunci c`nd se roag\ aproapepl`ng`nd de directorul Adrian Vulpes-cu s\-i treac\ pe lista activit\]ilor dinafara centrului. Unii deja s`nt pleca]i laplantat pomi, iar al]ii urmau s\ plece,dup\ masa de pr`nz, s\ lucreze într-unatelier de dezmembrare a rebuturilor dela fabrica de frigidere. E b\taie mare pelocurile astea [i se termin\ ca la gr\di-ni]\, cu regula celui mai cuminte.

Cei „cumin]i” merg [i la cursuri deformare profesional\ – de frizer saut`mplar, ba chiar unul dintre ei a alescalea Domnului – a fost numit dasc\l labiserica centrului. {i-au p\strat îns\ [iaici instinctul de supravie]uire: fac tro-curi [i c`[tig\ bani dac\ muncesc cu ju-m\tate de norm\. În ziua de salariu e bu-curie mare: cheltuie tot pe dulciuri [i]ig\ri.

Nevinova]iiUnii se resemneaz\ [i accept\ u[or

postura de vinovat. Al]ii, chiar [i dup\un an de „reeducare”, pozeaz\ în victi-m\. Este o tehnic\, spune [i preotul cen-trului, Marian Oan\, pe care copiii îlstrig\, telenovelistic, padre. {i pe el l-auînmuiat la început pove[tile lor tragice.

P`n\ la urm\, a acceptat c\ niciunul nuvine aici nevinovat. De padreOan\ s-aag\]at [i Ramona. 17 ani [i [ase luni.C`nd face 18, ar fi vremea s\ plece aca-s\. „Nu întotdeauna. În urma unor ra-poarte [i evalu\ri, instan]a poate deci-de dac\ prelunge[te perioada de [edereîn centru p`n\ la 20 de ani. Dar pot ple-ca [i mai devreme de majorat, dac\ au uncomportament exemplar”, explic\Vulpescu.

Ramona ar urma s\ plece în oc-tombrie, dac\ iese bine la rapoarte. E dedoi ani în centrul de la G\e[ti. A fostadus\ dup\ ce, împreun\ cu o amic\, auspart case. Nu le interesau dec`t banii [iplasmele. Operau în tandem, mai ales înlocuin]ele b\tr`nilor despre care [tiau c\au copii la munc\ în str\in\tate [i c\-rora le sunt trimise bunuri de valoare.Timpul trece u[or pentru ea. Aici, încurtea asta mare a centrului, l-a înt`l-nit pe {tefan. Abia [i-au terminat înt`l-nirea de la prânz. S-au pupat cu foc în

curtea [colii, apoi fiecare a plecat latreburile lui. El n-a abordat-o direct.Ramona împrumut\ limbajul de]inu-]ilor adev\ra]i [i spune c\ b\iatul, de a-ceea[i vârst\ cu ea, i-a trimis o „ecsi-v\”: „M-a întrebat dac\ vreau s\ stau cuel [i eu am zis c\ da”.

Dragostea la centrul de reeducarepune acelea[i condi]ii ca afar\. Explic\Eduard, un pu[ti de 16 ani, dus la „re-abilitare” dup\ ce a furat o Dacie, a con-dus-o vreo 16 kilometri [i apoi aabandonat-o. Aici [i-a f\cut [i prieteni,[i du[mani. Prietenii s`nt \ia cu careîmparte pachetul de la tata, du[manis`nt \ia care nu în]eleg c\ nu poate da latoat\ lumea. Fetele îi s`nt neintere-sante: „[tii, eu am vorba aceea: dec`ts\ duc grija, mai bine duc dorul. Feteles`nt ca afar\ – pe interes. Dac\ ai suc,]ig\ri, ciocolat\, toate s`nt în jurul t\u.C`nd n-ai, nici nu se uit\ la tine.

Ionela SS|VESCU

1144

{ti]i ce mi se pare minunat? Otuf\ mare, plin\ [i mirositoare de lili-ac. S\ mi se taie respira]ia [i s\ credc\ m-a lovit uitarea în sim]uri. Nu-mipas\ c\ e cea mai ieftin\ floare a se-zonului, at`t de ieftin\ c\ nici nu se vin-de prin flor\rii. Cu prim\vara asta simtc\ am tr\it ve[nic, c\ am mai mul]i anidec`t am, dar [i c\ s`nt mai tân\r\. Re-gret c\ nu m-am n\scut prim\vara.Dac\ s-ar fi întâmplat, acum a[ fi re-zonat p`n\ [i cu fluturii. S-ar fi jucatde-a „v-a]i-ascunselea” prin p\rul meu,m-ar fi g`dilat furnicile în talp\, iarcopilul meu ar fi sem\nat cu un bujor.

A[a seam\n\ cu o floare de ghea-]\ încrestat\ în geam. Frumoas\ [i aia,dar f\r\ culoare [i miasm\. Dac\ m-a[fi n\scut prim\vara poate a[ fi sim]itexact c`nd cresc urzicile, ghioceii,zambilele [i c`nd `nfloresc copacii de„bulg\ri de z\pad\”. Dar eu m-amn\scut toamna [i e cam trist. S`ntblestemat\ s\-mi scald picioarelemereu în mormanele de frunze moar-te, c\zute din copaci [i s\ le pl`ng. Peramuri mereu vor da altele, mereualtele, cele c\zute nu pot sf`r[i toateîn tablourile mele de frunze. Nu amloc. Nici putin]\.

Tot prim\vara cea de acum, poar-t\ num\rul 100 pentru c\ am furat,recunosc, de la vecini c`teva prim\-veri, m\ determin\ s\ fac [i p\cate.Lume[ti, dar care trag la c`ntar. De

exemplu, de c`nd cu nebunia asta nuam mai citit presa. Nici o [tire, num-am uitat la nici un telejurnal. Zia-rele pe care le aveam prin balcon le-amfolosit la [ters geamuri, [i am cîteva…Poate fi o ru[ine [i asta, c\ nu mai [tiunicio noutate, c\ mi-am rupt ancoracu ceea ce era lumea mea p`n\ maidemult. Sau o purificare? Da, poatefi [i asta [i îmi place s\ cred c\ nu efrumos ca om cu prim\vara în suflets\-[i spurce sim]urile cu otrava de laTV [i din ziare. Recunoa[te]i [i voi,peste 90% e otrav\, c\ v\ place sau nu.F\r\ [tirile de orice natur\, macabreori utilitare, via]a e mai pl\cut\. Ce-idrept, evenimentele se întâmpl\ [if\r\ [tirea mea, prin spatele meu.Cine are de murit moare, cine are defurat, fur\, iar vremea o pot afla [imerg`nd pe afar\. Dar de ce trebuies\ le [tiu eu pe toate?

V\ propun un experiment. Nu, nucost\ bani. Merge]i pe undeva du-minica, pe coclauri, nu prin parcu-rile frumos amenajate, [i ]ine]i-v\ dem`n\. Iubita, so]ia, copilul, chiar [ic`inele de les\. Merge]i a[a, f\r\ ]int\,ca spre nic\ieri [i uita]i unde v\ be]icafeaua diminea]a, unde locui]i, poa-te [i cum v\ cheam\. L\sa]i-v\ telefo-nul mobil [i ceasul de m`n\ acas\.F\r\ îndoial\ o s\ descoperi]i c\ ave]itimp. V\ ve]i da seama c\ s`nt [i alteflori frumoase prim\vara, pe l`ng\cele de la flor\ria din col]. A]i mirositvreodat\ o tuf\ de soc? O tuf\ mare, cuflorile pline de insecte, o tuf\ puter-nic mirositoare de soc?

Paula SSC~NTEIANU

Prim\vara asta m\ scoatedin min]i

Nu mai putem visa la perioada `ncare fotbali[tii vorbeau despre stra-tegii de joc [i nici `n vremurile `ncare s\ fii so]ie de fotbalist `nsem-na s\ fii [i contabil\, doctori]\ sauprofesoar\. Fotbalul e oglinda a ceeace s`ntem. Am fi `ns\ nedrep]i dac\am pune iar `n fa]\ un „se `nt`mpl\doar `n Rom=nia”. Peste tot `n lumefotbalul e rege [i peste tot `n lume emai interesant s\ vezi cu ce focoas\s-a mai cuplat Messi sau c`t de p\-tima[ a fost Guardiola. Singura di-feren]\ e c\ la al]ii, `n pauzele de lavia]\, se mai joac\ [i c`te o minge.

Nu [tiu `n c`te ]\ri din lumefotbalul `nchide [colile, sub pretex-tul aglomera]iei din ora[. Nici dac\exista vreun loc unde ni[te evalu\rina]ionale, programate cu luni `n urm\,pot s\ fie reprogramate pentru c\ eCupa UEFA `n ora[.

S\r\cia creeaz\ patimi nebunepentru fotbal. De la Divizia D `ncare por]ile s`nt mutate de juc\toridup\ soare [i s`nt pl\ti]i `n berea dedup\ meci p`n\ la cea mai anun]at\partid\ de pe National Arena, fot-balul nu mai are nimic din ceea ce l-af\cut pe Hagi, Hagi. Sportul asta a

reu[it p`n\ s\ dea [i limba rom=n\peste cap: adjectivul e pozi]ionat en-glezesc `n fa]a substantivului `n ce-ea ce mai rom=ne[te, dar mai pu]incosmopolit ar fi sunat: Arena Na]i-onal\. {i totu[i, sportul \sta r\m`neo poart\ pentru turism. Nici nu vreaus\ m\ g`ndesc cum va da pe dina-far\ Bucure[tiul cu `nc\ 30.000 deturi[ti care vor dori musai s\ gustevia]a de noapte din Centrul Vechi.

Cum Steaua joac\ at`t c`t s\ ba-t\ Ozana T`rgu Neam], pe stadi-onul cu care ne m`ndrim, cu un ga-zon ce sigur va mai fi schimbat dezece ori, fotbalul va fi readus acas\de dou\ echipe spaniole. AtleticoMadrid [i Athletic Bilbao vor dacu siguran]\ clas\ fotbalului nostrucare ne face s\ tres\ltam `n fotoliudoar c`nd mai intr\ c`te un intrus pestadion.

Dar cea mai mare bucurie e le-gat\ de faptul c\ punem Rom=niape hart\, c\ sportul cu balonul ro-tund nu ne va mai face s\ fim at`tde pl\]i, ca pentru prima dat\ vomsc\pa de a fi sco[i `n out. {i c\ toatecli[eele folosite pentru a vorbi des-pre fotbal nu vor mai suna la fel desup\r\tor. Nu ne deranjeaz\ de dataasta c\ s`ntem spectatori, c`nd ne-aufugit to]i arti[tii de pe scen\.

Andreea AARCHIP

Bucure[tean f\r\ cauz\

„Ai spune c\ cei 65 de copii de aici s`nt delincven]i”

Andreea AARCHIP eeste reporter lla ccotidianul„Adev\rul”

Ionela SS|VESCU eeste rredac-tor lla ccotidianul „Evenimentul zzilei”

Cei care nevor dibuiz\voarele

dac\ blocurile de laObor ar începe s\ sepr\bu[easc\, domnul acela m\runt ar aruncaziarele

Din Cetatea lui {tefan

f\r\ [tirile de oricenatur\, macabre ori utili-tare, via]a e mai pl\cut\

Vlad OODOBESCU eestesenior eeditor lla rrevista„Opinia vveche”

unii se resemneaz\ [iaccept\ u[or postura devinovat. Al]ii, chiar [idup\ un an, pozeaz\ învictim\

sportul nu mai arenimic din ceea ce l-af\cut pe Hagi, Hagi

Andreea ARCHIP, Dana BALAN – BÂLU, Oana BALAN, Alina B|ISAN, Andrei CIURCANU, Florentina CIUVERCA, Anastasia CONDRUC

Ionu] FANTAZIU, George GURESCU,Diana IABRA{U,Liviu IOLU, Roxana LUPU,Nicoleta NASTASE, Vlad ODOBESCU,

Diana ROTARU,Ionela S|VESCU,Paula SC~NTEIANU,Andrei UDI{TEANU, Lina VDOV~I

SENIORIEDITORI: »

Vin\ [i reeducare

Paula SSC~NTEIANU eeste sse-nior eeditor lla rrevista „Opinia vveche”

Fotbalul la putere

MMOOZZAAIICC 1155O

pinia veche – Nr. 429 – 7 - 13 m

ai 2012

Evenimentuls\pt\m`nii

Miercuri, 9 mai, `ncep`ndcu ora 19.00 la Casa de Cul-tur\ a Studen]ilor actorul Ra-du Beligan se va `nt`lni cu pu-blicul ie[ean pentru o sear\ deconfesiuni.

Biletul la „Spectacolul Ra-du Beligan - Confesiuni desprevia]\ [i art\ ” cost\ 60 de lei.

SSPPEECCTTAACCOOLL

Dintr-o mie de CD-uri

Ei `nc\ experimenteaz\, de[i demult timp fanii Anathema nu se maia[teapt\ ca forma]ia s\ scoat\ pe pia]\materiale de agresivitatea primelor al-bume. Chiar [i a[a, trupa a demonstratpentru a doua oar\ `n ultimii ani de zilec\ nu este nevoie s\ c`n]i extreme metalpentru a aborda aproape obsesiv mo-tivul mor]ii.

Ca o continuare a albumului „We’rehere because we’re here” lansat ̀ n 2010,noua apari]ie muzical\ a forma]iei –„Weather Systems” – vine cu corespon-dente ale temelor de atunci, pe care `ns\,le exploateaz\ cu mici diferen]e de nu-an]\. Piesa „Internal Landscapes” esteo fa]\ nou\ a alteia de pe albumul tre-cut, cu aceea[i tem\, `nf\]i[`nd „neardeath experiences” (n.r.: „experien]e `nvecin\tatea mor]ii”) `ntr-un monologrostit pe acorduri muzicale [i continu-at de melodia propriu – zis\.

Motivele abordate s`nt [i ele simi-lare celor de pe albumul precedent,iar conceptele exploatate le nuan]eaz\pe cele de acum doi ani. Astfel, ace-lea[i pretexte stimuleaz\ st\ri diferite,cum ar fi atitudinea `n fa]a mor]ii, careeste ini]ial privit\ cu fric\, apoi ac-ceptat\. „Life is not the opposite ofdeath. Birth is. Life is eternal.” (n.r.:„Via]a nu este opusul mor]ii. Na[tereaeste. Via]a este etern\”). ~ns\, dac\s`nt exploatate diferit, atunci nici expe-rien]ele `nf\]i[ate nu s`nt acelea[i [inici sentimentele induse ascult\tori-lor. Aduc `n fa]\ abord\ri noi, ca `nmelodia „The Storm Before The Ca-lm”, o reluare a unei teme altfel valo-rificate, de[i f\r\ contradic]ii cu ideilede pe albume precedente.

Prima pies\ de pe album, „Un-touchable (Part 1)”, mai ritmat\ dec`tmajoritatea celor de pe ultimelemateriale, `nf\]i[eaz\ un stil mai puter-nic, cu o sonoritate ceva mai dur\.Este, de altfel, singura melodie `n carecre[terea intensit\]ii piesei, a ritmului[i a sonorit\]ii culmineaz\ cu solo-urimai puternice [i nu este urmat\ de unstil constant, f\r\ puncte culminante.

Forma]ia experimenteaz\ [i caut\formula prin care s\ redea publiculuic`t mai fidel ceea ce simte. Apropo deaceasta, chitaristul forma]iei declara`ntr-un interviu de dup\ ultima lansa-re c\ ei [i-au asumat riscul de a pierdedin fanii care ascult\ exclusiv metal [iprefer\ s\ `nf\]i[eze ni[te tr\iri `n starealor pur\, `n locul unor simple melodiitehnice.

Livia RRUSU

Vremea pentru noi sisteme

Anathema – „Weather Systems”(2012)

C=ndva regina balului `n or\[elulMercury din Minneapolis, Maviseste v\zut\ de locuitorii acestuia drepto blond\ nesuferit\ [i privilegiat\, c`[-tig\toare a premiului „cel mai frumosp\r”, mereu aflat\ `n centrul aten]iei[i al\turi de vedetele colegiului, caretr\ie[te `ntr-un apartament luxos din„MiniApple”.

Scriitoare de romane despre vam-piri, pentru tineri, Mavis `[i culege ul-

timele f\r`me de imagina]ie dinconversa]iile adolescen]ilor din parc,cafenele sau cabinele de prob\ aleMall-ului. ~n realitate, femeia care seapropie de 40 de ani, uit\ s\ sepieptene cu zilele sau s\-[i duc\hainele la cur\]\torie. Apartamentul eplin de m`ncare stricat\ [i zeci delucruri nefolositoare aruncate pestetot. Singurul ei prieten este c\]elul dinrasa Pom Pom pe care t`n\ra `l are [icu care `mparte at`t hrana pentruc`ini, c`t [i sticlele de b\utur\, dac\ nucumva se reface cu o Cola dietetic\.

T`n\ra face parte din categoriafetelor singure pe care niciun b\rbatnu le poate face fericite, iar singura sal-vare este prima iubire. Psihoza este de-

clan[at\ de un e-mail cu poza feti]eide c`teva luni a prietenului ei din Co-legiu, Buddy Slade. Hot\r`t\ c\ eleste „sufletul ei pereche”, Marvis por-ne[te spre Mercury preg\tit\ s\-l cu-cereasc\ prin orice mijloace. „A[ ]inetoate acestea pentru mine [i mi-a[ c\-uta un psiholog” a[a sun\ sfatul luiMatt, fost coleg de liceu, c`nd afl\ deinten]iile nerealiste pe care eroina leare. Dar dac\ pe atunci vedeta Marvisnici nu-l cuno[tea pe Matt, cei doi vordeveni prieteni de sticl\, mai ales c\acesta din urm\ produce whisky-ul `ncas\.

Dup\ ce `[i d\ seama c\ ar trebuis\-[i reconsidere priorit\]ile, `n]eleg`ndc\ iubirile adev\rate s`nt cele care nu

mor niciodat\, Marvis `[i va petrecenoaptea `mpreun\ cu Matt, chiar da-c\ acesta are probleme serioase de labr`u `n jos dup\ ce sportivii colegiuluil-au b\tut pentru c\ ar fi fost homose-xual. Bine`n]eles, a doua zi MarvisGary va pleaca din Mercury cu vecheaei masc\ de „scorpie `ng`mfat\”.

„T`n\ra adult\” este un film dedi-cat simpatizan]ilor lui Charlize The-ron care o joac\ pe Mavis Gary, o a-preciat\, dar necunoscut\ scriitoare a-merican\. Actri]a este cea care salvea-z\ un scenariu penibil, a c\rui moral\este c\ de[i „toat\ lumea `mb\-tr`ne[te, nu to]i se maturizeaz\”.

LLaauurraa-EElleennaa BBEEJJIINNAARRIIUU

Stop cadru40 de ani de imaturitate

„Crezi c\ timpul `i poate reuni lanesf`r[it pe aceia care s-au iubit `n-deajuns de tare ca s\ nu-l piard\?Crezi, Clara?” este `ntrebarea care `lmacin\ pe Johnatan pe parcursulromanului „~n alt\ via]\” a lui MarcLevy. Dragostea pierdut\ [i identi-ficarea acesteia printr-o succesiunede senza]ii de „déjà-vu” reprezint\ideea `n jurul c\reia graviteaz\ ac-]iunea c\r]ii. Personajele, Johnatan[i Clara, lucreaz\ `n domeniul arteiplastice [i au vie]ile prinse `ntre dou\lumi: cea din prezent [i cea care aexistat `n trecut. Iar `n momentul `ncare ace[tia se `nt`lnesc pentru primadat\ `n via]a real\, retr\iesc clipeconsumate `ntr-o via]\ anterioar\.

Aici apare [i ideea conform c\-reia trupul este `ntr-o permanent\c\utare a resurselor de via]\, pe carele poate accesa ̀ n func]ie de energiape care o acumuleaz\ `n timpul vie]ii.Aceasta depinde de intensitateasentimentelor, `n lipsa c\rora oriceform\ de via]\ s-ar stinge. Mai mult,autorul ofer\ [i varianta unei trans-migra]ii a sufletului sau a re`ncar-n\rii acestuia dup\ moarte. Astfel,Johnatan [i Clara tr\iesc aceea[ipoveste de mai multe ori, f\r\ camoartea s\ reu[easc\ s\ le [tearg\ a-mintirile dintr-o alt\ existen]\. Via]alor din prezent este legat\ de pictur\,ace[tia `nt`lnindu-se la Londra, `nc\utarea picturilor care apar]in unuirus din secolul XIX. Momentul `ncare descoper\ c\ ultimul tablou nu

este semnat [i nu poate fi autentificateste `nceputul aventurii de cunoa[-tere dintre Johnatan [i Clara. In-diciile pe care le descoper\ duc laconcluzia c\ pictorul rus era tat\lfetei, iar opera de art\ era ultima a-mintire de la acesta. Finalul c\r]ii `ig\se[te pe protagoni[ti `n viitor, `nfa]a aceluia[i tablou pe care reu[i-ser\ s\ `l autentifice cu un secol `nurm\.

Povestea lor se aseam\n\ cu ceadin spatele tablourilor, iar stilul `ncare este scris se aseam\n\ unui joc depuzzle, personajele redescoperindu-sec`te pu]in cu fiecare pagin\. Cei doiajung s\ cread\ c\ o astfel de dra-goste este destinat\ doar sufletelorpereche, iar re`nt`lnirea lor este unsemn spre confirmare. „Se `nt`mpl\uneori ca dou\ suflete s\ se `nt`lneas-c\ pentru a nu mai forma dec`t unulsingur. S`nt de nedesp\r]it [i se vorc\uta ne`ncetat, din via]\ `n via]\.”

MM\\dd\\lliinnaa OOLLAARRIIUU

prima pies\ este mairitmat\ dec`t majoritateacelor de pe ultimele albume

singurul ei prieten este c\]elul din rasa Pom Pom cucare t`n\ra `mparte at`t hrana c`t [i sticlele de b\utur\

„Albumul vvine ccu aarmoniideosebite, mmelodii ccaptivante

[i ccu uun ssim] `̀nc\p\]`nat ddemelancolie” hhttp://www.met-

alwani.com

Tandem pep`nza de tablou indiciile pe care per-sonajele le descoper\duc la concluzia c\ pic-torul rus era tat\l fetei

De dragul diversit\]ii, cite[te o carte

Editura TTrei238 dde ppagini, 22011

13.98 dde llei

HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

GEMENI: ~]i dore[ti at`tde mult s\ vin\ iarna c\ teg`nde[ti serios s\ renun]i la

bursa de la facultate pentru un intern-schip `n Antarctica.

LEU: De[i e[ti din Ia[i,ai ocazia s\ stai la c\min dela anul. Doar ce ai aflat c\

p\rin]ii t\i vor s\ se mute la ]ar\, `nLe]cani.

FECIOAR|: Ai nevoiede motiva]ie pentru a te apu-ca de teme [i proiecte. Noi

nu `ncerc\m s\ te influen]\m, s`nt destu-le joburi pentru `nv`rtitori de shaworma.

BALAN}|: Iar ai `nce-put s\ dormi mult. Colegiide camer\ nici nu se mai

chinuie s\ te trezeasc\ diminea]a, te`nvelesc mai bine [i se duc la [coal\.

SCORPION: Ai uitats\ suni acas\ [i s\ le ceribani p\rin]ilor, a[a c\ ai `n-

ceput s\ stai „pe caiet”, pe banii cole-gilor de camer\.

S|GET|TOR: Ai g\sit`nc\ o scuz\ s\ nu mai mergila [coal\: ]i-e fric\ s\ nu cazi

`n vreuna din gropile astea de doi metricare tot apar `n Copou.

CAPRICORN: De c`ndai f\cut ultima glum\ proast\la [coal\, profesorul a pus

ochii pe tine [i te pune s\ [tergi tabla lafiecare curs.

V|RS|TOR: C`nd aivenit `n Ia[i erai un sf`nt,acum bei, fumezi, vorbe[ti

ur`t, `]i min]i p\rin]ii [i nu ]ii post de-c`t `n sesiune.

PE{TI: Ai vrut mereu s\ai un animal de companie.S\pt\m`na trecut\ ]i-ai luat

un pe[ti[or [i, ca s\ fac\ o glum\, colegiil-au dat la veceu.

BERBEC: Iar ]i-ai datprogramul peste cap `n a[ahal c\ ziua-i noapte [i in-

vers [i c`nd se trezesc colegii de ca-mer\ tu te culci.

TAUR: De c`nd cu c\l-durile astea infernale aitransformat maieurile de f\-

cut gr\tar ̀ n uniform\ [colar\ [i de ie[itnoaptea `n ora[.

RAC: Vrei s\ mergi lape[te. |la de-l pescuie[ti, nuafaceristul. {i cum bani de

scule nu prea ai, te-ai apucat s\-]i con-fec]ionezi din copacii de l`ng\ c\min.

Stephen Hendry e genul de ju-c\tor pe care trebuie s\-l ur\[ti. Nu aicum altfel, e un Real Madrid al a-nilor ’90, doar c\ activeaz\ `n bili-ardul gentlemanilor, snooker. A fostcel mai bun [i la multe dintre me-ciuri, cei 500 de spectatori care ̀ ncap`ntr-una dintre `nc\perile `n care sedesf\[oar\ turneele de snooker rars-au nimerit s\ ]in\ cu el. ~[i terminaadversarii sec, monoton, f\r\ flori-cele sau riscuri inutile, ca unbuldozer german lipsit de senti-mente. E [i normal atunci s\ ]ii cuadversarul. Poate `i mai ia un joc,`mpinge meciul p`n\ la pauz\, s\sim]i c\ n-ai pl\tit degeaba biletulsau c\ nu te-ai trezit degeaba lapatru diminea]a s\ vezi peEurosport partida `n direct.

Pe Stephen Hendry e u[or s\-lur\[ti, dar nu po]i face asta f\r\ s\-lfi iubit dinainte. F\r\ s\ apreciezim`ndria [i determinarea cu care ve-nea de fiecare dat\ la mas\ [i stiluls\u foarte elegant [i demn, chiar [iatunci c`nd era `nvins. Nu [i-a pier-dut, din c`te `mi aduc eu aminte, nici-odat\ cump\tul la masa de snooker[i a meritat fiecare f\r`m\ de apla-uze din partea unuia dintre sportu-rile cu publicul cel mai zg`rcit. DarHendry nu a fost niciodat\ arogant.L-am v\zut pentru prima oar\ `nvinscomplet c`nd Ronnie The RocketO’Sullivan, care `l scotea de la ma-s\ cu un break de 147 de puncte,cel mai mare punctaj pe care-l po]iob]ine. I-a `ntins m`n\, cu o privirede ghea]\, s-a `ntors c\tre public [i aridicat tacul `n semn de respect [i ap\r\sit sala `n aplauzele tuturor. Dela meciurile cu Ronnie a `nceput [iel s\ fie „\l mai mic”, i-a fost rupt\legend\.

Dar asta a f\cut doar ca evolu-]iile sale s\ fie mai frumoase. S\p-t\m`na trecut\, `ns\, Stephen Hen-dry a declarat c\ [i-a str`ns taculpentru ultima oar\ `ntr-o competi-]ie oficial\. S-a al\turat legendelorcare prefer\ s\ joace doar la turneede calitate, ca Jimmy White sauPeter Ebdon. Snooker-ul, ca [imulte alte sporturi, a `nceput s\ de-vin\ subjugat publicit\]ii [i televi-ziunilor, astfel `nc`t programareaturneelor s-a f\cut la cheremul a-cestora din urm\. Doar c\ `ntr-unsport al preten]iilor ridicate, Stephena avut demnitatea s\ spun\ stop.

C\t\lin HHOPULELE

Scor la pauz\

~n umbrabilei negre

juc\torul nu [i-a pier-dut niciodat\ cump\tulla masa de snooker

„Young AAdult” ((2011) Regia: JJason RReitman

Gen: CComedie

Dup\ ploaia de var\, `nceput\ du-p\ amiaza, cam pe la c`t se anun]a pe-trecerea dedicat\ b\rba]ilor, r\coareaf\cea agreabil\ plimbarea pe str\zilecare `nso]esc Bahluiul. Dac\ `n ForFun se a[teapta distrac]ie pentru bur-laci, cuplurile mergeau lini[tite, ]in`n-du-se de m`n\, parc\ f\r\ nici o leg\-tur\ cu ce se petrecea `n barul pe l`ng\care treceau. „Aaa, azi e Ziua B\rba-tului”, se aude o exclama]ie lene[\ aunei femei, [i un „da” plictisit al prie-tenului ei, apoi, presupusul s\rb\toritvorbe[te despre vreme, „de c`nd `midoresc o ploaie de var\”.

La toate cele trei jocuri este greus\ participi, la bowling pistele s`nt o-cupate toate, abia g\se[ti o mas\ libe-

r\ la biliard, iar la fotbal de mas\ sedesf\[oar\ primul concurs al petrece-rii. Se `ntocmesc tabele cu echipe dec`te doi participan]i [i `n col]ul undese afl\ masa de joc se face g\l\gie [icombinat\ cu muzica tare, atrage a-ten]ia [i celor c`teva femei din sal\.

Casa mmisoginismului~ncep primele jocuri, mai lini[ti-

te. Prima echip\ care `nscrie zece go-luri se calific\ mai departe, iar, cu pu-]in\ bere, `ndem`narea juc\torilor su-fer\. O dat\ cu semifinalele, tensiuneacre[te. De pe margine s\rb\tori]ii co-menteaz\ de parc\ ar fi fost rude cuGigi Becali, „scoate portarul, nu vezic`te goluri ia”, ori, „d\-i Titi, d\-i” re-

ferindu-se la bila care se oprea f\r\ca nici unul dintre pionii ro[ii [i alba[-tri s\ o loveasc\. Un oarecare Ionel dinsemifinal\ se dezbrac\ de tricou [i-uncomentariu eliberat furtunos c\tre ceidin echipa Bergenbier st`rne[te r`sul,„n-are voie f\r\ tricou pe teren, d\-igalben”. Grupul g\l\gios nu s-acalificat [i finala devine mai pu]inzgomotoas\. S`nt premia]i Alex [iCiprian, care au c`[tigat cu 10-8 `nfa]a lui {tefan [i Alin, dup\ un meci„ca `ntre prieteni”.

Petrecerea abia `ncepe [i, `n timpce prezentatorul cite[te c`teva „legi” dinCartea Galben\, un fel de Biblie pen-tru „Organiza]ia B\rba]ilor din Ro-m=nia”, sus]inut\ [i promovat\ de Ber-genbier, animatoarele ofer\ c`te o be-re gratis pentru to]i b\rba]ii [i merg lafiecare mas\ cu c`te dou\, trei sticle`n m`n\, chinuite de tocurile `nalte. Dealtfel, de la bar puteai cump\ra doarsortimentul acesta de bere. Micul ca-dou nu le face invidioase pe femei, c`tle irit\ una dintre regulile organiza]iei,„salata nu poate fi considerat\ omas\”.

Moartea ppe sscen\Pauzele dintre concursuri s`nt `n-

deajuns de lungi c`t s\ urm\re[ti o par-tid\ de bowling. Trebuie s\ ai noroc s\scapi bila, s\ loveasc\ marginile pis-tei [i s\ doboare toate popicele, cumi s-a `nt`mplat unei domni[oare. Apoi,s\ ai ghinion la biliard [i s\ bagi bilaalb\ de opt ori `ntr-o partid\; nu-i mai

urm\resc pe „malaka”, cum `[i zic ceidoi juc\tori, probabil ̀ ntor[i recent dinGrecia, c\ci `ncepe concursul de dublecu mingea [i m\ ̀ ndrept spre scen\. Ceicinci participan]i s`nt, de fapt, [ase,pentru c\ prezentatorul n-a observat c\,dup\ ce i-a num\rat, s-a strecurat `nc\unul, `ns\ doar ca s\-l `ncurajeze g\-l\gios pe prietenul lui. Cele mai multe leface Iulian, care ajunge la opt duble [ise dueleaz\ cu Vali, care face [apte; `nfinal\, cel dint`i reu[e[te de aceast\ da-t\ 21 [i r\m`ne primul.

Abia se termin\ premierea c`[ti-g\torului c\ `n sal\ apar C\t\lin Mo-ro[anu [i Petru Movil\ [i s`nt invita-]i pe scen\. Ab]in`ndu-se c`t se poatede la discursul politic, cei doi secomplimenteaz\ reciproc pentru re-zultatele pe care le au `n cele dou\domenii diferite, `ns\ unite dup\ ce„Moartea din Carpa]i” a anun]at c\vrea s\ devin\ consilier local `n Ia[i.P`n\ s\-[i afle destinul politic, Moro-[anu a primit un loc `n Organiza]iaB\rba]ilor.

Politicienii nu stau mult pe scen\,pentru c\ mai s`nt dou\ concursuri,cel de skandenberg [i cel de b\ut bere.Este nevoie de opt b\rba]i „v`njo[i”, darse g\sesc cu u[urin]\ [i becisnici care s\participe. Cristi ajunge `n semifinal\,fiind `nvins de Marius, care `ndepli-ne[te criteriul competi]iei. Acesta dinurm\ c`[tig\, dup\ ce se repet\ finala,„pentru c\ a `ndoit m`na”, cum au spusprietenii lui Alin. Urmeaz\ `nc\ o pau-z\ [i la bar berea se face tot mai cal-d\, f\r\ s\ aib\ timp s\ se r\ceasc\, iaratunci c`nd nu se ̀ nt`mpl\ nimic p`n\ [ifelul `n care func]ioneaz\ sp\l\torulde pahare devine fascinant.

Din motive ne[tiute, concursul debere f\r\ alcool se termin\ repede [ipetrecerea la fel, p`n\ s\ `nceap\ con-certul Radio Killer. Poate o s\-l v\dalt\ dat\, c`nd `i va chema Moro[anus\ concerteze `n scop electoral.\

Georgel CCOSTI}|

N-a intrat de mult\ vreme `n pa-pucii lui Charlie Sheen `n serialul „Doib\rba]i [i jum\tate”, `ns\ Ashton Kut-cher a `nceput deja s\ atrag\ necazuriasupra sa. Acesta a ap\rut s\pt\m`natrecut\ `ntr-un spot publicitar al unuibrand de chipsuri, Popchips, materialcare a fost retras de pe pia]\ la scurt timp.{i nu pentru c\ informa]iile nutri]io-nale ar fi fost `n[el\toare, ci pentru c\spotul a fost reclamat `n repetate r`n-duri pentru rasism.

Machiat cu un fond de ten cu c`te-va nuan]e mai `nchis [i cu un accentindian la limita dintre comic [i ridicol,Kutcher interpreteaz\ rolul unuiproduc\tor bollywoodian, Raj, care-[i„caut\ iubirea”. Absurdul scenariuimplic\ [i c`teva scene de dans ce pars\ reflecte un stereotip al filmelorindiene [i al personajelor acestora.Cei care au lansat acuza]iile `mpotrivamaterialului s-au sim]it ofensa]i desugestia existen]ei unui asemeneastereotip. Actorului nu-i lipse[te nicive[m`ntul tradi]ional indian, iar

povestea personajului s\u, un studentaflat `ntr-un schimb de experien]\ `nAmerica, batjocorit de colegii deliceu, implic\ [i folosirea unui limbajdemn de o amend\ consistent\. Iarspotul e doar o parte dintr-un calup `ncare se ironizeaz\ [i alte astfel detipare umane, Ashton Kutcher `m-br\c`nd [i haina unei dive pasionatede mod\ sau a unui individ hippie.

Reprezentan]ii Popchips s-au de-clarat surprin[i de reac]ia publicului.Keith Belling, fondatorul companiei,[i-a cerut scuze public, printr-un co-municat `n care explica pe scurt faptulc\ filmule]ele se voiau a fi u[oare paro-dii asupra unei variet\]i de personaje,`n nici un caz manifest\ri discriminan-te. {i dac\ Ashton Kutcher `nc\ nu s-aafirmat `n leg\tur\ cu subiectul, firmaproduc\toare de chipsuri `ncearc\ s\conving\ c\ Popchips „`mbr\]i[eaz\toate formele, aromele [i culorile [i spe-r\ ca oamenii s\ `n]eleag\ spiritulbrandului a[a cum a fost el g`ndit”.

Mul]i s`nt de p\rere c\ actorul a

intrat `n bucluc printr-o ne`n]elegere,ne[tiind `n ce anume se implic\.

~ns\ exist\ [i cei care se `ntreab\cum ar fi putut Kutcher s\ nu-[i deaseama de aluziile rasiste odat\ ce i s-aupus pe fa]\ c`]iva centrimetri de fondde ten maroniu [i-a fost rugat s\-[idreag\ vocea ca la Bollywood.

Anca TTOMA

VVIIPP,, VVIIPP,, UURRAA!!

DIRECTOR: Laura P|ULE}REDACTOR-{EF: C\t\lin HOPULELEREDACTOR-{EF ADJUNCT: Oana OLARIUSECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Ioan STOLERU{EFI DE DEPARTAMENT: Cristina BABII, Iulia CIUHUREDACTORI: Alexandra IV|NESCU, Dan CONDREA, Iulian B~RZOI, Georgel COSTI}|, Anca MATCOVSCHI, Andrei MIHAI,M\d\lina MORARU, M\d\lina OLARIU, Livia RUSU, Anca TOMACOLABORATORI: Paul ANDRICI, Laura-Elena BEJINARIU, Daniela VORTOLOMEIPUBLICITATE: Bogdan COBUZEDITOR: Daniel CONDURACHE

Opinia veche – N

r. 429 – 7 - 13 mai 2012

1166

Un rasist [i jum\tate

Antonimul lui 8 Martie

Casa de Cultur\ a Studen]ilorStr. Vasile Conta nr. 30, et. 2, 700106 Ia[i. Tel.:0746/230.032, 219520,e-mail: redactia@opiniastudenteasca.ro

Punctul pe V.I.P. Punctul pe V.I.P. Punctul pe V.I.P.

Competi]iile i-au obosit pe tinerii din club

petrecerea `ncepe dup\ ce prezentatorul cite[te c`teva „legi” din Cartea Galben\,un fel de Biblie pentru „Organiza]ia B\rba]ilor din România”

Raj danseaz\ [i `[i caut\ iubirea laBollywood

Ashton Kutcher este acuzat de rasism din cauzaunui spot publicitar `n care parodiaz\ filmele indiene

Dac\ de Ziua B\rbatului se bea organizat [i cubere oficial\, care s\ reglementeze c\ trebuie

s\rb\torit, pe 8 martie ar trebui ca femeile s\ mearg\la cump\r\turi `n grup [i s\ m\n`nce salat\. B\rba-]ii din Ia[i au socotit c\ nu ai nevoie de ziledesemnate `n care s\ bei o bere cu prietenii, po]iface asta f\r\ s\ fie o zi anume. A[a c\, `n For Fun,la petrecerea organizat\ de Bergenbier pe 5 mai,mai aveau loc `nc\ pe at`t c`]i au venit la eveniment.A fost o zi normal\ doar la biliard sau bowling,c\ci, f\r\ rezervare, nu aveai [anse s\ joci.

{edin]ele de redac]ie au loc luni [i miercuri, de la ora 20.00. Revista se poate procura [i de la sediul redac]iei.

»

Dac\ mergi ziua, o s\ ai surpri-za de a nu putea distinge foarte bineformele o dat\ ce ajungi `n\untru, [iasta pentru c\ lumina este foarte sla-b\ `n Clubul Presei, `n spatele Uni-versit\]ii Petre Andrei. Nici searanu arat\ foarte diferit, iar excep]ie facdoar momentele c`nd se organizeaz\Open Mic Nights sau campionatede ping-pong. De altfel, genul aces-ta de evenimente s`nt destul defrecvente, la fel cum mar]ea se orga-nizeaz\ seri cu vizionare de comediivechi, multe dintre ele cu Stan [iBran. De ceva vreme, la Open Ni-ght-ul de s`mb\t\ sear\ se acord\ [ipremiu – 100 de lei pentru c`[tig\tori,la fel cum participan]ii primesc shot-uri gratuite.

Impresia general\ pe care o las\locul este de spa]iu aerisit, pentrufelul `n care s`nt dispuse mesele [ipentru c\ rareori, de obicei la con-certe, barul ajunge s\ fie plin. {i da-c\ tot vorbim de aerisire, pentru ne-fum\tori locul ar putea s\ fie din

prima nepl\cut, cum fumul de ]iga-r\ se poate t\ia cu cu]itul. Dar pro-blema `[i g\se[te rezolvarea pe timpde var\, c`nd mese s`nt [i afar\, peterasa din fa]a barului. Locul nu estenici elegant, nici preten]ios, este ge-nul de bar `n care deseori vezi stu-den]i juc`nd [ah, ping-pong, tablesau c\r]i ori zdr\ng\nind la chitara depe scen\. Spa]iul amenajat pentrutenis de mas\ este destul de `ngust,dar asta prea pu]in conteaz\ c`ndpentru jocuri nu se percepe nici unfel de tax\, principalul dezavantajfiind c\ [i acolo lumina este camslab\.

Spuneam c\ localul nu este unulpreten]ios – nici pre]urile nu fac ex-cep]ie, o cafea cu lapte cost\ 3,5 lei,o bere 4. Muzica este ̀ n general des-tul de bun\. Melodii vechi, sau pre-ferin]e pe care le po]i cere oric`ndde la bar. Clubul Presei este genulde local cu clien]i fideli, `n carebarmanul [i patronii se cunosc dup\nume, eventual joac\ `mpreun\ untenis sau r\m`n s\ povesteasc\ p`n\diminea]\, c`nd `ncep s\ circuletramvaiele.

Livia RRUSU

C`nt\ri `n fum de ]igar\ aici `nt`lne[ti studen]icare joac\ [ah, ping-pong, table sau c\r]i

F\r\ distrac]ie, prietenii [tiuuuu ddddeeee cccceeee

Localul Troian