ANUL XI » NR. 494 » 19 – 25 septembrie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » supliment@polirom.ro

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Toamna Polirom[i CarteaRomâneasc\

Silviu D. Constantinescu

Toamna editorial\ este una bo-gat\ [i `n acest an, iubitorii deliteratur\ urmând s\ aib\ partede peste 100 de noi apari]ii edito-riale Polirom, atât c\r]i de fic -]iune, cât [i nonfic]iune. Autobi-ografii celebre, pove[ti pli ne desurprize, romane de c\ l\toriesau volume-fenomen sem natede unii dintre cei mai iubi]i scri-itori din `ntreaga lume vor fitip\rite `n perioada urm\toare[i vor putea fi achi zi]ionate dinlibr\rii sau `n format electronicde pe site-urile de specialitate.

» pag. 2-3

Citi]i dosarul realizat de Eli B\dic\ `n » paginile 8-10

Au contribuit cu texte: Simona Sora, Augustin Cup[a, Adela Greceanu, Alex Tocilescu,Iulian Ciocan, Adina Popescu, Ciprian M\ce[aru, Viorica R\du]\, Ionelia Cristea

Rockin’ by myself

Cronic\ de carte

Ce c\r]i ar includescriitorii români `nmanualele de liceu

Via]a [i visele luiMateiu, bastardullui Caragiale

Cristian Teodorescu

Chiar [i azi, unii dintre admiratoriilui Caragiale cel B\trân se uit\chiorâ[ la ciudatul s\u fiu, Mateiu,fiindc\ `[i ura tat\l. De[i n-ar fi niciprimul, nici ultimul produs biolo gical unei celebrit\]i care nu-[i suport\genitorul, Mateiu i-a scos din papucipe suporterii lui I.L. atacându-[itat\l r\posat [i n produc]ia literar\,adic\ pur tujur, ceea ce nu se face.

» pag. 11

Despre b\trâne]e,cu vigoare

Dumitru Ungureanu

Prima ploaie de toamn\ a fie c\ruian stârne[te, inevitabil, me lan co -lia timpului scurs, tris te]ea zileice s-a dus, amintirea ultimei iu-biri [i a[a mai departe, o `n treag\liot\ de sentimente de[e late, c\ro-ra nu le po]i contrapune nimic.

» pag. 6

Silviu D. Constantinescu

~n opinia lui Bogdan Alexandru-St\nescu, director editorial Fictional Editurii Polirom, cele trei vârfuride lance ale sezonului vor fi noul ro-man al lui Salman Rush die, Doi ani,opt luni [i dou\zeci de nop]i, sen -za]ionala descoperire a lui HarperLee, Du-te [i pune un str\jer [i Uce -nicul arhitectului, cel mai recent ro-man al lui Elif Shafak. „Asta ne -`nsemnând, `ns\, c\ nu a[tept\m cuaceea[i ner\bdare Rugul lui Gyorgy

Dragoman, Romanul lui Mika Wal-tari sau Splendoarea lui MargaretMazzantini“, a mai precizatSt\nescu.

Adrian {erban, director editorialal aceleia[i edituri, propune publi-cului pasionat de lectur\ titlurilenoi din colec]iile consacrate ale Po-lirom, lucr\ri [tiin]ifice de anver-gur\ ori volumele de c\l\torie care[i-au g\sit repede fani n rândul citi-torilor pasiona]i de aventur\.

„Ca s\ m\ refer doar la non fic -]iune, a[ remarca numeroasele vo-lume de memorialistic\ pe care levom oferi publicului, de la Amintiri-le de la Via]a româneas c\ale lui Mi-hail Sevastos [i readucerea `naten]ia cititorilor a unui autor atâtde `ndr\git pe vremuri precum Mi-hai Tican Rumano la autobiografialui Nicolae Iorga, o edi]ie critic\ a

Amintirilor colonelului L\custeanusau jurna lul inedit al Irinei Proco-piu, doam n\ de onoare a RegineiMaria. Nu vor lipsi c\r]ile de istorie,`ntre care ]in s\ amintesc volumulCei trei `mp\ra]i de Miranda Car-ter, despre originile Primului R\z -boi Mondial, noi apari]ii `n seriilede autor ale editurii, cum sunt Dra-gostea cea veche `]i [opte[te la ure-che de Aurora Liiceanu sau teza delicen]\ a lui Ioan Petru Culianu,Marsilio Ficino [i proble mele pla-tonismului `n Rena[tere, ce inau-gureaz\ cercetarea sa asupra Re -na[terii“ a amintit Adrian{erban, di-rector editorial al Editurii Polirom.

~n „Biblioteca Ioan Petru Cu-lianu“, va ap\rea volumul MarsilioFicino [i problemele platonismului`n Rena[tere, traducere din limba

italian\ de Dan Petrescu, lucrareade licen]\ a lui Ioan Petru Culianu,ce inaugureaz\ cercetarea sa asu -pra Rena[terii [i a imaginarului ei.

~n „Biblioteca Memoria. Jurnale,autobiografii, amintiri“, va fi publi-cat\ celebra autobiografie a luiNicolae Iorga, O via]\ de om, a[acum a fost, edi]ie integral\, dup\ ce,`n anii ’70 [i ulterior, au circulat maimulte edi]ii cenzura te ale textului.

La aproape cincisprezece ani dela apari]ia primei edi]ii a romanuluiSimion liftnicul, Petru Cim poe[u neface cuno[tin]\ cu Ce l\lalt Simion,`ntr-o poveste plin\ de surprize [iumor. Romanul va fi publicat `ncolec]ia „Fiction Ltd“.

Scris `n paradigm\ optzecist\, intertextual [i cu tent\ suprarea -list\, romanul Un nger, un c=ine, o

imagine, de {erban Alexandru, vaap\rea `n colec]ia „Ego. Proz\“. Po -vestea are drept miz\ confruntareaomului (a intelectualu lui) cu boala[i cu iminen]a mor]ii.

~n colec]ia „Hexagon“ va ap\ reavolumul Memorii din `nchisoare,de Shahrnush Parsipur – autoarearomanului Femei f\r\ b\rba]i,Polirom, 2014 – , tradu cere de Cristi-na Ciovârnache. Scriitoarea [i pro-duc\toarea TV iranian\ShahrnushParsipur a fost arestat\ `n timpulrevolu]iei din 1979. De[i nu i s-a adusvreo acuza]ie oficial\, a petrecut `n`nchisoare mai mul]i ani, timp `ncare a fost martora direct\ a tehni-cilor de intimidare [i anihilare aopozan]ilor regimului fundamenta -list. H\r]uit\ [i dup\ ie[irea din`nchisoare [i cu s\n\tatea profundafectat\, Shahrnush Parsipur a ales`n cele din urm\ calea exilului.

~n Drumul c\tre libertate. Auto -biografia unei refugiate din Coreeade Nord, Yeonmi Park poveste[telupta ei pentru supra vie ]uire `ntr-o]ar\ unde risc\ moartea prin `nfo -metare sau execu]ie, fuga `mpreun\cu familia prin China [i de[ertul Go-bi, printre contrabandi[ti [i trafi-can]i de oameni, de unde ajunge apoi`n Coreea de Sud, [i afirmarea ei caactivist\ pentru drepturile omului.Traducerea n limba român\ a volu-mului, realizat\ de Ioana Aneci, vaintra n curând n libr\rii.

Colec]ia „Hexagon. Cartea de c\ -l\torie“ continu\ cu volumul Alaska.Singur `n s\lb\ticie, de Dave Metz,traducere din limba englez\ de LauraCiochin\, „o poveste real\ senza]io -nal\ a aventurilor care l ]in pe mu -chie de cu]it nu doar pe Dave Metz, ci[i pe cititor“ (Craig Reed, The News-Review).

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 494 » 19 – 25 septembrie 2015

2 » actualitate

PESTE 100 DE TITLURI NOI PREG|TITE DE EDITURILE POLIROM {I CARTEA ROMÂNEASC|

C\r]ile care nu pot lipsi din bibliotec\ — valul de toamn\ Toamna editorial\ esteuna bogat\ [i `n acest an,iubitorii de literatur\urmând s\ aib\ parte depeste 100 de noi apari]iieditoriale Polirom, atâtc\r]i de fic]iune, cât [inonfic]iune. Autobiografiicelebre, pove[ti pline desurprize, romane dec\l\torie sau volume-fenomen semnate de uniidintre cei mai iubi]iscriitori din `ntreaga lumevor fi tip\rite `n perioadaurm\toare [i vor putea fiachizi]ionate din libr\riisau `n format electronicde pe site-urile despecialitate.

Recomand\rile coordonatorului colec]iei„Biblioteca Polirom“, Bogdan-AlexandruSt\ nescu:

• Doi ani, opt luni [i dou\zeci [i opt denop]i, de Salman Rushdie, traducere de DanaCr\ciun

„Cu secole `n urm\, o prin]es\ din neamuldjinnilor, Dunia, s-a `ndr\gostit de un muri-tor, gânditorul exilat Ibn-Rushd (cunoscutnou\ ca Averroes). Copiii lor s-au r\spânditprin toat\ lumea, f\r\ a fi con[tien]i de puteri-le pe care le de]in. Odat\ cu redobândirea lor,`n secolul XXI, se na[te [i primul roman«pentru adul]i» al lui Salman Rushdie din ul-timii ani.“ Edi]ia original\ a romanului aap\rut mar]i, 8 septembrie, la Penguin Ran-dom House.

• Du-te [i pune un str\jer, de Harper Lee,traducere de Ariadna Ponta

„{i a[a s-a mai d\râmat un mit: acela alscriitoarei cu un singur roman-capodoper\,Harper Lee. Pentru cei care se a[tept\ la ovariant\ a romanului... S\ ucizi o pas\recânt\toare, romanul descoperit va fi un [oc.Nu doar c\ cele dou\ c\r]i nu seam\n\, darchiar Atticus Finch a suferit o transformareradical\.“ Edi]ia `n limba englez\ a romanu-lui a fost publicat\ `n UK [i Commonwealth(cu excep]ia Canadei) de c\tre Penguin Ran-dom House, iar `n SUA, de c\tre HarperCollins, la data de 14 iulie 2015.

• Ucenicul arhitectului, de Elif Shafak, tra-ducere de Ada T\nas\

„Elif Shafak reu[e[te cea mai bun\ perfor-man]\ personal\ de la «romanele turce[ti»`ncoace. Se `ntoarce la romanul istoric [iscrie ceea ce cred c\ va fi echivalentul ei la

M\ numesc Ro[u, atât tematic, cât [i ca im-pact românesc.“

• Mistui]i, de David Cronenberg, tradu -cere de Iulia Gorzo

„Da, [tiu, de fiecare dat\ când am v\zut onebunie marca Cronenber, ne-am `ntrebat –atunci când nu era o ecranizare – cum ar ficartea (un drum oarecum invers decât celtradi]ional). Iat\ [i cartea: e exact ceea ce m\a[teptam s\ fie, adic\ de nedescris. Pot spune`ns\ trei cuvinte legate de acest roman: sex,sex, sex.“

• Focul oaselor, de György Dragomán, tra-ducere de Ildiko-Gabos Foar]\

„Ce leg\tur\ este ntre copil\rie, vr\jitorie[i comunism? Poate nimic `n afara celui maifin [i talentat prozator maghiar al momentu-lui. Prima lui carte dup\ Regele alb.“

Marea literatur\ mondial\, tradus\ la Polirom

~n ceea ce prive[te toamna 2015 laEditura Cartea Româneasc\, aceas -ta se arat\ a fi anotimpul ie[iriidin arhive. „Dac\ prima parte aanului editorial 2015 a fost dedi-cat\ romanului [i poeziei – nu maipu]in de nou\ romane [i opt volu-me de poezie – partea a doua st\sub semnul dezv\luirilor de ar-hiv\ [i al pasiunii istoricului lite-rar. ~n colec]ia Critic\/istorie lite-rar\ vor ap\rea trei studii de maridimensiuni, fiecare cu o miz\ ex-cep]ional\. Continu\ publicareaSeriei de autor «Gheorghe Cr\ -ciun» cu dou\ noi apari]ii – roman[i eseu. Public\m jurnalul criticu-lui Eugen Negrici, care conden-seaz\ 40 de ani de `nsemn\ri, ad-notate [i completate `n prezentulrecitirii. Se afl\ `n lucru un ro-man-delt\, i-a[ spune, deoareceadun\ la un loc trei romane-flu-viu, care parcurg trei epoci diferi-te din via]a Timi[oarei. 2015 esteun an echilibrat `n care literaturaromân\ contemporan\ este repre-zentat\ prin toate genurile“, a

men]ionat M\d\lina Ghiu, redac-tor-[ef.

Astfel, cele trei studii de mareamploare vor continua proiectuleditorial „Rescrierea Istoriei lite-raturii române“, dedicat cartogra-fierii zonelor albe sau gri ale vie]iiliterare române[ti.

George Neagoe, n Mizantropuloptimist. G. C\linescu [i (de)stali-nizarea României, demonteaz\prejudecata c\ „divinul critic“ arfi fost un caz regretabil al literatu-rii române; Daniel Puia-Dumitres -cu reconstituie Istoria Cenacluluide Luni [i a genera]iei ’80, atât dinperspectiva protagoni[tilor, cât [idin cea a cercet\rilor recente `narhivele CNSAS [i `n presa vre-mii. Dup\ parcurgerea a mai multde dou\ secole de „impresii dec\l\torie“, eruditul profesor [i is-toric literar Mircea Anghelescupublic\ L=na de Aur. C\l\torii [ic\l\toriile `n literatura român\, ocarte care hr\ne[te „pofta neos -toit\ pentru c\l\torii“ (MatilaGhyka) a turistului contemporan

[i dezv\luie trasee necunoscutepentru vis\torii cititori `n h\r]i.

Tot `n aceast\ perioad\, conti-nu\ un alt proiect ambi]ios al Edi-turii coordonat de Carmen Mu[at[i Oana Cr\ciun, Seria de autor„Gheorghe Cr\ciun“, prin publi-carea controversatului romanCompunere cu paralele inegale –una dintre cele mai frumoasepove[ti de dragoste din literaturaromân\ – [i a volumului de eseuride o tulbur\toare actualitate Scriitorul [i Puterea, care demonstrea -z\ c\ a fi `n opozi]ie este condi]iafireasc\ [i obligatorie a scriitorului.

Dac\ anul editorial 2015 s-a de-schis cu un regal de romane –{oseaua Virtu]ii. Cartea C=ineluide Cristian Teodorescu, IstoriaRegelui Gogo[ar de Radu Aldu-lescu, Femei r\sp=ntii imprevizi-bile de Constantin Ab\lu]\, Vre-mea moroiului de Viorica R\du]\,Mu[c=nd din moarte ca din cioco-lat\ de Cela Varlam, Mierlaneagr\ de Radu Tuculescu, Nicioclip\ Portasar de C\t\lin Pavel,

Moartea lui Siegfried de OctavianSoviany, Ghetsimani ’51 de DanStanca [i debutul excep]ional Fo-tograful Cur]ii Regale de SimonaAntonescu –, care deja au c\p\tatnotorietate, e rândul unei c\r]i fa-buloase care va face istorie: Trilo-gia Corso de Daniel Vighi. O po-veste multidimensional\ – doar naparen]\ cuprinde trei romane – aultimei jum\t\]i de veac din via]aTimi[oarei. Liliana Corobca, au-toarea bestsellerului Kinderland,surprinde din nou prin explora-rea unei zone interzise `n roma-nul Imperiul fetelor b\tr=ne.

Profesorul Eugen Negrici a de-cis s\ `[i publice jurnalul din pe-rioada 1976-2015. Cei 40 de ani de`nsemn\ri ale criticului, devenitcelebru odat\ cu publicarea isto-riei `ndelung dezb\tute Iluziile li-teraturii române, se constituie`ntr-o cronologie `mbog\]it\ cuglos\rile din prezent pe margineaanilor `n care jurnalul, chiar `n -chis `ntr-un sertar, era secret [ifa]\ de el `nsu[i. Sesiunea detoamn\ va restabili adev\rul.

Mai mult decât atât, colec]ia de

poezie a fost completat\ anul aces-ta de un debut remarcabil Noap-tea de gard\ de Ionelia Cristea.Al]i tineri poe]i au confirmat: Lin-da Maria Baros, ~not\toarea de-zosat\. Legende metropolitane;Moni St\nil\, Colonia fabricii,Dmitri Miticov, Dmitri: Genulcinic, Andrei Dobo[, Valea rea,Vlad Dr\goi, Eschiva, al\turi depoe]i consacra]i: Gheorghe Vidi-can, Ochii h\itui]i de tr\dare, IonPop, Casa sc\rilor. ~n preg\tiresunt volumele: Cartea poemelormele nescrise de Varujan Vosga-nian [i Pu]in sub linie de Robert{erban.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 494 » 19 – 25 septembrie 2015

actualitate « 3

Muzeul LiteraturiiRomâne Ia[i anun]\organizarea, `n perioada2-4 octombrie, a uneiserii de evenimenteliterare [i profesionalecare s\ marchezecontinuitatea FestivaluluiInterna]ional deLiteratur\ [i TraducereIa[i (FILIT). De[i `ntr-oformul\ restrâns\,programul FILIT de anulacesta va reuni la Ia[inume valoroase aleliteraturii române [istr\ine.

Managerul FILIT, Dan Lungu, adeclarat c\ „FILIT 2015 va consta`ntr-o edi]ie restrâns\, dar f\r\

nici un fel de rabat la standardelede calitate cu care am obi[nuit iu-bitorii de literatur\. Este o edi]iecare vine cu proiecte noi, intere-sante [i care preg\te[te revenirea,`n 2016, la amploarea de alt\dat\ afestivalului. Sta]i aproape!“

Lista invita]ilor confirma]i laFILIT 2015 cuprinde scriitorii:Philip Ó Ceallaigh, Vasile Baghiu,

{tefan Baghiu, Petre Barbu, DanielB\nulescu, Vladimir Be[leag\,Florin Bican, Iulian Ciocan, Lilia-na Corobca, Bogdan Co[a, Slobo-dan Despot (Elve]ia), Adrian AluiGheorghe, Vlad A. Gheorghiu,Bogdan Ghiu, Ioan Gro[an, Kat-harina Hagena (Germania), Vio-rel Ili[oi [i R\zvan }upa.

Seara FILIT de pe scena Tea trului

Na]ional Ia[i `i va avea `n centrupe Horia-Roman Patapievici [iEvgheni Vodolazkin (Rusia).

FILIT cuprinde [i evenimentefocalizate pe noua genera]ie deprozatori [i poe]i ie[eni: {erbanAxinte, Dorin Cozan, Paul Gor-ban, Matei Hutopil\, Paul Mihala-che [i Ana S\ndulescu.

Ion Barbu, artistul recunoscutpentru proiectele sale noncon-formiste, va fi prezent la Ia[i cu olucrare-surpriz\ de art\ vizual\,iar renumitul fotograf Silviu Ghe -]ie va fi amfitrionul unei expozi]iidedicate Ia[ului, realizat\ `mpre u -n\ cu Didier Ruef (Elve ]ia). Foto-grafii ie[eni Claudiu Bârliba, Cri-stian Gafi]escu, Adrian Purice [iAndi Spot vor organiza o expozi]iededicat\ edi]iilor din 2013 [i 2014 aFILIT la Institutul Francez Ia[i.

De asemenea, la FILIT 2015 vorlua parte critici [i oameni de cul-tur\ precum Al. C\linescu, Bog-dan Cre]u, Daniel Cristea-Enache,Marius Mihe], Doris Mironescu,Carmen Mu[at, Antonio Patra[,Alex Popescu, Radu Vancu,al\turi de traduc\torii str\ini JanCornelius (Germania), Radosława

Janowska-Lascar (Polonia), Ma-ria Luisa Lombardo (Italia), ClaraMitola (Italia), Xavier Montoliu Pauli(Spania) [i Jan Mysjkin (Belgia).

Tot n cadrul FILIT 2015, la Ate-lierele de traducere realizate`mpreun\ cu Memorialul „MihaiEminescu“ de la Ipote[ti au fostimplica]i traduc\torii Radu MihaiAlexe, Vanina Bozhikova, JanWillem Bos, Angela Bratsou, Fan-ny Chartres, Florica Ciodaru-Co-urriol, Jean-Louis Courriol, An-drew K. Davidson, Stilyan Deya-nov, Antonia Escandell, JoannaKornas-Warwas, Gabriella Kos-zta, Anna Marquer-Passicot, Bru-no Mazzoni, Roberto Merlo [iEdith Negulici.

Programul FILIT 2015 va fipublicat `n decursul s\pt\mâniiviitoare pe site-ul www.filit-iasi.ro.

FILIT este un proiect anual fi-nan]at de Consiliul Jude]ean Ia[iprin Muzeul Literaturii RomâneIa[i [i a reunit, `n anii 2013 [i 2014,sute de nume mari ale scenei lite-rare mondiale, iar calitatea pro-gramelor a atras numeroase elo-gii `n presa na]ional\ [i interna -]ional\.

Cititorii se vor putea bucurade numeroase ofertepromo]ionale s\pt\mânale –prezente pe site-ul oficial alEditurii (www.polirom.ro) –,dar [i de evenimente dedicatecelor mai a[teptate [i mai`ndr\gite c\r]i. Totodat\, peste70 de ebook-uri vor completaoferta de carte digital\ a edi-turii, `n prezent aceastacuprinzând 1.135 de titluri.

FILIT 2015 — o edi]ie pentru continuitate

Toamna „ie[irii din arhive“ laCartea Româneasc\

Iar `n cartea aceasta, un scriitorcare nu poate `nc\ s\ fie scriitor,c\ci se las\ devorat de via]\, n fie-care zi se las\ devorat de via]\, seva sustrage iluziilor [i se va a[eza,`n cele din urm\, `n fa]a unei foialbe [i pe foaia alb\ `[i va amintitoate cele v\zute `n ultimele dece-nii, [i va mbr\ca frazele n hainede poezie [i le va l\sa vii. Scriito-rul acela voi fi eu.

Voi scrie cândva despre aceac\lug\ri]\, despre acea m\icu]\pe care am v\zut-o cândva `ntr-omân\stire din Oltenia, cea maifru moas\ mân\stire din ]ara noas -tr\, rostind obsesiv „Doamne mi-luie[te, Doamne miluie[te, Doamnemiluie[te...“, cu cea mai bla zat\voce pe care am auzit-o vreodat\la un om. Voi scrie despre gându-rile de atunci: te po]i plictisi deDumnezeu, ca un contabil de ta-blele sale?

Voi scrie cândva despre aceib\rba]i [i acele femei pe care i-am`ntâlnit pe la r\scruci, a[teptândtrenuri care nu aveau s\ mai vin\vreodat\, voi scrie cândva despretoate acele drumuri care nu du-ceau nic\ieri [i despre t\cerea unuiom `ntr-o noapte, la clasa a II-a,`ntre Ploie[ti [i Bac\u, dou\ ora[eoarecare. T\cerea unui str\in ntr-o

noapte, când sunte]i doi `ntr-unvagon, [i nimeni nu spune nimic,[i nimic nu este de spus, [i fiecarec\l\tore[te prin gândurile salespre un port unde s\-[i ancorezecorabia tot mai obosit\ de via]\.

Voi scrie cândva despre bancadin cimitirul „Colon“ din Ha-vana, Cuba pe care, `nfrânt defusul orar, am adormit trei ore`nche iate, la amiaz\, `ntr-o siest\dintr-o alt\ lume. {i voi mai scriedespre acel prieten din primamea copil\rie, pe care l-am duscândva la groap\, acel prieten ca-re c\zuse dintr-un alt tren, saupoate c\ fusese aruncat, [i careavea gâtul cusut cu o a]\ stri-dent\, obscen\, voi scrie desprece sim]i când ai cincisprezece ani[i ]i se pune pe umeri co[ciugulprietenului t\u, un b\iat cu oche-lari care ar fi trebuit s\ tr\iasc\ [i

via]a, nainte de moarte, [i n-a maitr\it-o.

Voi scrie cândva despre cumam `mp\r]it o pung\ de covrigei„Ron]\il\“ `ntr-o sear\ f\r\ lun\,`n gara Vere[ti, jude]ul Suceava,cu un maidanez care m\ privea cape un om. {i voi mai scrie despreaceste c\l\torii pe care le-am pur-tat, ca pe r\zboaie, numai [i numaipentru a m\ `ntoarce la mine. {ivoi mai scrie despre o zi singur `nParis, când st\tea s\ plou\.

Voi mai scrie despre refugia]iipe care i-am `ntâlnit, cu care m-amf\cut frate, despre to]i vagabonziic\rora m-am al\turat, despre cumam vrut cândva s\ urc `ntr-un circ[i s\ fug cu el, c\tre nic\ieri. {i des-pre acel aurolac drogat cu heroin\,`i voi reda numele, [i numele s\uva fi Dodo, [i despre acea cutie n ca -re Dodo dormea cu capul pr\bu[it

spre genunchi, d\-te mai `ncolo,Dodo, i voi spune, [i voi sta al\turide el, ca s\ i simt suferin]a, ca s\ isimt suferin]a curgându-mi prinvene, [i voi mai scrie despre acelpastor escroc care mi-a vândutcândva solu]ia fericirii, aveamtreisprezece ani pe atunci, [i nu[tiam c\ fericirea nu exist\. {i voimai scrie despre acea femeie caremi-a deschis u[a casei sale a[a cumai deschide o inim\, ia loc, mi-aspus, [i eu am luat loc, ia o carte,mi-a spus, [i eu am luat o carte, [ifemeia aceasta avea o bibliotec\ in-finit\, [i eu citeam n fiecare noaptepân\ n zori, [i ziua f\ceam dragos-te cu femeia cu biblioteca infinit\,[i nu e nimic mai frumos decât as-ta, nimic mai frumos decât dragos-tea dintre un b\rbat [i o femeie`ntr-o cas\-bibliotec\, nu e nimicmai frumos pe lume, nimic.

4 » opinii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. NR. 494 » 19 – 25 septembrie 2015

1.

Eram vorbi]i de la [coal\, `nc\ dela `nceputul s\pt\mânii:— B\i, C\t\, duminic\ nu maiamân\m. Mergem.— Mergem.— Vezi c\ ai zis a[a [i data trecut\.— Da, dar nu m-a l\sat tata.

Duminic\ nu a ap\rut la ora [ilocul stabilite. M-am dus [i l-amstrigat la poart\. A ie[it m\-sa.— Unde-i C\t\lin?— ~n cas\.— {i de ce nu iese?— Treaba lui. ~ntreab\-l tu.

A ap\rut `ntr-un târziu, cu pal-ma ]inut\ dramatic la frunte.— B\i, m\ doare capul.— Vezi cum e[ti? Te cote[ti. N-ambaz\-n tine.— Sunt câini mul]i, paznicul are obât\ mare, am auzit c\ are [ipu[c\ cu sare. Plus sârma ghim-pat\. Mi-e fric\, na, ca s\-]i spun

pe sfânta dreptate.— Cum adic\ pu[c\ cu sare?— Are gloan]e de sare.— {i mori?— Nu mori, dar e vai de curu’ t\udac\ te `mpu[c\.— Dac\ nu mori, eu zic c\ merit\.Hai, mergem, vedem care-i situa -]ia. Nu se poate, nu se poate! Astae. Venim acas\.

A prins [i el curaj. Am ie[it dinsat, am luat-o prin p\pu[oi, cu ini-ma-n gât. La marginea lanului,când am v\zut gardul de sârm\ghimpat\ de dincolo de drum, am`nlemnit. Ne-am tras vreo doi me -tri mai napoi, la ascunzi[ul p\nu -[ilor, [i ne-am a[ezat pe burt\.— Nu cred c\ merit\. Ne prinde.— Ei, nu ne prinde.— Am auzit c\ sârma ghimpat\ eotr\vitoare dac\-i ruginit\.— Ne ferim, n-ai tu grij\.

Am mers târâ[ ca indieniipân\ la marginea drumului, am

aruncat o privire. B\tea vântul, ni-meni, dar parc\ `mi mai pierise [imie elanul. Prea era o lini[te sus-pect\.— S\ mai a[tept\m, s\ vedem ca-re-i situa]ia, am propus.

Am a[teptat vreo dou\ ore, vor-bind una alta, despre fotbal, de sprefetele de la [coal\. Ca s\ ne pier-dem emo]iile, mimam nep\sarea.— Eu zic s\ m\ duc s\ aduc calul,a propus C\t\lin. N\v\lim c\l a re,nu ne mai prinde nici dracu’.

Mi se p\rea o solu]ie. Am ie[itamândoi la marginea drumului s\mai vedem situa]ia. Iar situa]iaera a[a: la o sut\-dou\ de metri mai`ncolo, prietenul nostru Petric\tocmai trecea pe sub sârma ghim -pat\, târând dup\ el un sac plin. S-a ridicat [i a tulit-o cu el prin p\ -pu[oi. Asta m-a scos din min]i.— B\i, C\t\, noi suntem pro[tii lu-mii, hai s-o facem odat\!

Am mai a[teptat o or\, de `ncu-rajare, aproape se `ntuneca, apoine-am b\gat. Am str\b\tut pe bur -t\ cei trei metri l\]ime ai drumu-lui – lent, chinuitor de lent, amajuns lâng\ gard, ne-am strecuratpe jum\tate pe sub sârma ghim-pat\, totul era aproape, extrem deaproape, atingeam raiul cu vârfuldegetelor. {i s-a dezl\n]uit iadul: ohait\ de câini l\trând, un urlet depaznic:— Sta]i a[a, c\ v\-mpu[c!

Ne-am tras repede napoi, ne-amjulit spin\rile `n sârma ghimpat\,am rupt-o la fug\ prin p\pu [oi,f\când c\rare. La marginea satu-lui, am s\rit gardul unei cur]istr\i ne [i am furat câte o par\ dec\ciul\. Pe care le-am mâncat, co-mentând c\ asta a fost situa]ia.

2.

O fi de la vârst\, o fi de la felul meude n[urubare mai ciudat n lume,dar de la o vreme, de mult\ vreme,rar a ajuns s\ m\ fascineze cevalegat de mâncare. De regul\, o`mpart `n bun\ sau rea, am prefe-rin]e, evident, dar foarte rar m\entuziasmeaz\ ceva. Un maxi-mum de satisfac]ie pentru papile-le mele gustative tocite a fost p\s -trat `ndelung de c\tre fructe, dar[i acestea au dec\zut, s-au banali-zat rând pe rând, odat\ cu nainta-rea mea `n vârst\. ~ntâi au c\zutdin top merele, aproape de sfâr -[itul copil\riei. Apoi cire[ele, prinadolescen]\. Bananele [i portoca-lele, `n anii de liceu. Perele [i c\p -[unele, prin facultate. Prunele potspune c\ nu mi-au pl\cut cu ade -v\rat niciodat\. O vreme am des-coperit c\ eram `n limb\ dup\ ro-dii. S-au dus naibii [i ele. {i zileleastea am realizat c\ a mai r\mastotu[i un climax al gustului, la felca `n zilele cele mai `ndep\rtate

ale copil\riei mele: strugurii otto-nel. {i m-am `ntrebat de ce.

Prima explica]ie e simpl\: suntrari, nu-i g\se[ti decât `ntr-o scur -t\ perioad\ a anului, doar n pia]\.N-ai s\ g\se[ti struguri ottonel lasupermarket n miezul iernii, cumse `ntâmpl\ cu aproape toate cele-lalte fructe. A doua cred c\ ]ine defaptul c\ `n satul copil\riei existacâte o vie `n fiecare curte, dar mainici una nu avea ottonel. Cine avea,avea doar doi-trei butuci, n-am`n]eles niciodat\ exact de ce. Prinurmare, nici nu-mi d\dea nimenidecât cel mult un strugure. ~l mân-cam lent, bobi]\ cu bobi]\, s\ ]in\savoarea cât mai mult. Apoi m\duceam `n vie [i priveam cu dis-pre] la cele zece soiuri de struguricultivate de noi. Bune de vin, ca latoat\ lumea, adic\ de nimic.

Drama a `nceput când am aflatc\ exist\ o vie a statului, undevape un deal din apropiere, cu rân-duri `ntregi numai [i numai deotto nel. ~ns\ era mai p\zit\ decâtgrani]ele actuale ale Ungariei, cugarduri de sârm\, cu paznici [i câinifioro[i. {i-ntr-o zi am `ncercat cuprietenul C\t\ s\ trecem grani]arespectiv\. {i s-a `ntâmplat poves-tea de mai sus.

Mâine `mi mai cump\r o sa-co[\ de ottonel [i-o s\ m\nânc dinnou bobi]\ cu bobi]\, s\ p\strezsavoarea cât mai mult.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Ottonel

Cite[te-ne [i online pe

www.suplimentuldecultura.ro

Aparatul umanVoi scrie cândva o cartecare se va numi Aparatuluman, `n onoarea lui JepGambardella, acestpersonaj de film decinema, acest om `nc\utarea marii frumuse]i,`ntr-o c\l\torie atât defedericofellinian\.

Asist\m nu doar la o ciorov\ial\ in-util\, ci [i p\guboas\. Pierdem dinvedere teme importante, nu ne maipas\ [i nu mai credem `n lucrurileserioase. Faptul c\ economia `[i `n -cetine[te cre[terea nu mai interesea -z\ pe nimeni. Poate pe vreo doi am\ -râ]i care nu gust\ talciocul televizat.

De[i mestec politic\ pe pâine deceva vreme, aproape m-am s\turatde nivelul sc\zut al dezbaterii pu -blice. Nici m\car atacurile `ntrecompetitori nu mai sunt ce-au fostpe vremuri. Unii se fac c\ atac\, al]iise fac c\ guverneaz\. Toat\ lumeade prin politic\ se face c\ face ceva.~n realitate, nimeni nu las\ ceva `nurm\.

Partidele [i actorii politici nusunt doar `n pan\ de idei, ci nu maiau solu]ii. Cum s\ te cread\ cinevacând spui c\ adversarul e incompe-tent, când tu, la rândul t\u, ai avutocazia s\ ar\]i c\ ai fost altfel, dar n-ai f\cut mare brânz\. Au fost laguvernare to]i cu to]i, PSD singur,PSD cu PDL, PSD cu PNL sau PNL cuPDL. Ce-a ie[it am v\zut. Nici unproiect major n-a fost dus pân\ lacap\t. Nici un partid n-a ar\tat c\ ealtfel, n-a demonstrat c\ are maimulte competen]e sau m\car c\ esincer. ~n toate forma]iunile s-auaciuat corup]i, unii au furat mai cuperdea, al]ii au f\cut-o pe fa]\, do -sind mili oane de euro.

{p\gi de nou\ milioane de euro.Câte firme cu ceva vechime din Ro -mâ nia ruleaz\ banii \[tia ntr-un an?Te apuc\ to]i nervii, ]i vine s\ te re -fugiezi n mun]i [i s\ nu mai ascul]ibaliverne de diminea]\ pân\ seara.

Spunea recent pre[edintele KlausIohannis c\ sper\ ca tema corup]ieis\ dispar\ la finele mandatului s\u.Vis nem]esc de `nceput de toamn\.Pleac\ Dorin Coco[ sau Viorel Hre -ben ciuc la r\coare, alte personaje levor lua locul. Corup]ia nu va disp\ -rea, doar metodele se vor rafina. Ui-ta]i-v\ la doctorul Oprescu. Mai to]i

pe care i-am auzit dup\ ce a fost are-stat se `ntrebau ce i-o mai fi trebuitomului bani, c\ avea m\car pentrucinci genera]ii de-acu’ `nainte. A in-trat Oprescu s\rac `n politic\? Nicivorb\. Era putred de bogat de când l-a promovat Iliescu. Universitar, me - dic chirurg, [ef de spital, faim\, banide s\-i ntorci cu lopata. Ca Oprescusunt mul]i. Au milioane de euro `nconturi, dar vor mai mult, vor tot.Dac\ ar putea pune comision pe bu -ge tul României, nu s-ar da `n l\turi.{i nu doar 10%, ci 40% sau 50%, s\moa r\ miliardarii americani de ciud\.

~n timp ce ]ara se scufund\ de-atâta neseriozitate, politicienii sehlizesc, fac tumbe, vin la televizor s\arate ce mu[chi la limb\ au. Eadev\rat c\ [i televiziunile de [tiriau aici vina lor. ~i `ncurajeaz\, suntchema]i doar cei buni de gur\. E cala târg. Televiziunile fac rating,politicienii se fac c\ lucreaz\. Toat\lumea e mul]umit\. Paradoxal, [icei din fa]a televizoarelor au motivede satisfac]ie. Cu cât scandalul emai mare, cu atât mai bine.

Ce r\mâne `n urm\? Nimic. Odâr\ care se usuc\, apoi reapare, iarse usuc\ [i tot a[a, de 25 de ani n coace.La b\tut apa `n piu\ suntem campi-oni. ~ncotro merge de fapt România?

Cine conduce Guvernul: Ponta,Drag nea sau Oprea? Ce poate facepre[edintele statului `n condi]iile `ncare prerogativele nu-i ofer\ preamult spa]iu de mi[care? Sunt sufi-ciente ie[irile sale `n Parlamentpen tru a spune lucrurilor pe nume?Nu, doar a]i v\zut preocuparea ale -[ilor `n timpul discursului prezi-den]ial. Butonau telefoanele [i table -tele `n c\utarea ultimei [tiri bomb\cu ei `n rol principal. {i dac\ pre[e -dintele atrage aten]ia, ce? Mare sco-fal\. A zis-o [i B\sescu, poate [i Con-stantinescu la vremea lui, cât era elde slab ca politician.

Suntem `ntr-o fund\tur\ pe careo vedem [i sim]im [i la nivel local.Mai nou, acolo unde [tabii dinjude]e au fost lua]i pe sus de c\treprocurorii anti-corup]ie, se ncaier\g\[tile din aceea[i filial\. Este vorbadespre putere, influen]\ [i evidentbani. Cuiburi suspecte r\sar prinorganiza]ii, iar oamenii se ceart\mai violent `ntre ei decât cu adver-sarii lor politici. Nevestele sunt

mutate cu locul de munc\ la 500 dekilometri distan]\ doar pentru c\st\ pânul familiei n-a nimerit `nga[ca care trebuie. Disperat, b\rba -tul se duce la partid [i e gata s\-l deapeste balustrad\ pe cel pe care-l b\ -nuie[te c\ a pus la cale mâr[\via. Nue scenariu de film, e ntâmplare real\petrecut\ zilele trecute la PSD Ia[i.

Cine s\ mai lupte pentru auto -str\zi, c\i ferate rapide [i pentru in-vesti]ii? ~i pas\ vreunui ales c\ nu sefac toate astea? Da]i-mi numele unuipolitician care s\ ias\ din via]a pu -blic\, ca semn de protest c\ pier devremea prin Parlament.

Ce e de f\cut? Re]ete miraculoasenu exist\. Poate doar re]ete pe la te -le viziunile de partid, care sucesc min -]ile celor dispu[i s\ `nghit\ vor b\ -raie la nesfâr[it.

La anul vor fi alegeri. Partea fai -n\ e c\ ne vom mai distra patru ani,partea proast\ e c\ totul va fi pe ba -nii no[tri! A[a c\ pedepsi]i-i prin votpe cei care au stat deja prea mult `npolitic\.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 494 » 19 – 25 septembrie 2015

opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Cineva a reperat printre refugia]iisirieni un lider terorist: vin te-rori[tii `n Europa. Au curs valuride cerneal\ speriat\ pân\ s\ seafle c\ omul era – adic\ fusese – unlupt\tor rebel `mpotriva lideruluisirian, dar lucrurile tot `ncurcateau r\mas, fiindc\ cine st\ s\ maialeag\ `ntre sutele (unii zic chiarmiile) de fac]iuni rebele „ar\ -be[ti“, unele pro-, altele antiguver-namentale, unele democratice, al-tele islamiste? Cu etichetele e sim-plu; cu discern\mântul e mai greu.

Pe internet s-a vânturat [i unvideoclip cu ni[te refugia]i care ar

fi refuzat pachetele cu alimenteoferite de Crucea Ro[ie pentru c\ –explicau comentatorii – aveau ocruce pe ele. A[adar, fundamen-tali[tii musulmani s-au sup\rat pecrucea noastr\ cre[tin\! A trebuits\ intervin\ `nsu[i reporterul carefilmase scena [i s\ explice c\ nucrucea `i nec\jise pe refugia]i, citra tamentul la care fuseser\ supu[imai `nainte: a[teptaser\ trei zile `nploaie, la grani]a Greciei cu Mace-donia, unde poli]ia le blocase trece-rea (faptul c\ oamenii \ia for ]augrani]a e [i el discutabil, dar asta-ialt\ poveste, f\r\ cruci [i semiluni).

Teoriile conspira]iei curg gâr l\.Le alimenteaz\ [i Traian B\ sescu,fostul pre[edinte al României,când spune c\ printre refugia]i s-auinfiltrat terori[ti isla mi[ti. Sutede editoriali[ti [i comentatori desubsol vorbesc despre planurilemusulmanilor de a cuceri Europaprintr-un exod, de spre o tentativ\islamist\ de a ne fura continentulsau cel pu]in de a-i schimba fa]a [ireligia. Schimbarea la religie aEuropei o pro fe]e[te [i scriitorulfrancez Michel Houellebecq `n re-centul s\u roman Supunere, lan-sat `ntr-un moment atât de potri-vit, `ncât a[ putea s\ m\ `ntreb –`n aceea[i cheie conspira]ionist\ –dac\ invazia refugia ]ilor din

Orientul Mij lociu nu face partecumva dintr-o strategie editorial\de anvergur\, menit\ s\ propul-seze cartea francezului `n topulvân z\rilor globale. E o ipotez\ ri-dicol\, dar `[i are logica ei, simi-lar\ cu cea care `i face pe mul]ieuropeni s\ cread\ c\ suntem subasediul unor islami[ti ce vin cubombe [i copii la brâu.

Mul]i se mai `ntreab\ insinu -ant [i de ce cam to]i refugia]ii vors\ ajung\ `n Germania. (Sau, la oadic\, `n Suedia.) Aici detectez oinvidie m\runt\, prost mascat\ [ijalnic de ru[inoas\: adic\ de ce arajunge tocmai ei `n Germania„noastr\“? Pe noi, românii, nu ne-aprimit nimeni cu atâta u[u rin]\.

La asta s-ar putea r\spunde,vul gar-maieutic, tot cu o `ntreba-re. Dac\ a]i fi refugiat de r\zboi, nce ]ar\ a]i `ncerca s\ ajunge]i: `n -tr-una islamic\ fundamentalist\,`ntr-una ce sufer\ de complexulcet\]ii asediate sau `ntr-una vesti -t\ pentru deschiderea fa]\ de str\ini(fie [i `n urma unei vino v\]ii co-lective inculcate cultural)? ~n Ara-bia Saudit\ sau `n Germania? ~nUngaria sau `n Suedia? Dac\ tote[ti nevoit s\-]i p\r\se[ti casa, fa-milia, prietenii, locul unde ai cres -cut, tot ce ai [tiut [i iubit vreo dat\ –[i asta, poate, pentru totdeauna –,n-ai `ncerca s\ cau]i locul cel maibun pe care l po]i g\si? Adic\ unulcare s\ compenseze par]ial, `n altplan, pierderea suferit\? Fiindc\nu-i u[or s\ pleci cu de-a sila, s\ terupi de lumea ta [i s\ `ncepi o via -]\ nou\ `ntr-o ]ar\ necunoscut\.M\car s\ nu fie [i ostil\. M\car s\`]i ofere un `n ceput bun.

E drept `ns\ c\ valul acesta demigra]ie va zgudui bini[or Euro-pa. Dar vechiul continent avea,cred, nevoie de o asemenea zgudu-ial\. Dar despre asta s-ar putea scrie`nc\ un text cu refugia]i.

Persever\m. Scriem `n continuare despre refugia]iisirieni (care nu sunt to]i sirieni). Ne d\m cu p\rerea.{tim. Sau unii dintre noi [tiu. Informa]iile, ideile,analizele se rostogolesc ca un bulg\re de z\pad\ carecre[te [i tot cre[te, amestecând articole binedocumentate cu prostii crase, comentarii de bun-sim]cu istericale na]ionaliste [i compasiunea cu xenofobia.Cine mai st\ s\ aleag\, s\ judece, s\ verifice m\car?

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

~nc\ un text cu refugia]i

E o zarv\ f\r\ nici ofinalitate `n politicaromâneasc\. Se schimb\doar numele combatan]ilor,micimea temelor econstant\. Ce-a zis X despreY, asta e impor tant `npolitichia noastr\. Dac\ Ynu r\spunde ataculuifuribund, e clar. Un pap\-lapte, i-a zis-o du[manul, iarel blegu]ul n-are sânge `ninstala]ie s\ reac]ioneze.

Suntem campioni la ciorov\ial\. De marile proiecte când ne apuc\m?

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 494 » 19 – 25 septembrie 2015

6 » muzic\

LA ORA FESTIVALULUI „GEORGE ENESCU“:

Cuvinte desprecartea enescian\

Nu am la `ndemân\ edi]ia a doua,l\rgit\, a cercet\rii lui Dumitru Vit-cu, ap\rut\ la Editura Junimea `n2007, n schimb am putut „r\sfoi“ peinternet, documentele digitizate deFilarmonica din New York, ce aduco serie de nou t\]i ([i care – n treac\tvorbind – ar fi putut ele, `n traduce-re, alc\ tui un mic volum omagialenescian).

~ntre ele se afl\ programele ad-mirabile scrise de Lawrence Gilman,citat adesea de „New York Times“([i colaborator), `n antologia de ar-ticole publicat\ odinioar\ de Dumi-tru Vitcu. Cât de interesante suntconside ra]iile muzicologului new- yorkez o arat\, de exemplu, rându-rile programului concertului de la30 ianuarie 1937. ~l voi cita direct,f\r\ comentarii de prisos, `n cir-cumstan]ele acestei rubrici de cul-tur\ general\ muzical\…

„Cineva a spus c\ aser]iuneal\ud\roas\ a eroinei lui BernardShaw din Arms and the Man

de spre faptul c\ familia ei vizitaanual Bucure[tiul pentru a mergela ope r\, este probabil singura refe-rin]\ `n literatura englez\ desprevia]a muzical\ din România. F\r\`ndoial\, afirma]ia nu este `ndrep -t\]it\. Este adev\rat, ns\, c\ Româ-nia [i-a f\cut un loc relativ lipsit destr\lucire `n arta muzical\ din Eu-ropa; deoarece contribu]ia ei prin-cipal\ la muzica lumii este conside-rat\ a sta `n melodiile folclorice alepopula]iei ei. {i totu[i, `n urm\ cu56 de ani, România s-a ilustrat cu ocontribu]ie de cu totul alt gen, atuncicând l-a n\scut pe George Enescu [il-a trimis, la vârsta de [apte ani, dingospod\ria tat\lui s\u de lâng\Cord\reni, s\ studieze c\ile sofisti-catei muzici europene la Conserva-torul din Viena.“ […]

„Enescu ne-a povestit ceva de-spre anii lui de tinere]e [i desprecariera lui ulterioar\; iar cei carecred c\ se poate `nv\]a mult de spreesen]a caracterului unui om [i ar-tist cunoscându-i gusturile, vorg\si plin\ de interes [i ilumin\toareauto-analiza lui Enescu, a[a cum i-acomunicat-o unui vizitator ameri-can cu câ]iva ani `n urm\, la Paris.«Oamenii au fost tulbura]i [i deran-ja]i», spunea Enescu, «fiindc\ aufost incapabili s\ m\ catalogheze [iclasifice `n felul obi[nuit. Nu s-auputut decide ce fel de muzic\ este amea. Nu era francez\, `n manieralui Debussy, nu era nici clar germa -n\, au spus ei. Pe scurt, dac\ nusun\ cu totul str\in\, nu se apropiede nimic familiar, iar oamenii suntsup\ra]i atunci când nu pot clasifi-ca pe cineva dintr-o dat\. Iar aceas-ta o simt c\ vine, cu siguran]\, de lafaptul c\ educa]ia mea muzical\ nus-a limitat la o singur\ localitate. M-am n\scut n România, dar cândam `mplinit [apte ani studiam laViena [i, incidental, compuneamsonate, rondouri [i multe alte lu-cruri. Am `nv\]at armonia [i con-trapunctul cu Fuchs [i am studiatvioara cu tân\rul Hellmesberger.Am luat lec]ii de pian, org\, violon-cel, [i am continuat ferm cu compo -zi]iile mele. Tat\l lui Hell mesbergers-a interesat serios de mine. Am de-venit violonist `ntr-u na din marile

orchestre din Viena, iar când Hell -mersberger dirija o mare societatecoral\, ce cânta toate marile Misse,obi[nuiam s\ stau printre cânt\re]i[i s\ studiez partiturile.

~n acele zile m-am impregnatprofund cu Wagner [i Brahms [imi se pare c\ pân\ [i ast\zi lu cr\ -rile mele atest\ o combina ]ie a in-fluen]ei lor. Nu, nu este nimic stra-niu aici. Wagner [i Brahms nu aufost deloc atât de antitetici pe cât i-af\cut lumea s\ fie. Erau opu[i multmai mult din ra]iuni de politic\ de-cât muzicale. Muzical au multe lu-cruri `n comun }elul amândouraera foarte `nalt [i nobil. Principaladiferen]\ n tre ei const\ n faptul c\lui Brahms i lipse[te elementulsenzual ce poate fi g\sit `n muzicalui Wagner.»“

Nu [tiu cine va fi fost „vizitatorulamerican“ c\ruia Enescu i-a f\cutacest expozeu al tinere]ii sale – de -sigur cunoscut\ biografilor –, darm\ gândesc c\, poate, o edi]ie nou\a interviurilor lui George Enescu,publicate cu ani `n urm\ de LauraManolache, ad\u git\ [i cu cele acor-date presei anglofone, unele semna-late deja de Dumitru Vitcu, nu ar fide prisos pentru mai tinerii muzico-logi [i restul amatorilor muziciimaestrului.

P.S. Un pasaj al relat\rii f\cutede Enescu „vizitatorului ameri-can” de la Paris se reg\se[te ntr-uninterviu tradus din engleze[te pen-tru periodicul N\dejdea, din Timi -[oara, [i publicat la 26 aprilie 1924(reluat `ntr-o Addenda la primul eivolum de Interviuri de Laura Ma -nolache; vol 2, p. 264). ~n fapt, primamen]iune a istoriei apare `ntr-unprogram de concert la Boston, `ndecembrie 1920! Reg\sirea interviu-lui original ar fi cu at=t mai util\…

~n 1994, când istoriculie[ean Dumitru Vitcu `[ipublica prima edi]ie acercet\rilor f\cute `n presadin Statele Unite, `nvolumul George Enescu `nspa]iul artistic american,Mircea Voicana, uncunoscut exeget, apreciacartea drept „un mare pas`nainte `n muzicologiaromâ neasc\, un pasesen]ial pentrucunoa[terea deplin\ [idocumentat\, pe [i cutexte, a biografiei enes -ciene“. Era de a[teptat camodelul de cercetareini]iat de D. Vitcu s\ fiepreluat [i dezvoltat cu altecercet\ri identice f\cute `nbibliotecile din marilecapitale ale lumii muzicale,la Paris, `n Fran]a `ngeneral, `nainte de toate.Au trecut peste 20 de ani[i… nimic pe linia inau -gurat\ `n 1994! Nici o cartemai ac\t\rii, cu ocaziaFestivalului enescian, cares\ marcheze notabil anulacesta cei 60 de ani`mplini]i de la dispari]iacelui mai `nsemnatcompozitor român.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Prima ploaie de toamn\ a fiec\ruian stârne[te, inevitabil, melancoliatimpului scurs, triste]ea zilei ce s-adus, amintirea ultimei iubiri [i a[amai departe, o ntreag\ liot\ de sen-timente de[elate, c\rora nu le po]icontrapune nimic. Dac\ adaugi [i-un film frumos, precum Nostalgialui Tarkovski, bun\oar\, sau clasi-cul avangardist Câine andaluz, [iascul]i, la un pahar de licoarepre]ioas\, Kind of Blue cu Miles Da-vis, stenahoria-i gata: oricât ai citidin Goran Mrakić pagini de PunkRequiem, e greu s\ treci momentullipsit de-un ajutor din partea vechi-lor prieteni. {i ce prieten e mai bundecât rock-and-rollul simplu, f\r\fi]e [i zorzoane? Sau bluesul? Nu-mele lui Johnnie Walker nu-l maipomenesc, ar suna tautologic la ru-brica de fa]\.

Despre b\trâne]e, a[adar, v\ zut\ca recrudescen]\ a tine re]ii. Subiec-tul pare demn de excursuri filosofi-co-de[tept\nace, bune s\ ia fa]a hip-sterimii ngr\m\dite n puburi cen-trale, unde curge berea mofturoas\[i se coc `n blat de pizza revolu]iilevegetariene. Subiectul nu scap\nici blues-rockerilor longevivi, ac\ror lupt\ cu sine n-are nimic dinfandoseala esei[tilor scufunda]i `nauto-admira]ie sp\i moas\. Un ast-fel de rocker nu va invoca vreun fi-losof ca s\-[i legitimeze op]iunile devia]\, ci va spune cam a[a:

„Don’t tell me what to do myfriend, you’ll break more heartsthan you can mend/ I know myselflike no one else, nothing to defend/My life is full of good advice and youdon’t have to tell me twice/ Livinghere in paradise, no rules that Ishould bend.“

Am citat din piesa Till the End,pe care grupul Motörhead a inclus-ope albumul recent, XXXX Bad Ma-gic (2015, UDR GmbH). Alte 12 piesecompleteaz\ lista unui LP de 42 deminute [i 42 de secunde (cu pauzecu tot). Dac\ e s\ caracterizez pescurt, `n stilul trupei, ce (se) cânt\aici, n-a[ putea g\si cuvinte maipoetic potrivite decât anun]ul pe ca-re Ian „Lemmy“ Kilmister l face la`nceputul fiec\ruia dintre miile deconcerte: „We are Motörhead! Andwe play rock-and-roll!“. Vocea luiLemmy e n c\ viguroas\, de[i cearacelor 70 de ani s-a cam `nt\rit [i pecoardele sale vocale, timbrul a c\ -p\tat o nuan]\ de hodorogeal\ ti-pic\ be]ivilor b\trâni, c\rora le places\ repete acelea[i bancuri, eventualadaptate momentului. ~nregistrat`n diferite studiouri din Hollywood,`n formula constant\ de peste dou\decenii: Kilmister, bas & vocal, PhilCampbell, chi tare, Mikkey Dee, to-be, Bad Magic beneficiaz\ de „vizi-ta“ lui Brian May ntr-o pies\ [i esteinscrip]ionat cu XXXX drept simbolaniversar al celor patru decenii decând exist\ „firma“ Motörhead.

„There ain’t no rules to follow,you can’t predict tomorrow/ I knowjust who my friends are, the restcan turn to stone/ Your memoriesare yours alone, they’re yours untilyour dust and bones/I know thethings I’m looking for, I know justwhat I want.“

S-ar p\rea c\ Lemmy d\ sfaturi,ceea ce n-ar fi anormal pentru un tipcu experien]a sa de via]\. Dar sfaturi-le au resemnarea omului p\]it [i`ng\duin]a celui care [tie ce conteaz\:

„In your life you’ll be amazed atall the love you lose/ You can neverlive that life again/ The one thingyou will never lose is the singing inyour head/ That will still be withyou until the end“.

Fiindc\ ploaia a ]inut vreo dou\-trei zile, m-am sim]it `mboldit s\consum ceva „`nt\ritor de recul“.De data asta, s-a nimerit s\ fie unconiac de [apte stele, c\ruia sintag-ma Bad Magic i se potrive[te la fix.{i ca magia s\ fie complet\, am re -v\zut pân\ la intoxicare Dansul rea-lit\]ii, ultimul film al lui Jodorowsky...

Despreb\trâne]e, cu vigoare

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 494 » 19 – 25 septembrie 2015

teatru « 7

Bogdan Georgescu, coordonatorul,c\ci e vorba `n mod real de o regiecolectiv\, practic\ de ceva vremearta activ\ [i a teoretizat conceptul`ntr-o tez\ de doctorat. ~n]elegând-oca „proces creativ bazat pe colabo-rarea dintre comunitate [i ar ti[ti“,Georgescu a dezvoltat de câ]ivaani, s\ tot fie un deceniu, proiectededicate precum RahovaNonstop,Turneu la ]ar\, Teatrul Nescris din[an] etc. Arta activ\ ca variant\ deteatru comunitar se na[te din`ntâlnirea creatorilor cu oameniidintr-o comunitate. Mizele sale nusunt n principal estetice, esen]ial\fiind reprezentarea unui grup so-cial prin atragerea acestuia spreproblem\ prin analiz\. Observa]ia[i intui ]ia sunt punctul de pornireal oric\rui demers de acest tip, iarmembrii echipei de proiect urm\ -resc a-i `ncuraja [i ajuta prin teh-nici [i mijloace specifice pe cei dis -pu[i s\ se deschid\ spre acest modartistic. Form\ special\ a teatruluidocumentar, arta activ\ mergemai departe, urm\rind mai ap\satimplicarea comun\, pe de o parte aechipei de lucru, pe de alta, a oame-nilor care cunosc foarte bine temapentru c\ au tr\it-o, o `nf\ ]i[eaz\ [idezbat. Rostul efortului comun estecon[tientizarea celorlal]i `n pri-vin]a ei, eventual determinarea ce-lor cu putere de decizie s\ ac]ionezepractic pentru solu]ionare.

Pentru c\ meri]i este parte aPlatformei de Teatru Politic 2015,

„proiect teatral [i educa]ional care`[i propune s\ arhiveze, s\ docu-menteze [i s\ dezbat\, prin inter-mediul unor spectacole de teatru [iateliere, istorii marginalizate [i ig-norate adesea de sisteme care `[iproduc propriile nara]iuni de legi-timare“, cum precizeaz\ manifes-tul platformei. Istoria mare v\zut\prin istoriile mici, ale individuluiignorat, dar care e parte funda-mental\ a societ\]ii [i o poate mi[ -ca, aceasta e preocuparea Platfor-mei de Teatru Politic.

Scrierile pentru teatru ale luiBogdan Georgescu, care vor ap\ -rea `n curând [i `n volum la Editu-ra Charmides sub titlul All Inclusive,s-au n\scut pentru câte un proiect/spectacol anume, ca devised thea-tre. Adept al practicilor colaborati-ve, Bogdan Georgescu nu e nicidramaturg, nici regizor n sensuri-le clasice ale no]iunilor. E autor deteatru, combin\ pân\ la suprapu-nere postura de dramaturg [i de re-gizor `ntr-un demers altfel decât alregizorului pentru care mizansce-na e reinterpretarea scenic\ a unuitext. Autorul de teatru `n `n]elesulpe care i-l d\ [i Gianina C\rbuna-riu, de exemplu, duce mai departeconceptul de autor asumat de regi-zor `n perioada lui de glorie din ul-timele decade ale secolului trecut,când devenise co-autor prin scrii-tura scenic\, al\turi de dramaturg.Autorul de teatru duce lucrurilemai departe, scriind el [i scriptul,

eventual `mpreun\ cu cei dinechip\, cu performerii, exact a[acum e nevoie pentru un spectacolanume. Nu mai avem de-a face cupiesa ca element al literaturii dra-matice, ci cu un text construit spe-cial pentru o punere `n scen\.Scrierea scenariilor e o etap\ inte-rioar\, concomitent\ cu preg\tireaspectacolului, nu i pre-exist\, cumse `ntâmpl\ `n regia interpreta-tiv\. ~n aceste proiecte, `n care fic -]iunea aproape c\ nu are loc, docu-mentarea faptic\ e definitorie, iarlatura politic\ e determinant\,aproape n detrimentul celei esteti-ce. Aria tematic\ e cea la care po]iajunge dintr-o simpl\ privire `n ju-rul t\u. Cu o structur\ dramatic\fragmentat\, desconsiderând logi-ca dramaticit\]ii tradi ]io nale, f\r\intro-uri preg\titoare, f\r\ conflict –subiectul `n sine [i prezentarea luiconstituie conflictul – [i neoferinddeliberat nici o rezolvare, concen-treaz\ ntreaga aten]ie asupra uneiprobleme. Adresarea e direct\, „re-gia“ e minimalist\, preocupându-se n prin cipal de livrarea c\tre pu-blic a termenilor chestiunii, câtmai obiectiv. Cei patru interpre]idin Pentru c\ meri]i nu dezvolt\rela ]ion\ri ca personaje, fiecaresus ]ine mai multe partituri, tre-când prin mai multe caractere ge-nerice. Teatralitatea e denudat\ deartificii scenice – totul e la vedere,se face sub ochii publicului, careapoi e invitat la discu]ii post-repre-zenta]ie –, l\sând secven]ele pre-zentate s\ ac]ioneze implicit. Ros-tul formei scenice austere e s\aseptizeze con]inutul, crescându-iverosimilitatea.

Lui Bogdan Georgescu i s-aual\ turat Sever Andrei, actor, jur-nalist [i sound designer, AndreiIoni]\, actor [i jurnalist cultu ral/videograf, S`nziana Nicola, actri]\de teatru [i film, Mihaela S`rbu,actri]\ de teatru [i film, profesor laUNATC Bucure[ti. Echi pa com-plet\ mai `nseamn\ Irina Gâdiu]a[i Vlad Georgescu. Pentru c\ me -ri]i se refer\ la condi]ia femeii ana-lizat\ din perspectiva presiunilor[i abuzurilor la care trebuie s\ fac\fa]\ reprezentantele sexului fru-mos din România prezentului. Fo-cusul realizatorilor a fost `ns\ maispecific, determinat de prevederilegislative stupide vizând dreptulfemeii de a lua hot\râri privindpropriul corp, mai precis de ap\stra sau nu o sarcin\.

Actorii nu interpreteaz\ ca `nteatrul tradi]ional, ci devin vocile

celor pe care echipa i-a consultat casurse de informa]ii: consiliere dela un centru antiavort, jurnali[ti,mame, psihiatri, statisticieni. Par-titurile lor sunt de fapt material do-cumentar rearanjat `ntr-o serie de„interven]ii“ scurte, pentru ca su-biectul s\ fie prezentat multi -fa]etat, `n toat\ complexitatea lui.Nu exist\ un adev\r pe care specta-colul `l livreaz\ spre public, exist\o multitudine de adev\ruri par]ia-le care se fac auzite [i care `mpa-cheteaz\ problema `ntr-o tonalita-te nep\rtinitoare. Bogdan Georges-cu a ad\ugat câteva nuan]e deumor de diverse culori (ironic, ab-surd) care vin firesc din istoriilecolectate documentar. Pentru sur-plus de veridicitate, sunt oferite ci-fre statistice, informa]ii [tiin]ifice,clarific\ri conceptuale. Informa]ii

obiective, concrete, mici povestioa-re, fragmente din pres\, de pe plat-formele de opinie ori re]ele de so-cializare devin materialul naratival acestui spectacol cu titlu de slo-gan publicitar. Actorii stau pescaune obi[nuite, sunt costuma]iidentic, un fel de rochii-halate colo-rate diferit, prezentând echidistantpozi]ia diferit\ de gen, a omuluiobi[nuit, dar [i a specialistului.

Pentru c\ meri]i este un tablouclinic al felului `n care femeia dinRomânia prezentului poate reac -]io na `n leg\tur\ cu propriul corp.Pe parcurs, publicul `[i constru -ie[te practic propriul spectacol,sim]indu-se afin cu unul sau altuldin tipurile de atitudine teatraliza-te. Dar [i reac]ionând, c\ci de]ineputere de decizie, `mplinind astfelinten]iile arti[tilor!

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon Barbu

~ntr-un spa]iu dominat de alb, `n sala Auditorium dela Muzeul Na]ional de Art\ Contemporan\ Bucure[ti,patru interpre]i, dou\ actri]e [i doi actori, abordeaz\`n Pentru c\ meri]i o tem\ complicat\, una dintremultele ale realit\]ilor române[ti recente.

Pentru c\ meri]i

8 » dosar

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 494 » 19 – 25 septembrie 2015

Ce c\r]i ar include scriitoriiromâni `n manualele de liceu„Suplimentul de cultur\“ a provocat câ]ivascriitori români s\ `ntocmeasc\ o list\ dec\r]i [i autori contemporani pe care i-arvedea inclu[i `n manualele de literatur\român\. Nici o astfel de list\ nu poate fialtfel decât subiectiv\, `ns\ parcurgând

r\spunsurile acestora la ancheta revistei,ve]i constata, la fel ca [i noi, c\ gusturile [ip\rerile acestora se `ntâlnesc de cele maimulte ori. Dac\ actorii literaturii de azi sepun u[or de acord, `ntrebarea este dac\ amputea spune acela[i lucru despre aceia

c\rora Ministerul Educa]iei le-a dat „pe mân\“ programa [colar\, despre„f\uritorii“ manualelor alternative oridespre profesorii de la clas\. Ca [i `n cazultratamentelor medicamentoase, dozajulconteaz\!

Dosar realizat de Eli B\dic\

Nu cred c\ programele [colare sunt problema [co-lii române[ti. De când cu manualele alternative(unele dintre ele excelente), au existat [i programe[colare alternative, inclusiv pentru ultimele dou\clase de liceu, când avem de-a face cu tineri adul]irebeli, refractari la tot [i `ntr-un r\zboi, uneori de-clarat, cu „b\trânii“ [i cu osific\rile lor, inclusivcele literare. E firesc – [i noi am trecut, nu a[a de-mult, pe acolo. Singurul lucru de schimbat `n a[a-zisa predare a literaturii `n ultimii ani de liceu arfi atitudinea profesorilor fa]\ de literatur\. Ar fi dedorit ca m\car unul din o sut\ de profesori s\`n]eleag\ ce e literatura `nainte de a-[i declara „iu-birea“ necondi]ionat\ pentru ea prin fraze-tip,printr-o metaforit\ care are nevoie, ca orice infla-ma]ie, de antiinflamatoare puternice (frecventa-rea temporar\ a avangardelor, o cur\ scurt\ deanti-literatur\, o perfuzie de prozaism), prin co-mentarii univoce [i dictatoriale. Nu [tiu cum s-arputea face asta, pentru c\ profesorii de literatur\sunt, pe de o parte, produsul `nv\]\mântului supe-rior filologic, unde nu `n]elegerea literaturii se`ncearc\, ci elaborarea de CV-uri pe puncte (parti-cipare la diverse colocvii [i comi]ii, micul trafic deposturi universitare, mblânzirea „câinelui b\trân

al lui Aracis Cenefis [i Cenecesis“, cum ar zice An-drei Bodiu); pe de alt\ parte, ei devin repede victi-mele [i alia]ii sistemului preuniversitar unde, dinnou, nu de `n]elegerea literaturii e nevoie, ci de pi-le la inspectorat, de alian]e cu p\rin]ii care vor no-te mari [i rezultate palpabile ([i, din acest motiv,prefer\ `nfloritorul sistem paralel care, nici el, n-are de-a face cu literatura, ci cu norma, cu banii[i cu trecerea pun]ii).

A[adar, `n ultimele clase de liceu, copiii no[tri(fiica mea e `n clasa a XII-a la sec]ia de Filologie acelui mai bun liceu bucure[tean) ar trebui s\ [tiec\ literatura (la fel ca muzica, pe care ei o `n]elegmai bine, poate pentru c\ nu are ntotdeauna nevo-ie de cuvinte) e o form\ de `n]elegere a vie]ii carenu poate fi normat\, turnat\ `n [abloane, livrat\ laconserv\. Transmiterea acestei `n]elegeri e rar\,imprevizibil\, imponderabil\, dar `nc\ se mai face– uneori chiar `n [coal\. Iar pentru tatonarea con-textelor române[ti probabile ale acestei transmi-teri, poate ar fi de folos ca `n programele [colare s\existe teme, abordate practic, adic\ prin citire, pre-cum: „{coala de la Bra[ov“, „{coala de laTârgovi[te“, „Noua {coal\ (poetic\) de la Bistri]a“,sau, de ce nu, „A Treia Europ\“.

Luni, 14 septembrie, a debutat un nou an [colar,`nc\rcat [i acesta, plin de emo]ii, mai ales pentruliceenii pe care-i a[teapt\, n iunie 2016, examene-le de bacalaureat. Cum de la an la an apar noi [inoi modific\ri `n programele [colare, ne-am gân-dit c\ ar fi frumos ([i util!) dac\ cineva de la Mi-nisterul Educa]iei ar citi „Suplimentul de cul-tur\“ [i ar afla, chiar de la scriitorii români, ce arfi grozav s\ includ\ `n viitoarele manuale `n ceeace prive[te literatura român\. Pentru a-i atragepe adolescen]i spre c\r]i, desigur, [i a le crea obi-ceiuri s\n\toase de lectur\.

A[a c\ nou\ scriitori români, unii cu expe-rien]\ la catedr\, dar to]i trecu]i prin chinul bi-bliografiilor [colare [i al lecturilor obligatorii,ne-au r\spuns, cu `ncântare, la `ntrebarea „Cec\r]i sau autori a]i include `n programa [colar\de liceu (clasele XI-XII) [i de ce?“. ~n paginile careurmeaz\, `i ve]i citi, prin urmare, pe Simona So-ra, Augustin Cup[a, Adela Greceanu, CiprianM\ce[aru, Adina Popescu, Alex Tocilescu, IulianCiocan, Viorica R\du]\ [i Ionelia Cristea.

Lectur\ pl\cut\, indiferent dac\ sunte]i autoride manuale, profesori, p\rin]i sau liceeni!

Augustin Cup[a:Autorii mai scriu,dar nu prea mai tr\iescAm auzit c\ destul de mul]i ti-neri cred c\ scriitorii sunt mor]i,nu doar scriitorii pe care trebuies\-i studieze la [coal\, dar [i ceidespre care afl\ `ntâmpl\tordintr-o libr\rie, bibliotec\ saudintr-o discu]ie cu prietenii. Lu-crul \sta m-a amuzat foarte tare.Dac\ prin Europa mai bântuieceva autori, e clar c\-s `n via]\,dac\ iau premii [i se scrie pe Hot-news despre ei, `n România si-tua]ia-i cam nasoal\, scriitoriisunt ni[te zombi, ce s\ mai,scriu, dar nu prea mai tr\iesc.Cum s\ fie `n via]\ dac\-s `n ma-nuale? Ori una, ori alta. Ca [icum consacrarea se produce pos-tum, o condi]ie fundamental\.

Bine`n]eles, nu-i vorba de to]iliceenii, unii dintre ei sunt dejaactivi n cercurile bucure[tene [iau luat o op]iune literar\ ferm\,

dar eu tare a[ fi curios s\-i v\d peceilal]i când o s\ descopere c\avem mul]i scriitori contempo-rani buni [i nu doar ei, ci [ic\r]ile lor sunt foarte vii, actuale[i f\r\ urme de praf pe coperte.S\ descopere fascinanta lumepestri]\ postdecembrist\ din ro-mane ca Venea din timpul diezsau Raiul g\inilor, lumea aceeanu-i prea `ndep\rtat\ [i diferit\de ce tr\im azi. S\ aib\ de discu-tat la or\ m\car câte o proz\scurt\ de la Lavinia Brani[te,Teodorovici, L\z\rescu sau Ma-teiu sau un fragment din Carteatuturor inten]iilor a lui MarinM\laicu-Hondrari. Sau câte unpoem dou\miist de la Komartin,T.S. Khasis, R\zvan }upa, Van-cu sau postdou\miist, de la Lau-ren]iu Ion, Livia {tefan, TeodoraComan, ca s\ vad\ c\ lumeaaceea, narativ\ sau liric\, nu-i `nafara realit\]ii, e parte din ea [ise produce odat\ cu ea, iar autoriilor umbl\ ca ni[te arti[ti-graffiti,printre ceilal]i, dar, din p\cate,sunt mai pu]in cunoscu]i decâtrealiz\rile lor.

Simona Sora: ~n preuniversitar, nu de `n]elegerealiteraturii ai nevoie, ci de pile la inspectorat

dosar « 9

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 494 » 19 – 25 septembrie 2015

Am s\ spun câteva titluri dec\r]i contemporane, fiindc\, b\ -nu iesc, autorii de azi nu sunt r\s -f\]a]ii manualelor. Pe de alt\ par-te, nu [tiu dac\ e bine pentru unautor s\ fie `n manual sau dimpo-triv\, i se face un deserviciu [i ti-nerii `l ocolesc tocmai fiindc\ e `nmanual, adic\ obligatoriu. S\ zi-cem c\ depinde mult [i de profeso-rul de român\ s\-i fac\ pe elevi s\iubeasc\ literatura. {i chiar depinde.

{tiu profesori de român\ care leaduc copiilor literatur\ român\contemporan\. {i mai cred c\ de-pinde enorm [i de p\rin]i s\-i fac\pe copii s\ iubeasc\ literatura, ci-tindu-le de când sunt foarte mici.A[a c\ lista pe care o propun este[i pentru p\rin]i [i profesori, `ncazul `n care i-ar interesa.

Simona Popescu, Exuvii, o car-te `n care ni se arat\ c\ purt\m `n

noi toate vârstele prin care am tre-cut, pe modelul p\pu[ilor Ma-trio[ka, a[a cum spune chiar au-toarea, o carte despre seriozitateacopil\riei [i tinere]ii.

Ovidiu Verde[, Muzici [i faze, ocarte despre adolescen]ii din anii’80, care cred c\ seam\n\ destul demult cu adolescen]ii de acum. Pro-babil doar muzicile s-au schimbat,fazele sunt cam acelea[i.

Mircea C\rt\rescu, Nostalgia, pen -tru c\ amestec\ realitatea [i fabulo-sul `ntr-un fel n\ucitor [i seduc\tor.

Veronica D. Niculescu, Sim-fonia animalier\, pentru c\ [ties\ spun\ cu ajutorul animalelorpove[ti despre oameni, pentruc\ [tie s\ spun\ cu mare delica-te]e pove[ti dure despre sin-gur\tate.

Marin M\laicu-Hondrari, Apro -pierea, fiindc\ `]i arat\ cum dra-gostea pentru poezie, pentru lite-ratur\ poate lega oamenii pevia]\.

T.O. Bobe, Bucla, pentru c\ eo poveste fantastic\ spus\ cu

mijloacele poeziei [i pentru c\are umor.

Indiferent despre ce sunt acestec\r]i, ele sunt scrise excelent, fi-indc\ literatura e `n primul r=ndcum scrii, cum construie[ti o po-veste, cum r\suce[ti frazele. Toateaceste c\r]i `mi sunt mie foartedragi, ce-i drept, `ns\, uitându-m\`napoi la cea care eram la 17-18ani, cred, cu mintea mea de acum,c\ mi-ar fi pl\cut enorm s\ le ci-tesc atunci, de aceea `ndr\znescs\ le recomand pentru un virtualmanual de liceu.

Adela Greceanu: O list\

Ciprian M\ce[aruNu [tiu care sunt scriitorii studia]i `n clasele a XI-a[i a XII-a, dar [tiu c\ mi-ar pl\cea s\ existe un loc, ori-cât de mic, pentru o literatur\ mai accesibil\ liceeni-lor de azi. De ce nu ar fi studiate, de exemplu, c\r]iprecum Muzici [i faze (Ovidiu Verde[) sau Parohia(Dan Coman)?! Se spune adesea c\ profesorii nu autimp s\ predea tot ce e `n program\, a[a c\ de undeloc pentru alte c\r]i? Totu[i, o solu]ie exist\. Am pu-tea renun]a la unele dintre operele studiate `n pre-zent. Dac\ `n clasa a X-a avem Enigma Otiliei, oarechiar e necesar s\ fie inclus n clasa a XI-a Scrinul ne-gru? Nu cred. E p\cat de Muzici [i faze, pe cuvânt.

Adina Popescu: In and outNu prea mai [tiu care este programa deacum, dar presupun c\ nu e foarte diferit\de cea de la sfâr[itul anilor ’90, atunci cândam terminat liceul. Pot s\ spun ce am urâteu `n liceu – prea mult Eminescu, pân\ lasatura]ie, romanele istorice ale lui Sado-veanu Fra]ii Jderi [i Neamul {oim\re[ti-lor care sunt aproape imposibil de citit `n`ntregime de c\tre adolescen]ii de acum(a[ l\sa `n program\ doar Hanul Ancu]ei[i Baltagul), Concert de muzic\ de Bach –

din nou o carte greu de digerat la vârstarespectiv\. Mi-au pl\cut, `n schimb – Mir-cea Eliade care are acela[i „succes“ [iast\zi printre liceeni (de la Maitreyi amajuns foarte repede la India, apoi la Istoriacredin]elor ), Caragiale, Ion, mai pu]inR\scoala, Ultima noapte , Enigma Otiliei,Morome]ii, Bacovia, Nichita St\nescu.

A[adar, mai pu]in Eminescu [i predat`ntr-o form\ „demitizat\“. A[ miza maimult pe autori contemporani care vor fioricând mai aproape de a[tept\rile copii-lor. Mai mul]i optzeci[ti, Ioan Gro[an, Fe-meia `n ro[u (Adriana Babe]i, Mircea Ne-delciu, Mircea Mih\ie[). Nu [tiu dac\

Travesti a lui Mircea C\rt\rescu este `nprogram\, dar ar trebui s\ fie.

A[ introduce [i texte nonfiction, depild\ minunatele reportaje ale lui Brunea-Fox. Sunt convins\ c\ liceenii de ast\zi artrebui s\ se familiarizeze cu mai multe ti-puri de scriitur\, pentru a-[i dezvolta abi-lit\]i de comunicare. {i, neap\rat, pe lâng\autorii români, a[ introduce obligativita-tea citirii unor c\r]i din literatura univer-sal\. Adic\, pe lâng\ Romanul adolescen-tului miop, s\ citeasc\ [i De veghe n lanulde secar\. Sau pe lâng\ proza fantastic\ alui Vasile Voiculescu s\ afle câte ceva [idespre nuvelele lui Poe.

Alex Tocilescu: Cum `i facipe elevi s\ zic\ „hm“…

Ca orice om normal, habar n-aveam ce e inclus `n programa[colar\, a[a c\ am aruncat o privire, ca s\ [tiu despre ce vor-besc, [i m-am lini[tit, pentru c\ am dat peste Mircea C\rt\res-cu, Leonid Dimov, Emil Brumaru, Gheorghe Cr\ciun, EugenIonescu, Mircea Horia Simionescu. Plus clasicii pr\fui]i: Re-breanu, Sadoveanu, etc.

Carevas\zic\, `ntrebarea e: cine lipse[te? Nu, nu asta e `ntrebarea. ~ntrebarea e: de ce se face literatur\

`n [coli? Ca s\ aib\ copiii o cultur\ general\? Foarte dr\gu], dar\sta e r\spunsul gre[it. C\ nu-i mare brânz\ dac\ omul are obrum\ de cultur\ când iese din liceu, dar nu mai are nici un chefs\ adauge [i mai mult\ cultur\ dup\ aia. Prin urmare, ideea artrebui s\ fie ca absolven]ii s\ aib\ chef s\ citeasc\ [i din momen-tul `n care nu-i mai oblig\ nimeni s-o fac\. Ei, [i asta cum se re-zolv\?

Aici r\spunsul (meu) este c\ tinerii ar trebui s\ afle ceva foar-te surprinz\tor: c\ scriitorii nu-s ni[te b\trâni cu b\rbi albe [isacouri gri cu petece `n coate, ci ni[te oameni cool. Ok, poate c\nu to]i, dar e de ajuns s\ ar\]i c\ trei-patru sunt ca s\ „ridici ca-tegoria“, cum se spune n publicitate. Iar asta se face a[a: li se d\elevilor s\ citeasc\ o proz\ scurt\ de Silviu Gherman. Elevilor leplace, c\ scrie bine [i e haios. Dup\ care li se pune piesa Gagico,a trupei Mes Quins, al c\rui solist vocal e tot Silviu Gherman. {ielevii zic „Uau! Uite un scriitor cool!“. ~n ora urm\toare, li se dauni[te versuri ale lui Dan Sociu. Elevii zic „hm“, c\ e poezie [i einu prea n]eleg asta. Dar li se arat\ clipul Spre Diminea]\, al tru-pei Bolintin (care nu-i chiar o trup\, dar trecem peste asta), alc\rui solist vocal e Dan Sociu. {i elevii zic iar\[i „uau“, [i acum`n]eleg mai bine poezia. Iar `n ora urm\toare li se d\ s\ citeasc\o proz\ de-a mea (vai, cât\ lips\ de modestie!). {i le place. {i apoili se pune Simona Ionescu, piesa trupei Aeroport, al c\rui solistvocal sunt. {i ei zic pentru a treia oar\ „uau“. {i realizeaz\ c\scriitorii sunt oameni mi[to. {i se `ndr\gostesc de literatur\.Sau m\car de proz\ scurt\ [i poezie, dar tot e o realizare.

Liceenii de ast\zi sunt `nconjura]ide o sumedenie de lucruri cu ouria[\ putere de seduc]ie. ~n raportcu internetul, literatura e pentru eiun domeniu al secundarului [i al in-utilului. Prin urmare, foarte impor-tant este ce autori `i oblig\m s\ ci-teasc\ `n liceu. Dac\ se vor plictisicitind literatur\ `n liceu, e de dome-niul eviden]ei c\ vor abandona bele-tristica pentru tot restul vie]ii.

De aceea, eu unul a[ modifica pro -gramele [colare n a[a fel nc=t, cel pu -]in `n ultimii ani, elevii s\ studieze

mai mul]i scriitori contemporanidecât clasici [i cronicari. Am tot res-pectul pentru clasicii no[tri, daradev\rul este c\ tinerii sunt mai in-teresa]i de problemele [i provoc\ri-le lumii de azi. Tinerii au o alt\ sen-sibilitate.

Din p\cate, am constatat c\ lectu-rile obligatorii pentru liceenii dinRomânia con]in prea pu]ini scrii-tori contemporani. E foarte bine c\sunt Mircea C\rt\rescu, Simona Po-pescu, Ion Gro[an [i Matei Vi[niec.Ar trebui `ns\ s\ fie mai mul]i.

Autori extraordinari ca GheorgheCr\ciun sau Radu Aldulescu lipsescdin programele [colare. Iar dac\vrem ca liceenii s\ cunoasc\ insmall details ma[in\ria social\ dinepoca socialist\, cea mai atractiv\modalitate ar fi s\ le propunem s\ ci-teasc\ Ploile amare de AlexandruVlad, Toate bufin]ele de Filip Flo-rian [i Matei Brunul de Lucian DanTeodorovici.

Nu pot s\ nu remarc [i absen]ascriitorilor contemporani basara-beni. Parc\ apar]in [i ace[tia litera-turii române, parc\ exist\ [i n stân-ga Prutului câ]iva scriitori buni. Dece nu s-ar strecura vreunul `ntr-unmanual editat la Bucure[ti?

Iulian Ciocan: Tratament literarpentru o nou\ sensibilitate

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 494 » 19 – 25 septembrie 2015

10 » dosar

Ini]ial, când am acceptat s\ particip laaceast\ anchet\, `mi imaginasem un alt felde r\spuns, ghidat dup\ experien]a lecturi-lor de manual predate `n timpul anilor meide liceu. ~ntre timp, `ncercând s\ m\ pun lacurent cu ce s-a mai `ntâmplat prin [coli decând am terminat eu liceul de informatic\[i de când m-am axat pe o ramur\ [tiin -]ific\, m-am trezit r\sfoind manualul delimb\ [i literatur\ român\ care se pred\ast\zi claselor a XI-a [i a XII-a [i am consta-tat cu surprindere c\ aproape tot ce voiameu s\ adaug (sau ce a[ fi sim]it nevoia s\ ci-tesc adolescent\ fiind) pe lista cu au -tori/c\r]i se reg\sea deja `n cuprinsul noi-lor manuale. Brusc, am avut [i revela]ia c\sistemul \sta didactic foarte structurat,orientat mai ales spre `ncadrare [i parcur-gere a unor perioade cu reprezentan]ii lor afost inutil [i chinuitor, f\r\ vreun aportsemnificativ pentru mine, nefiind neap\rato `n[iruire a excelen]ei literare, ci mai de-grab\ o punere `n revist\ a fenomenului li-terar. Pe de o parte, e bine c\ se `ntâmpl\

asta pentru c\ trebuie s\ existe o contoriza-re a tendin]elor de dezvoltare [i evolu]ie `nliteratur\, pe de alt\ parte sistemul r\mâne`n continuare limitativ, cu toate c\ de dataaceasta selec]ia textelor [i a autorilor mi separe adecvat\.

De[i nu-mi place s\ nominalizez, autoriipentru care sigur a[ fi optat dac\ nu ar fifost deja men]iona]i `n cuprinsul manuale-lor de clasa a XII-a, al\turi de clasici sunt:Eugen Ionescu, Marin Sorescu, Virgil Ma-zilescu, Ioan Es. Pop, Mircea C\rt\rescu,Dan Sociu, Elena Vl\d\reanu, la care a[mai ad\uga: Mircea Iv\nescu, George Gea -c \r, Max Blecher, Angela Marinescu, Ma-rius Ianu[, Adrian Urmanov [i mul]i al]ii –oameni talenta]i (pe care `i cunosc [i pe ca-re n-o s\-i enum\r acum) – care se particu-larizeaz\ prin profunzimea [i sensibilitateascrierilor. Scriitorii de mai sus [i câtevadin textele lor se suprapun unei biografiipreexistente foarte variate [i cuprinz\toaredin care fac parte [i: Ion Pillat, Ion Minules-cu, Ion Vinea, Gellu Naum, Nina Cassian,

Mircea Dinescu, Florin Iaru, Dan Lungu,Linda Maria Baros, R\zvan }upa, pân\ [imanifestul fracturist se studiaz\ ast\zi lalimba [i literatura român\, pe lâng\ poe]ii[i prozatorii clasici. Sigur c\ preferin]amea este subiectiv\ [i poate incomplet\, `n -trucât m\ simt mult mai apropiat\ vie]ii li-terare actuale, rezonând cu anumite scrierimai mult decât cu altele.

De asemenea, dac\ a[ mai putea ad\ugacâteva texte la lecturile suplimentare din li-teratura universal\, mi s-ar p\rea esen]ialepentru dezvoltarea sim]ului artistic [i asensibilit\]ii texte precum: B\nuiesc c\ to-tul `]i aminte[te de ceva, o povestire scurt\din Noaptea dinaintea b\t\liei [i alte poves-tiri, Ian McEwan – ~ncolo [i-ncoace din vo-lumul Prima dragoste, ultimele ritualuri/~n a[ternuturi, fragmente din Gr\dina deCiment – `n special pasajele care sfideaz\conven]iile, fragmente din De veghe `n la-nul cu secar\ – romanul lui J.D. Salinger –,iar pentru modalitatea de construc]ie a ro-manului: Oameni s\rmani, Crim\ [i Pe-deaps\, Fra]ii Karamazov [i, nu `n ultimulrând, câteva texte despre leg\tura mam\-fiic\din volumul lui Claire Castillon, Insecte.

~n linii mari, preselec]ia cât mai diversi-ficat\ a textelor [i a autorilor func]ioneaz\din punctul meu de vedere n manualele ac-tuale, `ns\ afinitatea spre un anumit gen de

literatur\ se va stabili `ntotdeauna `n afaraorelor de curs, prin lecturi suplimentare.La momentul actual, un manual poate s\informeze elevul de liceu c\ literatura aevoluat [i c\ exist\ o gam\ larg\ de varian-te [i posibilit\]i asupra tipului de lectur\.Problema este mai degrab\ receptarea tutu-ror acestor informa]ii bulversante pe careliceenii sunt nevoi]i s\ le asimileze `ntr-unan terminal, anterior sus]inerii examenu-lui de bacalaureat. ~n mod pragmatic a[ fitentat\ s\ cred c\, poate cu excep]ia sec]ii-lor de profil, nimeni nu mai r\mâne cu ni-mic dup\ ce se ncheie examenul. Sunt foar-te mul]i autori [i din fiecare se studiaz\ untext, maxim dou\, din care nu po]i pân\ laurm\ s\ tragi o concluzie sau s\ existe unimpact major `ncât s\ se creeze o afinitatecu opera autorului respectiv. Faptul c\ sunttrecu]i foarte mul]i autori `n manuale con-stituie un avantaj, dar pe de alt\ parte devi-ne indirect redundant.

Concluzionând, indica]ia de introducerea unui text sau a altuia este de cele mai mul-te ori subiectiv\, dictat\ de resorturile in-terne ale fiec\ruia [i nu poate avea pre ten -]ia de adev\r absolut. Mai degrab\ ar trebuis\ se fac\ un fel de statistic\ retrospectiv\asupra finalit\]ii studiului limbii române`n [coli si ulterior s\ se fac\ schimbarea `nconsecin]\.

~nv\]\mântul `[i hr\ne[te nepu-tin]ele de 25 de ani. Kitsch-ul aconfiscat aerul liceelor ([i minis-terului de profil?). A[a c\ r\spun-sul meu va fi mai amplu, cres -când din acumul\ri, experien]elede profesor la liceu.

E greu s\ nu vezi perlele dinprograma [colar\. Un Bacovia d\st\ri psihice la clasa a XI-a, de[iputea fi lucrat (tot cu un poem)prin clasa a X-a, iar `ntr-a XII-a sepoate ajunge la Dinamica unorspecii: jurnalul, memoriile – apa -ri]ii editoriale dup\ 1990, Ten-din]e `n literatura român\ actu -al, mai mult din „surse“ critice fi-indc\ de unde timp pentru oper\.Sigur c\ aici nu ai cum s\ nuajungi la lecturile [i tipul de her-meneutic\ ale profului, dar ope-rele de fic]iune [i nonfic]iune ac-tuale merit\ promovarea [i `n ul-timele clase de liceu, unde maizace mentalitatea c\ scriitorulviu este mort (nu scrie pe m\sura`nainta[ilor). C\r]i de poezie caale lui Ioan Es. Pop sau Dan So-ciu (plus al]ii [i al]ii ca MirunaVlada, de pild\, au, `ns\, impactgrozav. Romanele actuale (nu zicFric, fiindc\ am zis [i s-a citit pe „as -cunselea“), atât ale unor mai cla-sici, cât [i mai pu]in cla sici(za]i),de la Cristian Teodorescu la DanLungu (s\ nu uit\m: [.a.). C\r]ile

de poezie [i de proz\ la zi sunt as-pirate mai rapid decât se crede,dar asta st\ `n m\iestria profeso-rului [i `n libertatea [i timpulacordat de program\ ([i to]i fac-torii educa]ionali). Spun astapentru c\ la clasa a XII-a se cer „2romane (1 roman scris `n perioa-da 1960-1980 [i 1 roman scris dup\1980, cu focalizare diferit\: tema-tic\, tipologic\ etc.), 1 pies\ deteatru [i 4 poezii (poeziile selecta-te pot apar]ine unor autori post -belici reprezentativi, din una saumai multe genera]ii afirmate `naceast\ perioad\: de exemplu, ge-nera]ia r\zboiului, genera]ia ’60,genera]ia ’70, genera]ia ’80) +

„2 poezii“. E adev\rat c\ apare olist\ a[a de vast\, `ncât proful artrebui s\ fie mul]umit dac\ nu -m\rul de ore [i restric]ia „2 roma -ne“ [i „2 poezii“ nu ar spune cât\s\r\cie zace `n asemenea ofert\.

Ca s\ nu moar\ (nu doar clasi-cul, ci) scriitorul, `n genere, dac\nu azi, mâine, ceea ce primescelevii nu este pomelnicul de scrii-tori, curente sau cerin]e cu multecapete, ci opera d\t\toare dest\ri, de tr\iri, care nu mai ]inecont de clasicitate au ba, ci de va-loare, de fapt. {i care nu ]â[ne[tedin câteva poeme, dac\ e vorbade un Eminescu sau Blaga, nicidintr-un basm, dac\ e Creang\, ci

din opera citit\ `n `ntregul ei, ca[i din lectura unor texte criticevizionare, selectate de profesor.Nu lectura exhaustiv\ a textelorcritice trebuie cerut\. ~n plus,c\r]ile/textele solicitate ar trebuis\ existe `n bibliotecile din ora[,cât [i `n cea a [colii, [i `n maimulte exemplare. Pentru o dezba-tere sau un studiu de caz pe temea[a de „mari“ (ca „Diversitate te-matic\, stilistic\ si de viziune `npoezia interbelic\“, de exemplu)trebuie ca profesorul s\ tatoneze„terenul“, s\ preg\teasc\ [i s\ ar-gumenteze subiectul, s\ mai fiedin partea lui [i o pasiune tema-tic\, nu doar o simpl\ supunerela program\. Dac\ e ata[at deavangard\, nu-i greu de presupusc\ prozele lui Urmuz, ca [i Zeno-bia lui Gellu Naum, ofer\ un teri-toriu amplu de lucru pentru fixa-rea caracteristicilor curentuluiliterar stabilit.

Dac\ proful e anexat [i la post -modernitate, gândit\ pe lungi-mea ei, de la optzeci[ti la mini-mali[ti, nu poate str\bate cerin -]ele savante ale programei decâtdac\ orele se mai dilat\ [i c\r]ilesunt atât de bine st\pânite, `ncâtse ajunge cu adev\rat la dezbate-re/studiu de caz. Ca s\ se active-ze texte/autori, mai `ntâi e nevo-ie de ore, de o bun\ lectur\, de

concentrare (prea frugal\ laelevi, `n ultima perioad\), de untraseu deja bine strunit din par-tea celui care face alegerea. Sepoate lucra [i pe texte complexeca Rinocerii, La }ig\nci (sau ori-care proz\ fantastic\ eliadesc\),Rem, Suta lui Gro[an sau Insulaaceluia[i, ca s\ dau câteva exem-ple. Arta Popescu, Ieudul, Fede-ra]ia B\nulescu, Vino cu mine[tiu exact unde mergem, alte [ialte c\r]ulii proaspete, au chichi-rez la finele liceului. De altfel,postmodernismul, [i cel româ-nesc, e aderent tinerilor [i ar tre-bui s\ figureze larg [i cu cerin]esigure la bac. Este, adev\rat, pro-pus cu juma de gur\, cu/prin sur-se documentare serioase, greu deg\sit `n biblioteci, greu de palpatdoar prin orele simbolice acorda-te prin program\.

Din experien]ele proprii, unCristian Popescu e uluitor de bi-ne receptat (pân\ [i `n variantaaudiovizual\ a Tramvaiului ),iar, mai `ncoace, Ioan Es. Pop,Daniel B\nulescu sau Dan Sociu.Textele au prospe]ime [i lecturas-a dovedit empatic\; se poate ex-tinde u[or [i la al]i contempo-rani. ~n privin]a prozei, dac\ {te-fan B\nulescu trebuie mai bine`nfipt (dar [i publicat cu romanuls\u), merg, la sufl(et)ul acestei

genera]ii, de fixat `n „canon“,pro zele scurte ale lui C\rt\rescu,dar [i valurile „ego“, [i autoridintre cei mai recen]i, la care ac-cesul informativ este mai viu da-torit\ promov\rii, realizate de câ-teva edituri, care [tiu ce vor.

N-a[ uita nici scriitori semi-re-cupera]i, E. Ionescu, M. Eliade,Norman Manea. Absurdul româ-nesc f\r\ Eugen Ionescu nu e `n -treg (iar autorul merge/a mers lacapitolul „comunicare“ `nc\ dela clasa a XI-a). Aici trebuie spusc\ [i opere din literatura univer-sal\ trebuie adi]ionate unor dez-bateri, cum ar fi proza lui Kafka.Procesul ori Colonia peniten-ciar\ sunt (mi-au fost) de temeliela clas\ `n fixarea nu doar unuicurent literar, ci [i a unei st\ri,mai receptate de elevi decât kilo-gramele de conspecte.

Se cere „o schimbare la fa]\ “ atoate, prin urmare. Lucru aflat nconsens cu to]i factorii din edu-ca]ie. Inclusiv editurile: c\ scrii-torul „fost“ (un Alecsandri e `ndraci editat [i poate fi lucrat defi-nitiv la clasele gimnaziale) `nc\mai rezist\ `n tabieturi, `n nafta-lin\, `n locurile lui din bibliotecipublice [i personale, `n op]iunile[i „probabilit\]ile“ programei, pecând atâtea texte vii [i actuale `ia[teapt\ pe profesori, pe lucr\to-rii de la minister [i pe f\c\torii demanuale s\ ias\ din orgolii sauanchiloz\. Altfel Kafka \sta nu-iKafka, nu!?

Viorica R\du]\: „Pe m\sura `nainta[ilor“

Ionelia Cristea: Afinitatea pentru un tip de literatur\ apare `n afara orelor de curs

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 494 » 19 – 25 septembrie 2015

carte « 11

Via]a [i visele lui Mateiu,bastardul lui CaragialeChiar [i azi, unii dintre admiratorii luiCaragiale cel B\trân se uit\ chiorâ[ laciudatul s\u fiu, Mateiu, fiindc\ `[i uratat\l. De[i n-ar fi nici primul, nici ultimulprodus biologic al unei celebrit\]i care nu-[i suport\ genitorul, Mateiu i-a scos dinpapuci pe suporterii lui I.L. atacându-[itat\l r\posat [i `n produc]ia literar\,

adic\ pur tujur, ceea ce nu se face. Cunimic mai breji, o parte dintre pre]uitoriilui Mateiu nu-l iart\ pe autorulMomentelor pentru mizeriile pe care i le-af\cut progeniturii sale*. Totu[i, ]inândv\dit partea fiului, Ion Iovan nu face asta`n alb [i negru, aidoma criticilor care s-au`nh\mat la c\ru]a literar\ a tat\lui. Iovan

se uit\ atent [i la ale vie]ii griuri, dinstudierea c\rora `i iese un roman, [i defamilie, [i de epoc\ – mai exact, de epoci! –,[i de moravuri, dar [i de psihologicaletrecute prin fandacsiile unor vremuri `ncare onoarea mai era ap\rat\ cu sabia, iarMi]a Biciclista era calomniat\ c\ le servea[i sifilis clien]ilor ei din lumea bun\.

Cristian Teodorescu

~n adolescen]\, când am citit Craiide Curtea-Veche, eram de parteafiului. Dup\ ce am aflat `ns\ am\ -nunte despre rela]iile celor doi [iam citit scrisorile lui Mateiu c\treprietenii s\i, Boicescu [i Uhrinows -ky, am `nceput s\ `n]eleg [i exas-per\rile lui I.L. fa]\ de excentri-cit\]ile primului s\u n\scut. Cums\ nu turbezi când `]i vezi fiul in-ventându-[i un arbore genealogicde conte, când tu [tii c\ ai originicât se poate de modeste, de neamde pl\cintari, [i cum s\ nu te apu-ce pandaliile `n fa]a apuc\ tu rilorlui de dandy ntârziat, care-l fac s\par\ un caraghios f\r\ marginipân\ [i prietenilor t\i apropia]i.

Dar, dac\ `ntoarcem foaia, dece s\ n-aib\ [i Mateiu dreptate s\-[i deteste tat\l, de vreme ce sesimte [i e tratat `nc\ din copil\rie,`n familia acestuia, legal `nteme-iat\, drept a cincea roat\ la c\ru -]\? E adev\rat, Caragiale l-a recu-noscut drept fiul s\u, rezultat din -tr-o rela]ie liber consim]it\ cu odomni[oar\ uvrier\ `n industriatutunului. ~ns\ dup\ ce a p\r\sit-ope uvriera care nu mai corespun-dea cu preten]iile sale sociale, I.L.l-a uitat [i pe Mateiu timp de [aseani, adic\ pân\ s-a hot\rât c\ tre-buia s\ aib\ grij\ de educa]ia lui.Grijuliu cu fiul, pentru care are demul]i ani o preocupare special\,Ion Iovan l nedrept\]e[te pe Cara-giale-tat\l, de[i cine se uit\ la isto-ria lor de familie n-are cum s\ nuobserve c\ I.L. s-a str\duit s\-i cro-iasc\ un drum n via]\ [i b\iatuluis\u din flori. Numai c\ acest „[i“ i-aotr\vit copil\ria [i adolescen]a luiMateiu, `ncât l-a `mpins s\ aler ge,toat\ via]a, pân\ la obsesie, du p\nobiliari cai verzi pe pere]i.

Ion Iovan nu-i ia `n serios re-voltatului fiu fumurile de descen-dent al unui conte Carabey. Dar[tie s\ g\seasc\ explica]ia fixa]iilor

nobiliare ale lui Mateiu [i s\ leurm\reasc\ `n normala lor anor-malitate. Adic\ din momentul `ncare b\trânul Caragiale afl\ ce clo -cea `n minte tot mai dificilul s\ub\iat [i, ca s\-l conving\ de ade v\ -rul c\ proveneau dintr-o familiede pl\cintari, i d\ n cap lui Mate-iu cu o tav\ de copt pl\cintele,pân\ când fiul arboreaz\ la Fun-dulea, pe mo[ia Maric\i Sion, fla-mura noble]ii sale.

Cine nu e flambat de opera [isoarta celui de-al doilea Caragiale,ca Ion Iovan, n-are cum s\-l zugr\ -veasc\ favorabil pe fiu, `n daunatat\lui. {tiind pe pielea lui c\ dinliteratur\ nu te `mbog\]e[ti [i an-ticipând c\ drumul pe care a apu-cat-o b\iatul s\u n-o s\-i aduc\succesele la care viseaz\, I.L. vreas\-[i extrag\ fiul din vis\rile sale[i s\-l aduc\ pe o cale mai sigur\.L-ar vrea avocat [i-l ]ine la studii,dar Mateiu are alte socoteli. Nu segânde[te la o carier\, ci s\ dea lo-vitura `n via]\. Pânde[te un pont,adic\ o c\s\torie avantajoas\, ca-re s\-l scoat\ din s\r\cie, iar pen-tru asta e gata s\ curteze [i femeib\trâne, cu condi]ia s\ aib\ averide tocat. Cât despre independen]alui financiar\, Mateiu n-o concepedecât ca pe rezultatul unei slujbela stat, ca diplomat sau m\car caprefect. Pentru asta, de[i `[i de-test\ tat\l, se folose[te de aminti-rea lui public\, f\r\ probleme decon[tiin]\.

Revoltat de amoralitatea de mi-tocan a lui I.L.C., fiul `[i `ntrecetat\l la acest capitol, invidios pegloria acestuia, ca [i cum ar fi fostprivat astfel de o parte din gloriacare i se cuvenea. Chiar [i litera-tura pe care o scrie e pentru Mate-iu un mijloc de a-[i atinge ponturi-le prin tranzac]ionarea unei even-tuale celebrit\]i personale, nu vreochestie de ideal\ voca]ie. A[a c\atunci când `i apare nuvela Re-member, duce un exemplar la

curtea regal\, cu speran]a c\ va fib\gat `n seam\ de cine trebuie.

Din toat\ aceast\ istovitoarepând\ a pontului, Mateiu nu sealege decât cu o c\s\torie cu o mi -c\, dar mult mai b\trân\ decât elboieroaic\, Marica, fata lui Sion,[i cu un domeniu care numai lui ise putea p\rea seniorial. Era `ns\victoria cuiva care reu[ise s\-[i p\s -treze ]inuta [i morga, trecând prinmomente de s\r\cie cumplit\, f\ r\s\ dezn\d\jduiasc\, [i care-[i trans-formase visul nobiliar `ntr-un ro-man chiar mai straniu decât tribu-la]iile sale rocambole[ti de vâ n\toral gloriei [i al unei situa]ii demnede urma[ul contelui de Carabey.

Dar chiar [i dup\ ce atinge cul-mile gloriei, de care se bucur\ cunesa], când apare prin cafeneleledin Bucure[ti, cu vestimenta]ialui de b\trân dandy, Mateiu e luatpeste picior sau ignorat de o partea confra]ilor litera]i. Are n schimbo minuscul\ curte de admiratoricare-i `nghit toate ciud\]eniile, deparc\ s-ar preg\ti s\ devin\ preo -]ii unui cult secret, inventat debastardul mitocanului Caragiale.

Romanul lui Ion Iovan desprevia]a [i timpurile lui Mateiu Cara-giale, rud\ apropiat\ cu reconsti-tuirile monografice ale lui G. C\li -nescu despre Eminescu [i Crean g\,dar mai ales cu Via]a lui Constan-tin Stere de Zigu Ornea, e proba c\`ntâlnirea dintre un mare talentde azi [i un mare scriitor de r\sa-lalt\ieri nu poate duce decât la ocapodoper\.

{i cum avem de-a face cu un ro-man nonfic]ional al c\rui autor s-a priceput [i s\ fic]ionalizeze, pecând lucra la canavaua istorieivremii, nu-mi r\mâne decât s\-ladaug pe autor clubului select alpre]uitorilor lui Mateiu Caragia-le, `nfiin]at de Ion Barbu, cu fai-mosul s\u protocol `n versuri.

*Ion Iovan, MJC, Ed. Polirom,colec]ia Fiction Ltd, 2015

– Fragment –

~ntr-o diminea]\, pe Watanabe l-autrezit ni[te zgomote ciudate. Maimul]i oameni p\reau s\ vorbeas -c\ `mprejurul colibei. Din când `ncând, mai avea vise din astea. Decele mai multe ori se f\cea c\ eraelev la [coala primar\ [i, ascunsprin vreun col] al cur]ii sau `n ba-zinul de `not, asculta ce vorbeaual]ii. Nu i se p\rea c\ visele `i re-flectau caracterul pasiv; credea c\i se trag de la faptul c\ avea me-reu, ca fundal sonor, zgomotul

valurilor. ~n diminea]a aceea,exact ca `n vise, a auzit mai mul]ib\r ba]i vorbind zgomotos. ~ns\vocile nu s-au oprit nici dup\ ce adeschis ochii. Z\p\cit, s-a târâtafar\ din colib\ [i s-a ridicat `n pi-cioare, uitând c\ era complet gol.S-a pomenit nas n nas cu peste ze-ce b\rba]i cu tr\s\turi asiatice,aduna]i pe plaj\. To]i erau `m -br\ca]i sumar, cu pantaloni scur]i[i maiouri, iar n mâini n-aveau ni-mic. Câ]iva st\teau c\lare pe butoa-ie [i priveau absen]i marea, al]iierau trânti]i pe nisip. Unul p\reac\ vrea s\ prind\ un crab, pentruc\ scurma `n nisip cu un b\].

La vederea lui Watanabe, cuto]ii au s\rit n picioare, sur prin[i,iar cel care se afla mai aproape i-aspus ceva. Nu mai auzise nici -odat\ limba aceea [i, cu toate as-tea, Watanabe a priceput:

— ~ncântat de cuno[tin]\!Acesta a fost momentul istoric

`n care Watanabe a avut primulcontact cu chinezii [i le-a `n]eleslimba f\r\ nici cea mai mic\ difi-cultate.

— Ar\]i super!, i-a zis unul din-tre ei râzând [i ar\tându-l cu degetul.

Nu era un râs r\ut\cios, a[a c\Watanabe a zâmbit [i el.

— E mai comod a[a. Pe urm\,dac\-mi stric hainele, altele numai am.

Ceilal]i nu-i `n]elegeau japone-za, dar au râs cu to]ii, ca s\ salvezesitua]ia.

— Tu cum de pricepi ce vorbimnoi?, l-a `ntrebat mirat un b\rbatcu burta mare, care p\rea cel maivârstnic dintre to]i.

— Nu [tiu. Pricep [i gata.La r\spunsul s\u, b\rbatul a

f\cut ochii mari de uimire.— E foarte util! Pe mine m\

cheam\ Tang. Pe tine cum te chea m\?Watanabe [i-a scris pe nisip ce-

le dou\ ideograme ale numelui.Watanabe. Chinezii s-au apropiats\ vad\. Unul, cu o privire t\ioas\,a strigat:

— Du Bian!

„Are dreptate, eu nu sunt Wa-tanabe, sunt Du Bian. M\ lep\d dejaponezi.“

L-a cuprins mândria. „Voi sun-te]i tova r\[ii mei“, [i-a spus cu t\ rie.

B\rbatul cu privirea t\ioas\ aspus c\ se nume[te Yang [i aar\tat spre butoaie:

— Ce-i aici?Watanabe i-a r\spuns:— Z\u dac\ [tiu!Nu le-a spus c\ era posibil s\ fie

substan]e toxice. Yang a `ncuvi-in]at [i l-a rugat, cu o expresie ca-re nu era nici lingu[itoare, niciironic\:

— Putem s\ locuim [i noi lâng\plaja asta?

Imediat ce Watanabe [i-a datacordul, Yang [i câ]iva dintre ailui s-au apucat s\ construiasc\ ocolib\ la intrarea `n jungl\ – nuchiar pe plaj\, probabil din re]ine-re, pentru c\ acolo era deja cea dinbutoaie a japonezului. Al]ii s-auapucat s\ caute hran\. Au culesplante [i fructe, au prins pe[ti cumâna goal\. Unul a f\cut o vatr\ [ia aprins focul, altul a plecat s\aduc\ lemne. Masa a fost gata câtai clipi, iar Watanabe a fost invitat[i el. Yang i-a oferit un pe[te fript`n ]epu[\. Un soi de pe[te-papagal.Oare cum reu[i ser\ s\-l prind\?Era prima oar\ când primea o in-vita]ie [i de mult\ vreme nu maipusese gura pe carne alb\ de pe[ -te. Cât se poate de mul]umit, `nacea sear\ a adormit, `n mod ex-cep]ional, f\r\ s\ mai citeasc\ dinjurnalul lui Takashi.

De a doua zi diminea]a, Wata-nabe, devenit Du Bian, [i-a luat ca-rapacea `n spate, s-a al\turat gru-pului lui Yang [i au pornit pe insul\, `n c\utare de hran\. To]ichinezii umblau nestingheri]i `npielea goal\ [i `i invidiau carapa -cea. Nici unul nu râdea de el.Ni[te adev\ra]i supravie]u itori.Al\turi de Yang [i de ceilal]i, Wa-tanabe gusta din plin bucuria de afi un locuitor al acelei insule. Dac\ar fi avut cu ce, ar fi scris conti-nuarea jurnalului lui Takashi.Chinezii, n schimb, f\cuser\ repe-de rost de cele necesare scrisului.

Uscaser\ ni[te scoar]\ de copacpe care desenaser\ cu c\rbuneideograme mari [i-[i f\cuser\ lo-zinci: „S\ rena[tem prin for]e pro-prii!“, „S\ lupt\m cu vitregiile!“.

Pe Kasukabe l-au `ntâlnit `n -tâmpl\tor, dup\ vreun an, pe unplatou `n centrul insulei, undecre[teau bame [i car tofi dulci. ~l`nso]ea Kiyoko, care ducea un co[.Deci era adev\rat zvonul c\ um-bla mereu p\zit\, ca nu cumva s\fie agresat\ de ceilal]i b\rba]i.

Cineva care nu-i cuno[tea i-ar fiputut lua drept mam\ [i copil:Kiyoko, `mbr\cat\ cu rochia ei neagr\ de toate zilele, mergealini[ tit\, ]inându-l de mân\ pe Ka-sukabe, mai mic de statur\ decâtea. Cum i-a v\zut, Watanabe asim]it c\ i se urc\ sângele la cap.

— Ia uite-l pe Watanabe! Cefaci? Am auzit c\ te-ai dat cu ban-da din Hong Kong.

~n rânjet i se citea dispre]ul [ipofta de har]\.

— Unde v\ trezi]i de umbla]ia[a, `n curu’ gol? Suntem un statde drept, dac\ nu [tiai!

Watanabe n-a r\mas dator:— Ba am auzit, e Dinastia Ka-

sukabe.Poate fiindc\ se sim]ea dep\[it

numeric, Kasukabe s-a strâmbat[i a p\rut c\ vrea s-o ascund\ peKiyoko `n spa tele lui. Watanabe [ichinezii erau mul]i [i goi-pu[c\.Kiyoko a aruncat o privire mai josde brâul lui Watanabe [i a zâmbit.„Jigodie! ~]i ba]i joc de mine!“ Cu-prins de dorin]a puternic\ de a-iomor` pe amândoi, Watanabe [i-atrântit jos carapacea, dar Yang l-aoprit, râzând.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 494 » 19 – 25 septembrie 2015

12 » avanpremier\

Natsuo Kirino — Insula Tokyo„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din romanulInsula Tokyo, de NatsuoKirino, traducere dinlimba japonez\ [i note de Andreea Sion, care va ap\rea `n curând `ncolec]ia „BibliotecaPolirom. Seria Actual“, la Editura Polirom.

CARTEA

~n Insula Tokyo (2008), Kiyo-ko, o casnic\ de 43 de ani, sepomene[te naufragiat\ pe oinsul\ pustie, `mpreun\ cu 31de b\rba]i. Dup\ cinci ani,so]ul lui Kiyoko moare n con -di]ii misterioase [i ea e silit\s\ g\seasc\ alt b\rbat care s-oocroteasc\. Alege o brut\, [e -ful unui grup numeros, deve-nind astfel regina insulei. Nu-mai c\, mai t=rziu, `[i fac apa -ri]ia c=]iva naufragia]i chinezi[i, v\z=ndu-i cum v= neaz\ unporc s\lbatic, Kiyoko `[i d\seama c\ are de-a face cu o ra -s\ mai eficient\. Al doilea so]moare la fel de misterios, a[ac\ femeia propune un noumod de a-[i alege partenerul:prin tragere la sor]i. Inspiratdintr-o `nt=m plare real\ de lasf=r[itul celui de-al Doilea R\z-boi Mondial, roma nul urm \ -re[te dec\derea con d i ]iei uma-ne originare.

NATSUO KIRINO (n. 1951, Kanazawa) este una dintre cele maiimportante scriitoare japoneze din genera]ia sa, autoare a pestedou\zeci de romane. A studiat dreptul la Universitatea Seikei [i,`nainte de a deveni scriitoare, a f\cut regie [i scenografie de film,dar a fost [i editor de revist\. Primul ei roman publicat, Kao ni fu-rikakaru ame (Ploaia care `mi cade pe fa]\, 1993), a ob]inut premiulEdogawa Rampo. A devenit faimoas\ odat\ cu apari]ia c\r]ii Out(1997), care a primit premiul pentru cel mai bun roman poli]ist ja-ponez al anului [i a fost nominalizat\ [i pentru traducerea englez\la Edgar Allan Poe Awards, `n 2004. La Editura Polirom a fost pu-blicat romanul Cronica zei]ei (2009), distins cu premiul MurasakiShikibu.

Drag\ redac]ie,

~mi cer scuze pentru `ntâr zie -rea f\r\ precedent a textului dinaceast\ s\pt\mân\. Am totu[i celmai important motiv din lume:mi-a fost somn. Da, [tiu, justifi -c\rile pentru „nu mi-am f\cut te-ma“ au evoluat cu mult dincolo deastfel de explica]ii anodine. A tre-cut vremea lui „mi-a mâncat câi-nele articolul“, acum `ntârzieriletrebuie s\ aib\ la baz\ neap\rat„motive obiective“, preferabil s\aib\ leg\tur\ cu rateuri tehnologi-ce, cu circumstan]e imposibil decontrolat [i nicidecum cu ceva atâtde banal precum calitatea viselor.

S\ v\ ntreb totu[i: dar tortura?E un motiv suficient de bun? Esteposibil s\ fi trecut pe lâng\ aceas t\[tire cu prea mult\ u[urin]\ zileletrecute, dar v\ anun] c\ s-a de-monstrat [tiin]ific faptul c\ som-nul insuficient este o form\ de tor-tur\. Eu o spun `nc\ din timpulgr\dini]ei, când `mi ]ineam ochii`nchi[i n timp ce mi plimbam pe-riu]a peste din]i, ca s\ m\ mai odih -nesc un pic. Dar acum o spune undomn pe nume Paul Kelley, care ecercet\tor specializat n neuro[tiin - ]e la Universitatea Oxford, iar eu`n oamenii ace[tia de [tiin]\ am

`ncredere, pentru c\ au mers multla [coal\. Dumnealui spune a[a:„S\pui oamenii s\ `nceap\ munca`nainte de ora 09.00 este o tortu r\“.Ca un balsam pentru sufletul tutu-ror celor care au `nceput [coalas\pt\mâna aceasta, a mai ad\ ugatc\ tinerii cu vârste `ntre 10 [i 16ani ar trebui s\ `nceap\ [coala la10.00, iar cei peste 18 ani, la 11.00.

Eu, una, iau foarte n serios tortu -ra [i sunt de p\rere c\ Decla ra]ia

Universal\ a Drepturilor Omului[i Conven]ia de la Geneva trebuierespectate cu stricte]e. De exem-plu, dac\ mi-a[ fi r\pit trei ore dinsomnul meu mediu de [apte ore,ast\zi a[ fi fost: iritat\, uituc\, `n -ceat\ `n neuroni, mai ridat\, mai`nfometat\ [i mai predispus\ latot felul de boli. Este adev\rat, poa -te trei ore `n minus de somn nu secompar\ cu practica CIA de a-[iinteroga suspec]ii nel\sându-i s\

doarm\ timp de 180 de ore, dar se[tie c\ oboseala are efect cumula-tiv. Dup\ doar 60 de zile nedormi-te, echivalentul a-mi scrie rubricanoaptea târziu timp de un an [i`nc\ un pic, a[ fi ajuns la fel der\u. Iar astfel de comportamentetrebuie t\iate de la r\d\ cin\ ime-diat ce apar.

Din fericire, aceast\ treime avie]ii noastre a `nceput s\ fie pri-vit\ cu mult mai mare aten]ie. S-adescoperit, de exemplu, c\ o cre[terede 80.000 de euro `n veniturileanuale are un impact mai mic asu - pra fericirii decât o or\ `n plus desomn pe noapte. ~n plus, starea despirit zilnic\ s-a dovedit a fi alte-rat\ `n special de doi factori, maiimportan]i decât veniturile, stabi-litatea jobului sau starea rela]ieiromantice: stresul termenelor-limi -t\ [i lipsa de somn.

Practic, ceea ce arat\ literatu-ra de specialitate este c\ oameniicare dorm sunt mai creativi, maiinspira]i [i mai flexibili `n jocuri-le limbajului, ceea ce m\ face s\

cred c\, pe termen lung, decizia de a`n târzia un pic textul de fa]\ areconsecin]e mai mult decât benefice.

Desigur, drag\ redac]ie, c\ de-ja m-ai iertat [i ai trecut la nivelulurm\tor. Te `ntrebi: dac\ somnulproduce rezultate atât de minuna-te, cum poate fi `mbun\t\]it\ ex-perien]a? Aici este de discutat. Deexemplu, exist\ saltele specialecare `]i fac masaj `n timp cedormi, au ni[te magne]i care te`nvelesc ntr-un „cocon magnetic“de calm, emit ioni negativi s\-]ifac\ aerul din jur ca de p\dure.Nu cost\ foarte mult. Dac\ totu[inegociez cu voi acea or\ n minusde somn [i ob]in cei 80.000 de eu-ro `n plus pe an, m\ descurc s\`mi cump\r singur\ salteaua.

Acestea fiind spuse, ata[ez ar -ticolul de fa]\, a c\rui tem\ amales-o cu mult `nainte de primulc\s cat. Pân\ la urm\, decizia de adormi s\ [ti]i c\ a fost luat\ maidegrab\ din considerente creati-ve: doar se [tie c\ nu este bine s\vorbe[ti doar din c\r]i.

Unul dintre modelele lui Radu Al-dulescu fiind Eugen Barbu, analo -giile dintre Sonata pentru acor -deon [i Groapa nu vor ap\rea casurprinz\toare. {i `ntr-o parte, [i`n cealalt\, se lucreaz\ cu e[anti-oane (familiale [i profesionale) deumanitate, `ntr-o asumat\ unitatede spa]iu, timp [i perspectiv\.

Pe buza uria[ei gropi `n care searunc\ gunoaiele, la margineaBucure[tilor, ori `n fundul Feren-tarilor, unde, peste un gard descân dur\ v\ruit\, se i]e[te „firma“La Gic\ Dei, privirea scormoni-toare a celor doi romancieri sca-neaz\ un mediu social umil, exo-tic `n raport cu Centrul urban,`ntru totul reprezentativ `ns\ pen-tru experien]ele [i momenteleesen]iale ale existen]ei. Circulari-tatea romanelor, elaborat\ [i exploa-tat\ epic, e un mod de a reaminti

cititorului circularitatea [i repeti-tivitatea vie]ii. Acestea sunt ur -m\ rite la nivelul individului (caretrece prin fiecare vârst\ cu ges-turi decise, dar pân\ la urm\ tipi-ce), ca [i la cel al familiei [i al co-munit\]ii aparent deschise, „spar-te“ `n tot felul de aspecte specifice.Pe m\sur\ ce lectura avanseaz\,exotismul (sub)urban [i senza]io-nalismul par s\ se risipeasc\,l\sând s\ se vad\, tot mai clar,structura sistemic\ a lumii confi-gurate, ra]iunile, mecanismele, coe -ren]a ei. La Radu Aldulescu, pro -cesul este mai accelerat, fiindc\imobilismul naturii umane e `n -t\rit de rigiditatea regimului co-munist. Contrastul din Groapaera acela dintre frenezia vitalist\,consumist-capitalist\ a personaje-lor [i durata mai lung\ a existen -]ei ce nu se poate sustrage unor

legi nescrise. ~n Sonata pentruacordeon, totul fiind setat, b\tut`n cuie de la bun `nceput, ra]iona-lizat economic [i planificat ideolo-gic, accentul epic se va muta pemicile `ntâmpl\ri [i evenimentelem\runte ale cotidianului.

La cincizeci [i cinci de ani,domnu’ Gic\ e „plin de snag\“. Nunumai c\ `[i ]ine familia cu mun-ca lui de cizmar respectat de o `n -treag\ comunitate [i c\utat, `ntr-otinere]e glorioas\, de actri]e [icânt\re]e c\rora le-a m\surat mân -gâietor picioru[ele (cum tot po-veste[te el cui st\ s\-l asculte), darmai scap\ [i la b\i, n excursii ero-tice [i bahice, de unde se `ntoarcef\r\ un sfan], cu o dorin]\ aprig\de reabilitare. Ciocioana, tova r\ -[a lui de via]\, este `n]ele g\toare(pân\ la proba contrarie). Perso-naj memorabil, ea alterneaz\ ge-nerozit\]ile cu violen]ele n\praz-nice ale unei mame autoritare. ~i`nghite mofturile r\sf\]atei Nina,`ns\ când aceasta `i subtilizeaz\banii pentru gustarea de la Flac\ -ra Ro[ie, serviciul ei, o bate sânge-ros, f\când-o s\ `n]eleag\ c\ via]aare totu[i regulile ei. ~n aceast\ fa-milie a l’italienne, `n care to]i seceart\ [i se iubesc pe un diapazon

`nalt, Ciocioana exprim\ cel maibine etosul pe care Nina refuz\ –deocamdat\ – s\-l asimileze. C\ eb\ut\ ori perfect lucid\, nevast\ [imam\ mai mult sau mai pu]in iu-bitoare, ea se comport\ dup\ unset de reguli `ndelung [lefuite [iajustate. Acestea vor asigura, cândva veni vremea, [i lini[tea odras -lelor. Moralizarea fetei nd\r\t nicee f\cut\ de mam\ `n chiar actulpedepsirii ei pentru o nou\ boa c\ -n\, autorul compactând monolo-gul interior cu dialogul caracteri-zant [i educa]ia sentimental\, cudosurile de palm\ peste gur\. Pito-rescul [i tipicul fuzioneaz\.

Nina este o adev\rat\ figur\, o`nc\p\]ânat\ prelungind indepen-den]a s\lbatic\ a adolescen]ei din-colo de grani]a maturit\]ii conju-gale. Pân\ la urm\ va intra [i ea nmalaxor, supunându-se de bun\ vo-ie [i nesilit\ de nimeni unui b\r batcomplet [ters ([i „cu pensii alimen-tare“), dar pe care ea `l iube[ te. Lafel se va `ntâmpla [i cu Mantiliza,str\nepoata domnului P\u nescuCo[ciugaru, ochi aluneco[i [i ini -m\ zburdalnic\, distribuit\ gene-ros prin tot Ferentariul. Spre sfâr -[itul romanului o vedem integra -t\ cu for]a n Sistem, transformat\

`ntr-o jalnic\ informatoare a Mili -]iei ([i „animatoare“ pentru ca-drele institu]iei). Visele [i proiec -]iile juvenile, castelele ridicate `nSpania de imagina]ia fiec\ruia sef\râmi]eaz\ [i se dezintegreaz\atunci când personajele ajung s\dea piept cu via]a.

Tov\r\[ii puberale [i ini]ierierotice; boac\ne [i pedepse corpo-rale; cafturi de strad\ [i de interior;partide de box [i de poker; pariuri[i jocuri m\sluite; solidariz\ri [itr\d\ri; numeroase furturi [i unviol; iubiri violente, dar [i lumi-noase, nun]i de culoare local\ [i o`nmormântare cu episoade gro-te[ti (aveam una [i `n Groapa);„colocvii“ muncitore[ti [i crai lâ -curi de instalator; pr\jituri de s\-]i lingi degetele [i pâinea ama r\câ[tigat\ cu tot mai mult\ tru d\;secven]e de un comic halucinant, lao m\n\stire cu c\lug\ri pan ta -gruelici, desfrâna]i, [i rutina, cutoate acestea, nezdruncinat\ a exis -ten]ei `n socialismul cazanier...

Romanul total, aglutinant [isintetizator, este formula de debut –`n mod cert câ[tig\toare – a celuimai puternic prozator pe spa]iiample ap\rut la noi dup\ o târzie,`ndelung a[teptat\ Revolu]ie.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 494 » 19 – 25 septembrie 2015

opinii « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

Cele mai importante 7 oreDe veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Flac\ra Ro[ie (II)

Dup\ sângeroasele atentate din ia-nuarie, „Charlie Hebdo“, publi-ca]ie a c\rei circula]ie era destulde restrâns\, a c\p\tat o uria[\notorietate, caricaturile publicatefiind mai mult ca niciodat\ scru-tate cu mare aten]ie, de dataaceasta `ntr-o mai mare m\ su r\dincolo de hotarele Fran]ei.

Ultimele caricaturi publicatede revist\ au scandalizat, `n modsemnificativ, numero[i cititori [ijurnali[ti din `ntreaga lume.

De data aceasta, nu profetulMohamed a fost subiectul umoru-lui particular al caricaturi[tilorfrancezi, ci actuala criz\ a imi -gran]ilor, mai ales imaginea „ico-nic\“ a acestei situa]ii, copilul

sirian `n vârst\ de trei ani g\sitmort pe o plaj\.

Un desen semnat de Riss a reu -[it s\ scandalizeze `n cea mai ma-re m\sur\. El `l prezint\ pe miculAylan mort pe o plaj\, având `nspatele lui un panou publicitar `ncare o reclam\ la McDonalds anun -]\: „Promo! Dou\ meniuri pentrucopii la pre] de unul!“.

Un al doilea desen, intitulat„Dovada c\ Europa este cre[tin\“,`l prezint\ pe Iisus p\[ind pe ape,al\turi de un copil `necat, cu le-genda: „cre[tinii p\[esc pe ap\, co-piii musulmani se scufund\“.

Aceste caricaturi au avut efectulunei g\le]i cu benzin\ aruncatepeste un incendiu. Majoritatea co-vâr[itoare a celor scandaliza]i av\zut n ele o b\taie de joc la adresaunui copil mort. Mai mult, un avo-cat ce reprezint\ Black Lawyers, Aso-cia]ia Avoca]ilor Negri din Ma reaBritanie, a anun]at pe Twitter c\organiza]ia din care face parte vadepune plângere pentru incitare lacrim\, ur\ de ras\ [i persecu ]ie `nfa]a Cur]ii Penale Interna ]io nale.

Este aceasta proba unui umordincolo de orice gust sau, dimpo -triv\, a unui stil de umor a c\ruisubtilizare se pierde sub violen]aimaginii [i atunci când este scosdin context?

Dup\ atentatele de la „Charlie“,dezbateri nenum\rate au avut locmai ales `n lumea anglo-saxon\,ele fiind legate de presupusul ca-racter rasist al caricaturilor. Dar,scrie „Slate“, `n cea mai mare par-te a cazurilor, caricaturile erauscoase din context, iar legendelelor, `n mod straniu, erau omise.

De exemplu, publica]ia electro -nic\ „Vox“ a `ncercat s\ descifrezeciud\]eniile umorului lui „Char-lie“ pentru cititorii lor anglo-sa-xoni, explicând c\ inten]ia acestorcaricaturi controversate este, de ce-le mai multe ori, „pe invers“ fa]\ deceea ce ar putea vedea `n ele un ci-titor care este prea pu]in familiari-zat cu politica francez\.

„Charlie Hebdo“ este o publi-ca]ie cu o politic\ stângist\ [i anti-rasist\. A[a-zisele desene „rasis-te“ sunt, de fapt, parodii crude astereotipurilor de opinii rasiste.Un desen incriminat este cel careprezint\ sclavele nigeriene r\pitede organiza]ia Boko Haram care,`ns\rcinate cu copiii celor care le-au violat, strig\: „Nu v\ atinge]ide aloca]iile noastre!“. Anglo-sa-xonii au v\zut aici un umor crudla adresa sclavelor sexuale. Auto-rii caricaturilor `ns\, scrie „Vox“,fac referire la discursul FrontuluiNa]ional la adresa aloca]iilor fa-miliale oferite de statul francez fa-miliilor imigran]ilor.

~n cazul lui Aylan, desenatoa reaCoco a explicat c\, departe de a-[ibate joc de tragedia copilului, cari-caturile „condamn\ societatea deconsum care le vinde imi gran]ilorvenirea `n Europa ca un vis“.

„The New York Times“ [i-a asu -mat [i el ideea de a descifra acestumor, ar\tând c\ sensul caricatu-rilor „s-a pierdut `n traducere“.

„~n editorialul s\u“, scrie pu-blica]ia american\, „redactorul-[efSourisseau a explicat clar c\ ]intarevistei este ceea ce el nume[ter\spunsul ipocrit al liderilor [i pu-blicului european la aceast\ criz\.El afirm\ c\ viziunea europenilorpare bazat\ mai degrab\ pe o ver-siune a cre[tinismului din careidealul carit\]ii a fost eliminat“.

„«Charlie Hebdo» a devenit uncaz mediatic unic n lume“, apreciaz\

„Slate“. „Este un jurnal la care lu-mea se refer\ `n exces, dar careare o difuzare limitat\ [i care nu s-a schimbat cu adev\rat dup\ aten-tate. Publicul lui `ns\ a devenit

mondial. {i fiecare num\r careapare este o nou\ ilustrare a difi-cult\]ii pe care umorul o are `n ac\l\tori prin lume f\r\ a provocacauze colaterale.“

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 494 » 19 – 25 septembrie 2015

14 » interna]ional

La opt luni de la [ocantulatentat din redac]iarevistei, „Charlie Hebdo“pune din nou la grea`ncercare nervii cititorilorcu umorul lor specific pecare mul]i nu reu[esc s\ `l `n]eleag\.

„Charlie Hebdo“ sare din noucalul. Sau poate c\ nu

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 494 » 19 – 25 septembrie 2015

interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor:Andra Petrariu

Tehnoredactor:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru: Olti]a C`ntec

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup)

Grafic\:

Ion Barbu

Actualitate: R. Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Hollywood Vampires,mai mult rock [i mai pu]in\ b\utur\

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Pulp Fiction: pe cine voia, de fapt,Tarantino `n filmPoza unei pagini din proiectul filmului Pulp Fiction, „sc\pat\“ peReddit s\pt\mâna trecut\, arat\ ce actori [i-ar fi dorit, de fapt,Quentin Tarantino s\ distribuie `n rolurile principale.

Lista ini]ial\ a lui Tarantino difer\ `ntr-o m\sur\ consistent\ dedistribu]ia final\ a filmului din 1994, dup\ cum urmeaz\:

n Mia Wallace. ~n film a ap\rut Uma Thurman, pe lista lui Ta-rantino erau trecute Virginia Madsen, Marisa Tomei, Patricia Ar-quette [i Phoebe Cates.

n Vincent Vega (John Travolta). Ar fi trebuit jucat de MichaelMadsen, un „acolit“ de lung\ durat\ al lui Quentin Tarantino.

n Butch – jucat de Bruce Willis. Tarantino i-a preferat ini]ial peMatt Dillon, Sean Penn, Nicolas Cage [i Johnny Depp.

n Winston Wolfe (Harvey Keitel). Tarantino `l vedea `n rol peDanny DeVito.

Conform revistei „Entertainment Weekly“, stu-diourile Disney pun la cale un sequel la celebrul lorfilm din 1964. Filmul va fi regizat de Rob Marshall,care are experien]\ la musicaluri (Into the Woods,Chicago), iar favorit\ pentru rolul principal esteactri]a Anne Hathaway, de[i pe list\ mai sunt AnnaKendrick, Carey Mulligan [i Meryl Streep. Ac]iu-nea noului film, bazat tot pe c\r]ile lui P.L. Travers,

se petrece la 20 de ani de la ac]iunea filmului origi-nal, adic\ `n timpul crizei economice din anii ’20-’30. Mary Poppins este unul dintre clasicii indiscu-tabili ai uzinei Disney. ~n 1964, filmul a câ[tigatcinci premii Oscar, inclusiv premiile pentru ceamai bun\ actri]\ (Julie Andrews), cel mai bun cân-tec (Chim Chim Cher-ee) [i cele mai bune efectespeciale.

„Vampirii“ adun\ n rândurile lor o colec]ie impre-sionant\ de b\ie]i r\i ai rockului, `n frunte cu AliceCooper, Johnny Depp [i Joe Pery de la Aerosmith.Pe primul disc, un album de cover-uri ale unor pie-se celebre, se mai strâng Paul McCartney, RobbyKrieger, Dave Grohl, Slash, Brian John son, PerryFarrell, Zak Starkey [i Christopher Lee, care a nre-gistrat un intro chiar `nainte de moartea sa.

Pentru un grup proasp\t format, The HollywoodVampires are `n spate o istorie de decenii, o istoriescris\ nu pe muzic\, ci `n acorduri bahice. Practic,„Vampirii“ era un club de be]ivi, format n 1969, dincare f\ceau parte, n anii ’70, cele mai mari rock star-urimasculine. Se pare c\ proba de foc la intrarea `nclub era ca aspirantul s\ reu[easc\ s\ `i bage submas\ pe ceilal]i mem bri. „~ntr-o noapte obi[nui t\, nclub (al c\rui cartier general era localul RainbowBar & Grill din Los Angeles, dar nu numai) eraustrân[i la b\ut John Lennon, Harry Nilsson, Keith

Moon, Bernie Taupin, Jim Morrison [i Mickey Do-lenz“, `[i aminte[te Alice Cooper.

Ideea supergrupului s-a n\s cut `n urm\ cu doiani, când Cooper s-a `ntâlnit cu bunul lui amic Joh-nny Depp. ~mpreun\ au ajuns la concluzia c\ spiri-tul The Hollywood Vampires trebuie s\ continue s\tr\iasc\, minus partea alcoolic\. S\ fie un „loc n ca-re marii arti[ti s\ se strâng\ laolalt\, s\ râd\ [i s\cânte mpreu n\“. Joe Perry, prieten cu Depp [i Coo -per, li s-a al\turat imediat.

~n urm\torii doi ani, ace[ti trei arti[ti [i cu o ga[ -c\ de „vampiri moderni“ au stat cu produ c\torulBob Ezrin [i au `nregistrat cover-uri dup\ pieseleprietenilor lor deceda]i, plus dou\ piese noi, compu-se de Cooper, piese care spun povestea „vampirilor“.

Cooper [i Perry fac parte dintre supravie]uitoriiacestei g\[ti dedate unui consum suicidar de alcool[i droguri. „Eu, unul, eram un snob al heroinei“, po-veste[te Joe Perry `n „Billboard“. „Când luam he-roin\ nu `mi mai trebuia nimic altceva!“

„Iar eu, când m-am l\sat de b\ut Budweiser, stocullor s-a dublat peste noapte!“, râde Alice Coo per. „For-ma]ia noastr\ a dovedit c\ po]i tr\i vreme de trei anidoar cu bere! Pe urm\, p\catele te ajung din urm\. Joe [icu mine am ajuns la r\scruce la un moment dat [i atunciam realizat c\ fie mori, fie mai sco]i 20 de discuri!“

Unul dintre cele mai hot supergrupurirock este Hollywood Vampires al c\ruiprim disc a fost lansat oficial pe 11septembrie, urmat de dou\ spectacoleinaugurale `n Los Angeles.

Mary Poppins, o continuare dup\ jum\tate de secol

— Mitic\\\\\\\\, un’ te duci, tu,Mitic\\\\\\\\!— ~l cheam\ Mitru]\.— Ha? Ptiu, duc\-s-ar pe pustianeagr\! Vaileeeu, mor!— Nu tre’ s\ mori. Ziceam c\ `lcheam\ Mitru]\, nu mai striga pealtcineva.— Da, ai dreptate. Mitic\ `l che -ma pe mortul de ieri. Dar tu de ceDoamne p\ze[te te-ai `mbr\cata[a?— M-au angajat rudele. De obiceisunt ursitoare la cumetrii, dar oca -zional mai fac [i Moartea.— Pfff, [i ce tre s\ faci, s\ sperii

lumea care vine la priveghi?— Nu, trebuie doar s\ stau `npoart\, cu coasa `n mân\. — Dar costuma]ia de unde o ai?— De la teatru. Acolo joc Vr\jitoa -rea cea Rea. {i pot s\ o iau acas\,le spun c\ trebuie s\ o sp\l.— Da’ coasa?— Coasa e obliga]ia rudelor mor-tului s\ o asigure. Mie nu mi-ar`nc\pea `n lift.— Stai a[a, c\ vine cineva. Mitru -]\\\\\\, un’ te... da’ bani le iei, nu?— O sut\ pe zi. — Oho! Mie mi dau [aizeci. Crezic\ ar trebui s\ cer mai mult?

— La ce ]ignal ai, ai putea. Numais\ nu mai confunzi mor]ii.— Cred c\ e de la c\ldur\. Da, vo-cea m\ ajut\. Eu cânt [i folclor.Nici nu-mi trebuie microfon. Pebune, ia ascult\: Hora mea-i moldo -veneasc\, m\\\\\\\iiii, Mitru -]\\\\\\\, un’ te duci tu? De ce numi-ai spus c\ vine cineva?— Stai calm\, a fugit, s-a speriatde mine. Nu-mi pl\cea fa]a ei [iam agitat pu]in coasa. Hi, hi!— Vai, ce nebun\ e[ti!— Sunt Moartea, nu? Fac ce vreau.Vai, dar ce m-am op\rit `n peleri-na asta. {i nici activitate nu preaeste. Mortul \sta nu prea aveapri e teni.— Poate vin mai mul]i spre sear\.Pe c\ldura asta…— Bine c\-i `mb\ls\mat. Deci nuvrei s\ [tii ce experien]e nasoaleam avut. St\team cu o mân\ la nas[i cu una pe coas\.— Asta nc\ nu-i nimic. {i s-a n tâmplat vreodat\ s\ se scoale mortul?— Cum s\ se scoale?

— Eh, vezi? Stai s\-]i spun. Erauna, Vasilica, ceva cu ficatul. {ifamilia ei era tare preten]ioas\,voia s\ bocesc de s\ se aud\ pân\`n cap\tul satului. Eu zic: a, da?Sta]i, c\ v\ arat\ fata. M\i, cândam r\cnit o dat\\\\\... a c\zut cea -sul de pe perete. {i Vasilica a des -chis ochii. — Nu se poateeee! A `nviat?— Ei, pe dracu. Cic\ nu [tiu ce re-flex al mortului, dar oricum a fostde pomin\.— Bravo, fat\! Mie mi s-a `ntâm-plat o dat\ s\ fac\ unul infarct cândm-a v\zut `n poart\. Dar cel maigrav a fost când a `nceput un be -]iv s\ m\ trag\ de fust\. Voia s\m\... `n]elegi? I-am zis: vezi, c\dac\ `]i trag o coas\ `n cap, te iamama dracului! A `nnebunit lu -mea, `]i zic. Auzi, fat\, nu vrei s\lu\m noi o pauz\?— Ba da. Mai r\cnesc o dat\ [id\m o fug\ la bar. Hai, Moarte, s\bem o cafea!

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 494 » 19 – 25 septembrie 2015

16 » fast food

Dincolo de faptul c\ Linda/Rickie vizibil `n pozi]ie masculin\ –fostul so], interpretat de KevinKline, e un burghez moale, do-vad\ c\ a r\mas cu puii –, filmullui Jonathan Demme nu are preamulte de spus n primul rând pen-tru c\ scenarista Diablo Cody enesigur\ de publicul ]int\. Tri-cot\resele, fanii lui Meryl Streep,iubitorii de cover-uri rock sauspectatorii vitriolan]i c\rora leplace tot ce e `mpotriva curentu-lui? ~ncercând s\ `mpace pe toat\lumea, povestea femeii care pl\ -te[te scump pre]ul libert\]ii devi-ne un montaj de momente `n careStreep, ar\tând ca o vr\jitoare,`ncearc\ s\ se introduc\ `n via]afamiliei [i de mult prea multe mo-mente muzicale n care Streep, cuvocea ei nepotrivit\, interpre-teaz\ piese celebre convins\ c\sun\ cel pu]in la fel de bine ca Li-ta Ford. Dac\ filmul poate fiurm\rit cu relativ\ aten]ie pân\la final asta se datoreaz\ exclusivinterpre]ilor, de aici unele sec-ven]e reu[ite. Kevin Kline pares\ se amuze la nebunie de postura

de cap de familie feminizat, `nvreme ce Mamie Grummer (fiicareal\ a lui Meryl Streep) aducepersonajului depresivei o `ncor-dare care e n acela[i timp comic\[i tragic\. Sebastian Stan, care `nultimii doi ani a fost tot mai vizi-bil la Hollywood, `l joac\ pe unuldintre fiii Lindei, iar aerul s\u deb\iat de treab\ d\ [i mai mult\c\ldur\ unui personaj gândit s\fie cald cu mama ingrat\. Desco-perirea propriei lini[ti suflete[tiodat\ cu reluarea leg\turii cu fa-milia [i acceptarea limitelor carenu pot fi dep\[ite (fiecare are via ]a lui), `i d\ Lindei posibilita-tea s\ fac\ un final apoteotic aces-tei pove[ti. {i ce final! Toate in-gredintele corectitudinii politicedan seaz\ `n jurul tortului denunt\: fiul gay cu iubitul (Linda[i-a rezolvat homofobia), fostulso] cu actuala so]ie de culoare(Linda f\cuse `ntr-un concert, la`nceputul filmului ni[te afirma]iirasiste despre Obama), fiica stig-matizat\ de divor], deci venit\singur\ la nunt\, [.a.m.d., [.a.m.d.

~n acest timp...

...un grup m\ri[or de alpini[ti,printre care jurnalistul Jon Kra-kauer (care mai târziu va povestiaventura `n Into Thin Air) pleac\s\ cucereasc\ Everestul. E 10 mai1996. Opt dintre ei nu se mai`ntorc. Islandezul Baltasar Kor-mákur (care a filmat acas\, n Ita-lia [i `n Nepal), face un filmb\rb\tesc [i sportiv `n care e pre -o cupat mai mult de veridicitateascenelor de pe munte decât de na-ra]iune. Nici nu `ncearc\ `n maimult de dou\ scene s\ `n ]eleag\ce-i motiveaz\ pe ace[ti oamenis\-[i ri[te via]a (Mai bine!). Sunt[i multe personaje. {i se poate`ntâmpla ca atunci când cinevaspune cu voce pierit\: „Scott nu s-a `ntors“, s\ te `ntrebi „Care

Scott?“. Fiind multe personaje [imul]i actori de prestigiu, fiecarejoac\ pu]in [i e uitat n restul tim-pului. Everest e un film muncit,dar nu e unul memorabil decâtpoate pentru actori – c\ci efortulfizic a fost mai mare decât la altefilme. Mi-e team\ c\ pentru gro-sul spectatorilor e doar un disas-ter movie, adic\ un film spectacu-los care e translat cu greu `n real.Chiar dac\, coinciden]\, `n sal\se d\ drumul la aerul condi]ionattaman când `ncepe furtuna.

Ricki and the Flash, de JonathanDemme. Cu: Meryl Streep, Kevin Kline, Mamie Grummer,Sebastian Stan

Everest, de Baltasar Kormákur. Cu: Jason Clarke, Josh Brolin, John Hawkes, Robin Wright,

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

{tiri ~n ultimele zile mi-au fost tran -smise, sub diverse forme, [tiri pecare ar trebui s\ le transmit larândul meu lui Radu Cosa[u. Ceeace inten]ionez s\ fac prin viu grai,dar [i prin viu scris, `n rubrica defa]\. A[adar, `n data de 10.09.2015,numitul Bogdan Iancu, de profe -sie antropolog, mi-a trimis urm\ -torul mesaj: „Domnule Cosa[u, v\trimit prin Luiza Vasiliu urm\ -toarea informa]ie“, dup\ care a li -pit link-ul unui articol din „Ade -v\rul“ – „Un urs a dat iama `ngelateria de la Lacul din Noua. Amâncat un frigider de `nghe]at\“.Apoi, patru zile mai târziu, poetul{tefan Manasia a postat pe Face -book un link de pe „Hot news“ (pre -zentându-l a[a: „Ho]ii de bicicletesau Cum zâmbe[te Radu Cosa[ucitind“): „~n timpul Turului Spa -niei, o biciclet\ a echipei OricaGreenedge, `n valoare de 12.000 deeuro, a fost furat\. Poli]ia spaniol\a g\sit-o la un magazin second-hand din Malaga“, `n timp ce c\u -ta alte obiecte furate. „Vom oferiun tricou cu dungi persoanei carea furat bicicleta echipei OricaGreenedge. Cursa lui se termin\la `nchisoare“, au scris reprezen -tan]ii poli]iei pe Twitter. Persoa -na a fost identificat\, era un reci -divist din Malaga. Apoi mi-am adusaminte de un portret ap\rut `niulie `n „The Guardian“ – „Cam -pionul francez de scrabble care nuvorbe[te francez\“. Campionul eneozeelandezul Nigel Richards. Acâ[tigat campionatul mondial descrabble francofon dup\ ce a `n -v\]at tot dic]ionarul de scrabblefrancez `n nou\ s\pt\mâni. Nou\!Richard are 48 de ani, o barb\ ma -re [i alb\, a fost de trei ori cam -pion mondial la scrabble `n en -glez\, de cinci ori campion na]io -nal la scrabble american [i de [aseori câ[tig\tor al UK Open. Cealal -t\ mare pasiune a lui e ciclismul,de scrabble s-a apucat de-abia la 28de ani, la insisten]ele mamei: „I-am zis {tiu un joc la care n-o s\fii foarte bun, pentru c\ nu e[tiprea bun nici la ortografie [i nicinu ]i-a pl\cut engleza la [coal\“.Richard s-a pus pe treab\ [i a câ[ -tigat campionatul din Noua Zee -land\. Va urma.

494

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia BlagaMasculin/feminin~n ideea c\ Meryl Streep poate juca orice (mai ales c\ a jucat aproape tot), i se propun – iar ea accept\ –roluri cât mai bizare. Unul dintre ele e aceast\ Ricki,numele de scen\ al Lindei, familist\ care [i-a l\satso]ul [i copiii `n Indianapolis ca s\ fac\ rock `n LA [icare revine la cuib mul]i ani mai târziu, când fiicap\r\sit\ de so] e `n depresie.

Recuzit\