dalkia cartea alba a incalzirii urbane

28
Cartea albă a încălzirii urbane Contribuţia Dalkia la strategia încălzirii urbane în România

Upload: tzone-costin

Post on 14-Dec-2014

40 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Dalkia Ploiesti

TRANSCRIPT

Page 1: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Cartea albă a încălzirii urbane

Contribuţia Dalkia la strategia încălzirii urbane în România

Page 2: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Cuprins

1

2

3

Cuvânt înainte

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

Prezentă în România din 1992, Dalkia este parteneră a Municipalităţilor, pentru gestiunea serviciilor publice de termoficare, şi a firmelor industriale, pentru gestiunea sistemelor energetice ale acestora.

Ne bazăm bineînţeles pe expertiza acţionarilor noştri : Veolia Environnement, care de 150 de ani îşi serveşte clienţii din peste 60 de ţări, şi EDF, lider european în domeniul electricităţii.

Mai ales în ţările Europei Centrale şi de Est, cei 8 000 de colaboratori ai Dalkia gestionează 150 reţele de încălzire şi aproape 2 000 de instalaţii, cu o putere globală de 10 000 MW termici.

Contăm de asemenea pe competenţa, expertiza şi entuziasmul echipelor noastre locale - 650 de persoane în România - care provin în multe cazuri de la fostele regii publice ce ni s-au alaturat.

Experienţa şi expertiza acumulate în cei trei ani de când gestionăm sistemul de termoficare de la Ploieşti ne fac să ne interesam de viitorul încălzirii centralizate în Romania.Avem idei pe care vrem să le împărtăşim, sugestii pe care să vi le supunem atenţiei - pe scurt, dorim să reprezentăm o fortă pozitivă de propuneri pentru subiectele importante de actualitate din Romania.

Acest document este un rezumat al analizelor noastre recente. Vi-l supunem atenţiei pentru ca acesta să fie subiect de discuţie şi analize care să deschidă noi perspective ce ne pot ajuta să progresăm împreună.

Dorinţa noastră cea mai mare este ca această iniţiativă să fie o contribuţie la îmbunătăţirea serviciului public de termoficare din Romania.

Jean-Michel Mazalerat,Director Europa Centrală şi de EstDalkia International

Pierre-Yves Mourgue,Administrator,

Dalkia România

1

Cuvânt înainte

Poziţia Dalkia faţǎ de promovarea cogenerǎrii şi a Sistemelor Centralizate de Încalzire în România

1.1. De ce SACET reprezintǎ o soluţie de perspectivǎ ? _____3

1.2. Cogenerarea este o idee modernǎ ! _____4

1.3. Sǎ luǎm în considerare dimensiunea socialǎ a problemei _____5

1.4. Problema subvenţiilor _____6

1.5. Cum sǎ reducem rapid subvenţiile? _____7

1.6. Şi ce se întâmplǎ cu preţul electricitǎţii ? _____9

Cum sǎ administrǎm un sistem centralizat?

2.1. În primul rând, este bine sǎ existe un singur gestionar al sistemului ! _____13

2.2. Pluralitatea modurilor de gestiune _____14

2.3. Ce este o concesiune ? _____15

Avantajele delegǎrii gestiunii cǎtre un operator privat

2.4. Cum este controlat operatorul privat ? _____16

2.5. Cum investim ? _____17

2.6. Necesitatea sprijinirii cogenerǎrii de înaltǎ eficienţă _____18

Dalkia se prezintǎ

3.1. Dalkia, o societate membrǎ a Grupului Veolia Environnement _____21

3.2. Echipe locale în slujba Comunitǎţii _____22

3.3. O societate activǎ în România din 1992 _____24

_____1

Page 3: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Cuprins

1

2

3

Cuvânt înainte

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

Prezentă în România din 1992, Dalkia este parteneră a Municipalităţilor, pentru gestiunea serviciilor publice de termoficare, şi a firmelor industriale, pentru gestiunea sistemelor energetice ale acestora.

Ne bazăm bineînţeles pe expertiza acţionarilor noştri : Veolia Environnement, care de 150 de ani îşi serveşte clienţii din peste 60 de ţări, şi EDF, lider european în domeniul electricităţii.

Mai ales în ţările Europei Centrale şi de Est, cei 8 000 de colaboratori ai Dalkia gestionează 150 reţele de încălzire şi aproape 2 000 de instalaţii, cu o putere globală de 10 000 MW termici.

Contăm de asemenea pe competenţa, expertiza şi entuziasmul echipelor noastre locale - 650 de persoane în România - care provin în multe cazuri de la fostele regii publice ce ni s-au alaturat.

Experienţa şi expertiza acumulate în cei trei ani de când gestionăm sistemul de termoficare de la Ploieşti ne fac să ne interesam de viitorul încălzirii centralizate în Romania.Avem idei pe care vrem să le împărtăşim, sugestii pe care să vi le supunem atenţiei - pe scurt, dorim să reprezentăm o fortă pozitivă de propuneri pentru subiectele importante de actualitate din Romania.

Acest document este un rezumat al analizelor noastre recente. Vi-l supunem atenţiei pentru ca acesta să fie subiect de discuţie şi analize care să deschidă noi perspective ce ne pot ajuta să progresăm împreună.

Dorinţa noastră cea mai mare este ca această iniţiativă să fie o contribuţie la îmbunătăţirea serviciului public de termoficare din Romania.

Jean-Michel Mazalerat,Director Europa Centrală şi de EstDalkia International

Pierre-Yves Mourgue,Administrator,

Dalkia România

1

Cuvânt înainte

Poziţia Dalkia faţǎ de promovarea cogenerǎrii şi a Sistemelor Centralizate de Încalzire în România

1.1. De ce SACET reprezintǎ o soluţie de perspectivǎ ? _____3

1.2. Cogenerarea este o idee modernǎ ! _____4

1.3. Sǎ luǎm în considerare dimensiunea socialǎ a problemei _____5

1.4. Problema subvenţiilor _____6

1.5. Cum sǎ reducem rapid subvenţiile? _____7

1.6. Şi ce se întâmplǎ cu preţul electricitǎţii ? _____9

Cum sǎ administrǎm un sistem centralizat?

2.1. În primul rând, este bine sǎ existe un singur gestionar al sistemului ! _____13

2.2. Pluralitatea modurilor de gestiune _____14

2.3. Ce este o concesiune ? _____15

Avantajele delegǎrii gestiunii cǎtre un operator privat

2.4. Cum este controlat operatorul privat ? _____16

2.5. Cum investim ? _____17

2.6. Necesitatea sprijinirii cogenerǎrii de înaltǎ eficienţă _____18

Dalkia se prezintǎ

3.1. Dalkia, o societate membrǎ a Grupului Veolia Environnement _____21

3.2. Echipe locale în slujba Comunitǎţii _____22

3.3. O societate activǎ în România din 1992 _____24

_____1

Page 4: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

De ce SACET reprezintă o soluţie de perspectivă ?

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

Marile sisteme centralizate de încălzire care există în prezent în România (sistemele de termoficare) au fost dezvoltate în anii '70, în perioada de industrializare, pentru a furniza energie termică industriilor care se dezvoltau în apropierea oraşelor.

Ele s-au dezvoltat odată cu dezvoltarea locuinţelor colective, caracteristice zonelor urbane din România.

Deşi în prezent imaginea acestor sisteme nu este una tocmai bună, ele reprezintă o solutie a cărei concepţie este cât se poate de modernă:

Această soluţie a fost aleasă pentru dezvoltarea cartierelor �moderne (de ex. cartierul La Défense din Paris, precum şi la Lyon şi Veneţia)

Este un sistem care, dacă este bine administrat şi întreţinut, �poate atinge o eficienţă energetică mai mare decât cea a soluţiilor individuale

Evoluţia tehnologică este mai uşor de implementat într-o �singură centrală decât în mai multe instalaţii individuale

Nivelul de securitate este ridicat�

Respectă normele de mediu�

Şi de aceea este necesar :

Să fie definite, la nivelul �municipalităţilor, zone pentru încălzirea centralizată

Să investim pentru modernizarea �instalaţiilor învechite

Să reducem consumul global de �energie al sistemului în reţelele de distribuţie şi în imobile şi să încercăm să adaptăm comportamentul utilizatorilor

Să îmbunăţătim modul de �administrare, pentru a îmbunătăţi calitatea serviciului

Ca operatorul serviciului să fie �considerat un partener de durată

1

2

3

1Poziţia Dalkia faţǎ de promovarea cogenerǎrii

şi a Sistemelor Centralizate de Încălzire în România1

Încălzirea centralizată a oraşelor este o soluţie de viitor !

În momentul în care la nivel naţional este redefinită strategia energetică, documentul de faţă are ambiţia de a participa la dezbaterea ideilor, prezentând persoanelor cu responsabilităţi în domeniu câteva idei născute din experienţa Dalkia în România şi în ţările europene.

Ne dorim ca acest demers să contribuie într-o manieră pozitivă la dezvoltarea acestei ţări, în care Dalkia este prezentă încă din 1992 !

.1

32

Page 5: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

De ce SACET reprezintă o soluţie de perspectivă ?

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

Marile sisteme centralizate de încălzire care există în prezent în România (sistemele de termoficare) au fost dezvoltate în anii '70, în perioada de industrializare, pentru a furniza energie termică industriilor care se dezvoltau în apropierea oraşelor.

Ele s-au dezvoltat odată cu dezvoltarea locuinţelor colective, caracteristice zonelor urbane din România.

Deşi în prezent imaginea acestor sisteme nu este una tocmai bună, ele reprezintă o solutie a cărei concepţie este cât se poate de modernă:

Această soluţie a fost aleasă pentru dezvoltarea cartierelor �moderne (de ex. cartierul La Défense din Paris, precum şi la Lyon şi Veneţia)

Este un sistem care, dacă este bine administrat şi întreţinut, �poate atinge o eficienţă energetică mai mare decât cea a soluţiilor individuale

Evoluţia tehnologică este mai uşor de implementat într-o �singură centrală decât în mai multe instalaţii individuale

Nivelul de securitate este ridicat�

Respectă normele de mediu�

Şi de aceea este necesar :

Să fie definite, la nivelul �municipalităţilor, zone pentru încălzirea centralizată

Să investim pentru modernizarea �instalaţiilor învechite

Să reducem consumul global de �energie al sistemului în reţelele de distribuţie şi în imobile şi să încercăm să adaptăm comportamentul utilizatorilor

Să îmbunăţătim modul de �administrare, pentru a îmbunătăţi calitatea serviciului

Ca operatorul serviciului să fie �considerat un partener de durată

1

2

3

1Poziţia Dalkia faţǎ de promovarea cogenerǎrii

şi a Sistemelor Centralizate de Încălzire în România1

Încălzirea centralizată a oraşelor este o soluţie de viitor !

În momentul în care la nivel naţional este redefinită strategia energetică, documentul de faţă are ambiţia de a participa la dezbaterea ideilor, prezentând persoanelor cu responsabilităţi în domeniu câteva idei născute din experienţa Dalkia în România şi în ţările europene.

Ne dorim ca acest demers să contribuie într-o manieră pozitivă la dezvoltarea acestei ţări, în care Dalkia este prezentă încă din 1992 !

.1

32

Page 6: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Să luăm în considerare dimensiunea socială a problemei1.3Cogenerarea este o idee modernă !1.2

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

În multe dintre sistemele instalate în anii '70 pentru încălzirea marilor oraşe din România, sursa de producere este o unitate de cogenerare pe bază de cărbune, gaze naturale sau păcură.

Despre ce este vorba

În loc să producem separat electricitate şi căldură, folosim o singură instalaţie în care aburul ce are temperaturi ridicate (fiind uneori supraîncălzit la peste 500°C) şi presiuni ridicate (peste 100 de atmosfere) se destinde într-o turbină care antrenează un generator ce produce electricitate. În acelaşi timp, la ieşirea din turbină, aburul mai are încă potenţial termic pentru a încălzi apa fierbinte care circulă prin reţelele termice publice; aceasta, la rândul ei, încălzeşte apa care circulă prin calorifere.

De ce este eficient

În comparaţie cu producerea separată, o cogenerare denumită „de înaltă eficienţă” economiseşte cel puţin 10% din combustibil la producerea simultană a electricităţii şi căldurii.

Europa susţine cogenerarea

Una dintre directivele europene (Directiva CE nr. 8 / 2004) stabileşte principiile pentru favorizarea acestui mod de producere, deoarece energia utilă produsă prin arderea unei unităţi de combustibil este mai mare în procesul de cogenerare. Prin urmare:

Cogenerarea contribuie la independenţa �energetică a Europei şi

De asemenea, la protecţia mediului (Protocolul �de la Kyoto).

energie electrică şi termică pentru procese industriale

cogenerare reţea de termoficare

Atenţie însă!

Cogenerarea este eficientă doar dacă există cerere suficientă de căldură !Dacă producem electricitate în unităţile de cogenerare fără a avea nevoie de căldură, pierdem toate beneficiile.De aceea, noi pledăm pentru utilizarea acestor sisteme îndeosebi iarna, în perioada de încălzire, când există cererea de căldură.

energie electrică şi termică pentru locuinţe, clădiri de birouri, etc.

În România funcţionau în anul 2005 peste 170 de astfel de sisteme centralizate de încălzire. Aceste sisteme deserveau mai mult de 5 milioane de persoane (la acel moment erau conectate cca. 2,2 milioane de apartamente).

În marile sisteme centralizate, amplasate în apropierea marilor oraşe, sursele de producere sunt în cogenerare. Acestea au furnizat în iarna 2006 – 2007 aproximativ 85% din căldura vândută populaţiei din sisteme centralizate de încălzire.

54

Într-o ţară care are cel de al cincilea mare sistem centralizat din lume – în Bucureşti, nu este oare important să susţinem aceste sisteme ?

Page 7: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Să luăm în considerare dimensiunea socială a problemei1.3Cogenerarea este o idee modernă !1.2

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

În multe dintre sistemele instalate în anii '70 pentru încălzirea marilor oraşe din România, sursa de producere este o unitate de cogenerare pe bază de cărbune, gaze naturale sau păcură.

Despre ce este vorba

În loc să producem separat electricitate şi căldură, folosim o singură instalaţie în care aburul ce are temperaturi ridicate (fiind uneori supraîncălzit la peste 500°C) şi presiuni ridicate (peste 100 de atmosfere) se destinde într-o turbină care antrenează un generator ce produce electricitate. În acelaşi timp, la ieşirea din turbină, aburul mai are încă potenţial termic pentru a încălzi apa fierbinte care circulă prin reţelele termice publice; aceasta, la rândul ei, încălzeşte apa care circulă prin calorifere.

De ce este eficient

În comparaţie cu producerea separată, o cogenerare denumită „de înaltă eficienţă” economiseşte cel puţin 10% din combustibil la producerea simultană a electricităţii şi căldurii.

Europa susţine cogenerarea

Una dintre directivele europene (Directiva CE nr. 8 / 2004) stabileşte principiile pentru favorizarea acestui mod de producere, deoarece energia utilă produsă prin arderea unei unităţi de combustibil este mai mare în procesul de cogenerare. Prin urmare:

Cogenerarea contribuie la independenţa �energetică a Europei şi

De asemenea, la protecţia mediului (Protocolul �de la Kyoto).

energie electrică şi termică pentru procese industriale

cogenerare reţea de termoficare

Atenţie însă!

Cogenerarea este eficientă doar dacă există cerere suficientă de căldură !Dacă producem electricitate în unităţile de cogenerare fără a avea nevoie de căldură, pierdem toate beneficiile.De aceea, noi pledăm pentru utilizarea acestor sisteme îndeosebi iarna, în perioada de încălzire, când există cererea de căldură.

energie electrică şi termică pentru locuinţe, clădiri de birouri, etc.

În România funcţionau în anul 2005 peste 170 de astfel de sisteme centralizate de încălzire. Aceste sisteme deserveau mai mult de 5 milioane de persoane (la acel moment erau conectate cca. 2,2 milioane de apartamente).

În marile sisteme centralizate, amplasate în apropierea marilor oraşe, sursele de producere sunt în cogenerare. Acestea au furnizat în iarna 2006 – 2007 aproximativ 85% din căldura vândută populaţiei din sisteme centralizate de încălzire.

54

Într-o ţară care are cel de al cincilea mare sistem centralizat din lume – în Bucureşti, nu este oare important să susţinem aceste sisteme ?

Page 8: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

1.4 Cum să reducerem rapid subvenţiile ?1.5

O primă abordare presupune un raţionament de „jos”. Aceasta înseamnă că preţul energiei plătit de consumatorii de energie en gros să fie mai mic decât preţul plătit de consumatorii individuali.

În prezent, diferenţa dintre preţul gazului „B1” (mici consumatori) şi „B6” (mari consumatori) este de doar 7%. Diferenţa este de la simplu la dublu în multe dintre ţările europene şi chiar de la simplu la triplu în Germania, de exemplu.

Reducerea costului gazelor naturale pentru marile sisteme de încălzire urbană permite astfel diminuarea sensibilă a subvenţiilor.

Cea de a doua abordare constă în alegerea unei metode de alocare a costurilor între cele două produse ale cogenerării care să avantajeze căldura. Într-adevăr, cu un consum de combustibil producem, într-o singură instalaţie, două produse: electricitate şi căldură.

Astăzi, metoda utilizată în Romania este cea numită „1 la 1”, adică 1 MWh de combustibil consumat pentru 1 MWh de căldura produs, restul consumului de combustibil fiind atribuit electricităţii.

Problema subvenţiilor

Preţul energiei a crescut mai repede decât puterea de cumpărare a populaţiei, iar astăzi România se găseşte în situaţia în care o treime din preţul căldurii furnizate populaţiei este subvenţionată din bugetul Statului şi cel al Municipalităţilor.

În consecinţă, aproape 400 de milioane de euro din banii publici sunt alocaţi în fiecare an din acest motiv.Nu ar fi oare mai bine să investim aceşti bani pentru modernizarea sistemelor de producţie, a reţelelor sau chiar pentru a-i ajuta pe locatari să reabiliteze imobilele în care locuiesc ?

Şi mai grav este faptul că numeroase societăţi de termoficare au fost nevoite să se împrumute pentru acoperirea costurilor curente (cu combustibilul).

Aceste

De exemplu, pentru iarna 2006 – 2007, pentru achiziţia combustibililor au fost angajate credite externe în valoare totală de 288 mil. USD, cu garanţia Statului.

De ce acest sistem de subvenţionare nu poate continua ?

Deoarece un tratament preferenţial este aplicat cetăţenilor care sunt racordaţi la sistemele de termoficare, în comparaţie cu ceilalţi. Într-adevăr, o parte din bugetul ţării şi din bugetele municipalităţilor, finanţate de către toţi cetăţenii, este folosită pentru a asigura un preţ al căldurii care să fie inferior costurilor, însă numai pentru acei consumatori deserviţi de sistemele de termoficare.Subvenţiile pentru căldură cresc cheltuielile bugetare şi împiedică astfel degajarea resurselor necesare pentru modernizarea acestor sisteme.Subvenţiile ascund adevăratele preţuri şi fac dificile comparaţiile între diferitele sisteme şi diverşii operatori.Dar dacă facem în aşa fel încât să plătim preţul real, atunci vor avea persoanele defavorizate cu ce plăti căldura?

împrumuturi sunt garantate de Stat şi contribuie la creşterea datoriei publice a ţării.

Alocarea costurilor între electricitatea şi căldura produse în cogenerare este o decizie politică şi poate rezolva parţial problema subvenţiilor.

Dar, în acelaşi timp, avem nevoie de măsuri de protecţie socială a populaţiei defavorizate!

După părerea noastră, metodologia de alocare a costurilor fixe si variabile trebuie să permită alocarea costurilor asupra electricităţii astfel încât să se poată obţine reducerea preţului căldurii cu cel puţin 30%.

Dacă reducem preţul energiei termice cu 30%, am diminua subvenţiile cu 65%. Aceasta ar însemna că am avea aproape 250 milioane de euro în plus în visteria publică, ce ar permite realizarea de investiţii pentru modernizarea sistemelor de încălzire (să nu uităm că este vorba de echipamente cu o vechime de peste 30 de ani).

Dacă în câţiva ani media preţurilor locale de referinţă ar creşte de la 125 la 148 RON/Gcal, inclusiv TVA (adică o creştere de 18%), peste 90% din subvenţia actuală de 400 milioane euro ar dispărea...

Aşa cum afirmă specialiştii Băncii Mondiale, pot fi utilizate diverse metode pentru a realiza această alocare, în orice combinaţie de alocare, de la atribuirea unui cost de producere separată şi până la considerarea costului marginal, putându-se dovedi că nu realizează o subvenţie încrucişată între produse.

Pe de altă parte, am văzut că o cogenerare este într-adevăr eficientă iarna, când există cererea de căldură. Ar trebui ca preţul electricităţii produse în cogenerare să fie mai scump iarna decât vara, pentru a-i obliga astfel pe producători să nu producă decât atunci când este eficient.

76

Page 9: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

1.4 Cum să reducerem rapid subvenţiile ?1.5

O primă abordare presupune un raţionament de „jos”. Aceasta înseamnă că preţul energiei plătit de consumatorii de energie en gros să fie mai mic decât preţul plătit de consumatorii individuali.

În prezent, diferenţa dintre preţul gazului „B1” (mici consumatori) şi „B6” (mari consumatori) este de doar 7%. Diferenţa este de la simplu la dublu în multe dintre ţările europene şi chiar de la simplu la triplu în Germania, de exemplu.

Reducerea costului gazelor naturale pentru marile sisteme de încălzire urbană permite astfel diminuarea sensibilă a subvenţiilor.

Cea de a doua abordare constă în alegerea unei metode de alocare a costurilor între cele două produse ale cogenerării care să avantajeze căldura. Într-adevăr, cu un consum de combustibil producem, într-o singură instalaţie, două produse: electricitate şi căldură.

Astăzi, metoda utilizată în Romania este cea numită „1 la 1”, adică 1 MWh de combustibil consumat pentru 1 MWh de căldura produs, restul consumului de combustibil fiind atribuit electricităţii.

Problema subvenţiilor

Preţul energiei a crescut mai repede decât puterea de cumpărare a populaţiei, iar astăzi România se găseşte în situaţia în care o treime din preţul căldurii furnizate populaţiei este subvenţionată din bugetul Statului şi cel al Municipalităţilor.

În consecinţă, aproape 400 de milioane de euro din banii publici sunt alocaţi în fiecare an din acest motiv.Nu ar fi oare mai bine să investim aceşti bani pentru modernizarea sistemelor de producţie, a reţelelor sau chiar pentru a-i ajuta pe locatari să reabiliteze imobilele în care locuiesc ?

Şi mai grav este faptul că numeroase societăţi de termoficare au fost nevoite să se împrumute pentru acoperirea costurilor curente (cu combustibilul).

Aceste

De exemplu, pentru iarna 2006 – 2007, pentru achiziţia combustibililor au fost angajate credite externe în valoare totală de 288 mil. USD, cu garanţia Statului.

De ce acest sistem de subvenţionare nu poate continua ?

Deoarece un tratament preferenţial este aplicat cetăţenilor care sunt racordaţi la sistemele de termoficare, în comparaţie cu ceilalţi. Într-adevăr, o parte din bugetul ţării şi din bugetele municipalităţilor, finanţate de către toţi cetăţenii, este folosită pentru a asigura un preţ al căldurii care să fie inferior costurilor, însă numai pentru acei consumatori deserviţi de sistemele de termoficare.Subvenţiile pentru căldură cresc cheltuielile bugetare şi împiedică astfel degajarea resurselor necesare pentru modernizarea acestor sisteme.Subvenţiile ascund adevăratele preţuri şi fac dificile comparaţiile între diferitele sisteme şi diverşii operatori.Dar dacă facem în aşa fel încât să plătim preţul real, atunci vor avea persoanele defavorizate cu ce plăti căldura?

împrumuturi sunt garantate de Stat şi contribuie la creşterea datoriei publice a ţării.

Alocarea costurilor între electricitatea şi căldura produse în cogenerare este o decizie politică şi poate rezolva parţial problema subvenţiilor.

Dar, în acelaşi timp, avem nevoie de măsuri de protecţie socială a populaţiei defavorizate!

După părerea noastră, metodologia de alocare a costurilor fixe si variabile trebuie să permită alocarea costurilor asupra electricităţii astfel încât să se poată obţine reducerea preţului căldurii cu cel puţin 30%.

Dacă reducem preţul energiei termice cu 30%, am diminua subvenţiile cu 65%. Aceasta ar însemna că am avea aproape 250 milioane de euro în plus în visteria publică, ce ar permite realizarea de investiţii pentru modernizarea sistemelor de încălzire (să nu uităm că este vorba de echipamente cu o vechime de peste 30 de ani).

Dacă în câţiva ani media preţurilor locale de referinţă ar creşte de la 125 la 148 RON/Gcal, inclusiv TVA (adică o creştere de 18%), peste 90% din subvenţia actuală de 400 milioane euro ar dispărea...

Aşa cum afirmă specialiştii Băncii Mondiale, pot fi utilizate diverse metode pentru a realiza această alocare, în orice combinaţie de alocare, de la atribuirea unui cost de producere separată şi până la considerarea costului marginal, putându-se dovedi că nu realizează o subvenţie încrucişată între produse.

Pe de altă parte, am văzut că o cogenerare este într-adevăr eficientă iarna, când există cererea de căldură. Ar trebui ca preţul electricităţii produse în cogenerare să fie mai scump iarna decât vara, pentru a-i obliga astfel pe producători să nu producă decât atunci când este eficient.

76

Page 10: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

Şi ce se întâmplă cu preţul electricităţii ?1.6

Se poate interpreta că vrem să mutăm problema şi că preţul electricităţii va creşte proporţional cu diminuarea preţului căldurii. Acest lucru este adevărat, dar numai la nivelul unităţii de cogenerare!

La nivel naţional este însă fals !

Deoarece electricitatea produsă în cogenerare reprezintă astăzi cca. 15% din totalul electricităţii produse în România. Iar o descreştere cu 30% a preţului căldurii are ca efect o creştere doar cu 7% a preţului mediu al electricităţii.

Pe de altă parte, din cele 17% numai o parte reprezintă cogenerare de înaltă eficienţă, în sensul Directivei europene. Multe dintre centralele de cogenerare produc electricitate şi vara, când consumul de căldură este redus la minim, iar în acest caz nu putem vorbi de cogenerare de înaltă eficienţă.

Putem estima că peste cinci ani consumul de căldură al populaţiei va scădea cu 20% datorită contorizării individuale, a schimbării comportamentului consumatorilor şi ca urmare a reabilitării clădirilor.

Pe de altă parte, consumul intern de electricitate va creşte în următorii cinci ani cu cel puţin 5%. În acest fel, impactul susţinerii căldurii se va diminua.

Dacă previzionăm că peste cinci ani doar 10% din electricitatea produsă la nivel naţional va fi cogenerare de înaltă eficienţă, atunci costul total al suportului acordat acestora va reprezenta numai 5% din preţul mediu al electricităţii pentru consumatori !

98

Impactul modificării metodologiei de alocare a costurilor - Date aferente anului 2006

Energie termică

Total energie livrată populaţiei

Total doar cogenerare

Pierderi medii actuale pe reţele

adică

Furnizare de abur industrial

Total energie termică produsă / CET

repartizare : ACC

energie termică în cogenerare

producţie de vârf

17.445 TWh

11.733 TWh

25%

3.911 TWh

4.700 TWh

20.344

20%

60%

20%coef de0,60

Total electricitate consumată

Electricitate "eficientă" actuală

parte în matrice

43.894 TWh

9.765 TWh

17%

Electricitate

preţ mediu ponderat al energiei termice

preţ local de referinta mediu ponderat

cost actual al subvenţiei directe pentru cogenerare

230 RON / Gcal incl. TVA

125 RON / Gcal incl. TVA

1.232 milioane RON

preţ mediu ponderat pentru consumatorul final

preţ mediu de vânzare a energiei electrice din CET

preţ mediu al pieţei

62 €/MWh

67 €/MWh

41 €/MWh

ipoteză : scăderea cu 30% a preţului mediu ponderat al energiei termice

Scăderea medie a preţului energiei termice

adică

-69 RON/Gcal incl. TVA

- 30%

creşterea medie a preţului pentru consumatorul final

adică

Cost suplimentar datorat schimbării metodologiei de alocare

5,7 €/MWh

6,9%

844 milioane RON

Transfer cost datorat schimbării de metodologie

Page 11: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

Şi ce se întâmplă cu preţul electricităţii ?1.6

Se poate interpreta că vrem să mutăm problema şi că preţul electricităţii va creşte proporţional cu diminuarea preţului căldurii. Acest lucru este adevărat, dar numai la nivelul unităţii de cogenerare!

La nivel naţional este însă fals !

Deoarece electricitatea produsă în cogenerare reprezintă astăzi cca. 15% din totalul electricităţii produse în România. Iar o descreştere cu 30% a preţului căldurii are ca efect o creştere doar cu 7% a preţului mediu al electricităţii.

Pe de altă parte, din cele 17% numai o parte reprezintă cogenerare de înaltă eficienţă, în sensul Directivei europene. Multe dintre centralele de cogenerare produc electricitate şi vara, când consumul de căldură este redus la minim, iar în acest caz nu putem vorbi de cogenerare de înaltă eficienţă.

Putem estima că peste cinci ani consumul de căldură al populaţiei va scădea cu 20% datorită contorizării individuale, a schimbării comportamentului consumatorilor şi ca urmare a reabilitării clădirilor.

Pe de altă parte, consumul intern de electricitate va creşte în următorii cinci ani cu cel puţin 5%. În acest fel, impactul susţinerii căldurii se va diminua.

Dacă previzionăm că peste cinci ani doar 10% din electricitatea produsă la nivel naţional va fi cogenerare de înaltă eficienţă, atunci costul total al suportului acordat acestora va reprezenta numai 5% din preţul mediu al electricităţii pentru consumatori !

98

Impactul modificării metodologiei de alocare a costurilor - Date aferente anului 2006

Energie termică

Total energie livrată populaţiei

Total doar cogenerare

Pierderi medii actuale pe reţele

adică

Furnizare de abur industrial

Total energie termică produsă / CET

repartizare : ACC

energie termică în cogenerare

producţie de vârf

17.445 TWh

11.733 TWh

25%

3.911 TWh

4.700 TWh

20.344

20%

60%

20%coef de0,60

Total electricitate consumată

Electricitate "eficientă" actuală

parte în matrice

43.894 TWh

9.765 TWh

17%

Electricitate

preţ mediu ponderat al energiei termice

preţ local de referinta mediu ponderat

cost actual al subvenţiei directe pentru cogenerare

230 RON / Gcal incl. TVA

125 RON / Gcal incl. TVA

1.232 milioane RON

preţ mediu ponderat pentru consumatorul final

preţ mediu de vânzare a energiei electrice din CET

preţ mediu al pieţei

62 €/MWh

67 €/MWh

41 €/MWh

ipoteză : scăderea cu 30% a preţului mediu ponderat al energiei termice

Scăderea medie a preţului energiei termice

adică

-69 RON/Gcal incl. TVA

- 30%

creşterea medie a preţului pentru consumatorul final

adică

Cost suplimentar datorat schimbării metodologiei de alocare

5,7 €/MWh

6,9%

844 milioane RON

Transfer cost datorat schimbării de metodologie

Page 12: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Şi ce se întamplă dacă am avea nevoie de mai multă electricitate vara?

În acest caz, unităţile de cogenerare care sunt plătite pentru a fi menţinute la dispoziţia sistemului electroenergetic vor produce şi vor vinde electricitatea la costul real al producţiei în condensaţie, şi nu la preţul de producere în cogenerare!

Rezumând :În următorii 5 ani, scăderea imediată a preţului căldurii cu 30% şi modernizarea unităţilor de cogenerare din sistemele centralizate de încălzire ar putea determina o creştere cu doar 5% a preţului mediu al electricităţii în România.

Pe de altă parte, scăderea preţului căldurii permite reducerea îndatorării publice pentru finanţarea creditelor pentru combustibili.

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

1110

Impact al sprijinului pentru cogenerarea de înaltă eficacitate peste 5 ani

(cazul în care toate instalaţiile actuale sunt modernizate)

Energie termică

Total energie livrată populaţiei în 5 ani

Total doar cogenerare

Pierderi medii viitoare pe reţele

adică

Furnizare de abur industrial

Total energie termică produsă / CET

repartizare : ACC

energie termică în cogenerare

13.956 TWh

9.387 TWh

20%

3.911 TWh

4.700 TWh

20.344

20%

40%

40%coef de0,70

Total electricitate consumata

Electricitate eficienta maxima cu cogenerare tip motoare

parte in matrice

46.098 TWh

6.902 TWh

12%

Electricitate

preţ mediu ponderat al energiei termice

cost viitor al subvenţiei directe

161 RON / Gcal incl. TVA

174 milioane RON

preţ mediu ponderat pentru consumatorul final

cost unitar al electricităţii "eficiente"pentru a asigura o investiţie rentabilă

preţ mediu al pieţei

82 €/MWh

75 €/MWh

41 €/MWh

cresterea maximă şi minimă a tarifului final

adică

5,1 €/MWh

6,2%

Motoare termice Turbine

productie de vârf şi în afara cogenerării deînaltă eficacitate

preţ local de referinţă peste 5 ani 149 RON / Gcal incl. TVA

bonus mediu plătit de Transelectrica 34 €/MWh

Costul total al bonusului 798 milioane RON

46.098 TWh

4.437 TWh

8%

82 €/MWh

75 €/MWh

41 €/MWh

3,3 €/MWh

4,0%

34 €/MWh

513 milioane RON

Notă: Calculele au fost făcute de Dalkia şi nu reprezintă decât simulări, rezultatele fiind orientative.

Page 13: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Şi ce se întamplă dacă am avea nevoie de mai multă electricitate vara?

În acest caz, unităţile de cogenerare care sunt plătite pentru a fi menţinute la dispoziţia sistemului electroenergetic vor produce şi vor vinde electricitatea la costul real al producţiei în condensaţie, şi nu la preţul de producere în cogenerare!

Rezumând :În următorii 5 ani, scăderea imediată a preţului căldurii cu 30% şi modernizarea unităţilor de cogenerare din sistemele centralizate de încălzire ar putea determina o creştere cu doar 5% a preţului mediu al electricităţii în România.

Pe de altă parte, scăderea preţului căldurii permite reducerea îndatorării publice pentru finanţarea creditelor pentru combustibili.

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

1110

Impact al sprijinului pentru cogenerarea de înaltă eficacitate peste 5 ani

(cazul în care toate instalaţiile actuale sunt modernizate)

Energie termică

Total energie livrată populaţiei în 5 ani

Total doar cogenerare

Pierderi medii viitoare pe reţele

adică

Furnizare de abur industrial

Total energie termică produsă / CET

repartizare : ACC

energie termică în cogenerare

13.956 TWh

9.387 TWh

20%

3.911 TWh

4.700 TWh

20.344

20%

40%

40%coef de0,70

Total electricitate consumata

Electricitate eficienta maxima cu cogenerare tip motoare

parte in matrice

46.098 TWh

6.902 TWh

12%

Electricitate

preţ mediu ponderat al energiei termice

cost viitor al subvenţiei directe

161 RON / Gcal incl. TVA

174 milioane RON

preţ mediu ponderat pentru consumatorul final

cost unitar al electricităţii "eficiente"pentru a asigura o investiţie rentabilă

preţ mediu al pieţei

82 €/MWh

75 €/MWh

41 €/MWh

cresterea maximă şi minimă a tarifului final

adică

5,1 €/MWh

6,2%

Motoare termice Turbine

productie de vârf şi în afara cogenerării deînaltă eficacitate

preţ local de referinţă peste 5 ani 149 RON / Gcal incl. TVA

bonus mediu plătit de Transelectrica 34 €/MWh

Costul total al bonusului 798 milioane RON

46.098 TWh

4.437 TWh

8%

82 €/MWh

75 €/MWh

41 €/MWh

3,3 €/MWh

4,0%

34 €/MWh

513 milioane RON

Notă: Calculele au fost făcute de Dalkia şi nu reprezintă decât simulări, rezultatele fiind orientative.

Page 14: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Cum sǎ administrǎm un sistem centralizat?2 2

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

.1

Noi considerăm că gestionarea integrată a producţiei, transportului şi distribuţiei, precum şi a relaţiei cu clienţii, reprezintă garanţia celei mai ridicate eficienţe.

Astfel, trebuie întocmit un singur caiet de sarcini pentru gestionarea tuturor activităţilor din sistemul centralizat de încălzire (producere, transport, distribuţie şi furnizare) pentru:

controlarea eficientă, fiind vorba de un singur prestator al serviciului�reducerea costurilor, făcând în aşa fel încât echipele să lucreze �transversal evitarea conflictelor de „frontieră” între verigi: între producător şi �transportator / distribuitor, între distribuitor şi furnizor, etc.

Ceea ce conduce gestiunea întregului sistem este nevoia de căldură a clientului:

Sursa de producţie trebuie adaptată pentru a asigura acoperirea �necesarului de căldură al clientuluiReţelele termice trebuie să fie dimensionate pentru a furniza clientului �căldura şi apa caldă de consum(acc) şi, prin urmare, electricitatea produsă în cogenerare depinde de mărimea �consumului de căldură al clientului.

De aceea considerăm că, în cazul sistemelor de încălzire centralizată, electricitatea trebuie să fie produsă în cogenerare doar atunci când este nevoie de căldură, adică iarna, când se înregistreză cea mai mare cerere!

În primul rând, este bine să existe un singur gestionar al sistemului !

1312

Page 15: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Cum sǎ administrǎm un sistem centralizat?2 2

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

.1

Noi considerăm că gestionarea integrată a producţiei, transportului şi distribuţiei, precum şi a relaţiei cu clienţii, reprezintă garanţia celei mai ridicate eficienţe.

Astfel, trebuie întocmit un singur caiet de sarcini pentru gestionarea tuturor activităţilor din sistemul centralizat de încălzire (producere, transport, distribuţie şi furnizare) pentru:

controlarea eficientă, fiind vorba de un singur prestator al serviciului�reducerea costurilor, făcând în aşa fel încât echipele să lucreze �transversal evitarea conflictelor de „frontieră” între verigi: între producător şi �transportator / distribuitor, între distribuitor şi furnizor, etc.

Ceea ce conduce gestiunea întregului sistem este nevoia de căldură a clientului:

Sursa de producţie trebuie adaptată pentru a asigura acoperirea �necesarului de căldură al clientuluiReţelele termice trebuie să fie dimensionate pentru a furniza clientului �căldura şi apa caldă de consum(acc) şi, prin urmare, electricitatea produsă în cogenerare depinde de mărimea �consumului de căldură al clientului.

De aceea considerăm că, în cazul sistemelor de încălzire centralizată, electricitatea trebuie să fie produsă în cogenerare doar atunci când este nevoie de căldură, adică iarna, când se înregistreză cea mai mare cerere!

În primul rând, este bine să existe un singur gestionar al sistemului !

1312

Page 16: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Ce este o concesiune ?2

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

.3

O concesiune nu este o privatizare !

În toate situaţiile, patrimoniul rămâne în proprietatea autorităţii publice -a Municipalităţii sau a Guvernului.

O concesiune înseamnă a încredinţa gestiunea serviciului pentru un anumit interval de timp unui operator public sau privat

În cadrul gestiunii serviciilor publice, durata optimă a contractelor este între 15 si 20 de ani:�gestiunea operatorului aduce beneficii pe termen mediu şi nu se raportează la

viitorul apropiat �investiţiile pentru întreţinerea echipamentelor sunt în sarcina operatorului.

Echipamentele (pompe, automatizări, etc.) au o durată de viaţă comparabilă cu durata contractului

�operatorul poate şi este interesat să realizeze investiţii a căror durată de recuperare este mică, pentru îmbunătăţirea calităţii serviciului (de exemplu pentru a realiza economii de energie).

O concesiune trebuie să reprezinte, înainte de toate, gestionarea patrimoniului public cu responsabilitate şi implicare

Principiul este ca la sfarşitul contractului operatorul trebuie să returneze în stare bună de funcţionare echipamentele care i-au fost încredinţate în exploatare.

O concesiune reprezintă gestionarea serviciului cu asumarea riscurilor

Într-adevăr, operatorului i se cer rezultate, nu mijloace pentru realizarea acestora:�el decide care este numărul de persoane de care are nevoie pentru a-şi îndeplini

sarcinile;�el îşi asumă evenimente aleatoare: ierni mai mult sau mai puţin friguroase, mai

mulţi sau mai puţini consumatori - aceasta în cazul unei competiţii corecte cu celelalte mijloace de încălzire.

Şi toate acestea la un preţ şi o formulă de ajustare fixate de la începutul contractului!

Concesiunea poate include, de asemenea, investiţii patrimoniale, dacă Municipalitatea doreşte acest lucru !

Pluralitatea modurilor de gestiune2.2

Trebuie să facem distincţie între:

�proprietarul serviciului public - de cele mai multe ori Municipalitatea şi, în mod egal, reprezentanţii aleşi, sunt responsabili în faţa alegătorilor de calitatea serviciului,

şi

�gestionarul serviciului

Gestionarul poate fi:

�o entitate publică;

�o societate mixtă;

�sau o societate privată specializată.

Cine decide asupra modului de gestiune ?

Întotdeauna cei care decid vor fi aleşii locali:

�aceştia iau o decizie politică, în sensul nobil al cuvântului – decid care va fi soluţia adoptată pentru alimentarea cu căldură a oraşului

�organizează o licitaţie pentru punerea în concurenţă, în scopul găsirii soluţiei care răspunde cel mai bine aşteptărilor lor, în termeni de preţ, bineinţeles, dar şi de calitate a serviciului (continuitate, calitatea serviciului furnizat, relaţia cu clienţii).

�oricare ar fi această decizie, este de dorit ca ea să fie unitară la nivelul comunităţii, astfel încât beneficiile să se împartă echilibrat în triunghiul format de populaţie (clienţii direcţi), aleşii locali şi operator.

Indiferent care este modul de gestiune ales, important este ca acesta să răspundă necesitătilor cetăţenilor. Într-un serviciu public, clienţii sunt de asemenea alegători!

Avantajele delegării gestiunii către un operator privat

Delegarea gestiunii serviciului public, bine gândită înainte de realizarea ei, este profitabilă pentru autorităţile locale, deoarece operatorul trebuie :

să-şi desfăsoare de la început �activitatea în cadrul unui tarif stabilit,să îmbunătăţească productivitatea �administrării serviciului,să raţionalizeze costurile de achiziţie,�să ia decizii rapide în sensul realizării �investiţiilor de mentenanţă sau remedierii defecţiunilor, pentru a obţine cât mai repede creşterea eficienţei,să asigure calitatea serviciului prestat, �deoarece pierderea clienţilor înseamnă de fapt pierderea contractului.

1514

Page 17: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Ce este o concesiune ?2

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

.3

O concesiune nu este o privatizare !

În toate situaţiile, patrimoniul rămâne în proprietatea autorităţii publice -a Municipalităţii sau a Guvernului.

O concesiune înseamnă a încredinţa gestiunea serviciului pentru un anumit interval de timp unui operator public sau privat

În cadrul gestiunii serviciilor publice, durata optimă a contractelor este între 15 si 20 de ani:�gestiunea operatorului aduce beneficii pe termen mediu şi nu se raportează la

viitorul apropiat �investiţiile pentru întreţinerea echipamentelor sunt în sarcina operatorului.

Echipamentele (pompe, automatizări, etc.) au o durată de viaţă comparabilă cu durata contractului

�operatorul poate şi este interesat să realizeze investiţii a căror durată de recuperare este mică, pentru îmbunătăţirea calităţii serviciului (de exemplu pentru a realiza economii de energie).

O concesiune trebuie să reprezinte, înainte de toate, gestionarea patrimoniului public cu responsabilitate şi implicare

Principiul este ca la sfarşitul contractului operatorul trebuie să returneze în stare bună de funcţionare echipamentele care i-au fost încredinţate în exploatare.

O concesiune reprezintă gestionarea serviciului cu asumarea riscurilor

Într-adevăr, operatorului i se cer rezultate, nu mijloace pentru realizarea acestora:�el decide care este numărul de persoane de care are nevoie pentru a-şi îndeplini

sarcinile;�el îşi asumă evenimente aleatoare: ierni mai mult sau mai puţin friguroase, mai

mulţi sau mai puţini consumatori - aceasta în cazul unei competiţii corecte cu celelalte mijloace de încălzire.

Şi toate acestea la un preţ şi o formulă de ajustare fixate de la începutul contractului!

Concesiunea poate include, de asemenea, investiţii patrimoniale, dacă Municipalitatea doreşte acest lucru !

Pluralitatea modurilor de gestiune2.2

Trebuie să facem distincţie între:

�proprietarul serviciului public - de cele mai multe ori Municipalitatea şi, în mod egal, reprezentanţii aleşi, sunt responsabili în faţa alegătorilor de calitatea serviciului,

şi

�gestionarul serviciului

Gestionarul poate fi:

�o entitate publică;

�o societate mixtă;

�sau o societate privată specializată.

Cine decide asupra modului de gestiune ?

Întotdeauna cei care decid vor fi aleşii locali:

�aceştia iau o decizie politică, în sensul nobil al cuvântului – decid care va fi soluţia adoptată pentru alimentarea cu căldură a oraşului

�organizează o licitaţie pentru punerea în concurenţă, în scopul găsirii soluţiei care răspunde cel mai bine aşteptărilor lor, în termeni de preţ, bineinţeles, dar şi de calitate a serviciului (continuitate, calitatea serviciului furnizat, relaţia cu clienţii).

�oricare ar fi această decizie, este de dorit ca ea să fie unitară la nivelul comunităţii, astfel încât beneficiile să se împartă echilibrat în triunghiul format de populaţie (clienţii direcţi), aleşii locali şi operator.

Indiferent care este modul de gestiune ales, important este ca acesta să răspundă necesitătilor cetăţenilor. Într-un serviciu public, clienţii sunt de asemenea alegători!

Avantajele delegării gestiunii către un operator privat

Delegarea gestiunii serviciului public, bine gândită înainte de realizarea ei, este profitabilă pentru autorităţile locale, deoarece operatorul trebuie :

să-şi desfăsoare de la început �activitatea în cadrul unui tarif stabilit,să îmbunătăţească productivitatea �administrării serviciului,să raţionalizeze costurile de achiziţie,�să ia decizii rapide în sensul realizării �investiţiilor de mentenanţă sau remedierii defecţiunilor, pentru a obţine cât mai repede creşterea eficienţei,să asigure calitatea serviciului prestat, �deoarece pierderea clienţilor înseamnă de fapt pierderea contractului.

1514

Page 18: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

2 Cum este controlat operatorul privat ?.4

Prin instituţiile oficiale

Controlul operatorului este necesar pentru asigurarea excelenţei serviciului public. Legea prevede deja toate elementele necesare pentru a controla operatorul serviciului:�în cazul unui operator privat, conturile societăţii sunt auditate de firme

specializate mandatate de acţionarii proprii ai operatorului, mai ales în situaţiile în care societatea-mamă este cotată la o Bursă de Valori ;

�operatorul prezintă anual o situaţie detaliată a activităţii desfăşurate. Aleşii locali pot să solicite expertizarea de către Curtea de Conturi, în cazul în care există îndoileli privind înregistrările ;

�Autorităţile locale pot utiliza un serviciu dedicat pentru a monitoriza din punct de vedere tehnic furnizarea serviciului public ce face obiectul respectivei concesiuni;

�Agenţiile de stat controlează respectarea normelor privind protecţia mediului, precum şi cele privind protecţia muncii;

�Clienţii, grupaţi în cadrul asociaţiilor de proprietari, reprezintă un partener privilegiat al operatorului;

�De asemenea, grupurile de dialog social sunt importante;�Presa, asociaţiile consumatorilor şi societatea civilă reprezintă, într-o

societate democratică, opoziţia ce trebuie să aibă un rol critic pozitiv.

Prin autorităţile de reglementare

Astăzi, reglementarea sistemelor de încălzire este în responsabilitatea a trei autorităţi: autorităţile locale şi cele două autorităţi de reglementare, ANRE şi ANRSC.

Dar, în cazul concret al unui contract de concesiune încheiat pentru gestiunea globală a sistemului de încălzire în care sursa de producere este în cogenerare, nu ştim exact în responsabilitatea cui se găseşte controlul preţului final la consumator în cazul în care acesta ar fi stabilit printr-o formulă unică.

Considerăm că ar trebui „raţionalizată reglementarea” serviciului public de încălzire cât mai repede !

Important :

În contextul post-aderării la UE, este necesar să armonizăm textele legislative privitoare la funcţionarea programului „Termoficare 2006 – 2009”, definirea Parteneriatului Public – Privat şi promovarea gestiunii delegate a serviciului public prin concesionare.

Cum să investim ?.5

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

Trebuie identificate cele mai bune scheme de finanţare

Aleşii locali se confruntă cu necesitatea de a moderniza serviciul public de alimentare cu energie termică şi caută soluţia care să minimizeze impactul asupra costului serviciului.

Banii publici sunt, de cele mai multe ori, cei mai „ieftini”

Deoarece riscurile unei bănci care acordă un împrumut unui stat sau unei municipalităţi sunt mici, dobânda creditelor este mică.

În schimb, în cazul unei investiţii private, capitalul atras urmează să fie remunerat printr-o activitate care este supusă unor variaţii aleatoare (variaţia cantităţilor vândute, a numărului de clienţi, problemele tehnice). Iar în acest caz rentabilitatea cerută de capitalul investit este mai mare decât dobânda creditelor acordate Statului sau Municipalităţii.

Dar banii publici sunt limitaţi

Într-adevăr, Statul român trebuie să aleagă priorităţile:�să modernizeze şcolile şi spitalele�să dezvolte infrastructura rutieră, pentru a dinamiza economia

Pot fi dezvoltate deci două posibilităţi de finanţare - publică sau privată. Folosirea lor împreună favorizează Parteneriatul Public - Privat (PPP).

Programul „Termoficare 2006 – 2009” ar putea fi o soluţie viabilă pentru modernizarea SACET în România

Prin finanţarea de la bugetul de Stat a 50% din necesarul de investiţii pentru modernizare se evită scumpirea artificială a căldurii, al cărei cost este aproape insuportabil pentru mulţi dintre clienţi.

Cealaltă jumătate a fondurilor poate să fie finanţată de Municipalităţi sau în urma unor iniţiative private (PPP).

De reţinut !

Nicăieri în lume un serviciu public nu s-a putut dezvolta doar din resurse proprii.

Este esenţial ca investiţia în sisteme publice să fie susţinută cu preponderenţă din fonduri publice.

2

1716

Page 19: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

2 Cum este controlat operatorul privat ?.4

Prin instituţiile oficiale

Controlul operatorului este necesar pentru asigurarea excelenţei serviciului public. Legea prevede deja toate elementele necesare pentru a controla operatorul serviciului:�în cazul unui operator privat, conturile societăţii sunt auditate de firme

specializate mandatate de acţionarii proprii ai operatorului, mai ales în situaţiile în care societatea-mamă este cotată la o Bursă de Valori ;

�operatorul prezintă anual o situaţie detaliată a activităţii desfăşurate. Aleşii locali pot să solicite expertizarea de către Curtea de Conturi, în cazul în care există îndoileli privind înregistrările ;

�Autorităţile locale pot utiliza un serviciu dedicat pentru a monitoriza din punct de vedere tehnic furnizarea serviciului public ce face obiectul respectivei concesiuni;

�Agenţiile de stat controlează respectarea normelor privind protecţia mediului, precum şi cele privind protecţia muncii;

�Clienţii, grupaţi în cadrul asociaţiilor de proprietari, reprezintă un partener privilegiat al operatorului;

�De asemenea, grupurile de dialog social sunt importante;�Presa, asociaţiile consumatorilor şi societatea civilă reprezintă, într-o

societate democratică, opoziţia ce trebuie să aibă un rol critic pozitiv.

Prin autorităţile de reglementare

Astăzi, reglementarea sistemelor de încălzire este în responsabilitatea a trei autorităţi: autorităţile locale şi cele două autorităţi de reglementare, ANRE şi ANRSC.

Dar, în cazul concret al unui contract de concesiune încheiat pentru gestiunea globală a sistemului de încălzire în care sursa de producere este în cogenerare, nu ştim exact în responsabilitatea cui se găseşte controlul preţului final la consumator în cazul în care acesta ar fi stabilit printr-o formulă unică.

Considerăm că ar trebui „raţionalizată reglementarea” serviciului public de încălzire cât mai repede !

Important :

În contextul post-aderării la UE, este necesar să armonizăm textele legislative privitoare la funcţionarea programului „Termoficare 2006 – 2009”, definirea Parteneriatului Public – Privat şi promovarea gestiunii delegate a serviciului public prin concesionare.

Cum să investim ?.5

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

Trebuie identificate cele mai bune scheme de finanţare

Aleşii locali se confruntă cu necesitatea de a moderniza serviciul public de alimentare cu energie termică şi caută soluţia care să minimizeze impactul asupra costului serviciului.

Banii publici sunt, de cele mai multe ori, cei mai „ieftini”

Deoarece riscurile unei bănci care acordă un împrumut unui stat sau unei municipalităţi sunt mici, dobânda creditelor este mică.

În schimb, în cazul unei investiţii private, capitalul atras urmează să fie remunerat printr-o activitate care este supusă unor variaţii aleatoare (variaţia cantităţilor vândute, a numărului de clienţi, problemele tehnice). Iar în acest caz rentabilitatea cerută de capitalul investit este mai mare decât dobânda creditelor acordate Statului sau Municipalităţii.

Dar banii publici sunt limitaţi

Într-adevăr, Statul român trebuie să aleagă priorităţile:�să modernizeze şcolile şi spitalele�să dezvolte infrastructura rutieră, pentru a dinamiza economia

Pot fi dezvoltate deci două posibilităţi de finanţare - publică sau privată. Folosirea lor împreună favorizează Parteneriatul Public - Privat (PPP).

Programul „Termoficare 2006 – 2009” ar putea fi o soluţie viabilă pentru modernizarea SACET în România

Prin finanţarea de la bugetul de Stat a 50% din necesarul de investiţii pentru modernizare se evită scumpirea artificială a căldurii, al cărei cost este aproape insuportabil pentru mulţi dintre clienţi.

Cealaltă jumătate a fondurilor poate să fie finanţată de Municipalităţi sau în urma unor iniţiative private (PPP).

De reţinut !

Nicăieri în lume un serviciu public nu s-a putut dezvolta doar din resurse proprii.

Este esenţial ca investiţia în sisteme publice să fie susţinută cu preponderenţă din fonduri publice.

2

1716

Page 20: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Necesitatea sprijinirii cogenerarii de înaltă eficienţă 2.6

În prezent, cel puţin patru proiecte de investiţii pentru modernizarea centralelor de cogenerare sunt blocate de mai bine de un an.

Şi totuşi, întreprinderile sunt de acord să mobilizeze fonduri !

De ce sunt blocate proiectele investiţionale ?

Hotărârea de Guvern adoptată de curând (HG nr. 219 / 2007), care transpune Directiva Europeană nr. 8 / 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă, este un prim pas în deblocarea situaţiei.Reglementările ce urmează să fie emise în curând pentru a descrie mecanismele de implementare a schemei-suport au o importanţă esenţială pentru atragerea investiţiilor private.

Ce metode să folosim pentru sprijinirea cogenerării ?

Pentru ca întreprinderile să poată investi în unităţi de cogenerare de înaltă eficienţă şi să poată contribui astfel la modernizarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică (care în 2010, adică foarte repede, vor trebui să respecte normele de mediu europene), este necesar:�un bonus pentru energia electrică, stabil pe o perioadă de cel puţin 10 ani, pentru a asigura rentabilitatea investiţiei. Pe de

altă parte, modul de calcul al bonusului trebuie să fie clar şi transparent;�ca remunerarea capitalului investit să poată mobiliza resursele private ;�să fie asigurate relaţiile comerciale de preluare garantată a electricităţii eficiente.

Reabilitarea imobilelor

Am vorbit mai sus despre programul „Termoficare 2006 – 2009”, prin care sunt subvenţionate 50% din investiţiile în sistemele publice de alimentare cu energie termică.Acest program prevede, de asemenea, sprijin pentru reabilitarea imobilelor. Astfel, contorizarea şi anveloparea sunt finanţate în mod egal de către Stat, Municipalitate şi proprietar.

Într-adevăr, cel mai mare potenţial de economisire a energiei este la consumatorul final !

Putem estima că este posibil să economisim cel puţin 20 până la 30% din energia termică consumată în România, dacă:�se realizează contorizarea individuală şi fiecare plăteşte cât consumă; acest fapt conduce în mod cert la evitarea risipei

(deschiderea ferestrelor în timpul iernii, de exemplu);�reabilitarea clădirilor şi, în mod deosebit, înlocuirea ferestrelor, pot conduce la reduceri mari ale consumurilor de energie

termică.

Constatăm astfel că cel mai urgent, dar şi cel mai dificil, este să începem cu reducerea consumurilor la clientul final, pentru a evita situaţia ca, peste câţiva ani, să avem o centrală de producţie supradimensionată.

A-l face pe consumator să plătească preţul real al energiei termice, eliminând subvenţia, ar trebui să îi determine pe proprietari să-şi reabiliteze apartamentele. Putem, de asemenea, să gândim împreună cu autorităţile locale implementarea unor mecanisme de susţinere financiară pentru acei proprietarii care nu dispun de sumele necesare.

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

1918

Pentru a investi pe termen lung într-un serviciu public, companiile au nevoie de reguli simple şi clare, stabile în timp !

Page 21: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Necesitatea sprijinirii cogenerarii de înaltă eficienţă 2.6

În prezent, cel puţin patru proiecte de investiţii pentru modernizarea centralelor de cogenerare sunt blocate de mai bine de un an.

Şi totuşi, întreprinderile sunt de acord să mobilizeze fonduri !

De ce sunt blocate proiectele investiţionale ?

Hotărârea de Guvern adoptată de curând (HG nr. 219 / 2007), care transpune Directiva Europeană nr. 8 / 2004 privind promovarea cogenerării pe baza cererii de energie termică utilă, este un prim pas în deblocarea situaţiei.Reglementările ce urmează să fie emise în curând pentru a descrie mecanismele de implementare a schemei-suport au o importanţă esenţială pentru atragerea investiţiilor private.

Ce metode să folosim pentru sprijinirea cogenerării ?

Pentru ca întreprinderile să poată investi în unităţi de cogenerare de înaltă eficienţă şi să poată contribui astfel la modernizarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică (care în 2010, adică foarte repede, vor trebui să respecte normele de mediu europene), este necesar:�un bonus pentru energia electrică, stabil pe o perioadă de cel puţin 10 ani, pentru a asigura rentabilitatea investiţiei. Pe de

altă parte, modul de calcul al bonusului trebuie să fie clar şi transparent;�ca remunerarea capitalului investit să poată mobiliza resursele private ;�să fie asigurate relaţiile comerciale de preluare garantată a electricităţii eficiente.

Reabilitarea imobilelor

Am vorbit mai sus despre programul „Termoficare 2006 – 2009”, prin care sunt subvenţionate 50% din investiţiile în sistemele publice de alimentare cu energie termică.Acest program prevede, de asemenea, sprijin pentru reabilitarea imobilelor. Astfel, contorizarea şi anveloparea sunt finanţate în mod egal de către Stat, Municipalitate şi proprietar.

Într-adevăr, cel mai mare potenţial de economisire a energiei este la consumatorul final !

Putem estima că este posibil să economisim cel puţin 20 până la 30% din energia termică consumată în România, dacă:�se realizează contorizarea individuală şi fiecare plăteşte cât consumă; acest fapt conduce în mod cert la evitarea risipei

(deschiderea ferestrelor în timpul iernii, de exemplu);�reabilitarea clădirilor şi, în mod deosebit, înlocuirea ferestrelor, pot conduce la reduceri mari ale consumurilor de energie

termică.

Constatăm astfel că cel mai urgent, dar şi cel mai dificil, este să începem cu reducerea consumurilor la clientul final, pentru a evita situaţia ca, peste câţiva ani, să avem o centrală de producţie supradimensionată.

A-l face pe consumator să plătească preţul real al energiei termice, eliminând subvenţia, ar trebui să îi determine pe proprietari să-şi reabiliteze apartamentele. Putem, de asemenea, să gândim împreună cu autorităţile locale implementarea unor mecanisme de susţinere financiară pentru acei proprietarii care nu dispun de sumele necesare.

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

1918

Pentru a investi pe termen lung într-un serviciu public, companiile au nevoie de reguli simple şi clare, stabile în timp !

Page 22: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Dalkia se prezintă3 Dalkia, o societate membră a Grupului Veolia Environnement3

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

.1

Veolia Environnement este lider mondial în domeniul serviciilor legate de mediul înconjurător, cu filiale în 84 de ţări din întreaga lume. Fiind singura companie activă pe întreg lanţul serviciilor legate de mediu, Veolia Environnement oferă clienţilor săi soluţii cuprinzătoare şi personalizate pentru orice problemă care priveşte mediul înconjurător.Filialele grupului sunt Veolia Energie (Dalkia), Veolia Apa (Apanova), Veolia Transport şi Veolia Servicii pentru Mediu.

Grupul Dalkia este prezent în 38 de ţări

Angajamentul asumat de Dalkia este acela de a răspunde aşteptărilor clienţilor săi în domeniul energiei.

Valorile şi principiile pe care le promovăm

Clienţii în centrul activităţii - Urmărim întotdeauna, cu profesionalism şi dedicaţie, cerinţele exprimate de clienţii noştri, pentru a putea anticipa nevoile acestora şi adapta oferta noastră în funcţie de acestea.

Responsabilitate - Suntem conştienţi de efectul pe care munca noastră de zi cu zi îl are asupra condiţiilor de viaţă ale clienţilor noştri, şi nu uităm niciodată dimensiunea socială a misiunii noastre. Încercăm să ne îndeplinim misiunea având întotdeauna în vedere binele comunităţii din care facem parte. Cerem tuturor angajaţilor şi colaboratorilor noştri să îşi asume responsabilitatea fiecarei decizii pe care o iau în deşfăsurarea activităţii cotidiene.

Inovaţie - Atitudinea noastră în ceea ce priveşte definirea de noi servicii pentru clienţi este una curajoasă şi creativă. Folosim metode inovante pentru a îmbogăţi şi extinde linia actuală de servicii. Reuşim să le oferim clienţilor noştri servicii de înaltă calitate şi cu valoare adaugată importantă.

Productivitate - Peste tot unde suntem prezenţi, acţiunile pe care le întreprindem sunt realizate folosind cu maximă eficienţă şi eficacitate resursele de care dispunem.

Solidaritate - Suntem membri ai comunităţii în care ne desfăşurăm activitatea ; astfel, raportăm binele individual la cel comun, iar experienţa şi succesele noastre reprezintă victorii pentru noi toţi.

2120

Page 23: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Dalkia se prezintă3 Dalkia, o societate membră a Grupului Veolia Environnement3

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

.1

Veolia Environnement este lider mondial în domeniul serviciilor legate de mediul înconjurător, cu filiale în 84 de ţări din întreaga lume. Fiind singura companie activă pe întreg lanţul serviciilor legate de mediu, Veolia Environnement oferă clienţilor săi soluţii cuprinzătoare şi personalizate pentru orice problemă care priveşte mediul înconjurător.Filialele grupului sunt Veolia Energie (Dalkia), Veolia Apa (Apanova), Veolia Transport şi Veolia Servicii pentru Mediu.

Grupul Dalkia este prezent în 38 de ţări

Angajamentul asumat de Dalkia este acela de a răspunde aşteptărilor clienţilor săi în domeniul energiei.

Valorile şi principiile pe care le promovăm

Clienţii în centrul activităţii - Urmărim întotdeauna, cu profesionalism şi dedicaţie, cerinţele exprimate de clienţii noştri, pentru a putea anticipa nevoile acestora şi adapta oferta noastră în funcţie de acestea.

Responsabilitate - Suntem conştienţi de efectul pe care munca noastră de zi cu zi îl are asupra condiţiilor de viaţă ale clienţilor noştri, şi nu uităm niciodată dimensiunea socială a misiunii noastre. Încercăm să ne îndeplinim misiunea având întotdeauna în vedere binele comunităţii din care facem parte. Cerem tuturor angajaţilor şi colaboratorilor noştri să îşi asume responsabilitatea fiecarei decizii pe care o iau în deşfăsurarea activităţii cotidiene.

Inovaţie - Atitudinea noastră în ceea ce priveşte definirea de noi servicii pentru clienţi este una curajoasă şi creativă. Folosim metode inovante pentru a îmbogăţi şi extinde linia actuală de servicii. Reuşim să le oferim clienţilor noştri servicii de înaltă calitate şi cu valoare adaugată importantă.

Productivitate - Peste tot unde suntem prezenţi, acţiunile pe care le întreprindem sunt realizate folosind cu maximă eficienţă şi eficacitate resursele de care dispunem.

Solidaritate - Suntem membri ai comunităţii în care ne desfăşurăm activitatea ; astfel, raportăm binele individual la cel comun, iar experienţa şi succesele noastre reprezintă victorii pentru noi toţi.

2120

Page 24: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

Echipe locale în slujba Comunităţii3.2

O prezenţă locală, beneficiind de o expertiză mondialăActivitatea Dalkia permite fiecărei colectivităţi publice să aibă acces la o reţea mondială de expertiză, să beneficieze de cunostinţe tehnice şi manageriale la nivel înalt.

O abordare socială a gestiunii resurselor umaneNu există delocalizare - serviciul rămâne local şi este prestat de personalul local.Numeroase garanţii oferite personalului preluat: Dalkia se angajează în ceea ce priveşte condiţiile de preluare a personalului, cadrul statutar ce trebuie respectat şi gestiunea resurselor umane. O cultură a dialogului : etapa de tranziţie public – privat este gestionată în strânsă legătură cu reprezentanţii colectivităţii, ai personalului şi cu sindicatele, respectându-se valorile serviciului.

O gestiune dinamică a resurselor umaneValori puternice : Dalkia bazează gestiunea resurselor umane pe o serie de valori puternice - valorizarea colaboratorilor, respectarea culturii şi valorilor fiecarei ţări şi colectivităţi, împărtăşirea experienţelor, formarea profesională pentru a progresa. Alegerea de a acorda încredere talentelor locale : Dalkia are peste 60 000 de salariaţi, este prezentă în 38 de ţări şi nu are în componenţă decât câteva sute de expatriaţi (2 în România, din cei 650 de angajaţi).

O organizare ce favorizează îmbunătăţirea continuă a performanţelor, prin:�comparaţii periodice între serviciile gestionate de Dalkia, pentru

a avea întotdeauna o imagine clară in ceea ce priveşte raportul calitate – preţ ;

�împărtăşirea experienţelor şi a cunoştinţelor pentru a progresa ;�angajamente precise şi cuantificate în ceea ce priveşte

performanţele ce trebuie atinse ;�indicatori de urmărire a evoluţiei performanţelor, care să

permită măsurarea progreselor făcute şi comunicarea acestora către colectivitate şi consumatori.

Această politică de căutare continuă a performanţei se traduce prin

certificări, cum ar fi ISO 9001 obţinută recent de Dalkia (din partea Lloyd's Register Romania) pentru serviciile furnizate in Municipiul Ploieşti.

Protecţia mediuluiExploatant în serviciul comunităţilor, Dalkia este în masură să le sprijine în ceea ce priveşte alegerile strategice, pentru a garanta respectarea reglementărilor privind protecţia mediului înconjurător. Cu ajutorul experienţei sale extinse şi pornind de la contractele încheiate în Europa şi în lume, Dalkia poate să facă în aşa fel încât cele mai bune exemple de reuşită în acest domeniu să fie împărtăşite autorităţilor locale. Flexibilitatea contractelor de gestiune delegată permite elaborarea unor soluţii adaptate nevoilor comunităţii în materie de finanţare a achiziţiei noilor echipamente, cum ar fi cele pentru desulfurizare sau dispozitivele pentru economia de energie, cu scopul ca sistemul centralizat de încălzire, prin intermediul cogenerării, să fie perceput ca unul ce pune mare preţ pe protecţia şi calitatea mediului înconjurător.

Economii de gestiune realizate îmbunătăţind calitatea serviciilor oferiteControlând costurile de exploatare, Dalkia îşi ajută clienţii să gestioneze cat mai bine evoluţia tarifului la încălzire şi să facă economii de subvenţie. De altfel, parteneriatul public – privat permite colectivităţii să aibă o viziune pe termen lung asupra tarifelor pentru serviciile furnizate. În acest fel, în cei trei ani care s-au scurs până acum din durata Contractului de delegare prin concesiune a serviciului de alimentare cu energie termică a Municipiului Ploieşti, Dalkia a contribuit la realizarea unei economii de cca. 25 milioane euro de subvenţie de către Municipalitate.

Contribuţia la finanţarea investiţiilorAtunci când investiţiile sunt necesare, compania noastră îşi ajută clienţii să optimizeze programele de lucrări îmbunătăţind raportul performanţă – costuri şi să echilibreze cât mai bine

planificarea în timp a realizării acestora cu scopul ca impactul lor asupra preţului energiei termice să fie resimţit cât mai puţin posibil de clienţi. Dalkia poate asigura o parte a finanţării necesare în cadrul contractelor de concesiune, în funcţie de cash flow-urile rezultate în urma optimizării serviciului.

Rapiditate, precizie, eficienţă, disponibilitate: un serviciu în slujba consumatorilorContract de abonament tip „service”, propuneri de îmbunătăţire a funcţionării instalaţiilor interioare de energie termică : solicitările consumatorilor noştri sunt multiple. Dalkia a elaborat o serie de instrumente care simplifică demersul şi facilitează accesul la informaţie : crearea Biroului de Relaţii cu Clienţii (la sediul social) şi a Centrului de Apel non-stop cu număr gratuit, transmiterea în termenul legal a răspunsurilor la solicitarile scrise pe care le primim, lansarea site-ului Internet al companiei, prin care orice client ne poate contacta, etc.

Capacitatea de a gestiona crizeleÎn caz de criză, Dalkia pune la dispoziţia comunităţii locale experienţa unui grup internaţional cu mijloace tehnice deosebite cu scopul de a asigura continuitatea furnizării către consumatori a unui serviciu esenţial aşa cum este alimentarea cu încălzire în timpul iernii. Organizarea implementată permite o capacitate de reacţie optimă în caz de avarie : personal calificat organizat în echipe de permanenta 24 h / 24 h, reţea de tehnicieni de specialitate ; centru de apel non-stop pentru a prelua solicitările telefonice ale clienţilor, etc. În funcţie de intensitatea şi durata crizei, precum şi de numărul de consumatori afectaţi, putem mobiliza mijloace adaptate situaţiei.

Dalkia

Dezvoltă o cultură organizaţională în care clientul se află în centrul tuturor acţiunilor

Contribuie la protecţia mediului, eficientizând gestiunea serviciilor

Valorizează colaboratorii locali şi respectă cultura ţărilor în care operează

2322

Page 25: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Ca

rte

a a

lbă

a în

lzir

ii u

rba

ne

Co

ntr

ibu

ţia

Da

lkia

la

str

ate

gia

în

lzir

ii u

rba

ne

în

Ro

nia

1

2

3

Echipe locale în slujba Comunităţii3.2

O prezenţă locală, beneficiind de o expertiză mondialăActivitatea Dalkia permite fiecărei colectivităţi publice să aibă acces la o reţea mondială de expertiză, să beneficieze de cunostinţe tehnice şi manageriale la nivel înalt.

O abordare socială a gestiunii resurselor umaneNu există delocalizare - serviciul rămâne local şi este prestat de personalul local.Numeroase garanţii oferite personalului preluat: Dalkia se angajează în ceea ce priveşte condiţiile de preluare a personalului, cadrul statutar ce trebuie respectat şi gestiunea resurselor umane. O cultură a dialogului : etapa de tranziţie public – privat este gestionată în strânsă legătură cu reprezentanţii colectivităţii, ai personalului şi cu sindicatele, respectându-se valorile serviciului.

O gestiune dinamică a resurselor umaneValori puternice : Dalkia bazează gestiunea resurselor umane pe o serie de valori puternice - valorizarea colaboratorilor, respectarea culturii şi valorilor fiecarei ţări şi colectivităţi, împărtăşirea experienţelor, formarea profesională pentru a progresa. Alegerea de a acorda încredere talentelor locale : Dalkia are peste 60 000 de salariaţi, este prezentă în 38 de ţări şi nu are în componenţă decât câteva sute de expatriaţi (2 în România, din cei 650 de angajaţi).

O organizare ce favorizează îmbunătăţirea continuă a performanţelor, prin:�comparaţii periodice între serviciile gestionate de Dalkia, pentru

a avea întotdeauna o imagine clară in ceea ce priveşte raportul calitate – preţ ;

�împărtăşirea experienţelor şi a cunoştinţelor pentru a progresa ;�angajamente precise şi cuantificate în ceea ce priveşte

performanţele ce trebuie atinse ;�indicatori de urmărire a evoluţiei performanţelor, care să

permită măsurarea progreselor făcute şi comunicarea acestora către colectivitate şi consumatori.

Această politică de căutare continuă a performanţei se traduce prin

certificări, cum ar fi ISO 9001 obţinută recent de Dalkia (din partea Lloyd's Register Romania) pentru serviciile furnizate in Municipiul Ploieşti.

Protecţia mediuluiExploatant în serviciul comunităţilor, Dalkia este în masură să le sprijine în ceea ce priveşte alegerile strategice, pentru a garanta respectarea reglementărilor privind protecţia mediului înconjurător. Cu ajutorul experienţei sale extinse şi pornind de la contractele încheiate în Europa şi în lume, Dalkia poate să facă în aşa fel încât cele mai bune exemple de reuşită în acest domeniu să fie împărtăşite autorităţilor locale. Flexibilitatea contractelor de gestiune delegată permite elaborarea unor soluţii adaptate nevoilor comunităţii în materie de finanţare a achiziţiei noilor echipamente, cum ar fi cele pentru desulfurizare sau dispozitivele pentru economia de energie, cu scopul ca sistemul centralizat de încălzire, prin intermediul cogenerării, să fie perceput ca unul ce pune mare preţ pe protecţia şi calitatea mediului înconjurător.

Economii de gestiune realizate îmbunătăţind calitatea serviciilor oferiteControlând costurile de exploatare, Dalkia îşi ajută clienţii să gestioneze cat mai bine evoluţia tarifului la încălzire şi să facă economii de subvenţie. De altfel, parteneriatul public – privat permite colectivităţii să aibă o viziune pe termen lung asupra tarifelor pentru serviciile furnizate. În acest fel, în cei trei ani care s-au scurs până acum din durata Contractului de delegare prin concesiune a serviciului de alimentare cu energie termică a Municipiului Ploieşti, Dalkia a contribuit la realizarea unei economii de cca. 25 milioane euro de subvenţie de către Municipalitate.

Contribuţia la finanţarea investiţiilorAtunci când investiţiile sunt necesare, compania noastră îşi ajută clienţii să optimizeze programele de lucrări îmbunătăţind raportul performanţă – costuri şi să echilibreze cât mai bine

planificarea în timp a realizării acestora cu scopul ca impactul lor asupra preţului energiei termice să fie resimţit cât mai puţin posibil de clienţi. Dalkia poate asigura o parte a finanţării necesare în cadrul contractelor de concesiune, în funcţie de cash flow-urile rezultate în urma optimizării serviciului.

Rapiditate, precizie, eficienţă, disponibilitate: un serviciu în slujba consumatorilorContract de abonament tip „service”, propuneri de îmbunătăţire a funcţionării instalaţiilor interioare de energie termică : solicitările consumatorilor noştri sunt multiple. Dalkia a elaborat o serie de instrumente care simplifică demersul şi facilitează accesul la informaţie : crearea Biroului de Relaţii cu Clienţii (la sediul social) şi a Centrului de Apel non-stop cu număr gratuit, transmiterea în termenul legal a răspunsurilor la solicitarile scrise pe care le primim, lansarea site-ului Internet al companiei, prin care orice client ne poate contacta, etc.

Capacitatea de a gestiona crizeleÎn caz de criză, Dalkia pune la dispoziţia comunităţii locale experienţa unui grup internaţional cu mijloace tehnice deosebite cu scopul de a asigura continuitatea furnizării către consumatori a unui serviciu esenţial aşa cum este alimentarea cu încălzire în timpul iernii. Organizarea implementată permite o capacitate de reacţie optimă în caz de avarie : personal calificat organizat în echipe de permanenta 24 h / 24 h, reţea de tehnicieni de specialitate ; centru de apel non-stop pentru a prelua solicitările telefonice ale clienţilor, etc. În funcţie de intensitatea şi durata crizei, precum şi de numărul de consumatori afectaţi, putem mobiliza mijloace adaptate situaţiei.

Dalkia

Dezvoltă o cultură organizaţională în care clientul se află în centrul tuturor acţiunilor

Contribuie la protecţia mediului, eficientizând gestiunea serviciilor

Valorizează colaboratorii locali şi respectă cultura ţărilor în care operează

2322

Page 26: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

O societate activă în România din 19923

24

.3

Prezentă în Romania încă din 1992, Dalkia s-a angajat să rămână fidelă principiilor Grupului Veolia Environnement prin filialele Dalkia Termo Prahova la Ploieşti, Dalkia România la Alba–Iulia şi Tulcea.

Ploieşti, secretul unui parteneriat de succes

Dalkia Termo Prahova, care a luat fiinţă în mai 2004, este rezultatul unui parteneriat între Dalkia România, Consiliul Local al Municipiului Ploieşti şi Consiliul Judeţean Prahova, realizat pentru delegarea prin concesiune a gestiunii serviciului public al judeţului Prahova de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem de producţie - transport - distribuţie. Societatea produce energie electrică şi termică în regim de cogenerare la centrala termoelectrică de la Brazi, fiind unicul furnizor de apă caldă şi căldură pentru locuitorii oraşului Ploieşti.

Alimentăm cca. 59 000 apartamente din Ploieşti, instituţii publice (grădiniţe, şcoli, licee, spitale, etc.), precum şi alte societăţi private pe care le avem clienţi. Dalkia Termo Prahova a demarat un intens program de investiţii şi reparaţii, atât la unităţile de producţie, cât şi pe reţelele de transport şi distribuţie, pentru a asigura în permanenţă clienţilor săi servicii la cei mai înalţi parametri calitativi, respectând în acelaşi timp mediul înconjurător.

În numai trei ani de la înfiinţare, am reuşit să creştem gradul de continuitate în furnizare de la 94,92 % la 99,8 %, să readucem în sistem consumatori pierduţi în trecut şi să racordăm la reţea noi consumatori.În plus, începând cu luna iulie 2006, am primit de la Lloyd's România certificarea Sistemului pentru Managementul Calităţii ISO 9001 - 2001 pentru distribuţie şi furnizare energie termică.

Cel mai mare operator privat pe piaţa de energie termică din România, Dalkia Termo Prahova şi-a propus să fidelizeze clienţii existenţi şi să-şi mărească portofoliul de contracte, dezvoltând servicii „după contor”. Soluţia pe care am ales-o este una proactivă : o acţiune comercială structurată, sustinuţă de o comunicare permanentă şi directă cu toţi clienţii noştri. În plus, specialiştii noştri fac zilnic demersuri constructive de identificare şi anticipare a nevoilor clienţilor existenţi şi potenţiali, pentru a le oferi acestora soluţii personalizate adecvate.

În acest fel, în cei trei ani care s-au scurs până acum din durata Contractului de delegare prin concesiune a serviciului de alimentare cu energie termică a Municipiului Ploieşti, Dalkia a contribuit la realizarea unei economii de cca. 25 milioane euro de subvenţie pentru Municipalitate.

Economii de gestiune realizate îmbunătăţind calitatea serviciilor oferiteControlând costurile de exploatare, Dalkia îşi ajută clienţii să gestioneze cât mai bine evoluţia tarifului la încălzire şi să facă economii de subvenţie. De altfel, parteneriatul public – privat permite colectivităţii să aibă o viziune pe termen lung asupra tarifelor pentru serviciile furnizate.

Cu sprijinul echipelor noastre şi al exemplului reuşit în materie de gestiune a sistemului de încălzire centralizată de la Ploieşti, vă propunem soluţii adaptate situaţiei particulare în care se găseşte colectivitatea pe care o reprezentaţi.

Rămânem la dispoziţia Dumneavoastră pentru o întâlnire în cadrul căreia să aprofundăm detaliile unei eventuale colaborări.

Page 27: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

O societate activă în România din 19923

24

.3

Prezentă în Romania încă din 1992, Dalkia s-a angajat să rămână fidelă principiilor Grupului Veolia Environnement prin filialele Dalkia Termo Prahova la Ploieşti, Dalkia România la Alba–Iulia şi Tulcea.

Ploieşti, secretul unui parteneriat de succes

Dalkia Termo Prahova, care a luat fiinţă în mai 2004, este rezultatul unui parteneriat între Dalkia România, Consiliul Local al Municipiului Ploieşti şi Consiliul Judeţean Prahova, realizat pentru delegarea prin concesiune a gestiunii serviciului public al judeţului Prahova de alimentare cu energie termică produsă în mod centralizat în sistem de producţie - transport - distribuţie. Societatea produce energie electrică şi termică în regim de cogenerare la centrala termoelectrică de la Brazi, fiind unicul furnizor de apă caldă şi căldură pentru locuitorii oraşului Ploieşti.

Alimentăm cca. 59 000 apartamente din Ploieşti, instituţii publice (grădiniţe, şcoli, licee, spitale, etc.), precum şi alte societăţi private pe care le avem clienţi. Dalkia Termo Prahova a demarat un intens program de investiţii şi reparaţii, atât la unităţile de producţie, cât şi pe reţelele de transport şi distribuţie, pentru a asigura în permanenţă clienţilor săi servicii la cei mai înalţi parametri calitativi, respectând în acelaşi timp mediul înconjurător.

În numai trei ani de la înfiinţare, am reuşit să creştem gradul de continuitate în furnizare de la 94,92 % la 99,8 %, să readucem în sistem consumatori pierduţi în trecut şi să racordăm la reţea noi consumatori.În plus, începând cu luna iulie 2006, am primit de la Lloyd's România certificarea Sistemului pentru Managementul Calităţii ISO 9001 - 2001 pentru distribuţie şi furnizare energie termică.

Cel mai mare operator privat pe piaţa de energie termică din România, Dalkia Termo Prahova şi-a propus să fidelizeze clienţii existenţi şi să-şi mărească portofoliul de contracte, dezvoltând servicii „după contor”. Soluţia pe care am ales-o este una proactivă : o acţiune comercială structurată, sustinuţă de o comunicare permanentă şi directă cu toţi clienţii noştri. În plus, specialiştii noştri fac zilnic demersuri constructive de identificare şi anticipare a nevoilor clienţilor existenţi şi potenţiali, pentru a le oferi acestora soluţii personalizate adecvate.

În acest fel, în cei trei ani care s-au scurs până acum din durata Contractului de delegare prin concesiune a serviciului de alimentare cu energie termică a Municipiului Ploieşti, Dalkia a contribuit la realizarea unei economii de cca. 25 milioane euro de subvenţie pentru Municipalitate.

Economii de gestiune realizate îmbunătăţind calitatea serviciilor oferiteControlând costurile de exploatare, Dalkia îşi ajută clienţii să gestioneze cât mai bine evoluţia tarifului la încălzire şi să facă economii de subvenţie. De altfel, parteneriatul public – privat permite colectivităţii să aibă o viziune pe termen lung asupra tarifelor pentru serviciile furnizate.

Cu sprijinul echipelor noastre şi al exemplului reuşit în materie de gestiune a sistemului de încălzire centralizată de la Ploieşti, vă propunem soluţii adaptate situaţiei particulare în care se găseşte colectivitatea pe care o reprezentaţi.

Rămânem la dispoziţia Dumneavoastră pentru o întâlnire în cadrul căreia să aprofundăm detaliile unei eventuale colaborări.

Page 28: Dalkia Cartea Alba a Incalzirii Urbane

Dalkia RomâniaBucureşti, Str.Frunzei, nr.41, sector 2, CP 021532Tel.: 021 3228637; Fax: 021 [email protected]

Dalkia Termo PrahovaPloieşti, Str.Văleni, nr.1-3, bloc 33 IK, CP 100046Tel./Fax: 0244 [email protected]