istoria bancitor urbane din
TRANSCRIPT
ACADEMIA ROMANA
rNsrrrurul DE cERCETAT socro_UMANE,,c.s. NICoLAEScU-pLop$oR"
GEORGETA GHIONEA
ISTORIA BANCITOR URBANEDIN OLTENIA
iu nerE, srATrsrrcr $r coREspoNDENTA(r88o-r948)
rDIT{'A,A
CETATEAnr SCAUN
Documentul nr.30Documentulnr.3l ..................... 108
Documentulnr.32 ..................... 109
Documentul nr.33 ..................... 109
Documentul nr.34 ..................... 110
Documentulnr.35 ..................... 115
Documentulnr.36 ..................... 122
Documentul nr.37 ..................... 123
Documentul nr.3g ..................... 125
Documentul nr. 39 ........,.,..........127
CAPITOLUL !! Migcarea bancard din Oltenia (1880-1948).
Bincile comerciale urbane gi intercatiunea cu mediuleconomic..l29Statistica nr. 1 .................... 129
6l
CAPITOTUL ISucursala gi agenliile BNR din Oltenia,
intre instrucfiunile Administrafiei Centraleqi implicarea in susfinerea economiei locale
Documentul nr. r
Tabel cu principalii bancheri, zarafi gi,,imprumutitori" de bani din Craiova(sfArqitul secolului at XIX-lea)66
Nr.crt.
Numele gi prenumele Bancher, zaraf,imprumutitor de bani
I Petre Cristea Zarafz. BIlufI Slndulescu Zaraf
), Asericu Eskenasy Zaraf
4. Morinicu Penchas Zaraf
5. Heinricu Lazdr Zaraf6. Micicu Penchas Zaraf
7. Mayer Cohen Zaraf8. M. E. Solomon Zaraf
9. Mosci D. Semo Zaraf10. Rafael Penchas Zara{
11. David Alire Ascher Zaraf72. Avram E$ Zaraf13. Petrescu Ioan Zaraft4. Daniel D. Zaraf15. Levi Iacob Zaraf;6. NXstase Jecu Rusu lmprumutdtor de ban17. Voicu C. Rigman Imprumutitor de ban18. Mitru Proicea imprumutitor de ban79. Antonie Chitu;i imprumutitor de bani20. Anastasie Cionea Imprumutltor de bani
uu S.1.A.N. Dolj, fond Tribunalul Judqului Dolj, dosar 5o11865, f. r; Idem, dosar 4o8/r895, f. r; Idem,
dosar 3ozlr884, f. 9; Idem, dosar 388/1888, f . z; C.l. Biicoianu, Istoria politicei noastre monetare qia Bdncii Nasionale (t88o-t9t4) vol II, partea I, Bucureqti, :1932, p. 5t.
561 Georgeta Ghionea
21. Andrei Megopolu Imprumutitor de bani
22. Frafii Aqer Eskenasy Bancheri
23. Frafii Ferino Bancheri
24. Rafael S Penchas, Fii Bancheri
25. N. T. Popp Bancher
26. I. P. Poenar gi Clliman gi fiii Bancheri
27. Poumay& Flreanu Bancher
28. Dulgherescu Nicolae Bancher
29. Fermo Laz5r fiu Bancher
Documentul nr. z
Tabel cu comercianlii qi meseriagii care gi-au desfiqurat activitateape piafa oragului Craiova inainte de r ianuarie 188o67
u'S.1.A.N. Dolj, fond Tribunalul Judeplui Dolj, dosar 5o11865, f. r; Idem, dosar 4o8lr895, f. r; Idem,dosar 3ozlr884, f. 9; Idem, dosar 388/1888, f. z; Idem, dosar 449|'892, ff.14; Idem, dosar 39o11895,ff. 48-+g; C. I. Biicoianu , Istoria politicei noastre monetare gi a Bdncii NaSionale (t88o-t9tl, vol ll,partea I, Bucuregti, tg3,2, pp. 5z-j7.
Numele qi
prenumeleProfesiunea Numele
qi prenumeleProfesiunea
Nae T. Popp Casi de import gi
export, banci,cereale etc.
Mailender et Gold Cerealist
Pommey et
Foreanu
Bancheri Petrache
Andreescu&Frate
Maremagazin de
fieririeFrafii Aqer
Eschenassy
Bancheri/en gros
9i diferite mirfuriNicolae gi $tefanPetrescu
Magazin de
fieririeLazir Fermo Bancher Iancu
Constantinescu&Frate
Magazin de
fieririeMorinicu Penchas Bancher gi zaraf Nicolae Ionescu Magazin de
fieririeMayer Cohen Zaraf Costache Buciumeanu Magazin de
fierlrieCostache D.
Dumitrescu&fiateEn gros qi diferitemIrfuri
Constantin Mihail Magazin de
fieririeRafael Penchas En gros gi diferite
mIrfuriIancu Iliescu Mare
magazin de
fieririe
Istoria bincilor urbane din Oltenia ... (r88o-rg48)157
Moise Penchas En gros, diferitemirfuri qi
cercelirie
Ghenea Dancov Cufitar
MihalacheConstantin
Mare engrosist,
diferite mirfuri gi
bumbace
Dumitru Zanovschi Cufitar
Nicolae
Dulgherescu
Engrosist,
bumbace
Petre Pisticov Cutitar
Moise D. Mayo Diferite mirfuri qi
cercelirieMoise Feder Tinichigiu
IosefEskenassy&Frate
Solom Eschenassy
Bumbace qi
cercelSrie
Ghioca Plicintaru Simigerie
Iancu
Boicescu&Nicolae
Popescu
Engrosiqti Costea Ene Bragagiu,
halvale,
braglIsac Ligi Engrosist,
cercelirie qi altele
Stan Dimitriu Mare
tutungiuA. M. Strass Cereale-export Bilutr5 Tumusliu Mare
tutungiuSigmund Strass Cereale-export D-tru Dimoviceanu Tutungerie qi
alte m5rfuriTeodor Gaqpar Cereale-export Albert Roth PIlSrierValentin Cohn Cerealist Louis Barer PilSrierGeorge Vasilescu Pil5rier Grigore Miulescu Pil5rierToma Cristea PdlSrier qi clciular Leon M. Eschenassy PostlvarHeinerichFolender
Postivar Coman M. Ureche Fabrici de
slpun qi
lumAniriNili Angelescu LumAnirar Savu Alexiu LumAnIrarDumitruVasilescu
LumAnSrar Dumitru Cacaliceanu Cafenea qi
cofetirieGrigore
Cacaliceanu
Cafenea qi
cofetirieFrantz Porubsky Manufacturi,
str. UniriiSarog et Jpold Cafenea qi
cofetirieIoni15 Vasiliu Mirunfiguri-
Globul Verde
Ghi;i Andronescu Cafenea gi
cofetlriellie R. Opran, Succes Mirunfiquri-
Globul Verde
Nicoli Cutava Cafenea greceascipiafa Elca
Gh. Popescu zis
UgneatriBragovean
Baruch Mevorak Cafenea ovreiasci Nicolae Ungureanu Manufacturl
581 Georgeta Ghionea
Barbu Ionescu Braqovean gi
diferite altemirfuri
Gheorghe Mihiescu Manufacturlqi
mirunfiguri
Ilie F. Popescu Bragovean qi
diferite alte
mirfuri
Marcu Popescu Lipscinie
Grig. C.
PArvulescu
Braqovean gi
manufacturlIlie Nicolau Furtunl Lipsclnie
Ni;u Radovici zis
Jiganul
Bragovean Ionili Georgescu gi
Fratii Mihiifl $i
Constantin
Lipscinie
Nae Florescu Braqovean Nicolae Athanasiu zis
Francezu
Lipscinie
Ionili Mih. zis
CArnu
Braqovean Ghi15 Ionciovici-Bucuregteanu
Lipscinie
IonConstantinescu
Braqovean Stawe Economu Lipscinie
ConstantinPopovici
Braqovean Gheorghe Georgescu Lipsclnie
Costache Manea
Braqoveanu
Braqovean Alecu Radovici Lipscinie
Pavel Toga Braqovean Costache Marinovici Lipsclnie
Hristea Ionescu Bragovean Ilie Pipercu Lipscinie
llie Diaconescu Bragovean Toma Stanovici Lipsclnie
Toma Priescu Bragovean Tinasie lonovici Lipscinie
Petre Crisnaru Bragovean Stan Dilcescu Lipscinie
Chivu Athanasiu Braqovean Eraclie Constantinescu Lipsclnie
Ion State Bercu Bragovean Chiriac Stoianovici Lipscinie
Frafii Const. qi
Ioni;iBratoloveanu
Bragovean Vasile lonescu Lipscinie
Ghigi $tirbu Bragovean gi
manufacturlNi15 Sterescu Lipscinie
Petrache Popovici Bragovean gi
manufacturiTache Constantinescu Marchitan
Miheiti Petrescu
EpuranBraqovean Marin Chip Marchitan
Tache Andreianu Mirfuri de lux Riducan Georgescu Marchitan
TudorachePopescu
Braqovean Cristea Ionovici Marchitan
D-tru ManufacturS- Cristea qi D-tru Hagi Marchitan
CAPITOLUL UMiqcarea bancari din Oltenia (r88o-r948).
Bincile comerciale urbanegi intercafiunea cu mediul economic
Statistica nr. rMic dic{ionar bancar
Banca Agricoli. in anul 1894, a fost infiinfati Banca Agricoli, cu un capitalsocial de rz milioanede lei. in Oltenia, aceasta a a\.ut sucursale in urmitoarelelocalitSli:
- Sucursala din Craiova a fost infiinfatl la ro iulie 1896. Scopul acesteia a fost,,de a acorda ajutor pentru agricultori gi comercianli". Subscripfiile la capitalul social
r3ol Georgeta Ghionea
au evoluat astfel: in anul r9o5, la trei milioane de lei; in anul 19z6 - cinci milioane de
lei. La r martie 1933, sucursala a fost lichidatS'o8;
- Sucursala din Corabia a fost infiinfatd la 4 mai 1899;
- Sucursala din Turnu Severin a fost fondati in anul rgoo;
- Sucursala
din Calafat a fost fondati la z8 iunie rgor'oe gi lichidatS la z4 mai 1933"".
Banca Mehedinfului, Turnu Severin, banci din finan1a mijlocid". A fost
infiinlat5 prin hotirArea luatd la z7 aprilie 1899, la Turnu Severin, cu un capital
social de loo.ooo de leio'. La r5 martie r9rz, aclionarii, convocafi in Adunare
Generali Extraordinari qi reprezentAnd intregul capital social, au hotirAttransformarea blncii din societate cooperativi de credit in societate anonimi pe
acfiuni, cu un capital social de un milion de lei, impir;it in z.ooo de aqiuninominative a cAte 5oo de lei fiecare"3. Societatea gi-a propus, prin aceasti crettere
de capital, ,,s5-gi mireasci cercul operafiunilor sale gi si intindi cAt posibil mai multconcursul s5u la cei ce au nevoie de dAnsa"'4. Banci comercialS, ea a efectuat toatigama de produse qi operaliuni bancare in lei qi valutS, axAndu-se pe ,,scontul de
efecte comerciale""5. Societatea a acordat credite pe termen scurt gi mediu
plugarilor, agricultorilor, meseriaqilor, comercianfilor gi industriaqilor care s-au
orientat citre aceasti institulie, pentru c5, ,,din constatirile noastre ca oameni
simpli, apreciem ci singuri BancaMehedinplui are caracter solid ce trebuie si-laibi o Institu;ie financiari de Credit pi aceasta prin faptul ci suntefi singuri care
aplicafi o misuri pentru tofi, adicl percepAnd dobinzi egale tuturor - fapt care inalti parte nu se respect5""6. in primii ani de funclionare, fiind singura institufie dinjudepl Mehedinli care s-a ocupat de come4ul de banc5, a practicat o dobAndl de
8o/o (criza economici din anii LgLz-Lgt3 a determinat cretterea dobAnzii la to/o"7)
intr-o perioadl in care clmitarii cereau peste roo%0. Pentru a veni in sprijinulfuncfionarilor sii, in anul r9r3, Consiliul de Administrafie a decis crearea unui fond
de pensie. Conform regulamentului, funcfionarii care aveau o oarecare vechime inbanci gi nu aveau vArsta de 4o de ani contribuiau cu 5o/o din salariul lunar la acest
fond"8. Pe lAngi infiinfarea acestui fond de pensii, destinat funclionarilor instituliei,banca a participat cu sume importante la construclia qcolilor din localitate qi
'o8 S.1.A.N. Dolj, fond Camera de Comer; gi de Industrie Craiova, dosar z7rlt93r,f.r.'oe Idem, fond Jean Mihail, dosar 4zo11896-193o, ff. z-zt."o ,,Monitorul Oficial", nr. 7z din z7 martie :1933, p. rz4go.'' V. SlSvescu, Marea finanSd din Romdnia tn vreme de rdzboi - Bdncile Comerciale (t9t4-t9r9),Bucuregti, rg2o, p. zo5 (in continuare se va cita: Marea finan!i...)."' S.J.A.N. Mehedinli, fond Banca Mehedinplui, dosar r/r899-t9oz, f . 17.
"3 lbidem, dosar 9/r9u-r9$,f.69."4 lbidem."5 lbidem, dosar r/r899-r 9oz, f . r52."6 lbidem,f. 249.'\ Ibidem, f. 474."8 lbidem, dosar 9/r9u-r9 :16, f . z5r.
Istoria bincilor urbane din Oltenia ... (r88o-r9a8) lr3r
dotarea acestora. in anul 1913, a spriiinit crearea bibliotecii cu caracter economic tifinanciar a $colii Superioare de Comer; din Craiova"e. in ianuariergt4, societatea a
infiinfat o agenfie in Comuna P5tule, comunl ,,bogati gi ca populafie 8-9oo familii
qi ca avere, se simte fericiti ci pe lAng5 o judecitorie, jandarmerie, conacul mogiei
cu un personal a$a de numeros mai are qi aceasti bancl la indem6na
populafiunei""o.La numai trei luni de la inaugurarea agenfiei, aceasta avea efecte inpistrare la central5 in sumi de 78.86o de lei, imprumuturi acordate in valoare de
g2.2o3 de lei qi un beneficiu net de 5.7o9,o5 de lei"'. in anul r9r4, Banca
Mehedin;ului avea un capital social de un milion de lei, fonduri de rezervl de
4ot.64o de lei qi depuneri spre fluctificare in valoare de n69.437 de lei. Declangarea
Primului Rizboi Mondial a determinat clientela bincii si-qi retragi depunerile,
motiv pentru care banca s-a simfit in imposibilitatea restituirii acestora gi a solicitat
un credit la Banca Na;ionalS a RomAniei. Creditul aprobat in anul 1916 s-a ridicat la
valoarea de r.r5o.ooo de lei. in condi;iile intririi RomAniei in rizboi (1916), banca
qi-a incheiat activitatea pe o perioadi de un an qi noul lunio', institu;ia
redeschizAndu-qi ghiqeele la z9 iulie r9r8"r. Criza economici (1929-1934) nu a ocolit
activitatea Bdncii MehedinSului,care a al,ut mult de suferit, operatiunile sale bancare
fiind paralizate, deoarece aceasta a fost obligatd s5 onoreze toate retragerile de
depuneri. in anul 1932, banca avea un capital de 17 milioane de lei, divizat in 34.ooo
de ac{iuni nominative, de;inute de 4.683 de acfionari, dintre care: 3'236 de
agricultori, posesori ai unor terenuri cu suprafa;a sub ro ha;234 de agricultori - cu
peste 1o ha; 6zo de proprietari urbani; 16z de comercianfi;43t de alte profesiuni"a.
La 3r decembrie 1932, plasamentele de 46.815.534 de lei erau repartizate astfel:
zr.9o6.z5r de lei - la agricultori sub ro ha;27.8o4.38o - la agricultorii cu peste 10 ha;
7.Lo4.gL3 de lei - la comercianfi, meseriagi gi alte profesiuni"5. Legea asanlrii
datoriilor agricole, adoptati in anul t932, i-a afectat activitatea, institufia aflAndu-se
in imposibilitatea de a strAnge creditele acordate agricultorilor. Banca MehedinSului
a fost lichidati in anul 1948.
Banca VAlcea, Rm. VAlcea. A fost infiinfati la r iulie 1899, ca societate
cooperativi de credit qi economii, fiind prima institufie de acest fel din iudefulVAlcea. Institufia a fost infiinfati din iniliativa unui grup de comercianfi din
localitatea Rm. VAlcea. in anul r9o9, acfionarii societSlii de credit, convoca(i inAdunare General5 Extraordinarl qi reprezentind intregul capital social, au hotirAttransformarea acesteia din societate cooperativl de credit in societate anonimi pe
"e lbidem, f. 286."o lbidem, f. 416.
lbrclem-
"' Ibidem, dosar r3lr9r8-r 9zo, f . 28.
"3 lbidem."a lbidem, dosar zlt9z9-r943, f . rao.
"5 lbidem.
t32l Georgeta Ghionea
acfiuni, cu un capital social de zoo.ooo de leio6. in intervalul r9r5-r9r8, banca nu adesfrqurat niciun fel de activitate. Din bilanful incheiat la 3r decembrie 1933, aflimci in perioada r93o-r932, la aceasti institu;ie, cea mai mare parte a creditelor a fostacordati agricultorilor, cu dobanzi de 8, 9 si tto/o. in aceeaqi perioadS, pentru a puteaface fa;5 restituirilor de depuneri, banca a fost nevoiti s5-gi vdndi o parte dintreproprietiti. Printre acestea s-au numrrat: imobilul din strada Col. ApostolDumitrescu qi patru proprietS;i in comunele Roman-Horezu, Gugoieni gi Zlitirei"T.Banca s-a confruntat cu probleme in anii tg33-1939, nereugind s5-gi revini completde pe urma crizei economice. La r februarie 1943, Banca Vdlceq a fuzionat cu BancaRdmnicului.Actele de fuziune au fost publicate in Buletinul Oficial Bancar, nr. ro dinr9 mai 1943; o jumltate de an mai tArziu, la 16 decembrie 1943, Banca VAlcea era
r. . -rz8raolafa
Banca Calafatului, cu sediul in Calafat, banci din finanSa mijlocie"e. in anul1901, un grup de proprietari qi comercianfi din Calafat au infiinfat, cu sprijinul luiConstantin Neamfu, o societate cooperativl de credit qi economii, sub denumireade ,,Banca Calafatului"'3o. Primul capital social vlrsat de societari a fost de r5o.ooode lei. in anul r9oz, acfionarii societlfii de credit au hotdrAt transformarea acesteiadin societate cooperativi de credit in societate anonimd pe acfiuni. Societateaanonimi qi-a inceput activitatea la ro octombrie r9o3, cu un capital social de
3oo.ooo de lei, impirfit in 3.ooo de acfiuni a cAte o suti de lei fiecare. Subscrip{iilela capitalul social au evoluat astfel: la 3r decembrie r9o8 - 5oo.ooo de lei; in anul1913 - un milion de lei'r'; la rgzr - doui milioane de lei; la r9z3 - cinci milioane delei'3'; in intervalul 3r decembrie r9z7 - 3r decembrie r94o - zece milioane de lei.Contul cel mai important din pasivul bincii l-a reprezentat cel al depunerilor sprefructificare. in perioada rgro - Lgzg, acest cont a variat intre r.425.984 de lei (la r9u),r.z6r.ozz de lei (la L9L4)'33,8.473.8o51ei (la Lg27)'14 qiz7.roo.595 de lei, la 1929. indomeniul industrial qi comercial, cea mai importantr contribufie a BrnciiCalafatului, a fost participarea cu credit la infiinfarea Societilii in comanditd simpl5- ,/,lbina", din Calafat'35. Banci comerciali, aceasta a pus la dispoziqia clienfilor ogaml diversificatl de produse gi servicii bancare, susfinAnd ,,dezvoltareacomer;ului, industriei, agriculturii, economiei qi intreprinderilor de tot felul", in
"6 S.1.A.N. VAlcea, fond Banca Nalionali a RomAniei, Agen;ia Rm. VAlcea, dosar 4/r9o3- r9g, f. zo."7 ldem, fond fond Camera de Come4 gi de Industrie VAlcea, dosar 331r93t, ff. r8-r9."8 lbidem,f.r."e V. Slivescu , Mareafinanfd..., p. zo5.'ro S.1.A.N. Dolj, fond Banca Calafatului, dosar rlr9z3-rgz9, f. 68. Banca a inceput si funcfioneze inbaza autoriza;iei de funcfonare datl de Tribunalul Dolj, prin sentinla nr. 59 din zr aprilie r9o3.Statutele blncii au fost modificate in anii tg2L, :192.2, 1923, :1928, r93r.'3'SJ.A.N. Dolj, fond Banca Calafatului, dosar r/r923-r9z9,f .67.'3'Ibidem.'} Idem, fond Camera de Comerf qi de Industrie Craiova, dosar 4orlr93r, f. r.'7 Idem, fond Banca Calafatului, dosar r/r923-r929,f.68.'r5 Idem, fond Camera de Comerf pi de Industrie Craiova, dosar 4orlr93r, f. r.
Istoria bincilor urbane din Oltenia ... (r88o-rg48)lrq13
regiunile Calafat, Cetate, Biilegti'r6. La numai patru ani de la inceperea activitilii ca
societate anonimi, banca gi-a extins cercul de activitate, infiinfAnd o agenfie incomuna Cetate, judepl Dolj (gi-a inceput activitatea la r ianuarie 19o6). Activitateaei a fost intrerupti odati cu declanqarea Primului Rizboi Mondial; in perioadadecembrie r9r4 - martie 1918, aceasta nu a desfHgurat niciun fel de operafiuni.Pentru a satisface nevoile clientelei, la 9 august 1923, societatea a inaugurat agenfiadin localitatea Biilegti'37. La z9 aprilie 1948, Curtea Superioari Bancari a acceptatintrarea in lichidare a Bincii Calafatului, numindu-l lichidator pe avocatul AugustFilip'38.
Banca Drigoegti, cu sediul in localitatea Dr5g5qani, a fost fondatd innoiembrie 1902, cu un capital social de loo.ooo de lei, pe durati nelimitatS.Subscrip;iile la capitalul social au evoluat astfel: in anul r9o5, la 2oo.ooo de lei, iar inanul 19o6, la 3oo.ooo de lei'3e. Banca a avut trei agenlii: la Bllceqti gi L5deqti, injudepl VAlcea, gi la Drigoegti, in judeful Olt. Societatea a funcfionat pAni in anulr9o9, cAnd a fost preluatl prin fuziune de Banca DrigSgani'ao.
Banca Providenfa, cu sediul in localitatea Rm. VAlcea. in ceea ce priveqte
aceastl societate, dintr-o scrisoare datati zz ianuarie r9o9 qi semnati de citre D. I.Dumitriu (directorul Agen;iei BNR din Rm. VAlcea), aflim ci a fost acceptati lacont curent la aceastl agenfie. Este posibil ca societatea sI fi fost infiintati intre aniitgoz-rgog. Dupi Primul Rizboi Mondial, banca nu a mai activat.
Banca Fortuna, cu sediul in localitatea Rm. VAlcea. Ca qi in cazul BinciiProvidenfa, dintr-o scrisoare datati zz ianuarie r9o9 gi semnati de acelaqi D. I.Dumitriu (directorul Agen;iei BNR din Rm. V6lcea), afl5m ci a fost acceptati la
cont curent la aceastl agenfie, cu o sumi in valoare de 6o.ooo de lei. Este posibil ca
societatea si fi fost infiinfati intre anii rgoz-r9og. La finele anului r9r3, societateaavea un capital social de loo.ooo de lei qi un fond de rezervi, in valoare de 47.ooo de
lei. Din anul r9r4, societatea nu a mai activat.
Banca Olteniei, cu sediul in Craiova, bancS din finanSa mijlocie'a'. Societateanonimi pe acfiuni, infiinfatd in februarie 1904, cu un capital social de roo.ooo de
lei'a'. incS de la infiin;are, banca a dispus de doui sedii in localitate: unul in str.Cuza-Vod5, nr. r, in care qi-a desf5gurat activitatea qi un sediu in str. Unirii, nr. 23,
destinat funqionarilor institu;iei. Obiectivul iniqial al fondatorilor a fostdesftqurarea ,,operafiunilor bancare pentru dezvoltarea industriei, agriculturii qi
'36 lbidem.'Y lbidem,f.z.'38 lbidem,f.267.'re S.].A.N. VAlcea, fond Banca Nafionali a RomAniei, Agenfia Rm. VAlcea, dosar 4/r9o3-r93), f .4.'ao lbidem.a'V. Slivescu, Marea finanSd...., p. 2o1,.
'4'S.J.A.N. Dolj, fond Camera de Comerf gi de Industrie Craiova, dosar zo9lr93r, f.3.