a NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 7 August 1929Asul »1 XC ÎI-lea. Nr. 81.

liinţlt ?I Administraţiafc- HA?A LUERVAţEI BRAŞOV. -

FELEFON 226.• I m a n i anual 860 lei.FOBtra etreiSInate 800 le!. Anunţări, reclame, după tarif.

Fondată la |ffl de ieorge lariţluApare de trei ori pe săptămână,

„C etăţenii cari p lă tesc 30 ş i 40 la sută dobânzi — s c r ie „Viitorul* — vor şti cui d ato resc această^fericire*.

A celora , ca ri timp de 10 ani de zile le-au c ro it jc a - le a a ce ste i fericiri.

Cu prileju l desvâUrii bustului.

Lui Şt. O. Iosif.Sub cerul unde, cândva, răsunat-au,Cu g las profetic, imnurile-ţi sfinte,Arhanghel a l durerilor trecute,1 u fost-ai sol ceresc acestei ginte i

Când Ţara ta gem ea sub fie r şi flăcări',Tu auziai tot plânsul astei Naţii Şi ai f i vrut să ai puteri uriaşe,S ă nu mai fie stavilă Qarpaţii!

Şi-aiunci adus-ai fraţilor de-acolo ,De-aici, — în suflet strânse — lăcrămioare Şi le-ai sădit, o luminos Apollo,Şi-a răsărit speranţa, ca o f lo a r e ! . . .

La glasul tău atuncia se-adunară,Electrizate, romaneşti arm ate;Le-ai insuflat puteri nemăsurate Ş i’nvins-au, pentru Rege, pentru f a r ă !

Priveşte* n jur , f i i m ândrul fa r a toată Iţi pune azi coroana nemuriră /In noi, în toţi, icoana-ţi e'ncrustată,Căci Ţara*n veci nu-şi va uită m artirii!

Eugen Jebeleanu.

Un act de recunoştinţa fa ţă de şcolile conf. române din A rd e al.

o singură voin|ă românească, iar când începuturile vieţii de şcoală din principate şi din Bucovina erau ameninţate de covârşitoarea greutate a unei culturi străine, de peste munţi au venit cu înflăcărări de apos* foii marii înainte-raergetări ai şcoalei din Regatul român.

„Din aceste motive, unul din întâiele gânduri cari au pre­ocupat toate guvernele Româ­niei întregite a fost acela al u- nei pioase recunoştinţe şi păs­trarea pentru totdeauna a aces­tor şcoale şi a spiritului în care vibrau. Şcoalele primare confe­sionale au fost în număr de mai multe mii, preluate de Statul român. Şcoaielor secundare li s’au dat ajutoare şi subvenţii, iar acum mai în urmă, prin conventiuni şi contracte înche­iate cu autoritâtea tutelară, au fost salariate de Stat. Prin art. 137 din legea învăţământului

D-l l i t r u Voitn H i t m la Brapv.întrunirea delegaţiei Perm anente a ' P . N . Ţ .

Stăruinţele neobosite depuse din partea celor în drept pen­tru regularea raportului faţă de stat a şcolilor secundare con­fesionale din Ardeal au dus, în sfârşit, la rezultatul dorit. Du­minecă în 28 Iulie c. Corpurile legiuitoare au votai cu unani­mitate legea menită să stator­nicească acest raport, care ga­rantând autorităţilor con fesio­nale drepturile avute înainte, asi­gură, deoparte, continuitatea tra-

mifropoliti şi episcopi delaBlaj, dela Sibiu, dela Oradia-Msre, au fost şi au rămas focare de românism şi de înaltă idealitate. De 175 ani şcoalele Blajului sunt amvoanele crezului nostru a tuturor; de multe decenii, cum se predica omenia şi frumuse­ţea virtuţilor creştineşti în fata altarelor, aşa se propovăduia depe catedrele Braşovului şi ate Beiuşului Evanghalia României tuturor Românilor. Despărţiţi inu l W U I U I U A I U I ^ U uu | » U I U I V I 1 W U I U U I I V 1 I | « | & I U

di|iilor frumoase, cari au făcui din f credinţele religioase, Ardeleniiaceste şcoli ceeace sunt, şi cons­tituie, de altă parte, un act de recunoştinfă a tării şi a guver­nului ei, fată de marilor lor servicii aduse Românismului.

Faptul acesta s’a relevat, după cuviinţă în Expunerea de mo­tive a d*lui ministru N. Costă- chescu, pe care o dăm în ur­mătoarele, ca să fie cunoscută în cercuri cât mai largi.

„Şcoalele confesionale româ­neşti din Ardeal au fost, până la împlinirea idealului naţional, puternice fortăreţe de viaţă, de cultură şi de graiu românesc. Din ele a ieşit întreaga pletoră de conducători ai poporului nostru de peste .nunţi; ele au sădit în massele largi ale nea­mului asuprit germenii marilor nădejdi; eie au alimentat în mijlocul prigonirilor duşmane puterea de rezistenţă şi dorul de Ţara mamă; eie au cultivat şi îngrijit curăţenia datinelor strămoşeşti şi a ;limbei naţi­onale; ele îşi revindecă marile vrednicii ale conservări* ' Suini românesc pemru mărep- ^ieior de astăzi.

„In|elepteşte conduse de marii

ortodocşi şi uniţi au ştiut să rămână, prin furtunile şi vijeliile vremii, un singur suflet naţional,

Eri seara a avut loc o importantă şedinţă a delegaţiei per­manente a P. N. Ţ. în localul clubului, la care au participat toţi membrii prezenţi în Braşov împreună cu parlamentarii judeţului, d-nii V. Branispe şi Dr. P. Debu.

Şedinţa a fost presidată de d*l ministru Voicu Nifescu, şeful organizaţiei, care a fost salutat cu vii aplauze de către membrii delegaţiei.

înainte de*a se întră în ordinea zilei d*l vicepreşedinte G. Cuteanu a parentat în cuvinte adânc simţite trecerea la cele e- terne a ilustrei matroane Clara Maniu, mama primului ministru, la a cărei înmormântare organizaţia P. N. Ţ. din Braşov a fost re­prezentată printr’o delegaţie, depunând o coroană pe sicriul de­functei şi tâlmăctnd d-lui I. Maniu condoleantele organizaţiei Braşov.

A luat apoi cuvântul d-l ministru V. N ifescu făcând o expu­nere amănunţită a activităţii guvernului, insistând cu deosebire a- supra importantei reformei administrative, a cooperaţiei şi a cre­ditului agricol şi dând preţioase lămuriri asupra aplicării acestor legiuri acum când guvernul şi parlamentul, terminând prima parte a operei de legiferare, procedează la opera de guvernare şi apli-

secundar, garaniându-se şcoa- J £ 1 ! » ^ *" SP‘ri'Ul ideoI° 9ia pr° 3raraului Parlldulul lelor confesionale secundare J a trecut apoi la activitatea, pe care parlamentarii trebuie s’o

desfăşure la oraş şi sate pentru luminarea masselor populare. Această activitate va începe în partea a doua lunei curente par­lamentarii şi membrii delegaţiei permanente descinzând în Dumi­neci şi sărbători la sate pentru a lua contact cu poporul.

Se va lua cu acest prilej o energică ofensivă în contra unor agitatori, cari caută să diminueze opera de legiferare a actualului guvern espioatând dările pe cari guvernul şi parlamentul au fost nevoite să le voteze în faţa golurilor bugetare şi de alt sol, cari sub guvernările trecute s’au urcat la aproape 20 miliarde lei. Se va dovedi cu acest prilej ţăranilor, că aceste dări nu vor fi prea greu resimfite de populaţia rurală, căci între alte măsuri luate s ’au red u s taxele la export, aşa că producătorii vor încasa în plus, iar pe de altă parte s ’au redus taxele la importul m arine­lor agricole, deci ţăranii vor fi în câştig.

După expozeul dlui ministru a urmat o discuţie asupra diferitelor chestiuni de organizare şi refacere în ce priveşte ora­şul şi judeţul Braşov. S ’au dat îndrumări pentru organizarea tine­retului dela sate în cadrele organizaţiei P. N.-Ţ., constatându se cu acest prilej că la Braşov s’a constituit un puternic mănunchiu de tineri intelectuali, cari în cursul vacantei vor cerceta satele.

S ’au primit numeroase înscrieri noui în partid. Intre alfii au fost primiţi în organizaţia partidului d*nii dr. Ioan Bersriu şi pro­fesor Dragoş Navrea.

D-l ministru Nitescu a adus mulţumite comisiei interimare a judeţului şi a oraşului Braşov pentru activitatea desfăşurată până acum dând îndrumări pentru viitoarea activitate, care trebuesă urmărească în primul rând ridicarea elementului românesc dela' oraş şi sate,

In urma intrării în vigoare a reformei adminisirative a fost invitat d-l prefect să procedeze la disolvarea tuturor consiliilor comunale şi numirea nouilor comisii interimare, după ce va lua contact cu fruntaşii satelor.

La ora 97z seara şedinţa delegaţiei a luat sfârşit.

din Braşov, Blaj şi Beiuş toate drepturile şcoaielor de Stat, se stabileşte că raportul dintre au­torităţile confesionale, proprie­tarelor lor, şi dintre Stat, pre­cum şi regimul şcolar, se va stabili prin lege. Prezentul pro­iect voieşte să satisfacă aceste obligaţiuni, consfinţând prin Par­lament, aproape în întregime, o stare de fapt existentă.

De acelaş regim trebuie să se bucure şi liceul „Avram Iancu*, din Brad, care sub au­toritatea mitropoliei ortodoxe din

J Sibiu a crescut, pe vremuri de ; grea încercare a neamului nos> t tra, generaţiile de Români vred­

nici din )inutul Zarandului.Lăsate aceste şcoale sub Ime­

diata conducere de care s’au bucurat totdeauna, având con­trolul, programa de studii, su­pravegherea, etc. ale ministerului Instrucţiunii şî un corp didactic pregătit in universităţile {arii, suntem convinşi că dacă au fost între neprielnice împrejurări sămânţare de cultură naţională, vor fi cu atât mai vârtos în ţara pe care au profeţit-o, pe care au învăţat generaţiile să o do­rească, să o iubească.

. c) de fiecare plasă câte o . legea pentru organizarea admi- I comisiune prezidată de pretor 1 nistrativă.| şi având fiecare, câte doi mem- j Atribuţiile comisiei centrale

Atribuţiile comisiei centrale.Noua lege administrativă fiind

promulgată, guvernul procedează acum la aplicarea acestei im­portante reforme menită să a- şeze statul român pe temeiuri noui din punct de vedere ad­ministrativ.

In consiliu) de miniştri ţinut Vineri s’a numit comisia centrală pentru aplicarea reformei admi­nistrative, din care fac parte membrii de drep; prevăzuţi de lege, cei cari au cuiaborat la pro­iectul de lege şi mverşi specia­lişti numiţi de guvern. Comisia va fi presidată de d-l dr. Ai. Vaida-Voevod, ministrul de in­terne.

Pentru aplicarea reformei ad- minisifâti/e pe lângă comisia centrală vor mai lua fiinţă un

alt număr de comisiuni, subor­donate comisiunei centrale şianume:

a) şeapte comisiuni directo­riale cari, până la numirea di­rectorilor ministeriali respectivi, vor fi prezidate, fiecare, de că­tre un inspector general admi­nistrativ sau de un funcţionar superior din ministerul de in­terne. Aceste comisiuni vor fi formate din prefecţii judeţelor directoratului respectiv iar ca secretar general al comisiunei va funcţiona secretarul general al consiliului judeţean din lo­calitate;

b) 71 comisiuni judeţene, pre­zidate de prefecţi şî având fle­care câte patru membrii numiţi de ministerul de interne;

brii numiţi de ministerul de in terne.

Comisiunea centrală va lucra printr’un comitet de direcţie compus din d-l [Ed. Mirto ca preşedinte şi d l Marinescu, se­cretarul general al ministerului de interne, precum şi alte trei persoane, desemnate de minis­terul de interne, ca membrii.

Acest comitet va coordona lucrările tuturor cornisiunilor în subordine, ca, de pildă, corni- siunile de plasă şi vor înainta lucrările, prin pretorul prezident respectiv, comisiunei judeţene, de care aparţine. Comisiunea judeţeană înaintează toate lu­crările, comisiunei directoriale iar aceasta comisiunei centrale.

Comisiunea centrală va func­ţiona până la intrarea efectivă în funcţiune a organelor de au­tonomie locală prevăzute de

sunt următoarele:Ea va studia şi va propune

ministerului de interne măsurile ce trebuesc luate după promul­garea legei, cum sunt formarea listelor electorale, organizarea satelor şi a comunelor rurale, repartizarea comunelor între plăşi, etc. Ea stabileşte numă­rul, limita judeţelor şi a comu­nelor ce fac parte din ele pre­cum şi orice alte măsuri ce s’ar găsi necesare pentru apli­carea reformei administrative.

D-l m inistru Dr. Voicu Ni­tescu pleacă astăzi la Carlsbad pentru o cură 3—4 săptămâni, după care se va întoarce la Braşov, pentru a vizita câteva sate ale judeţului.

Pagina 2. 6AZSTA TfOT3S!LVAH!*I, Rr. 8 1 -1 9 2 9

„RITMURI“Revistă lunară — literatură şl critică

Directori :Ion Focşeneanu şi Ioan AL Bran*Lemeny.

Către viitorii noştri cititori IO nouă revistă literară când

anul a înregistrat atâtea regre- labile decese, începând cu „Ga* zeta Literară“ şi sfârşind cu cine ştie câte umile fijuici pro­vinciale, însemnează curaj şi optimism. Nu curajul superficia- lismului întraripat ci acela al unui mănunchi de energii pline de avânt, grupate în jurul unui „ideal*.

Ideal apropiat desigur, dar pe care sperăm că*! vom feii de noroioasele contingente ale zi­lei, astfel încât luminos, să ne atragă ca pe drumul unui mi- ragiu, nu spre a atinge perfec- liunea ci spre a o năzui tot mai profund.

O revistă literară la Braşov! De un deceniu se tinde spre o atare înfăptuire.

A lipsit puterea de creaţie, ] de polarizare a forjelor literare, a lipsit curajul ? Nu ştim. Des­tul că abia în ultimul timp a apărut o revistă „Ţara Bârsei*, scrisă cu mult talent, erudiţie şi dragoste, dar care prin ma­terialul documentar ştiinţific* istoric şi prin faptul că apare abia la două luni, nu va putea fi citită decât de un număr res­trâns de iubitori ai literaturii.

Trebuia deci o revistă care să poată ajunge în mâna ma­relui public de şcolari, studenţi, învăjători şi funcţionari, doritori de o oră de adevărată împăr­tăşire artistică, o revistă ieftină care se fie în aceiaş timp chin- tezenţa talentului, năzuind tot­deodată sa devină in curând, for{a călăuzitoare a viitoarelor ritmuri culfuraharfisiice ale Bârsei.

Nu vor lipsi nici obiecjiuni. Se va spune că atunci când „metropola* cu reputa!ele*i re­viste este aşa de aproape, e riscat să mai începi ceva, mal ales când nu contezi pe con­cursul şi pe înţelegerea prea multora. Şi totuşi, cine cunoaşte bine structura acestui Braşov cu faimoasele organizaţii cul­turale ale minoritarilor, cu ce­naclurile lor literar-muzicale, cu şezătorii© lor, cu zeci şi sute

publicaţii — reviste şi ziare — cu cercul Kiingsor, a cărui faimă a trecui de mult hotarele ţării, va înţelege nu numai mo­tivarea încercării noastre dar şi faptul^ ca era o datorie de conştiinţă sa exteriorizăm o chemare a sufletului nostru, pen­tru a ° pune în serviciul cul­

turii româneşti pe aceste me­leaguri.

Braşovului românesc îi fre- bue o mişcare în trupul cul­turii lui amorţite, o mişcare proprie, viguroasă, profundă, polarizantă, susţinută cu focul sacru a tot ce este talent în a*

I cea stă regiune, susţinută cu energia tuturora şi cu preţul ori-căror sacrificii.

J Iată pentru*ce la 1 Septem­brie al acestui an, va apare în Braşov revista lunară de lite­ratură şi critică: Ritmuri.

Lozinca noastră va fi: atitu­dine de expectativă fajă de cele două curente extremiste ale literaturii noastre — tradi­ţionalismul perimat ş i ; moder­nismul decadent — şi îmbrăţi­şarea ori-căror producjiuni ar­tistice care gravitează în jurul miienarelor principii care stau Ia baza frumosului artistic şi a bunului simt.

Suntem convinşi că literatura ori-cărui popor — situată In ac­tual — nu poete evolua decât având continuu rădăcinile în­fipte adânc în mănoasa ţarină a trecutului, întinzând însă ra­muri cu frunze lacome şi flori l deschise în atmosfera viitorului, j

Păşim, aşadar pe această ! cale, convinşi că viitorii noştrii j scumpi cititori din Ţara Bârsei şi de aiurea, ne vor înjeiege gândurile şi ne vor da tot spri­jinul ior.

Curajul, talentul şi spiritul de sacrificiu nu ne lipsesc, puţină bună-voinfă din partea D-v. şi vom învinge.

Ion Focşeneanu.I. Al. Bran*Lem eny.

E lectrificarea căii ferate Bucureşti-Braşov. Consiliul de administraţie al căilor ferate a instituit o comisiune care să facă studiile pregătitoare în ve­derea electrificării liniei Bucu- reşti-PioeşH*Predeal*Braşov.

Din această comisiune fac parte d-nii ing. Ion Gheorghiu, profesor ia şcoaia politechnică din Bucureşti, ing. Miklósi, di* rectorul uzinelor şi tramvaelor din Timişoara, ing. Teodor Bajş, dela direcţiunea atelierelor cfr., ing. Silviu Cristea, directorul regionalei Timişoara cfr. ing. Serbescu şi Dan Şerbănescu, absolvenţi ai şcoaiei de elec­tricitate din Paris.

Din nevoile satelor— 0 plângere din Măeruş. —

Mai mulţi locuitori din co­muna Măeruş ne primit spre publicare următoarele:

Domnule directoriSubsemnaţii» toţi agricultori

din comuna Măeruş ({ud. Bra­şov) având în vedere că prin apreciatul d-voastră ziar duceţi o luptă neîncetată faţă de toate ilegalităţile, am găsit că singu­rul mijloc, prin care mai putem spera a ni se face dreptate, este publicarea plângerei de mai jos în apreciatul d voasfră ziar, cu rugămintea să binevoiţi a ne da sprijinul cerut.

Comuna noastră se află si­tuată în marginea pădurilor se­culare. In fiecare an căutăm cu toată silinţa să cultivăm şi cel mai mic petec de pământ, pen­tru a avea cele necesare, ca să nu fim siiifi a recurge la ajuto­rul altora. Cu toată această munca, cu lacrămile în ochi, tre* bue să constatam că avutul şi munca noastră sunt nimicite de către mistreţi, deşi terenul de vânătoare din hotarul nostru este arendat de către societatea de vânătoare săsească din Bra­şov, care arendare o conside­răm ca ilegală pe motivul că contractul expirat a fost prelun­git prin bună învoiala, deşi se oferise arendă mai mare din partea unor locuitori, cari do* reau să înfiinţeze o societate de vânătoare româneasca, con­

tra întemeierii căreia s-ou pus toate pedecile posibile.

In urma acestor pagube co­losale, repetate în fiecare an, după un timp, a dat D zau că s*a încheiat un tablou, prin care | o comisie a stabilit toate pagu­bele, dar acest tablou nici până astăzi n-a mai văzut lumina soa* relui. Nu ştim ce s-a făcut cu el; ştim doar atât că d*nii cari erau chemaţi sa ne apere drep­turile, sunt vazufl petrecând cu d-nii cari vin la vânat, fapt care ne dă de bănuit. Având ocazie să discutăm cu unii din d-nii saşi vânători asupra acestor pagube, răspunsul a fost că d-lor nu pot împuşca porcii slabi; a* decă aşteaptă să distrugă avu­tul nostru pentru a şi îngrăşa vânatul. Aceasta, deşi legea şi regulamentul vânătoarei spune destul de clar că pagubele cau­zate prin ogoarele, proprietatea locuitorilor, vor fi despăgubite de către cei*ce au terenul de vânătoare închiriat.

Cum noi nu putem obţine autorizaţie de a purta arme pen­tru a ne păzi singuri recolta noastră şi cum înfiinţarea unei societăţi de vânătoare în loca­litate ni se refuză pe toate căite, — ceea-ce se poate con­stata şi din dosarul cu statutele noastre ce se află la Ministerul domeniilor — rugăm şi pe d i ministru ai agriculturii a se se-

! siza de acest fapt pentru a ne

face dreptate şi nouă, cari a- vem şi datorii dar şi drepturi stabilite prin legi ca şi d-nii dela Brrşoy, cari ne cred naivii d f

In caz y 2 pe această cale vom fi refuzaji de a se lua mă­surile cuvenite pentru apărarea muncei şi avutului nostru, ne vedem siliji să ni le apărăm noi prin mijloacele ce vom crede. Astfel să nu surprindă pe nimeni faptul când un ţăran este făcut vinovat de branco- naj, căci aceasta o face din nevoe şi nu din plăcere pentru a se distra.

Având în vedere că actualul guvern este factorul care fpă- zeşte respectarea legilor, cre­dem că şi plângerea noastră va fi ascultată, fâcându-ni-se drep­tate numai în limita legilor.

Ţinem să amintim că această scrisoare nu vrem să fie con­siderată drept ameninţare ci din contră ca o plângere, ce­rând pe această cale să se facă lumină şi să fim lămuriţi cum de consiliul comunal gă­seşte calea cea ;mai bună în a tăcea, fără să ne comunice cel puţin rezultatul ia constatările făcute, iar societatea de vână­toare săsească din Braşov îşi exercită vânătoarea mai departe tot în condiţiunile mai sus a- rătate.

Primiţi dnule director cele mai sincere consideratiuni ce vă păstrăm, în speranţă că veţi da ioc în onor. ziar ce condu­ceţi, acestei scrisori.

(Urmează iscăliturile).

înainte de ce cumpă­raţi ciorapi, priviţi vi­trinele noastre, preţu­rile noastre de fabrică.

f ; 1 1$ ♦* >A

CASA DE CIORAPIB r n c ”„ C u I i i

STRADA PORŢII 5 0 |

FOILETONUL „6AZETEI TRANSîLVANiEî".

i i i s-a n a i íStrălucitul record al avionului

„St. Louis*Robin*, care a zbu­rat în mod continuu timp de 420 ore, a atras din nou aten­ţia cercurilor largi ale opiniei publice asupra aviaţiei. Publicis­tul R. Celms publică în presa baltică câteva istorioare intere­sante despre icarii ruşi, din cari reţinem pe următoarele:

Smeri N kiia, fiu al unui ţă* ran de pe moşia familiei de „boiari* Lupatov, şi-a construit sub domnia lui Ivan cel groaz­nic un aparat cu aripi, asemă* nător unei păsări şi a voit să zboare cu acest aparat spre cer. Pentru această erezie Nikita a fost închis, torturat şi omorât.

Textul sentinţei împotriva a- cestui prim zburător rus sună : „Omul nu e pasare, n*ere aripi. Dacă îşi pune aripi din lemn se împotriveşte lui Dumnezeu şi firei. Nu e lucru dela Dum­nezeu ci o putere necurată. Pen- ru această tovărăşie cu ne cu*

1I râtul se va tăia capul vinovaiu* \ lui. Corpul condamnatului să fie 1 aruncat câinilor, iar ceeace a

construit cu ajutorul diavolului în foc să fie ars*...

Aceste raporturi ale oficiilor superioare faţă de constructorii de aeroplane au tăiat pofta de invenţii .întregii populaţii mos* covite.

Supusul Emelian Ivanov a pri mit, la sfârşitul secolului al 17- lea, 18 ruble dela nobilul conte Ivan Borisovicî, pentru făurirea de „aripi*. Dar şi planul cetei de al doilea Icar rus s-a înche­iat cu un insucces. Ivanov cu toaie eforturile sale nu s*a pu­tut ridica dela pământ. Ca pe­deapsă a fost bătut cu vergi fără milă, ca să întoarcă banii. „Dacă nu va face aceasta să se

I vândă şi viaţa iui şi averea iui". Aşa a sunat sentinţa din acel ii mp.

La Rîajsk a zburat în 1799 vânătorul Serov la o înălţime de

„şapte cotari*, dar apoi s a răs­turnat şi a căzut. In 1724 un funcţionar din Pehleţ, gubernia Riazansk a încercat un zbor ne­reuşit cu aripi in 1729, adecă acum două sute de ani s a e* fectuat primul zbor reuşii de că* fră fierarul „Furtuna neagră*. Acest eveniment este descris în modul următor în cartea iui Su* lakadzev dela începutul secoiu* lui al 19 lea :

In anul 1729 un ţăran ^căruia i s-a zis „Furtuna neagră* de ioc din Kliuci lângă Riajsk, şi a făcut aripi de sârmă şi pânză, şi*a umflat mânecile şi panta­lonii, i-ar pe cap a pus tot un balon şi astfel a reuşit să zboare, nici prea sus nici prea jos, până ce a obosit şi s*a coborât pe acoperişul unei biserici. Au cşit preotul şi paracliserul şi au ars aripile zburătorului, blestemând pe fierar.

In 1732 notarul Kraiekutni din comuna Riazani a umplut ,„0 minge de o mărime uriaşe cu un fum de petici arse, a legat un coş şi o forţă necurată i-a ridicat în sus*. Pentru acest zbor Kraiakutni a fost alungat din oraş. In 1745 un oarecare Karaceveţ a încercat să zboare

cu un mare smeu de hârtie, dar „s-a lovit de un picior şi n-a mai zburat*.

In „Înformaţiunile din Peters** burg* a apărut în 16 Ociom* vrie 1802 un comunicat ai pro* fesorului italian Cernim, că a hotărât să întreprindă un zbor tntr-un balon. In aceiaş ştire pro p fesorul Cerutei a rugat popula*! fia „care doreşte să participe la| acest zbor nemaivăzut să bine-’: voiască a-şi procura bilete la timp*. Deoarece s a zvonit că profesorul îşi va amâna zborul său, însuşi contele Mihiii Fe* doiovici Kamenski a trimis co* misarului Bykov următorul or­din : „Ordin către $ comisarul Bykov din circumscripţia Vasi- lievsk. Spune profesorului C er­nim', că mâine balonul său poate să stea încă pe Ioc, dar că poi- mâne, orice s*ar întâmpla, fie chiar ca profesorul ar muri, ba* ionul trebue să se ridice*. Ba­lonul însă nu s*a ridicai.

Aproape în aceiaş timp a a* vut loc reuşitul zbor al vestîiu* lui Garneren cu generalul S. L. Lvov, primul pasager rus.

In anul 1886 cunoscutul vio­lonist rus Lehman, care a trăit în apropierea oraşului Ostrov

în gubernia Pako v, a început să construiască un aeroplan, pe care l-a numit „Rtnki Iksros*. Prietenii 1 au sfătuit pe violo­nist ca să Iparăsească această idee fantastică, însă Lehman n-a renunţat, in anul 4896 părintele în genere recunoscut el avia­ţiei, Lilienlhal, a întreprins pri* mul său zbor. Lehman l-a urmat ridicându se cu aparatul său la o oarecare înălţime, de unde însă a căzut şi a murit. După catastrofă telegramele au anun­ţat „Din Lehman n-au rămas de* cât aripile sale*. Esperienţele Iui Lehman, zborul şi căderea sunt descrise de fiul sau în „Ruskie Vedomosti".

Descoperirile şi realizările a- viatoriior ruşi contenporani sunt cunoscute mal mult sau mai pu­ţin opiniei publice. C ep s.

S o s ir e a Zepelinului în A- m erica. Aeronava „Contele Zeppelin*, cari în ziua de 1 August la ora 3 şi 29 minuie dimineaţa a plecat din Frie- drichshafen, pentru a doua oară spre America, a sosit Duminecă ia 1.30 d. a. ia aerodromul din Lakehurst, unde i s a făcut o

<q randloesă primire.

Rri 81—1 W , OA ZBTA-TRAHS1LTASI8! Pagina 3,

! 4n atenţia vizitatorilortârgului de m ostre de toam nă din Lipsea din anul 1929.

— 25—31 A u g u s t 1929. —Com unicatul Uniunei grem iilor co m ercia le germ ane din Ardeal în calitate de reprezentant on orific pentru A rdeal

al târgurilor de m ostre din Lipsea.A d resa : B raşov , Strad a Furculiţii de jo s No. 1.

Pentru vizitatorii târgului de mostre din Lipsea sunt nece- sare următoarele acte de cală« io r ie :

1. Legitimaţia pentru târg, care se poate primi la reprezentam tul onorific (vezi mai sus) pen­tru suma de 200 Lei şi care

I cuprinde şi bonul pentru insig- nia târgului, ce se va primi in

j Lipsea.2. Un paşaport prevăzut cu

vizele necesare.3. Timbru ceh pe legitimata

de târg, care se poate primi la reprezentantul onorific, pentru reducere pe căile ferate cehe.

4. Legitimaţia ungară (igazol* vâny) de călătorie pentru redu­cerea pe c f. ungare; se primeşte tot ia reprezentantul onorific.

5. Bon pentru cărţile de a- dresă ale târgului; se primeşte tot la reprezentantul onorific.

Reducerile de călătorie ca şi vizele gratuite ori cu preţ redus se pot obţine numai pe baza legitimaţiei pentru târgul de mostre.

Costul călătoriei la Lipsea şi înapoi este şi de data asta cu cca 25 ia sută mai mic decât preturile normale de călătorie.

Reducerile şi costul călăto­riei, vizelor, întreţinerii, locuin­ţei şi hranei sunt următoarele:

1. Favoru ri pentre viza p aşapoartelor.

Pe baza legitimaţiei de târg vizitatorul primeşte: viza ger­mană gratuită, care se obţine prin reprezentantul onorific şi

# care e valabilă timp de 28 zile dela trecerea frontierei germane, începând cam din 15 August; viza gratuită austriacă, care se primeşte ia orice oficiu de re­prezentantă austriac şl e vala­bilă pentru trecerea de două 4>ri a teritoriului austdac fără drept de oprire, viza ungară, care se poate primi cu o redu­cere de 50% la Consulatul un- j gar din Bucureşti sou Cluj şi jj viza gratuită pentru Cehoslova­cia, — se dă la Consulatele din Bucureşti şi Cluj fiind valabilă pe timpul de 10 zile înainte de începerea şi 10 zile după termi­narea târgului.

2. R ed uceri de călătorie.

c ) Vizitatorii streini ai târ­gului se bucură de noui favo­ruri pe căile ferate germane. Călătorii, cari până acum se bucurau de o reducere de că­lătorie de 25o/0 şi pentru reîn­toarcerea acasă, obligaţi însă a se înapoia pe aceeaşi rulă, vor beneficia acum de favorul de a călători la ducere şi la înapo­iere pe drumuri deosebite. Biu- îoul târgului de mostre din Lipsea a împuternicit pe repre­zentanţii săi din streinătaie — intre car! şi reprezentantul o- , norific din Braşov — să elibe- I Teze bilete de călătorie cu preţ redus pentru distanta din Lipsea până la punctul de frontieră în legătură cu drumul de reîn­toarcere spre casă a vizitatori* lor. Bilete de călătorie cu preţ redus pentru înapoiere se dau numai pe baza biletului de că­lătorie spre Lipsea şi numai de către reprezentantul onorific. Bilete cu preţ redus numai pen­tru reîntoarcere nu se eliberează. Aceste bilete cu preţ redus sunt valabile pentru călătoria la Lips­ea pe timpul din 20—50 August a. c. iar pentru reîntoarcere din

r 25 August — 7 Septemvrie a. c. Întreruperea călătoriei la dus şi înapoi e câte odată permisă.

Aceste bilete de călătorie cu reducere de 25% pe teritorul

german cosiă până la Lipsea, eventual dela Lipsea înapoi pân ă la un. punct de frontiera: din Bodenbach 19,90 cl. I., 12.30 cl. II., 7.50 cl. III, din Passau47.30 cl. L, 27.31 cl. ÎI., 16.— cl UI., din Oderberg 53.70 ci. I., 30.60 cl. II., 19.20 cl. III.

b) Căile ferate austrice oferă pentru vizitatorii târgului o re­ducere de 25% şi anume pen­tru dus între 21—31 August a. c. iar pentru înapoiere din 25 August—5 Septemvrie a. c. Dacă călătorul traversează ţteritorul austriac dela un punct de fron­tiera până la aful, atunci călă­toria la dus şî întors se poate face pe linii deosebite; în cazul însă că drumul începe din un punct al teritorului austriac, a- tunci va trebui ţinută aceiaşi rută la dus şi înapoiere.

c) Pe căile ferate române vi­zitatorii târgului 'se bucură de o reducere de 59% la reîntoar­cere Intre 28 August şi 4 Sep­temvrie a. c.

d ) In Ungaria se fac urmă­toarele reduceri de călătorie între 20 Augus şi 7 Septembrie: biletul de cl. II accelerat se plăteşte cu preţul de cl. III ac­celerat, iar biletul de cl. III ac­celerat cu preţul de cl. II a tre­nului personal. Pentru a avea acest favor se cere legitimaţia de călătorie pe teritorul ungar, care se poate primi la repre­zentantul onorific. Din Buda­pesta se poate călători în va­goane rezervate peste Praga.

e) Reducerile în Cehoslova­cia sunt valabile la toate trenu­rile, cu escepţia trenurilor ex­prese şl de lux. Călătoria poate fi întreruptă atât la dus cât şi ia întors câte odată. Reducere se poate obţine numai dacă le­gitimaţia pentru târg este pro- văzută cu timbru cehoslovac la o reprezentantă onorifică; anu­me cl. 1 = 2 kc., cl. II =r 1 kc. şi cl. III =s —*50 kc.

Alte amănunte referitor la re­ducerea pe căile ferate ger­mane, austriace şi cehe se cu­prind în legitimaţia de târg.

Camere de hotel în Lipsea nu pot fi închiriate, se pot însă comanda prin reprezentantul o- norific camere private, Preţul 4.50 mărci germane, 6’50, 9 ’—, 12’— pentru pat şi noapte, îrn* preună cu taxa de mijlocire se va plăti înainte ia reprezentan­tul onorific, (chiria pe 2 zile).

4. Mâncarea (dejun, prânz şi cină) în restaurant costă 6 mărci germane Ja zi.

5. La ridicarea legitimaţiilor pentru iârg se pot plăti şi bo­nurile pentru cărţile de adrese, cari se vor primi apoi în Lipsea. Cartea generală de adrese costă 160 Lei, iar cartea de adrese privitoare la partea tehnică 80 Lei. Dacă cărţile de adresă se comandă prin poştă preţul se i urcă cu 40 Lei la cartea de a- drese generală şi 24 Lei la cealaltă.

5. Cererile de informaţii la re­prezentantul onorific să fie în­soţite de suma pentru porto corespunzătoare. Pentru trimite­rea legitimaţiilor de târg, a bo­nurilor pentru cărţile de adrese, a biletelor de călătorie şi retri­miterea paşapoartelor se va mai adăuga suma de 25 Lei.

Alte informaţii mai detailate se pot primi ia reprezentantul onorific.

Abonamente ia ziar se pot tace pe timp mai îndelungat sau innai.

Primirii inalclplainl Umor.No. .18590/1929.

PsblicatU iePentru confecţionarea unifor­

melor pe seama personalului silvic Primăria Municipiului Bra- şov are nevoie de 61 metri sto fă de iarnă şi 9 metri stofă mai subţire şi mai fină« în coloare cafeniu.

In acest scop se va ţinea în ziua de 2 Septembrie 1929 la ora 10 a. m , o desbatere de oferte în scris, pentru furnisaree stofei necesare, iar la ora î l a. m., în aceeaş zi o desbatere de oferte în scris pentru con- fecţionarea uniformelor Ia ser­viciul silvic aî Municipiului Bra- şov(3tr. Argintarilor No. 5 etej l uşa 2).

Cei interes 31* pentru furniza­rea ştofei vor înainta până la termenul suscitat ofertele lor tim b’ate, închise şi s giîate cu mos tre, ind când preţurile în litere şi cifre la fiecare moşFă

Cei interesaţi pentru confec­ţionarea uniîo^mebr vor înainta pană la ora sus fixată ofertele lor timbrate, înch se şî s giiaie cu mostre de căptuşeală indi când preturile în litere şi cifre şi anum e:

1. preţul confecţionării fără căptuşeală ete.

2. preţul cu căptuşeală etc.3 hrmenul până când se vor

termina lucrările.Stofa necesară o pune la dis*

poz ţie oficiul silvic ai Munici­piului Braşov.

Licilabunea se va tina pe lângă observarea dispoziţiuni- legii pentru contabilitatea pu blică (art. 72—83) şi conform eondiţiunilor speciale, de cari amatorii pot lua cunoştinţă de- la oFciul slvic zilnic între o rele 8— 13.

Braşov, Ia 31 Iulie 1929. Comis a interimară,Preşedinte : p. Secretar general:

Cuteana. Indescifrabil.

Ministerul sănătăţi şi ocrotuilor sociale.

Se»-virini mater»'■ î»lor.

P a D i i c & ţ i a & âSe aduce la cunoştinţa gene­

rală că pentru procurarea pă turilor de lână necesare spiţa- lelor, sanatoriilor şi azilelor de tuberculoşi, precum ş ; insliiuţiu* nilor de esslenţă socială pen dinte de Ministerul sănăăiri şi ocrotirilor sociale pe anul 1929, se va tine Ijcitaţune publică cu oferte închise şi sigilate, în !o calul Min sterului sâ^ătâld şi Ocrotirilor Soc'ale Bulevardul Elis beta Nr. 89, în ziua de Miercuri 21 August 1929, ora

5 p. m,Licitaţiunea se va ţine în con

formitate cu art 72—85 din Ie- gea contabilităţei publice«

Supraoferte nu se prmssc.Odată cu ofertele, â nil con

curenţi sunt obl gali să depu nă şi garanţia de 5°/o, cere va fi numai in recep> sa Casei de Deouneri şi Consemnetlurri.

In licit*ţiune, nu vor fi ad m şi decât fabricanţi şi corner cianţi specializaţi în fabricarea sau vânzarea ariseoieior pentru care se licitează, urmând să dovedească acea da la neeesi* tate, prin acte emt naie dela au torităţile în drept (Tribunale şi Cemera de Comerţ)

Intermediarii nu suni adm'şi.Condiţiunile, caetul de sar­

cini, modelele şi listele de can titâti, suni la dispoziţia d lor concurenţi, cu începere dela 25 iunie 1929, ia Depozitul Cen trai de materiale din Ministerul sănătăjei şi ocrotirilor sociale, Slreda Piaţa Amzel Nn 17, în fiecare zi de lucru dela 11— 12 a. m., iar Marţea şi Vinerea dela 4Va—6 p. m.

p. Ministru.(ss) Prof. dr. I. Moldovan.Nr. 64,324/18 Iunie 1929.

Pentru conformitate, 841 1—1 indescifrabil.

•Şercăiena* inst. de credit şi economii soc. pe acrii Ş^rc'ria.

ConcursŞercăiane inst. de credit şi

econ. s a., Şercaia publică con curs oentru ocuoe*ea unui ipostde ffinctfoaar-Bonfabil.

Dela reflectanţi se cere să producă certificat despre ebsoî* virea unei şcoli superioare de comerţ şi praxa ce o are.

Ofertele cu indicaţia preţ' n* siunilor de salar sunt a se îna inia cei mai târziu până în 25 August a. c. iar postul este a se ocupa la 1 Septemvrie e. c.

Consiliul d e Administraţie.

Prefectura judeţului Cioc Serviciul Fin- şi Eeon

No. 6442/1929 A.Concurs

Se publică spre cunoştinţa generală, că la Prefectura M.- Ciuc, se va ţine licitaţie publică, cu ofertele închise şi sigilate, în ziua de 2 Sspf. 19/9 oarele 10 a. m , pentru furnizarea celor 100 stj. lemne de foc de fag, pentru anul 1929/1930.

Concurenţii vor depune ofer iele !a. Prefectura de jud, până la începerea licitaţiei publice.

Condiţiunile licitaţiei se pot vedea la serviciu*, f nanele? şi economic ai Prefe ciurel.

Dîspoziîiuniie legii asupra Corn k b bieţii publice se vor aplica şi le această licitaţie*

M e rcu re a * C iu c, ta I Aug* 1929.p. PreF ci,

indescifrab'l,Şeful serv, fin. şi econ*

840 1— 1 indescifrabil.

Piiblicaţiurie de licitaţiiCorsdhri parohta! ort. rom.

din comuna Roi bav jud. Braşov confo m planului şi dev.’zuluî aprobai în şedinţa sa extraordi­nară dm 29 Iulie 1929, dă In între­prindere facerea grilajului din fier cu baton a mat din f oitul bisericii, prin Fe taţ;e publică Dum necă în î l August a. e* om 3 p. m. având a să pune de amatori vadiu de 10% după suma de strigare da 62.040 Lei. Sa primesc şi oferte închise, la cari as menea trebue să se alăhre 10% .

Lucrarea aceasta trebue să se înceapă momentan după a probarea ei dm partea Prea Vener Conslsu a/hiepiscopesc, care se va aduce la cunoştinţă prin Oficiul parohial.

Planul, devizul şi condiţiunile de licitare, se pot v ;dea la OF" ciul parohia! din loc în ori ce zi.

Supraoferte nu se primesc.Roibav, la 30 Iulie 1329

vă sooreşte desfacerea şi pro­filul ! De aceea vizdafi

Incepâafl Ma25Ang. Târpl de mostre ie toamna flin Lipsea

mEl vă oferă cea mai favorabilă ocazie de cumpărare. Orice irr formaţiuni se nof r»btme urgent prin oficiul Târgului de Mostre, LfpSCa precum şi prin reprezen*lanţul onorifin penln? Ardeal#Uniunea Uremiilor Comerciale per« mane din Transilvania Braşov, Str. Farenllfll âe jos Nr. 1 sau prinreprezentantele onorifice ale ce«* lorîalte provincii ele IRomâniei.

Voiţi să fiţi sănătoşiBeţi vinurile naturale dela Piv* niţele^ «BfChlIS* Str. Neagră 14» Lei 24—30. Analisaie oficial No» 31/929 şi recomandate. La petrece*» împrumută butoaie şlsticle Vânzare« şi la stfele. A» pă minerală Horgas daCovasna superioară taturor. Lei 7 sticla. Barbnceani*838 î —4

România Cornul Portăreilor Tri­bunalului Braşov.

No 4914-1929.

Publicaţiune de licitaţieSubsemnatul Şef portărel prinţ

aceasta publică că în baza de­riziunii Nr. G= 8990— 1929 a juK deeătorîei da oco! Braşov, în fa* voml reclamantului Katz Da vid repr. prin advocatul dr. F Gergely Braşov oentru încasarea creări“ ţel de 5000 Lei şi acc. se fixea­ză termen de licitaţie pe ziua de 7 August 1929, orele 3 p. m. la fata locului în Braşov Str. Net-gfă No. 17, unde se vor vinde prin licitafiune publică judiciară 4 garderobe» 2 toalete cu oglinzi, 4 noptiere, 4 vese â e 8*g'nt, birou în valoare de 12,800 lei.

in caz de nevoie şi sub pre* tul de estimare.

Braşov, la 22 Iulie S929.G b Stănculeanu*

844 1—1 Ş if portărel.

828 3—3 Consiliul p aroh ia l =5]E=

Mare depozit de imprimate administrative, comunale şi advocaţiâle.

Registre comerciale Copiere

Preţurile cele mai ieftina.Primirea comenzilor pentru imprimate •

Librărie — Fepriărie — Legătorie de cărţi

H E R ZBRAŞOV, Strada Prinţul Carol 99

Telefon interurban 229.

uzare o casă cu 4 camere, grajd,

şură şi grădina. Informatiuni 5b. Crucii No. 37. 1—3

le Închiriat călărie. Insta­laţie electrică, apaduef. lnfortf maţiuni: Pe Tocile 38.

PrePar elevi cari dau

şi admitere pentruexamene de corigentă

Doritorii a secursul infe informa Ia

2 - 3

Ds vânzare motocicletă cu ataş mar

ca N. S. U.» nouă de toi. Li brăria Herz Braşov.

Galii! şi văapândîţi

. l a z s t a T ra n s ilv a n ’: * 1oel mai veshi sia; roasâasso

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 81—1929

Fără multă publicitate ba am putea spune că în ultimul mo­ment s’a fixat desvălirea bus­tului poetului Ştefan O. Iosif, marele fiu al Braşovului, pe ziua de azi, ziua aniversară a raarei lupte dela Mărăşeşte, ca un omagiu adus poetului St. O. Iosif, care prin puternicul său imn „La arme“ a electrizat armatele române, cari în toamna anului 1913 plecau spre câm­piile Bulgariei în războiul bal­canic, războiul care a precedat marele războiu al întregirii nea­mului românesc.

Serbării a premers la ora 10 dim. un parastas oficiat în Bi­serica din Cetate de către preoţii dr. I. Blaga, V. Mereţ şi dr. P. Debu pentru odihna sufletului poetului Iosif şi al eroi­lor căzuţi în epocala şi cumplita luptă dela Mărăşeşti.

La ora 11 a luai început ser­barea desvelirii bustului poetului Iosif ridicat de un comitet de Iniţiativă în frunte cu distinsa d-na Glisa Buriieanu în parcul din faţa palatului prefecturei ju­deţului, la care a asistat un public foarte numeros în frunte cu ministrul Ardealului d-1 V. Niţescu cu d-na, autorităţile ci­vile şi militare în frunte cu pre- | fectul judeţului Dr. Suciu, pri- « mărul C. Cuteanu şi generalul Butunoiu, delegatele reuniunilor femeilor înfrunte cud-napreşe­dintă MariaBaiulescu, d na Eiisa Buriieanu, parlamentarii Dr. I. Blaga, V. Braniscu şi Dr. P. Debu, numeroşi ’ofiţeri şi oas­peţi sosiţi în vilegiatură la Bra­şov etc. etc. Din partea familiei

regretatului poet au asistat d-na şi d-1 Virginiu St. Iosif.

După sfinţirea monumentului, încunjurat cu ghirlande de brad şi decorat cu admirabile co­roane de flori naturale depuse pe soclul monumentului, a urmat o serie de impresionante dis­cursuri, în cari s-a apreciat ac­tivitatea şi viaţa poetului şi s-au adus elogii comitetului de ini­ţiativă, îndeosebi d-nei Elisa Buriieanu pentru ridicarea bus­tului reuşit, sculptat de sculpto­rul ardelean Medrea, de faţă la desvălirea bustului.

încheind ziarul înşirăm numai numele oratorilor: Protoereul dr, /. Blaga în numele I. P. S. Sale Patriarhul Regent dr. Miron Cristea, d*na Elina Buriieanu, presidenta comitetului, d-1 Mi* nulescu în numele Ministerului artelor, d-1 general Butunoiu în. numele armatei, d-1 prof. N. B aboie în numele liceului „A Şaguna", d-1 Liw galescu în nu­mele Casei şcoalelor şi d-1 G, Cuteanu în numele oraşului Braşov luând în primire spre păstrare bustul. A urmat apoi declamarea imnului „La arme“ şi a poeziei din fruntea nrului de azi închinată poetului de ti- nărul student lEugen Jebelean u .

In decursul serbării orches­tra militară a esecutat imnul „La arme* şi alte piese naţio­nale.

La ora 1 2 l /2 impresionanta serbare a luat sfârşit, asistenţii trecând în restaurantul „Tran­silvania* unde are loc o masă prietinească.

Locale„Moto C lub R om ân* — Sec­

ţiunea Braşov, organizează Du­minecă în 11 crt. un concurs de turism oficial, pe linia Braşov* Sinaia • Târgovişte - Câmpulung- Bran-Braşov.

Prietenii şi iubitorii ai spor­tului de mocicletă runt invitaţi a lua parte la acest concurs şi se pot înscrie până Sâmbătă la ora 6 seara, la magazinul Leo- nida & Co.

Ca premii se vor distribui medalii de aur, argint şi bronz, afară de aceasta va primi fie­care concurent câte o diploma.

Plecarea la ora 5 dim. şi so­sirea după amiază la ora 3 pe Promenadă la restaurantul „Ge- werbeverein*.

Aviz. Perzându-mi-se permisulde circulaţie de antomobil cuNo. 886 eliberat de PrefecturaPoliţiei Braşov pe numele Ni-colae Pinţea din comuna Moe-ciul de jos, îl declar nul şi fărăvaloare In mâna ori-cărui s’arafla. 846 1—1•

Aviz. Aparate fotografice se cumpăra mai ieftin şi mai bi­ne ia om de specialitate. Mare asortiment. Magazin pentru ar­ticole fotografice Heinrich LangStr. Porţii 52. 821 1—2

*Examene cu RAZE X

(Roentgen) şi examenele BACTERIOLOGICE poate executa or cărei persoane şi în schimbul unor taxe mici, laboratoriile spitalului militar Braşov — dotate cu aparate noi. 533 14—0

împotrivaFanarului 1...

Nu este desigur un simplu alarmism afişat de dragul unei lupte de partid... Nu este nici o născocire a vre-unei fantezii re­gionaliste 9*9 Nul

Titlul de mai sus este sem­nalul unei lupte, izvorâtă din bunul simţ de păstrare a tra­diţiei româneşti şi din necesi­tatea de apărare a legilor, căl­cate şi strivite până ia nere- cunoaşfere de gcăîră partidul oligarhic de trisiă memorie.

Prin politica lor economică, desiructivă şi acaparatoare, — aceşti descendenţi degeneraţi 1 ai tuturor târfelor fanariote, — I au aruncat asupra României haina neagră a mizeriei, iar în politica internă: samavolnicii şi ilegalităţi! Constituţia era doar o simplă hârtie în mânile lor murdărite de atâtea fărădelegi. Nimic ce era lege şi tradiţie, nu era respectat î Libertăţile de fot felini erau încătuşate în lanţurile voinţei lor. Fanarul îşi împrăştia hidos balele unui des­potism deşuchiat, dar fricos. Simbolul regalităţii românoşiî era înconjurat de acea „graeca fides" ce mirosea de departe a plăcintă şi dugheana.

In politica externa : erau in­troduşi pe la toate legaţiunile noastre fanţi imberbi şi băieţi de familie cu chiloţi de măi ase şi creeri roşi de viţii şi de ger­menii unei degenerescente înain­tate.

...Şperţurile, mituirile, perse­cuţiile neomeneşti şi protecţio- nismui deşucheat, erau armele lor de guvernare şi de adminis­trare a bunurilor ţării I ., Fana­rul şi-a mai aruncat odată plasa nemerniciilor sete peste trupul trudit al acestei ţâri«.

Ţăranul român prin o deştep­tare lentă dar cu muşchi! s'm întăriţi a rupt aceste lanţuri c?:

_ fnodăturl viclene bis-aLtine. Şi "cu o privire de mulţumire spre cer, şi, cu cl..-'-. . * t j j de muncă Şi clnsit, cu pumnii încleştaţi

pe coarnele plugului şi aposân- du-le adânc, doboară brazdă după brazdă, iar în sufletul său poartă o singură răzbunare prin m uncă cinstită : împotriva Fa­narului L.

C orio lan B ărb at.

Jurnale americane,Cartboteoi, formulare de oonfabilitate (sistem

Rnf). Atelierul „EOS“ Str. Mihail Weiss 30«780 1—3

După prinderea bandiţilor din GiucFoile opoziţiei Iau făcut mare caz din ravagiile produse de

bandiţii, astăzi capturaţi şi ucişi, cari au operat acum două luni în Valea Bogăţii iar acum mai pe urmă în Săcuime, învinuind guvernul actual de lipsă de pricepere, energie etc. etc. uitând cu toiul că sub regimurile liberale şi averescane faimoşii bandiţi Tomescu, Muntean, Terente, Bălan, etc, au terorizat ani de zile diversele ţinuturi ale ţării.

Agitaţia ziarelor opoziţiei a fost însă de scurtă durată, căci în timp de 2 luni, în urma măsurilor energice luate de ministerul de interne, bandiţii de sub conducerea fostului sergent de jan­darmi Suciu au fost repuşi.

Cu acest prilej trebuie să remarcăm faptul că îndată după primul atac din Valea Bogăţii, d-1 ministru V. Niţescu a luat con­tact cu comandantul jandarmeriei d-1 general Constantinescu pen­tru a înteţi măsurile pentru prinderea bandiţilor. In acelaşi timp d-1 senator V. Branisce a adresat o comunicare în Senat d-Iui ministru de interne cerând măsuri energice pentru asigurarea a- vutului şi vieţii călătorilor în locurile de vilegiatură.

Spre satisfacţia şi liniştea lumei plecată în vilegiatură putem constata, că măsurile luate au dus în scurt timp ia rezultatul do­rii »ăînd ziarelor opoziţiei pofta de-a mal ataca guvernul pentru pretinsa slăbiciune, ce ar fi dovedit cu acest prilej.

Com itetul şco a ie i prim are Braşov-Slupini.

No. 11— 1929.

Comitetul sus amintit va fine Hcltaţiune publică, în conf. cu Legea contabilităţii publice — Art. 72—83 —, în ziua de 18 Aug. 1929, ora 11 a. m., în lo­calul şcoaiei primare din Bra- şov-Stupinî, pentru reparaţiuni necesare localului şcolar, con­form devizului, în valoare de 87.850 Lei, (optzeci şi şaptemii optsere cincizeci lei), iar pen- im lucrări de zugrăvire 17.848 Lei (şaptesprezecemii opsute patruzeci şi opt Lai), ca oferte saperuie.

Devizul cu condiţiile licilsţie! ee poate vedea în ori-ce zi de

lucru, dela ora 11—12, în can­celaria Revizoratului şcolar, Pa­latul Prefecturii, unde vor fi de­puse şi ofertele sigilate, con­ţinând garanţia de 4% .

Braşov, 29 Iulie 1929.Preşedinte:

păr. G. C onstantin .Secreta r

843 1—2 C osm a.

B ise r ică d istrusă de trăz- net. O puternică furtună s-a deslănţuit eri dimineaţă în îm­prejurimile Târgoviştei. Un trăz- net a căzut asupra bisericei ca­tolice, aprlnzând clădirea, iar un

aii traznetfa aprins casaiparohială din apropierea bisericii.

‘OtlhWlk A, (SSiKT- ÂVÎILCE â COMP, BRAŞOV,

' LEUL ESTE STABIL 'valoarea leului s’a dublat

Economizaţi AUR, dacă procuraţi tre­buinţele DY. de îmbrăcăminte în

magazinul meu. Puteţi cum­păra cu 50°|o mai eftin,

deoarece e magazi­nul de resturi.

C O N V I N G E Ţ I . V Ă

K L E I NStrada Hirschei" 20

Informaţii•f Ioan B a lcăş, Prietinul no­

stru d l advoeat Dr. Gheorghe Balcăş a avut marea durere să-şi piardă pe veneratul său părinte, fâranul fruntaş -f* Ioan Balcăş din Viădeni, a cărei în­mormântare a avut loc eri şi la care a asistat d-1 (prefect al ju­deţului Dr. A. Suciu şi o dele­gaţie a organizaţiei P. N. Ţ. din Braşov. Odihnească în pace!

Familiei Balcăş îi adresăm sin­cere condolenţe.

*

P rind erea bandei din C iuc. Cei (rei bandiţi, cari compuneau banda ce a operat în jurul Bra­şovului şi în Ciuc, au fost prinşi, încercuiţi de jandarmi, ei eu fost descoperiţi la o stână lângă Bicaz. Ciobanul care a pus jan­darmii pe urma lor a fost îm­puşcat de către bandiţi. După o scurtă luptă între jandarmi şi bandiţi, doi dintre aceştia au fost răniţi mortal, iar unul, care se crede că ar fi şeful bande;, a fost prins.

La M oreni focul ia pro­porţii. Focul ^dela sonda No. 160 a Soc. Româno-Americana a luat proporţii. In urma explo­ziei din tunelul de stingere, flăcările s*au unit şi au început să se întindă, făcând să ia foc şi o altă sondă a societăţii „Steaua Română*. Din cauza căldurei insuportabile nime nu se poate ̂ apropia de locul de­zastrului.

Pmisft zlariforDin partea Sindicatului ziariş­

tilor primim următorul comuni­cat :

„In urma înţelegerii luată în* tre Sindicatul ziariştilor şi mi­nisterul comunicaţiilor s'a hotă­rât, cu titlul de experienţă până la 1 Ianuarie, când urmează a se stabili de comun acord re­gimul definitiv, respectarea tutu­ror drepturilor actuale ale presei pentru călătoriile ziariştilor pe C. F. R , cu următoarea inova- ţiune:

Cu începere dela 1 Septem­brie, în locul permiselor ac­tuale, se vor libera tuturor zia­riştilor carnete permanente, însă cuprinzând certificate pentru fiece călătorie, certificate ce se vor detaşa dela carnet, şi în schimbul cărora se vor libera bilete la casa gărei respective. . Odată epuizat numărul de cer­tificate ataşate la carnetul per­manent, se poate cere, prin mij­locirea societăţilor de presă re­cunoscute, reînoîrea lor.

Cu sistemul acesta experi­enţa va dovedi, — şi aceasta este în interesul presei, — cât de redus e în realitate numărul călătoriilor făcute de ziariştii profesionişti faţă de ceea-ce se pretindea de către acei, cari au avut interes să creeze le­genda falşă a unor abuzuri ine­xistente.

După ce acesta dovadă va fi făcută, la 1 Ianuarie se va sta­bili regimul definitiv al liberei că­lătorii pentru ziarişti pe C.F.R.*,

So cie ta tea internaţională a H otelierilor, R estau ratorilor, C a ­feg iilor şi Cârcium arifor din judeţul B raşov.

No. 23/1929.

I N V I T A R ESubsemnata societate invită prin prezenta pe ' tofi Restaura­

torii, Cafegii şi Cârciumerii de pe teritoriu! Camerei de Comefţ ţi. de Industrie Braşov (judeţul *Brsşov. Făgăraş, Târnava-Mare şi Treiscaune) la o adunare extraordinară, care va avea loc Joi la 8 August 1929 în sala mare a Siatuiut din Braşov» Piaţa Li* bestâţii cu începere dela ora 10 a. m.

Deoarece îa această adunare se vor desbaie chestiuni foar­te importante, este în interesul fiecărui restaurator şi cârcium ar să ia parte la adunare»

ORDINEA DE Z I :1« Deschiderea şedinţei.2. Alegerea comitetului executiv.3. Desbaterea modului prin care s’ar putea ajunge la o în»

lesnire de plată în rate trimestriale a taxelor asupra brevetelor de vânzarea băuturilor spirtoase.

4 Reducerea taxei brevetelor pentru localurile din comune­le urbane, care vând numai vinuri şi bare, ia fel ca în comunele rurale.

5. Reducerea taxei brevetelor pentru localurile cu brevet Ii- mitat, adică unde se vând băuturi spirtoase numai în timpul me­sei» la fel ca pentru cafenele»

6. Deschiderea cârciumilor în comunele rurale în zilele de Duminecă şi sărbători oficiale.

7. Lim iarea eliberării brevetelor pentru una şi aceeeş per* soane, şi modul de exploatare.

8. Desbatere în chestiunea impozitului asupra spectacolelor publice (Taxa după muzică)

9. Organizarea câicimnaritor în fiecare judeţ»10. Moţiuni libere.Braşov, la 31 iulie 1929. Comitetul aranjator

— i — — — — — — — I— W I I ■ !— .■ ■ ■ ■ y 1 I ■ ■ 1 1 mmm■ — — — — ■ — — — 1 jt

Redacîo? responsabil VICTOR BRANISCE

*t

i(