Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 916

Vineri, 7 August 2015

S ituaþie fãrãprecedent la

minele Livezeni,Vulcan, Lonea ºiLupeni, unde demiercuri searahoþii dau necontenit atacul.

În locul paznicilor,minerii cautã sã seapere de hoþi, dar nufac faþã ºi unitãþilesunt prãdate într-unritm nemaiîntâlnit.

Totul din cauzadatoriilor pe careCEH le are cãtrefirmele de pazã careau refuzat sã maiajungã în pos-turile deveghe.

Paznicii numai sunt laporþile minelorºi nici înpunctele –cheie, iar demiercuri searatoate minele

consierate viabile din Valea Jiului suntatacate de hoþi.Poliþia este cea careintervine, pentru cã

situaþia este una fãrãprecedent, iar lideriide sindicat cer inter-venþia statului român.

„Este rezultatul a

ceea ce trãieºte CEHîn ultima perioadã.Suntem într-o zonãde ilegalitate maximãºi chiar aseara amcerut ca statul sãintervinã ºi sã facãpaza unor obiectivede interes naþional,aºa cum sunt minelesau termocentralele,pentru cã este ilegalºi inadmisibil sã puisã pãzeascã un obiec-tiv un preparator, unenergetician sau unminer”, a declaratPetre Nica, preºedin-

tele SindicatuluiMuntele din CEH.

Firmele de pazã nuau mai fost plãtite deluni bune de CEH ºi aºa s-a ajuns însituaþia de a refuza sã mai pãzeascãobiectivele. De miercuri seara, poliþiaa intervenit în maimulte cazuri, dupã ceangajaþii CEH care aufost puºi mai mult sãsupravegheze situaþia,au sunat la 112.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Dacã minerii de laPetrila, Paroºeni ºiUricani au incasatprimele de ZiuaMinerului, aºa cumsunt ele prevãzute înContractul Colectiv deMuncã, cei de laVulcan, Lonea,Livezeni sau Lupeniîncã le aºteaptã. Toþiau fost liberi de 6august ºi în minã aufost asigurate doar pos-turile- cheie, dar cei dela minele ce aparþinComplexului EnergeticHunedoara încãaºteaptã banii.

„Din pãcate, s-aconturat ºi aceastã rupturã între mineriidin Valea Jiului.Primele le-am negociatîn CCM, însã, situaþiaeconomicã extrem dedificilã a Complexuluinu a permis acordareaprimelor pânã astãzi.Le vom acorda în cursul sãptãmâniiviitoare”, a spus Petre

Nica, liderul minerilordin cadrul CEH.

Fiecare miner de laminele viabile dincadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoaratrebuie sã primeascã,aºa cum prevedeContractul Colectiv deMuncã, câte 150 de leinet, de Ziua Minerului.Asta în timp ce, tot dinvina divizãrii, cei de laminele neviabile auprimit deja tichetecadou în valoare de400 de lei.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Mineri discriminaþide Ziua MineruluiA u fost liberi, dar doar unii au luat

prime, în timp ce alþii încã le aºteap-tã. Divizarea minelor în viabile ºi neviabilei-a împãrþit încã o datã pe mineri, pentrucã unii au încasat primele de ZiuaMinerului, în timp ce alþii încã le aºteaptã.

Minele nepãzite, hoþii atacã la greu

Ziua Minerului,parada politicienilor

A u vorbit pentru ei... nu pentru mineri. Autoritãþile locale dinValea Jiului au marcat, ieri, Ziua Minerului. Momente solemne

au avut loc în trei localitãþi din Valea Jiului. A avut loc o paradã a oficialitãþilor care, din când în când, îºi mai aduc aminte cã existã ºiValea Jiului pe harta judeþului ºi a þãrii. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 August 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Jurist cu experienþãîn administraþia publicã din teritoriu,respectiv la Prefectura Hunedoara,citymanager la Lupeni, preºedinteal Consiliului deAdministraþie aSpitalului Lupeni, sec-retar în birouri parla-mentare, GabrielLungu, din Petroºani,a fost numit, lamijlocul lunii februarie2015, în funcþia desecretar de stat încadrul celui mai mareºi greu minister, cel alMuncii, Familiei,Protecþiei Sociale ºiPersoanelor Vârstnice.Lungu coordoneazãdouã direcþii, respectiv

Direcþia de politicisalariale, Direcþia deasigurãri sociale(partea de pensii), plus Inspecþia Muncii.

Dupã doar cinci luni de activitate înacestã funcþie, minis-trul Rovana Plumb l-adesemnat sã-i þinãlocul pe perioada con-cediului. De precizatcã în partea centralã acelui mai greu minister– pentru cã se ocupãde toate categoriilesociale, plus protecþiacopilului – existã doardoi consilieri, dintrecare unul este GabrielLungu. În rest maisunt secretari pe struc-turi de specialitate, custatut de ministru dele-

gat, cum este cel pentru Dialog Social.De asemenea, existã ºiun secretar general ºiun adjunct.

”Trebuie sã fii seriosºi sã-þi faci treaba bine,iar liderul, respectivministrul apreciazã saunu munca, dar maiales rezultatele. Oriceministru care pleacãpentru o perioadã, lasãniºte repere celui carerãmâne în locul sãu.Trebuie sã pregãtimurmãtoarea ºedinþã de

guvern, care va avealoc pe data de 19august, când se vaîntoarce ºi ministrulRovana Plumb dinconcediu. Avem depregãtit proiecte,lucrãri, iar legeasalarizãrii a fost ºi estecea mai importantãlege pentru a douaparte a acestui an pentru a repara inechi-tãþile care s-au ivit întimp. Pânã înseptembrie trebuieobþinute avizele

ministerelor, apoidezbãtut proiectul cusindicatele, dupã caresã poatã trece deParlament pentru aputea fi cuprinsã înbugetul pentru anul2016, cu aplicabilitatede la 1 ianuarie 2016.Doamna ministru ardori sã se apliceîncepând cu 1 decembrie 2015.

Între timp, sãptãmâna trecutã, amavut întâlniri aplicatecu inspectorii ºefi ºiadjuncþi ai ITM din þarã pentruînchiderea unui proiect informatizat decombatere a muncii lanegru. Existã dejapatru judeþe pilot ºiproiectul va fi extins întoatã þara în septem-brie-octombrie. Astaînseamnã ca inspec-torii aflaþi în teren sãaibã acces la toatedatele din REVISAL,respectiv la Registrulde evidenþã a salariaþilor, RegistrulComerþului, ANAFpentru a verifica pe loc

dacã un angajat estesau nu angajat lanegru ºi tot ce implicãinformaþie în muncaInspectoratelor. Pentruasta, vor fi dotaþi cutablete. Tehnicvorbind, se lucreazã cuoameni bine pregãtiþiîn domeniu, cu expe-rienþã” – a declaratGabriel Lungu, pelângã multe alte amã-nunte care puteau dao viziune de ansambluasupra activitãþii de laMinisterul Muncii.

Reamintim cã testul capabilitãþiipetroºãneanuluiGabriel Lungu a fostsusþinut chiar dinprima zi de serviciu laacest minister. I s-aupus documentele înbraþe ºi a doua zi a trebuit sã se prezinteîn plenul Senatuluipentru a susþine ºiconvinge senatorii - cuargumente tehnice,juridice pe studii decaz - cã un proiect delege trebuie votatrãspunzând tirului deîntrebãri din comisiilede specialitate.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

C uleg ciuperci,fructe de

pãdure sau furãcãrbune din garni-turile de tren. Camacestea sunt înprincipal ocupaþiileromilor pe timpulverii.

Cum lipsa locurilorde muncã în ValeaJiului se resimte acut,romii cautã sã îºirotunjeascã veniturilecum pot. Majoritateanagajatorilor se ferescsã încadreze pe piaþamuncii romi, aºa cãaceºtia îºi câºtigã traiulzilnic cum pot.

“Majoritatea sunt lacules de fructe depãdure sau ciuperci.

Trebuie sã recunosccã unii mai furã ºi cãr-bune din vagoanele detren”, a declaratªerban Siminic, moni-tor local de drepturileomului.

Reprezentantulromilor spune cã dacãbãtrânii rãmân acasãºi se descurcã cumpot, tinerii au plecat la

muncã în strãinãtate. “Mulþi dintre tinerii

noºtri sunt plecaþi lamuncã în strãinãtate.Aproximativ 25 detineri sunt plecaþi dinþarã. Aceºtia lucreazãîn construcþii,demolãri sau carierede piatrã. Undeva la25 de tineri de la noidin Aninoasa sunt ple-

caþi în strãinãtate ºi ºi-au lãsat nevestele ºicopiii acasã”, a maispus sursa citatã.

Populaþia de etnieromã are o ratã deinactivitate mai marede 75%, astfel încâtpoate fi consideratã osursã importantã depotenþial neutilizat. Osoluþie pentru aceºtiao reprezintã posibili-tatea de a-ºiîmbunãtãþi nivelul edu-caþional, de a-ºi identi-fica aptitudinilepotenþiale, de a-ºi uti-liza ºi formaliza abil-itãþile profesionale învederea îmbunãtãþiriistandardelor de viaþã,fãrã ameninþarea dis-criminãrii.

Monika BACIUMonika BACIU

Gabriel Lungu, pe post de ministru al MunciiG abriel Lungu, cel care a fost numit

în urmã cu cinci luni secretar destat la Ministerul Muncii, Familiei,Protecþiei Sociale ºi PersoanelorVârstnice, a fost desemnat de ministrulRovana Plumb sã-i þinã locul pe perioadaconcediului. Pentru circa o lunã,petroºãneanul are îndatoriri de ministru.

Ocupaþiile romilor pe timpul veriiFructele de pãdure, ciupercile sau cãrbunele

Cronica Vãii Jiului | Joi 6 August 2015 Actualitate 3

Oficialitãþile s-auînghesuit în primelerânduri pentru adepune coroane deflori ºi pentru a luacuvântul. Printre ceicare au contribuit lasecarea acestei industriisunt ºi oamenii politicicare prin toateGuvernele care s-auperindat la cârma þãriinu au fãcut decât sãdeclare politic ºi apoisã uite sã salveze ValeaJiului, sau mãcar sã omenþinã. LaurenþiuNistor face parte dinarcul guvernamental,iar acum, când în ValeaJiului s-au comemoratminerii, acesta a subli-niat cât de importanteste acest sector, uitândînsã faptul cã guvernul

îngroapã industria alãturi de cãrbune.

“Astãzi este ceea ceputem sã facem pentrucei care ºi-au jertfitviaþa în minele noastredin Valea Jiului, adicãsã le aducem un oma-giu pentru toatã activi-tatea pe care ºi-audesfãºurat-o ºi nu înultimul rând pentru cãºi-au dat viaþa pentru ascoate aurul negru lasuprafaþã. Valea Jiuluitrebuie sã existe prinminerit, mineritul ºienergia trebuie sã fiede cãtre orice Guvernluate în seamã ca o prioritate naþionalã.Întotdeauna am consi-derat ºi considerãm cãmineritul ºi energia sãfie prioritate naþionalã

pentru þarã ºi pentrujudeþul Hunedoara”, adeclarat LaurenþiuNistor, deputat PSD.

Cu toþii le-au mulþu-mit foºtilor ºi actualilormineri pentru muncape care au depus-o înslujba þãrii, însã cei careau lipsit au fost minerii.Oficialii ComplexuluiEnergetic Hunedoararecunosc situaþia dificilãîn care se aflã acestsector de activitate.

“Astãzi situaþiaComplexului EnergeticHunedoara este foartedificilã, complexul are ocotã tot mai micã pepiaþa de energie, noipartrea minierã resimþitcel mai frontal aceastãlipsã de cerere pe piaþãa energie stocate.Strategia naþionalã ºiajutorul de stat este singura variantã în care aceastã societatede stat ar putea sãfuncþioneze în para-metri normali. Faþã decum 26 de ani cândam intrat în minerit, camuncitor necalificat lamina Vulcan era peste40000 de mineri ºi amajuns la Divizia Minierã

undeva la 4600 demineri. Aceºti oameniîntrþin aceleaºi instalaþiivechi de zeci de ani, cuo tehnologie veche dezeci de ani ºi e meritullor pentru cã în ValeaJiului se mai scoatecãrbune fãrã evenimen-te ºi cu o trudã de zecide ori mai mare faþã decum era acum 20-30de ani”, a declarat

Sorin Rosmenteniuc,împuternicitul cu vorbeal directorului generalal CEH. Politicieniijudeþului au fãcut unmaraton în Valea Jiuluipentru a lua parte laceremoniile organizatede administraþiile localedin zonã cu ocazia ZileiMinerului. Nici politi-

cienii de rang înalt careau ajuns în Senat oriCamera Deputaþilor, cuvotul minerilor n-au lipsit de la manifestãrilesolemne organizate înPetroºani, Vulcan oriLupeni. Startul a fostdat de ceremonia organizatã de edili în„capitala” Vãii Jiului, laPetroºani, în cel maimare parc al municipiu-

lui unde, pe lângãmomentele solemne,invitaþii au depuscoroane de flori lamonumentul minerului.Unii dintre ei, aflaþi laputere, au recunoscutdeschis cã statul areobligaþia de a gãsisoluþii la situaþia grea încare se aflã mineritulastãzi, în completareamesajului oficial trans-mis audienþei. „ Dupã1989 când am crezutcã viaþa noastrã va fimai bunã, viaþa mine-rilor n-a fost mai bunã.Din pãcate au murit în

puºcãrie lideri sindicali,sunt în puºcãrie ortacicare nu prea au nici ovinã. Nu e bine cândalþii îºi bagã coada înbreasla minerilor,ortacii ºtiu ce au defãcut. Când politicul orialte puteri îºi bagãcoada nu fac decât sãgreºeascã. Sper cã vaveni ziua în care mine-rii îºi vor merita soartabunã în urma efortu-rilor depuse încã de pevremea ImperiuluiAustro-Ungar, pentrurealizarea RomânieiMari. Astãzi, statulromân nu are voie sãnu mai aibã resurse sãne ajute”, a recunoscutHaralambie Vochiþoiu.

Doar câþiva ortaci au fost prezenþi lamomentele dedicatecomemorilor celor 86de ani scurºi de lagreva minerilor de laLupeni. Puþinii minericare au fost prezenþi aufost cei care au cãratcoroanele de flori sauau þinut drapelele.

Nici la Lupeni undecomemorarea a avutloc în curtea unitãþii nuprea au fost mineri ºiasta pentru cã ziua de6 august este zi liberãpentru ei.

Oamenii politici, unii care au pus umãrulla distrugerea acesteiactivitãþi simbolice pentru Valea Jiului, s-au înghesuit în a luacuvântul ºi a le mulþumicelor care trudesc cuadevãrat. Nu prea aavut cine sã îi asculte ºi asta pentru cãmajoritatea celorprezenþi la evenimenteau fost oficialitãþi, maipuþin oameni de rând.

Monika BACIUMonika BACIUMaximilianMaximilian

GANJUGANJU

Cerºetoriîncolonaþicãtre LainiciS ãrbãtoarea

Schimbarea la Faþã aMântuitorului umplebuzunarele cerºetorilor dincele ºase localitãþi ale VãiiJiului care merg, an de an,cãtre Mânãstirea Lainici.

Cum sunt câteva mii decredincioºi care participã laceremoniile religioase de laschitul mânãstirii ºi de lamãnãstire, succesul este garan-tat. „Facem bani, am fost eu ºi

copiii, trei copii. Acum este ºinevastã-mea cu noi ºi cred cãfacem mai mult. Trebuie sã fiecineva care sã primeascã depomanã”, spune unul dintrecerºetori. Acesta este dinLupeni iar copiii îi aduc banifrumoºi din cerºit. Când nueste sãrbãtoare la mãnãstire,îºi pune copiii la semaforul dela intrarea în defileu, la Iscroni,pentru a cerºi iar el se ascundesub podul de peste Jiul deVest. Pe de Altã parte, cetelede cerºetori au stârnit nemulþu-mire printre credincioºii careau cãutat liniºtea de la sfântullãcaº. Totuºi, cei mai mulþi i-au tolerat, nu însã ºi forþelede ordine care au dat amenzipe bandã rulantã. Schimbarea

la Faþã a Mântuitorului esteuna din cele mai mari sãrbãtoricreºtine ºi unul dintre eveni-mentele importante pentruMânãstirea Lainici. Pe ºaseaugust este hramul SchituluiLocurele, aºezãmânt al mânãstirii situat în imediataapropiere de lãcaº.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Ziua Minerului, parada politicienilorA u vorbit pentru ei... nu pentru

mineri. Autoritãþile locale din ValeaJiului au marcat, ieri, Ziua Minerului.Momente solemne au avut loc în treilocalitãþi din Valea Jiului. A avut loc oparadã a oficialitãþilor care, din când încând, îºi mai aduc aminte cã existã ºiValea Jiului pe harta judeþului ºi a þãrii.

I nginerul miner,Gheorghe Ile, a

marcat ziua mineru-lui. Pe tot întrgulVãii Jiului au avutloc depuneri decoroane de flori pentru a marca ZiuaMinerului.

La Vulcan, edilii localiau organizat acest eveni-ment într-un cadru festiv.Momentele acestei zile auînceput cu un te deum ofi-ciat de preoþi ortodocºi ºicatolici. Autoritãþile localede la Vulcan au þinut astfelsã îi comemoreze pe ceicare în urmã cu 14 ani ºi-au pierdut viaþa în sub-teranul minei Vulcan, darºi sã le mulþumeascã celorcare astãzi fac eforturipentru a produce cãrbune.

“Astãzi se împlinesc 14 ani de la groaznicaexplozie ce a avut loc lamina Vulcan, unde a rãpirtacea explozie 14 mineri, o zi neagrã pentru minaVulcan ºi pentru comuni-tatea Vulcanului. În fiecarean venim aici la statuiaminerului ºi îi omagiem pecei care ºi-au pierdut viaþa,pentru a scoate cãrbunelela luminã ºi aºa cum spunminerii, pãmântul îºiculege roadele de fiecaredatã. Nu existã ca într-ominã sã nu fi fost vreo

catastrofã sã prindã maimulþi mineri. Venim aici înfiecare zi de Scimbarea laFaþã ºi depunem coroaneîn memoria celor cãzuþi.Totodatã ne bucurãm sãne întâlnim cu cei careastãzi încã lucreazã înmineritul Vãii Jiului sã îivedem ºi sã le putem uraun cãlduros la mulþi anipentru cã îºi sacrificã zilelepentru a scoate la luminãacest aur negru, cu toatecã unii nu doresc acestlucru. Trebuie sã existepentru Valea Jiului ºi pentru þarã, nu trebuie sãuitãm deloc cã huila a fost la un semnal scos lasuprafaþã ºi în termocen-trale s-a produs energieelectricã ºi energie termicã. Când e secetã,scade nivelul apelor ºiatunci apelãm la termo ºiavem nevoie de cãrbune”,a declarat Gheorghe Ile,primarul municipiului

Vulcan. Gheorghe Ile a lucrat la

minã. Peste 20 de ani ºi-apetrecut în subteraneleVãii Jiului, iar astãzi cunostalgie îºi aduce amintede acele timpuri.

“Am lucrat 24 de ani însubteranul minelor dinValea Jiului, am iubitfoarte mult aceastãmeserie ºi o iubesc ºiacum. Trebuie sã pãstrãmmineritul pentru cã avemnevoie de minerit în ValeaJiului”, a mai spusGheorghe Ile.

Invitat special la evenimentele de comemorare de la Vulcan a fost interpreta demuzicã popularã, ElenaMeriºoreanu. Aceasta adepus o coroanã de floriîn cinstea minerilor.

“Ca fiicã a acestorlocurisunt emoþionatã, îmidau lacrimile, pentru cã ceau trãit cei care ºi-au pier-

dut pe cineva drag în minãîi înþeleg foarte bine, eramcopil când tatãl meu alucrat 35 de ani în minã ºiîmi amintesc cã a venit culãmpaºul ºi securea ºimama a început sãplângã. Tatãl meu a avutun accident înfiorãtor înminã, a supravieþuit înpensie de boalã. Eu înþelegfoarte bine sufletele celorcare sunt decedaþi ºi celorcare au rãmas în viaþã.Sunt onoratã cã sunt aicipentru cã este un eveni-ment despre care nimeninu poate sã îºi imaginezecât este de mare chiardacã au fost defãimaþiaceºti mineri, nu este aºa,când auzeau cã sunt dinValea Jiului ziceau mineriivoºtrii. Aceºti oamenimuncesc sub pãmânt,intrã, dar nu ºtiu dacã vorieºi. Urez familiilor celordecedaþi sã îi întâreascãDumnezeu în puteri ºi

credinþã, sã meargã maideparte, iar cei de sus sã îivegheze cu forþa lor”, adeclarat Elena Meriºoreanu, la Vulcan.

Consilierul personal aldirectorului general alCEH, SorinRosmenteniuc a þinut sã letransmitã celor prezenþicâteva cuvinte.

“Am mandatul direc-torului general sã vã trans-mit cele mai calde urãri ºigratitudinea noastrã pentru activitatea pe careo desfãºuraþi de ani de zileîn minele din Valea Jiului”,a declarat SorinRosmenteniuc.

Prefectul judeþuluiHunedoara ºi preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara le-au mulþimitminerilor pentru muncape care o depun în slujbacomunitãþii.

“Astãzi sunt 86 de anide când a fost greva

minerilor de la 6 august1929, astãzi îi comemo-rãm pe toþi acei martiri,pe minerii care pe parcursul timpului s-au jertfit pentru aceastãmeserie nobilã, pentru toþipropun sã þinem unmoment de reculegere.Nu poate sã existe ValeaJiului fãrã minerit, nu aexistat Valea Jiului fãrãminerit ºi nu poate sãexiste nici în viitor ValeaJiului fãrã minerit. Au fostîncercãri timide de a puneceva în loc, însã tot mine-ritul este de bazã, asta nuînseamnã cã nu trebuie înparalel sã cãutãm alterna-tive, sã gãsim soluþii pen-tru a creea ºi alte locuri demuncã. Este necesar caatât mineritul sã existe încontinuare, dar este nece-sar sã facem ºi alte lucrurica sã putem avea surselefinanciare pentru comu-

nitãþile locale. Astãzi maimult ca oricând trebuie sãle aducem un omagiututuror minerilor din Valea Jiului”, a declaratSorin Vasilescu, prefectuljudeþului Hunedoara.

“O zi frumoasã pentruValea Jiului, este o zi încare omagiem cea maifrumoasã meserie, omeserie care a construittot ce vedem în jurul nostru ºi în jurul cãreiagravitãm cu toþii. Suntoameni care muncesc zidezi pentru pâinea care opun pe masã. Trebuie sãstãm uniþi în continuarepentru ca acest cãrbunecare e atât de importantpentru þara asta încã sãvinã din fundul pãmântuluiºi încã sã susþinã toatãeconomia noastrã”, adeclarat Adrian David,preºedintele CJH.

Monika BACIUMonika BACIU

De peste 26 de ani aintrat zi de zi în minã.κi aminteºte cum a fostprima datã ºi îl podidesclacrimile. BrigadierulNicu Perdevarã vedetotul prin prisma copilu-lui sãu, tot miner lamina Livezeni, care aîmplinit 23 de ani, darcare ar putea sã nu maiaibã la ce minã sãlucreze. „M-am pus înlocul lui ºi am vãzutrestul copiilor angajaþi.Lucrând ca ºef de

brigatã cu un efectiv de110 oameni, cu ochii înlacrimi, vã zic, cã m-amvãzut în ochii lui. Îmiplânge sufletul când vãzic cã nu are niciunviitor. Dacã mã credeþi,bine, dacã nu...”, ne-aspus Nicu Perdevarã,brigadier la MinaLivezeni.

Omul e brigadier ºi lafel a fost ºi tatãl sãu ºimeseria asta s-a trans-mis din generaþie îngeneraþie, însã, acum

parcã e mai greu caatunci. „Tatãl meu,dacã vã vine sã credeþi,coincidenþa a fãcut, aieºit la pensie dupã ce aajuns ºef de brigadã.Acum am mers ºi amstat cu el ºi sã îl vedeþicum aratã el. Destinulaºa a fãcut, ca nouã sãne fie mai greu. Mai am4 luni pânã la 45 de aniºi sper sã fiu sãnãtos casã ies la pensie, dar mãînspãimântã sã rãmânãcopilul la minã”,

recunoaºte omul. Lipsurile îl îngrozesc

ca ºi improvizaþiile pecare le face ca sã deacãrbune. În minã nu le-au fost aduse niciounealtã, iar ortacii sedescurcã aºa cum pot.Cei care sapã în rocãsunt eroi ºi nimeni nu i-a declarat oficial.

„A fi miner în ziua deazi în Valea Jiului, eroue prea puþin zis. Încondiþiile actuale delucru ºi din lipsa materi-alelor ºi pentru cã zi dezi facem invenþii, suntem stresaþi ºi cre-dem cã nu e puþin zisEROU. Sperãm cã într-ozi va fi mai bine, dar din ce în ce vedem cãmergem într-un tunelfãrã sfârºit. Fcem multeimprovizate ca sã nefacem treaba sã neluãm banii sã îi ducemacasã la copii. Sperãmsã avem cândva mate-riale, dar de când amintrat în CEH suntemtot mai neperformanþi”,mai spune brigadierul

de la Livezeni. Sunt din ce în ce mai

puþini mineri ºi lipsurileîi fac sã creadã cã sunteroi. Nu e departe deadevãr ºi asta se resimteîn minã, acolo undelopeþile ºi le confecþio-neazã din bucãþi detablã, gardul l-au pusplasã ca sã susþinã unabataj ºi deja e gândesccu ce sã îºi înlocuiascãlãmpaºele, pentru cã olanternã ar fi fatalã.Conducerea CEH, însã,crede cã poate evitafiecare problemã ºicautã soluþii demoment. „Grija noastrãeste cã acolo unde nuse pot asigura securi-tatea minimã a loculuide muncã, mai bineoprim locul de muncãrespectiv, gãsim altãactivitate pentru echiparespectivã pânã la nor-malizarea condiþiilor ºidorinþa noastrã este caomul sã ajungã sãnãtosacasã”, a declarat ViorelStancu Director generalinterimar CEH.

Brigadierii de la mina Livezeni au fostpremiaþi de PSD încadrul unei ceremonii.Este puþin ºi este unmoment greu pentrutoatã Valea Jiului. Printreei s-a numãrat ºi NicuPerdevarã, cel a cãruipoveste ne-a miºcat petoþi cei prezenþi.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 August 20154 Actualitate Actualitate 5

Z iua Minerului,la Petroºani.

Data de 6 august,reprezintã o datãimportantã pentruValea Jiului.

De Schimbarea laFaþã se cinstesc cei carelucreazã în subteraneleVãii Jiului. Autoritãþilelocale de la Petroºani aumarcat ziua mineruluiprintr-o ceremonie dedepunere de coroane deflori. Chiar dacã auspi-ciile nu sunt tocmaifavorabile acetsei activi-tãþii, Tiberiu Iacob Ridzi,le mulþumeºte ortacilorpentru munca pe care o

depun în fiecare zi pentru a scoate laluminã aurul negru.

“Vremurile nu suntcele mai bune pentrumineritul din Valea Jiuluiºi pentru mineri însã

ziua de 6 august este ºiva rãmâne un simbolpentru ceea ce s-aîntâmplat de-a lungultimpului în Valea Jiuluichiar dacã astãzicomemorãm pe cei careºi-au pierdut viaþa însubteranele din ValeaJiului este ºi o sãrbã-toare, este ziua lor ºi nebucurãm alãturi demineri ºi de familile lorpentru aceastã zi careeste ziua lor, a minerilor.Le transmit sãnãtate ºisã se gândeascã înfiecare zi, înainte de aintra în minã cã cel maiimportant lucru înaceastã lume este viaþaºi trebuie sã aibã grijã

de ei ºi de familiile lor înprimul rând înainte deorice altceva”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiului Petroºani.

Foºtii ortaci îºi aduc aminte cum eraodinioarã de ziua mi-nerului. Acum pensio-narii sunt nostalgici.

“Excepþional era pevremuri, fãrã niciun felde nostalgie. Dupã ceterminam reprezentaþiade ziua minerului,fiecare exploatare minerã mergea la loculstabilit dinaninte ºi fãcea cãte o întruniretovãrãºeascã ºi sãrbã-toream aceastã zi a

minerilor aºa cum secuvine. Acum, coroaneºi atât ºi promisiunideºarte”, a declaratIoan Hortopan,preºedintele LigiiSindicatelorPensionarilor Mineri dinValea Jiului.

Minerii din toatebazinele carbonifere aleþãrii comemoreazã, la 6august, minerii uciºi întimpul grevei de laLupeni din 5-6 august1929. Aceastã grevã afost prima mare acþiunecolectivã de protest amuncitorilor, din timpulcrizei economice din ani1929 – 1933.

Monika BACIUMonika BACIU

L upeni, kilo-metrul zero

al evenimentelor de-dicate zilei minerului.S-au împlinit 86 deani de la grevaminerilor care a avut loc la Lupeni.

Ortacii au protestatatunci pentru obþinereaunor condiþii de muncãmai bune, salarizarecare sã le permitãsupravieþuirea. Greva adegenerat însã înnumeroase acte de vio-lenþã, în urma cãroraau fost uciºi peste 20de muncitori ºi mulþialþii au fost rãniþi.Acum, dupã 86 de ani,la Lupeni ziua minerului

a fost marcatã prindepuneri de coroane deflori în incinta unitãþiiminiere ºi la statuiaminerului din localitate.

“Am participat laeveniment pentru cãeste datoria de onoarea cetãþenilor din Lupenisã participe ºi pentru cã

evenimentele din 1929nu trebuie sã le uitãmniciodatã ºi pentru cãtot ceea ce a fostînainte pentru noi tre-buie sã rãmânã viu înpermamenþã. Mineriilucreazã astãzi încondiþii deosebit degrele, deosebit de difi-

cile, în lipsã de materi-ale, lipsã de personal,foarte mult stres ºi totceea ce se întâmplãastãzi nu mã duce cugândul spre un viitorbun pentru minerituldin Valea Jiului”, adeclarat Cristian Roºu,consilier local Lupeni.

Cristian Resmeriþã aþinut sã le mulþumeascãminerilor pentru faptulcã trudesc zilnic încondiþii grele pentru aaduce la lumina zileidiamantul negru.

“Doresc sã le transmit toate gândurilemele bune celor carelucreazã în subteran, auparte de condiþii foartegrele de muncã, desalarii destul de mici ,

doresc sãtransmitsalutãrituturorcelor careau lucrat înexploatãrileminiere dinValeaJiului, sã ne aducemaminte de cei care s-aujertfit, de adevãraþii eroi dinValea Jiului pentru caValea Jiului sã creascã”,a declarat CristianResmeriþã, deputatPSD.

Minerii din toatebazinele carbonifere aleþãrii comemoreazã, la 6august, minerii uciºi întimpul grevei de laLupeni din 5-6 august

1929. Aceastã grevã afost prima mare acþiunecolectivã de protest amuncitorilor, din timpulcrizei economice dinanii 1929-1933.Obiectivele protestata-rilor au constat înobþinerea unor condiþiide muncã mai bune,echipamente de pro-tecþie, salarizare maibunã ºi acordarea unorfacilitãþi muncitorilordin subteran ºi familiiloracestora, care sã le

asigure supravieþuirea. De atunci, ziua de 6

august a devenit oficialZiua minerului, avândsemnificaþia comemo-rãrii victimelor care s-aujertfit în luptele pentruobþinerea unor condiþiide muncã ºi de viaþãmai bune. Totodatã,sunt comemorate victimele numeroaseloraccidente de muncã din minerit.

Monika BACIUMonika BACIU

Brigadier din tatã-n fiu, EROU fãrã medalieL ucreazã sub pãmânt. Asta face el, a

fãcut-o ºi tatãl lui ºi o face ºi fiul sãu,dar e sigur cã a ajuns un EROU nedeclarat.κi riscã viaþa, face improvizaþii zi de zi ºidoar cu ajutorul lui Dumnezeu trece fiecareºut, ca sã aducã pe masã pâine. Nu e uºor ºiviaþa de brigadier, adicã ºeful celor cu lopataîn mânã, este din ce în ce mai stresantã.

Tiberiu Iacob Ridzi: “6 august este ºi va rãmâne un simbol pentruceea ce s-a întâmplat de-a lungul timpului în Valea Jiului”

Lupeniul, la 86 de ani de la greva minerilor

Inginerul miner Gheorghe Ile a marcat Ziua Minerului

Elena Meriºoreanu, fiicã de miner, a fost invitata autoritãþilor locale

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 August 20156 Actualitate

Eugen Blag, dinPetrila, la cei 49 de ani,nu-ºi strigã suferinþa, nucere ajutor, ºi nici nu-ºiplânge de milã încer-când sã nu priveascãspre viitorul care-i oferãdoar însingurare ºi durere.Mama fiului sãu ºi-a luatlumea în cap, a douasoþie s-a salvat la rândulei, mama sa, care-iîngrijea copilul, amurit...

Eugen Blag, dinPetrila, are 49 de ani,iar orizontul vieþii luipare pare un zid de datcu capul... Printr-oîntâmplare am aflat cãatitudinea sa în faþalumii, de om deschis ºicomunicativ, este unparavan al unei vieþideloc de invidiat.Dimpotrivã! Privindu-i destinul constaþi cã este un omextrem de curajos ºideºi pare puternic, teaºtepþi sã-l vezi cãzut înorice moment. Estepensionat de boalã ºi îºiîngrijeºte singur fiul, de24 de ani, nãscut”legumã”, cu un diag-nostic greu – ence-falopatie cronicã infan-tilã forma hipotonã,tetraparezã spasticã,redard psihic profund,ca al unui copil de unan...

Eugen Blag, Genucum este cunoscut în cartierul Prundului, acrescut în acelaºi cartierfost Puºkin, ºi a ajuns sãlucreze la Mina Petrilaca electrician ºitopograf. Ca oricetânãr, ºi-a întemeiat ofamilie, dar o datã cu venirea pelume a copilului cu mariprobleme, lucrurile parsã se fi schimbat.Mama, probabil nesu-portând suferinþa zil-nicã, fãrã speranþe la oviaþã normalã, a plecatîn þãri strãine, dar maiþine legãtura cu tatãlcopilului.

Genu Blag s-adispinibilizat la primulmare val al plecãrilordin minerit, în anul1997, ºi a vrut sã serealizeze cã om de afac-eri. S-a recãsãtorit,noua sa soþie fiind dinfamilie de oameni careau lucrat în sistemulbancar, ea însãºi cupregãtire ºi experienþãîn domeniu. Ce era maiprielnic pentru oafacere de familie?!Soþia era creierul, iarGenu B., un bun executant. De copilul cuprobleme avea grijãsora ºi mama sa.Devenind om de aface-ri, minerul disponibilizatputea avea grijã de toþi,

asigurându-le un traidecent. Doar cãlucrurile nu au decursaºa cum credea el lavremea respectivã.Experienþa ”creieruluiafacerii” n-a dat roade,dimpotrivã, s-a încurcatîn bãnci ºi în metodetotal ineficiente de recu-perare a investiþiilor,încât au rãmas fãrãmasã, fãrã casã ºi, colacpeste pupãzã, din cauzastresului ºi a supãrãrilor,Eugen Blag s-a îmbol-nãvit grav la rândul sãufiind ulterior pensionatde boalã.

Între timp ºi-a pierdutºi mama, iar sora sa s-aaºezat la casa ei ºi nu amai avut cine sã-i îngri-jeascã fiul, care nici înfund nu poate sta... ªi adoua soþie ºi-a luatlumea în cap încercândmãcar pe ea sã sesalveze din asemeneasituaþie ºi doar periodicîºi mai viziteazã soþul.Tatã ºi fiu, locuiesc de

câþiva ani într-o casã cuchirie...

Deºi ne salutãmaproape zilnic ºi uneorischimbãm impresii, nicinoi, nici alþii, mulþi, dinprejma sa, nu-i cunoasccu adevãrat chinuitoareaviaþã. ªtiau doar cã areun copil bolnav ºi atât.Întâmplãtor, un prietende-al sãu a spus cãmerge în vizitã la Genu,pentru cã e ziua copilu-lui, împlineºte 24 deani, ºi îi face cadou unpachet de pamperspentru cã are marenevoie... Aºa am aflatviaþa lui Genu.

Am pãtrus, împreunãcu câþiva membrii aiAsociaþiei ”Grupul deprieteni” ºi de laCrucea Roºie Petroºani,în casa ºi viaþa lui EugenB. Momentul a fostºocant. L-am gãsitspãlându-ºi ºi schimbân-du-ºi bãiatul inert... Ocasã curatã, cu lucruricare mai aminteau deun trai cândva mai bun.

”Da, singur fac asta.Nu am pe nimeni. Deºi copilul are pensiede handicap, plus ceade însoþitor ºi pensiamea de boalã, mã descurc greu. Plãtesccirca 3,5 milioane leivechi chiria, plus cã amreþineri din pensie pen-tru datorii la bancã depe vremuri, banii carerãmân sunt insuficienþi,dar încerc sã mã des-curc. Am devenit inven-tiv. Nevoia te învaþã.Am folosit pãrþile

neatinse din pamperºi,le-am croit ºi le-amfolosit, apoi iau de lasecond hand cearºafuri,prosoape ºiîmbrãcãminte pentru cãse degradeazã rapid dela nevoile lui ºi de lasecreþii. De mâncat, amgrijã sã-i dau de toate casã-i susþin organismulpentru a nu face copli-caþii. Vreau sã vã spuncã îi dau din gura measã mãnânce pentru cã-itreceam prin blendermâncarea, dar a scãpat o datã un os ºim-am speriat rãu ºi deatunci nu mai risc... I-am adaptat un cãru-cior ºi îl scot la aer, încurte. Da, spãl, curãþ,calc, gãtesc... Nu potsã plec nicãieri pentrucã nu pot sã-l las singur,doar uneori mai rog pecâte cineva în care amîncredere, când e abso-lutã nevoie, ºi sar pe bicicletã ºi fug sã mairezolv cele necesare” –spune greu, de parcãfiecare cuvânt îiprovoacã durere, EugenBlag.

Când i-am spus deunde am aflat adevãratasa poveste de viaþã,omul ce pare un munteprin constituþia sa, aînceput sã lãcrimeze.”Am fost profundimpresionat. Cum sãvinã omul ãsta sã mãajute aducând cadoupamperºi? El care esteun zgârcit de felul lui,cumpãtat ºi chiar distantfaþã de asemenea situ-aþii ca a mea. Chiar m-am gândit... Vã daþiseama cât de rãu se

vede situaþia mea dinafarã? Mã descurc, estecopilul meu. De ce aºavea cu adevãratnevoie, ar fi un aparta-ment, o casã pentrucare sã plãtesc ceva maipuþin ºi sã-i mai faccopilului o investigaþiemedicalã completã pen-tru a vedea ce am defãcut în ce îl priveºte” –a mai precizat GenuBlag, când am insistatsã ne spunã de ce aravea nevoie acutã. L-am întrebat dacã asolicitat Primãriei Petrilao locuinþã. Ne-a rãspuns cã-i estecumplit de ruºine sãfacã asta pentru cãlumea din Petrila îlcunoaºte de pe vremeacând era om de afa-ceri... Deci, încã opovarã pe care ºi-opoartã deºi pare a fi unom cãzut la pãmânt.

Vãdit jenat depacheþele aduse de ceide la Crucea RoºiePetroºani ºi Asociaþia”Grupul de prieteni”,fostul disponibilizat ºiom de afaceri, acumpensionar, dar cunormã de 24 din 24 deore de îngrijitor atent ºiiubitor al unui fiu ce vafi toatã viaþa legat depat, nu ºtia ce sã spunã,cum sã mulþumeascã...

L-am încurajatspunându-i cã mãrturisirea suferinþei,ca ºi în cazul mãrturisiriiunei greºeli, nu este oslãbiciune ci o forþã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

F ost electrician ºi topograf la MinaPetrila, disponibilizat ºi apoi om

de afaceri fãrã succes, a ajuns pensionatde boalã, sãrac ºi singurul îngrijitor atentºi iubitor, cu normã de 24 de ore din 24,al fiului sãu nãscut cu mari probleme de sãnãtate – este inert la 24 de ani, cu retard profund la nivelul unui copil de circa un an.

O viaþã ca un zid de dat cu capul

P rofesorul universitar,Radu Sorin,

de la Universitatea dinPetroºani a fost protago-nistul unui accident spectaculos la intrarea înPetroºani dinspre Deva,într-un sens giratoriu.

Cadrul didactic universitar,membru în CA al SocietãþiiNaþionale de Închideri de Mine,a pierdut controlul volanului ºis-a izbit cu putere de clãdireacentrului turistic încã neinaugu-ratã. Maºina profesorului arãmas cu roþile în sus ºi pânã lasosirea pompierilor, ºoferul areuºit sã iasã singur. „Noi amfost alertaþi prin 112 de o

femeie care se afla în trafic. Amsosit la faþa locului, dar ºoferulera ieºit din maºinã. Nu suntvictime, iar, conform protocolu-lui, noi doar am decuplat acu-mulatorul maºinii, ca sã evitãmpericolul unei explozii”, adeclarat Cristian Baleia, adjunctal comandantului Pompierilorde la Petroºani.

Imediat dupã producereaaccidentului, profesorul RaduSorin a fost transportat laSpitalul de Urgenþã din

Petroºani pentru investigaþiimedicale, dar potrivit marto-rilor, acesta se pare ca are doarcâteva leziuni uºoare. Apropiaþiiprofesorului susþin cã acestanumai ce ºi-a scos maºina dinservice, existând posibilitatea caaccidentul sã se fi produs dincauze tehnice. Poliþia face acumverificãri ºi urmeazã sã sta-bileascã cum a fost posibil caºoferul sã piardã controlulvolanului în acel sens giratoriu.

Diana MITRACHEDiana MITRACHEFoto: Facebook - Radar in Valea Jiului

Profesorul Radu Sorin, salt în giratoriu

Potrivit celor de laDirecþia de AsistenþãSocialã ºi ProtecþiaCopilului la Petroºaniaceste cazuri sunt izolate, anual nefiind maimult de cinci astfel desolicitãri.

“Aceste proceduri sefac atunci când mãsurade protecþie socialã specialã emisã de directorul DGASPCexpirã. Mãsurile de protecþie specialã vizeazãplasamentul copilului lafamilia extinsã. Astaînseamnã cã copilul esteluat, temporar, de lapãrinþi dacã se aflã într-osituaþie de risc”, adeclarat Cristina Mraz,director executiv DLAS Petroºani.

Prin sentinþã judecã-toreascã, minorul poatefi reintegrat în familiedacã se întrunesc anumite criterii.

“Când se constatã cãmediul familial estesecurizat atunci copilulpoate fi reintegrat înfamilie”, a mai subliniatsursa citatã.

Reintegrarea copiilor în familie esteun proces complex,iar succesul acestuiadepinde de modul încare profesioniºtiireuºesc sã pregãteascãcopiii ºi pãrinþii pentrudepãºirea situaþiilor careau determinat separarea

lor, cât ºi a consecinþeloracesteia. În situaþia încare copilul a fost separat de familia sa operioadã mai lungã detimp, asistentul socialinformeazã permanentcopilul despre familia sa,evenimentele trãite demembrii familiei, astfelîncât acesta sã cunoascãistoria familiei sale ºi sã

o accepte pentrureîntoarcerea sa înfamilie. Copilului i se acordã sprijinpentru înþelegerea ºidepãºirea posibilelorconflicte cu familia,a traumelor cauzate

de separarea de familie,a înþelegerii situaþiilorcare au dus la luareaunei mãsuri de protecþieºi va fi consiliat în vederea reconcilierii cufamilia ºi acceptarea trecutului. Un accentdeosebit se acordã pentru menþinerea relaþiilor copilului cufraþii sãi prin vizite ºiactivitãþi comune.

Pentru situaþia în carecopilul va fi integrat înfamilia extinsã sau într-ofamilie substitutivã acestaeste informat despre

motivele pentru care nupoate fi reintegrat înpropria sa familie ºi i seprezintã aceste alterna-tive, implicaþiile acestoraºi i se solicitã opinia.Copilul va primi, într-unmod accesibil, informaþiidespre familia în care va fi integrat ºi despredrepturile ºi responsabi-litãþile pe care le va aveaatât el, cât ºi familia. De asemenea, copilul vafi ajutat sã cunoascãfamilia în care va fi integrat ºi sã stabileascãrelaþii pozitive cu toþimembrii acesteia.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 August 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Campusul dinPetroºani, renovatcu fonduri UE

U niversitatea dinPetroºani vrea sã

renoveze o parte dinclãdirile campusului cu banide la Uniunea Europeanã.

Miercuri a avut loc o primãîntâlnire cu cei de la ADR VVest, iar investiþiile se vor pre-coniza în urmãtoarea perioadã.Totul are loc dupã ce laAninoasa, conducereaUniversitãþii a punctat câtevaobiective, la întâlnirea cu min-istrul Fondurilor Europene.

Clãdirile din campusul univer-sitar de la Petroºani vor fi reabil-tate, iar o parte dintre labora-toare vor fi dotate cu aparaturãmodernã. Totul face parte dintr-un plan strategic pentru urmã-toarea perioadã, iar banii vorveni de la Uniunea Europeanã.Mediul academic a pregãtit unproiect ºi aºteaptã finanþarea.

„În primul rând, vizãm anveloparea ºi reabilitarea câtorvacorpuri de clãdire, respectiv, corpurile A,B,C ºi D. Mai exact,este vorba despre corpurile

administrativ ºi didactice, unde seefectueazã cursuri. Din pãcate,nu putem reabilita cãminele prinaceste programe, dar le vom facedin fonduri ale MinsiteruluiÎnvãþãmântului, sau chiar fonduriproprii”, a declarat conf. Univ.Dr. Ing. Marius Marcu, rectorUniveristatea din Petroºani.

Universitatea din Petroºanieste cea mai mare din judeþulHunedoara ºi are studenþi caresunt specializaþi în domeniul eco-nomic, minier, electric ºi con-strucþii de maºini, iar reabilitãrilevor continua ºi în anii urmãtori.De altfel, rectorul universitãþii,profesorul Marius Marcu s-aîntâlnit ºi cu ministrul FondurilorEuropene, la vizita pe care aces-ta a avut-o la Aninoasa, luna tre-cutã ºi i-a vorbit ºi atunci despreplanurile de investiþii de laPetroºani.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Adrian David,preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, spune cãa decis ca totul sã seîntâple transparent, laluminã ºi în vãzultuturor, aºa încâtorice firmã care esteinteresatã de diverselucrãri sã aibã posibili-tatea sã vadã asta întimp util. Sunt vizatetoate instituþiile subor-donate ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,dar ºi primãriile, carede acum au maimulte obligaþii, toc-mai pentru cã s-auconstatat mereuprobleme ºi nereguli.„Am decis, împreunãcu colegii din C.J.H.sã întocmim un re-gulament de achiziþiipublice pentru toateserviciile sub 30.000de euro, care, în mod

normal, se fac directºi publicitatea esteoarecum redusã.Atunci vom obligatoate serviciile subordonate C. J. H.sã punã pe site-ulConsiliului Judeþeanºi site-ul propriu,intenþia de aciziþiepublicã ºi sã rãmânãacolo timp de 72 deore, asºa încât, oriceagent economic dinjudeþ ºi nu numai,care este interesat sã

vândã ceva cãtre CJHunedoara sau cãtreinstituþiile subordo-nate, sã o poate faceîn cunoºtinþã decauzã” , a precizatAdrian David,preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara.

Judeþul Hunedoaraa fost zguduit recentde descinderile mas-caþilor, care l-au sãltatchiar ºi pe fostulpreºedinte al C JHunedoara, MirceaIoan Moloþ, pentrudiverse licitaþiiatribuite chiar unorrude. Totul se va facede acum transparent,iar nou preºedinte alC J Hunedoara vreasã nu mai implicejudeþul în astfel descandaluri.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Nicio achiziþie fãrã transparenþã!N icio primãrie sau unitate administrativ-teritorialã din

Hunedoara nu va mai face achiziþii, fãrã sã îºi expunãpublic intenþia. Asta se va întâmpla chiar ºi pentru lucrãrilecare se pot face cu încredinþare directã, iar mãsura a fostimpusã de noua conducere a Consiliului Judeþean Hunedoara.

Minori, redaþi pãrinþilorR eintegraþi în familie. Din anumite

motive, mai mulþi copii au fost luaþi delângã pãrinþii lor, iar asta se datoreazãneglijenþei adulþilor faþã de minori. În urmasentinþelor judecãtoreºti mai mulþi copii aufost redaþi familiei.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 August 20158 Sport

Aºadar, s-au camlãmurit lucrurile la celedouã ligi naþionale, adoua ºi a treia.

Din pãcate, ValeaJiului nu are nici în acestsezon vreo reprezentan-

tã la nivel naþional. Ne uitãm cu jind înspreValea Mureºului, acolounde F.C. Hunedoara ºiCetate Deva duc steagulfotbalului hunedoreanîntr-o divizie naþionalã.

Cândva un leagãn alfotbalului, Valea Jiului arãmas doar cu amintir-ile, prezentã fiind doarîn Liga a IV-a, culmea,aici cu echipe care sezbenguiau altãdatã prinligi mai importante, Jiul,Vulcanul, Petrila,Universitatea Petroºani(mã rog, fosta ªtiinþa...)având de-a lungul anilor

rezultate de marcã.Acum nu mai avem locla „masa bogaþilor”. Nicimãcar la nivelul Ligii aIV-a judeþene. Acum,„miresele” se numescPerformanþa Ighiu,Mãgura Cisnãdie,A.C.S.O. Filiaºi,Millenium Giarmata sauC.S. Ineu, ca sã nu daudecât numele echipelor

din cea mai apropi-atã ligã de noi. Credcã la nivel înalt,nimeni nu mai vreanimic de la fotbal, unsport din ce în cemai aruncat la groa-pa de gunoi a istorieide cãtre cei care cuun minim efort arputea sã gãseascãsoluþii.

Henþ cu mâna Încã un start absenþi de la „masa bogaþilor”...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

S -au stabilit printragere la sorþi

meciurile din turul IIIal Cupei Românieiediþia 2015-2016; competiþia în care seaflã ºi o reprezentantã aLigii a IV-a Hunedoara,ªoimul Bãiþa.

Câºtigãtoarea trofeului pejudeþ a reuºit pânã acumrezultate bune, eliminând

pânã acum douã divizionarede Liga a III-a, F.C.Hunedoara ºi Performanþa

Ighiu. De data asta, echipadin Bãiþa va întâlni echipaPandurii II Tg. Jiu, compo-

nentã a Seriei a 4-a,miercuri 12 august, dela ora 17:30, peterenul din satulCrãciuneºti.

„Greu de tot... Am fipreferat un alt adversar,Ineul sau Cugirul,echipa din Tg. Jiu arejucãtori care s-aupregãtit cu lotuldivizionarei de Liga I.Vom juca la sacrificiu,ne dorim o victorie, sãmenþinem surpriza maideparte. Sper sã ºireuºim” a precizat MirelDubar, preºedintele dela ªoimul Bãiþa.

Cele 77 echipecare vor lua startul înnoua ediþie de campio-nat au fost împãrþite în cinci serii, dintrecare douã vor avea 16 echipe, celelalteavând în componenþãcâte 15 formaþii.

Seria a 4-a a Ligii aIII-a va cuprinde 15echipe din judeþeleArad, Timiº,Hunedoara, Alba,

Sibiu, Gorj ºi Dolj.Câºtigãtoarele

din fiecare serie vorpromova în Liga a II-a, iar ocupantelelocurilor 15-16 vorretrograda în Liga aIV-a, precum ºi echipacel mai slab situatã pelocul 14.

F.C. Hunedoara, cuantrenorul VictorRoºca la cârmã, arecâþiva foºti jucãtori din

Valea Jiului în compo-nenþã, pe Bozian (ex.Minerul Lupeni), Rãzv.Drãgoescu, R. Sandu,D. Ursachi (JiulPetroºani), dar ºi pegemenii de la MãguraPui, Cristi ºi DanielCreciunesc.

Cetate Devaporneºte la drum cuacelaºi antrenorMarius Sârbu, printrecomponenþi fiind foºtiijucãtori de la Jiul,Firan ºi Cãrãvan ºi ex-haþeganul Pribac ºiSilviu Boloº.

LIGA A III-A,SERIA A 4-A2015-2016Naþional SebiºC.S. IneuMama Mia Becicherecu MicVulturii LugojMillenium GiarmataASU Poli TimiºoaraFC HunedoaraCetate DevaMetalurgistul CugirPerformanþa IghiuMãgura CisnãdiePandurii II Târgu JiuMinerul MotruACSO FiliaºiCSU Craiova

D incolo de rezultatul demiercuri dintre Partizan

Belgrad-Steaua din turul IIIpreliminar al Ligii Campionilor,antrenorul Mihai Stoichiþã (61ani), care a antrenat Steaua înmai multe etape în anii `90, (ajucat ºi la Jiul în anii `70-`80)îºi aduce aminte un episodamuzant legat de actualulantrenor de la juniorii Jiului,Damian Militaru.

„Jucam la Istanbul cuFenerbahce. Fãcusem acasã 0-0 cuturcii, aveam nevoie de calificare,clar, printr-o victorie. MarcheazãDamian Militaru ºi în euforia care îl cuprinde, s-a dus spre bancaturcilor sã-l pupe pe antrenorul lor,crezând cã acolo e banca noastrã!Vine la mine Marius Lãcãtuº ºi-mi zice: „Mihai, tu vezi ce facenebunu` ãsta? În toatã nebunia aiade acolo am început sã râd pebancã. I-am bãtut pe turci cu 2-1”.

Fotbal, Cupa României

„ªoimii” vor vâna „Pandurii”!

INEDITEpilog dupã un meci Partizan Belgrad-Steaua

„Militaru îi pupa pe turci!”

FOTBAL, LIGA A III-A

15 într-a III-a!Î n sfârºit, federalii au decis:

Liga a III-a va continua în ediþia2015-2016 cu un numãr de 77 echipe,numãr ce reiese din cumulul celor 74echipe înscrise, plus acceptarea celor treiechipe care au terminat ediþia trecutã pelocuri retrogradabile, Ceahlãul II P.Neamþ, Astra II Giurgiu ºi Unirea Dej.

Preºedintele Mirel Dubar ºi primarul Damian Diniºau trãit mai multe bucurii în aceastã varã

alãturi de ªoimul Bãiþa