cvj nr. 626, joi 5 iunie 2014

Minerii cer sprijinfinanciar>>> PAGINAA7-A

Primãria Petrila”obligatã” sã

recâºtige încredereacolaboratorilor

>>> PAGINAA3-A

Copiii ne cer sã oprim poluarea

>>> PAGINAA4-A

Investiþie declaratã prioritarã, abandonatã de

guvernanþi

Studenþii dinPetroºani aºteaptã

de 22 de ani ocasã de culturã

modernã>>> PAGINAA5-A

Valea Jiului poatefi salvatã numaiprin implicarea

tuturor factorilorde decizie (!?)

VAX...>>> PAGINILE 8-9

Protest la Lonea.Minerii nu maivor o combinã

>>> PAGINAA11-A

Ziua Mediului,sãrbãtoare la

Petroºani>>> PAGINAA12-A

Fermierii îºi duc animalele

la primãrie>>> PAGINILE 8-9

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 626

Joi, 5 Iunie 2014

N umele lui Daniel Surulescu, cunoscut mai mult dupã cel al tatãlui sãu, un bunorganizator în minerit, revine în actualitate ºi, dupã ce a dovedit ce legãturi

adevãrate are cu polonezii, Surulescu se pregãteºte din nou sã reia relaþiile cu aceºtia.Nu degeaba, dar se pare cã va fi numit ºef peste posibilele investiþii de la DiviziaMinierã, dupã ce actuala conducere a CEH a decis sã suprime Staþia de Salvare, spre„salvarea” bugetului. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

Dinastia Huileiloveºte din nou

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Iunie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

În luna februarie aacestui an, PrimãriaPetrila publica înMonitorul Oficialanunþul privind selecþiapublicã pentruatribuirea contractelorde finanþare neram-bursabilã din fondurilebugetului local aloraºului Petrila pentrufinanþarea proiectelorde interes public în anul2014, în conformitatecu Legea 350/2005.Proiectele depuse pedomeniile anunþate, culturã ºi sport, au trebuit sã îndeplineascãniºte condiþii stufoaseconform GhiduluiSolicitantului, care afost aprobat în ºedinþãde Consiliu Local,împreunã cu acordulfinanþãrilor de 100.000lei pentru culturã ºi150.000 lei pentrusport, în ºedinþa dinluna ianuarie 2014.

Proiectele au fostdepuse, apoi au fostevaluate de o comisiecare a verificat punct cupunct condiþiile ºiimportanþa fiecãruia, iarcele selectate trebuiausã cumuleze 100 de

puncte. Zis ºi fãcut.În Monitorul Oficial

din 28 mai 2014,primãria Petrila publicãanunþul de atribuire afinanþãrilor:... Primãriaoraºului Petrila anunþãcã în urma licitaþiei dindata de 26.03.2014 s-au încheiat 3 contracte pe dome-niul culturii dupã cumurmeazã: contract nr.15326/79/23.05.2014, încheiat cu Asociaþiaculturalã RapsodiaMunþilor pentru proiec-tul cultural: Folclorromânesc, în sumã de18.000 lei; contractulnr. 15327/80/23.05.2014, încheiatcu Asociaþia culturalãJunii Petrileni pentruproiectul cultural:Cultura, în sumã de

14.188 lei; contractulnr. 15328/81/23.05.2014, încheiatcu Asociaþia culturalãLes Amis de la Francepentru proiectul cultural: MonotecaFrancofonã "JeanMonet" Petrila, Ofereastrã cãtre Europa,în sumã de 11.901 lei.

De precizat cã acesteproiecte au timp deimplementare 1 iunie-31 decembrie2014. Contractele definanþare au fost semnate la 23 mai, cel puþin la AsociaþiaCulturalã ”Les Amis dela France”.

Toate bune ºi frumoase, dar cine mai are încredere înPrimãria Petrila în aplãti banii câºtigãtorilor,având în vedere cã anultrecut la aceeaºi selecþiede proiecte solicitanþiiau fost suciþi ºi rãsuciþi,li s-au gãsit noduri înpapurã pentru a nuselecta nici un proiect,reproºând inclusiv cãproiectul ar fi fost fãcutde altcineva nu desolicitant în persoanã,ceea ce este o aberaþie.În întocmirea unuiproiect poþi angaja peoricine are experienþãîn domeniu, sau de oechipã care ºtie ”cu cese mãnâncã” un ase-menea demers. Adicãaplicarea legii a fostmimatã, iar vina a cãzutpe solicitanþi ºi Petrilanu a avut susþinere îndomeniul cultural…

În plus, cu AsociaþiaCulturalã ”Les amis dela France”, o asociaþiecu rezultate remarca-bile, de þinutã, PrimãriaPetrila ”a ºters pe jos”,doar pentru cã per-soane care le aprecia

activitatea a încercat sã-i sprijine. Cum sã aiîncredere atunci cândrupi unilateral un contract de asociere,când vrei sã le iei sediulexcepþional pus lapunct ºi sã faci minunidin douã garsonieredevastate etc.?

PreºedinteluiAsociaþiei i s-a reproºatcã nu a depus docu-mentaþiile pentrudeconturile parteneri-ale, dar în cadrulºedinþelor CL, acesta afost cu maldãre de do-cumente date conduce-rii ºi fiecãrui consilier înparte, cu desfãºurãtoarede proiecte bifate punctcu punct, cu rapoartede activitate în scris ºivideo etc., etc. Dar

când ”puterea” de laPetrila te-a luat în colimator, poþi fi ºiEinstein cã are ea grijãsã te umileascã.

ªi de aceastã datãcâºtigãtorii finanþãrilorau fost purtaþi cu vorbaatunci când s-auprezentat pentru a

întreba când primescbanii pentru a puteademara proiecteleangajate. La contabili-tate li s-a spus ”cândvor fi bani” sau ”la rectificare de buget”,rectificare care poate fiîn toamnã sau deloc,aºa cum s-a mai întâmplat. Laitmotivuladministraþiei Petrilaeste ”nu sunt bani” deºiea iniþiazã asemeneademersuri.

Agitaþia a fost destulde mare pe aceastãtemã, a plãþii conformlegii, inclusiv consiliericare au discutat directcu primarul, câºtigãtoride proiect care au cerutaudienþã ºi au fostprimiþi de Ilie Pãducel,au deblocat lucrurile ºiau spulberat parþiallipsa de încredere.Ultima discuþie peaceastã temã, cea aconsilierului PNL,Doiniþa Bãlãnesc, cuprimarul Ilie Pãducel, afost cu folos.

Ieri dimineaþã, aufost viraþi 5000 lei, dinsuma cuvenitã de11.901 lei, în contulAsociaþiei Culturale”Les amis de la France”Petrila, sumã promisã

de primar preºedinteluiAsociaþiei la momentulaudienþei.

Chiar dacã adminis-traþia localã Petrilaîncearcã sã-ºi facã dato-ria, mai are mult delucru pânã va recâºtigaîncrederea celor cu carecolaboreazã cu voie saufãrã voie, conform legii.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Iunie 2014 Actualitate 3

Primãria Petrila ”obligatã” sã recâºtige încrederea colaboratorilorP rimãria Petrila a fost presatã sã

respecte legea privind finanþareaproiectelor de interes public în domeniulculturii, care au fost selectate ºi publi-cate în Monitorul Oficial. Presiunile auvenit din partea contractanþilor ºi a unorconsilieri locali care cunosc recidiveleadministraþiei locale, fapte care au”omorât proiecte” doar pentru cã solicitanþii nu erau agreeaþi de ”puterealocalã”, dãunând astfel petrilenilor, darmai ales copiilor defavorizaþi. Gheaþa afost spartã, primarul Ilie Pãducel a fãcutun pas, dar mai este mult pânã larecâºtigarea încrederii colaboratorilor.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Iunie 20144 Actualitate

O grupã de copiide doar 7 ani

vor încerca, lasfârºitul acesteisãptãmâni, sã neconvingã cã polua-rea ne face rãu. Ceimici aºteaptã ziuaîn care sã poatãmerge în zonele depicnic ºi le vor cereoamenilor sã sem-neze o petiþie princare sã se arate deacord cã vor protejanatura. Mai apoichiar îi vor suna desãrbãtori.

Cei mai mici elevidin Petroºani merg, lafinele acestei sãptã-mâni, sã supraveghezezonele de picnic. Levor împãrþi celor ce iesla iarbã verde pliante ºiîi vor ruga sã semnezecã vor avea grijã sãlase totul curat în urmalor. Ideea este unaoriginalã, iar cei miciîncearcã astfel sã îiconºtientizeze peadulþii care încinggrãtarele cã natura tre-buie sã rãmânã curatã.

„Este un proiect cares-a nãscut în urmarezultatelor obþinuteprin 2002 – 2003,prin care am ajuns laconcluzia cã o propagandã ecologicãeste mult mai bine perceputã dacã estefãcutã de copii.

Dacã va fi timp bun,sâmbãtã ºi duminicãvom avea o acþiuneprin care aceºti copiivor încerca sã facãceva mai original. Vormerge la cei care sunt

în week-end, ori lapescuit ºi sã leadreseze rugãminteaca pentru viitorul lor sãaibã grijã de naturã, deapã. E un angajamentfrumos, pe care îl vorînmâna, noteazãnumele celui care îlacceptã, le luãm dacãvor sã ne dea numãrul

de telefon, iar peste 5– 6 luni copiii îi sunãde sãrbãtori, sã-lîntrebe ce mai face ºidacã a þinut cont deîndemnul lor”, a spusImre Szuhanek,preºedintele AsociaþieiPetro Aqua.

Proiectul este unulinedit ºi va fi pus înpracticã în permierã înValea Jiului. Fiecareom gãsit la picnic sau

pescuit va semna fictiv o adeverinþã princare copiii vor aveacertitudinea cã vor lãsalocul de camparecurat. Nici cei mici nuvor uita ºi la Crãciun le vor mulþumi telefonic celor pe careîi întâlnesc acum laiarbã verde.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Caravana LSRSîn localitãþilePetroºani ºiPetrila

C aravana LSRS soseºte înoraºele Petroºani ºi Petrilã

în data de 6 iunie cu douã seminarii de excepþie 2014.

Voluntari, membri ºi colaboratoriLSRS, în calitate de moderatori, vinsã se întâlneascã cu tinerii interesaþide studiile în strãinãtate. Seminariilevor avea loc vineri, 6 iunie 2014,începând cu ora 9.00, la ColegiulTehnic “Constantin Brâncuºi” dinlocalitatea Petrila, respectiv cu ora11.30 la Colegiul de Informaticã“Carmen Sylva” din Petroºani.

Participanþii pot afla mai multedetalii despre procesul de aplicare launiversitãþi din strãinãtate, despresistemul de învãþãmânt, precum ºidespre costuri ºi posibilitãþi definanþare pentru studenþii strãiniaflaþi la studii în þãri precum Suediasau SUA, ºi nu în ultimul rânddespre programul de Mentorat alLSRS.

C e reprezintãCaravana LSRS?

Caravana LSRS este unul dintrecele mai importante proiectedesfãºurate la nivel naþional de cãtreo organizaþie neguvernamentalã,oferind seminarii informative ºiinteractive gratuite celor interesaþi

sã plece la studii peste hotare.Caravana recunoaºte ºi susþineinteresul puternic al tinerilor românide a dobândi o educaþie de calitateîn strãinãtate ºi vine în întâmpi-narea necesitãþii de informare aacestora cu privire la oportunitãþileacademice internaþionale.

Ajunsã la cea de-a ºasea ediþie,Caravana va ajunge în perioada 15mai – 20 iunie 2014 în 19 oraºeoraºe: Arad, Baia Mare, Braºov,Bucureºti, Cluj-Napoca, Constanþa,Craiova, Iaºi, Medgidia, Petroºani,Piteºti, Ploieºti, Satu Mare, Sibiu,Slatina, Slobozia, Târgu Mureº,Târgu-Jiu ºi Timiºoara. Calendarulcomplet al seminariilor precum ºidetaliile de înscriere sunt disponibilepe siteul LSRS(http://www.lsrs.ro/caravana),precum ºi pe pagina de Facebook a Caravanei (https://www.face-book.com/-caravana.lsrs).

Copiii ne cer sã oprim poluarea


D upã 22 de anide la

demararealucrãrilor, nouacasã de culturã astudenþilor dinPetroºani este încãdeparte de a fifinalizatã.Investiþia a fostdeclaratã prioritarãde Executiv înurmã cu doi ani,dar fonduri tot nuau fost alocate.

Studenþii dinPetroºani nu au niciacum o casã de culturãmodernã, deºi construcþia unui astfelde edificiu a fostdemaratã, în centrulmunicipiului Petroºani,în urmã cu 22 de ani.Dupã câþiva ani în careau fost alocate fonduri,Executivul a stopatfinanþarea, deºi imo-bilul era deja ridicat ºiexistau mari ºanse sãse degradeze, cum s-aîntâmplat de altfel ºi cualte construcþii înce-

pute ºi neterminate. Imobilul a "înghiþit",

mai bine de 2,5 demilioane de lei - valoare neactualizata -ºi ar mai fi nevoie depeste 10 milioane delei, potrivit devizelorestimative. Lucrãrile deconstrucþie au demaratîn toamna anului 1992ºi, conform planuluiiniþial, clãdirea urma sãdispunã de o salã despectacole cu 485 delocuri, o discotecã, unrestaurant, 12 garso-niere pentru invitaþi,sãli de repetiþie pentru

formaþiile artistice,precum ºi numeroasealte anexe.

Dar, în 2007,Autoritatea Naþionalãpentru Tineret (ANT) adecis sã sisteze complet fondurilenecesare, iar construc-torii s-au retras de peºantier, locul lor fiindluat de oamenii fãrãadãpost, care au gãsitîn acest edificiu o nesperatã "casã".Conducerea instituþiei,care funcþioneazã ºiacum în vechea clãdirea UTC, a reuºit, în

cele din urmã, sãobþinã de la ANTaprobarea pentrudemararea lucrãrilorde conservare a imo-bilului, aºa încât acestasã nu se degradeze întotalitate. Cât despreconstrucþia propriu-zisã, Executivul, carede altfel a aprobatproiectul, nu a maigãsit banii necesari,deºi în 2012 a reinclusinvestiþia pe lista deprioritãþi a MinisteruluiTineretului ºiSportului.

P roblema aajuns în

ParlamentDeputatul de Valea

Jiului, Monica Iacob –Ridzi, a dus problemaCasei de Culturã aStudenþilor înParlament. Într-o inter-

pelare adresatãMinistrului Tineretuluiºi Sportului, GabrielaSzabo, Ridzi atrageatenþia asupra necesitãþii finalizãriiacestei investiþii de utilitate publicã.

“În anul 2012,obiectivul de investiþiiCasa de Culturã a stu-denþilor din Petroºania fost reintrodus pelista de prioritãþi aobiectivelor deinvestiþii ale MTS. Cutoate acestea, la jumã-tatea anului 2014,constatãm nu doar cãlucrãrile la acest obiec-tiv necesar ºi meritatpentru comunitateastudenþeascã din valeaJiului nu au început,dar ele nici mãcar nuau avut parte de deblo-carea finanþãrii nece-sare. (…) Pentru ca

intemperiile sã nucompromitã definitivstadiul prezent allucrãrilor de la acestobiectiv, se impune deurgenþã reluarea cesteiinvestiþii ºi finalizareaei, cu atât mai mult cucât clãdirea poatereprezenta nu doar unutil aºezãmânt culturalpentru studenþii dinPetroºani, ci ºi unreper arhitectonic alcentrului municipiuluiPetroºani”, atrageatenþia deputatul deValea Jiului. În plus,parlamentarul i-asolicitat ministruluiGabriela Szabo sã precizeze dacãinvestiþia mai constitu-ie o prioritate ºi, dacãnu, ce raþiuni au stat labaza acestei decizii.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

„UnitedEurope – a

perfect hometo live in”

O delegaþie formatã din 45de persoane, profesori ºi elevidin România, Suedia, Polonia,Bulgaria ºi Letonia va participaastãzi, la ora 11.30, la o întîlnire cu reprezentanþii conducerii instituþiei lasediul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.Acest eveniment faceparte din programul dele-gaþiei care este inclusãîntr-un proiect COME-NIUS 2012-2014.

Clubul Copiilor dinmunicipiul Hunedoaraeste coordonator euro-pean al acestui proiectintitulat „United Europe –a perfect home to live in”ce presupune necesitatea

înþelegerii diferitelor culturi ºicomportamente, cu scopul de aspori capacitatea de adaptare aelevilor într-o „casã comunã” –Europa.

Sustenabilitatea (dezvoltareadurabilã) proiectului consta înideea generalã de colaborareîntre unitãþile ºcolare de nivelpreuniversitar, factorii de deciziela nivel local ºi naþional ºi comunitãþi pentru creºterea calitãþii actului educaþional ºipentru îmbunãtãþirea tehnicilorde predare.

P rin orice metode,societatea de

apã din Valea Jiuluiîncearcã sã menþinãneschimbat preþulapei în Valea Jiului.

O creºtere va fi, însãacesta va fi indexat cu inflaþia. Potrivit con-ducerii societãþii de apã,creºterea va fi resimiþitãfoarte puþin de cãtreabonaþi.

“Încercãm în conti-nuare ca noi sã putemrezista fãrã a intra cu unpreþ mãrit în afarã deinflaþie. Se va simþi, darfoarte puþin”, a declaratCostel Avram, directorulgeneral al SC ApaServValea Jiului.

In clasamentul tari-felor practicate de ope-ratorii de apa potabila siapa uzata, SC Apa Serv

Valea Jiului SA ocupalocul 39 din 40. Aici, unmetru cub de apã costã2,89 de lei + TVA, iar

un metro cub de apãuzatã costã 1,38 delei+TVA. Încã se poartãdiscuþii pentru a menþinepreþul apei la nivelulactual, însã totuldepinde de plata factu-rilor. Aici se înregis-treazã o scãdere în rân-dul celor care achitã latimp facturile emise deApaServ VAlea Jiului.

Monika BACIUMonika BACIU

Investiþie declaratã prioritarã, abandonatã de guvernanþi

Studenþii din Petroºani aºteaptã de 22 de anio casã de culturã modernã

Inflaþia, resimþitã în preþul apei

Scopul campaniei îlconstituie reducereariscului victimal alpopulaþiei în legãturãcu spargerile deapartamente, furturiledin autoturisme ºi tâl-hãriile în scãri debloc/lifturi.

Grupul þintã esteformat din proprietariide apartamente dinzonele centraleurbane, proprietarii degospodãrii din mediulrural, proprietarii deautoturisme ºi femeile

cu vârste între 25 - 60de ani, predispuseriscului de a fi tâl-hãrite.

În cadrul cam-paniei, poliþiºtii hune-doreni vor distribui întoate municipiile,oraºele ºi zonelerurale, 3.000 de pli-ante ce conþin reco-mandãri privind con-duita preventivã speci-ficã acestor genuriinfracþionale.

Ne adresãm popu-laþiei cu risc ridicat de

victimizare, cu privirela modurile de operareale infractorilor,regãsite în cazuisticapoliþiei, încercând sãevidenþiem faptul cãpeste jumãtate dininfracþiuni suntfavorizate de naivi-tatea proprietarilor.Ne dorim sã sporimnivelul de conºtienti-zare al oamenilor, ast-fel încât sã reducemnumãrul furturilor ºi altâlhãriilor în judeþulHunedoara” insp. pr.

Fieraru Andrea, ofiþersociolog în cadrul

CompartimentuluiAnalizã ºi Prevenire aCriminalitãþii.

În municipiul Devadar ºi în celelalte local-itãþi, furtul din locuinþãeste un gen infracþion-al favorizat de negli-jenþa proprietarilor.

Cele mai multespargeri de aparta-mente se comit înzonele centrale, înprima parte a zilei ºiîn mod spontan.

Infractorii sunã lainterfon aleatoriu, iardupã ce sunt lãsaþi înscarã de proprietarinaivi, identificã aparta-mentul la care n-arãspuns nimeni ºi

forþeazã uºa prinruperea butucului.

Autoturismele vizatede infractori sunt celeîn care sunt lãsate, lavedere, staþii radioemisie – recepþie,poºete, telefoanemobile, genþi de lap-top sau cele care suntlãsate cu geamurileîntredeschise, cuportierele neîncuiatesau cu motorul pornit.

Infracþiunile de tâl-hãrie sunt comise ade-sea în zone neilumi-nate corespunzãtor petimpul serii/ nopþii, laintrare în casa scãrii ºiîn lifturile blocurilorturn. Cele mai vizatebunuri sunt poºetelefemeilor, bijuterii deaur (cercei, lãnþiºoare,brãþãri) ºi telefoanemobile.

Pentru toate acestemoduri de operare,pliantele campanieiaduc informaþii despremetodele de protecþieºi stil comportamentalpreventiv pe carepotenþialele victime îlpot adopta.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Iunie 20146 Actualitate

Monika BACIU

“Din 2012, decând am venit eu aiciatât CJH cât ºiceilalþi acþionari,respectiv primãriiledin Valea Jiului nu audat un leu pentruinvetsiþii în societateape care o conduc.

Nu am fost sub-venþionaþi cu nicimãcar un leu”, adeclarat CostelAvram, directorulgeneral al SC

ApaServ Valea Jiului. Investiþii au fost

realizate multe, iar înplanul celor de apemai sunt multe obiec-tive.

Unul dintre acesteaeste punerea înfuncþiune a micro-hidrocentralei de laBrazi.

“Sunt investiþiile pecare le facem pentrubuna funcþionare asocietãþii, din pãcatepromisiunea mea cãmicrohidrocentrala de

la Brazi anul trecuttrebuia sã intre înfuncþie, dar mi s-aspus cã maxim lasfârºitul lunii trebuiesã intre în funcþiuneca sã producemenergie la firmã”, amai spus sursa citatã.

În prezent, laApaServ Valea Jiuluise fac paºii necesaripentru demararealucrãrilor la cea de-adoua etapã de intro-ducere a canalizãrii.Acest proiect are ovaloare de 90 de milioane de euro,inclusiv TVA careeste deductibil.

„Infractorii te pot cunoaºte mai bine decît crezi”

Î n perioada iunie - septembrie2014, la nivel naþional se

deruleazã Campania de informare apublicului larg „Infractorii te potcunoaºte mai bine decât crezi”, destinatã prevenirii furturilor dinlocuinþe, de/din auto ºi a tâlhãriilor.

Plan de investiþii pentru ApaServ aprobat de CJH

C onsiliul Judeþean Hunedoara a aprobat sãptãmâ-na trecutã planul de investiþii pentru ApaServ

Valea Jiului. Instituþia judeþeanã este acþionarulmajoritar a societãþii de apã, iar de aceea a fost nevoiede aprobarea planului de investiþii. Potrivit conduceriiApaServ, nici CJH ºi nici primãriile, care suntacþionarii minoritari, nu au susþinut în niciun felinvestiþiile derulate de societate.

S indicatele dinminerit stau pe un

butoi de pulbere ºidacã prima acþiuneeste protestul de astãzi,ortacii mai cer sã fiesprijiniþi. O astfel decerere a fost dejaadresatã ministerelorde resort, pentru cã,spun sindicaliºtii,mineritul de huilã estelãsat deoparte, înfavoarea energeieiregenerabile.

Sindicaliºtii s-auîntâlnit pânã acumde câteva ori cu mi-nistrul energiei ºi i-aucerut spijin financiar.Doar aºa, spun minerii,activitatea lor ar putea sãdevinã profitabilã, pentru cãsituaþia în care se aflã mineriieste acum una îngrijorãtoare.

„În propunerile pe carenoi le-am fãcut în cele douãrunde de întâlniri cu ministrulRãzvan Niculescu, am încercat sã solicitãm sprijin înceea ce priveºte creºtereaveniturilor CEH, pentru cãsuntem conºtienþi de faptul

cã situaþia economicã esteuna gravã ºi tocmai de aceeanici nu venim cu solicitãricare sã fie lipsite de bun simþsau înþelepciune. CEH trebuie sã fie sprijinit, pentrucã am fost lãsaþi de izbeliºteîntr-o piaþã de energie încare unii sunt ajutaþi dinbuzunarele proprii ale

fiecãrui român ºi aicimã refer la cei

care suntplãtiþi regeºtepentru ener-gia regenera-bilã, prin

acele certifi-cate verzi ºi

CEH, care poatesã reprezinte un producãtorde energie de siguranþãenergeticã naþionalã estelãsat sã se descurce singur ºieste inadmisibil ºi se întâm-plã doar în România”, a spusPetre Nica, preºedinteleSindicatului „Muntele”.

Minerii se tem pentru ziuade mâine ºi sindicaliºtii seîntâlnesc zilnic de câteva sãptãmâni bune sã negocieze

contractul colectiv de muncã.Totuºi, nu s-a ajuns la nicioînþelegere, iar asta îi revoltãpe sindicaliºti. „Cei care neconduc trebuie sã înþeleagãcã pãstrarea drepturilorangajaþilor noºtri este unlucru de la care ne-am pro-pus sã nu facem rabat. Nuam cerut nicio creºtere sala-rialã, nu am cerut drepturi înplus, ori, în condiþiile în careviaþa este tot mai scumpã dela zi la zi, vedem cã oricumoamenii pierd ºi nu câºtigãnimic”, a mai spus Nica. .

Minerii din Valea Jiului,care activeazã în cadrulDiviziei Miniere, respectiv ceide la minele considerate viabile opresc astãzi lucrultimp de o orã în semn deprotest. Colegii lor de laPetrila, Paroºeni ºi Uricani senumãrã printre cei care beneficiazã de subvenþii, peproiectul de închideri, aºaîncât situaþia lor este totaldiferitã. Tot subvenþii ar finecesare ºi pentru minelecare nu se vor închide pânãîn 2018, aºa cum de altfelau minerii din mai toateþãrile Europei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE


Nu degeaba, dar separe cã va fi numit ºefpeste posibilele inves-tiþii de la Divizia Mi-nierã, dupã ce actualaconducere a CEH adecis sã suprime Staþiade Salvare, spre „salvarea” bugetului.

Dar sã ne amintimcum a fost cercetatSurulescu pentrurelaþiile cu polonezii,pentru cã tot poloneziisunt singurii care maivor sã dea bani înValea Jiului. Asta dupãabureala cu chinezii.

Daniel Surulescu,era directorul generalal CompanieiNationale a Huilei(CNH) Petroºani, prin2007, când împreunãcu alte persoane dinconducerea CNH, era

cercetat deprocuroriiDirecþieiNaþionaleAnticorupþie(DNA) subaspectulsãvârºirii unorinfracþiuniconexe faptelor decorupþie. Posibileleinfracþiuni au fostdescoperite, în urmaunui control, deinspectorii de laCamera de ConturiHunedoara, fiindvorba despre maimulte nereguli în deru-larea investiþiei – de 8milioane de euro – dela Exploatarea MinierãLupeni. Acolo a fostachiziþionat ºi montatun complex mecani-zat, de cãtre firma

polonezã Kopex. Surulescu s-a mai

aflat în faþa unoracuzaþii ale preseidupã ce s-a dovedit cãa cheltuit aproape90.000 de euro pedeplasãrile în þarã ºistrãinãtate. Directoriide atunci ai CNH aufãcut în anul 2006deplasãri lunare înstrãinãtate ºi au clasi-ficat cheltuielile la categoria "secrete deserviciu", în baza uneidecizii a companieidin 2004. Daniel

Surulescu, împreunãcu alþi directori, aumers "în interes deserviciu" în Polonia,Franþa, Germania,Estonia sau Elveþia orichiar America. Ultimadestinaþie s-a lãsatchiar cu scandal, sec-retarul de stat pentruindustrie, de la aceavreme Viorel Palassusþinând cã DanielSurulescu nu a fostmandatat sã participeoficial la eveniment.

Firma Kopex dinPolonia a câºtigat în2006 licitaþia inter-naþionalã organizatãde CompaniaNaþionalã a HuileiPetroºani pentru adu-cerea unui complexmecanizat, în valoarede aproape opt milioane de euro.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Dinastia Huilei loveºte din nouN umele lui Daniel Surulescu,

cunoscut mai mult dupã cel altatãlui sãu, un bun organizator înminerit, revine în actualitate ºi, dupãce a dovedit ce legãturi adevãrate arecu polonezii, Surulescu se pregãteºtedin nou sã reia relaþiile cu aceºtia.

Minerii cer sprijin financiar

Prin organizarea dez-baterii, LSMVJ ºi BNSau dorit sã provoace unschimb de idei privindapariþia unei strategiicomune referitoare laadoptarea unor mãsuriîn vederea dezvoltãriiVãii Jiului. „Am organi-zat o dezbatere dedicatãviitorului Vãii Jiului ºiimplicit a mineritului dinaceastã zonã. Sper ca

în urma acesteia vor fiidentificate ºi o serie desoluþii benefice anga-jaþilor Companiei dar ºituturor locuitorilorzonei. Sunt sigur cãîmpreunã cu toþi factoriide decizie vom reuºi ºivom salva Valea Jiului”,a precizat (la vremearespectivã) ZoltanLacataº, preºedinteleLSMVJ. „Am vrut sã-i

adunãm în aceeaºi incintã pe toþi ceiresponsabili cu viitorulVãii. Soluþiile sunt la ceicare au participat ladezbatere ºi nu trebuiesã le aºteptãm sã nepice din lunã sau dinstele. Valea Jiului areresurse pentru un nivelde viaþã ridicat, dar totuldepinde de viteza cucare ne vom urni dinactuala stare de incerti-tudine. M-a surprinsînsã neplãcut faptul cãunii dintre invitaþi nu aublagoslovit sã participe.Deºi unii dintre ei suntdin Valea Jiului, nu auvenit, în timp ce ausosit invitaþii din altecolþuri ale þãrii”, spunea

(în iunie 2009) ºiDumitru Costin,preºedintele BNS.

T oþi, k1

Toþi cei prezenþi lasimpozionul organizatde cãtre sindicaliºti audeclarat la unison cãValea Jiului are unviitor. Acesta depinde înprimul rând de cei carelocuiesc în zonã, dar ºifactorii de deciziejudeþeni sau centrali auºi ei un rol în salvareaVãii. „Totul depinde demodul în care factoriidecizionali se vor impli-ca, sau nu, în dez-voltarea zonei.

Descentralizarea nu maieste o simplã povesteaºa cã trebuie sã neimplicãm toþi cei dinValea Jiului ºi sã punemumãrul la salvarea Vãii”,preciza Puiu Horea,preºedintele (de atunci)al Consiliului deAdministraþie al CNHSA Petroºani.„Prezentul înseamnã oregândire a situaþieiactuale. Activitatea înorice domeniu de activi-tate din Valea Jiului tre-buie sã fie normalã ºi sãnu mai fie înregistratenici un fel de pierderi.Trebuie sã acþionãmacum ºi sã nu maiaºteptãm la infinit soluþiidin alte pãrþi”, spunea

ºi Dorel Viºan, directorSucursalaElectrocentraleParoºeni. „Dacãoamenii de aici se vorimplica în mod serios,atunci vom avea unviitor frumos. Pe lângãminerit pot fi dezvoltateºi alte domenii de activi-tate, de exemplu, turis-mul. În acelaºi timp ºicomplexul energetic dincare vor face parteCompania Naþionalã aHuilei ºi TermocentralaParoºeni va reprezentaun lucru bun pentruValea Jiului. Dacã lãsãmla o parte grupurile deinterese, atunci va fibine pentru toþilocuitorii zonei”, grãia(acum 5 ani) CosminNicula, (la vremearespectivã) deputat PSDde Hunedoara.„Dezbaterile au fostextrem de utile. Esteimportant cã ne-amîntâlnit ºi am format oechipã care se va reuniperiodic pentru a vedeaîn ce mãsurã se vormaterializa în practicãdeciziile luate pentruviitorul bun al VãiiJiului. Din pãcate, uniidintre factorii de decizie

apar prin Valea Jiuluidoar când sunt înregis-trate evenimente tragicesau când au nevoie devoturi. Chiar dacã suntdin Vale unii manifestão acutã lipsã de interesîn ceea ce priveºteviitorul zonei pe care oreprezintã la centru”,susþinea DãnuþBuhãescu, primaruloraºului Uricani.„Viitorul ºi-l poate facefiecare aºa cum vrea.Din pãcate, viitorul Vãiidepinde de cel al CNHºi de viitorul complexenergetic. Pentru a aveaun viitor, Compania tre-buie sã-ºi facã o analizãserioasã a activitãþii ºisã pãstreze doar activ-itãþile utile ºi aducãtoarede beneficii”, susþinea(cu convingere) GabrielSamoilescu, prefectul(de atunci) al judeþuluiHunedoara. „Aceastãiniþiativã a sindicateloreste mai mult decâtlãudabilã. Pentru cã ceimai mulþi dintrelocuitorii Vãii lucreazã înminerit sau în sectoarede activitate caredeservesc industriaminierã, viitorul VãiiJiului este strâns legat

de viitorul CNH. Iaracest viitor va fi unulbun numai dacã sindi-catele ºi administraþiavom colabora întotdeau-na”, declara ºiConstantin Jujan, direc-torul (din urmã cu 5 ani)al CNH SA Petroºani.

O comisie care nua funcþionat

niciodatãÎn cadrul dezbaterii

derulate în iunie 2009,în Petroºani s-a decisalcãtuirea unei comisiidin care fãceau parteminiºtrii Adriean

Videanu ºi GheorghePogea, parlamentariiCosmin Nicula, CristianResmeriþã ºi GheorgheFirczak, directorulCNH, preºedinteleConsiliului deAdministraþie al CNH,reprezentanþii BNS ºiLSMVJ. „Dacã aceastãcomisie nu va funcþionaaºa cum ne dorim îmiasum dreptul de a-itrage de mânecã pe toþicei care o alcãtuiesc ºicare nu-ºi fac datoriafaþã de viitorul Vãii ºi aloamenilor care trãiescaici”, susþinea sus ºi tareDumitru Costin,preºedintele BNS.

V orbãrie multã,rezultate 0

Trãgând linie, dupã 5ani de zile, se poate

spune cã tot ceea ce audeclarat factorii dedecizie participanþi lamanifestarea derulatãacum 5 ani au fost doarvorbe în vânt. Asta,þinând cont de faptul cãstrategia de viitor adop-tatã nu a prins viaþã,unitãþile miniere dinValea Jiului au fostincluse (pânã la urmã)într-un complex ener-getic, dar acesta s-anãscut mort, iar comisiaînfiinþatã acum 5 ani dezile nu a funcþionat nicimãcar pentru o singurãzi. I-a tras cineva demânecã pe membriiacesteia? Nu. ªi-aufãcut ei datoria faþã deoamenii din zonã? Totnu... Nimic nu s-aschimbat în bine în ceeace-i priveºte pe amãrâþiidin Vale iar strategiilereferitoare la dez-voltarea zonei au rãmasdoar pe hârtie.Interesant este, însã,faptul cã mulþi dintre„factorii de decizie”care au luat parte larespectiva întâlnire aurãmas (mãcar) în ace-leaºi posturi sau funcþiide conducere. Deci, s-auzim numai de bine...

MirMircea cea NISTOR NISTOR

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Iunie 20148 Actualitate Actualitate 9

C rescãtorii de oidin estul Vãii

Jiului ameninþã cãvor bloca PrimãriaPetrila din aceastãdimineaþã/joi, dupãce au rãmas fãrãpãºunile montanelicitate de adminis-traþia localã.

Fermierii au cerutaprobãri de la autoritãþipentru a-ºi scoate animalele pe drumulpublic, însã nu le-auprimit, dar spun cã disperarea îi obligã sãprotesteze chiar dacãîncalcã legea.

Nemulþumirea maimultor fermieri dinzonele rurale ce aparþinde localitatea Petrila a

plecat de la ultima licitaþie organizatã deadministraþia localã.Ultimul petic de pãºunemontanã, pe care fermierii îºi scoteau animalele la pãscut dinmoºi-strãmoºi, a fostcâºtigatã de un localnic.Acesta din urmã n-aravea efectivele de ani-male care sã-i permitã

partici-parea lalicitaþieºi a lici-tat unpreþexagerat pen-tru hectarul depãºune vizând masalemnoasã susþin protes-tatarii. Afacerile culemn i-au lãsat pe local-

nici cu circa 450 de oipe care nu au unde leduce la pãºunat.

„Astãzi aducem toateoile, viþeii, caii ºi vacilela primãrie. Sã pascã încurtea primãriei, sã ledea primarul Pãducelde mâncare. Noi nu

mai avem ceface cu ele

dacã pepãºune nune lasã.Am cerutaprobãriºi nu ni

s-au dat,dar tot o sã

ieºim. Suntemdisperaþi, unde sã

ne ducem oile? Munþiiaceºtia au fost ai noºtride sute de ani, acolone-am dus oile de

fiecare datã cum aufãcut ºi bãtrânii. Ne-amocupat o viaþã întreagãcu oieritul, cu animaleleºi din asta ne câºtigamtraiul. Ce o sã facemacum, cine ne dã delucru dacã rãmânemfãrã animale, primarul?Este atât ºomaj în ValeaJiului ºi ei cu intereselelor distrug totul, lasãoamenii fãrã pâine”,ne-a declarat unul din-tre fermierii nemulþu-miþi. Primarul localitãþiiPetrila a încercat omediere între crescã-torii de animale ºicâºtigãtorii licitaþiei ºispune cã el nu a fãcutaltceva decât sãrespecte dispoziþiileconsilierilor locali cânda organizat licitaþiilepentru pãºuni.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Îºi pun speranþeleîn fiica din Valea Jiului

M edicii unui spital dinzona Moldovei îºi pun

speranþele în fiica din Petroºania unei femei de 77 de ani,uitatã în spital de restul rude-lor, cã va veni sã o ia acasã.

Bãtrâna a ajuns la spital cântãrind25 de kilograme, ºi dupã ce a fosttratatã cât s-a putut, a fost trimisãacasã însã familia ei a refuzat sã oprimeascã. Incidentul aavut loc la spitalul dinIaºi, iar medicii au sesizatPoliþia.

Cadrele medicale audeclarat cã femeia de 77de ani a ajuns la spital laînceputul sãptãmânii tre-cute, în stare gravã, ºi afost diagnosticatã cu oboalã care se manifestãprin slãbire generalã aorganismului, dar ºi alteafecþiuni. A fost internatã

de medicul de gardã ºi tratatã, a fostrehidratatã ºi realimentatã, iarmedicul curant a spus cã nu a vãzutun asemenea caz în 25 de ani demedicinã. Cât timp a fost internatã,bãtrâna a fost vizitatã de un fiu ºialte trei fiice ale ei au sunat sã afleîn ce stare este. Una dintre ele estedin Petroºani, iar speranþele cafemeia sã fie luatã acasã din spitalsunt doar în ea. Restul fiicelor nu seaflã în þarã ori spun cã nu-ºi permitsã o îngrijeascã pentru cã suntsãrace. Bãtrâna a fost internatãpânã la urmã la un fost spital pentrubãtrâni din zona Moldovei, însã doarprovizoriu, iar autoritãþile încearcã sãsensibilizeze familia pentru a fi luatãacasã ºi îngrijitã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Valea Jiului poate fi salvatã numai prin implicareatuturor factorilor de decizie (!?) VAX...

Î n urmã cu 5 ani de zile, LigaSindicatelor Miniere Valea Jiului ºi

Blocul Naþional Sindical au organizat (în municipiul Petroºani) o dezbatere pe tema situaþiei economice ºi sociale dinValea Jiului. Cu ocazia manifestãrii derulate sub titulatura pompoasã de „Valea Jiului are viitor!” ºi gãzduitã decãtre Aula Universitãþii din Petroºani aufost reuniþi la aceeaºi masã oameni politici,primari ai localitãþilor din zonã, reprezen-tanþii Prefecturii, Consiliului Judeþean,Companiei Naþionale a Huilei, sindicaliºti,parlamentari sau oameni de afaceri.

Fermierii îºi duc animalele la primãrie

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 201410 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

Dintre toþi cei careau primit girul cetãþe-nilor cu drept de votdin Valea Jiului, doarunul este interesat cuadevãrat de acesteprobleme. SituaþiaComplexului EnergeticHunedoara este unaîngrijorãtoare, iar dep-utatul Monica IacobRidzi aduce lacunoºtinþa ministruluiEnergiei toate acesteprobleme.

Investiþiile în dome-niul minier au rãmasla stadiul de buneintenþii.Retehnologizareapromisã la minele via-bile nu va avea loc niciîn acest an. Nici buge-tul de venituri ºi chel-tuieli al ComplexuluiEnergetic Hunedoaranu a fost aprobat, iardeputatul MonicaIacob Ridzi aduce, din

nou, la cunoºtinþaministrului Energieitoate aceste problemecu care se confruntãentitatea energeticã.

“În repetate rânduriam adus la cunoºtinþaParlamentului ºi aGuvernului, situaþiamineritului din ValeaJiului ºi, în general,situaþia ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Cu toate cã lamomentul constituiriiacestui complex ener-getic, speranþele celorcare activeazã încadrul acestuia, dar ºial majoritãþii locuito-rilor din Valea Jiului ºijudeþului Hunedoaraerau mari, odatã cutrecerea timpuluioamenii constatã cãpromisiunile fãcute deguvernul pe care-lreprezentaþi ºi de min-isterul pe care-l giraþinu se adeveresc. Lamai puþin de doi ani

de la înfiinþareaComplexului EnergeticHunedoara investiþiilepromise în sectorulminier, estimate lacirca 60 de milioanede euro, au rãmasdoar la stadiul de„bune intenþii”, iarangajãrile de personalla minele din ValeaJiului sunt doar spo-radice, neacoperindnici mãcar necesarulminim de personalpentru producþia pro-gramatã. În lipsa aces-tor factori, la care seadaugã problemelecreate de costurile deproducþie ºi celeprivind piaþa deenergie, indicatoriieconomico-financiariai CEH au fãcut caacest agent economicvital pentru susþinereaeconomicã ºi socialã aVãii Jiului ºi, în bunãparte, a judeþuluiHunedoara, sã se afle

în pragul colapsului.Mai mult, deºi neaflãm aproape dejumãtatea anului2014, salariaþiiComplexului EnergeticHunedoara nu potîncepe negociereaunui Contract Colectivde Muncã pentru cãGuvernul României nua reuºit încã sã aprobeBugetul de Venituri ºiCheltuieli al CEH pen-tru acest an”, aratãMonica Iacob Ridzi.

Deputatul maiaduce la cunoºtinþaministrului problemelesociale din ce în cemai grave ale per-soanelor care lucreazãîn acest sector.

“Ca ºi cum toateacestea nu ar fi îndea-juns, problemelesociale se acutizeazãca urmare a deciziilorluate la nivelul

Complexului EnergeticHunedoara privinddiminuarea niveluluide salarizare al anga-jaþilor din minerit, pefondul lipsei unui con-tract colectiv demuncã, respectiv trim-iterea în concediu fãrãplatã a unei pãrþi dinpersonalul salariat îndepartamentul ener-getic al CEH.

Toate aceste prob-leme fac ca reprezen-tanþii salariaþilor, aflaþiîn imposibilitatea de anegocia drepturilecuvenite angajaþilorCEH, sã ia în calculdeclanºarea unui con-flic colectiv demuncã”, mai spunedeputatul.

În aceste condiþii,deputatul MonicaIacob Ridzi îi cereministrului delegat

pentru energieRãzvan Nicolescu sãspunã când estimeazãcã va putea propuneGuvernului Românieiun Buget de Venituriºi Cheltuieli pentruanul 2014 ºi cândcrede cã va beneficiaefectiv CEH de acestbuget ; care suntmãsurile pe careMinisterul Energiei leîntreprinde pentruredresarea balanþeieconomice ºi financia-re a ComplexuluiEnergetic Hunedoaraºi cum va acþionapentru a evita intrareaîn insolvenþã a CEHsau, mai rãu,declararea falimentuluiacesteia ; respectivcând estimeazã cãGuvernul îºi va onorapromisiunile fãcuteminerilor Vãii Jiului,cu privire lademararea de investiþiiîn sectorul minier via-bil din cadrul CEH,respectiv cele referi-toare la angajãrile depersonal care sã per-mitã exploatarea încondiþii de siguranþã azãcãmintelor de cãr-bune din Valea Jiului.

Monika BACIU

“Este un drum de lacare nu se face rabat,existã toate demersurilefãcute în acest sens ºi secontinuã, nu s+a abdicatde la acest drum, privati-zarea ComplexuluiEnergetic sau cumpãrarea

pachetului majoritar deacþiuni este un lucru cãtrecare ne îndreptãm”, adeclarat Petre Nica,preºedintele SindicatuluiMuntele.

Privatizarea

Complexului EnergeticHunedoara trebuie sã aibãca scop menþinerea activ-itãþii minelor viabile ºicrearea unui plus de val-oare a acestora. MinistrulDelegat pe probleme deenergie, Rãzvan Nicolescu,este de pãrere cã privati-zarea Complexului se varealiza dupã ce vor fi efec-tuate anumite analize eco-nomice ºi sociale.

În procesul de selectarea consultantului specializatpentru privatizareaSocietãþii ComplexulEnergetic Hunedoara S.A.,au fost primite trei oferte,potrivit Departamentuluipentru Energie.

Ofertanþii sunt DeloitteConsultanþã – SPARLMuºat ºi Asociaþii;PricewaterhouseCoopersManagement Consultants– PricewaterhouseCoopersAudit – S.C.A. D & BDavid ºi Baias; KPMGRomânia – S.C.A. TucaZbârcea ºi Asociaþii –KPMG Advisory S.R.L.

Potrivit angajamentelorGuvernului asumate faþãde Fondul MonetarInternaþional, BancaMondialã ºi ComisiaEuropeanã, ComplexulEnergetic Hunedoara ar fitrebuit privatizat în anul2013, însã procesul a fostamânat pentru 2014.

Drumul spre un minerit modern, pavat cu promisiuni ºi atât

M onica Iacob Ridzi solicitã ministrului Nicolescuintervenþia urgentã pentru aprobarea bugetului

Complexului Energetic Hunedoara pentru anul 2014.Valea Jiului a trimis în Parlamentul României mai mulþisenatori ºi deputaþi care sã militeze pentru aceastã zonãcare pe zi ce trece devine tot mai problematicã.

Privatizarea CEH, proces care continuã

S perã la privatizare. Complexul Ener-getic Hunedoara trebuie privatizat. Au

fost fãcuþi paºii pentru acest lucru, însã deo-camdatã Departamentul pentru Energiecautã un consultant care sã participe la pri-vatizarea Complexului Energetic Hunedoara.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 4 Iunie 2014 Actualitate 11

Monika BACIU

ReprezentanþiiSindicatului Munteleau fost la Bucureºtiunde au purtat discuþiicu ministrul Energiei ºiau solicitat suplimenta-rea bugetului care sãuºureze situaþia CEH.

“În propunerile pecare noi le+am avut încele douã runde deîntâlniri cu domnulministru RãzvanNicolesc am încercatsãb solicitãm un sprijinîn ceea ce priveºtecreºterea veniturilorComplexului Energetic

pentru cã suntemconºtienþi de faptul cãsituaþia economicãeste una gravã a CEHºi tocmai de aceea nicinu venim cu solicitãricare sã fie lipsite debun simþ sau înþelepci-une. ComplexulEnergetic trebuie sã

fie sprijinit pentru cãam fost lãsaþi de izbe-liºte într+o piaþã deenergie în care uniisunt ajutaþi dinbuzunarele proprii alefiecãrui român ºi aicimã refer la cei caresunt plãtiþi regeºte laenergia regenerabilã,prin acele certificateverzi, ºi ComplexulEnergetic care poatesã reprezinte un pro-ducãtor de energie desiguranþã energeticãnaþionalã este lãsat sãse descurce singur.

Este ceva inadmisibil ºiceva ce se întâmplãdoar în România”, adeclarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.

Sindicaliºtii auprezentat mai multesoluþii, însã acumurmeazã ca acestea sãfie analizate la nivelulministerului.

“Trebuie ca acestComplex sã primeascãsprijin ºi noi aºteptãmun rãspuns din parteaministerului vizavi depropunerile noastre,

existã soluþii dacãcineva doreºte sã facãceva pentru acestcomplex, iar odatã cuimplementarea acestorsoluþii ºi sprijinireaCEH ºi creºterea veni-turilor ºi noi vomputea încheia un con-tract colectiv demuncã benefic salari-aþilor”, a mai spussursa citatã.

Situaþia în care seaflã ComplexulEnergetic Hunedoaraeste gravã. Datoriilecresc de la o lunã laalta, iar problemelesociale se acutizeazã.

Carmen COSMAN

Nu mai puþin de 20 con-testaþii au fost depuse dupãanunþarea rezultatelor laconcursul organizat deCEH pentru angajarea a75 de persoane la mineleLonea ºi Vulcan. Pentrucele 75 de posturi s-auînscris 505 tineri, care auavut de susþinut un testgrilã ºi o probã practicã de“lopãtat” contra –cronometru. Mediile deadmitere au fost foartemari, ultima notã fiind depeste 9.40, dar dupãanunþarea rezultatelor auapãrut ºi contestaþiile. “Aufost depuse 20 contestaþii,

care sunt analizate de ocomisie, iar mâine vor fianunþate rezultatele”, adeclarat, miercuri, direc-torul general adjunct alCEH, Nicolae Drãgoi.Multe dintre acestea nu para avea un suport real, dar,în schimb, unul dintre con-testatari ar putea sã aibãcâºtig de cauzã. DirectorulDrãgoi spune cã acesta acontestat nota obþinutã latestul grilã ºi, dupã verifi-care, s-a constatat cã s-astrecurat o eroare. “Au fostcinci tipuri de grilã ºi, lacorectare, peste lucrareaacestuia s-a suprapus o altãgrilã, greºitã. Imediat aufost verfioicate toate

lucrãrile, dar a fost singuraeroare”, a precizat NicolaeDrãgoi.

Concurenþa la concursulorganizat de CEH s-adovedit a fi extrem demare, chiar dacã industriaminierã a suferit un contin-uu proces de restructurareîn ultimii ani. Chiar ºi aºa,mineritul pare sã rãmânãsingurul domeniu de activi-tate stabil din Valea Jiului.

Postul de miner debutantsau muncitor necalificat,indiferent de denumire,rãmâne atractiv pentrutinerii aflaþi în cãutareaunui loc de muncã într-ozonã unde rata realã a

ºomajului este în continuareridicatã, iar posturile dindomeniul privat sunt destulde slab plãtite ºi extrem depuþine. În minele din ValeaJiului este nevoie de forþãde muncã proaspãtã, maiales cã de aproximativ 14ani nu s-au mai fãcut anga-jãri importante din punctde vedere numeric. Anultrecut s-au angajat 60 deoameni la mina Lupeni, darsindicaliºtii spun cã, peansamblul minelor viabile arfi necesari sute de oameniîn plus, iar un miner seformeazã în cel puþinºapte ani.

Diana MITRACHE

La faþa locului a ajuns oechipã din administraþie,plus liderii de sindicat, careau discutat cu ortacii. Separe cã discuþia i-a convinspe mineri sã intre subpãmânt, iar directorul gen-eral al ComplexuluiEnergetic Hunedoara,Aurel Niculescu a spus cãoricum combina era în plansã fie scoasã din minã.

„A fost un mic protest laminã, din cauza aceleicombine, legat practic, de

soluþia tehnicã la care s-arecurs. Practic, vorbimdespre un experiment cares-a încercat în acea minã,dar deja fãcusem demersuripentru a-l elimina.

Era deja întocmit ºi unproces verbal în acest sensºi urmeazã sã scoatem uti-lajele afarã din minã.Minerilor li s-a explicat astaºi apoi au intrat în subter-an”, a declarat AurelNiculescu, directorul general al CEH.

Minerii de la mai toateunitãþile miniere se plângacum cã lucreazã în condiþiigrele, iar cei de la Lonease pare cã au rãbufnitînainte de greva progra-matã azi (joi, 5 iunie).

Protest la Lonea Minerii nu mai vor o combinã

M ai mulþi mineri care trebuiai camiercuri la ora 12,00 sã intre în

subteran la mina Lonea au protestat ºi auchemat conducerea unitãþii miniere. Ei s-au declarat nemulþumiþi de metioda deexploatare ºi au spus cã foarte mulþi suntaccidentaþi din acest motiv.

Bugetul CEH nu s-a regãsit pe masa Guvernului

S indicatele cer creºterea veniturilor ComplexuluiEnergetic Hunedoara. Nici în cadrul ºedinþei de

Guvern din aceastã sãptãmânã bugetul de venituri ºicheltuieli al Complexului Energetic Hunedoara nu afost aprobat. În lipsa unui buget, dar ºi a fondurilorsituaþia entitãþii este din ce în ce mai dificilã.

A plouat cu contestaþii

Eroare de corectare la concursul organizatde Complexul Energetic Hunedoara

U nul dintre contestatarii concursuluiorganizat de Complexul Energetic

Hunedoara pentru 75 de posturi de „minerdebutant” sau altfel spus muncitor necalifi-cat ar putea fi declarat admis, dupã ce s-adescoperit o greºealã de corectare.


CarmenCOSMAN - PREDA

Derulatã în perioa-da 2007-2010, Sin-dicatul din Învãþãmân-tul PreuniversitarHunedoara relan-seazã, începând cuacest an, manifestãriledenumite generic,,Sãptãmâna edu-caþiei'', dedicate Zileimondiale a educaþiei.Oficialii SIPHunedoara au lansatdeja invitaþia cadrelordidactice hunedorenede a participa la mani-fesãrile ce vor avealoc începând cu finalullunii septembrie.Astfel, în sãptãmâna29 septembrie – 5octombrie, se

intenþioneazã organi-zarea mai multor man-ifestãri sub genericul,,Cadrul didactic:statut actual ºi soluþii''.„Tema ediþiei din acestan, încearcã sã aducãîn discuþie o problemãde actualitate, cu unimpact major asupracadrelor didactice ºiasupra societãþiiromâneºti. Perceputde societatearomâneascã amomentului ca unprestator de servicii,dascãlul este totuºi celcãruia i se cere sã facãfoarte mult cuaproape nimic...,dascãlul este cel carenu îºi poate alege,,materia primã'', dar ise cer doar ,,produse

de lux''..., dascãluleste cel îngropat înhârtii ºi rapoarte de osocietate care nu maileagã responsabilitateadecât de hârtii...,dascãlul este cel redusla tãcere de societateatunci când îºi ceredrepturile..., iarenumerareaar puteacontinua.

Ceeste de fãcut? Careeste schimbarea deatitudine care poatereaduce lucrurile peun fãgaº normal? Esteposibilã? Care suntsoluþiile pentru recu-perarea statutului saucrearea unui noustatut? Cine ºi ce tre-buie modificat? Care

este sau care ar trebuisã fie drumul educaþieiromâneºti?”, aratãreprezentanþii SIPHunedoara. Iarcadrele didactice suntinvitate sã dezbatãtoate aceste probleme,sã vorbeascã desprestatutul cadrului didac-tic, percepþia sa însocietatea româneascãºi modalitãþile în care

aceastase poate

modifica, în

cadrul man-ifestãrilor din,,Sãptãmâna educaþiei2014''.

Una din activitãþilepe care intenþioneazãsã o cuprindã în calen-darul acþiunilor estesimpozionul

,,Învãþãmântul româ-nesc între tradiþie ºimodernism - cadruldidactic: statut actualºi soluþii'', iar partici-parea este deschisãtuturor cadrelor didac-tice.

„Se pot prezentareferate, articole, pub-licaþii etc. al cãrorconþinut se încadreazãîn tematica sim-pozionului ºi încondiþiile de redactareprecizate”, au mai

spus surselemenþionate anteri-

or, cu precizareacã înscrierea aînceput în data

de 1 iunie. Lucrãrilevor fi susþinute încadrul simpozionului,urmând a fi publicateîntr-un volum, iar celemai bune lucrãri vor fipremiate în cadrul fes-tivitãþilor din cadrulmanifestãrilor,,Sãptãmâna edu-

caþiei''. O altã activi-tate este concursul demanuscrise, adresatmembrilor de sindicatdin judeþulHunedoara.

Acesta ar urma sãse deruleze în cadrul atrei secþiuni respectivmanuscrise cu temãeducaþionalã (man-uale, auxiliare didac-tice, metodicã, peda-gogie etc.); Literaturãde specialitate (cerc-etare ºtiinþificã,tratate, studii etc.) ºiLiteraturã (prozã,poezie). De aseme-nea, concursul se vafinaliza prin publi-carea, în cadrulfiecãrei secþiuni, aunei lucrãri inedite.Tipãrirea volumelor vaîncepe imediat dupãjurizare, lansarea aces-tora urmând a se real-iza în cadrul mani-festãrilor ,,Sãptãmânaeducaþiei'' ce se vadesfãºura în perioada29 septembrie – 5oczombrie.

DianaMITRACHE

Pãstrãm Pãmântulo planetã vie?Depinde de fiecaredintre noi. Tema deanul acesta a ZileiMondiale a Mediului ,care se sãrbãtoreºte în5 iunie, este„Economia verde”.în toatã þara auloc joi acþiunidedicateacestui eveni-ment, iar laPetroºani,Asociaþia ProParâng, în colaborarecu primãria, orga-nizeazã o acþiuniededicatã copiilor, înparc.

„Asociaþia ProParâng organizeazã o

activitate în ParculCarol Schreter. Estevorba despre o

expoziþie de obiecterealizate din materialereciclabile. Vor fi ºidesene pe asfalt dedi-cate protejãrii mediu-

lui ºi multe alte între-ceri dedicate pro-tecþiei mediului încon-jurãtor”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

ProgramulNaþiunilor Unite pen-tru Mediu identificãzece domenii în carefiecare dintre noiputem contribui laîmbunãtãþirea calitãþiivieþii ºi pãstrareaPãmântului o planetãvie pentru noi ºi gen-eraþiile viitoare.

Este vorba despreagriculturã, energie,turism, deºeuri, pro-ducþie ºi industrie,

construcþii, pescuit-ul, sivicultura, trans-porturile ºi apa.Copiii sunt resursa

cãreia li seadreseazã

proiectele deacum despremediu ºi prote-

jarea lui, pentru cã peviitor, educaþia înacest domeniu îºi vaspune cuvântul asuprapoluãrii.

„Sãptãmâna educaþiei”, reluatã în judeþul Hunedoara

S indicaliºtii din învãþãmântul preuniversitar hunedorean au decis sã reia, în acest an, mani-

festãrile reunite sub genericul „Sãptãmâna educaþiei”.Vor fi organizate mai multe acþiuni pentru ºi împreunãcu profesorii din judeþ.

Ziua Mediului, sãrbãtoare la Petroºani

Z iua Mediului va fi sãrbãtoritã,împreunã cu copiii din

Petroºani, în Parcul Central CarolSchreter. Parteneri în aceastã acþi-une sunt reprezentanþii primãriei ºiai unui ONG, care vor sã încurajezetinerii sã þinã cont de poluare.

Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema

de þelinã Pui Shanghai în crusta de

susan/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii Salatã & Desert

Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema

de legume Mozzarella pane în crusta de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Cotlet de porc cupiure de cartofi Salatã & Desert

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa

gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de

brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert

Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con

carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi

brînzã cu garniturã de orezsîrbesc/ªniþel pane de pui cucartofi prãjiþi Salatã & Desert

Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-

ra/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîr-

naþi afumaþi/Ficãþei de pui cucartofi piure Salatã & Desert

Preþ meniul zilei: 15.00 lei (includefelul 1+ felul 2 + salata + desert, laalegere din variantele din meniul pen-tru ziua respectivã).

Luna Iunie

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã deapã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

„Suntem un poporiubit de Dumnezeuºi adorat de politi-cieni.Dumnezeu ne-oaratã în fiecare zi; ceidin urmã (sau urnã) ofac însã,în marea lormajoritate, din doi îndoi, din patru înpatru, din cinci încinciani. Ciclic, Românieii se face curteasiduu (cu aranja-menteflorale, cuscrisori de dragosteºi fotografii zâm-bitoare pe toategar-durile) pânã spune„da!” în faþa urnei devot. Apoi începe cãs-

nicia,gospodãrealacasnicã, rutina.Dragostea se trans-formã arareori înpri-etenie; devine maicurând obiºnuinþã,rutinã cu miros deceapãprãjitã, dezgustreciproc abia disimu-lat, iar urna maipoartã doarcenuºasperanþelor inciner-ate. România e o„femeie” cu memori-ascurtã, dacã nu chiaro masochistã. Altfelcum ar uita cã istoriaserepetã?

„Zi cã-þi place!”este o glumã

teatralã, pe alocurisarcasticã,despre liber-tate, încredere ºi deza-mãgire electoralã. Arfi mare pãcatsã nurãmânã doar o glumã.Depinde de dumneav-oastrã...”, AndreiMihalache.

Spectacolul îl vaavea ca invitat special,pe Ionuþ Drãgotesc,jucând propriul rol.

De asemenea, însalã va fi prezent ºiautorul piesei,Valentin Nicolau.

Preþul unui bileteste de 20 lei, iaraccesul persoanelor cuvârsta mai micã de 14ani este interzis.

Premierã ºi lajuniori

Duminicã, 8 iuniede la ora 12:00 ºicopiii au parte de opremierã. Spectacolul„Amelie ºi Prinþul fer-mecat” dupã FraþiiGrimm, dramatizare

de Oana Leahu. Regiaartisticã este semnatãde Rareº Budileanu.

Preþul biletelor: 8lei pentru copii, 10 leipentru maturi.

Oana TUÞU,secretar literar

Teatrul Dramatic„Ion D. Sîrbu”

Petroºani


“Vînd conuri debrad ºi muguri debrad. Sunt foarte bunepentru siropul de tuseºi pentru dulceaþa.Sunt mai bune decîtmedicamentele pentrutuse. Sunt aºa de greude cules, dar ce sã

facem cã ne trebuiebani. Noroc cã lumeaºtie cã sunt bune lasãnãtate ºi atuncibvine ºi cumpãra”,spune un comerciant.

Plantele medicinalesînt armele esenþialeare medicinii naturiste.

Datoritã efectelormedicinale pe careunele plante s-audovedit a le aveaoamenii le-au ales înscopul de a vindeca

sau mãcar amelioradiverse afecþiuni.Natura se afla într-ocontinuã schimbare,unele specii dispar,altele se nasc ºi unelestrãbat timpul spreexemplu, ºocul estefolosit în gripa, înrãceala, bronºitã, con-tra tusei ºi în generalîn afecþiunile aparatu-lui respirator. Prindiureza pe care o pro-

duce se recomanda înreumatism, boli derinichi ºi de vezica.Ceaiul de flori de ºocmãreºte cantitatea delapte la femeile care

alãpteazã. Avînd pro-prietãþi laxative ºiajutînd la eliminareaapei din þesuturi, sefoloseºte ca medica-

ment natural (ceaiul) înobezitate. Pentru ace-leaºi motive se reco-manda în constipaþiilede naturã nervoasã.

Extern, sub formãde bãi sau cataplasme,este indicate în furun-culoue, abcese, arsuri,flictene, avînd propri-etatea de a fluidificapuroiul de a calmadurerile, fãcînd sã deaînapoi umflãturã. Subformã de bãi fierbinþise utilizeazã contrareumatismului.

Weekend cu dublã premierã pe scena de la Petroºani

„Zi cã-þi place!”.....sã vii la teatru!

N e aºteaptã un sfârºit de sãp-tãmânã „în premierã”. Actorii

Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”din Petroºani pregãtesc pentruacest weekend douã premiere. Ceapentru maturi, „Zi cã-þi place!”, înregia artisticã Andrei Mihalache, vaavea loc sâmbãtã, 7 iunie ora 18:00.

Medicamentele de pe tarabe

M edicamente naturale. În piaþadin Petroºani au apãrut

plantele care pot fi folosite camedicamente naturale. Fie cã vor-bim de conurile ºi mugurii de bradsau de ºoc, toate acestea au ajunspe tarabele vînzãtorilor.

Teatrul Dramatic “I.D Sîrbu” Petroºani

PREMIERÃ

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Iunie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Începeþi o serie de schimbãri încãmin. Þineþi cont ºi de pãrerilepartenerului de viaþã. Puteþi sãvã faceþi de planuri de viitor. Nuîncepeþi mai multe treburi deo-datã, pentru cã s-ar putea sã nuterminaþi nici una! Dupã-amiazãprimiþi un cadou care vã impre-sioneazã.

Doriþi foarte mult sã faceþischimbãri în casã ºi reuºiþi sãfaceþi rost de banii necesari.Mergeþi la cumpãrãturi împreunãcu partenerul de viaþã. Hotãrâþi-vã de acasã ce doriþi sãcumpãraþi!

S-ar putea sã primiþi un cadouconsistent pentru casã. Aveþi ozi foarte aglomeratã, dar ºi satis-facþia este pe mãsurã. Dupã-amiazã staþi acasã împreunã cucâþiva prieteni care v-au dat omânã de ajutor.

Dimineaþa sunteþi hotãrât sã ter-minaþi o serie de modificãri înce-pute în casã. Vã ajutã cu bani opersoanã mai în vârstã din fami-lie, dar va încerca sã-ºi impunãpunctul de vedere. Faceþi totposibilul pentru a evita o ceartã.

Sunteþi preocupat de problemelegate de cãmin. Dimineaþa aveþiocazia sã cumpãraþi o casã nouãsau sã faceþi un schimb delocuinþã. Partenerul de viaþã estede acord cu iniþiativele dumneav-oastrã. Evitaþi speculaþiile.Bazaþi-vã pe intuiþie!

Dimineaþa primiþi o sumã impor-tantã ºi reuºiþi sã vã puneþi înpracticã planurile de a faceschimbãri în casã. Puteþi sãîncepeþi lucrãri de reparaþii sau sãzugrãviþi. Evitaþi o ceartã cupartenerul de viaþã din cauzacheltuielilor.

Ar fi bine sã amânaþi întâlnirilede afaceri, pentru cã nu vã aflaþiîntr-un moment foarte bun. Nuluaþi decizii importante. Ar fibine sã vã gãsiþi mai mult timppentru problemele familiei.

Vã concentraþi asupra familiei ºia cãminului. Doriþi sã cumpãraþiun obiect de valoare pentrucasã. S-ar putea ca o rudãapropiatã sã vã dea un sfat bunºi sã economisiþi bani.

Dacã intenþionaþi sã faceþi schim-bãri în casã, acum este momen-tul. Este o zi bunã pentru mutatmobila, pentru reparaþii sauzugrãvit. Sfaturile unei femei arputea declanºa un scandal.

Chiar dacã aveþi multe problemede rezolvat, nu vã neglijaþi sãnã-tatea. Gãsiþi-vã timp ºi pentruodihnã! Reuºiþi sã faceþi schim-bãri în cãmin, care vã vorîmbunãtãþi mult viaþa.

Dacã puteþi sã plecaþi într-oexcursie cu partenerul de viaþã,nu ezitaþi. O ieºire în mijloculnaturii vã poate apropia ºi maimult. Aveþi idei originale, apreci-ate de anturaj, dar þineþi cont ºide pãrerile celorlalþi.

Traversaþi o perioadã favorabilãrelaþiilor sentimentale ºi iniþia-tivelor cu privire la cãmin.Dimineaþa aflaþi cã nu mai trebuiesã plecaþi într-o delegaþie. Nueste cazul sã regretaþi. Astfel aveþimai mult timp.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 România la CupaMondialã 12:25 Opinii fiscale 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România 21:10 Trãdãtorul din Texas

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Doctorul Dolittle (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Crima din casa mea17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Rãpirea22:30 ªtirile Pro TV23:05 Spartacus: Rãzboiulcelor blestemaþi

10:30 Click! Pofta bunã (r)11:00 Cireaºa de pe tort (r)12:00 Teleshopping 12:30 Vrei sã fii milionar? (r)13:30 Teleshopping 14:00 Râzi ºi câºtigi (r)14:30 Trãsniþii (r)15:00 Trãsniþii din Queens 15:30 Trãsniþii din Queens 16:00 Imagini incredibile dinlume 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Trenul terorii

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:30 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Copii contra pãrinþi (r)16:15 Prin flori ºi sabie (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Cavalerul nopþii

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:30 Pastila de râs 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Butonul de panicã 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat (r)11:45 Pentru cã te iubesc (r)12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea(r)14:30 Forþa destinului15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Forþa destinului

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi SportSpecial11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Olanda - ÞaraGalilor14:00 ªtirile Digi Sport14:15 Fotbal: Olanda - ÞaraGalilor15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Digi Sport Special16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport22:00 Fotbal European

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei (r)11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Burlãciþa 23:00 Un show pãcãtos

În jurul orei 11:30, num-am uitat la ceas, în03.06.2014 am oprit auto-turismul, pe banda 1, înaval de trecerea de pietoni,(trecusem mult, ca distanþã,de trecerea de pietoni de laparcul central Petroºanisens de mers spre HotelPetroºani), pentru a mergela Primãrie. Dupã aproxi-mativ 10 minute m-amîntors la autotorismul par-cat, iar dupã ce m-am asi-gurat, pentru a iesi în tra-fic, în oglida retrovizoaream observat o maºinã aPoliþiei rutiere, par-catã în amonte detrecerea de pietoni,din care a ieºit unpoliþist ºi care îmifãcea, disperat,semne.

Am stat pe loc ºiam aºteptat poliþistulsã-mi spunã desprece esta vorba. S-arecomandat cã estepoliþist de circulaþierutierã, iar când l-amîntrebat dacã are ºi olegitimaþie pentru cãnu i-am reþinutnumele decât deRusu, prezentându-sefoarte repede, mi-arãspuns cã estedestul cã s-a prezen-tat o datã, iar dacã nu i-amreþinut numele o sã-l afludin procesul - verbal pecare-l va întocmi. Înainte dea-mi solicita actele pentrucontrol l-am întrebat la cese referã obiectul controlu-lui, rãspunsul fiind „o sãvedeþi la sfârºit, dupã ce facconstatãrile”

Mi-a luat actele dupãcare a plecat cu ele înmaºina poliþiei opritã,aºa cum am spus, înamonte de aceeaºi tre-cere de pietoni (faþamaºinii fiind apox. laaceeaºi distanþã de trecerea de pietoni precum distanþa dinspatele maºinii melepânã la trecerea depietoni.

Dupa 15 minute,vãzând cã nu se întorcecu actele ºi dupã ceploaia încetase, am ieºit

din maºinã sã vãd ce seîntîmplã, dar venindu-mi ºi„proasta” inspiraþie de aface niºte poze, atât po-ziþiei maºinii mele, cât ºi apoliþiei unde se afla poliþis-tul controlor care lucra laconstatare. Dupã ce amfãcut pozele am mai aºtep-tat ceva timp în maºinã

pâna înmomentul lacare a sositpoliþistul ºi caremi-a spus sãmerg la maºinapoliþiei, sã sem-nez un proces-verbal pe care l-a încheiat.Când am ajuns,la maºinapoliþiei, poliþis-tul mi-a solicitatsemnãturaînainte de a citiprocesul - ver-bal. Vãzând cãceva nu este înregulã cu

privire la solicitareamea de a menþiona înprocesul verbalnemulþumirile, amoptat pentru a nusemna procesul ver-bal, dar totuºi pânã laurmã (poliþistul fiind„drãguþ”) mi-a spus cãsunt amendat cu 340lei ºi trei punctepenalizare pentruoprire neregulamen-tarã în trafic, totodatãaducându-mi ºiînvinuire cã i-amprezentat o asigurareaobligatorie expiratã.

Într-adevãr, în graba în caremi-au fost solicitate actele,în loc de asigurarea valabilãi-am prezentat-o pe ceaveche, cerându-mi scuze,spunându-i cã am încheiato nouã asigurare valabilãpe un an începând din23.05.2014, curugãmintea de a-mi per-mite sã merg la maºinamea sã o aduc pe ceanouã, dar poliþistul con-trolor a spus cã nu mai estenevoie. De faþã a fost opersoanã de sex feminin, înuniformã de poliþist carestãtea în dreapta ºoferului,ºoferul fiind chiar poliþistulcontrolor care a plecat cup.v. nesemnat de cãtre subsemnatul.

Discuþii contradictorii cupoliþistul au fost, arãtându-iexemple de maºini oprite ladistanþe mult mai mici faþãde trecerea de pietoni com-parativ cu distanþa dintremaºina mea ºi trecerea depietoni, dar ºi întrebându-l

dacã respectarealegii este valabilãnumai pentru unii,având în vederechiar ºi exemplulmaºinii poliþiei, alcãrei conducãtorera, opritã aprox. laaceiaºi distanþã pecare o avea ºimaºina mea faþã detrecerea depietoni, dar înplus, maºinapoliþiei se maiafla opritã ºiaproape înintersecþiastrãzii ce iasede la Casa deCulturã. I-amarãtat ºi o

pozã, fãcutã cu câtevazile în urmã, unde amsurprins o maºinã aorganelor de control(„oamenii legii”) opritãpe trotuarul unei strãzidin Petroºani.Rãspunsul poliþistului afost ferm ”Noi avemdreptul sã oprim undevrem, iar dumneata nune spui pe cine tre-buie, sau nu, sãamendãm”. Fãrãcomentarii...

Oare ce lege s-arespectat când s-auamenajat multe parcãrila distanþe mult maimici faþã de trecerile

de pietoni decât cea la caream oprit eu faþã de tre-cerea de pietoni (exp. parcarea de la poliþiaPetroºani)

Aºtept procesul-verbal,nesemnat de subsemnatulºi nici de cãtre alt martorcare sã confirme refuzulmeu de a-l semna, dupãcare îl voi contesta îninstaþã rãmânând totul laaprecierea acesteia.

Petre LUNGOCI


Primim la redacþie

Atitudinea unui poliþist într-o acþiune de control rutier


Mircea NISTOR

„Nu este normal ca încentrul localitãþii posesoriide câini sã-ºi scoatã ani-malele la defecat. Vincâinii ºi lasã în urma lortot felul de dejecþii pe carenu le strânge nimeni. Astadenotã o lipsã de bun simþdar ºi o lipsã de civism.

Noi venim cu nepoþii, alþiivin cu animalele de com-panie, cineva ar trebui sãia o serie de mãsuri”, adeclarat o bunicã.

„Am o vârstã ºi amvãzut multe la viaþa mea.Aºa ceva, ce se întâmplãîn plin centru al localitãþiinu este, însã, normal. ÎnTimiºoara, de exemplu, cei

care au câini de companievin cu fãraºul ºi periuþa ºimãturã toate gunoaielelãsate de cãþei. La noi, dinpãcate, acest obicei nuexistã”, a precizat unbunic.

„Iarna este mai rãu,atunci când ninge, pentrucã la tot pasul întâlneºti totfelul de pete maronii print-re care eºti nevoit sãslalomezi. Acuma, cândvremea s-a încãlzit, estemai bine pentru cã res-turile animaliere dispar mairepede.

Se usucã, le bate vântulºi le înghiþim, dar mãcarnu le mai vedem. Din câteºtiu cineva este îndrituit sã

aplice ºi amenzi dar acestlucru nu prea se întâm-plã”, a spus o femeie.

Cele mai multe dintreresturile „canine” sunt„semnate” de cãtre patru-pedele de companie alecãror stãpâni nubinevoiesc sã strângã„rãhãþeii”. Asta, în ciudafaptului cã existã tot felulde soluþii de recoltare aacestora.

Mai exact, fãraºe, peri-uþe ºi pungi, care pot fiachiziþionate de la cabi-netele veterinare din locali-tate. „Avem la vânzare totceea ce este necesar pen-tru ca un proprietar decâine de companie sãstrângã resturile lãsate depatrupedul sãu.

Din pãcate, afacereamerge foarte prost, maiexact numãrul celor carecumpãrã pungi, fãraºe sauperii pentru mãturarea res-turilor lãsate de cãtre ani-malele lor este extrem deredus. Chiar mã gândesccã nu are rost sã maiachiziþionez astfel de mate-riale care îmi rãmân înstoc”, a precizat unul din-tre medicii veterinari careãºi deruleazã activitatea peraza municipiuluiPetroºani.

Prin urmare, capitalaVãii Jiului aratã ca un oraºeuropean dar, cu obiceiuribalcanice. În acest timp,

proprietarii de câini dauvina pe edilii locali iaraceºtia, la rândul lor, îiacuzã pe cei care nucurãþã în urma cãþeilor decompanie. În parantezã fiespus, cu ceva timp înurmã, a fost aprobatã ohotãrâre de consiliu localpotrivit cãreia reprezen-tanþii poliþiei locale arputea aplica amenzi con-travenþionale. Pânã acum,însã, sancþiunile contra-venþionale acordate sunt înnumãr infim. „Avem ohotãrâre de consiliu careprevede aplicarea deamenzi dar este foartegreu sã o punem în prac-ticã.

Pentru a acorda oamendã trebuie sã surprin-dem animalul în timpul„faptului”, sã-l fotografiemsau sã-l filmãm, pentru anu exista alte discuþii ulte-rioare. În centrul localitãþiinu am dat nicio amendãdar, în parcul central, aufost amendaþi câþiva pos-esori de câini de com-panie”, a declarat MarianPopescu, director Primãriamunicipiului Petroºani.

Pe de altã parte, separe cã problema maid-anezilor este gestionatãceva mai bine. Asta,þinând cont de faptul cãnumãrul câinilor comuni-tari aflaþi în libertate a maiscãzut în ultima perioadã.

”Scãderea vârstei depensionare riscã dimin-uarea periculoasã anumãrului de asistenþi med-icali generaliºti, moaºe ºiasistenþi medicali angajaþiîn unitãþile sanitare publice,instituþii care se confruntãdeja cu un deficit major depersonal de specialitate.Prin aceastã Ordonanþã deGuvern, am þinut astfelcont atât de nevoile sis-temului de sãnãtate, câtmai ales de dorinþa de arãmâne în activitate a celor4.000 de asistente med-icale care puteau fi afectate

de scãderea vârstei de pen-sionare”, a declarat min-istrul Sãnãtãþii, NicolaeBãnicioiu.

Prin Legea 53/2014pentru aprobarea OUG144/2008au fost abrogateprevederile în baza cãroramembrii acestei categoriiprofesionale se pensionaula vârsta de 65 de ani,indiferent de sex.

Urmare a acestei modi-ficãri legislative, din punctde vedere al pensionãrii,asistentele medicale auintrat sub incidenþa preved-

erilor din Legea 263/2010privind sistemul unitar depensii publice, astfel încâtacestea trebuiau sã se pen-sioneze înainte de 65 deani. Prin intermediul noiiOrdonanþe, prin derogarede la articolul 56 din CodulMuncii, asistenþii medicaligeneraliºti, moaºele ºi asis-tenþii medicali se vor pen-siona la vârsta de 65 deani, în condiþiile legii.

Asistenþii medicali generaliºti, moaºele ºi asistenþii medicali se vor pensiona la

vârsta de 65 de ani

M inistrul Sãnãtãþii anunþã adoptareaOrdonanþei de Urgenþã nr. 23 din

2014 de completare ºi modificare a Legii95/2006 privind reforma în domeniulsãnãtãþii, iar asistenþii medicali generaliºti, moaºele ºi asistenþii medicalise vor putea pensiona la 65 de ani.

Mircea NISTOR

Pentru ceilalþi ºi muncade zi cu zi (eventual ºineplãtitã) poate reprezentao alternativã de petrecere a„timpului liber”...

În afarã de binecunos-cutele staþiuni estivalemarine de pe litoralulromânesc, pentru turiºtiidin Valea Jiului cele maibune oferte (a se citi ieftine)sunt cele din Grecia, Turciasau Bulgaria. Astfel, cunumai 150 de euro de per-

soanã, cu transport ºi mic-dejun inclus, cãlãtorii dinVale pot „campa” pentrucâteva zile ºi nopþi, la unhotel de 2-3 stele, îninsulele greceºti Zakintos,Creta sau Tassos ori potajunge tot pe litoralul MãriiNegre (dar în Turcia) înstaþiunile Antalia-Bodrumsau Kusadaºi. Oferte ten-tante au ºi o serie de staþiu-ni din Tunisia, Egipt,Spania sau Italia. „Înrespectivele staþiuni dinstrãinãtate plajele sunt

curate, apele sunt la fel decurate ºi în plus, serviciileoferite sunt conform celormai pretenþioase aºteptãriale turiºtilor”, a precizatunul dintre manageriiagenþiilor de turism dinPetroºani.

Pentru turiºtii „mai cudare de mânã” ofertele depetrecere a concediuluisunt mai numeroase ºi cevamai tentante. Astfel, cunumai 500 de euro de per-soanã poate fi ales pentruconcediu un hotel de 5stele, cu toate serviciileincluse, plus transport cuavionul, pânã în Turcia,Egipt sau Tunisia. Cele maiscumpe oferte turistice au,în schimb, valori de circa3.000 de euro ºi seadreseazã celor care vor sãparticipe la un safari prinAfrica, sã vizitezepiramidele din Mexic saumoaii din Insula Paºtelui.

Oferte estivale cuprinseîntre 150 ºi 3.000 de euro

A genþiile de turism din Valea Jiului aupregãtite pentru aceastã varã o serie de

oferte turistice extrem de interesante. Bine-înþeles, pentru cei care au bani ºi care îºi potpermite a achita pânã la 3.000 de euro, de per-soanã, pentru un concediu de vis ºi de neuitat.

Câinii de companie, poluatorii principali

C etãþenii domiciliaþi în centrul municip-iului Petroºani se plâng, tot mai des,

de resturile lãsate în urma lor de cãtre ceimai buni prieteni ai omului. Oamenii ºicopiii care ies la plimbare se întâlnesc cu totsoiul de grãmãjoare inestetice ºi neplãcutmirositoare care pot duce la contractareaunor infecþii de cãtre cei mici ºi, nu numai.

cvj nr. 626, joi 5 iunie 2014

Documents